+ All Categories
Home > Documents > 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

96719799 Spalarea Banilor Disertatie

Date post: 17-Jul-2016
Category:
Upload: andrei-diaconu
View: 104 times
Download: 9 times
Share this document with a friend
Description:
ref
117
CUPRINS CAPITOLUL 1...................................... 3 ASPECTE GENERALE.................................3 1.1. Scurt istoric..............................3 1.2. Criminalitatea organizată..................8 1.3. Procesul de spălare a banilor murdari.....10 CAPITOLUL 2..................................... 15 INFRACŢIUNEA DE SPĂLARE A BANILOR...............15 2.1. Infracţiunea de spălare a banilor incriminată în art. 23 al legii 656/2002.......15 2.2. Infracţiunea prevăzută la art. 24 din legea 656/2002.......................................28 CAPITOLUL 3.....................................32 MODUS OPERANDI..................................32 3.1. Modalităţi de spălare a banilor...........32 3.1.1. Spălarea banilor prin intermediul băncilor, cu ajutorul societăţilor comerciale, de regulă „fantomă”...........................32 3.1.2. Spălarea de bani prin intermediul caselor de schimb valutar.............................40 3.1.3. Spălarea banilor obţinuţi cu cărţi de credit false, prin intermediul unor baruri şi restaurante...................................41 3.1.4. Spălarea banilor prin intermediul cazinourilor .................................42 3.1.5. Spălarea banilor prin diferite sisteme de transfer sau transmitere......................42 3.1.6. Spălarea banilor prin companii de asigurări.....................................45 3.1.7. Înşelăciuni comise prin intermediul internetului şi spălarea banilor..............45 3.1.8. Conexiunea dintre spălarea banilor şi terorismului..................................46 1
Transcript
Page 1: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

CUPRINS

CAPITOLUL 1..............................................................................................3ASPECTE GENERALE................................................................................3

1.1. Scurt istoric..........................................................................................31.2. Criminalitatea organizată.....................................................................81.3. Procesul de spălare a banilor murdari...............................................10

CAPITOLUL 2............................................................................................15INFRACŢIUNEA DE SPĂLARE A BANILOR........................................15

2.1. Infracţiunea de spălare a banilor incriminată în art. 23 al legii 656/2002...................................................................................................152.2. Infracţiunea prevăzută la art. 24 din legea 656/2002........................28

CAPITOLUL 3............................................................................................32MODUS OPERANDI.................................................................................32

3.1. Modalităţi de spălare a banilor..........................................................323.1.1. Spălarea banilor prin intermediul băncilor, cu ajutorul societăţilor comerciale, de regulă „fantomă”....................................323.1.2. Spălarea de bani prin intermediul caselor de schimb valutar................................................................................................................403.1.3. Spălarea banilor obţinuţi cu cărţi de credit false, prin intermediul unor baruri şi restaurante.............................................413.1.4. Spălarea banilor prin intermediul cazinourilor ....................423.1.5. Spălarea banilor prin diferite sisteme de transfer sau transmitere...........................................................................................423.1.6. Spălarea banilor prin companii de asigurări..........................453.1.7. Înşelăciuni comise prin intermediul internetului şi spălarea banilor...................................................................................................453.1.8. Conexiunea dintre spălarea banilor şi terorismului...............46

3.2. Studiu de caz......................................................................................48

CAPITOLUL 4............................................................................................53INSTITUŢII IMPLICATE ÎN PREVENIREA ŞI COMBATEREA SPĂLĂRII BANILOR................................................................................53

4.1. Cadrul general al combaterii fenomenului de spălare a banilor........534.2. Entităţile raportoare prevăzute la art.8 din legea 656/2002 şi obligaţiile instituite în sarcina acestora....................................................54

4.2.1. Care sunt entităţile raportoare prevăzute de Legea 656/2002................................................................................................................544.2.2. Obligaţiile instituite de lege în sarcina entităţilor raportoare...............................................................................................................55

1

Page 2: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

4.3. Sancţionarea neîndeplinirii de către entităţile prevăzute la articolul 8, a obligaţiilor stabilite de lege...................................................................604.4. Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor........61

4.4.1. Organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional de Prevenire şi Sancţionare a Spălării Banilor........................................................614.4.2. Atribuţiile stabilite prin lege.....................................................63

BIBLIOGRAFIE.........................................................................................68LEGISLAŢIE:..........................................................................................68PUBLICAŢII............................................................................................69CURSURI, TRATATE MONOGRAFII..................................................69

2

Page 3: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

CAPITOLUL 1.ASPECTE GENERALE

1.1. Scurt istoric

Tumultoasa şi misterioasa istorie a spălării banilor a prins rădăcini într-o epocă in care rigorile normelor morale erau împinse până la paroxism într-o eşuantă tentativă de a rezista strălucirii ademenitoare, a ceea ce in literatura populară este cunoscut drept ”ochiul dracului”.

Fenomenul de spălare a banilor precum şi fenomenul de evitare a impozitelor şi actele de evaziune fiscală au fost într-o simbioză inseparabilă de-a lungul istoriei. Cu toate, evaziunea fiscală si spălarea banilor împărtăşesc aceleaşi tehnici şi chiar se sprijină reciproc, este important de înţeles că, din punct de vedere opţional, ele sunt procese complet distincte. În general, evaziunea fiscală implică sustragerea veniturilor dobândite pe cale legală sau chiar ascunderea lor(dacă, spre exemplu, este vorba de bani lichizi) sau mascarea lor (prin declararea lor într-o categorie neimpozabilă). În ambele situaţii, venitul legal devine ilegal. Spălarea banilor este opusul acestui procedeu, in sensul că, în această situaţie, banii în cauză au provenienţă ilegală, dar prin manopera de spălare li se dă o aparenţă legală, iar folosirea lor fiind apoi impozitată de stat.1

Putem vorbi de un prim caz de evitare a taxelor şi impozitelor atunci când vechea cetate a ATENEI a impus o taxă de 20% asupra importurilor şi exporturilor, fapt care i-a determinat pe comercianţii greci şi fenicieni să facă un ocol de 20 mile pentru a evita plata acestor impozite.2

Mai apoi în secolul XV, OLANDA era un înfloritor centru comercial internaţional, în care existau foarte puţine restricţii sau taxe asupra schimburilor monetare interne şi externe. Drept urmare comercianţii englezi preferau să-şi vândă lâna in OLANDA, decât în ANGLIA unde trebuiau să plătească taxe şi impozite ridicate.3

Un prim caz de spălare a banilor îl putem consemna in epoca medievală, când, condamnată de BISERICA CATOLICĂ, camăta era considerată un păcat, o crimă de gravitate similară traficului de droguri din ziua de astăzi. Negustorii şi cămătarii au anticipat tehnicile moderne de ascundere, transferare şi spălare a banilor încât atunci când negociau împrumuturi pe termen lung, „umflau” artificial rata de schimb, suficient cât să acopere şi plata dobânzilor, pretinzând că acestea sunt un fel de recompensă pentru riscul asumat4.

1 Ion Pitulescu „Consideraţii referitoare la infracţiunea de spălare a banilor”- Revista Dreptul, nr8/2002, pag 147.

2 Costică Voicu „Spalarea Banilor Murdari ”, Ed. ”SYLVI”, 1999, Bucureşti, pag. 172.

3 Costică Voicu Op. cit., pag. 172.

4 De văzut de pe internet.

3

Page 4: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

Chiar dacă termenul de „spălare a banilor” nu era atunci cunoscut, se poate aprecia că atâta timp cât a existat această nevoie de a masca anumite transferuri financiare, fenomenul s-a produs la această dată. Tot în acea perioadă, cămătarii şi negustorii mai recurgeau la o tehnică de ascundere a dobânzilor interzise, dovedind o ingeniozitate ieşită din comun. Astfel, ei priveau dobânda ca pe o penalizare pentru întârzierile survenite în returnarea sumelor împrumutate in baza unor acorduri stabilite cu clienţii lor. De asemenea cămătarii considerau dobânzile ca profituri reale, prin utilizarea a ceea ce în prezent se cheamă firmă-fantomă. Capitalul era împrumutat unei companii, apoi retras sub formă de profit, şi nu de dobândă la împrumut, deşi in realitate, nu se realizase nici un fel de profit.

Toate aceste trucuri prin care se urmărea înşelarea BISERICII CATOLICE au în prezent echivalent in redutabile tehnici de spălare a banilor. Tehnicile „primare” de spălare au evoluat odată cu timpul, ducând la ceea ce mulţi cred că este o ”invenţie” a epocii moderne: PARADISURILE FISCALE. Veridicitatea celor scrise anterior o putem deduce din primul fenomen de evitare a taxelor, prezentat mai sus. Simplu fapt al ocolirii, făcute de către comercianţii greci şi fenicieni pentru a nu plăti taxa de 20% asupra importurilor şi exporturilor impusă de vechea cetate a Atenei, a făcut ca micile insule vecine să devină „paradisurile fiscale” ale comerţului liber de taxe vamale şi impozite, precum şi puncte de penetraţie clandestină de bunuri la Atena.5

În secolul XVII, operând între Europa şi America, piraţii au fost şi ei printre primii utilizatori ai „paradisurilor fiscale” , care nu erau altceva decât locurile(in special, insule) in care îşi depozitau averile şi bunurile confiscate. Apăruse chiar o competiţie intre statele mediteraneene în atragerea averilor piraţilor, folosite uneori si drept „monedă de schimb” pentru întoarcerea lor acasă. Datele istorice de la acea vreme, ne arată că un eveniment produs în 1612 poate fi considerat fără nici un dubiu, primul caz de amnistie a profiturilor ilegale când Anglia oferea piraţilor care-şi abandonau meseria, libertatea deplină dar mai ales dreptul de a-şi păstra banii.6 Idee de actualitate, care a fost aplicată şi în zilele noastre de unele state contemporane în lupta cu traficanţii de droguri.

Cineva spunea: „ ca să cunoşti bine lucrurile, trebuie să le cunoşti detaliile; şi cum detaliile sunt aproape infinite, cunoştinţele noastre rămân superficiale şi imperfecte”7. Spălarea banilor este şi va rămâne un fenomen complex si dinamic de o diversitate foarte mare, atât în domeniul public, cât si în cel privat, manifestându-se atât activ, cât si pasiv dar totodată un fenomen prea puţin cunoscut de oamenii obişnuiţi. Această infracţiune

5 Costică Voicu „SPALAREA BANILOR MURDARI”, Ed. ”SYLVI”, 1999, Bucureşti, pag. 172.

6 De pe internet.

7 La Rochefoucauld „Maxime şi reflecţii”, Ed. Minerva, 1972,Bucureşti, pag 32.

4

Page 5: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

apare ca fiind una fără victime şi lipsită de implicaţiile emoţionale ale infracţiunilor cu violenţă sau ale celor de furt. „Discreţia” care înconjoară acest gen de infracţiuni constituie, de fapt, una din dificultăţile majore întâmpinate de anchetatori.

În materia spălării banilor, istoria arată că bazele acestui fenomen complex au fost puse cu multe secole în urmă, ceea ce a urmat fiind mai mult o adaptare modernă a unei "piese clasice". Confiscarea averilor în cazul în care acestea aveau origine criminală este un exemplu în acest sens; legile moderne ce facilitează aceste operaţiuni avându-şi rădăcinile în tradiţiile britanice în domeniul dreptului cutumiar. Iniţial majoritatea confiscărilor erau pedepse aplicate mai degrabă din motive politice decât economice, ca şi în societatea modernă, ele fiind de multe ori determinate de dorinţa de a spori averea Coroanei.

Cu timpul temuţii piraţi s-au metamorfozat in gangsterii începutului de secol XX. Prohibiţia specifică acelei perioade a „hrănit” multe figuri din lumea interlopă a începutului de secol. Gangsterii încasau în aceea perioadă sume uriaşe din prostituţie, jocuri de noroc şi comercializarea băuturilor alcoolice. „Regele Chicagoului”, celebrul ALPHONSE CAPONE, a rămas în istorie ca fondatorul unei organizaţii criminale ce rula anual 100 de milioane de dolari. Era deci, necesară justificarea acestor venituri iar una dintre metodele folosite a fost achiziţionarea unor afaceri legale şi amestecarea câştigurilor acestora cu cele provenind din afacerile nelegale. Lanţurile de magazine care ofereau servicii de spălare a hainelor au fost preferate, întrucât se obţineau cantităţi mari de numerar, un avantaj incontestabil pentru AL CAPONE.8

De aici s-a născut şi expresia „spălare de bani” folosită ulterior pentru a defini toate operaţiunile ilegale prin care se obţineau „bani negrii”. Această origine puţin romanţată este contestată de alţi autori, considerându-se că termenul „spălarea banilor” arată, de fapt, în ce constă activitatea pe care o denumeşte: banii obţinuţi din surse nelegale, sau „murdari” ,sunt trecuţi printr-o serie de tranzacţii, sau „spălaţi”, astfel încât să apară ca provenind dintr-o sursă legală, sau „curaţi”.

În ciuda eforturilor depuse la acea vreme, nici CAPONE, nici acoliţii săi nu au putut fi dovediţi că spălau bani. După îndelungi încercări, autorităţile americane au trebuit să se mulţumească cu infracţiunea de evaziune fiscală, singura sub care au putut să fie arestaţi celebrii mafioţi.

Condamnarea lui AL CAPONE, în octombrie 1931, pare să fi fost punctul de referinţă care a dus la apariţia fenomenului spălării banilor. Polonezul MAIER SUCHOWLJANSCHI- americanizat ca- MEYER LANSKY, considerat geniul financiar al crimei organizate din New York (cunoscut şi sub porecla de „contabilul mafiei”) a fost foarte afectat de

8 Cristina Adochiţei, Iulia Adochiţei „Spălarea banilor”, REVISTA DE DREPT PENAL, nr. 1, 2003, pag 94.

5

Page 6: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

condamnarea lui CAPONE şi a decis să nu aibă aceiaşi soartă. Alianţa sa cu personaje faimoase din clanurile mafiote, conduse de evrei şi italieni, (unul din prietenii săi apropiaţi, în afară de CAPONE, a fost şi renumitul BUGSY- cel care a înfiinţat imperiul jocurilor de noroc din LAS VEGAS) a pus bazele crimei organizate din S.U.A. pentru 5 decenii la rând. După puţin timp de la condamnarea lui CAPONE, MEYER a descoperit avantajele conturilor cu parolă numerică din băncile elveţiene răspândind astfel milioane de dolari în conturi bancare din întreaga lume pentru spălarea banilor murdari9. El a fost printre primii „pionieri ai parteneriatului stat- privat”, înţelegând că pentru a exista, crima organizată trebuie să lucreze în cooperare cu oficiali guvernamentali flexibili. Considerat "sfântul patron" al afacerilor de spălare de bani, LANSKY a murit in 1983 ca un adevărat "erou": nu a făcut nici o zi de închisoare pentru milioanele de dolari spălate în numele Mafiei şi a învins statul american în toate procesele de evaziune fiscală ce i-au fost intentate.

LANSKY este considerat a fi unul dintre cei mai influenţi spălători de bani din toate timpurile, lui fiindu-i atribuită prima metodă propriu-zisă de spălare a banilor, denumită „returnarea împrumutului”, care înseamnă că sumele de bani provenite din afaceri dubioase puteau fi deghizate ca împrumuturi acordate de îngăduitoarele bănci străine.10

Experţii în spălarea banilor nu au reuşit să descâlcească nici acum toate iţele mecanismelor sofisticate folosite de LANSKY. Unele- precum cele din Cuba si Bahamas- nu au fost niciodată detectate, astfel că s-a ajuns la concluzia că, cel mai probabil, o parte din bani nu s-au întors niciodată în economia americană.

Sunt relevante în acest context afirmaţiile făcute de GIOVANNI FALCONE, celebrul judecător italian, asasinat de Mafia la 23 mai 1992:”Mafia constituie o lume logică, mai raţională şi mai implacabilă decât STATUL. Mafia este o articulaţie a puterii, o metaforă a puterii, dar şi o patologie a puterii. Mafia este un sistem economic, o componentă obligatorie a sistemului economic global. Mafia se dezvoltă datorită statului şi îşi adaptează comportamentul în funcţie de acesta”.11

Expresia „spălarea banilor” a fost însă efectiv folosită mult mai târziu, prima apariţie fiind semnalată într-un ziar din 1973, tot din Statele Unite, în cuprinsul unui articol care relata despre afacerea „WATERGATE”. După acest moment expresia s-a răspândit în majoritatea limbilor, fiind folosită pe toate meridianele.12

Infracţiunea de spălare a banilor a intrat în atenţia autorităţilor mai

9 ? Cristina Adochiţei, Iulia Adochiţei „Spălarea banilor”, Revistade Drept Penal, nr. 1, 2003, pag. 94.

10 Cristina Adochiţei, Iulia Adochiţei „Spălarea banilor” Revista de Drept Penal, nr. 1, 2003, pag. 94.

11 Costică Voicu „Spălarea Banilor Murdari”, Ed. ”Sylvi”, 1999, Bucureşti, pag. 17.

12 Cristina Adochiţei, Iulia Adochiţei „Spălarea banilor” Revista de Drept Penal, nr. 1, 2003, pag. 94.

6

Page 7: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

ales în anii 1980,când a ocupat un loc de frunte in agenda politică a multor state europene. Este cunoscut faptul că reciclarea sumelor provenite din infracţiuni are o evidentă influenţă asupra creşterii recrudescenţei crimei organizate, iar combaterea spălării banilor este unul dintre cele mai eficiente mijloace de luptă împotriva acestei forme de activitate infracţională.

Punctul de referinţă in procesul de reglementare pe plan internaţional a concepţiei de luptă împotriva spălării banilor proveniţi din activităţi criminale îl constituie CONVENŢIA NAŢIUNILOR UNITE, adoptată la 19.12.1988 la Viena, care a definit pentru prima dată termenul de spălare a banilor, dar care a prevăzut ca infracţiune generatoare doar traficul de droguri.13

Principala sursă de îngrijorare a fost creşterea nivelului de profesionalism în domeniul crimei organizate. Investigatorii au realizat faptul că infractorii utilizează mijloace şi metode din ce în ce mai avansate pentru atingerea scopurilor lor şi au descoperit că s-au dezvoltat noi forme de infracţionalitate prin intermediul calculatorului, evoluţii la care investigatorii nu au întotdeauna răspunsuri gata pregătite.

Investigaţiile financiare sunt relativ recente în majoritatea statelor completând şi funcţionând în directă interacţiune cu metodele şi tehnicile de investigare tradiţionale. Oricum, practicienii în domeniu s-au plâns că măsurile de combatere a spălării banilor în vigoare au o eficienţă restrânsă şi că, în general, efectele eforturilor de combatere a spălării banilor au fost relativ dezamăgitoare până în prezent.14 Mai mult, specialiştii din multe ţări au constat lipsa de resurse şi expertiză, in special la nivel judiciar, şi că în multe cazuri, atât de-a lungul timpului cât şi în cazurile recente, a fost dificilă identificarea legăturii faptice între tranzacţia suspectă şi infracţiunea generatoare de bani murdari, care în cele mai multe cazuri a fost comisă în străinătate. Spălarea banilor este deseori, în esenţă, o infracţiune care se extinde peste graniţele naţionale ale statelor . De aceea, statele europene au conştientizat faptul că este necesară o cooperare intensă la nivel internaţional în vederea combaterii acestui fenomen.

După 1989, tranziţia către o economie de piaţă şi deschiderea graniţelor României a dus la o creştere spectaculoasă a circulaţiei transfrontaliere de mărfuri, persoane şi capital, rezultând în acelaşi timp într-o creştere serioasă a diferitelor tipuri de activităţi infracţionale.15

Infracţionalitatea în floare şi câştigurile de pe urma ei a făcut ca spălarea

13 Consideraţii de la Pantea

14 Preşedinte Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor- Ioan Melinescu.

15 Petre Paul Fudulu, Adrian Baboi, Lucian Liviu Albu, Elena Simionova, Codru Vrabie, Dominique Jaques (expert UE)

„ România şi Măsurile Pentru Combaterea Criminalităţii Economico-Financiare” , Institutul European din România, Pre-

Accession Impact Studies, Bucureşti, 2003,pag 47.

7

Page 8: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

de bani o noţiune relativ necunoscută în economia românească înainte de 1989.

Analizând evoluţia criminalităţii economico-financiare în societatea noastră, în perioada anilor 1990 până în prezent, se poate concluziona că s-au extins şi s-au agravat actele de corupţie, de contrabandă, de evaziune fiscală, înşelăciuni în domeniul financiar-bancar şi nu în ultimul rând activităţile ilicite intitulate generic de “spălare a banilor”.16

Doru Bulata, membru in Oficiul de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor din România, declara recent că "tendinţele sunt axate pe înşelăciune în domeniul financiar-bancar, contrabandă" si alte activităţi ilicite, derulate prin firme-fantomă. Cifrele oficiale arată că în 2000 sumele implicate în circuitul spălărilor de bani se ridicau la 800 de milioane de dolari, iar in 2001 la circa 700 de milioane de euro.

1.2. Criminalitatea organizată

Definirea noţiunii de crimă organizată şi mai ales delimitarea acesteia în structura de ansamblu a criminalităţii, au constituit şi constituie obiectul a numeroase studii.

Preocupările multiple pentru explicarea acestui fenomen sunt justificate de necesitatea de a cunoaşte dimensiunile şi implicaţiile sale în societate şi, pe această bază, să se poată stabili acţiunile şi măsurile cele mai eficiente de prevenire şi contracarare, atât pe plan legislativ, cât şi în cel al structurilor judiciare, cu precădere ale poliţiei.

Încercările de a defini crima organizată, de a-i explica implicaţiile sunt determinate şi de faptul că cetăţenii în general, dar şi organismele statului şi chiar mass-media percep greşit structurile, scopurile şi mai ales modurile în care se manifestă acest flagel social.

În concepţia specialiştilor din ţările unde crima organizată are rădăcini adânci şi se manifestă permanent în viaţa cotidiană a societăţii, aceasta este definită prin existenţa unor grupuri infracţionale organizate în ideea înfăptuirii unor activităţi ilegale, conspirate, având drept principal scop obţinerea de profituri ilicite la cote deosebit de ridicate17.

Arsenalul complex al acestor grupuri de infractori cuprinde, în diferite proporţii, folosirea violenţei, şantajul, escrocarea forţei de muncă, traficul de droguri, jocurile de noroc, camăta, răpirea de persoane, prostituţia, contrafacerea şi plasarea mijloacelor de plată false, contrabanda,

16 Comisia Comunităţii Europene- Între 1990 şi 2000 nivelul infracţionalităţii a crescut de mai mult de patru ori.- „Raportul

Periodic pe 2001 asupra Progresului României către Aderare”,Bruxelles,13.11.2001.

