16
Cuprins
O zi din viata lui...
Modele de lucru
Stiri din tara
Jocuri si activitati
C
Lucrurile care imi plac .........................................................................................
risti’s Outreach si modelul Kindermusik ..........................................................
Teatru de papusi, intre magie si terapie ................................................................
Un punct de vedere: Arta - parte esentiala a experientei umane ..........................
“Eu pot ... Imi este permis?” Sindromul Down in Romania (II)...........................
Ar
Cornelia Petcu
Daniel Filipas
Marian Mic
delean Dorin
Irina Pasat
Cornelia Pop
Luminare Mihaela
Maria Vislan
Conferinte si seminarii
Conferinta de Art-terapie 2006 ............................................................................
Dizabilitate si integrare .........................................................................................
Seminarul “Interventie timpurie pentru copilul mic cu deficienta”......................
Cum sa derulam un proiect prin arta vizuala ........................................................
* Pozele din aceasta publicatie reprezinta scene din institutiile si evenimentele mentionate in
articole si au fost publicate cu acordul colaboratorilor nostri.
Poza de pe coperta 1 prezinta o secventa din activitatile prezentate in articolul “Un punct de vedere:
Arta-parte esentiala a experientei umane.” (vezi articol pag. 5 )
Punctele de vedere exprimate in aceasta revista apartin exclusiv autorilor articolelor.
1
2
4
7
7
5
9
11
10
Numele meu este Ardelean Dorin, am 17 ani si inprezent frecventez Centrul de Ingrijire si deRecuperare de Zi “Robert” Satu-Mare. In paralelbeneficiez de scolarizare la domiciliu. Mie imiplace sa fac anumite lucruri si anume: sa compunpoezii, sa desenez, si multe alte lucruri care imiplac foarte mult. Problema mea este de naturalocomotorie.Astfel, lucrez mai mult la calculator.
As dori sa stiti ca evenimentul care a avut loccandva la Sinaia, m-a marcat foarte tare in senspozitiv si am ramas foarte placut impresionat candam constatat cat de mult va implicati in aceastaOrganizatie pentru persoanele cu dizabilitati.Vreau sa va spun ca pentru mine aceasta conferintacare s-a desfasurat pe plan national si la care amavut si eu onoarea sa fiu invitat, a fost cea maiinteresanta experienta pe care am avut-o.
Vreau sa stiti ca mi-a facut placere sa studiezrevistele pe care le-am primit de la dumneavoastrasi sunt foarte multumit ca exista si la noi inRomania o astfel de Organizatie care sa se ocupe inmod special de persoanele cu nevoi speciale, caresa ne indrume si sa ne tina la curent cu noutatile dintara. Eu sper ca aceasta Organizatie sa se dezvoltesi sa se extinda cat mai mult in tara si sa fiesponsorizata cat mai bine pentru ca noi, persoanelecu dizabilitati din toata tara, avem mare nevoie de oastfel de Organizatie.
Vreau sa va mai spun ca frecventez zilnic, de cands-a deschis Centrul de Recuperare si de Ingrijire deZi Robert din localitatea Satu-Mare si sunt taremultumit de conditiile care sunt in acest Centru. Eusunt foarte fericit pentru ca a aparut si la noi in judetun astfel de Centru care ne ofera prilejul sa neintegram cat mai bine in societate pentru ca noi caresuntem persoane cu nevoi speciale, avem marenevoie de o Institutie specializata care sa se ocupein mod deosebit de persoanele cu dizabilitati. Laacest centru, unde vin copiii cu diferite deficiente,se fac urmatoarele activitati: ergoterapie, art-terapie, ludoterapie, activitati educationale,activitati recreative si multe alte activitati care sunt
benefice pentru noi copiii care frecventam zilnic,de luni pana vineri, acest Centru.
Doresc sa stiti ca prin aceasta scrisoare pe care otrimit la dumneavoastra, prin ea imi exprim ideile siparerile mele personale. Aceasta scrisoare maicuprinde si unele lucrari pe care eu le-am facut.Doresc sa tinem legatura in continuare prinintermediul scrisorilor. Va multumesc pentrucolaborare.
Ma gandesc cu mare dor,La fericirea mea uitataNu stiu cum de mai suport ,Sa trec peste atatea-n viata.
Stiu ca bunul DumnezeuMa pune la incercareDar ma rog la El mereuSa imi dea multa rabdare.
N-am sa-i uit niciodataPe cei care m-au sprijinitLe doresc o alta soarta,Sa fie-n viata fericiti.
In viata asta atat de scurta,Care este foarte greaNumai Dumnezeu ma ajutaSi imi reda increderea.
Sper ca intr-o buna ziImi va fi un pic mai bineDoar atat mi-as doriSa am putina bucurie.
Dor
1
O zi din viata lui ...
Ardelean Dorin
Beneficiar
Centrul de zi “Robert”, Satu-Mare
Lucrurile care imi plac
Desen de Dorin A.
Primavara
In aceasta zi frumoasaCare-i tare calduroasaFoarte multe s-au schimbatDe cand iarna a plecat.
Soarele puternic stralucesteTot pamantul se-ncalzesteZapada toata s-a topit,Si ghiocei au rasarit.
Stoluri mari de pasareleVin cu ale lor canteceleVor natura s-a trezeascaCa sa-i dea o alta fata.
Primavara vine cu un rost:Sa fie afara mai frumosZiua s-a facut mai mareSi e plina de culoare.
Campia toata infloresteApa marii se-ncalzesteToate parca s-au unitCu muntii mari Impaduriti.
