+ All Categories
Home > Documents > 9(Pp 252-266) - Analiza Financiara a Proiectelor Utilizand Fonduri Europene

9(Pp 252-266) - Analiza Financiara a Proiectelor Utilizand Fonduri Europene

Date post: 18-Sep-2015
Category:
Upload: bogdan-mirel-stancu
View: 42 times
Download: 3 times
Share this document with a friend
Description:
curs master snspa
15
252 CAPITOLUL 9 ANALIZA FINANCIARĂ A PROIECTELOR UTILIZÂND FONDURI EUROPENE 9.1. ANALIZA COST - BENEFICIU Analizele “Cost –Beneficiu - ACB” ajuta decidentul public sa identifice proiectele care vor maximiza benficiile sociale nete si astfel sa stabilasca ordinea prioritatilor conform careia se vor realiza proiectele din fonduri europene si rspectiv lucrarile de infrastructura. Analiza cost-beneficiu (ACB) are scopul de a estima impactul socio-economic al proiectului de investiţie public propus, prin identificarea şi cuantificarea monetară a efectelor investiţiei (financiare şi non-financiare). Analiza cost-beneficiu este o evaluare care compară costurile si beneficiile unui proiect şi face practic compararea cheltuielilor actualizate cu beneficiile actualizate, în vederea adoptării deciziei de operaţionalizare a investiţiei. Veniturile actualizate trebuie să fie superioare costurilor actualizate (fluxul de numerar trebuie să fie pozitiv) pentru ca proiectul să fie operaţionalizat. In cadrul acestui capitol se prezinta elementele metodologice general valabile ale analizei cost- beneficiu - a se vedea subcapitolele “ Perioada de referință”, „Metoda marginală” și „Analiza opțiunilor”. Există două diferenţe notabile intre analiza tip evaluarea proiectului sau plan de afaceri din sfera sectorului privat: - criteriul decizional: sectorul privat finanţează numai proiecte cu rentabilitatea financiară estimată mai mare decat costul capitalului, in timp ce autoritatea publică (inclusiv cea comunitară) finanţează cu precădere proiecte cu rentabilitatea financiară estimată mai mică decat costul capitalului; - cuantificarea impactului non-financiar: autoritatea publică ia decizia de a susţine financiar un proiect nu exclusiv pe baza rentabilităţii pur financiare, ci pe baza rentabilităţii
Transcript
  • 252

    CAPITOLUL 9

    ANALIZA FINANCIAR A PROIECTELOR UTILIZND

    FONDURI EUROPENE

    9.1. ANALIZA COST - BENEFICIU

    Analizele Cost Beneficiu - ACB ajuta decidentul public sa identifice proiectele care vor

    maximiza benficiile sociale nete si astfel sa stabilasca ordinea prioritatilor conform careia se vor

    realiza proiectele din fonduri europene si rspectiv lucrarile de infrastructura.

    Analiza cost-beneficiu (ACB) are scopul de a estima impactul socio-economic al proiectului de

    investiie public propus, prin identificarea i cuantificarea monetar a efectelor investiiei

    (financiare i non-financiare).

    Analiza cost-beneficiu este o evaluare care compar costurile si beneficiile unui proiect i face

    practic compararea cheltuielilor actualizate cu beneficiile actualizate, n vederea adoptrii

    deciziei de operaionalizare a investiiei. Veniturile actualizate trebuie s fie superioare costurilor

    actualizate (fluxul de numerar trebuie s fie pozitiv) pentru ca proiectul s fie operaionalizat.

    In cadrul acestui capitol se prezinta elementele metodologice general valabile ale analizei cost-

    beneficiu - a se vedea subcapitolele Perioada de referin, Metoda marginal i Analiza

    opiunilor.

    Exist dou diferene notabile intre analiza tip evaluarea proiectului sau plan de afaceri din

    sfera sectorului privat:

    - criteriul decizional: sectorul privat finaneaz numai proiecte cu rentabilitatea financiar

    estimat mai mare decat costul capitalului, in timp ce autoritatea public (inclusiv cea

    comunitar) finaneaz cu precdere proiecte cu rentabilitatea financiar estimat mai mic

    decat costul capitalului;

    - cuantificarea impactului non-financiar: autoritatea public ia decizia de a susine

    financiar un proiect nu exclusiv pe baza rentabilitii pur financiare, ci pe baza rentabilitii

  • 253

    economice (proiectul trebuie s aib un impact net pozitiv la nivelul societii, inclusiv

    aspectele non-financiare).