17 art. 2, legea 39/2003, privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate

8

Page 9: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

evaziunea fiscală, coruperea oficialităţilor publice şi chiar acţiuni aparent legale, dar cu urmări delictuoase, toate acestea în scopul acumulării unor venituri substanţiale pe care, apoi, după ce au fost reciclate, le canalizează în reluarea activităţii infracţionale, la niveluri superioare, cu un grad de pericol social mai ridicat, inclusiv pentru a penetra şi controla organismele puterii şi administraţiei statului.

La începutul mileniului III, după mai multe decenii de acumulări şi transformări, marile regiuni dezvoltate ale lumii construiesc cadrul social, economic, cultural şi politic al unei noi civilizaţii. În acelaşi timp, mai mult ca oricând, lumea de astăzi este confruntată cu un inamic nou, “crima strategică”, care este o combinaţie profund ilegală de crimă organizată, trafic de droguri şi terorism, cu o întindere şi un conţinut larg ce ameninţă grav puterea legitimă a statelor.

Exponenţii acestor activităţi criminale şi-au creat propriul lor imperiu fără graniţe, speculând cu tenacitate şi imaginaţie diabolică orice disfuncţie din interiorul statelor, fie ele bogate sau sărace. La nivel planetar se apreciază că se realizează, anual, afaceri ilicite al căror produs financiar depăşeşte 800 miliarde dolari18.

În ceea ce priveşte pericolul social deosebit al crimei organizate, nu este de neglijat faptul că organizaţiile mafiote sunt mai bine dotate din punct de vedere tehnic, mai abile şi mai rafinate în acţiunile lor ilegale decât structurile de luptă împotriva lor.

Deşi este afectată orice societate, sub diverse forme – în funcţie de tradiţii, condiţii economice şi politice specifice şi de tipul de activitate implicat - crima organizată, traficul de droguri şi terorismul reprezintă grave ameninţări mai ales la securitatea democraţiilor în formare din Europa Centrală şi de Est şi implicit România.

Conjunctura internaţională în care se manifestă din plin aceste grave fenomene a surprins nepregătite noile democraţii din Europa Centrală şi de Est. Tranziţia la economia de piaţă a demarat în majoritatea statelor de la zero, vidul legislativ ori insuficienţa cadrului juridic precum şi criza de autoritate a instituţiilor statului de drept au constituit cauze care au favorizat apariţia şi proliferarea crimei organizate, au condus la crearea şi dezvoltarea unor economii subterane, la exacerbarea marii violenţe, subminând puterea statului şi încrederea unor cetăţeni în capacitatea acestuia de a-i proteja.

Deschiderea frontierelor în regiune şi relaxarea controalelor vamale au constituit alte condiţii favorizante pentru creşterea criminalităţii. Grupurile de infractori, din ce în ce mai organizate, cu articulaţii în grupările de tip mafiot din Europa şi din alte zone ale lumii, au prosperat din plin din activităţile de contrabandă, trafic de persoane, trafic de

18 Informare G.A.F.I. 2002

9

Page 10: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

autoturisme şi armament şi, nu în ultimul rând, de pe urma traficului ilegal de narcotice.

Faţă de aceste realităţi, comunitatea internaţională caută cu febrilitate remediile necesare. Din acordurile şi convenţiile internaţionale, respectiv Convenţia Naţiunilor Unite de la Viena (1988) împotriva traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, Convenţia cu privire la spălarea banilor, cercetarea, sechestrarea şi confiscarea profiturilor rezultate din infracţiuni (Strasbourg-1990), Acordul şi Convenţia de la Schenghen (1985; 1990), precum şi din Directiva Comunităţii Europene (Luxembourg 1991) rezultă că problematica ridicată de crima organizată trebuie soluţionată în forţă, în special prin mijloacele legii penale.

Regiunea Central Europeană, unde se află şi ţara noastră, este expusă în mod particular actului crimei organizate, atât din considerente de ordin geografic, cât şi din motivaţii de ordin politic. În România, până în prezent, crima organizată nu s-a manifestat la intensitatea şi amploarea existentă în ţările vestice sau limitrofe şi nici nu au proliferat organizaţii criminale de un tip deosebit. Cu toate acestea, sunt creaţi factorii socio-economici şi criminologici propice şi chiar stimulenţi pentru crima organizată internă, existând tendinţe evidente de racordare rapidă a acesteia la procesul de globalizare şi internaţionalizare a organizaţiilor criminale cu care se confruntă statele lumii, de la Triadele chinezeşti şi Yakuza japoneză, până la mafiile clasice din America şi Sicilia, dar şi cele din Rusia, Cecenia, Uzbekistan sau Gruzia.

Totodată, se deţin date că asemenea organizaţii criminale îşi trimit emisarii şi caută legături în rândul infractorilor dar şi al oamenilor de afaceri din România şi acţionează pe linia organizării şi internaţionalizării actelor de contrabandă, a traficului de droguri, prostituţie, proxenetism, traficului de autoturisme, penetrarea sistemului financiar-bancar în vederea spălării banilor proveniţi din activităţi ilegale.

Nu se poate vorbi de crimă organizată fără a se face referire la spălarea banilor murdari, mijlocul prin care organizaţiile de tip mafiot dau aparenţă legală profiturilor obţinute din activităţi ilegale, pentru a se folosi apoi, nestingheriţi, de aceşti bani, pentru a-i reinvesti în dezvoltarea activităţilor care i-au produs.19

1.3. Procesul de spălare a banilor murdari

În practică nu există o singură metodă de spălare a banilor. Metodele pot varia de la cumpărarea şi vinderea unui obiect de lux -o maşină, o bijuterie, etc, -până la trecerea banilor printr-o reţea complexă,

19 Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor – Manual de instruire privind combaterea spălării

banilor,2002,pag.5

10

Page 11: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

internaţională, de afaceri legale şi companii “scoică” –companii care există în primul rând numai ca entităţi legale, fără să desfăşoare activităţi de afaceri precum societăţile comerciale20.

Iniţial, în cazul traficului de droguri sau altor infracţiuni cum ar fi contrabanda, furtul, şantajul, etc, fondurile rezultate iau în mod curent forma banilor lichizi care trebuie să intre printr-o metodă oarecare în sistemul financiar.

Astfel, operaţiunile bancare tradiţionale de constituire a depozitelor, precum şi sistemele de transfer a banilor şi creditare oferă un mecanism vital pentru spălarea banilor, mai ales în faza iniţială de introducere a numerarului în sistemul bancar.

Deşi sunt folosite o varietate de metode, practic procesul de spălare a banilor se realizează în trei etape, care pot cuprinde numeroase tranzacţii efectuate de spălătorii de bani, tranzacţii care sunt de natură să alerteze instituţiile financiare asupra activităţilor criminale, respectiv:

Prima etapă -plasarea banilor- constă în “scăparea” la propriu, de numerar, în îndepărtarea fizică a veniturilor iniţiale derivate din activitatea ilegală21. Constă în convertirea din numerar într-un alt mijloc de plată, care presupune o siguranţă mai mare în desfăşurarea schimburilor comerciale, şi care, în acelaşi timp, ascunde identitatea persoanei. Plasarea numerarului sau convertirea se face prin toate mijloacele posibile, dar cu predilecţie în: instituţii financiare tradiţionale, societăţi comerciale, îndeosebi cu profil de desfacere a mărfurilor cu amănuntul22.

Instituţiile financiare tradiţionale desemnează acele instituţii care desfăşoară, pe plan naţional, activităţi de natură financiar bancară, pentru deservirea clienţilor lor. Acestea pot fi băncile comerciale, băncile de investiţii, unităţile CEC, cooperativele de credit şi altele, toate aflate mai mult sau mai puţin, sub controlul şi îndrumarea unei bănci centrale sau naţionale.

Instituţiile financiar-bancare tradiţionale pot fi utilizate în spălarea banilor numai cu condiţia ca infractorii în cauză să-şi formeze complici în cadrul unităţii respective, de la casieri şi până la membrii în conducerea instituţiei, cu ajutorul cărora pot recurge la un complex de operaţiuni, între care:

- depunerea sumelor în cauză pentru achiziţionarea altor instrumente de plată, cum ar fi cecurile la purtător, libretele de economii nenominale sau după serii, în subdiviziuni de valori mici, pentru care nu

20 Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării banilor – Manual de instruire privind combaterea spălării

banilor,2002,pag.6

21 Revista Dreptul, nr.12 din 2002, “Despre spălarea produsului infracţiunilor”-dr. Valerica Dabu şi Sorin Cătinean

22 Costică Voicu „Spălarea Banilor Murdari”, Ed. ”Sylvi”, 1999, Bucureşti

11

Page 12: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

există obligativitatea înregistrării la bănci sau la casele de schimb valutar;- fragmentarea operaţiunilor şi a sumelor aferente acestora.

Majoritatea statelor au instituit prin legea spălării banilor, o sumă minimă limită, până la care nu este obligatorie raportarea lor sau sesizarea organelor de control. De exemplu, în SUA, orice tranzacţie a cărei valoare depăşeşte 10.000 de dolari, trebuie comunicată organelor de control sau de supraveghere a activităţii bancare, iar în Europa, inclusiv în România, suma limită este de 10.000 Euro. Pentru a eluda aceste reglementări şi pentru a înlătura riscul de a fi cercetaţi cu privire la provenienţa sumelor aferente tranzacţiilor bancare, complicii din bănci ai infractorilor fragmentează tranzacţia, respectiv dacă valoarea acesteia este de 80.000 Euro (dolari), aceştia o înlocuiesc, de exemplu, cu zece operaţiuni a câte 8.000 Euro sau dolari sau echivalentul în altă monedă, în felul acesta fiind evitate obligativitatea raportării şi a controlului asupra tranzacţiei;

- transferul electronic al fondurilor este operaţiunea bancară cea mai modernă, prin care sumele în numerar sunt transferate de la o bancă la alta şi pot fi retrase sau utilizate de îndată în alte operaţiuni, astfel că, în câteva momente sau cel mult minute, ele îşi pot pierde originea sau provenienţa iniţială.

Trebuie precizat că în spălarea banilor prin operaţiuni financiar-bancare este absolut necesară complicitatea unor funcţionari bancari -casieri, contabili, şefi de servicii, directori, etc.-, în ultima vreme practicându-se chiar controlul unor unităţi bancare de către organizaţiile criminale, prin cumpărarea pachetului majoritar de acţiuni sau prin infiltrarea unor persoane de încredere în conducerea sau consiliile de administraţie ale acestora.

Instituţiile financiare netradiţionale sunt acelea care desfăşoară activităţi sau furnizează servicii similare celor bancare şi prin care infractorii pot spăla foarte uşor sumele de bani provenite din activităţi ilicite. Cele mai importante dintre aceste instituţii sunt:

- casele de schimb valutar, mari sau mici, amplasate în toate zonele, de la frontieră, până la marile oraşe şi care, prin schimburile monetare de tot felul, pot asigura o faţadă legitimă pentru banii murdari;

- tranzacţiile la bursă;- societăţi comerciale care tranzacţionează vânzarea-cumpărarea de

metale şi pietre preţioase ori obiecte de artă. Sumele mari de bani provenite din infracţiuni se pot spăla prin achiziţionarea unor asemenea bunuri de valoare, care ulterior pot fi valorificate;

- amalgamarea fondurilor licite cu cele ilicite. Multe reţele ale crimei organizate înfiinţează societăţi comerciale de faţadă, precum baruri, restaurante, hoteluri, automate pentru desfacerea unor produse de sezon etc., care sunt folosite nu atât pentru beneficiile aduse, cât pentru a introduce în ele banii murdari şi, prin evidenţierea lor ca proveniţi din

12

Page 13: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

aceste unităţi comerciale, li se atribuie o aparenţă de legalitate;- achiziţionarea unor bunuri de lux, de valoare foarte mare, aşa cum

sunt automobilele, yahturile, elicopterele, vilele, cabanele şi alte bunuri imobiliare. Banii murdari investiţi în aceste bunuri sunt camuflaţi, în bună parte prin înscrierea în actele de vânzare-cumpărare a unor sume foarte mici în raport cu valoarea reală a tranzacţiilor.

- cazinourile, casele de jocuri de noroc, casele de pariuri la curse sau pariuri sportive reprezintă un mijloc excelent de reciclare a fondurilor, deosebit de căutat de infractori, pentru că la ora actuală ele reprezintă o reală industrie larg acceptată în toate cercurile şi în toate statele. Jocurile de noroc, fiind activităţi ce se desfăşoară în numerar, oferă cu uşurinţă practici ilegale de amalgamare a sumelor de provenienţă licită, din desfăşurarea normală a jocurilor de noroc, cu cele provenite din infracţiuni, oferind participanţilor obscuritate deplină şi anonimat sigur.

- exportul ilegal sau pur şi simplu scoaterea ilegală peste frontieră a sumelor în valută, provenite din infracţiune.

A doua etapă -stratificarea- reprezintă procesul de mişcare a fondurilor între diferite conturi, pentru a le ascunde originea. Această stratificare constă în separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor straturi complexe de tranzacţii financiare proiectate pentru a înşela organele de control şi pentru a asigura anonimatul.23

Odată plasate în diferite conturi, convertite în cecuri de călătorie, scrisori de credit, obligaţiuni, acţiuni, librete de economii la purtător etc., sumele ce reprezintă bani murdari sunt tot mai greu de detectat, uneori probarea acestor ilegalităţi devenind imposibilă. La fel, bunurile materiale sau imobile cumpărate în numerar, pot fi apoi revândute, donate fictiv, închiriate, transformate etc., pierzându-se în acest fel caracterul ilicit al sumelor cu care au fost achiziţionate.

În ceea ce priveşte cea de-a treia etapă a procesului de spălare a banilor -integrarea-, putem spune că ea constă în mişcarea fondurilor spălate prin intermediul organizaţiilor legale; altfel spus în furnizarea unei legalităţi aparente bogăţiei acumulate în mod ilegal.

Ca metode de integrare menţionăm:- bunurile imobiliare pot fi achiziţionate sub forma unei afaceri

falimentare pentru a crea iluzia că profiturile din surse ilicite ar fi, în realitate, veniturile afacerii repuse pe picioare.

- companiile de faţadă şi împrumuturile fictive - prin folosirea de companii de faţadă sau companii scoică, de regulă încorporate într-o ţară cu legi care garantează secretul corporativ, o intreprindere criminală îşi poate

23 Revista Dreptul, nr.12 din 2002, “Despre spălarea produsului infracţiunilor”-dr. Valerica Dabu şi Sorin Cătinean

13

Page 14: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

autoîmprumuta propriile profituri provenite din spălarea banilor, prin tranzacţii aparent legitime; întreprinderea îşi poate plăti singură dobânda la împrumut şi, în acelaşi timp, să prezinte dobânda drept cheltuială pentru activitatea economică, reducându-şi astfel impozitul pe profit.

- complicitatea băncilor străine - prin participarea unor salariaţi bine plasaţi la schemele de împrumuturi fictive, reciclatorul de bani poate obţine un împrumut aparent legitim, când în realitate împrumutul a fost garantat cu profiturile ilicite;

- facturile de import-export false - această schemă presupune supraevaluarea valorilor declarate în documentele de intrare, astfel încât să justifice fondurile ulterior depuse în bancă şi/sau supraevaluarea exporturilor înscopul de a justifica fondurile primite în străinătate.24

În cazul în care procesul de stratificare are succes, schemele de integrare vor aşeza rezultatele spălării la loc, în economie, în aşa fel încât ele vor intra în sistemul financiar, apărând ca fonduri normale şi “curate” de afaceri.

Cei trei paşi de bază - cele trei etape expuse mai sus - se pot constitui în faze separate şi distincte. Pot apărea, însă, şi simultan sau, mai obişnuit, se pot suprapune. Felul în care sunt folosiţi aceşti paşi de bază depinde de mecanismele de spălare avute la dispoziţie şi de cerinţele organizaţiilor criminale.25

Şi totuşi în cadrul procesului de spălare a banilor s-au identificat anumite puncte vulnerabile, puncte dificil de evitat de către cel care spală banii şi, în consecinţă, uşor de recunoscut, respectiv:

- intrarea numerarului în sistemul financiar;- trecerea numerarului peste frontiere;- transferurile în cadrul şi dinspre sistemul financiar

24 Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării banilor– Manual de instruire privind combaterea spălării

banilor,2002,pag.6

25 Revista Dreptul, nr.12 din 2002, “Despre spălarea produsului infracţiunilor”-dr. Valerica Dabu şi Sorin Cătinean

14

Page 15: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

CAPITOLUL 2INFRACŢIUNEA DE SPĂLARE A BANILOR

2.1. Infracţiunea de spălare a banilor incriminată în art. 23 al legii 656/2002

În art.23 al Legii 656/2002, infracţiunea de spălare a banilor este incriminată în patru variante.

CONCEPT

PRIMA VARIANTĂ.Este prevăzută în art.23,alin.1,lit.a şi constă în „schimbarea sau

transferul de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea unei infracţiuni în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei.”

Obiectul juridic generic al infracţiunii prevăzută în această variantă este comun tuturor celorlalte variante cuprinse în art.23 prin care se incriminează spălarea banilor.

În doctrină au existat unele disensiuni cu privire la definirea obiectului juridic generic al infracţiunii de spălare a banilor. Astfel, obiectul juridic generic al infracţiunii incriminată în această variantă îl reprezintă „relaţiile sociale prin ocrotirea cărora este apărată circulaţia corectă a banilor şi operaţiunilor financiar-bancare.”26

Cu toate acestea există mai multe opinii în doctrină conform cărora definirea astfel a obiectului juridic generic ar fi incompletă. În afară de relaţiile referitoare la circulaţia monetară şi a operaţiilor financiar-bancare se mai au în vedere şi alte relaţii sociale cum sunt cele referitoare la apărarea altor valori corporale sau necorporale, mobile sau imobile precum şi la actele juridice sau documentele care apără şi atestă proprietatea acestora, produs al anumitor infracţiuni.

O altă opinie vehiculată în doctrină ar fi aceia că „obiectul juridic al acestor infracţiuni este acela studiat la infracţiunile de corupţie şi deţinere a armelor şi muniţiilor, substanţe stupefiante, contrabanda, comerţul cu ţesuturi şi organe, etc.”27

Consider că această opinie este total eronată deoarece infracţiunea de spălare de bani ca şi infracţiunile de tăinuire şi favorizare sunt infracţiuni distincte de infracţiunile prin care s-a obţinut produsul infracţiunii.

26 I. Poiană, I. Lascu „Incriminarea penală a unor fapte de spălare a banilor”, revista „Dreptul”, nr.5/1999, pag.11

27 I. Poiană, I. Lacu, op. cit, pag.12.

15

Page 16: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

În acest sens, V. Dongoroz, arată că: „Tăinuirea de lucruri şi ajutorarea infractorilor după săvârşirea infracţiunii (favorizarea infractorilor) sunt infracţiuni de sine stătătoare, având numai un raport de conexitate cu infracţiunile din care provin lucrurile tăinuite sau la care au luat parte infractorii favorizaţi. Nu avem de a face, deci cu un concurs subsequens, ci cu un delictum subsequens.”28

Putem concluziona că OBIECTUL JURIDIC GENERIC al infracţiunilor prevăzute la art.23 din Lega 656/2002 îl constituie relaţiile sociale prin care statul apără circuitul legal(financiar, bancar, economic, comercial şi civil), prevenind şi combătând circuitul ilegal al bunurilor, produs al unor infracţiuni grave prevăzute de lege, prin instituirea unor obligaţii ale anumitor persoane fizice şi juridice de a sesiza operaţiunile cu astfel de bunuri, de a se abţine de la efectuarea unor acte şi fapte juridice legate de produsul infracţiunii sau de a favoriza autorii ori participanţii la infracţiunile principale.29

Obiectul juridic generic al infracţiunilor prevăzute la art.23 din Legea 656/2002 este subsecvent obiectului juridic generic al infracţiunilor principale, adică al acelor infracţiuni grave prin care s-a obţinut „produsul” ce urmează a fi „spălat.” Ca urmare constatarea infracţiunilor de spălare a produsului infracţional se poate face numai concomitent sau ulterior constatării infracţiunilor principale al căror produs se spală.

Sub acest aspect putem observa că pentru infracţiunea de spălare de bani incriminată în prima variantă, condamnarea nu se poate face decât în următoarele situaţii:

-condamnarea concomitentă, adică atât pentru cel puţin una din infracţiunile prin care se realizează sau din care provine produsul infracţiunii, concomitent cu una din modalităţile de „spălare a banilor” din celelalte variante.

-condamnarea ulterioară, pentru infracţiunile reglementate de art.23, numai dacă există cel puţin în primă instanţă o condamnare pentru o infracţiune prin care se realizează sau din care provine produsul infracţiunii care s-a „spălat”.

Condamnarea pentru o faptă ce intră sub incidenţa art.23 este posibilă şi când produsul provine dintr-o infracţiune care intră sub incidenţa acestei legi, chiar dacă răspunderea penală pentru infracţiunea

28 V Dongoroz, „Drept Penal”, Bucureşti, 2000, Editura Societăţii Tempus şi Asociaţia Română de Ştiinţe Penale, pag.397.

29. Valerica Dabu, Sorin Cătinenu, „Noua Lege pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor(Legea 656/2002) şi Convenţia

Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate”, revista „Dreptul”, nr.6/2003, pag.36

29

16

Page 17: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

respectivă a fost înlăturată prin amnistie30, prescripţie31, în cazul decesului sau reabilitării autorului.

Condamnarea poate surveni şi atunci când autorul infracţiunii din care provine produsul infracţiunii este necunoscut dar autorul infracţiunii de „spălare” a ştiut că banii provin dintr-o infracţiune.

Obiectul juridic special, de asemenea comun la infracţiunile incriminate în art.23 şi art.24 din Legea 656/2002 este cel care rezidă din titlul legii, cât şi din reglementările pe care le cuprinde şi constă în relaţii sociale prin ocrotirea cărora se apără provenienţa licită a banilor şi circulaţia corectă a acestora în operaţiunile financiar-bancare.

Se poate observa că obiectul juridic special este unul complex cuprinzând pe lângă relaţiile referitoare la circulaţia monetară şi operaţiunile financiar-bancare şi relaţii privind operaţiunile şi transferurile de valori, operaţiunile de credit, vânzare-cumpărare, schimb valutar, etc.

Obiectul material este însăşi bunul asupra căruia este îndreptată infracţiunea astfel incriminată(valori, bani, bunuri, etc.)32

Cu alte cuvinte obiectul material al infracţiunii reglementată în art.23 îl poate constitui venitul ilicit obţinut din săvârşirea de activităţi ilegale. Spre exemplu, banii obţinuţi din corupţie sau trafic de droguri. Dar aceşti bani pot constitui ulterior şi obiectul material al infracţiunii de spălare de bani, când aceştia se reinvestesc într-o afacere aparent legală.