Brent Woodall Foundation for ExceptionalChildren este o organizatie non-profit, cu bazele inStatele Unite ale Americii, a carei misiune este saofere programe educationale, resurse, suportfinanciar modest, si training pentru familiile cucopii autisti. Desi nu exista nici un remediu pentruautism, exista totusi speranta. Tracy PierceWoodall, fondatoarea fundatiei, a decis sa-sifoloseasca expertiza din domeniile Analizei
Comportamentale Aplicate (ABA) si psihologieidezvoltarii, precum si cei peste zece ani deexperienta in lucrul cu copii care sufera de autism,pentru a ajuta familiile afectate de aceastatulburare.
Fundatia a fost numita astfel in memoria sotului ei,Brent Woodall, care a murit in atacurile de la WorldTrade Center din 11 Septembrie 2001 si care asustinut-o mereu in munca ei cu copiii afectati deautism. Fundatia Brent Woodall folosesteprincipiile ABA pentru a educa si imbunatatinivelul de functionare al copiilor cu autism. Copiiicu deficiente de dezvoltare prezinta adesea deficitesemnificative de comportament (de exemplu,limbaj receptiv si expresiv extrem de limitat,abilitati sociale reduse etc.) iar metodele ABA aufost folosite pentru a-i invata o varietate dedeprinderi ce ii ajuta sa contracareze acestedeficite.
Mai mult, ABA s-a dovedit a fi o modalitateeficienta de a reduce excesele de comportament (deexemplu, comportamente auto-stimulatorii saucomportamente agresive) pe care copiii afectati deautism le prezinta adesea. ABA folosesterecompense pentru a le capta atentia copiilor si a-iinvata deprinderi noi. Terapia presupuneimpartirea unei deprinderi in pasi mici care pot fimasurati si care sunt invatati cu ajutorul uneimetode clinice ierarhice si structurate.
Brent Woodall Foundation for ExceptionalChildren sponsorizeaza de asemenea FundatiaCristi's Outreach din Barlad, Romania. Aceastafundatie ofera expertiza ABA, educatie si terapiepentru copiii cu nevoi speciale (autism, sindrom
Contact Centru Robert:
T: 0261 778 851
2
O zi din viata lui ...
Cristi's Outreach si modelul
Kindermusik
Irina Pasat
Supervizor program
Fundatia Cristi's Outreach, Vaslui
Modele de lucru
Activitati 1
Down si alte deficiente de dezvoltare) in varsta depana la sase ani. Fundatia Cristi's Outreach a fostfondata in Iulie 2001 sub numele de Scoala luiCristi si detine in prezent un centru terapeutic inBarlad care ofera terapie individuala ce folosesteprincipiile ABA, logopedie, activitati de grup,precum si un grup de terapie prin muzica. In plus,personalul fundatiei merge patru zile pe saptamanala Spitalul Dr. I. T. Nicolaescu din Tutova, ocomuna in apropierea Barladului, pentru a lucra cuun grup de copii cu nevoi speciale, cu varstecuprinse intre unu si patru ani, care locuiesc inprezent in sectia de Distrofici a spitalului.
Programul nostru de terapie prin Muzica cu scop dedezvoltare are la baza filozofia Kindermusik.Kindermusik International (KI) este o organizatieinternationala care dezvolta programe de muzica simiscare adresate parintilor si copiilor, de la nou-nascuti pana la cei cu varsta de 7 ani. Programeleoferite de catre KI se bazeaza pe studii si aplicatii inceea ce priveste dezvoltarea copilului. KI ofera deasemenea si un program in cadrul caruia persoanelepot obtine o licenta pentru a preda Kindermusik.
Cei interesati pot urma aceasta pregatire atat launiversitatile din SUA cat si prin internet, astfelincat persoane din toata lumea au acces la ea.Puteti afla mai multe despre programulKindermusik prin accesarea paginii lor de net:
.
Programul nostru ofera o abordare mai ampla,bazandu-se pe dezvoltarea prin miscare, muzica sipe principiile psihologiei de dezvoltare sau ABA.Informatiile preluate de la Kindermusik au fostadaptate la nevoile copiilor cu intarzieri dedezvoltare (autism, sindrom Down etc.) si alecopiilor institutionalizati. Copiii sunt implicati in
fiecare saptamana timp de 12-20 de ore, in activitativariate, printre care terapie ABA, logopedie, cat siin programe terapeutice de muzica care se combinacu stimularea tactila prin masaj, dans si joc-programe de care ei initial au fost speriati, nefiindobisnuiti cu astfel de abordari.
Grupul nostru de muzica este creat pentru copii cuvarste cuprinse intre 2 si 4 ani, si are urmatoareleobiective: dezvoltarea miscarii creative,implicarea lor in grupul vocal, dezvoltarea deabilitati sociale de interactiune, sa invete saexploreze diversele jucarii si instrumente, sadezvolte capacitatea de imitare si de frecventare aprogramului.
In timpul unei sesiuni, copiii sunt implicati inaproximativ 10 activitati diferite, inclusiv cantatul,imitarea miscarilor, cititul cartilor, explorareajucariilor de diverse culori, texturi si forme etc. Intimpul acestor activitati copilul invata sa participecu bucurie la activitatile muzicale, si sa faca oconexiune naturala intre cantat, citit cu voce tare sicomunicarea prin carti.
Programul de terapie prin muzica a FundatieiCristi's Outreach a fost atat de apreciat incat dincadrul personalului, Carmen Cazacu a fostacreditata ca instructor Kindermusik. Carmen apetrecut 6 luni in Dallas pentru a-si completatraining-ul in ABA. Cand i-am descoperit vocea sitalentul ne-am dat seama ca va fi o resursadeosebita pentru munca pe care o depunem noi inactivitatile senzoriale.