    Aceste diferene notabile ale abordrii autoritii publice in raport cu finanarea proiectelor in de

    rolul statului in economie (a se vedea subcapitolul Statul i economia ). Statul (inclusiv

    structurile multinaionale, precum Uniunea European) intervine in economie, printre altele, prin

    reglementare, impozitare i subvenionare. Ceea ce numim, generic, fonduri europene, reprezint

    o subvenie, cu scopul declarat de a genera beneficii nete pozitive pentru societate (a se vedea

    subcapitolul Crriteriul Kaldor-Hicks ).

    9.1.1. Perioada de referin

    Perioada de referin se refer la numrul maxim de ani pentru care se realizeaz previziuni in

    cadrul analizei cost-beneficiu. Previziunile trebuie realizate pentru o perioad apropiat de viaa

    economic a investiiei, suficient de indelungat pentru a permite manifestarea impactului pe

    termen mediu i lung al acesteia.

    Tabelul urmtor prezint perioadele de referin indicative sugerate de Ghidul Comisiei

    Europene. Normele romaneti au preluat, de regul, aceste perioade, ns decidentul poate selecta

    alte perioade, dup caz.

    Sector Perioada de referinta

    Energie 25

    Apa si mediu 30

    Cai ferate 30

    Drumuri 25

    Porturi si aeroporturi 25

    Telecomunicatii 15

    Industrie 10

    Alte servicii 15

    Atenie: durata perioadei de referin are un impact extrem de mare asupra valorii indicatorilor

    analizei financiare i ai celei economice.

  • 254

    9.1.2. Metoda marginal

    Calculele ACB sunt efectuate ntotdeauna prin metoda marginal / diferenial / incremental.

    In ce const metoda marginal/diferenial?

    Fluxurile financiare sau economice luate n calcul pentru fiecare variant de proiect analizat

    sunt considerate exclusiv pe o baz net fa de varianta de referin.

    Care este varianta de referin?

    Varianta zero (fr investiie/BAU/do-nothing) este, in cele mai multe din cazuri, varianta de

    referin pentru aplicarea metodei marginale (a se vedea subcapitolul Analiza opiunilor).

    Totui, varianta zero/fara proiect/do-nothing/BAU nu inseamna in mod necesar inexistenta

    oricarei investitii pe durata de referinta. Varianta de referinta reprezinta acea varianta in care

    doar se mentine functionalitatea infrastructurii existente, la parametrii existenti/normali (inclusiv

    eventuale investitii ulterioare, daca elementele pre-existente proiectului ar deveni inutilizabile).

    In situaia in care se impun investiii minime oricum, varianta de referin este, de fapt, cea a

    interveniei minime (do-minimum).

    9.1.3. Analiza opiunilor

    Analiza opiunilor const n urmtorii pai procedurali:

    * alctuirea unei liste lungi de scenarii alternative care asigur ndeplinirea obiectivelor

    propuse;

    * evaluarea scenariilor din perspectiva cadrului strategic / reglementrilor / fezabilitii;

    * elaborarea unei liste scurte de scenarii alternative ulterior evalurilor de mai sus;

    * ierarhizarea scenariilor din lista scurt pe baza unei analize cost-beneficiu;

    * selectarea scenariului optim.

  • 255

    Se recomanda parcurgerea urmtoarelor etape practice, pentru indeplinirea cerinelor

    procedurale menionate:

    * etapa 1: obiectivele sunt exprimate in variabile msurabile (nu trebuie s fie redundante,

    dar pot fi alternative);

    * etapa 2: fiecrui obiectiv ii este atribuit o pondere (care s reflecte importanta relativ

    pe care le-o acord cadrul programmatic comunitar/naional);

    * etapa 3: definirea criteriilor de evaluare;

    * etapa 4: analiza de impact (analizarea, pentru fiecare criteriu ales, a efectelor cantitative

    sau calitative pe care acesta le produce);

    * etapa 5: estimarea efectelor proiectului in termenii criteriilor selectate (cuantificarea

    fiecrui rezultat din etapa 4);

    * etapa 6: ponderarea rezultatelor obinute;

    * etapa 7: agregarea scorurilor diferitelor criterii.