Specific infracţiunii de spălare de bani este această activitate de schimbare, cumpărare ori revindere, făcută cu ştiinţă şi în mod repetat pentru a ascunde originea reală a banilor sau bunurilor.

Banii pot fi atât în lei cât şi în valută. Bunurile pot fi corporale sau necorporale, mobile sau imobile.Este corporal acel bun care are o existenţă materială vizibilă care

poate fi perceput prin simţurile noastre (un tablou, un obiect electronic, o maşină etc.).

Este incorporală valoarea economică care are o existenţă ideală, abstractă şi care poate forma obiectul unui raport juridic (operă literară, dreptul de autor etc.).

Bunuri imobile sunt acelea care au o aşezare fixă şi care deci nu pot fi mutate dintr-un loc în altul, fără a-şi pierde valoarea economică (o casă, un teren, un pod).

Bunurile mobile sunt toate celelalte lucruri care pot fi mutate sau

30 Amnistia nu înlătură caracterul penal al faptei, fapta fiind infracţiune, chiar dacă autorului acesteia i s-a înlăturat răspunderea

penală ca urmare a amnistierii. art. 44-51 din Codul penal, când infracţiunea primară, nemaiexistând atunci nici fapta de spălare a

produsului acestora nu mai poate constitui infracţiunea prevăzută la art.23.

31 Idem şi în cazul prescripţiei, decesului sau reabilitării, nu este schimbat caracterul obiectului faptei de produs al unei

infracţiuni. Situaţia este diferită în cazul înlăturării caracterului penal al faptei

32 Ioan Lascu, „Spălarea banilor-actualitate, realitate socială şi incriminare”, revista „Dreptul”, nr.6/2003, pag13.

17

Page 18: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

transportate din loc în loc fără a pierde valoarea economică (o carte, o maşină, o statuie).

În legătură cu banii sau valorile - ca obiect material al acestor infracţiuni - putem spune că nu orice ban sau valoare reprezintă obiectul infracţiunii de spălare de bani, ci numai acele valori sau bani care provin din săvârşirea unei alte infracţiuni.

Astfel, atunci când cu bună ştiinţă se schimbă, se transferă, se cumpără sau se revinde obiectul „concret” al infracţiunii principale, în mod repetat, pentru a-i ascunde originea, infracţiunea de spălare de bani subzistă, iar bunurile vor avea acelaşi regim juridic penal.

Putem concluziona, că nu constituie produs al infracţiunii principale şi ca urmare nici al infracţiunilor prevăzute de art.23, următoarele categorii:

-bunurile care au servit la săvârşirea infracţiunii, deoarece nu sunt produs al infracţiunii, în această categorie fiind: instrumentele spargerii, autovehiculul sau calculatorul proprietate personală folosit la săvârşirea infracţiunii principale etc;

-bunurile care sunt produs al altor infracţiuni decât cele considerate infracţiuni principale, cum ar fi al infracţiunilor pentru care pedeapsa maximă nu depăşeşte 4 ani(de pildă infracţiunea prevăzută la art.213, art.246, art.281 din Codul penal).33

-bunurile produs al unei infracţiuni principale, săvârşită în altă ţară unde fapta respectivă nu este incriminată ca infracţiune.

Subiectul, de regulă subiectul activ nemijlocit(autor) al infracţiunii de spălare de bani reglementată de art.23, atât în prima variantă cât şi în celelalte variante este necircumstanţiat, adică poate fi orice persoană fizică responsabilă penal, legiuitorul nu cere ca subiectul activ să aibă o calitate specială.

Doctrina şi practica judiciară, în special doctrina criminologică, recunosc o anumită „calificare” necesară a subiectului activ al infracţiunii de spălare a banilor, derivată din caracteristica acestei infracţiuni de a fi circumscrisă fenomenului de „criminalitate a gulerelor albe”. Cei care comit astfel de fapte sunt acei infractori „rafinaţi”, care ocupă funcţii importante atât în poziţiile de conducere la nivel central în cadrul unor societăţi strategice, cât şi în aparatul legislativ sau executiv al ţării respective.34

Subiectul pasiv al infracţiunii reglementate de art.23 în prima variantă cât şi în celelalte, poate fi statul, în întregul său, ale cărui interese sunt puse în pericol prin faptele incriminate, precum şi anumite persoane fizice, organele de stat, instituţii bancare sau alte persoane juridice, care

33 Art.213-abuzul de încredere; art.246-abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor; art.281-exercitarea fără drept a unei

profesii;

34 Gheorghe Nistoreanu, Costică Păun, „Criminologie”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000

18

Page 19: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

suferă sau pot suferi de pe urma săvârşirii infracţiunii.Conţinutul constitutiv.

Latura obiectivă, trebuie menţionat de la început că a suferit modificări faţă de reglementarea din Legea21/1999. S-a renunţat a cuprinde în conţinutul infracţiunii de spălare de bani, infracţiunea mijloc, adică infracţiunea primară care se săvârşeşte pentru realizarea infracţiunii scop, spălarea de bani.

Deci infracţiunile săvârşite în variate domenii au fost scoase din conţinutul laturii obiective, rămânând incriminate doar infracţiunile specifice de spălare de bani. Infracţiunile mijloc (falsuri, contrabandă, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, traficul de stupefiante etc.) au rămas reglementate prin Codul penal şi Legi speciale.

Elementul material al laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art.23, în prima variantă îl constituie schimbarea sau transferul de bunuri, separat sau împreună, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite al acesteia.

Elementul material al laturii obiective se realizează prin acţiuni sau inacţiuni cum ar fi: schimbarea, transferul, ascunderea sau disimularea.

Infracţiunea fiind cu un conţinut alternativ se poate realiza când s-a comis oricare dintre acţiunile incriminate. Nu este necesar realizarea cumulativă a tuturor acestor acţiuni fiind suficient săvârşirea doar a uneia din ele. Cerinţa esenţială a legii fiind ca aceste acţiuni să se facă în scopul şi cu ştiinţa că provin din săvârşirea unei infracţiuni.

De asemeni trebuie menţionat faptul, că faţă de reglementarea iniţială din Legea 21/1999, legiuitorul a venit cu o completare incriminând fapta de schimbare de bunuri atunci când se face în scopul ajutării persoanei în cauză de a se sustrage de la urmărirea, judecată sau executarea pedepsei.

În spiritul acestei Legi 656/2002 a infracţiunii incriminată în prima variantă art.23, distingem:

-un prim sens al „schimbării bunului” ar fi acela de transformare fizică adică de a schimba prima înfăţişare, păstrând de regulă valoarea intrinsecă a obiectului; adică înlăturarea acelor trăsături reale ale obiectului care ţin de modul ilegal de obţinere a acestuia şi înlocuirea cu alte trăsături care să creeze aparenţa de origine şi/sau dobândire licită. De pildă schimbarea culorii, seriei şi numărului de înmatriculare al autoturismelor noi furate cu seriile, culorile şi numerele de înmatriculare ale unor autoturisme accidentate sau uzate cumpărate legal.35

- un alt sens al „schimbării bunului” ar fi acela de a înlocui lucrul produs al infracţiunii cu un lucru deţinut legal de o altă persoană. Schimbul bunului poate fi la valoare echivalentă sau la valori diferite după cum infractorul are interesul să justifice sau să ascundă. De pildă, schimbarea

35 V. Dabu, S. Cătineanu, op. cit, pag.37.

19

Page 20: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

acţiunilor anonime, a obligaţiilor, a titlurilor de plată, a certificatelor la purtător, furate, care pot fi urmărite după serie, număr cu altele asemănătoare în circuitul legal.

„Schimbarea bunului” poate să îmbrace şi forma unor acte juridice sub semnătură privată sau chiar autentificată fără a se înlătura caracterul ilegal al operaţiunii.

De pildă, o persoană are un miliard de lei produs prin infracţiunea principală şi procedează la spălarea acestuia prin schimbare , efectuând două operaţii de speculă imobiliară astfel: cumpără o proprietate având valoarea reală de 2 miliarde de lei, cu preţul de un miliard consemnat în contractul de vânzare-cumpărare autentificat; infractorul plăteşte vânzătorului pe lângă miliardul consemnat în actul de vânzare-cumpărare şi miliardul pe care vrea să-l spele, astfel că vânzătorul îşi primeşte preţul real de 2 miliarde pe imobilul în cauză; infractorul păstrează bunul o perioadă de timp necesară efectuării unor amenajări şi îmbunătăţiri investind un miliard de lei; după aceasta infractorul revinde imobilul la un cumpărător de bună credinţă cu suma de 3 miliarde de lei. Prin această operaţiune infractorul justifică legal provenienţa cu ultimul act de vânzare-cumpărare autentic suma de 3 miliarde de lei în care este inclus şi miliardul „spălat”.36

„Transferul” de bunuri în scopul ascunderii al disimulării originii ilicite a acestora este o altă modalitate a elementului material al laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art.23, pct.1, lit.a din Legea 656/2002.

Cea mai simplă formă a transferului de bunuri este cea de mutare a bunului dintr-un loc unde s-ar deduce uşor provenienţa ilicită, într-un loc unde bunul ar avea o aparenţă de provenienţă legală, urmărindu-se aceasta.

De asemenea transferul de bunuri mai poate semnifica: operaţiunea de „deplasare a capitalului” sub diferite forme de

la o ţară la alta sau de la un agent economic la altul, cu sau fără aparenţă legală(deplasare efectivă sau scriptică ori electronică). Astfel, pentru scoaterea din ţară a unor sume obţinute prin înşelăciune în sistemul bancar se efectuează o plată în avans de marfă sau o plată pentru o marfă supraevaluată vândută de un agent economic aflat sub controlul celui care transferă(agent care ulterior intră în „faliment” şi nu mai expediază marfa). O astfel de deplasare de capital se mai poate face prin asociere, fuziune cu o firmă falimentată intenţionat, aflată tot sub controlul celui care transferă; plăţi pentru „consultanţă”, „asistenţă de specialitate”, etc, constituirea de depozite în ţară din sume mai mici de 10.000 euro şi apoi plata unor cecuri în străinătate, pentru care nu mai există obligaţia formală a raportării transferului respectiv;

deplasări de valută prin cumpărarea de obligaţii, titluri de credit, cesiune de creanţă cu preţ subevaluat;

36 V. Dabu, S. Cătineanu, op. cit, pag.38.

20

Page 21: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

deplasări de valută prin cumpărări şi revânzări speculative de acţiuni la bursă;

deplasări de valută prin creditare, împrumut fără garanţii şi care evident nu se mai restituie agentului care este tot sub controlului celui care transferă;

unele transferuri de fonduri interbancare37 prin sistemul Western-Union;

transferabilitatea creditului documentar (transferabil) concretizată în dreptul beneficiarului de a cere ca acesta să fie deschis la o altă bancă decât cea stabilită de părţi;

folosirea ilegală a diferitelor forme de decontări interne sau internaţionale inclusiv de societăţi fantomă prin: cecuri, acreditive, dispoziţii de plată, dispoziţii de încasare;

transfer de fonduri prin intermediul biletului de ordin sau cambiei, instrumente care nu au la bază raporturi juridice fundamentale;

transfer cu plăţi fictive făcut prin carduri.Scopul schimbării sau transferului de bunuri, produs al infracţiunii

principale trebuie să fie ascunderea sau disimularea origini ilicite. Acest scop trebuie să poată fi dedus din circumstanţele de fapt obiective, atât ale producerii bunului cât şi ale schimbării sau transferului efectiv al acestuia. Ceea ce înseamnă că doar acele operaţii de schimb sau transfer care conţin elemente de fapt obiective din care rezultă scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite constituie elementul material al laturii obiective a infracţiunii prevăzute la art.23 în prima variantă.

Deci, condiţiile esenţiale, ale elementului material al acestei variante, sunt:

Să fie comisă în scopul ascunderii sau disimulării provenienţei ilicite a bunurilor;

Bunurile să provină din comiterea unei infracţiuni şi nu a unei contravenţii sau orice alt act ilicit;

Scop alternativ, adică fapta să fie comisă în scopul de a ajuta pe cel care a comis infracţiunea să se sustragă de la urmărire, judecată sau executare.

Urmarea socialmente periculoasă o constituie rezultatul schimbării sau transferului de bunuri, respectiv o aparenţă de origine licită a bunului care în realitate este produsul infracţiunii principale.

Observăm că legea nu pretinde ca prin aceste operaţii să fie necesară obţinerea unui profit pentru sine sau pentru altul, fiind suficientă crearea unei stări aparente credibile de origine licită a bunului care în realitate este

37 Transferul de fonduri interbancare este iniţiat de o bancă şi se încheie prin decontarea finală a sumei, în momentul şi în forma

hotărâte în cadrul unui sistem interbancar de transfer de fonduri pentru înregistrarea în conturile agentului de decontare.

21

Page 22: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

produsul infracţiunii.38

Raportul de cauzalitate se poate defini astfel, infracţiunea de spălare a banilor subzistă atunci când există legătura de cauzalitate între acţiunea de schimbare sau transfer de bunuri rezultate din infracţiuni şi urmarea imediată despre care am vorbit mai sus.39

Latura subiectivă a acestei infracţiuni o constituie intenţia directă calificată prin scop care presupune întrunirea următoarelor elemente cumulative:

-cunoaşterea că obiectul „spălării” corporal sau necorporal este produs al infracţiunii principale;

-motivul, imboldul rezultat din dorinţa de a folosi bunul produs al infracţiunii, direct sau indirect, fără riscul de a fi descoperit;

-scopul, să fie ascunderea sau disimularea originii ilicite a produsului infracţiunii principale, precum şi de a ajuta persoana acre a săvârşit infracţiunea principală să se sustragă de la urmărirea penală, judecat sau executarea pedepsei.

Astfel definită, latura subiectivă a infracţiunii de spălare de bani o deosebeşte de infracţiunea de „tăinuire” şi „favorizarea infractorului”, prevăzute în art.221 şi art.264 Cod penal. În consecinţă, persoana care cu intenţie directă ajută în orice mod la săvârşirea infracţiunii de spălare a produsului infracţiunii, este complice, indiferent dacă este interesat sau dezinteresat, deoarece el încalcă o obligaţie prevăzută de legiuitor pentru prevenirea şi combaterea a unor asemenea fapte, încălcare care presupune că complicele a urmărit împreună cu autorul, scopul ilegal.

Forme. Modalităţi. Sancţiuni.Forme-actele pregătitoare, deşi posibile sunt lăsate în afara

incriminării de către legiuitor.Tentativa este posibilă atât în cadrul acestei variante, cât şi în cadrul

celorlalte variante şi se pedepseşte.

Modalităţi-infracţiunea prevăzută la art.23 în această primă variantă se poate săvârşi prin următoarele modalităţi, respectiv schimbarea sau transferul de bunuri, ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a acestor bunuri.

Sancţiuni-infracţiunea de spălare de bani incriminată în art.23, alin.1, lit.a din Legea 656/2002, se pedepseşte cu închisoare de la 3-12ani.

De asemenea, în cazul săvârşirii acestei infracţiuni se va dispune conform art.118 Cod penal privind confiscarea bunurilor care fac obiectul

38 V. Dabu, S. Cătineanu, op. cit, pag.39.

39 C. Voicu, G. Ştefania, A. Camelia Voicu, op. cit, pag. 213.

22

Page 23: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

infracţiunii, iar dacă bunurile care fac obiectul infracţiunii prevăzute la art.23 nu se găsesc, se va confisca echivalentul lor în bani sau bunurile dobândite în locul acestora. Pentru a se asigura aducerea la îndeplinire a confiscării bunurilor se pot lua măsurile asigurătorii prevăzute de Codul de procedură penală.40

A DOUA VARIANTĂ.Este incriminată în art.23, alin.1, lit.b şi constă în: "ascunderea sau

disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a dreptului asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni.”

Cu privire la obiectul juridic generic putem spune că nu sunt deosebiri faţă de obiectul juridic generic al primei variante.

Obiectul juridic specificExistă anumite deosebiri faţă de prima variantă. Astfel, dacă în

cadrul primei variante se vizau doar obiectele materiale în cadrul acestei variante se vizează şi bunurile imateriale care pot fi dreptul de proprietate sau orice alte drepturi produs al infracţiunii.

În consecinţă obiectul specific al acestei variante îl poate constitui: dreptul de proprietate, dreptul de uzufruct, dreptul de superficie, dreptul de creanţă, dreptul de folosinţă, dreptul de autor, etc.41

Sintagma „proprietăţii bunurilor” folosită de legiuitor în acest aliniat de către legiuitor face referire la dreptul de proprietate42 asupra bunului şi nu la bun ca obiect al proprietăţii.

Obiectul materialPe lângă discuţiile purtate anterior pentru obiectul material din prima

variantă, putem spune că obiectul material al infracţiunii de spălare a banilor incriminată în această variantă îl pot constitui şi actele juridice sau documentele care atestă un titlu ori un drept cu privire la acesta.

Consider că mai pot constitui obiect material al acestei infracţiuni şi schimbarea acţiunilor, obligaţiilor, titlurilor de valoare sau de plată, certificatelor la purtător furate şi înlocuite cu altele asemănătoare şi aflate în circuitul legal. Schimbarea unei valori se poate face şi prin intermediul unor acte juridice în cazul unor operaţiuni aparent legale şi care sunt menite a ascunde sau disimula operaţiunile ilicite.

Subiectul. După cum am mai precizat subiect activ al infracţiunii poate fi orice

40 Art.25 din Legea 656/2002.

41 V. Dabu, S. Cătineanu, op. cit, pag.40.

42 A se vedea C. Hamangiu „Tratat de drept civil-vol.I ” în care se prevede că „Sunt corporale, bunurile care au o existenţă

materială. Sunt incorporale, bunurile constituite din elemente abstracte, adică drepturile”.

23

Page 24: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

persoană fizică responsabilă penal care, fie a săvârşit, fie a participat la săvârşirea infracţiunii.

Subiectul pasiv (a se vedea discuţia purtată la prima variantă) poate fi statul, organele statului, instituţiile bancare, orice persoană fizică sau juridică care poate fi prejudiciată prin săvârşirea infracţiunii.

Conţinutul constitutiv.Latura obiectivă a modalităţii prevăzute la art.23, alin.1, lit.b are

două forme:-ascunderea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei,

a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni;

-disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni.

Elementul material constituie activitatea de ascundere sau disimulare a adevăratei naturi a bunurilor incorporale. Astfel ascunderea sau disimularea în accepţiunea dată de art.23, alin.1, lit.b nu se referă(după cum am mai precizat) la bunul corporal, bun cu existenţă materială, ci la:

-drepturile asupra bunului material produs al infracţiunii principale.

-alte drepturi(bunuri incorporale) produs nemijlocit al infracţiunii principale.Ascunderea şi disimularea vizează natura juridică a provenienţei, a

situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora.

Sintagma „adevăratei naturi” poate avea două sensuri:-un prim sens ar fi acela de apartenenţă legală a dreptului în cauză la

subiectul care a fost deposedat prin infracţiunea primară, adică o -ascundere sau disimulare a titlului părţii vătămate.

-al doilea sens ar fi modul de dobândire prin infracţiunea principală a dreptului respectiv.43

Prin disimulare44 trebuie să înţelegem că activitatea de „spălare” a „dreptului” în cauză s-a făcut prin ascunderea caracterului ilicit al producerii prin infracţiune şi înlocuirea trăsăturilor ilegale cu „trăsături false” sau adevărate care dau aparenţă de o nouă natură(origine) legală. Activitatea de ascundere, disimulare să fie de natură a face nesesizabilă, neperceptibilă în mod obişnuit originea ilicită a dreptului prin crearea unei situaţii, stări, „probate” de apartenenţa „legală”, veridică.

Ascunderea dreptului presupune introducerea ilegală a dreptului

43 V. Dabu, S. Cătineanu, op. cit, pag41.

44 Conform DEX, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996, pag.308, disimulare- acţiunea de a disimula şi rezultatul ei;

camuflare; mascare.

24

Page 25: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

produs al infracţiunii principale într-un alt drept cu aspect legal, „spălându-se” astfel primul drept de caracterul său ilicit.

Prin provenienţă a dreptului în cauză se înţelege locul ca sistem de relaţii şi raporturi juridice din care vine sau provine acesta. De pildă, unei sume obţinute prin şantaj i se dă aspectul restituirii unei sume împrumutate care pe o perioadă mare, evident fictivă, a produs dobândă.

Potrivit DEX prin cuvântul „situa” se înţelege a ocupa un anumit loc într-o anumită ordine, ierarhie, a aşeza într-un anumit loc, a indica, desemna locul cuiva. Iar prin situare se înţelege acţiunea de a situa şi rezultatul ei. Astfel, potrivit legii ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a situării bunului incorporal constituie elementul material al laturii obiective a infracţiunii sub această formă.

Se ştie că potrivit art.1909 Cod civil, lucrurile mişcătoare se prescriu prin faptul posesiunii lor fără să fie trebuinţă de vreo curgere de timp. Drept urmare, drepturile de creanţă „incorporate” în acţiuni la purtător, cecuri la purtător, titluri negociabile la purtător, etc, li se poate schimba adevărata situare-posesie ca implicită asupra proprietăţii. De pildă, cumpărarea biletelor câştigătoare la loto, bingo de către făptuitor pentru a justifica banii produs al infracţiunii cu „suma câştigată” ca urmare a predării în numele său a biletului.45

Cu privire la „circulaţia” bunurilor incorporale trebuie să înţelegem trecerea scriptică, sub formă juridică a dreptului în cauză de la o persoană la alta. Trecerile se fac, fie cu folosirea unor persoane cu identităţi false ca mai apoi să fie una, două treceri(vânzări-cumpărări) reale până la făptuitor, fie prin unul sau mai mulţi intermediari ai acestuia.

Prin aceste treceri succesive care pot fi acte juridice încheiate sub formă autentică sau acte sub semnătură privată(cumpărări-vânzări, cesionări, împrumut cu garanţie în condiţiile nerestituirii şi valorificării garanţiei) se înlătură acele trăsături ale „dreptului în cauză”(apartenenţă, preţ neplătit, modalitate de obţinere) care ţin de modul ilegal de dobândire a acestuia şi înlocuirea cu alte „trăsături” care să creeze aparenţa de origine sau dobândire legală.46

Urmarea imediată.Ascunderea sau disimularea să aibă în vedere nu bunul în

materialitatea sa, ci dreptul asupra acestora, ducând la o ascundere sau disimulare juridică prin care se schimbă natura juridică reală, adevărată a provenienţei bunului în cauză.

Raportul de cauzalitate.Subzistă în legătura ce există între acţiunea de ascundere sau

45 V. Dabu, S. Cătineanu, op. cit, pag41.

46 V. Dabu, S. Cătineanu, op. cit, pag42.

25

Page 26: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

disimulare şi „schimbarea” aparenţelor de origine şi/sau dobândire a bunului.