Un exemplu de progres incredibil care poate fi atinsprin aceasta abordare multi-senzoriala in procesulinvatarii, este o fetita numita Ana*, care momentantraieste in unitatea de Distrofie a spitalului Dr. I.T.Nicolaescu din Tutova. Cand a fost evaluata primaoara in Februarie 2005, s-a constatat ca aveaintarzieri de dezvoltare in toate ariile defunctionare. Intodeauna plangea cand intra incamera in care se tinea grupul de muzica, nuincerca sa interactioneze cu copiii sau adultii, eraincapabila sa imite actiunile, si nici nu permitea safie ajutata in acest sens. Ea nu arata interes pentrujucariile din jurul ei si prefera sa se angajeze inactivitati de stimulare proprie (ex. sa se balansezedint-o parte in alta). Ana nu avea capacitatea sa-sicomunice dorintele si nevoile, verbal.
www.kindermusik.com
3
Modele de lucru
Activitati 2
In acest moment, vorbim in schimb de un copildiferit. Iubeste grupul de muzica! Zambeste sirade, se joca acum cu Lego, stabileste contactvizual si vocalizeaza cuvantul “mama” pentru acere ajutor cand nu are posibilitatea sa asamblezede una singura piesele. A invatat sa impartajucariile cu ceilalti copii. Ana este capabila safrecventeze grupa si poate imita acum diferiteactiuni. Chiar a inceput sa cante! Anainteractioneaza acum cu ceilalti copii, tinandu-sede mana si dansand.
Fundatia Cristi's Outreach ajunge la oamenii dinaria Barlad, iar in continuare si la alte comunitatidin Romania. Noi oferim training-uri pentru parintisi in continuare catre alte comunitati din Romania.Noi oferim training pentru parinti si evaluarifamiliilor care traiesc in zone indepartate si care nupot frecventa programul zilnic de la biroul dinBarlad. Acesta este replicat dupa modelul deprogram a insasi Fundatiei Brent Woodalldesfasurat in SUA.
Teatrul de p pu i i marionete, cunoscut i subnumele de teatrul de animatie, de la latinescul
,” care inseamn “suflet”. Orice obiectmi cat, intr-un spa iu bine determinat, devinemagie iar p pu arul este cel care anim , da viataobiectelor.
Copilul, in rela ia cu lumea, insuflete te obiectele,
care, pentru el, in felul acesta dobandesc insu irimagice. Dac muzica se exprim prin sunet, picturaprin culoare, sculptura prin volum, teatrul seexprim prin joc.
Nu ne-am propus s definim teatrul de p pu i imarionete, ci doar s subliniem dou dinelementele sale esentiale care il sustin in terapia cu
copiii: i Magia constituie o stare depermanent a copilului. Crede in tot ce i se arat .Un creion este un avion sau o undi . O panzu oar este o frunz , o adiere de vant, un val, un rau.Dac copilul se simte in largul lui in aceasta lumemagic , terapeutul trebuie s o respecte, s nu odistrug .
Prin joc, copilul iese din propria individualitatepentru a intra in forma unei alte individualitati, i ip r se te propria condi ie pentru a se bucura dejocul unei iluzii. Acest joc al iluziei este folosit inscop terapeutic, prin intermediul p pu ii sau almarionetei. P pu a devine elementul de leg turdintre terapeut i copil, prin p pu a relatia devinemai deschis , mai prietenoas . Prin p pu serealizeaz comunicarea intre copil i terapeut, overig fundamental in cadrul terapiei.
In functie de problemele copiilor, se alege opoveste, care, poate fi una clasic sau una foartesimpl (ex. un pui de iepura i i caut drumul sprecas , sunt animale care il ajut , altele il bat, ilfug resc- sau- fiecare are un pe ti or de aur care s -i indeplineasc o dorin , fiecare i i va povestipropria dorin ).
Copilul i i confec ioneaz p pusa care se poateface din hartie, carton, textile. Dup ce personajeleau fost create, copiii intr in cen . De multe ori,apar noi pove ti pentru c , copilul prin p pu , sesimte liber i protejat in acelasi timp sa creeze si saimprovizeze. Este foarte important ca fiecare copils plece cu p pu a confectionat de el. La acesteedinte, in Centrul de Art Terapie particip copii
hiperkinetici, hipoacuzici, copii cu tulbur riemotionale sau cu grave probleme de integrare.
In cadrul terapiei prin teatru de p pu i i marionetevom respecta cele trei ipostaze in care se afl
copilul: de de , de
. Ca spectator, el percepe senzatii, se
*unele nume au fost schimbate pentru a mentine
confidetialitatea clientilor nostri.
Contact Cristi's Outreach:
T: 0235 435 005
Email: [email protected]
a s s s
as
a s a
t s
sa a
a
a a s sa a
sa a
ta as a a
aa a aa
sa a s t
a sa s a a
s a sa a a sa
a sa a
aa s s a
a aa s s a
a ta sta
s t a aa
a s as a a sa
s
a a s as a
a
a s sa
anima”
magia jocul.
spectator, creator al p pu ii
interpret
þ
Etapele importante ale unei edin e de terapies t
a s
“…vorbim in schimb de un copil diferit.
Iubeste grupul de muzica!”
4
Modele de lucru
Teatrul de papusi, intre
magie si terapie
Cornelia Pop
Actor papusar
Centrul deArt-Terapie, Timisoara
familiarizeaz cu p pu a, vrea s comunice cu ea,se dezvolt un ata ament si o incredere in p pu .Ca i creator, putem spune c p pu a creat de copileste o constructie sau o reconstructie a sinelui.Copilul i i dezvolt imagina ia, sim ul plastic,aptitudinile motrice.
Ca interpret, copilul trebuie s coordonezemi c rile p pu ii cu ceea ce vrea sa spun , sedezvolt limbajul, spontaneitatea in comunicare, sedezvolt procesul de gandire, memoria, dac are deinterpretat un rol. Ca lider, dobande te incredereain sine pentru a se elibera de propriile traume. Estemomentul s u de spectacol in care capteaz atentiacelor din jur asupra sa, iar prin jocul lui se na teacea magie specific copil riei.