    Liniile directoare comunitare sugereaz, practic, includerea rezultatelor unei analize cost-

    beneficiu simplificate pentru toate opiunile luate in considerare, printe criteriile de selectare a

    opiunilor.

    Pentru a genera lista de opiuni, in primul rand, trebuie definite mai clar noiunile urmtoare

    (menionate, in H.G. nr. 28/2008):

    * Varianta zero (fr investiie). Aceasta este, in cele mai multe din cazuri, varianta de

    referin pentru aplicarea metodei difereniale/marginale (a se vedea subcapitolul Metoda

    marginal ). Varianta zero/fara proiect/do-nothing/BAU (business as usual) nu inseamna n

    mod necesar inexistenta oricarei investiii pe durata de referin. Varianta de referin

    reprezinta acea variant n care doar se menine funcionalitatea infrastructurii existente, la

    parametrii existenti/normali (inclusiv eventuale investiii ulterioare, daca elementele pre-

    existente proiectului ar deveni inutilizabile). n situaia n care se impun investiii minime

    oricum, varianta de referin este cea a interveniei minime (do-minimum).

  • 256

    * Varianta cu investiie medie. Se dorete o simpl ierarhizare a variantelor propuse in

    funcie de cost, dup modelul metodologiei eficieei costurilor.

    * Varianta cu investiie maxim. Se dorete o simpl ierarhizare a variantelor propuse in

    funcie de cost, dup modelul metodologiei eficientei costurilor.

    9.1.4. Statul i economia

    In esen, statul, in forma sa modern, exist pentru a spori bunstarea individual i colectiv

    a cetenilor si. In spe, statul trebuie s furnizeze acele servicii sau bunuri care fr existena

    sa nu ar exista.

    Gandii-v cine ar finana un parc naional din proprii bani, individual, doar pentru care toi

    ceilali care nu il finaneaz s se bucure de binefacerile sale. De asemenea, cine ar putea, in mod

    individual, s se opun tendinelor monopoliste ale unui productor de talie multinaional.

    Pe scurt, statul intervine in economie (sau aa ar trebui) din urmtoarele motive:

    * servicii publice;

    * bunuri publice;

    * imperfeciunile pieei:

    - externaliti (efete externe);

    - concuren;

    - industrii incipiente (infant industries).

    Practic, toate Programele Operaionale Sectoriale au obiective care se incadreaz la una dintre

    categoriile de mai sus.

    Intervenia statului (sau a unor instituii supranaionale, precum cele ale UE) se realizeaz printr-

    o serie de instrumente, printre care reglementarea, impozitarea sau subvenionarea. Fondurile

    Uniunii Europene reprezint o form de subvenionare (din bugetul comunitar i bugetul de stat).

  • 257

    9.1.5. Criteriul Kaldor-Hicks

    Intreg criteriul decisional in analiza cost-beneficiu este bazat pe teoria economic, in spe

    criteriul Kaldor-Hicks.

    Iniial, a fost enunat criteriul lui Pareto: orice schimbare (a unei politici publice, de pild) este

    o imbunatatire dac cel putin unii oameni au de castigat si nimeni nu are de pierdut.

    * Pare un criteriu bun, dar este i util pentru decidenii publici?

    * Problema: aproape intotdeauna vor exista perdani; cineva are, in mod inevitabil, mai

    mult de pierdut.

    In consecin, a fost enunat criteriul Kaldor & Hicks: lumea devine mai bun in ansamblu

    dac dimensiunea ctigurilor este mai mare dect cea a pierderilor, de aa manier inct cei care

    au de ctigat ar putea s ii compenseze total pe cei care au de pierdut i inc s rmn cu ceva

    in plus.