Latura subiectivă.Referitor la forma vinovăţiei cu care se săvârşeşte infracţiunea de

spălare a banilor, după cum am mai precizat anterior, aceasta este: intenţie directă calificată prin scop.

Forme. Modalităţi. Sancţiuni.Forme.Tentativa este posibilă şi la această variantă, ea fiind dealtfel şi

pedepsită. Consumarea infracţiunii survine în momentul efectuării acţiunilor incriminate în text.

Modalităţi.Infracţiunea prevăzută în art.23, alin.1, lit.b se poate săvârşi prin

ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurile ori a drepturilor asupra acestora.

Sancţiuni.Infracţiunea astfel incriminată în această variantă se pedepseşte cu

închisoare de la 3-12ani cu aplicarea corelativă a dispoziţiilor cuprinse în art.25 din aceiaşi lege.

A TREIA VARIANTĂEste prevăzută în art.23, alin.1, lit.c, constă în „dobândirea,

deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni".

Discuţiile cu privire la Obiectul juridic generic şi specific sunt similare cu cele purtate la primele două variante.

Obiectul material îl reprezintă însuşi bunurile se dobândesc, deţin sau se folosesc cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.

Subiectul .Subiectul activ poate fi orice persoană ce are capacitate de

răspundere penală.47Totuşi o calificare indirectă se „desprinde” din faptul folosirii bunurilor, cunoscând că acestea provin din săvârşirea unor infracţiuni. Această calificare indirectă este aceea de posesor de rea credinţă.

Conţinutul constitutiv.Latura obiectivă.Elementul material vizează faptele săvârşite de cel care participă la

spălarea produsului infracţiunii, dobândind, deţinând sau folosind bunul de la făptuitorul infracţiunii principale sau un intermediar, ştiind că bunul

47 A se vedea şi discuţiile anterioare privitoare la subiectul activ şi subiectul pasiv.

26

Page 27: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

dobândit provine din infracţiunea principală.Se impun a fi făcute însă anumite precizări:-acţiunea de dobândire desemnează fapta unei persoane de a deţine

cu orice titlu un bun din categoria celor precizate de Legea 656/2002(numai acele bunuri prin care se contribuie la spălarea produsului infracţiunii) cunoscând că acestea provin din săvârşirea unei infracţiuni.

-sintagma ”săvârşirea unei infracţiuni” face referire doar la infracţiunea principală prin care s-a obţinut sau se obţine ilicit, produsul ce va face ulterior obiectul spălării.

-deţinerea sau folosirea desemnează fapta unei persoane de a se bucura de un, de a-l folosi, de a-l întrebuinţa şi de a-l exploata pe o perioadă determinată sau nedeterminată, temporar sau continuu, dacă persoana în cauză cunoaşte că acel bun provine din săvârşirea unei infracţiuni.

Latura subiectivă a infracţiunii incriminate în cea de a treia variantă, constă în vinovăţie sub forma intenţiei directe, deoarece subiectul activ înfăptuieşte acţiunile concrete de dobândire, deţinere sau folosire a unui bun, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea unei infracţiuni.

În doctrina juridică a fost ridicată problema conform căreia ar fi posibilă la ceastă variantă si intenţia indirectă, adică folosirea acestor bunuri fără a avea ca scop spălarea de bani.

Consider neviabilă această problemă deoarece textul de lege precizează clar „cunoscând că acestea provin din săvârşirea unei infracţiuni”.

Forme. Modalităţi. Sancţiuni.Forme. La fel ca şi la celelalte variante, tentativa este posibilă şi se

pedepseşte.Modalităţile de săvârşire a infracţiunii prevăzute la art.23, alin.1,

lit.c constau în dobândirea, deţinerea sau folosirea bunului de la făptuitorul infracţiunii principale sau chiar intermediar, ştiind că bunul dobândit provine din infracţiunea principală, contribuind astfel la spălarea produsului infracţiunii.

Sancţiuni. Şi pentru această variantă pedeapsa este închisoare de la 3-12 ani cu aplicarea corelativă a dispoziţiilor art.25.

A PATRA VARIANTĂ.Era incriminată în art.23, alin.2 constând în "asocierea sau iniţierea

unei asocieri, aderarea ori sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de asocieri, în scopul săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor."48

48 Textul de incriminare a fost abrogat expres prin art. 34 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii

organizate, publicată în M. Of. nr. 50/2003.

27

Page 28: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

2.2. Infracţiunea prevăzută la art. 24 din legea 656/2002

CONCEPT

PRIMA VARIANTĂInfracţiunea prevăzută la art.24, alin.1 şi 3, incriminează fapta de

nerespectare a obligaţiilor prevăzute în art.18, adică:-de a nu transmite informaţiile primite în timpul activităţii decât în

condiţiile legii(alin.1) Această obligaţie se menţine şi după încetarea funcţiei, pe o durată

de 5 ani. Dacă în timpul exercitării funcţiei, ori în termen de până la 5 ani după încetarea activităţii, transmite informaţiile primite în realizarea atribuţiilor în cadrul Oficiului, intervine răspunderea penală;

- se incriminează şi fapta de a folosi în scop personal de către salariaţii Oficiului şi a persoanelor indicate în mod expres în art. 8 a informaţiilor primite, atât în timpul activităţii cât şi după încetarea acesteia(alin.3)

Aşadar nerespectarea de către personalul Oficiului a obligaţiilor prevăzute la alin.1 şi 3 constituie de sine stătătoare.

Obiectul juridic special îl constituie relaţiile sociale care asigură protecţia informaţiilor primite de către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.49

Obiectul material al acestei infracţiuni îi constituie informaţiile pe care personalul oficiului le-a primit în timpul activităţii. Informaţiile se referă, în concret, la date, aspecte, împrejurări, stări de fapt şi situaţii constatate şi care sunt cuprinse (materializate) în documentele, rapoartele, comunicările ori sesizările pe care oficiul le primeşte de la persoanele juridice şi fizice, prevăzute la art. 8 din lege, precum şi cele pe care oficiul le transmite organelor abilitate să efectueze investigaţii şi cercetări în cazurile respective.

Subiectul.Subiectul activ al acestei infracţiuni este un subiect calificat, el

trebuind să aibă calitatea de angajat al oficiului, indiferent de funcţia pe care o ocupă în structura organizatorică şi funcţională a oficiului.

O precizare se impune a fi făcută cu referire la coautoratul acestei infracţiuni. Astfel, coautorul trebuie să aibă calitatea de „personal al oficiului”, pentru a se realiza coautoratul.

Dacă coautorul nu are calitatea de nu are calitatea necesară nu mai putem vorbi de coautorat, forma participaţiei poate fi instigarea sau complicitatea.

Subiectul pasiv al infracţiunii reglementată în această variantă este

49 C. Voicu, G. Ştefania, A. Camelia Voicu, op. cit, pag.216

28

Page 29: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

similar cu cel corespunzător art.23, şi anume statul, în întregul său, ale cărui interese sunt puse în pericol prin faptele incriminate, cât şi anumite persoane fizice sau juridice care suferă sau pot „suferi” prin săvârşirea infracţiunii.

Conţinutul constitutiv.Latura obiectivă.Elementul material al infracţiunii constă în:

- transmiterea de către personalul oficiului a informaţiilor primite în cadrul activităţilor curente pe care le desfăşoară ca angajat, precum şi în următorii cinci ani după încetarea calităţii de angajat. Acţiunea de transmitere înseamnă comunicare, prin orice mijloace, către persoane fizice şi juridice, care nu sunt îndreptăţite să le cunoască, a informaţiilor pe care angajaţii oficiului le-au primit în exercitarea atribuţiilor de serviciu. Transmiterea se poate realiza prin diverse mijloace: telefonic, predarea fizică a unor acte originale sau copii ale acestora, informarea verbală a unor persoane etc.

Latura subiectivă constă în vinovăţie sub forma intenţiei directe sau indirecte.

- folosirea în scop personal, de către angajaţii Oficiului, a informaţiilor primite în timpul activităţii, cât şi după încetarea acesteia, desemnează fapta de a utiliza, de a exploata aceste informaţii în interesul personal al angajatului Oficiului. Termenul de "scop personal" înseamnă interese materiale şi financiare personale, răzbunarea faţă de o persoană, şantajarea unei persoane etc.

Urmarea imediată constă în faptul că informaţiile primite în cadrul Oficiului au fost transmise ilegal unor categorii de persoane care nu erau îndreptăţite să le cunoască, situaţii care sunt de natură a compromite demersurile Oficiului de identificare a cazurilor de spălare a banilor şi de sesizare a organelor abilitate de lege să investigheze şi să cerceteze aceste cazuri. Tot o urmare imediată o constituie şi folosirea în scop personal a informaţiilor, situaţie care are drept efect imediat imposibilitatea exploatării oficiale a informaţiilor respective şi sesizării Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie abilitat să hotărască asupra măsurilor de investigare şi cercetare specifice.

Legătura de cauzalitate se realizează ori de câte ori demersurile Oficiului de identificare a cazurilor de spălare de bani şi sesizarea organelor abilitate de lege să investigheze aceste cazuri sunt îngreunate sau nu se realizează ca urmare a transmiterii informaţiilor către persoane neautorizate sau când folosirea în scop personal nu face altceva decât să ducă la imposibilitatea fructificării informaţiilor respective.

Forme. Modalităţi. Sancţiuni.Forme –forma culpei nu este cunoscută la această variantă a

infracţiunii.

29

Page 30: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

ModalităţiPutem spune că infracţiunea incriminată de art.24 prima variantă se

realizează prin mai multe modalităţi.Modalitatea principală prin care se săvârşeşte această faptă este o

acţiune materială -transmiterea.Pe lângă acestea cred că mai sunt şi alte modalităţi prin care se poate

realiza această infracţiune, mai ales când informaţiile sunt folosite în scop personal-tăinuire sau ascundere a informaţiilor care vor servi scopului personal.

Sancţiuni.Infracţiunea prevăzută la art.24 în prima variantă se pedepseşte cu

închisoare de la 2-7 ani. A DOUA VARIANTĂ a infracţiunii prevăzută la art.24, alin.2,

incriminează nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art.18, alin.2 - de a nu transmite, în afara condiţiilor prevăzute de legi,

informaţiile deţinute în legătură cu spălarea banilor şi de a nu avertiza clienţii cu privire la sesizarea Oficiului. Este vorba de persoanele prevăzute în art. 8 din lege adică: personalul băncilor, instituţiilor financiare si de credit, persoane fizice şi juridice care acordă asistenţă juridică, notarială, contabilă, agenţi imobiliari, persoanele cu atribuţii în procesul de privatizare etc. Dacă una dintre persoanele delimitate expres de lege transmit informaţii altor persoane fizice sau juridice decât celor abilitate de lege sau avertizează clienţii cu privire la spălarea de bani atunci sunt realizate elementele infracţiunii de mai sus.

Obiectul juridic special al acestei infracţiuni îl constituie relaţiile sociale care asigură protecţia informaţiilor deţinute de către persoanele prevăzute la art. 8 şi de salariaţii acestora în legătură cu spălarea banilor, precum şi de protecţie a sesizărilor transmise oficiului.

Obiectul material îl constituie informaţiile privitoare la spălarea banilor, precum şi sesizările transmise oficiului.50

Subiectul.Subiectul activ este un subiect calificat, ele trebuind să facă parte din

persoanele prevăzute la art.8 sau dintre salariaţii acestora, indiferent de funcţia pe care o îndeplineşte. Discuţia privitoare la coautorat este similară cu cea purtată anterior, coautorul trebuie să aibă aceiaşi calitate ca şi autorul, în caz contrar el dobândind calitatea de complice sau instigator.

Subiectul pasiv este similar cu subiectul pasiv al celorlalte variante ale infracţiunii.

Conţinutul constitutiv.

50 C. Voicu, G. Ştefania, A. Camelia Voicu, op. cit, pag.217.

30

Page 31: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

Latura obiectivă.Elementul material al laturii obiective constă în:

transmiterea de informaţii în legătură cu spălarea banilor, în afara condiţiilor prevăzute de lege;

avertizarea clienţilor cu privire la sesizarea oficiului; folosirea în scop personal a informaţiilor primite în timpul

activităţii, cât şi după încetarea acesteia.Latura subiectivă a infracţiunii constă în vinovăţie sub forma

intenţiei directe sau indirecte. Subiectul activ are reprezentarea că transmite sau foloseşte în interes personal informaţii primite în cadrul activităţii sale profesionale şi că aceste fapte sunt de natură să creeze un pericol pentru buna funcţionare a Oficiului, abilitat să prevină şi să combată fenomenul de spălare a banilor.

Pentru existenta infracţiunii în ipoteza transmiterii informaţiilor nu prezintă relevanţă mobilul sau scopul urmărit de infractor.

Urmarea imediată.Informaţiile primite sau la care au acces cu ocazia desfăşurării

profesiei sunt transmise unor persoane neautorizate, astfel că informaţii importante sau vitale ajung la destinatari neautorizaţi.

Legătura de cauzalitate, se realizează atunci când prin transmiterea informaţiilor sau avertizarea clienţilor, acţiunile Oficiului sunt îngreunate sau chiar dejucate.

Forme. Modalităţi. Sancţiuni.Forme. Tentativa nu se pedepseşte Modalităţi.Infracţiunea prevăzută la art.24 în a doua variantă se poate săvârşii

de asemenea prin mai multe modalităţi.O primă modalitate constă într-un act material de transmitere a

informaţiilor cu care aceste persoane intră în contact în cadru exercitării funcţiilor pe care le deţin.

O altă modalitate se realizează prin avertizarea clienţilor cu care lucrează că sunt „sub lupa” Oficiului.

Sancţiuni.Această variantă a infracţiunii prevăzută la art.24 se pedepseşte cu

închisoare de la 2-7 ani.

CAPITOLUL 3.MODUS OPERANDI

31

Page 32: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

3.1. Modalităţi de spălare a banilor

Acestea au fost desprinse din analiza şi documentarea informărilor primite de O.N.P.C.S.P. prin Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, de către organele de poliţie.

Activitatea de spălare a banilor murdari este deosebit de complexă, implicând numeroase instituţii din diferite ţări, şi cu precădere instituţii bancare, metode şi mecanisme de spălare a banilor ingenios concepute de adevăraţi specialişti şi nu în ultimul rând coruperea, nu de puţine ori a unor înalţi funcţionari.

Putem afirma că spălarea banilor închide practic cercul infracţional care începe cu săvârşirea unei fapte incriminate de legea penală, continuă cu deţinerea produsului financiar şi se finalizează cu spălarea acestuia. Este deci un ciclu care începe cu o infracţiune şi se finalizează cu o infracţiune.Distincţia între natura procesului de spălare a banilor şi natura unora din elementele sale constitutive constă în punerea accentului pe diferenţa dintre ascunderea existenţei banilor murdari şi deghizarea naturii lor.

Fără îndoială, spălarea banilor reprezintă un complex de activităţi, procedee, metode şi tehnici dintre cele mai rafinate.51

Cazurile cercetate de organele de poliţie au pus în evidenţă faptul cămarile afaceri ilegale generatoare de imense fonduri financiare sunt derulate de grupuri de persoane bine organizate care dispun de posibilităţi practic nelimitate de a corupe funcţionari şi persoane din structurile financiar-bancare, de control vamal sau din alte instituţii dintre cele menţionate de art.8 al Legii 656/2002.

Totodată, din analiza şi documentarea informărilor primite de la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor prin Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, de organele de cercetare ale Poliţiei s-au desprins mai multe metode şi mijloace folosite de infractori în diferite scheme de spălare a banilor, care demonstrează că aceştia sunt buni cunoscători ai sistemului financiar-bancar sub aspectul organizării şi funcţionabilităţii, cât şi a legislaţiei specifice domeniului economico-financiar, dintre care amintim:

3.1.1. Spălarea banilor prin intermediul băncilor, cu ajutorul societăţilor comerciale, de regulă „fantomă”

1).Vânzări fictive de imobile prin intermediul firmelor “fantomă” şi rambursări ilegale de TVA.

51 Ioan Lascu, „Spălarea banilor-actualitate, realitate socială şi incriminare”, revista „Dreptul”, nr.6/2003, pag. 16

32

Page 33: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

Circuitul financiar ce stă la baza acestei metode este următorul:Firma numărul 1, la care este asociat majoritar cetăţeanul român

“A”, a vândut un imobil firmei numărul 2, al cărei asociat unic este soţia sa “B”, cu suma de 1,9 miliarde lei.

Ulterior, firma numărul 2 a vândut imobilul firmei “fantomă” numărul 3, asociat unic fiind cetăţeanul irakian “C”, care acţionează sub acoperirea unui paşaport fals, cu suma de 2,3 miliarde lei. Tranzacţia s-a încheiat prin invocarea unui contract inexistent.La rândul său, firma numărul 3 a vândut imobilul cu suma de 25 miliarde lei, firmei nr.4, la care este asociat unic “D”, fiul lui “A” şi lui “B”, patronii firmelor nr. 1 şi nr. 2.

Pentru a face dovada realităţii vânzării-cumpărării imobilului în vederea rambursării TVA-ului aferent în sumă de 4,7 miliarde lei, directorul firmei nr.1, “E”, în calitate de persoană fizică, a depus în numerar în contul firmei sale nr.5, suma de 25 miliarde lei, facturând în fals în numele acesteia, mărfuri cumpărate de la firma nr.4.Circuitul fictiv al banilor a continuat prin transferarea de către firma nr.4 în contul firmei “fantoma” nr.3, a sumei de 29,5 miliarde lei cu titlu de contravaloare marfă, de unde a fost retrasă în numerar.Cenzorul firmei nr.1 este însuşi şeful administraţiei financiare locale pe a cărei rază teritorială îşi au sediile firmele nr.4 şi nr.5.Efectuând succesiv acte de vânzare-cumpărare a imobilului şi transferuri bancare formale, prin implicarea unui cetăţean arab cu paşaport fals şi a unei firme “fantomă”, în numele acestora s-a obţinut rambursarea ilegală a 4,7 miliarde lei de la bugetul statului.

Analizând cele prezentate mai sus, concluzionăm că firmele “fantomă” şi operaţiunile cu numerar efectuate în conturile acestora se regăsesc în majoritatea cazurilor de rambursare ilegală de TVA. Totodată, în multe cazuri de acest fel, sunt implicaţi şi funcţionari publici.

2) Însuşirea, în mod ilegal, de la bugetul statului a taxei pe valoare adăugată prin supraevaluarea preţurilor unor mărfuri exportate sau care, în realitate nu au fost exportate folosindu-se în acest sens de mai multe firme “fantomă.”

Această metodă a avut la bază un circuit financiar care poate fi rezumat astfel: o firmă din străinătate a alimentat contul unei societăţi româneşti care efectua operaţiuni de comerţ exterior, cu sume reprezentând contravaloare marfă, iar aceasta din urmă a schimbat valuta în lei, aceste sume în lei au fost transferate, de cele mai multe ori în aceeaşi zi , în contul unei firme “fantomă”, cu titlu de plată achiziţie mărfuri pe care le-a exportat; firma “fantomă” a transferat la rândul ei sumele de bani altei firme “fantomă”, tot cu titlu de contravaloare marfă; această a doua firmă

33

Page 34: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

“fantomă” a schimbat suma primită, din lei în valută, respectiv USD, pe care a transferat-o în străinătate prin metoda plăţii în avans a unor produse ce urmau a se importa ulterior.Prin acest circuit, participanţii au urmărit şi au realizat un triplu scop:-fraudarea bugetului statului prin rambursarea taxei pe valoarea adăugată aferentă unor exporturi ale căror preţuri au fost supraevaluate, deoarece preţul achitat de firma “fantomă” a producătorului era de 40 de ori mai mic;pe de altă parte, deşi firma fantomă a colectat TVA aferent mărfurilor supraevaluate şi a realizat profit, acestea nu au fost plătite niciodată de la bugetul de stat;-deşi sumele aferente exporturilor au fost repatriate, ele au fost transferate în străinătate prin intermediul celor două firme “fantomă” ca plată în avans a unor produse care nu s-au mai importat niciodată şi nici avansul nu s-a mai repatriat.

Practic, prin circuitul realizat s-au creat condiţiile aparent legale de repatriere a valutei aferente exportului, în baza căreia s-au recuperat de la bugetul statului mari sume de bani cu titlul de TVA de rambursat, firmele respective suportând doar plata comisioanelor bancare şi eventual pretenţiile funcţionarilor care după o verificare superficială au aprobat cererea de restituire şi de plată.52

3) Spălarea banilor proveniţi din contracte de subînchiriere fictive urmate de transferuri externe.

Astfel, o societate pe acţiuni “X” S.A. a închiriat un spaţiu comercial unei societăţi cu răspundere limitată “Y” S.R.L., pentru o sumă totală de 44 miliarde lei, respectiv 1.700.000 USD, care i-a fost transferată imediat în cont.

Societatea “Y” S.R.L. a încheiat ulterior, pentru aceeaşi perioadă de timp un contract de subînchiriere fictiv cu societatea “Z” S.R.L.

În baza contractului de subînchiriere, societatea “Y” S.R.L a încasat de la societatea “Z” S.R.L., în contul său deschis la o bancă din România, suma totală de 110.530.000 lei, respectiv 4.100.000 USD, suma fiind provenită din evaziune fiscală.

Din suma astfel primită, o parte –respectiv 1.200.000 USD este transferată cu titlu contravaloare marfă în contul societăţii “fantomă” “N” S.R.L., iar o altă parte –respectiv 1.400.000 USD este transferată cu titlu contravaloare marfă în contul societăţii fantomă “M” S.R.L.

În final, societatea “M” S.R.L. a transferat într-un cont deschis la o bancă din Hong-Kong suma primită, cu motivaţia –“import cu plata în

52 C. Voicu, Al. Boroi, Florin Sandu, Ioan Molnar, Drept penal al afacerilor, Ed. All Beck, Bucureşti, 2003, pag. 195

34

Page 35: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

avans utilaj”, iar societatea “N” S.R.L. a transferat cu aceeaşi motivaţie suma primită într-un cont deschis la o bancă din Gibraltar.

Importurile cu plata în avans nu au mai fost onorate, iar valuta nu a mai fost repatriată.

Analizând acest circuit, putem concluziona referitor la contractele de subînchiriere că acestea pot fi folosite ca un mijloc eficient de deghizare a provenienţei sumelor obţinute din infracţiune.

De asemenea, folosirea unor documente şi motivaţii fictive în faţa organelor bancare a asigurat succesul transferării ilegale în străinătate a sumelor deţinute din infracţiuni. Organele abilitate efectuează cu dificultate controlul activităţii firmelor “fantomă” încurajând evaziunea fiscală, iar lacunele legislaţiei financiar-bancare favorizează transferurile valutare externe în condiţii ilegale.53

4) Înfiinţarea de societăţi comerciale “fantomă”, în vederea creării unei verigi necesare derulării de fluxuri financiare care să disimuleze natura ilicită a câştigurilor obţinute de către o reţea de societăţi comerciale implicate în activitatea de spălare a banilor.