Centrul de Art-Terapie “Eliza Ionescu” dinTimisoara are deja o tradi ie in folosirea teatrului dep pu i i marionete ca terapie pentru copiii cunevoi speciale. Aceast experient a stat la bazaunor cursuri sustinute in cadrul centrului unde auparticipat profesionisti din domeniul protectieicopilului.
In cadrul Conferintei Na ionale pentru PromovareaArt-Terapiei, Timi oara 21-23 iunie 2006, editia aII-a, centrul nostru a sustinut un curs de construire amarionetei. Pe un schelet dat, cursantii, fiecaredup imaginatie, i-au creat un personaj, auconceput un text, iar cursul s-a finalizat cu unspectacol unde regula jocului a fost improvizatia iimaginatia. Spectacolul a fost un argument infavoarea importantei jocului cat i al crezului inputerea iluziei, a magiei.
“Un punct, care ieri era nevazut, este tinta ajunsaazi si va fi punctul de plecare maine”
Arta grafica ofera posibilitatea individului de a seexprima pe sine intr-un mod creativ. Art-terapiafoloseste arta vizuala ca modalitate de expresie incadrul relatiei client terapeut. Ea are efectecurative.
Bazandu-se pe creativitate si imaginatie, art-terapia poate dezvolta cunoasterea de sine si poatevalorifica resurse nebanuite ale individului. Art-terapia este folosita in toate acele domenii care auin vedere sanatatea mentala a individului. In art-terapie nu conteaza produsul obtinut prin aceastametoda, ci conteaza procesul in sine, care este multmai semnificativ.
Actiunea creativa este aceea care inlesnesteaparitia avantajelor art-terapiei. Prin art-terapieintelegem pictura, dans, teatru, muzica, marionete,activitati ce presupun participarea activa a corpuluisi a mintii. Se urmareste sa se creeze conditiifavorizand exprimarea subiectiva, dar mai alesdepasirea unor dificultati personale prin stimulareacapacitatilor creatoare.
Art-terapia este o modalitate de a utiliza arta sicreativitatea drept instrumente terapeutice deajutor in cazul tulburarilor psihologice sau
a a s aa s a sa
s a a s a
s a t t
as a a s a
aa a
s
a as
a a
ta s s
a a
ts
a s
s
s
Contact Centrul de Art Terapie:
T/F: 0256 493 775
“In cadrul terapiei prin teatru de p pu i i
marionete vom respecta cele trei ipostaze
in care se afl copilul: de spectator, de
creator al p pu ii, de interpret.”
a s s
a
a s
5
Modele de lucru
Un punct de vedere: Arta-
parte esentiala a experientei
umane
Luminare Mihaela
Profesor- educator
Scoala Speciala nr.4, Bucuresti
Marionete
6
Modele de lucru
psihosomatice. Ea nu este axata pe utilizarea siimportanta cuvantului, drept pentru care art-terapiaeste deosebit de utila in cazul tulburarii vorbirii.Art-terapia se practica de obicei intr-un cadruterapeutic specific incluzand acompaniamentartistic si terapeutic acordat de o persoanacalificata.
Materialele folosite sunt foarte simple, art-terapiaimplicand mai mult actiunea. Ea da posibilitateaintelegerii, interpretarii, constientizarii de sine.
Art-terapia este sansa de a descoperi. Ea estemodalitatea de dezvoltare si integrare socio-profesionala a copiilor cu dizabilitati, avand marecontributie in reorganizarea afectivitatii, indescoperirea si raspunderea trebuintelor specificefiecarui copil, tanar, adult.
Art-terapia este cea care da posibilitateaindividului sa-si manifeste singur sentimentele, sa-l mobilizeze afectiv, sa asigure placerea munciiefectuate, bucuria succesului. Prin toate formelesale, art-terapia daruieste trairi nebanuite, oferabucurie, posibilitatea de a scapa de incordare,descatuseaza simturile, echilibrand psihicul. Deasemeni, este capabila sa starneasca emotii si multentuziasm, sa dezvolte increderea in fortele proprii,sa modeleze suflete.
Art-terapia se adreseaza in egala masura copiilor,tinerilor si adultilor. Este un bogat instrument dedezvoltare personala. Ea se sprijina pe dinamica degrup si implica actiune. Asigura contactul direct cumaterialul ce urmeaza a fi valorificat. Art-terapiaprin activitatile sale practice si plastice este“medicamentul” vietii psihice si fizice alepersoanei cu nevoi speciale.
Art-terapia ramane metoda utilizata in relatia deajutor fiind bazata pe expresia artistica sipersonala.
Contact Luminare Mihaela:
Email: [email protected]
“Art-terapia... este un bogat instrument
de dezvoltare personala.”
Activitati de arta
7
Conferinte si seminarii
In perioada 21-23 Iunie a.c. Fundatia Internationalapentru Copil si Familie (FICF) si Asociatia Terapiaprin Arta, cu sprijinul UNICEF si al AutoritatiiNationale pentru Protectia Drepturilor Copilului auorganizat, la Timisoara, a doua ConferintaNationala pentru PromovareaArt Terapiei.
Printre participanti s-au regasit reprezentanti aiurmatoarelor organizatii: Asociatia de Art TerapieBourges-Franta, Asociatia Romana de psihodramaclasica, Complexul de servicii comunitare “SfAndrei”- Ploiesti, Fundatia Bethany- Iasi si multialtii. La eveniment a fost prezent si domnul PierrePoupard, reprezentantul UNICEF in Romania.
Punctul principal de lucru pe agendaevenimentului a fost recunoasterea oficiala aocupatiei de Terapeut prin Arta, ca urmare aspecializarii post universitare.