    * Cu alte cuvinte, beneficiile ar trebui sa fie mai mari decat costurile - de aici analiza cost-

    beneficiu i indicatorii VAN - valoarea actualizat net i RIR - rata intern de

    rentabilitate.

    * In realitate, acest rationament ofer elemente suplimentare:

    - Daca opiunea 1 are beneficii > costuri, i o alt opiune 2 are o diferen (pozitiv) i

    mai mare intre beneficii si costuri, trecerea de la opiunea 1 la opiunea 2 este o

    imbuntire in sine.

    - Astfel, nu trebuie sa cutm o cale de aciune care doar conduce la beneficii mai mari

    decat costurile, ci trebuie s cutm varianta in care diferena (pozitiv) intre beneficii si

    costuri este cea mai mare (aceast observaie st la baza departajrii proiectelor de

    finanare in cadrul procesului de evaluare).

    * Dar analiza cost-beneficiu este dificil, in parte datorit nevoii de a evalua dimensiunea

    beneficiilor proiectului respectiv.

  • 258

    Un criteriu mai puin pretenios este analiza de eficien a costurilor (proiectul realizeaz

    obiectivele propuse in cel mai eficient mod posibil in ceea ce priveste costurile? acest criteriu

    este, de fapt enunat de H.G. nr. 28/2008, la capitolul selecia opiunilor).

    * Atenie: a face un lucru cum trebuie nu este sinonim cu a face lucrul care trebuie.

    * Atenie: ferii-v de confuzia intre analiza de eficien a costurilor i analiza cost-

    beneficiu.

    * Atenie: trebuie s fim ateni la preocuparile de ordin redistributiv (ambele tipuri de

    analiz se axeaza pe cantitati agregate, dar cine primeste beneficiile i cine suport

    costurile?)

    9.1.6. Caracteristici

    a. Cash-flow-ul (fluxul de numerar) din activitatea de investiii pentru reabilitare, modernizare

    sau dezvoltare reprezint diferena dintre veniturile obinute n urma realizrii proiectelor de

    reabilitare, modernizare, dezvoltare i eforturile totale fcute n acest scop.

    Cheltuieli totale actualizate:

    Dd

    hhhhta

    aCIC

    1 1

    1, n care:

    Ih investiia anual;

    Ch costurile anuale de exploatare;

    D durata de funcionare a obiectivului (durata de studiu);

    d durata de realizare a obiectivului;

    a rata de actualizare.

  • 259

    b. Analiza cost-beneficiu utilizeaz indicatorul raportul dintre veniturile totale actualizate

    (Vta) i costurile totale actualizate (Cta), calculat conform relaiei:

    Dd

    hhhh

    Dd

    hhh

    ta

    ta

    aCI

    aV

    C

    VR

    1

    1

    1

    1

    1

    1

    , n care:

    Vh veniturile anuale;

    Ch cheltuielile anuale;

    Ih investiia anual;

    D durata de funcionare a obiectivului (durata de studiu);

    d durata de realizare a obiectivului;

    a rata de actualizare.

    Se consider a fi cea mai eficient acea variant de proiect acea care asigur o valoare

    maxim a indicatorului. Sensibilitatea indicatorului la mrimea ratei de actualizare determin

    importana dimensionrii ct mai corecte a acesteia pentru a evita fie acceptarea de proiecte

    neeficiente, fie respingerea unor proiecte rentabile.

    Principala limit a aplicrii unui astfel de criteriu const n faptul c poate conduce la

    considerarea ineficient a unui proiect caracterizat prin cheltuieli de investiii sau de exploatare

    ridicate, generate de nivelul ridicat al performanelor tehnico-economice i calitative.

    c. Valoarea actualizat net (VAN) caracterizeaz, n valoare absolut, aportul de avantaj

    economic al unui proiect. Pentru calculul acestui indicator se pornete de la venitul net anual

    (VNh), determinat ca diferen ntre volumul anual al veniturilor (Vh) i volumul costurilor

    anuale totale de investiii (Ih) i de exploatare (Ch) conform relaiei:

    hhhh CIVVN

  • 260

    Prin actualizarea venitului net anual la momentul nceperii lucrrilor de execuie a

    obiectivului se obine Valoarea actualizata neta:

    Dd

    hhh

    aVNVAN

    1 1

    1

    Diferitele variante de proiect sunt considerate acceptabile n cazul n care valoara

    actualizata neta nregistreaz valori pozitive (VAN > 0), iar n situaia comparrii mai multor

    proiecte va fi ales cel cu VAN maxim.