Mai mulţi cetăţeni străini din România în scop turistic. Fiecare dintre aceşti cetăţeni devine asociat unic al unei societăţi.

Contul acestor societăţi este creditat în principal de persoane juridice implicate în activitatea de spălare a banilor.

Sumele transferate de aceste persoane juridice sunt retrase în numerar de către cetăţeni străini, în aceleaşi zile în care conturile au fost creditate. De altfel, debitarea conturilor acestor societăţi “fantomă” are loc numai prin retragere de numerar. Aceste societăţi nu desfăşoară nici o activitate comercială, fiind înfiinţate în vederea spălării banilor. O parte din retragerile de numerar sunt efectuate când cetăţenii străini nu figurează că se află în ţara noastră.

De regulă, conturile persoanelor juridice care au alimentat contul societăţii “fantomă” sunt ale unor societăţi ce au făcut obiectul informărilor transmise Parchetului sau care au avut legături comerciale sau financiare cu astfel de persoane juridice.

5) Transferarea ilegală în străinătate a banilor obţinuţi din contrabandă şi evaziune fiscală prin intermediul unor firme “fantomă.”

Circuitul prin care se realizează spălarea de bani în acest caz este următorul: În perioade succesive de aproximativ 3-6 luni, un grup format

53 C. Voicu, Al. Boroi, Florin Sandu, Ioan Molnar, Drept penal al afacerilor, Ed. All Beck, Bucureşti, 2003, pag.196

35

Page 36: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

din mai mulţi cetăţeni străini care s-au asociat în vederea săvârşirii de infracţiuni, au constituit în România 51 de firme “fantomă” în numele cărora au comercializat mărfuri de contrabandă, neevidenţiate în contabilitate, cu valori cuprinse între 50 şi 700 de miliarde lei.

Sumele de bani astfel obţinute, care totalizează 3.434 miliarde lei, au fost rulate prin conturile bancare ale firmelor implicate, deschise la diferite bănci româneşti, prin intermediul cărora au fost schimbate în dolari S.U.A.

În scopul ascunderii provenienţei banilor, autorii au efectuat sute de operaţiuni bancare, de creditare şi debitare a conturilor firmelor implicate, uneori chiar între conturile aceleiaşi firme, deschise la diferite bănci, pentru a face extrem de dificilă reconstituirea fluxurilor financiare.

Transferurile bancare în conturile firmelor “fantomă” evazioniste s-au efectuat succesiv cu convertirea pe piaţa bancară a sute de miliarde de lei în valută, obţinând în acest mod 64,1 milioane USD.

Astfel, întreaga sumă de 64,1 milioane USD a fost transferată de către cetăţenii străini din conturile deschise la bănci din România în conturile unor bănci din mai multe ţări străine, cu titlu de “import marfă cu plata în avans”, în baza unor contracte de comerţ exterior false, privind importul unor mărfuri care au rămas neonorate.

În acest caz, un singur cetăţean străin, în perioada 1991-1999, a înfiinţat în România, în calitate de asociat unic, 23 de societăţi comerciale în forma juridică de societate cu răspundere limitată, contrar prevederilor art.14 alin.1 din Legea 31/1990 privind societăţile comerciale, majoritatea dovedindu-se a fi firme “fantomă.”

Înmatricularea ilegală a mai multor societăţi comerciale în forma juridică de societate cu răspundere limitată în numele unei singure persoane fizice, s-a efectuat pe fondul unor grave lacune în procedurile de lucru ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului care nu prevăd verificări în baza proprie de date, prealabile înmatriculării.54

Funcţionarii financiar-fiscali nu ţin evidenţa societăţilor comerciale care funcţionează pe raza de competenţă teritorială, nu controlează şi nu cooperează cu Garda Financiară, Poliţia Economico-Financiară, şi Direcţia Străini şi pe probleme de Migrări pentru a stabili legalitatea funcţionării lor şi corectitudinea plăţii obligaţiilor fiscale la bugetul statului, precum şi oportunitatea şederii în România a asociaţilor străini.

Toate transferurile de valută în străinătate, cu titlu de “import marfă cu plata în avans” se efectuează ca urmare a lacunelor existente în sistemul legislativ din sectorul financiar bancar.

6) Producţia ilegală de alcool urmată de spălarea banilor obţinuţi din vânzare.

54 C. Voicu, Al. Boroi, Florin Sandu, Ioan Molnar, Op. cit., pag.189

36

Page 37: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

Un cetăţean de origine arabă a înfiinţat o societate cu răspundere limitată al cărei obiect de activitate îl constituie “fabricarea produselor de panificaţie şi patiserie.”

În contradicţie cu obiectul de activitate declarat, societatea a produs şi vândut în mod ilegal alcool în valoare totală de 1 milion de dolari. Din această sumă, în numele societăţii sale, cetăţeanul arab a depus în numerar la bancă suma totală de 400.000 USD, din care 250.000 USD cu titlu “creditare firmă”.

Ulterior, cetăţeanul arab retrage în numerar suma totală de 200.000 USD, din care 150.000 USD sunt retraşi cu titlul “restituire credit asociat”, iar 50.000 USD cu titlul “plăţi persoane fizice; achiziţii produse agricole”.

În baza unor contracte de comerţ exterior false, din contul societăţii alţi 200.000 USD sunt transferaţi la extern în Turcia şi Liban cu titlul de ”import marfă cu plata în avans”.

După efectuarea acestor activităţi ilegale cetăţeanul arab părăseşte ţara în mod fraudulos.

Importurile cu plata în avans nu au mai fost onorate, iar valuta aferentă acestora nu a mai fost repatriată.

Astfel, lipsa unui control riguros asupra fabricaţiei alcoolului şi a modului de evidenţiere în contabilitatea firmei a înlesnit asociatului unic sustragerea, în numele societăţii, a sumei totale de 400.000 USD.

De altfel şi legislaţia bancară privind operaţiunile de comerţ exterior efectuate de persoanele fizice facilitează transferuri deghizate de valută în străinătate.55

Considerăm că perfecţionarea sistemului de control asupra activităţilor de fabricaţie şi comercializare a alcoolului, precum şi a legislaţiei privind transferurile valutare externe efectuate de persoane fizice şi juridice ar diminua astfel de ilegalităţi.

7) Spălarea de mari sume de bani prin metoda creditării firmelor proprii de către administratori, urmată de “restituire credit asociat” şi schimbarea în valută.

Un asemenea circuit este foarte uşor de realizat de către administratori ai unor firme din industria alcoolului, din domeniul comerţului exterior sau cei din domeniul pieţei de capital, care prin operaţiuni de evaziune fiscală, contrabandă şi respectiv speculaţii pe piaţa de capital, obţin mari sume de bani cu care creditează firmele pe care le controlează, ulterior retrăgându-le sub formă de restituire de credit.

Aceste sume sunt schimbate în valută în aceeaşi zi şi mai apoi sunt utilizate pentru cumpărarea de cecuri de călătorie emise de bănci din străinătate, care sunt plătibile numai la banca emitentă şi, deşi conform Regulamentului valutar, astfel de efecte de comerţ intră în categoria 55 C. Voicu, Al. Boroi, Florin Sandu, Ioan Molnar, Op. cit, pag.190

37

Page 38: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

numerarului şi, în consecinţă, suma care depăşeşte 10.000 Euro trebuie consemnată la organele vamale şi nu este transferabilă, aceste cecuri sunt scoase ilegal din ţară.

8) Debitarea conturilor curente aparţinând societăţii comerciale de către administratorii sau reprezentanţii unor firme, prin întocmirea unor contracte de credit fictive şi transferarea în conturile personale ale lichidaţilor societăţilor, operaţiuni urmate de vinderea societăţilor comerciale unor cetăţeni străini.

Astfel, un cetăţean român din Bacău, administrator la o societate comercială cu răspundere limitată, având sediul în Craiova, în complicitate cu mai mulţi cetăţeni români din Craiova, în perioada 1999-2000, prin întocmirea de contracte de credit fictive şi transferarea unor sume mari de bani din contul societăţii în conturile personale, au falimentat, în mod intenţionat, societatea, pe care au vândut-o unui cetăţean străin.

Totodată, în cursul anului 2000, administratorul nu a înregistrat în evidenţa contabilă a societăţii facturi fiscale de cumpărare şi vânzare marfă, sustrăgându-se de la plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat, valoarea totală a prejudiciului ridicându-se la 15,8 miliarde lei.

9) Credite bancare obţinute prin înşelăciune, multiplicarea operaţiunilor de creditare şi debitare a conturilor prin circuitele financiar-bancare în scopul ascunderii provenienţei.

Patronul unei firme a obţinut succesiv de la o bancă cu capital de stat mai multe credite în lei sau valută în valoare totală de peste 9 miliarde lei, pentru a efectua acte de comerţ.

Deturnând scopul pentru care banii au fost obţinuţi, după ce valuta a fost schimbată în lei, întreaga sumă a fost transferată în 23 de conturi ale firmei proprii şi ale firmei soţiei sale, deschise la mai multe bănci din Bucureşti şi din provincie.

Banii au fost apoi retraşi din conturi în numerar şi folosiţi la cumpărarea de acţiuni în nume personal, la o societate de investiţii financiare, reuşind astfel “albirea” lor.56

Banca creditoare şi ulterior Agenţia de Valorificare a Activelor Bancare nu au avut posibilitatea să recupereze contravaloarea creditelor, întrucât garanţiile constituite sunt cu mult sub valoarea acestora.

10) Cesionarea fictivă a unor firme cu datorii la bugetul statului în scop de înşelăciune şi spălare a banilor.

56 C. Voicu, Al. Boroi, Florin Sandu, Ioan Molnar, Drept penal al afacerilor, Ed. All Beck, Bucureşti, 2003, pag.193

38

Page 39: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

Cinci cetăţeni români asociaţi la o firmă cu activitate în domeniul fabricării şi comercializării alcoolului şi băuturilor alcoolice, în prima parte a anului 2000, au cesionat-o unui cetăţean arab. Conform actului de cesiune, cetăţeanul arab a preluat datoriile firmei la bugetul statului în sumă de 10 miliarde lei, asumându-şi responsabilităţile de achitare a lor.

Ulterior cesionării, sediul firmei a fost schimbat la o adresă fictivă din altă localitate şi a desfăşurat acelaşi gen de operaţiuni comerciale clandestine care, potrivit operaţiunilor bancare desfăşurate pe cont, numai în perioada 20.03-31.07.2000, însumează peste 65 miliarde lei. Întreaga sumă a fost retrasă din cont, în numerar.

Astfel, cesionarea fictivă s-a soldat cu neîncasarea datoriilor la bugetul statului în sumă de 10 miliarde lei. De asemenea, efectuarea de acte de comerţ cu alcool în condiţii de clandestinitate, după cesionarea firmei, a cauzat alte pagube bugetului de stat, în sumă de peste 25 miliarde lei, prin neplata TVA şi accizelor aferente.

Retragerea în numerar, din contul bancar a 65 miliarde lei, a creat posibilităţi de spălare a acestei sume prin reinvestire.

Ca o concluzie, apreciem că în marea majoritate a cazurilor, cesionarea firmelor cu datorii la bugetul statului, de regulă în favoarea unor cetăţeni străini, se face cu scopul de a eluda această obligaţie.57

Suntem de părere că menţiunile privind cesionarea firmelor ar trebui să se facă de către judecătorul delegat la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, numai la prezentarea de către părţile implicate, a adeverinţei emise de administraţia financiară competentă, privind achitarea integrală a obligaţiilor fiscale la bugetul statului.

11) Achiziţionarea de către administratorii unei firme, de regulă societăţi pe acţiuni, a unor active supraevaluate de fondurile obţinute prin bancrută frauduloasă, urmată de recuperarea diferenţei de preţ a activului respectiv.

Această schemă este uzitată în cadrul societăţilor comerciale privatizate ai căror noi acţionari, în genere salariaţi, nu au forţa să achite ratele, conform contractului de vânzare-cumpărare, recurgând la vânzarea activelor.

În acest moment, intră în circuit o terţă persoană care se dovedeşte a fi interpusă de o altă firmă care cumpără activul la valoarea reală, după care îl vinde firmei care l-a interpus, la o valoare mult mai mare, aşa încât aceasta din urmă firmă intră în pierdere ca urmare a înţelegerii între participanţii la respectiva schemă.

57 C. Voicu, Al. Boroi, Florin Sandu, Ioan Molnar, Op.cit, pag. 191

39

Page 40: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

12) Spălarea banilor prin conturi deschise sub o identitate falsă.

Un cetăţean străin, folosindu-se de un paşaport fals, a deschis un cont valutar la sucursala unei bănci din Bucureşti, în vederea alimentării. În aceeaşi zi, contul a fost alimentat cu suma de 976.000 Euro care a fost transferată de la o bancă aflată într-o ţară vest-europeană, fără a se da explicaţii cu privire la scopul plăţii.

Intr-o perioada de numai cinci zile, întreaga suma a fost convertită în diferite valute şi 6,1 miliarde lei, sume care au fost retrase în totalitate, în numerar de către titularul contului.

Ulterior, o parte din aceste nume s-au regăsit în depunerile efectuate în numerar, în conturile unor firme “fantomă”, patronate de cetăţeni arabi, care au fost analizate anterior în legătură cu rambursări ilegale de TVA şi transferuri valutare ilicite în străinătate.

Ancheta poliţiei a stabilit ca cetăţeanul străin a acţionat în România pentru realizarea intereselor unui grup de cetăţeni arabi, sub o identitate falsă, la deschiderea contului, la convertirea sumei de 976.000 Euro în alte valute şi la retragerea lor in numerar.

Cu toate ca cetăţeanul străin a fost reţinut şi apoi arestat, valuta nu a putut fi confiscată, scăpând măsurilor asiguratorii.

Astfel de cazuri pun în evidenţă carenţele existente în cooperarea interna şi internaţională a instituţiilor cu sarcini în domeniul combaterii crimei organizate, al corupţiei şi spălării banilor.58

3.1.2. Spălarea de bani prin intermediul caselor de schimb valutar.

Sume în valută, deosebit de mari, sunt spălate la ghişeele caselor de schimb valutar.

Circuitul unei astfel de scheme de spălare a banilor se poate realiza fără dificultate:

Într-o perioadă de numai 10 zile, 20 de persoane au schimbat în mod repetat, la ghişeul unei case de schimb valutar, suma de aproximativ 1 milion USD în sume fragmentate sub echivalentul a 10.000 Euro.

Analiza bancnotelor de valută a pus în evidenţă faptul că peste jumătate din acestea aveau serii consecutive, fapt ce demonstra că suma face obiectul unei singure tranzacţii.

Studiul acestui caz a condus la concluzia că activitatea grupului a fost coordonată de către un cunoscut om de afaceri din domeniul fabricării şi comercializării alcoolului.

Prin fragmentarea sumelor de valută convertite în lei sub nivelul a

58 C. Voicu, Al. Boroi, Florin Sandu, Ioan Molnar, Op. cit., pag. 194

40

Page 41: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

10.000 Euro, s-a reuşit schimbarea a aproximativ 1 milion USD şi implicit, eludarea obligaţiei de raportare a operaţiunilor ce depăşesc pragul de 10.000 Euro, prevăzute de Legea 656/2002.

Astfel, casele de schimb valutar sunt folosite intens de către spălătorii de bani pentru albirea sumelor obţinute în mod fraudulos.

3.1.3. Spălarea banilor obţinuţi cu cărţi de credit false, prin intermediul unor baruri şi restaurante.

În numai 45 de zile, cinci unităţi de tipul baruri şi restaurante, ai căror patroni se regăsesc în diferite combinaţii de asociere la fiecare dintre ele, au folosit un număr de 13 carduri ale clienţilor lor cu titlu de contravaloare a consumaţiilor efectuate de grupuri de turişti.

În legătură cu aceste carduri şi plăţile efectuate, băncile străine au cerut lămuriri ca urmare a contestaţiilor primite de la posesori.

Analiza activităţii celor cinci unităţi comerciale implicate, a pus în evidenţa că în tot cursul anului nu au înregistrat în evidenţele contabile activităţi comerciale de nivelul sumelor încasate în numai 45 de zile în baza celor 13 carduri. Totodată, o parte dintre asociaţii celor cinci societăţi comerciale sunt cercetaţi de poliţie pentru proxenetism.

Astfel, în baza cărţilor de credit falsificate, reprezentanţii celor cinci unităţi comerciale au încasat ilegal suma de aproximativ 1,5 miliarde lei, pentru presupuse servicii prestate. Deşi sumele de bani au fost încasate, ele nu au fost evidenţiate în contabilitate, în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale.

În concluzie, grupuri de infractori internaţionali falsifică cărţile de credit furate în străinătate şi reuşesc, cu complicitatea unor patroni de baruri şi restaurante, cunoscuţi proxeneţi, să le încaseze ilegal.59

3.1.4. Spălarea banilor prin intermediul cazinourilor .

Lumea jocurilor de noroc este în mod tradiţional o lume închisă, ea putând deveni unul din sectoarele privilegiate ale spălării fondurilor.60

Cazinourile sunt vulnerabile la manipularea lor de către spălătorii de bani datorită rapidităţii şi intensităţii numerarului folosit la jocurile de noroc. Spălătorul de bani cumpără jetoane pentru a juca. Inevitabil, el pierde un procentaj din fonduri, dar acesta îl reprezintă preţul pe care el este pregătit să-l plătească pentru a-şi spăla banii. La sfârşitul serii, spălătorul îşi ridică banii în numerar, din jetoanele rămase şi astfel plata va părea ca provenind dintr-o sursa licită - de la cazino.

59 C. Voicu, Al. Boroi, Florin Sandu, Ioan Molnar, Drept penal al afacerilor, Ed. All Beck, Bucureşti, 2003, pag. 19560 Costică Voicu „Spălarea Banilor Murdari”, Ed. ”Sylvi”, 1999, Bucureşti, pag. 108

41

Page 42: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

O problemă majoră o constituie “cazinourile on-line” pe internet. În perioada actuală, cazinourile tind să fie reglementate strict, prin identificarea jucătorilor. Totuşi, site-urile de cazinouri on-line pe internet poate că nu sunt utilizate, în mod regulat, crescând oportunităţile pentru spălătorii de bani de a transfera banii de pe o carte de credit într-un alt cont prin intermediul site-ului. În plus, multe site-uri de cazinouri on-line pe internet au sediile în centre off-shore şi orice evidenţă înregistrată care ar putea fi utilă în urmărirea penală va fi mai greu de obţinut.

O altă variantă constă în achiziţionarea de chipsuri folosind sume de bani rezultaţi din activităţi infracţionale din sfera crimei organizate, după care se vor folosi o parte din acestea pentru a paria, restul fiind restituit la solicitarea jucătorului sub formă de câştig rezultat din cazinou şi transferat într-un cont bancar.61

3.1.5. Spălarea banilor prin diferite sisteme de transfer sau transmitere.

1).Traficul internaţional de droguri şi spălarea banilor prin sistemele electronice de transferuri rapide de numerar.

Un cetăţean roman -“X”- suspectat de autorităţile române pentru trafic de droguri, a primit la o bancă din Bucureşti, suma de 10.000 USD, prin sistemul electronic de transmitere rapidă a numerarului administrat de Western Union Financial Service din S.U.A. Aceasta suma i-a fost transferată de către un cetăţean străin din Dubai.

Verificările efectuate la Centrul European al Western Union, au stabilit alte 9 transferuri electronice rapide, totalizând peste 108.000 USD, efectuate între 6 cetăţeni români şi străini, din România, Anglia, Emiratele Arabe Unite şi Turkmenistan.

Pentru a face dificilă identificarea membrilor grupului de traficanţi, aceştia au racolat un funcţionar bancar, salariat al băncii care opera în România, în calitate de agent Western Union, pe numele căruia au efectuat unele din transferurile valutare rapide în numerar la care ne-am referit, respectiv suma de 19.499 USD.

De menţionat că toate aceste transferuri au fost fracţionate sub limita sumei de 10.000 Euro, pentru a se evita raportarea la Oficiu.

Suma totală de aproximativ 108.000 USD a fost transmisă în numerar cu rapiditate prin sistemul electronic Western Union şi încasată cu uşurinţă de către membrii grupului şi complicii lor. Cercetările efectuate au stabilit că aceste sume reprezentau contravaloarea drogurilor comercializate de cetăţeanul român “X”.

61 Lucaci Iosif, Marin Robert, Criminalitatea informatică, Ed. Fed Print Bucureşti 2004, pag. 45

42

Page 43: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

De altfel, sistemele electronice rapide de transmitere a numerarului se dovedesc a fi un mijloc eficient la îndemâna traficanţilor de droguri, de autoturisme furate, proxeneţilor, pentru spălarea banilor obţinuţi din activităţi criminale, etc.

2) Crima organizată, traficul de armament şi droguri şi spălarea banilor

O componentă esenţială a crimei organizate este „faza de internaţionalizare”62 a afacerilor ilegale desfăşurate. Astfel beneficiind de o forţă financiară remarcabilă grupurile crimei organizate au realizat o dotare materială şi logistică de ultimă oră, care le permite contacte rapide şi eficiente cu parteneri de afaceri din toate zonele lumii.

In speţa următoare va fi reflectată o mică parte a acestei componente internaţionale a crimei organizate.

Doi cetăţeni – A şi B-, de origine macedoneană, respectiv austriacă, au fost semnalaţi autorităţilor române ca fiind implicaţi în acţiuni de crimă organizată care vizau traficul de droguri şi de armament pe teritoriul Germaniei, Austriei şi Macedoniei, acţiuni a căror finalitate, potrivit cercetărilor, erau în România.

Concret, aceştia depuneau în numerar sume importante de bani proveniţi din traficul de armament şi droguri, în conturile personale deschise de aceştia la o bancă din Austria.

Cetăţeanul austriac ordona ulterior transferul sumelor în două conturi deschise la o bancă din România, titulari fiind doi cetăţeni români, C şi D, care retrăgeau banii în numerar şi-i înmânau cetăţeanului macedonean. Pe de altă parte, cetăţeanul macedonean ordona transferul sumelor din contul din Austria într-un alt cont personal deschis de el la o bancă din Bulgaria, pentru ca ulterior sumele să fie transferate în contul cetăţeanului român C, cu titlul “începerea unei afaceri-producţie de mobilă”.

În urma cooperării dintre instituţiile din România, respectiv Bulgaria, cetăţeanul român C şi cetăţeanul macedonean A au fost arestaţi.