Intalnirea a fost de fapt o a doua etapa de lucru invederea crearii Standardului Ocupational pentruprofesia de Terapeut prin Arta. In plen a fostprezentata o prima varianta, care a fost supusaanalizei si imbogatita prin sugestiile celor prezenti.In aceasta sunt descrise abilitatile, competentele siparametrii in care viitorii Terapeuti prin Arta dinRomania ar trebui sa activeze.
Nevoia de acest standard este creata de multiplelecazuri in care persoane cu studii superioare inpsihologie sau arta, care au luat parte la diversecursuri de Terapie prin Arta, doresc sa sespecializeze in continuare in aceasta arie. Problemaintampinata este lipsa reglementarii cadrului deactiune deoarece termenii de “Terapie si Terapeut”presupun un nivel aparte de scolarizare si uncontext de lucru mai strict.
In numerele viitoare vom prezenta mai multedespre evolutia acestei profesii si vom descriecriteriile dupa care o persoana se poate incadra inrandul Terapeutilor prinArta.
Psihologi, profesori universitari, artisti au discutatdespre modul in care folosesc metodele de terapieprin arta in locatiile unde activeaza, cu diversetipuri de beneficiari: copii, adulti, cu dizabilitatisau pur si simplu suferind de diverse traume saucomplexe.
Pe parcursul celor 3 zile, in afara de expunerile inplen si dezbateri, au fost organizate doua ateliere delucru: unul in terapie prin muzica condus de catred-na Marie Mireille, terapeut prin muzica dinFranta, si reprezentant a UNICEF, si teatru cumarionete, de catre d-nele Cornelia Pop si BogdanaSala de la Centrul deArt Terapie Timisoara.
Asociatia Esperando Baia Mare a organizat, in datade 14 iulie 2006, prima editie a conferinteinationale cu numele “Dizabilitate si integrare”.Gazda cocheta si primitoare - Biblioteca JudeteanaMaramures.
Conferinta a fost organizata cu sprijin financiar dinpartea Consiliului Local Baia Mare, in cadrulproiectului “Coeziune sociala”, (unul din cele treiproiecte castigate de catre Esperando in cadrul
Contact Retea:
Email:[email protected]
Web: www.impreuna.arts.ro
Conferinta de Art- terapie
2006
Cornelia Petcu
Coordonator
Reteaua Nationala deArte pentru Comunitate
Daniel Filipas
Director Executiv
Asociatia “Esperando”, Baia Mare
Dizabilitate si integrare
Beneficiari la conferinta
sesiunii de finantare conform legii 350/ 2005). Auraspuns invitatiei de a participa si sustine prezentari10 organizatii din tara care activeaza in domeniuldizabilitatii. Alte 5 organizatii si institutii (una dinOradea si patru din Baia Mare inclusiv FederatiaONG-urilor din Maramures) au participat fara asustine discursuri. De asemenea, au fost prezente sidoua voluntare Peace Corps din SUA.
In continuare vom enumera mai multe dintretemele discutate, maniera in care puteti intelegemai bine ce subiecte au fost atinse si care sunt deinteres pentru cititori. Astfel amintim: IT& C ineducatia persoanelor cu dizabilitati, Competentasociala- cheia in procesul de integrare apersoanelor cu dizabilitati, Schimbarea adusa incomunitatea rurala de catre un serviciu de terapieocupationala pentru adulti cu dizabilitati, Accesul
la informatii pentru persoanele cu handicap produsde boli rare, Categorii de servicii suport pentrufamilia persoanei cu handicap, Buna practica inreabilitarea dizabilitatii neuromotorii, Munca siintegrarea sociala a persoanei cu dizabilitati,Terapie ocupationala pentru persoanele cudizabilitati mintale, Terapie educationala siocupationala pentru copii cu dizabilitatineuropsihomotorii, Rolul comunicarii incompensarea dizabilitatii etc.
Asa cum reiese atat din chestionarele completate decatre participanti, cat si din discutiile avute cuacestia, doua au fost momentele inedite, care aufacut farmecul intamplarii de la Baia Mare. Primula fost intalnirea participantilor cu cinci dintrebeneficiarii Asociatiei Esperando, tineri cudizabilitati. Chemati sa se autoreprezinte, tineriinostri au fost deschisi, raspunzand atat intrebarilor
spontane ale reprezentantilor AsociatieiEsperando, cat si participantilor din tara. Intreraspunsuri fermecatoare, s-au regasit si intrebarileincuietoare ale acestor tineri: “Noi de ce nu putemsa avem sanse egale cu ceilalti?” sau “Cand le vomavea?”.
Al doilea moment apreciat in mod deosebit a fostdiscutia informala de la finalul Conferintei, in careparticipantii au putut sa spuna ce gandesc si salanseze idei si invitatii. Astfel s-a nascut si ideea dea crea un site pentru profesionistii care lucreaza indomeniul terapiei ocupationale. Aici se vor puteaschimba idei, practici etc. Primul pas a fost lansareau n e i l i s t e d e d i s c u t i i
.
Aceasta are deja primii membri, inclusivorganizatii care nici macar nu au fost invitate laconferinta de la Baia Mare. Semn ca vestea despreaceasta conferinta a circulat repede in toata tara.
De asemenea, a fost apreciata prezenta siimplicarea parintilor tinerilor si copiilor cudizabilitati asistati de catre Asociatia Esperando.Poate ca este un prim pas pentru realizarea aceleischimbari de atitudine, pentru inceperea cuadevarat a unei implicari in viata sociala afamiliilor. Ce ar mai fi de spus? Dincolo de plusuri,au existat, fireste, si lucruri care pot fi imbunatatite.Pentru cei mai multi participanti, durata a fost preamica. In 2007 speram ca lucrurile sa mearga maibine. Si, fireste, ca numarul participantilor sa fiemult, mult mai mare. Cu prezenta reprezentantilorautoritatilor locale si centrale cu atributii indomeniu.