    Evaluarea eficienei economice a proiectelor de modernizare, devoltare, reabilitare a

    sectorului serviciilor de alimentare cu ap i de canalizare cu ajutorul acestui indicator prezint o

    serie de avantaje: ia n considerare toate informaiile relevante pentru o oportunitate de investire,

    inclusiv evoluia n timp a fluxurilor de numerar estimate i costul finanrii investiiei,

    furnizeaz rezultate clare, uor de interpretat, deriv direct din obiectivul financiar al firmei, de

    maximizare a profitului.

    c. Rata intern de rentabilitate (RIR) este acea rat de actualizare la care valorile

    actuale ale cheltuielilor i beneficiilor se egalizeaz i arat care este rentabilitatea capitalului

    investit n proiect. La rata intern de rentabilitate a unui proiect se ajunge atunci cnd valoarea

    actualizata neta (sau -venitul net actualizat) al acestuia este egal cu zero.

    0 RIRaVAN i 1ta

    ta

    C

    V

    Pentru determinarea ratei interne de rentabilitate se calculeaz valoarea actualizata neta

    (venitul net actualizat) pentru diferite rate de actualizare alese n mod aleator, din aproape n

    aproape ajungndu-se la stabilirea acelei rate de actualizare care conduce la anularea valoarea

    actualizata neta (venitului net actualizat). n final se utilizeaz relaia:

    VANVAN

    VANaaaRIR minmaxmin , n care:

    amin rata de actualizare corespunztoare valorii actualizate nete (venitului net actualizat) cea

    mai mica;

  • 261

    amax rata de actualizare corespunztoare primei valoari actualizate nete (venitului net

    actualizat) negative.

    n condiiile economiei de pia, rata intern de rentabilitate are semnificaia i funcia

    de criteriu fundamental pentru acceptarea proiectelor de investiii n modernizarea, dezvoltarea

    sau reabilitarea sectorului serviciilor de alimentare cu ap i de canalizare i formularea

    opiunilor. Indicatorul se calculeaz att n cazul analizelor financiare, ct i al celor economice,

    dup aceeai formul matematic, deosebirea constnd n elementele incluse n componena

    veniturilor i cheltuielilor.

    9.1.7. STUDIU DE CAZ

    S.C. AFP S.A. exploateaz sistemul de distribuie a apei potabile a unei localiti,

    asigurnd alimentarea cu ap potabil pentru 12.000 persoane. Numrul populaiei rezidente este

    de 21.000 persoane. n vederea creterii accesibilitii serviciului de alimentare cu ap potabil

    se preconizeaz un spor de capacitate prin modernizare, despre care se cunosc urmtoarele

    informaii:

    - costul modernizrii echipamentelor: 6.000.000 lei;

    - costuri pentru demontare, remontare i management: 1.000.000 lei;

    - costuri pentru proiectare i inginerie: 500.000lei;

    - investiia total pentru modernizarea sistemului de alimentare cu ap potabil este

    ealonat pe doi ani, astfel: 40% n primul an i 60% n anul al doilea;

    - cheltuieli anuale de exploatare: 80.000 lei n primul an de realizare a modernizrii,

    60.000 lei n cel de-al doilea an de realizare a lucrrilor de modernizare i 100.000 lei

    n perioada de funcionare a sistemului dup modernizare;

    - venituri anuale: 1.500.000 lei n primul an de realizare a lucrrilor de modernizare,

    1.400.000 lei n cel de-al doilea an de realizare a modernizrii i 2.100.000 lei n

    perioada de funcionare a sistemului dup modernizare.

    - perioada de funcionare a sistemului de alimentare cu ap potabil dup modernizare:

    3 ani;

    - rata de actualizare: 10%.

  • 262

    Nr.

    crt. Specificaie

    U.M

    .