Astfel, prin crearea unor circuite complexe care vizează ascunderea provenienţei si destinaţiei banilor obţinuţi din infracţiuni, grupuri de infractori profesionalizaţi care au legături infracţionale în străinătate reuşesc penetrarea sistemului bancar românesc. Sumele de bani astfel obţinute sunt retrase cu succes sub protecţia secretului bancar.

Fondurile obţinute în urma unor activităţi ilicite sunt transferate în conturile unor persoane din alte ţări, cu scopul de a fi investite în activităţi economice, în vederea “albirii” lor.

3.Sisteme alternative de transmitere a banilor ( Hawala ) 63

62 Costică Voicu „Spălarea Banilor Murdari”, Ed. ”Sylvi”, 1999, Bucureşti, pag. 2163 Reprezintă un cuvânt de origine arabă, fiind utilizat în ţările de religie musulmană, în transcriere fiind “Hawallah” şi însemnând

43

Page 44: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

Acest sistem este utilizat în aproape tot Orientul Mijlociu de multă vreme şi se bazează pe încredere, precum şi pe asigurarea anonimatului, deoarece nu toate operaţiunile se realizează pe hârtie. Utilizatorii unui astfel de sistem transmit banii peste graniţe fără a-i transfera în mod fizic.

În fapt, principala caracteristică a Hawala este “compensarea”, deoarece persoanele implicate sunt asigurate că în contul respectiv se vor depune bani sau, în alte cazuri, se transmit bunuri, ce vor fi returnaţi printr-o tranzacţie reversibilă viitoare.Cu acest sistem, banii in numerar sunt depozitaţi printr-un agent “Hawala” -care adesea este proprietarul unui magazin sau al unei mici afaceri-, care, la rândul său, aranjează ca o sumă egală să fie colectată la un dealer Hawala din altă ţară. Persoana care primeşte, în final, banii, foloseşte o dovadă scrisă sau o parolă pentru a demonstra că este persoana îndreptăţită să primească banii. Nu există o circulaţie în mod fizic a capitalului între dealerii Hawala în nici o tranzacţie şi nu există, de obicei, înregistrări scrise privind tranzacţia. Dealerii Hawala compensează conturile între ei per total o dată sau de mai multe ori pe an.

Sistemul Hawala reprezintă un important mijloc de colectare a fondurilor care apoi sunt utilizate pentru finanţarea terorismului.64

Aceste sisteme informale sau alternative de transmitere a banilor nu sunt reglementate în toate ţările.

3.1.6. Spălarea banilor prin companii de asigurări

Folosirea companiilor de asigurări în schemele de reciclare a banilor este un domeniu relativ nou pentru instituţiile de aplicare a legii şi se ştiu prea puţine despre dimensiunile aplicării lor.65

1) Contractantul (A) semnează o poliţă de asigurare de viaţă, numind şase beneficiari diferiţi, astfel încât la data scadenţei, plata fiecărui beneficiar poate fi solicitată în numerar - fracţionarea sumei este făcută în scopul de a evita obligaţia de raportare.

2) Un client semnează o poliţă de asigurare cu o singură primă pentru o sumă importantă, de exemplu 100.000 de Euro, cu plata primei printr-un transfer din străinătate (A). Cu toate că data scadenţei poliţei este stabilită, de exemplu la 10 ani, clientul cere restituirea in avans, acceptând clauza de penalizare, solicitând ca suma care i se cuvine să fie plătită cu un transferul de bani sau informaţii între două persoane prin intermediul unei a treia

64 Vezi cap. 3.1.8. “Finanţarea Terorismului”

65 C. Voicu -Op. cit., pag. 52

44

Page 45: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

cec sau printr-un transfer într-un cont la bancă (B) - scopul acestei tranzacţii fiind de a crea o aparenţă a legitimităţii fondurilor A.

3) Unui client i se acordă un împrumut garantat de o poliţă de asigurare de viaţă. Plata primei este făcută periodic, cu bani murdari, astfel încât pragul obligaţiei de raportare nu este niciodată atins - in acest caz suspectă este folosirea numerarului în locul altor modalităţi de plată care pot fi urmărite, cât şi suma, care este întotdeauna inferioară (la limita) pragului impus de obligaţia de raportare.

3.1.7. Înşelăciuni comise prin intermediul internetului şi spălarea banilor

O bancă raportează faptul că o persoană fizică, cetăţean român, primeşte bani în contul personal prin transferuri valutare de la extern, de la persoane fizice străine, prin sistemul rapid de transmitere a banilor Western Union.

Persoana fizică se recomandă pe internet ca fiind dealer în vânzarea de echipamente de calcul, oferind la vânzare aceste produse la un preţ foarte bun, sub oferta altor comercianţi de astfel de produse.

După virarea prin transfer valutar extern a contravalorii mărfurilor comandate în contul specificat de persoana fizică, conform instrucţiunilor primite prin e-mail, persoana retrăgea imediat în numerar sumele primite.

În acest fel, persoana a primit suma totală de 89.000 USD, de la cetăţeni din America, China, Japonia şi Germania.

Echipamentele de calcul promise nu au mai fost niciodată livrate, deşi conform aceloraşi instrucţiuni, mărfurile urmau să sosească prin DHL, în 2-3 zile la destinatar.

După ce au reuşit să înşele mai multe astfel de persoane, în urma verificării pe internet a site-ului, a persoanei fizice, a numărului de cont, a numelui şi adresei persoanei juridice, s-a constatat că aceste date nu mai apar, site-ul dispărând.

Folosirea calităţii mincinoase de dealer echipamente de calcul cu prilejul prezentării ofertei pe internet a indus în eroare persoanele fizice străine care au virat contravaloarea mărfii comandate, în contul persoanei fizice.

În prezent, persoana fizică a fost arestată, iar produsele infracţiunii confiscate.

Sumele în valută au fost retrase din contul personal, fără a se verifica de către bancă dacă persoana fizică i-a înşelat pe clienţi neîndeplinindu-şi promisiunea de expediere a aparaturii electronice comandate prin serviciul de internet.

Activitatea de înşelare a clienţilor virtuali prin internet putea fi prevenită dacă banca solicita persoanei care a deschis contul personal să-i

45

Page 46: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

dovedească prin acte expedierea mărfurilor pentru care primise valuta în cont.

Reciclarea banilor prin intermediul internetului se poate realiza cu ajutorul mijloacelor electronice de plată, modalitate ce se desfăşoară în trei etape. Mai întâi banii sunt plasaţi în sistemul bancar virtual, după care sunt transferaţi prin mai multe conturi şi în final sunt reintroduşi în sistemul legal66 (o bancă obişnuită).

3.1.8. Conexiunea dintre spălarea banilor şi terorismuluiFinanţarea terorismului este diferită de clasica spălare a banilor. În

cazul spălării banilor, veniturile activităţii ilicite sunt spălate sau stratificate în mijloace care le fac să pară legale, iar scopul final este, de obicei câştigarea unor cantităţi mai mari de bani. Prin finanţarea terorismului, sursa de fonduri sau de finanţare este adesea “legitimă”, iar scopul final nu este neapărat atragerea de mai multe fonduri, de obicei “nu au scopuri financiare”.

Cu toate acestea, există similitudini în modul în care crima organizată internaţională şi organizaţiile teroriste transferă banii sau cum încearcă să-şi ascundă provenienţa fondurilor. Grupările teroriste internaţionale au nevoie de bani pentru a atrage, a sprijini şi a-i păstra pe cei din lumea întreagă care aderă la ceste grupări, precum şi pentru a-şi asigura loialitatea altor grupări care au scopuri comune. Astfel, există o necesitate de a crea scheme pentru atragerea, colectarea şi distribuirea banilor forţelor operative pregătite pentru atacuri teroriste. În acest mod se poate explica “necesitatea de circulaţie a banilor” care fac fondurile teroriste vulnerabile la depistarea şi investigaţia financiară, metode esenţiale pentru combaterea finanţării terorismului.

Pentru a da o privire de ansamblu asupra principalelor surse de finanţare şi asupra mijloacelor utilizate în circulaţia capitalurilor pe care organizaţiile teroriste le utilizează în sprijinirea reţelelor sale, putem sublinia faptul că persoanele investigate pentru comiterea unor activităţi teroriste au efectuat operaţiuni de transmitere a banilor prin sistemele alternative răspândite în toată lumea. Adesea fondurile au fost transferate în străinătate prin intermediul acelor reţele alternative de transfer a banilor fiind colectate de către cetăţenii străini de naţionalităţi specifice, rezidenţi în câteva ţări implicate în lupta împotriva terorismului.Pentru astfel de entităţi, operarea prin intermediul sistemului bancar a dus la dezvoltarea activităţii lor pe plan internaţional.

În alte cazuri, persoanele fizice, în majoritate de naţionalitate indiană au efectuat plăţi în numerar în diferite ţări, implicând sume mari de bani şi care au fost direcţionate spre acelaşi cont. Fondurile colectate erau apoi 66 Lucaci Iosif, Marin Robert, Criminalitatea informatică, Ed. Fed Print Bucureşti 2004, pag. 45.

46

Page 47: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

transferate în Asia sau în S.U.A.Dar cel mai comun instrument, folosit în special de organizaţia “Al-

Qaida”, în vederea sprijinirii grupării sale teroriste, este reprezentat de “sistemul informal de circulaţie a banilor”, aşa-numitul sistem Hawala, despre care am vorbit anterior.

Lupta împotriva finanţării terorismului face şi obiectul preocupărilor GAFI, care susţinând o sesiune specială la Washington, în octombrie 2001, a decis să-şi extindă mandatul în acest sens. Astfel, GAFI a adoptat 8 Recomandări în vederea stopării organizaţiilor teroriste în obţinerea şi transferul fondurilor pentru activităţile lor criminale. Asemenea recomandări reprezintă noile standarde internaţionale de luptă împotriva terorismului. Ele interzic ţărilor folosirea sistemelor alternative de transmitere a banilor, cum ar fi Hawala, precum şi a altor sisteme bancare informale sau subterane.

În completare, GAFI a solicitat membrilor săi să întărească măsurile de identificare a clienţilor în cazul transferurilor electronice şi să prevină donaţiile caritabile de a fi utilizate în activităţile de finanţare a terorismului. În acest sens, GAFI a invitat ţările să ratifice Convenţia O.N.U. privind suprimarea finanţării terorismului şi să implementeze Rezoluţiile relevante ale Consiliului de Securitate. În final, GAFI a chemat membrii să se alinieze la noile standarde până în luna iunie 2002, atenţionând că însăşi GAFI va lua măsurile necesare împotriva ţărilor care nu au adoptat măsuri împotriva finanţării terorismului, eventual chiar cu suportarea unor consecinţe economice.

Nu în cele din urmă, GAFI a extins invitaţia lumii întregi să ia parte la acest proces în aceleaşi condiţii cu membrii GAFI, subliniind importanţa cooperării “globale” în acest domeniu.

În ceea ce priveşte ţara noastră, prin adoptarea de către Guvernul României a Ordonanţei de Urgenţă nr.159/2001 pentru prevenirea şi combaterea utilizării sistemului financiar-bancar în scopul finanţării actelor de terorism, s-au interzis operaţiunile financiar bancare constând în operaţiuni de cont curent şi de cont de capital, inclusiv operaţiunile de schimb valutar efectuate pentru sau în contul persoanelor fizice sau juridice prevăzute în lista cuprinzând persoanele şi/sau entităţile identificate de Comitetul înfiinţat pentru urmărirea aplicării Rezoluţiei nr.1267/1999 a Consiliului de Securitate al O.N.U.

De asemenea, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor este implicat activ în lupta împotriva finanţării activităţilor teroriste, având obligaţia întocmirii şi actualizării unor liste cuprinzând persoanele fizice şi juridice suspecte de săvârşirea sau de finanţarea actelor de terorism.

În cadrul Comitetului Inter-ministerial pentru punerea în aplicare a prevederilor Rezoluţiei nr.1333/2000 a Consiliului de Securitate al O.N.U.

47

Page 48: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

privind situaţia din Afghanistan, a fost elaborată strategia naţională de luptă împotriva terorismului, cu participarea activă a instituţiilor centrale ale statului, inclusiv a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.

3.2. Studiu de caz

Activitatea de spălare a banilor savârşită de T.V. prin S.C. "IZVORUL" S.R.L. Bacău.

S.C. “Izvorul” S.R.L. Bacău a fost înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului Bacău la data de 05.11.2002, având iniţial ca asociat unic şi administrator pe M.P., iar la data de 28.01.2003 conform actului adiţional încheiat ca urmare a cesiunii, numitul Şt. M. să devină asociatul acestei societăţi.

Până la data de 05.11.2002 S.C. “Izvorul” S.R.L. a fost înmatriculată sub numărul 321/203/2002 în Dej, având alţi asociaţi şi administratori.

De înmatricularea acestei societăţi s-a ocupat numita I.L., care-l cunoştea pe M.P. prin intermediul numitului V.B., care o ajuta în derularea unor activităţi în cadrul societăţii sale “Laura” şi de la care aflase că M.P., care era cumnat cu V.B., dorea să obţină venituri din activităţi cu produse petroliere. M.P. avea cunoştinţă că fără a se implica direct în operaţiuni de comercializare cu produse petroliere, fără a avea autocisterne, spaţii de depozitare sau staţii de distribuţie, S.C.”Laura” obţinea diferite venituri prin intermedierea unor operaţiuni de comercializare produse petroliere.

În principal, în această perioadă, I.L., ca asociat şi administrator la S.C.”Laura” Bucureşti efectuase “intermedieri” cu produse petroliere la societăţile fraţilor D.V. şi D.L., respectiv S.C.”Virgo” S.R.L. şi S.C. “Lios” S.R.L. Buzău.

Încă de la începutul anului 2002, între T.V. şi D.V. există o relaţie comercială ce se derula prin intermediul S.C. “Sfinxul” S.R.L. şi S.C.”Mioriţa” S.R.L., care se aproviziona de la Rafinăria “Astra” cu motorină, dar documentele de însoţire erau întocmite ca fiind CLU tip 1, pentru că ulterior, în circuitul de substituire prin intervenţia altor societăţi comerciale coordonate de D.V., respectiv S.C.”Univers” S.R.L. Buzău, S.C.”Focus” S.R.L., S.C.”Laura” S.R.L., etc., acelaşi produs fiind înregistrat şi facturat la S.C. “Virgo” S.R.L. ca fiind motorină cu taxa MTR inclusă în preţ.

Deoarece până în octombrie 2002 prin intermediul acestor societăţi, T.V. livrase către S.C.”Virgo” cantităţi importante de produse petroliere substituite, a luat legătura cu D.V., căruia i-a solicitat să-i trimită o altă societate, prin intermediul căreia să efectueze lucrările.

În acest context, a fost adus la Ploieşti de I.L. numitul M.P. cu actele

48

Page 49: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

de constituire şi celelalte documente ale S.C. “Izvorul” S.R.L.Conform unor înţelegeri telefonice, la data de 22.11.2003, M.P. şi

I.L., însoţiţi de V.B., s-au deplasat la sediul S.C.”Sfinxul” S.R.L. Ploieşti unde erau aşteptaţi de T.V.. Simpla prezenţă a lui M.P. l-a convins pe T.V. că are în faţa sa o persoană lipsită de experienţă în domeniul afacerilor petroliere, naivă, ceea ce de fapt îşi dorea, situaţie în care i-a prezentat acestuia că împreună vor derula operaţiuni importante de comercializare cu produse petroliere în urma cărora ambele părţi vor avea de câştigat. Deoarece pe I.L. o cunoştea din perioada anterioară prin intermediul afacerilor derulate cu S.C.”Virgo” S.R.L. discuţiile referitoare la sumele de bani ce urmau a fi câştigate prin substituirea combustibililor livraţi prin S.C.”Izvorul” S.R.L. s-au purtat numai între cei doi, M.P. având pentru început numai sarcina de a-i preda lui T.V. actele de constituire a societăţii, certificatul fiscal, ştampila societăţii, facturier şi chitanţier semnate în alb, iar după deschiderea contului, cecuri şi ordine de plată de asemenea semnate în alb.

În aceeaşi zi, T., însoţit de S.A., le-a cerut celor doi să meargă la A. Ploieşti a B.C. „Robank” pentru a deschide contul S.C.”Izvorul”. Aici, ca urmare a unei înţelegeri anterioare, erau aşteptaţi de I. S. –şef al agenţiei, care, personal a completat documentele de deschidere a contului pentru S.C.”Izvorul”.S.R.L. Cu această ocazie, I.S. a întocmit documente din care rezultă că M.P. a ridicat din contul S.C. “Izvorul” suma de 41,2 miliarde lei, ce fusese virată în contul “Mioriţa” ca reprezentând “avans plată marfă”.

În realitate, M.P. care intrase pentru prima dată în incinta unei bănci, a avut reprezentarea că a fost pus să semneze numai documentele necesare deschiderii unui cont al societăţii, la aceasta o contribuţie importantă având-o şi I.S. care i-a cerut sa semneze fără a-i lăsa posibilitatea studierii acestora. De fapt, fără complicitatea funcţionarului bancar, T. nu ar fi avut posibilitatea să ridice din bancă suma de 41,2 miliarde, iar în documentele bancare să consemneze şi să confirme că acesta sumă a fost ridicată de M.P.. Ingeniozitatea de care a dat dovadă T. prin aceste operaţiuni se explică prin aceea că acesta dorea să creeze o speranţă de legalitate a sumelor ilicite obţinute din substituirea produselor petroliere, sume ce urmau să aibă un alt destinatar.

Din verificările efectuate de Oficiul Naţional de Prevenire şi Sancţionare a Spălării Banilor a rezultat că la data de 22.11.2002 în contul personal al lui T. deschis la “Robank” Ploieşti a fost depusă în numerar suma de 41,2 miliarde lei, ce a fost transferată în aceeaşi zi în conturile societăţilor comerciale unde acesta era asociat şi administrator, respectiv S.C.”Sfinxul” S.R.L. Ploieşti – 20,2 miliarde lei, şi S.C.”Mioriţa” S.R.L. – 21 miliarde lei. În aceeaşi zi, S.C. “Sfinxul” a transferat suma încasată de la T., respectiv cele 20,2 miliarde lei în contul S.C.”Mioriţa” S.R.L. care, la

49

Page 50: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

rândul ei a transferat banii încasaţi de la T., şi de la S.C.”Sfinxul”, în total 41,2 miliarde, în contul S.C.”Izvorul” S.R.L..

Din documentele bancare a rezultat ca tot la 22.11.2002 suma de 41.2 miliarde a fost retrasă în numerar de împuternicitul S.C.”Izvorul”, respectiv M.P.. În realitate, după ce M.P. a fost condus la bancă pentru a semna documentele de deschidere a contului, şi fără să aibă cunoştinţă de documentele de ridicare a sumei de 41,2 miliarde lei, în cursul aceleiaşi zile a revenit la sediul Agenţiei “Robank” T. însoţit de S.A. şi N.C. care au luat suma de 41,2 miliarde lei ce se afla în trei saci bancari, pe care au transportat-o la S.C. “Sfinxul” S.R.L. Ploieşti din strada Trandafirilor nr.24 şi ţinută sub cheie în baia apartamentului cu paza asigurată atât pe timpul zilei, cât şi pe timpul nopţii de către oamenii lui de încredere. În acest timp, T. a reuşit transformarea unei parţi mari din sumă în USD pe care, aşa cum a afirmat acesta, i-a dat preşedintelui S.C. “Agroind” S.R.L., L.I..

De menţionat că deşi prima deplasare la Ploieşti a lui M.P. s-a realizat pe 22.11.2002, dată la care apare ca fiind încheiat contractul între Rafinăria „Astra” şi S.C.”Izvorul” S.R.L., din actele ridicate de la T.V. a rezultat că în perioada 08-12.11.2002 emisese facturi de livrare produse petroliere în numele S.C. “Mioriţa” S.R.L. către S.C. “Izvorul” în valoare de 7,1 miliarde lei.

În continuare, T., cu ajutorul lui I.S. a efectuat şi alte operaţiuni în contul bancar al S.C. “Izvorul”, transferând prin virament bancar la datele de 13,21, şi 27 dec.2002, în mod nejustificat, suma totală de 26,7 miliarde lei, cu specificarea “contravaloare restituire împrumut societate”, bani ce au fost ridicaţi pe documente semnate de M.P. sau în fals de T.V.

Relevant în acest sens este modalitatea folosită de T.V. la ridicarea din bancă a sumei de 501.000 USD în numele lui M.P. şi din contul societăţii acestuia.

Astfel, sub pretextul rezolvării unor probleme legate de blocarea contului la S.C.”Izvorul” S.R.L., M.P. a fost contactat telefonic să se prezinte la Ploieşti pentru “deblocarea contului”. Aici, conform unei înţelegeri prezente cu Şeful Agenţiei „Robank” Ploieşti - I.S., M.P. a fost condus de S. A. la agenţia bancară unde deja erau întocmite documentele în numele acestuia pentru efectuarea unui schimb valutar a sumei de 16 miliarde lei.

Aceste documente au fost semnate cu uşurinţă de M.P. fără a lua cunoştinţă de conţinut, după care acesta împreună cu I.L. şi V.B. a plecat liniştit la Piatra Neamţ, “mulţumit că a reuşit deblocarea contului societăţii.”

În aceeaşi zi, I.S. s-a deplasat personal cu documentele semnate şi ştampilate de M.P. pentru efectuarea schimbului valutar la „Robank” Bucureşti unde se cunoştea de câteva zile de această operaţiune şi unde exista provizia necesară în valută pentru a fi înmânată lui M.P. . În după-

50

Page 51: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

amiaza aceleiaşi zile, în jurul orelor 18,00, I.S. a ajuns la Agenţia „Robank” Ploieşti cu suma de 500.000 USD, pe care i-a dat-o în fapt lui T.V., iar chitanţa doveditoare a ridicării sumei din bancă a fost semnată în fals de acesta.

Acelaşi procedeu l-a folosit T.V. şi la ridicarea sumei de 10,2 miliarde lei din contul S.C.”Izvorul”, de această dată banii fiind ridicaţi în lei.

Astfel, în perioada 21.11.-27.12.2002, prin manoperele dolosive expuse mai sus, din care un rol important l-a avut ajutorul dat de şeful Agenţiei Ploieşti a „Robank” –I. S.- T.V. a ridicat în numele lui M.P. din contul societăţii acestuia suma totală de 67,9 miliarde lei.

Se impune a fi punctată operaţiunea bancară din 22.11.2002 ce este specifică unei fapte de spălare a banilor. Cu privire la această faptă, aşa cum am precizat, arătăm că T.V. a obţinut sume importante din valorificarea produselor petroliere cu care s-a aprovizionat din Rafinăria „Astra”, cu documente false sau prin substituirea ulterioară a acestora.