Contact Asociatia “Esperando”:
T/F: 0362-401364; 0262-220413
Email:
Web:
www.esperando.ro
“Intre raspunsuri fermecatoare, s-au
regasit si intrebarile incuietoare ale
acestor tineri: “Noi de ce nu putem sa
avem sanse egale cu ceilalti?””
8
Conferinte si seminarii
Plen conferinta
9
In perioada 29 - 30.05.2006 fundatia Inocenti adesfasurat o serie de activitati care au avut ca scopdeschiderea oficiala, in avans, a programului
in Bistrita.
este aceea de a oferi
sprijin copiilor si familiilor acestora aflati innevoie, pentru a avea o viata mai buna.
La aceste manifestari au participat atatreprezentanti ai finantatorului, MinisterulAfacerilor Externe al Frantei si ai FederatieiOrganizatiilor Neguvernamentale din ProtectiaCopilului (FONPC), cat si reprezentanti aiinstitutiilor partenere in program: DirectiaGenerala de Asistenta Sociala si ProtectiaCopilului (D.G.A.S.P.C.), Spitalul Judetean,Primaria Municipiului Bistrita, medici de familie.
Punctul central al acestei vizite l-a reprezentatmasa rotunda ce a avut loc in sala de Consiliu aPrimariei Bistri ta, dedicata prezentariiprogramului Procopil, urmata a doua zi de oconferinta de presa.
Am folosit acest prilej pentru a face un schimb deidei, atat cu participantii locali cat si cu cei nationalisi partenerii francezi, privind strategia pe caredorim sa o folosim pentru a deservi copiii cudizabilitati din comunitatea orasului Bistrita.Majoritatea participantilor la acest eveniment si-auexprimat opiniile si au oferit sugestii care ne-aufost de un real folos in definitivarea strategiei deimplementare a proiectului.
Incepand cu luna Iulie 2006, Fundatia Inocenti ademarat un program destinat copiilor cu deficientede pe raza Municipiului Bistrita si a localitatilor
apartinatoare. Programul “
se adreseaza in
special copiilor 0-3 ani cu intirzieri de dezvoltare sideficiente neuro-psiho-motorii din MunicipiulBistrita, in scopul de a reduce riscul de abandonmatern la copilul mic deficient si de a creste nivelulde recuperare neuro-psiho-motor.
Proiectul este co-finantat de Ministerul Francez alAfacerilor Externe n cadrul ProgramuluiPROCOPIL, Componenta Fond de Sustinere aInitiativelor Departamentale.
Obiectivele generale ale proiectului sunt:• sprijinirea integrarii sociale a acestor copii sioferirea de suport familiilor lor• reducerea numarului de copii cu deficienteabandonati in spital si reducerea duratei de sederein sectia de pediatrie• sensibilizarea comunitatii asupra problematiciipersoanelor cu deficiente.
Echipa mobila a proiectului alcatuita din psiholog,kinetoterapeut si reflexolog ofera servicii dekinetoterapie, hidroterapie, consiliere, terapiepsihologica si reflexoterapie copiilor cudizabilitati, la Centrul de recuperare din cadrulComplexului de servicii sociale comunitareBistrita din structura D.G.A.S.P.C., sau ladomiciliul lor. O alta categorie de beneficiari oreprezinta parintii acestor copii, carora li se oferaconsiliere si informare, grupuri de suport, precumsi sprijin in realizarea unor demersuri legate derecuperarea medicala a copilului sau orientareascolara.
Un rol deosebit il au si voluntarii din acest proiectcare ii implica pe beneficiarii nostri in activitati deeducatie / literatura timpurie.
”Interventie timpurie pentru copilul mic cu
deficienta”
Interventie timpurie
pentru copilul mic cu deficienta”
Misiunea Fundatiei Inocenti
i
Contact Fundatia Inocenti:
T/F: 0363 102 407
Email:
Web:
www.RCR.org
Seminarul “Interventie
timpurie pentru copilul mic
cu deficienta”
Marian Mic
Director
Fundatia “Inocenti”, Bistrita Nasaud
Conferinte si seminarii
(continuare din numarul trecut)
b) interventia pentru copilul cu varsta scolara5-18 ani este bine dezvoltata. Ministerul Educatieisi Cercetarii a desemnat cateva judete pilot in cares-au desfiintat scolile speciale si s-a introdusconceptul de educatie incluziva: integrareacopilului cu dizabilitati in scoala publica,individual, in clasa corespunzatoare varstei sinivelului de educatie al elevului deficient. Seincearca o analiza a sistemului in vedereaimplementarii celei mai bune modalitati deeducatie. Pana la aceasta data, parerile suntimpartite:• exista parinti si specialisti care considera caeducatia incluziva este cea mai buna cale, atuncicand educatia scolara este sprijinita de centre deservicii de sprijin prin care elevul deficient poatebeneficia si de consiliere psiho-sociala,kinetoterapie, terapii specifice, activitati dea u t o n o m i e p e r s o n a l a s i d e z v o l t a r ecomportamentala. In alte cuvinte, domeniile deinterventie educationala sa fie evidentiate in douasectiuni: abilitati, deprinderi sau competentefundamentale si ariile curriculare• exista parinti si specialisti care considera cascoala speciala este singura in masura sa imbinearmonios domeniile educationale mentionate maisus
• exista parinti si specialisti care sustin ca doar incentrele de zi copiii lor gasesc mediul si metodelecele mai potrivite pentru dezvoltarea lor fizica simentala
Putem concluziona ca parintii si specialistii suntsingurii care decid viitorul educational al elevuluicu sindrom Down. Surprinzator este faptul canimeni nu intreaba copilul ce isi doreste. Toatalumea considera ca este mult prea mic ca sainteleaga diferenta dintre cele trei alternativeeducationale. GRESIT!Asa cum explicam