    Perioada de realizare a

    modernizrii (ani)

    Perioada de funcionare dup

    modernizare (ani) TOTAL

    1 2 1 2 3

    1. Investiie lei 3.000.000 4.500.000 - - - 7.500.000

    2. Cheltuieli anuale lei 80.000 60.000 100.000 100.000 100.000 440.000

    3. Venituri anuale lei 1.500.000 1.400.000 2.100.000 2.100.000 2.100.000 9.200.000

    4. Cheltuieli totale lei 3.080.000 4.560.000 100.000 100.000 100.000 7.940.000

    5. Profit anual lei 1.420.000 1.340.000 2.000.000 2.000.000 2.000.000 8.760.000

    6. Flux numerar lei -1.580.000 -3.160.000 2.000.000 2.000.000 2.000.000 1.260.000

    7. Factor de actualizare

    (a=10%) - 0,909 0,826 0,751 0,683 0,621 -

    8. VAN (a=10%) klei -1436,22 -2610,16 1502 1366 1242 63,62

    9. Factor de actualizare

    (a=11%) - 0,901 0,812 0,731 0,659 0,593 -

    10. VAN (a=11%) klei -1423,58 -2565,92 1462 1318 1186 -23,5

    73,105,2362,63

    62,6310,011,010,0

    RIR

    %

    9.2. ANALIZA DE RISC I SENZITIVITATE

    Necesitatea analizei de risc si senzitivitatea se datoreste urmatorului raionament:

    * analiza cost-beneficiu este o previziune despre viitor - tot ceea ce i se poate cere este s

    fie cat mai solid fundamentat i argumentat;

    * nimeni nu cunoate viitorul, cel puin nu autorii de analize cost-beneficiu - prin metoda

    ACB se ncearc prognozarea sa de o manier controlabil;

  • 263

    * n aceste condiii, se impune o analiz de risc i senzitivitate (definita si risc i

    sensibilitate).

    * n conformitate cu articolul 40 (e) Regulamentul 1083/2006, o analiz a riscului trebuie

    inclus in ACB;

    * aceleai cerinte sunt detaliate de normele comunitare (Documentul de lucru nr. 4, Ghidul

    ACB al UE) si naionale (H.G. 28/2008) .

    9.2.1. Analiza de senzitivitate

    Obiectiv:

    * determinarea gradului de incertitudine in cea ce privete implementarea proiectului;

    * identificarea variabilelor critice i impactul potenial asupra modificrii indicatorilor de

    performan financiar i economic;

    * indicatorii de performan financiar i economic care trebuie testai sunt: rata intern de

    rentabilitate financiar (RIRF) a investiiei, valoarea actualizat net financiar (VANF),

    rata intern de rentabilitate economic RIRE i valoarea actualizat net economic VANE

    ( care se vor calcula n toate cazurile dup contribuia UE).

    Metodologie:

    * identificarea variabilelor critice (a se vedea Variabile critice i Curbe de elasticitate);

    * calculul valorilor de comutare (a se vedea Variabile de comutare)

    2.2. Analiza de risc

    Obiectiv:

    * estimarea distribuiei de probabilitate a modificrilor indicatorilor de performan financiar

    i economic.

    Metodologie de calcul:

    * dac exist informaie rezonabil pentru stabilirea distribuiei probabilitii variabilelor

    critice; (a se vedea Distribuie de probabiliti i Metoda Monte-Carlo).

  • 264

    * dac nu exist informaie rezonabil pentru stabilirea distribuiei probabilitii

    variabilelor critice; (a se vedea Distribuie de probabiliti)

    Alte aspect metodologice:

    * analiza de risc ar trebui s includ i o seciune de identificare a riscurilor necuantificabile;

    * trebuie evaluat posibilitatea proprietarului proiectului de a influena probabilitatea

    riscurilor identificate i alctuirea unei liste de msuri pentru riscurile asupra crora

    proprietarul are o influen.

    2.3. Variabile critice

    Identificarea variabilelor critice:

    - se realizeaz prin modificarea procentual a unui set de variabile ale investiiei i apoi

    calcularea valorii indicatorilor de performan financiar i economic;

    - orice variabil a proiectului pentru care variaia cu 1% va produce o modificare cu mai

    mult de 5% in valoarea de baz a VANF sau VANE va fi considerat o variabil critic

    (evaluatorul poate prescrie i un alt interval de elasticitate).