În afară de aceste modalităţi, T.V. s-a folosit şi de alte metode pentru a-şi însuşi bani din societăţile sale cu documente false, respectiv ridicarea unor sume de bani cu titlul de procurare sau achiziţie imobile, maşini, utilaje sau drept chirii, sume de care acesta a dispus pentru anumite intervale de timp, după care a întocmit documente de reintrare a acestora în circuitele financiare ale societăţii. A fost necesară folosirea unor astfel de procedee pentru a se crea o speranţă de legalitate a sumelor obţinute în mod fraudulos de către T.V. În acest mod se explică depunerea sumei de 41,2 miliarde lei de către acesta în contul lui personal la data de 22.11.2002, sumă ce de fapt a intrat în posesia lui prin procedura menţionată. Cu privire la provenienţa acestei sume, T.V. a precizat că a fost luată cu împrumut “de pe piaţă”, fără a menţiona vreo persoană sau societate de la care se împrumutase.

În realitate, depunerea sumei de 41,2 miliarde lei în contul său personal, “creditarea” societăţilor sale “Mioriţa” şi “Sfinxul”, virarea acesteia în contul S.C. “Izvorul” cu titlul de “avans plată marfă” şi ridicarea aceleiaşi sume prin manopere dolosive în numele lui M.P., sumă de care a dispus ulterior, constituie o activitate specifică unei operaţiuni de spălare de bani, faptă reţinută în sarcina lui T.V..

Tot în cursul lunii dec. 2002, T.V. s-a aprovizionat cu diferite cantităţi de motorină din Rafinăria „Astra” cu documente de CLU ce au fost ulterior valorificate prin intermediul societăţilor sale “Mioriţa” şi “Sfinxul”, pe diferite filiere ajungând să fie distribuite în final tot ca motorină.

51

Page 52: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

CAPITOLUL 4INSTITUŢII IMPLICATE ÎN PREVENIREA ŞI COMBATEREA

SPĂLĂRII BANILOR

4.1. Cadrul general al combaterii fenomenului de spălare a banilor

În ultimii ani a survenit o recunoaştere din ce în ce mai mare a faptului că este esenţial să se lupte împotriva crimei organizate, că infractorii trebuie opriţi, ori de câte ori este posibil, din a legitimiza rezultatele activităţilor lor criminale prin transformarea fondurilor din “murdare” în fonduri “curate”.

Abilitatea de a spăla rezultatele activităţii criminale prin sistemul financiar bancar este vitală pentru succesul operaţiilor criminale. Cei implicaţi în astfel de activităţi au nevoie să exploateze facilităţile oferite de sectorul financiar mondial dacă vor să beneficieze de rezultatele activităţilor lor. Utilizarea, în scopul spălării banilor, a sistemelor financiar bancare conduce la subminarea instituţiilor financiare individuale şi, în final a întregului sistem financiar bancar. În acelaşi timp, integritatea

52

Page 53: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

crescută a sistemelor financiare mondiale şi îndepărtarea barierelor puse în faţa mişcării libere a capitalului au crescut uşurinţa cu care banii negri pot fi spălaţi şi complică procesul de urmărire.

Succesul şi stabilitatea pe termen lung ale oricărei instituţii financiare depinde de atragerea şi păstrarea fondurilor câştigate în mod legitim.

Banii câştigaţi în mod fraudulos, au, invariabil, o natură tranzitorie. Ei strică reputaţia şi descurajează pe investitorul cinstit. Instituţia financiară care se implică într-un scandal de spălare a banilor va risca acuzarea în instanţă şi pierderea bunei reputaţii pe piaţă, iar reputaţia privind integritatea este una din valorile cele mai importante ale unei instituţii financiare.

Ca şi consecinţe negative la nivel macroeconomic datorate unui fenomen de spălare a banilor necontrolat, Fondul Monetar Internaţional a citat: schimbări inexplicabile a cererii de masă monetară, riscuri prudenţiale faţă de stabilitatea sistemului bancar, efecte de contaminare faţă de tranzacţiile financiare locale şi creşterea volatilităţii fluxurilor internaţionale de capital şi a ratei de schimb valutar datorată neanticipării realizării transferurilor de bunuri peste graniţă.

Dacă nu este controlat, procesul de spălare a banilor poate submina eforturile depuse pentru existenţa unor pieţe libere şi competitive, şi afectează dezvoltarea unei economii sănătoase.

Într-o economie în care tehnologia avansată şi globalizarea permit transferul rapid de fonduri, necontrolarea spălării de bani imense poate submina stabilitatea financiară. Mai mult, într-o ţară cu o sănătate financiară precară, scoaterea a milioane şi chiar miliarde de dolari anual din procesul normal de creştere economică reprezintă un real pericol.

Experienţa infracţională acumulată de reţelele crimei organizate este redutabilă. În consecinţă se impune luarea de măsuri ferme şi colaborarea strânsă a organelor şi organismelor abilitate să lupte împotriva acestora, pentru prevenirea generalizării fenomenului de spălare a banilor. În caz contrar, există riscul, deloc neglijabil, ca banii spălaţi să devină “motorul” economiei şi să-şi impună propriile “reguli”, ceea ce înseamnă de fapt subminarea sau chiar desfiinţarea autorităţilor statale şi domnia arbitrarului de tip mafiot.

4.2. Entităţile raportoare prevăzute la art.8 din legea 656/2002 şi obligaţiile instituite în sarcina acestora

4.2.1. Care sunt entităţile raportoare prevăzute de Legea 656/2002.

Potrivit articolului 8, intră sub incidenţa dispoziţiilor Legii 656/2002, 53

Page 54: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

următoarele persoane fizice şi juridice:a) băncile, sucursalele băncilor străine şi instituţiile de credit;b) instituţiile financiare, cum ar fi fonduri de investiţii, societăţi de

depozitare de custodie, societăţi de valori mobiliare, fonduri de pensii şi alte asemenea fonduri care îndeplinesc operaţiuni precum: creditarea, incluzând printre altele, creditul de consum, creditul ipotecar, factoring-ul, finanţarea tranzacţiilor comerciale, inclusiv forfetarea, leasing-ul financiar, operaţiuni de plăţi, emiterea şi administrarea unor mijloace de plată, cărţi de credit, cecuri de călătorie şi altele asemenea, acordarea sau asumarea de garanţii şi subscrierea de angajamente, tranzacţii pe cont propriu sau în numele clienţilor prin intermediul instrumentelor pieţei monetare, cecuri, ordine de plată, certificate de depozite, etc., schimb valutar, produse financiare derivate, instrumente financiare legate de cursul valutar ori de rata dobânzilor, valori mobiliare, participarea la emiterea de acţiuni şi oferirea de servicii legate de aceste emisiuni, consultanţă acordata întreprinderilor în probleme de structură a capitalului, strategia industrială, consultanţă şi servicii în acest domeniu, custodia şi administrarea de portofolii şi consultanţă în acest domeniu, custodia şi administrarea valorilor mobiliare;

c) societăţile de asigurări şi reasigurări;d) agenţii economici care desfăşoară activităţi de jocuri de noroc,

amanet, vânzări-cumpărări de obiecte de artă, metale şi pietre preţioase, dealeri, turism, prestări de servicii şi orice alte activităţi similare care implică punerea în circulaţie a valorilor;

e) persoanele fizice şi juridice care acordă asistenţă de specialitate juridică, materială, contabilă, financiar-bancară, cu respectarea dispoziţiilor legale privind secretul profesional;

f) persoanele cu atribuţii în procesul de privatizare;g) oficiile poştale şi persoanele juridice care prestează servicii de

transmitere de bani, în lei sau valută;h) agenţii imobiliari;i) trezoreria statului;j) casele de schimb valutar;k) orice altă persoană fizică sau juridică, pentru acte şi fapte săvârşite în

afara sistemului financiar bancar.

4.2.2. Obligaţiile instituite de lege în sarcina entităţilor raportoare

Se constată în cuprinsul acestui art. 8, o multitudine de persoane fizice şi juridice aflate pe scena afacerilor financiare, dar şi în afara

54

Page 55: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

sistemului financiar-bancar, ce trebuie să se supună reglementărilor instituite de Legea 565/2002.

Considerăm, de altfel, că Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor îi incumbă obligaţia de a identifica şi de a lista toate persoanele fizice şi juridice prevăzute la art.8, persoane cărora trebuie să le comunice dispoziţiile legii şi obligaţiile ce decurg din acestea, în sarcina lor.67

Astfel, o primă obligaţie stabilită de lege în sarcina persoanelor prevăzute la art.8 este obligaţia de raportare a operaţiunilor suspecte.Potrivit art.3. alin.1 din Legea 656/2002, de îndată ce salariatul unei persoane juridice sau una dintre persoanele prevăzute la articolul 8 are suspiciuni că o operaţiune ce urmează să fie efectuată are ca scop spălarea banilor , va informa persoana desemnată potrivit art.14 alin.1, care, pe baza unor indicii temeinice va sesiza imediat Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, care va confirma primirea sesizării, acesta, dacă consideră necesar, poate dispune, motivat, suspendarea efectuării operaţiunii pe o perioadă de 48 de ore.Oficiul trebuie să comunice persoanelor menţionate de art.8, în termen de 24 de ore, decizia de suspendare a efectuării operaţiunii, ori, după caz, de Justiţie; dacă Oficiul nu a făcut comunicarea în acest termen de 24 de ore, persoanele la care se referă art.8 vot putea efectua operaţiunea.

O altă obligaţie a persoanelor menţionate de art.8 este aceea de raportare a tuturor operaţiunilor ce depăşesc echivalentul a 10.000 Euro.

Astfel, pentru operaţiunile de depunere sau retragere de sume în numerar, în lei sau valută, sume ce depăşesc echivalentul a 10.000 Euro, indiferent dacă tranzacţia se realizează pe una sau mai multe operaţiuni legate între ele, personalul din structurile prevăzute la art.8 va raporta Oficiului în maximum 24 de ore de la data efectuării operaţiunii.

Aceeaşi obligaţie de raportare este prevăzută şi pentru transferurile externe în şi din conturi pentru sume a căror limită minimă este echivalentul în lei a 10.000 Euro.

Totodată, art.3, alin.8 precizează şi anumite categorii de operaţiuni derulate prin trezoreria statului, care sunt exceptate de la obligaţia de raportare către Oficiu, după cum urmează: eliberări de sume în numerar privind drepturi salariale, plăţile efectuate de către instituţiile publice, încasările de impozite, taxe, contribuţii şi orice alte venituri bugetare de la persoane fizice şi juridice, inclusiv sumele în numerar depuse de către instituţiile publice, precum şi transferurile externe în şi din conturi.

Altă obligaţie instituită de lege în sarcina persoanelor la care se referă art.8 este aceea de raportare după efectuarea tranzacţiilor suspecte de

67 C. Voicu, Al. Boroi, Florin Sandu, Ioan Molnar, Drept penal al afacerilor, Ed. All Beck, Bucureşti, 2003, pag.183

55

Page 56: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

spălare a banilor. Astfel, potrivit art.4, dacă o persoană din cele prevăzute la art.8 are cunoştinţă că o tranzacţie pentru care a primit instrucţiuni să o efectueze are ca scop spălarea banilor şi acesteia îi este imposibil să o efectueze sau, prin neefectuarea ei este posibil să zădărnicească eforturile de a se urmări beneficiarii operaţiunii suspecte de spălare a banilor, instituţia sau persoana în cauză va informa Oficiul imediat după ce a efectuat tranzacţia, dar nu mai târziu de 24 de ore de la efectuarea acesteia. În asemenea cazuri, în raportare se va preciza motivul pentru care nu s-a putut transmite informaţia despre tranzacţie înainte ca aceasta să se fi efectuat.

O altă obligaţie ce incumbă persoanelor de la art.8 este obligaţia de a furniza date necesare verificării efectuate de Oficiu. Art.5 alin.1 din lege recunoaşte Oficiului dreptul de a cere persoanelor prevăzute la art.8, datele şi informaţiile necesare îndeplinirii atribuţiilor sale. Alin.2 al art.5 prevede obligaţia persoanelor menţionate de art.8 de a transmite Oficiului datele şi informaţiile solicitate în termen de 30 de zile de la data primirii cererii, textul de lege precizând, de asemenea faptul că secretul profesional la care sunt ţinute persoanele prevăzute la art. 8 nu este opozabil Oficiului.

Obligaţia de identificare a clienţilor reprezintă o altă obligaţie importantă reţinută în sarcina persoanelor prevăzute la art.8. au obligaţia să stabilească identitatea unor relaţii de afaceri, deschiderea unor conturi sau oferirea unor servicii. Totodată, această obligaţie de identificare a clienţilor subzistă şi în cazul altor operaţiuni decât cele menţionate, a căror valoare minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 Euro, indiferent dacă tranzacţia se desfăşoară prin una sau mai multe operaţiuni legate între ele. De asemenea, se va proceda la identificarea clienţilor, potrivit reglementărilor art.9, alin.3, de îndată ce există o informaţie că prin operaţiune se urmăreşte spălarea banilor chiar dacă valoarea operaţiunii este mai mică decât echivalentul în lei a 10.000 Euro.

Atunci când suma nu este cunoscută în momentul acceptării tranzacţiei persoana fizică sau juridică din cele prevăzute la art.8, obligată să stabilească identitatea clienţilor, va proceda de îndată la identificarea acestora când este informată despre valoarea tranzacţiei şi când a stabilit că aceasta atinge echivalentul în lei a 10.000 Euro.

De asemenea, în cazul în care există informaţii că tranzacţia nu se desfăşoară în nume propriu, persoanele prevăzute la art.8 vor lua măsuri, -în temeiul art.11 din Legea pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor- pentru a obţine date referitoare la adevărata identitate a persoanei în interesul ori în numele căreia acţionează aceşti clienţi, putând solicita aceste date de la Oficiu.68

68 Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării banilor – Manual de instruire privind combaterea spălării

56

Page 57: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

Datele de identificare a clienţilor vor cuprinde, în conformitate cu art.10 din Legea 656/2002: în cazul persoanelor fizice –datele de stare civilă menţionate în documentele de identitate prevăzute de lege, iar în cazul persoanelor juridice –datele menţionate în documentele de înmatriculare prevăzute de lege, precum şi dovada că persoana fizică ce conduce tranzacţia reprezintă legal persoana juridică respectivă. În cazul persoanelor juridice străine, la deschiderea de conturi bancare, vor fi solicitate acele documente din care să rezulte identitatea firmei, sediul, tipul de societate, locul înmatriculării, împuternicirea specială a celui care o reprezintă în tranzacţie, precum şi o traducere în limba română a documentelor autentificate de un birou al notarului public.

În conformitate cu reglementările legale, cerinţele de identificare nu vor fi impuse societăţilor de asigurări şi reasigurări menţionate la art. 8, în legătură cu poliţele de asigurare de viaţă dacă prima de asigurare sau ratele de plată anuale sunt mai mici sau egale cu echivalentul în lei al sumei de 1.000 Euro, ori prima unică de asigurare plătită este, în echivalent în lei, până la 2.500 Euro. Dacă ratele de primă periodice sau sumele de plată anuale sunt ori urmează să fie mărite în aşa fel încât să depăşească limita sumei de 1.000 euro, respectiv de 2.500 Euro, în echivalent în lei, se va cere identificarea.

Un alt caz în care cerinţele de identificare a clienţilor nu sunt obligatorii este acela al subscrierii poliţelor de asigurare emise de fondurile de pensii, obţinute în virtutea unui contract de muncă sau datorită profesiei asiguratului, cu condiţia ca poliţa să nu poată fi răscumpărată înainte de scadenţă şi să poată fi folosită ca li garanţie sau colateral pentru obţinerea unui împrumut. De asemenea, cerinţele de identificare a clienţilor nu se impun dacă s-a stabilit că plata se va face prin debitarea unui cont deschis pe numele clientului la o bancă sau la o instituţie pentru economii. În cadrul acestei obligaţii de identificare a clientului, persoanele fizice şi juridice prevăzute în art.8 sunt ţinute să păstreze o copie a documentului sau documentelor de identitate menţionate anterior, pentru o perioadă de 5 ani, începând cu data când se încheie relaţia cu clientul. Legea obligă, de asemenea, persoanele fizice şi juridice prevăzute de art.8 să păstreze “într-o formă corespunzătoare, pentru a putea fi folosite ca mijloace de probă în justiţie”, evidenţa secundară sau operativă ţi înregistrări ale tuturor tranzacţiilor financiare care fac obiectul acestei legi pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. Aceste evidenţe se păstrează pentru o perioadă de 5 ani de la executarea fiecărei tranzacţii, după care vor fi predate pentru arhivare Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.

banilor,2002,pag 23

57

Page 58: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

Altă obligaţie ce incumbă, potrivit legii persoanelor prevăzute de art.8 este obligaţia privind desemnarea persoanelor cu responsabilităţi în aplicarea legii. Astfel, conform art.14, alin.1, persoanele juridice menţionate de art.8 vor desemna una sau chiar mai multe persoane care au responsabilităţi în aplicarea acestei legi privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, ale căror nume vor fi comunicate Oficiului, împreună cu natura şi cu limitele responsabilităţilor menţionate. Potrivit alin.2 al art.14, persoanele desemnate conform alin.1, răspund pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite.

O altă obligaţie ce incumbă, potrivit legii persoanelor prevăzute de art.8 este obligaţia întocmirii unui raport pentru fiecare tranzacţie care poate fi legată de spălarea banilor. Articolul 15 din Legea 565 prevede că peroanele desemnate din cadrul persoanelor juridice menţionate de art.8, cu responsabilităţi în aplicarea acestei legi pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi persoanele menţionate de art. 8 vor întocmi pentru fiecare tranzacţie suspectă un raport scris.Acest raport se întocmeşte pe suport hârtie A4, urmărindu-se redarea exactă a tuturor elementelor solicitate. Raportul cuprinde:

Capitolul I- identificarea persoanei care întocmeşte raportul , cu trei subcapitole: A,B, şi C, din care se completează unul în funcţie de forma de organizare juridică a persoanei raportoare (A-persoană juridică; B-persoană fizică autorizată; C-persoană fizică), celelalte două subcapitole necompletate eliminându-se din textul raportului;

Capitolul II- date de identificare a clientului, de asemenea cu trei subcapitole din care se completează unul în funcţie de forma de organizare juridică a clientului (A- persoană juridică română; B- persoană juridică străină; C- persoana fizică), celelalte două subcapitole necompletate eliminându-se din textul raportului;

Capitolul III- date despre tranzacţie, cu trei subcapitole, după cum urmează: în primul subcapitol - A - vor fi redate toate informaţiile referitoare la tranzacţie, inclusiv datele cunoscute despre persoana cu care persoana de la capitolul II a efectuat operaţiunea; în al doilea subcapitol –B- vor fi detaliate evenimentele neobişnuite, suspecte, prezentându-se toate informaţiile, datele, probele deţinute de raportor, inclusiv elemente de legătură cu cazuri raportate anterior; iar în cel de-al treilea subcapitol –C- va fi specificat numărul de pagini conţinute de raport, eventualele anexe ale raportului, urmând a fi enumerate, paginate, iar în acest caz se va specifica numărul total de pagini.

În cazul în care la întocmirea raportului se vor constata elemente particulare, detalii sau un mod de exprimare specific, necuprinse în forma standard, formă stabilită, potrivit legii, de către Oficiu, raportul se va completa corespunzător, urmând să fie înscrise şi acele date.

58

Page 59: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

Raportul va purta numele, semnătura şi ştampila persoanei autorizate.69

O altă obligaţie a entităţilor raportoare este aceea privind stabilirea procedurilor şi metodelor adecvate de control intern pentru prevenirea spălării banilor - obligaţie prevăzută de art.16 din lege.

Este limpede faptul că pentru executarea tuturor acestor obligaţii pe care legea le prevede, persoanele fizice şi juridice menţionate de art.8 trebuie să-şi dezvolte o veritabilă strategie în cadrul căreia se vor stabili proceduri interne şi metode de control şi logistica necesară.

În acest sens, angajaţii persoanelor prevăzute la art.8 trebuie să fie instruiţi pentru ca aceştia să poată recunoaşte tranzacţiile sau operaţiunile care pot fi legate de spălarea banilor, precum şi activităţile pe care trebuie să le desfăşoare imediat în cazul sesizării unor asemenea situaţii.

Şi în fine, o altă obligaţie a persoanelor prevăzute la art.8 ţi a salariaţilor acestora este aceea de a nu transmite, în afara condiţiilor prevăzute de lege, informaţiile deţinute în legătură cu spălarea banilor şi de a nu avertiza clienţii cu privire la sesizarea Oficiului. La art.18, alin. 3 din Legea 656/2002 se prevede că este interzisă, de asemenea, folosirea în scop personal de către salariaţii Oficiului şi ai persoanelor menţionate de art. 8 a informaţiilor primite, atât în timpul activităţii, cât şi după încetarea acesteia. Persoanele menţionate în cuprinsul art.8 vor putea transmite Oficiului datele şi informaţiile solicitate de acesta, date şi informaţii despre care au luat cunoştinţă în îndeplinirea activităţilor şi atribuţiunilor sale şi pentru care, potrivit legii, sunt obligate la păstrarea secretului. Secretul profesional la care sunt ţinute persoanele de la aet.8 nu este opozabil Oficiului numai. De asemenea secretul bancar şi profesional, în cazul infracţiunilor de spălare a banilor, nu sunt opozabile organelor de urmărire penală după începerea, de către procuror, a urmăririi penale şi nici instanţelor de judecată.

4.3. Sancţionarea neîndeplinirii de către entităţile prevăzute la articolul 8, a obligaţiilor stabilite de lege

Stabilindu-se îndatoririle la care sunt ţinute persoanele de la art.8 în exerciţiul funcţiei s-a impus cu necesitate prevederea sancţiunilor aplicabile în caz de neîndeplinire a acestora, ca măsuri de coerciţie.

Potrivit art.22 din Legea 656, constituie contravenţie:a) nerespectarea obligaţiilor persoanelor de la art.8, obligaţii prevăzute la

art.3 alin.1 şi 6, art.4 si 9;b) nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art.5 alin.2, art.11, art.13-15,

69 Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării banilor– Manual de instruire privind combaterea spălării banilor,2002,

pag.15.

59

Page 60: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

art.16 alin.1 şi la art.17.c) sancţiunea acestor contravenţii este amenda, al cărei cuantum diferă,

astfel: pentru contravenţiile prevăzute la litera “a”, cuantumul amenzii este cuprins între 20.000.000 lei şi 100.000.000 lei, iar pentru cele amintite la litera “b”, între 30.000.000 şi 200.000.000 lei, cu menţiunea că aceste sancţiuni contravenţionale se aplică atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice dintre cele prevăzute la art.8.Atribuţia constatării contravenţiilor şi a aplicării amenzii revine,

potrivit legii, personalului desemnat din cadrul Oficiului şi din cadrul autorităţilor cu atribuţii de control financiar şi de supraveghere prudenţială a persoanelor prevăzute la art.8.