prescolarului din grupa pregatitoare ce inseamna samearga la scoala, care sunt invatatorii si care va fiscoala la care va merge, la fel trebuie sa procedamsi cu prescolarul cu sindrom Down. In cuvintesimple, il putem lasa sa aleaga ceea ce-si doreste:• sa invete alaturi de vecinii si prietenii lui sau• sa invete alaturi numai de copii cu cerintespeciale, ca ale lui sau poate mult mai grave
c) interventia pentru tinerii peste 18 ani cusindrom Down este aproape inexistenta. Dupa ceau iesit din sistemul educational, acesti tineri suntcondamnati la izolare:• marea majoritate raman doar in grija familiei,care de cele mai multe ori este complet neinstruitasi nu stie cum sa faca fata situatiei• un numar extrem de mic de tineri cu sindromDown sunt integrati in ateliere vocationale sivorbim din nou, doar de cei care au sansa salocuiasca in orasele mari• nici un tanar cu sindrom Down din Romania nueste angajat cu carte de munca si drepturi de muncadepline intr-o societate comerciala sau de stat.Tanarul cu sindrom Down gaseste oportunitati delucru doar in prevederile legislative, dar niciodatain viata reala sau in practica de zi cu zi• nici un tanar cu sindrom Down din Romania nuduce o viata independenta, cu tot ceea ce inseamnaaceasta: locuinta proprie, slujba remunerata,asistent social de sprijin• viata sexuala si o eventuala familie a tanaruluicu sindrom Down sunt subiecte tabu, in care nimeninu crede chiar daca in diverse circumstante acestesubiecte sunt usor si rar atinse
d) interventia pentru adultii cu sindromDown este complet fara speranta:• nimeni nu poate face nici un fel de apreciere
10
Stiri din tar\
Maria Vislan
Presedinte executiv
ALDO-CET, Dolj
“Eu pot ... Imi este permis?”
Sindromul Down in
Romania
Dans popular
asupra numarului lor. Unde sunt sau care estesperanta lor de viata sunt intrebari fara raspuns. Dinnefericire, contrar cercetarilor mondiale careestimeaza o crestere a duratei de viata a persoanelorcu sindrom Down pana in medie la 60 de ani, adultiicu sidrom Down din Romania isi gasesc sfarsitul inazile, fara ca nimeni sa-si mai aduca aminte de ei
Din chestionarele aplicate de ALDO-CET invederea construirii profilului general alpersoanelor cu sindrom Down din Romania, aureiesit urmatoarele doua concluzii principale:
a) principalele trei probleme cu care seconfrunta persoanele cu sindrom Down inRomania sunt:• tranzitia de la sistemul educational la angajare• accesul la locurile publice de munca• viata independenta
b) exista insa multe alte probleme si doresc samentionez in continuare numai cateva dintreacestea:• lipsa informatiei pentru parintii si apartinatoriilegali ai persoanelor cu sindrom Down. In general,oamenii stiu ca sindromul Down este o boalagenetica asociata cu deficienta mintala a persoaneisi nimic mai mult. In Romania nu exista decat osingura revista specializata in problematicasindromului Down: “Traind cu sindromul Down”,editata deALDO-CET, dar care din nefericire poatefi publicata doar intr-un numar redus de exemplaresi numai atunci cand isi gaseste aprobarea intr-unproiect de finantare• exista o mare nevoie de servicii sociale, dereabilitare, educatie, integrare si vocationale• exista o mare nevoie de profesionistispecializati in sindromul Down.
c) in perioada imediat urmatoare ar trebui sa fieurgent schimbate urmatoarele:• punerea in aplicare a legii: Inutil avemprevederi legislative favorabile, daca acestea nusunt puse in aplicare. Este recomandabil caanumite cuvinte cheie, care lasa loc de interpretaresi negociere sa fie schimbate cu cuvinte care impunobligativitatea• modalitatea de respectare a drepturilor umane.• calitatea educatiei persoanelor cu sindromDown: Calitatea educatiei trebuie imbunatatita,nefiind suficienta doar prezenta persoanelor cusindrom Down in sistemul educational, ci fiind
necesara participarea activa a acestora in sistem• modul de informare si formare a serviciilorpentru parinti si profesionisti: Persoana cu sindromDown trebuie sa fie in centru, sa fie ascultata, sa setina cont de parerea sa si mai ales, trebuie sa poatagasi oportunitati reale de incluziune sociala.
Oamenii fac arta cu scopul de a:• explora idei cu ajutorul semnelor vizuale siobiectelor• exprima lucruri fara a folosi cuvintele• realiza lucruri care pot fi vizionate si potproduce placere• comunica sentimente si idei ce nu pot fiexprimate pe alte cai• derula o activitate care este captivanta si placuta
Fiecare dintre noi are o viziune proprie despre ceanume este arta si despre ce anume ne place si ce nune place in Arta. Unii dintre noi cauta sa producasau sa vizioneze diferite genuri de Arta. Astfel,vizitam expozitii si ateliere, citim carti de Arta.Unii dintre noi vad sau produc lucruri de arta foarterar.
Dar toti suntem capabili sa desenam ceva, folosindculorile si instrumentele de pictura, in diversefeluri: dezordonat sau intr-un mod ingrijit, realist.
Contact Aldo-Cet:
Email: [email protected]
Cum sa derulam un proiect prin Arta vizuala
pentru persoanele cu dizabilitati de invatare
De ce sa facemArta vizuala?
*Text adaptat dupa Ghidul MENCAP (Organizatia
Nationala pentru persoanele cu dificultati de
invatare din Marea Britanie) “Doing Visual Art”
din Aprilie 2005.
11
Stiri din tar\
Jocurisi activitati
Ceea ce conteaza este faptul ca putem faceSEMNE, pe care le putem folosi, daca dorim,pentru a crea arta.
exista multe tipuri diferite de arta. Doua exemple arfi arta figurativa si cea abstracta.