    Curbe de elasticitate:

    - analiza se efectueaz secvenial, determinand impactul variaei fiecrei variabile critice

    in parte;

    - prin determinri punctuale repetate pe intervale de variaie +/- x% se pot trasa curbele de

    elasticitate ale fiecrei variabile analizate;

    2.4. Valori de comutare

    Calculul valorilor de comutare:

    - modificarea procentual a variabilei critice identificate care determin ca valoarea

    indicatorului de performan analizat - valoarea actualizat net financiar sau valoarea

    actualizat net economic - s fie egal cu zero) pentru variabilele critice identificate.

    Mod de prezentare:

    - exemplu: depirea cu peste x% a costurilor de investiie ar reduce VANE sub 0 i RIRE sub

    5,5%, fcand proiectul nerentabil din punct de vedere social.

  • 265

    2.5. Distributie de probabiliti

    Metodologie de calcul in prezena distribuiei de probabiliti:

    * analiza de risc este posibil numai dac exist informaie rezonabil pentru stabilirea

    distribuiei probabilitii variabilelor critice (aspect neglijat in mod grav i repetat de muli

    autori de ghiduri ale solicitantului, care solicit imperativ distribuii de probabilitate i

    analiz Monte Carlo in toate cazurile);

    * trebuie efectuat asocierea unei distribuii de probabilitate de distribuie pentru fiecare

    variabil critic (aceasta poate fi obinut din literatura de specialitate, din experiena proprie

    a beneficiarului sau consultantului - dac este vast i relevant, din date statistice robuste

    ale unei piee similare);

    * rezultatele analizei de risc se pot exprima ca medie estimat i deviaie standard a

    indicatorilor de performan financiar i economic, dac se poate determina distribuia

    probabilitii variabilelor critice;

    * a se vedea Metoda Monte-Carlo.

    Metodologie de calcul in absena distribuiei de probabiliti:

    * dac nu exist informaie rezonabil pentru stabilirea distribuiei probabilitii

    variabilelor critice, atunci analiza riscului se poate realiza prin definirea scenariul optimist i

    pesimist care va include toate variabilele critice (trebuie avuta in vedere i combinarea

    variaiilor parametrilor);

    * in realitate, i aceast metod reprezint tot o variaie a distribuiei de probabiliti (luarea

    in calcul a trei scenarii - de baza, optimist si pesimist - reprezint, de fapt, o distribuie

    triunghiular);

    * aceast abordare nu este altceva decat o dezvoltare a calculului de elasticitate din cadrul

    analizei de senzitivitate.

  • 266

    2.6. Metoda Monte Carlo

    Fezabilitate:

    - Documentul de lucru nr. 4 al Comisiei Europene subliniaz faptul c analiza de

    senzitivitate poate fi efectuat intotdeauna, ns nu acelai lucru se poate afirma i despre

    analiza de risc;

    - distribuiile de probabiliti nu sunt totdeauna disponibile - n condiiile n care nu sunt

    disponibile, nu se poate efectua analiza Monte Carlo (a se vedea Distribuia de

    probabiliti );

    - cererea de a efectua analiza Monte Carlo n majoritatea ghidurilor solicitantului, chiar

    dac nu se pot determina distribuii de probabilitate credibile, apare, n acest context, greu de

    explicat.

    Metodologie:

    - extragerea repetat (iteraii) a unor valori intampltoare a variabilelor critice din aceleai

    intervale de probabilitate (folosind curbele de distribuie ale variabilelor critice) i

    recalcularea indicatorului de performan analizat in baza setului de parametri astfel

    constituit;

    - reprezentare grafic: pe ordonata sistemului cartezian se reprezint probabilitatea

    distribuiei i pe abscis se marcheaz valorile corespunztoare calculate ale indicatorului.

    Software:

    - exist produse software specializare pentru acest tip de analiz (recomandate ca atare in

    ghidurile solicitantului);

    - meniunea este c, pentru distribuia normal, se poate genera un numr redus de iteraii

    i n MS Excel.


Recommended