Aceste reglementări referitoare la sancţiunile contravenţionale se completează cu prevederile O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 180/2002, cu modificările ulterioare cu excepţia articolelor 28 şi 29.

Analizând activitatea desfăşurată de entităţile raportoare, pe baza rapoartelor de tranzacţii suspecte înaintate de acestea, prezentăm în continuare evoluţia numărului total de operaţiuni în numerar mai mari de 10.000 Euro în perioada 1999-2002 şi de asemenea evoluţia sumelor mai mari de 10.000 de euro tranzacţionate în numerar în aceeaşi perioadă.

4.4. Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor

4.4.1. Organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional de Prevenire şi Sancţionare a Spălării Banilor.

În conformitate cu prevederile Legii 656 din decembrie 2002, autorităţile cu atribuţii pe linia prevenirii şi combaterii spălării banilor, alături de persoanele prevăzute de art.8 din lege, al căror rol important este recunoscut, sunt:

Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor; Parchetul de pe lângă Curtea supremă de Justiţie; Organele specializate ale Poliţiei, cărora Parchetul de pe lângă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Justiţie le trimite spre investigare şi cercetare cazurile privitoare la operaţiuni de spălare a banilor.

Pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, potrivit art.19 din Legea 656/2002, funcţionează Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere

60

Page 61: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

a Spălării Banilor, Organ de specialitate cu personalitate juridică, aflat în subordinea Guvernului României, cu sediul în municipiul Bucureşti.

Oficiul Naţional de Prevenire şi Sancţionare a Spălării Banilor a fost înfiinţat în baza Legii 21/1999 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, lege care a fost abrogată prin Legea nr.656/decembrie 2002. Astfel că în prezent, Oficiul cunoaşte ca reglementare legală Legea 656/2002.Totodată, există şi un Regulament de Organizare şi Funcţionare a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor şi a structurilor sale teritoriale, aprobat prin H.G. 479 din decembrie 2002.

Potrivit art.19 alin.2 din Legea 656/2002 şi, de asemenea, articolului 2 alin.1 din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Oficiul, are ca obiect de activitate prevenirea şi combaterea spălării banilor, scop în care primeşte, analizează, prelucrează informaţii şi sesizează autorităţile abilitate prin lege, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Rolul de prevenire a spălării banilor Oficiul îl realizează, potrivit competenţelor, prin blocarea derulării unor tranzacţii despre care există indicii temeinice că ar face obiectul reciclării banilor, iar sarcina de combatere a spălării banilor presupune descoperirea unor fapte de spălare a banilor care s-au consumat şi sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru instrumentarea respectivelor cauze, în vederea tragerii la răspundere penală a făptuitorilor.

În vederea exercitării atribuţiilor sale, pentru atingerea scopului ce a stat la baza constituirii sale, Oficiul are constituit un aparat propriu la nivel central şi teritorial. La nivel central, numărul maxim de posturi este de 120, iar pentru structurile operative teritoriale este de 140.

Oficiul este format, potrivit art. 7.alin.1 din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare, din câte un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Justiţiei, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Băncii Naţionale a României, Asociaţiei Naţionale a Băncilor şi Curţii de Conturi, numiţi în funcţie prin hotărâre a Guvernului pe o perioadă de 5 ani.

Oficiul este condus de un preşedinte cu rang de secretar de stat, care are şi calitatea de ordonator principal de credite, şi care este numit de Guvern şi-n rândul membrilor Oficiului.

Rolul preşedintelui Oficiului este unul important în organizarea şi funcţionarea acestuia. Preşedintele reprezintă Oficiul în relaţiile cu autorităţile legislative, judiciare şi administrative, precum şi organismele şi organizaţiile internaţionale. El reprezintă Oficiul, ca persoană juridică, şi îl angajează patrimonial în relaţiile cu terţii.

Preşedintele Oficiului poate delega puteri de reprezentare şi altor membri ai Oficiului, cu precizarea că mandatul trebuie să menţioneze expres atribuţiile delegate şi durata exercitării lor. El emite, de asemenea

61

Page 62: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

ordine de angajare şi încetare a raporturilor de muncă, aprobă transferul şi aplică sancţiunile disciplinare prevăzute de lege pentru personalul angajat al Oficiului.

Preşedintele Oficiului conduce şedinţele plenului şi totodată controlează aplicarea efectivă a deciziilor adoptate, dispunând măsurile adecvate.

Plenul Oficiului, constituit din şapte membrii –reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice, al Ministerului Justiţiei, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Băncii Naţionale a României, Asociaţiei Române a Băncilor şi Curţii de Conturi, ceea ce îi dă, de altfel, o notă distinctă faţă de instituţiile similare din alte state, -este structura deliberativă şi de decizie a Oficiului, membrii plenului sunt numiţi în funcţie pentru o perioadă de cinci ani, prin hotărâre a Guvernului.

Pentru membrii plenului sunt prevăzute de lege anumite interdicţii şi incompatibilităţi. Astfel le este interzis să facă parte din partide politice sau să desfăşoare activităţi publice cu caracter politic. De asemenea , funcţia de membru al plenului este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, iar în cazul apariţiei unui caz de incompatibilitate, membrilor plenului revenindu-le obligaţia de a comunica îndată, în scris, despre aceasta, preşedintelui Oficiului.

O altă incompatibilitate prevăzută de lege nu doar pentru calitatea de membru al plenului, ci cu privire la întregul personal angajat al Oficiului, este aceea că nu poate ocupa nici un post şi nu poate îndeplini vreo funcţie în cadrul nici uneia dintre persoanele juridice prevăzute la art.8, în acelaşi timp cu activitatea desfăşurată ca salariat al Oficiului.

În exercitarea atribuţiilor sale, -prevede art.5 din Regulament-, Plenul Oficiului adoptă, cu majoritate de voturi, decizii care au caracter obligatoriu pentru persoanele menţionate la art.8 din Legea pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.

Personalul angajat al Oficiului este format din experţi, consilieri juridici, referenţi de specialitate şi referenţi.

În cadrul Oficiului, potrivit art.10 din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a acestuia, funcţionează următoarele direcţii de specialitate:a) Direcţia generală informatică, sinteză şi evidenţă operativă;b) Direcţia bănci, sucursale bănci străine, instituţii de credit;c) Direcţia instituţii financiare;d) Direcţia societăţi comerciale de asigurare şi reasigurare;e) Direcţia agenţi economici şi persoane fizice;f) Direcţia cooperare şi relaţii internaţionale;g) Direcţia juridică;h) Direcţia economic-administrativă;

62

Page 63: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

i) Direcţia operativă teritorială.Prin decizie a Plenului Oficiului, în cadrul acestor direcţii sunt

organizate servicii, birouri şi compartimente.

4.4.2. Atribuţiile stabilite prin lege.

Obiectul de activitate al acestui organism se realizează prin două modalităţi prevăzute de lege: prima modalitate se referă la faptul că Oficiul primeşte, analizează şi prelucrează informaţiile şi datele referitoare la activitatea de spălare a banilor ce îi sunt transmise de către persoanele fizice şi juridice menţionate în art.8 din legea 652/2002; cea de-a doua modalitate vizează activităţile prin care Oficiul sesizează autorităţile abilitate de lege să investigheze şi să cerceteze cazurile în care acesta a stabilit indicii temeinice referitoare la operaţiuni de spălare a banilor.

Astfel, Legea 656 instituie în sarcina anumitor persoane pe care le menţionează expres în art.8, anumite obligaţii pe linia prevenirii şi sancţionării spălării banilor, între care, deosebit de importantă este aceea de a sesiza imediat Oficiul Naţional de Prevenire şi Sancţionare a Spălării Banilor, atunci când are suspiciuni că o operaţiune ce urmează să fie efectuată are ca scop spălarea banilor. Corelativ cu acestea, sunt reţinute în sarcina Oficiului, potrivit Legii 656, anumite drepturi şi îndatoriri.

În primul rând, legea prevede că Oficiul va confirma primirea sesizării persoanelor menţionate de art.8. În continuare, Oficiul poate dispune, motivat, suspendarea pentru o perioadă de 48 de ore, a operaţiunii suspecte, dacă consideră necesară o astfel de măsură. De asemenea, dacă Oficiul consideră că perioada de 48 de ore nu este suficientă, poate ca, înainte de expirarea acestui termen, să solicite, motivat, Parchetului de pe lângă }nalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prelungirea suspendării efectuării operaţiunii, cu cel mult trei zile lucrătoare. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate autoriza o singură dată prelungirea solicitată de Oficiu, sau dacă nu consideră că solicitarea prelungirii suspendării ar avea temei, poate dispune încetarea suspendării operaţiunii. În privinţa deciziei de suspendare a efectuării operaţiunii sau măsurii de prelungire a acesteia, legea prevede în sarcina Oficiului, obligaţia de a le comunica în termen de 24 de ore persoanelor menţionate de art.8, care au făcut sesizarea referitoare la operaţiunea suspectă ce s-a decis a fi suspendată sau, după caz, a cărei suspendare s-a decis a fi prelungită.

Oficiul nu a făcut comunicarea în acest termen de 24 de ore, persoanele la care se referă art.8 vor putea efectua operaţiunea.

De asemenea, în vederea îndeplinirii sarcinilor instituite Oficiul cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor, Legea prevede expres dreptul Oficiului de a cere persoanelor menţionate la art.8, precum şi altor instituţii competente, toate datele şi informaţiile necesare; secretul

63

Page 64: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

profesional la care sunt ţinute aceste persoane prevăzute de art.8, nefiind opozabil Oficiului. În acest sens, legea prevede obligaţia persoanelor menţionate de art.8 de a transmite Oficiului datele şi informaţiile solicitate, în termen de 30 de zile de la data primirii cererii, iar în sarcina Oficiului este prevăzută obligaţia păstrării confidenţialităţii în legătură cu sesizările primite.

Legea recunoaşte, de asemenea dreptul Oficiului, în îndeplinirea îndatoririlor ce-i revin, de a face schimb de informaţii, în baza reciprocităţii, cu instituţii străine ce au funcţii asemănătoare şi, obligaţia păstrării secretului în condiţii similare.

Procedând la analizarea şi prelucrarea informaţiilor primite, atunci când constată existenţa unor indicii temeinice de spălare a banilor, Oficiul sesizează de îndată procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar dacă în urma analizării şi prelucrării informaţiilor, nu constată indicii temeinice de spălare a banilor, Oficiul va păstra în evidenţele sale aceste informaţii. Dacă în timp de 5 ani aceste informaţii nu sunt completate, ele vor fi clasate în cadrul Oficiului. Totodată, primind sesizările, dacă apreciază că informaţiile sunt insuficiente, parchetul de pe lângă curtea Supremă de Justiţie poate solicita, motivat, Oficiului completarea acestora. Corelativ acestui drept recunoscut de lege Parchetului de pe lângă curtea supremă de Justiţie în exercitarea atribuţiunilor sale, legea prevede obligaţia Oficiului de a pune la dispoziţie Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, Parchetului Naţional Anticorupţie, la solicitarea acestora, datele şi informaţiile pe care le deţine.

Trebuie să remarcăm totuşi o inadvertenţă în cuprinsul Legii 656/2002, între dispoziţiile alin.1 art.6 şi dispoziţiile alin.5 al art.6. Astfel, alin.1 prevede că “atunci când constată existenţa unor indicii temeinice de spălare a banilor, Oficiul va transmite informaţiile de îndată procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, în timp ce alin.5 completează că “Oficiul are obligaţia de a pune la dispoziţie Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, Parchetului Naţional Anticorupţie, la solicitarea acestora, datele şi informaţiile pe care le-a obţinut”. Din moment ce obligaţia Oficiului de a raporta informaţiile în legătură cu faptele de spălare a banilor, atunci când constată indicii temeinice, este, potrivit alin.1 al art.6, doar către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de casaţie şi Justiţie, apare întrebarea care vor fi situaţiile când Parchetul Naţional Anticorupţie va putea solicita Oficiului date şi informaţii cu privire la fapte de spălare a banilor. Dar cum de foarte multe ori infracţiunea de spălare a banilor este săvârşită în concurs de infracţiuni de corupţie, deducem că atunci când cercetând acte de corupţie, Parchetul Naţional Anticorupţie are date sau indicii că acestea ar fi fost comise pentru favorizarea spălării banilor, va

64

Page 65: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

cere în vederea completării informaţiilor pe care le deţine, noi informaţii Oficiului.

De fapt este important să se stabilească dacă infracţiunea de spălare a banilor este săvârşită în legătură cu o faptă de corupţie; în acest sens Legea 656 prevede că maximul special al pedepsei pentru infracţiunea de spălare a banilor ce are la bază coruperea funcţionarilor instituţiilor prevăzute la art.8, se va majora cu 3 ani.

La cererea Oficiului, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va comunica trimestrial stadiul de rezolvare a sesizărilor transmise.

Potrivit legii, Oficiul participă la programele speciale de instruire a reprezentanţilor persoanelor prevăzute la art.8. De asemenea, oficiul poate efectua verificări şi controale comune cu autorităţile cu atribuţii de control financiar, conform legii, şi cu cele de supraveghere prudenţială a persoanelor prevăzute la art.8, verificând şi controlând modul de aplicare a prevederilor Legii privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.

O altă obligaţie a personalului Oficiului este aceea de a nu transmite informaţiile în timpul activităţii decât în condiţiile legii, această obligaţie menţinându-se şi după încetarea funcţiei, pe o durată de 5 ani. Totodată, folosirea în scop personal de către salariaţii Oficiului şi ai persoanelor prevăzute la art.8 a informaţiilor primite, atât în timpul activităţii, cât şi după încetarea acesteia, este interzisă.

De altfel, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor aprobat prin HG 479/2002 consacră întreg capitolul II atribuţiile date prin lege acestuia. Astfel, articolul 4 al Regulamentului amintit prevede, mai sistematizat că principalele atribuţii pe care le exercită Oficiul pentru îndeplinirea obiectului său de activitate următoarele:

- primeşte date şi informaţii de la persoanele fizice şi juridice menţionate la art.8 din Legea pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, referitoare la operaţiuni şi tranzacţii efectuate în lei şi/sau în valută;

- analizează şi prelucrează datele şi informaţiile primite; - examinează din proprie iniţiativă cazurile care intră în sfera sa de

competenţă; - solicită oricărei instituţii competente furnizarea de date şi

informaţii necesare în vederea îndeplinirii obiectului său de activitate; - colaborează cu Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei,

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Banca Naţională a României, Curtea de Conturi şi Asociaţia Română a Băncilor;

- cooperează şi promovează schimbul de informaţii şi de experienţe cu instituţiile străine care au funcţii asemănătoare şi cu instituţiile internaţionale europene şi regionale care au atribuţii în domeniul

65

Page 66: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

combaterii spălării banilor; - emite, în condiţiile legii, decizii de suspendarea efectuării

tranzacţiilor; - informează Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

în cazurile prevăzute de lege;” - constată contravenţiile săvârşite în domeniul său de activitate şi

aplică sancţiunile stabilite de lege, prin persoane desemnate; - urmăreşte aplicarea unitară a dispoziţiilor legale din sfera sa de

activitate, prin emiterea de decizii; - urmăreşte aplicarea efectivă a deciziilor proprii; - face propuneri Guvernului şi organelor administraţiei centrale

pentru adoptarea de măsuri în scopul prevenirii şi combaterii spălării banilor, avizează proiectele de acte normative care au legătură cu domeniul său de activitate;

- organizează programe speciale de instruire a reprezentanţilor persoanelor juridice şi fizice prevăzute la art.8 din Legea privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor ;

- întocmeşte raport de activitate anual sau atunci când Guvernul hotărăşte şi realizează studii, analize şi sinteze privind domeniul său de activitate;

- preia şi organizează arhivarea evidenţei secundare sau operative şi înregistrările tuturor tranzacţiilor financiare ce fac obiectul Legii privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, mai vechi de 5 ani de la executarea acestora;

- stabileşte forma raportului scris pentru tranzacţiile care pot fi legate de spălarea banilor;

- elaborează, negociază şi încheie convenţii, protocoale, înţelegeri cu instituţii similare din alte ţări, în limita mandatului dat de guvern;

- propune Guvernului nomenclatorul de funcţii, condiţiile de studii şi de vechime pentru încadrarea şi promovarea personalului propriu.”

Desfăşurându-şi activitatea în limitele atribuţiilor stabilite prin lege şi Regulament, prin identificarea a tot mai multe cazuri suspecte de spălare a banilor, specialiştii Oficiului au adus o contribuţie însemnată pentru eficientizarea luptei de combatere a acestui fenomen. În cele ce urmează, vom prezenta evoluţia numărului de cazuri suspecte de spălare a banilor identificate de specialiştii Oficiului, ca urmare a analizei rapoartelor privind operaţiunile în numerar mai mari decât echivalentul a 10.000 euro în perioada 1999-2002.

De asemenea, din totalul numărului de cazuri suspecte de spălare a banilor analizate în anul 2002 de Oficiu, 45% au fost identificate în urma sesizărilor primite de la entităţile raportoare, 27% în urma sesizărilor primite de la instituţiile de control financiar şi supraveghere prudenţială, iar 28% sunt cazuri identificate de specialiştii Oficiului.2.

66

Page 67: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

BIBLIOGRAFIE

LEGISLAŢIE:

Constituţia României din 1991. Legea 39/2003 privind combaterea crimei organizate. Legea 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. Legea 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române. Legea 503/2002 pentru aprobarea O.U.G. nr.43/2002 privind

Parchetul Naţional Anticorupţie. Legea 682/2002 privind protecţia martorilor. Legea 623/2002 pentru ratificarea Convenţiei internaţionale privind

reprimarea finanţării terorismului, adoptată la New York în 1999. Legea 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate Legea 169/2002 privind modificarea şi completarea Codului penal,

67

Page 68: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

Codului de procedură penală şi a unor legi speciale. Legea 565/2002 privind criminalitatea transnaţională organizată. H.G. 479/2002 pentru aprobarea Regulamentului de Organizare şi

Funcţionare a O.N.P.C.S.B. Decizia 657/20.12.2002 privind forma şi conţinutul Raportului de

tranzacţii suspecte pentru operaţiunile mai mari de 10.000 de euro şi Raportului pentru transferuri externe în şi din conturi mai mari de 10.000 euro.

Norma B.N.R. nr.3/2002 privind cunoaşterea clientelei. Legea 704/2001 privind asistenţa judiciară internaţională în materie

penală. O.U.G. 159/2001 pentru prevenirea şi combaterea utilizării

sistemului financiar bancar în scopul finanţării actelor de terorism. Legea 143/2000 pentru combaterea traficului de stupefiante. Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea

faptelor de corupţie. Instrucţiunile C.N.V.M nr.9/1999 privind prevenirea şi combaterea

spălării banilor. Legea 54/1998 privind statutul B.N.R. Legea 118/1992 pentru aderarea României la Convenţia asupra

substanţelor psihotrope din 1971 şi la Convenţia asupra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope din 1998.

Legea 51/1991 privind siguranţa României.

PUBLICAŢII

Revista“Controlul economico-financiar”, nr.9/sept.1999 –pag.38, “Spălarea Banilor”- dr.Ştefan Popa.

Revista“Controlul economico-financiar”, nr.2/febr.1999 –pag.45 “Paradisurile fiscale” -Constantin Gioga.

Revista “Dreptul” nr.8/2002 – “Consideraţii referitoare la infracţiunea de spălare a banilor”- dr. Ion Pitulescu

Revista “Dreptul” nr.12/2002 – “Despre spălarea produsului infracţiunilor” -dr.Valerică Dabu şi Sorin Cătinean.

“Revista de Drept Penal” nr. 1/2002, p. 32.„Sugestii pentru o protecţie judiciară a martorului în procesul penal” Ion Gh. Gorăneanu

CURSURI, TRATATE MONOGRAFII

68

Page 69: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

C. Voicu – “Spălarea banilor murdari”, Editura Sylvi, Bucureşti, 1999

C. Voicu, F. Sandu, I. Dascălu –“Frauda în domeniul financiar bancar şi al pieţei de capital”, Editura Trei, Bucureşti 1998

C. Voicu, I. Dascălu, E. Stan –“Investigarea infracţiunilor digitale”, Ed. Argument, Bucureşti 2001

C. Voicu, F. Sandu, Al. Boroi şi I.Molnar –“Dreptul penal al afacerilor”, Editura Rosetti,2002

Damian Miclea –“Cunoaşterea crimei organizate”, Ed. Pygmalion, 2001

Nicolae Moldoveanu –“Criminalitatea economico-financiară în societăţile comerciale”, Ed. Global Print,

D.I.A.N. –La lutte contre le blanchisment des capitaux en Suisse: Un combat de façade

Guide des Examinateurs: elabore par le Comite European pour les problemes criminels, Strasbourg, 13 nov.2002; Document de reference pour mener a bien le processus d’evalution mutualle sous l’egide des procedures convenues par le comite PC-R-EV.

Buletin de Informare şi Documentare al MI 1995-2002 Buletin Informativ al Direcţiei Generale de Combatere a

Criminalităţii Organizate. Asociaţia Română a Băncilor –Ghid pentru prevenirea spălării banilor, sector bancar, 2000.

Oficiul Naţional de Prevenire şi Sancţionare a Spălării Banilor –Manual de instruire privind combaterea spălării banilor, 2002.

O.N.P.C.S.B. –Ghidul de tranzacţii suspecte, 2002 O.N.P.C.S.B. –Raport de activitate 2002 O.N.P.C.S.B. –Materiale prezentate la instruirea reprezentanţilor

băncilor comerciale, 1999 Metodologia de investigare şi de administrare a probelor în cauzele

de spălare a banilor, din 23.04.2002 Costică Voicu, Georgeta Ungureanu, Adriana Voicu Investigarea

criminalităţii financiar-bancare Ed. Polipress 2003 Mihai Apetrei, Drept procesual penal, Editura Oscar Print, Bucureşti,

1998 Rodica Mihaela Stănoiu, în Vintilă Dongoroz şi colectiv, Explicaţii

teoretice ale Codului de procedură penală român, Partea generală, vol. I, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1975

Alexandru Ţiclea, Corneliu Birsan, Mircea Toma, Ghe. Botea, C-tin Tufan, Florea Magureanu, Ghe. Stancu, Ioan Bindiu, Virgil Erdei, Vasile Iancu – „Societăţile comerciale de la A la Z”, vol. 2, Casa de Editură şi presă “ ŞANSA” S.R.L Bucureşti, 1999.

69

Page 70: 96719799 Spalarea Banilor Disertatie

Carmen Silvia Paraschiv, Anca Lelia Lorincz, Mircea Damaschin, Instituţii de Drept Procesual Penal, Ed. Univers Ştiinţific, Bucureşti 2004

Lucaci Iosif, Marin Robert, Criminalitatea informatică, Ed. Fed Print Bucureşti 2004

70


Recommended