Lucrarile realizate de persoanele cu dizabilitatisevere de invatare sunt deseori foarte frumoase, sipot fi abstracte sau figurative. Depinde de fiecarepersoana in parte si de modul in care fiecare dorestesa foloseasca materialele de arta si culorile.
Nu trebuie sa spunem niciodata oamenilor cetrebuie sa faca in momentul in care realizeaza olucrare de arta. Trebuie sa incercam sa lucram cu eiin propriii lor termeni, si intr-un mod care estepotrivit nevoilor individuale si particulare. Astfeloamenii produc lucrari care reflecta cu adevaratceea ce sunt.
Exista cateva lucruri ce trebuie luate in considerarein momentul in care ajuti oamenii sa fie creativi.
Nu ganditi prin prisma perceptiilor obisnuiteasupra a ceea ce este arta buna sau arta fara calitate.Ex. “realista”, “frumoasa”, “colorata”, “usor deinteles” (intelegerea unei lucrari nu este neaparatnecesara ca sa o poti aprecia).
Multe persoane nu au experimentat ideea de arta decalitate sau fara calitate in momentul cand picteazasau deseneaza. Deseori ele vin la sesiuni fara a aveastabilita o agenda de lucru, si fara a se astepta la unrezultat anume. Aceasta poate duce chiar la o maifructuoasa explorare a materialelor si tehnicii,lucru ce este foarte bun.
Despre ce se doreste sa se picteze/ deseneze adicace anume se doreste exprimat sau comunicat.
Fiti pregatiti sa lucrati pe orice marime, de la miciformate A4 pe hartie sau panza, pana la fragmentelargi, inclusiv pe perete. Fasiile mari de hartie oferao suprafata de lucru flexibila. Hartia sau panzapoate fi intinsa pe jos, prinsa pe perete sau sprijinitade tablele de desenat.
Explorati diverse tipuri de instrumente de desenatsi metode- carbune, creion, cerneala, radiere sihartii- acuarele, linii puternice sau moi etc.
Incurajati explorarea deschisa a vopselei si acelorlalte medii de lucru, cu ajutorul mainilor,pensulelor, buretelui sau a altor obiecte. Pictatidiferite suprafete precum panza, hartie, carton etc..Lasati materia prima cu care lucrati sa isi aratepotentialul- “accidentele fericite” dintr-o lucrarepot duce la niste imagini foarte frumoase.
Diferitele tipuri deArta:
Sa-i ajutam pe oameni sa fie creativi
1. Exprimarea si modalitatile in care aceasta
poate fi facilitata:
2. Fiti pregatiti sa va implicati in activitate fara
a avea idei preconcepute:
3. Vorbiti despre idei
4. Largimea- mic sau mare?
5. Desenul
6. Pictura
Contact:www.mencap.org.uk
12
Jocuri si activitati
Multumim colaboratorilornostri din ...
... Puneti orasul dumneavoastrape harta! Trimiteti-ne articolelesi fotografiile dumneavoastra !
La acest buletin informativ a participat
financiar: Relief Fund for Romania
54 - 62 Regent Street, London W1B 5RE
Tel: 020 8761 2277: Fax: 020 8761 0020
e-mail: [email protected]
Website: www.relieffundforromania.co.uk
Urmatoarea editie IMPREUNA
Contributie articole IMPREUNA
Urmatoarea editie va aparea in Decembrie
2006. Ea va fi publicata si pe internet.Adresa
site-ului Retelei de la care o puteti descarca
in format PDFeste .
La aceeasi adresa veti putea accesa diferiteinformatii despre evolutia domeniului Artelorpentru Comunitate din Romania: stiri, invitatiila evenimente, modele de lucru in domeniu,contacte catre alte institutii specifice.
Trimiteti-ne in continuare articoleledumneavoastra. Vom aprecia foarte multcontributiile de la persoane cu nevoi speciale:incurajati-i pe cei cu care lucrati sa ne scrie.
Pentru a intruni toate criteriile de aparitie, varugam oferiti complet informatiile simaterialele adiacente articolului:
• Titlu articol si Autor ( nume si titulatura/pozitie detinuta in institutie)• Institutie: denumire completa si locatie (in
caz de activitati atipice va rugam scurtadescriere)
• Poze: elocvente pentru continut si titlu (300DPI-JPG)
• Dat\ realizare articol
In cazul articolelor scrise de beneficiari varugam sa transmiteti aceleasi informatiiasigurandu-va ca primiti acordul necesar.
www.impreuna.arts.ro
Cum sa ne contactati :
Vrem sa ne spuneti ceea ce doriti sa apara inacest buletin informativ. Va rugam contactati-ne. Trimiteti-va gandurile, stirile, articolele,fotografiile, desenele si scrisorile sau opiniiledespre ceea ce ati citit aici, la adresa urmatoare:
Dana NicolescuOpportunity Associates RomaniaStr. Scoala Floreasca nr. 21Sector 1 BucurestiRomania
Tel/ Fax: (4 021) 224 29 80E-mail:
Sau direct pe site-ul Retelei la:
www.impreuna.arts.ro
Despre noi
Reteaua de Arte pentru Comunitate are in acestmoment peste 700 de membrii, care provin dincentre speciale, ONG- uri si institutiispecializate- din tara i din strainatate - si dinrandul autoritatilor.
Scopul editarii acestei publicatii este acela de astabili legaturi intre categoriile mentionate careactiveaza in sprijinul persoanelor cudizabilitati, si in general intre profesionistii carefolosesc arta in sprijinul comunitatii.Acestia auocazia sa isi prezinte realiz\rile, opiniile,
mediile in care lucreaza.
Un alt obiectiv important este impulsionareabeneficiarilor de a-si descrie sentimentele siviata. Va rugam sa ii sprijiniti !
s
metodele si
