Date post: | 13-Aug-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | florin-tuncu |
View: | 66 times |
Download: | 3 times |
1
UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL
Studiu de caz
FONDURILE EUROPENE NERAMBURSABILE
Student: CHEMENTE AMELIA
An Studiu/Seria: An II FR/Seria A
Bucuresti
2012
2
CUPRINS:
I. Introducere
II. Detalii generale privind Fondurile Europene
Nerambursabile
III. Studiu de caz privind atragerea Fodurilor Europene in
practica
IV. Concluzii
V. Bibliografie
3
I. Introducere
Fondurile Structurale sunt instrumente financiare, administrate de către Comisia Europeană, al
căror scop este să acorde sprijin la nivel structural. Sprijinul financiar din Fondurile Structurale este destinat, în
principal, regiunilor mai puțin dezvoltate, în scopul de a consolida coeziunea economică și socială în Uniunea
Europeană.
Fondurile Structurale contribuie la 3 obiective strategice ale Politicii de Coeziune Economică și Socială a
Uniunii Europene:
1. Convergența sau reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. Statele pot solicita finanțare pentru
regiunile care au PIB/capita sub 75% din media europeană.
2. Competitivitatea regională și ocuparea forței de muncă. Statele pot solicita finanțare pentru regiunile care nu
sunt eligibile pentru obiectivul Convergență.
3. Cooperarea teritorială europeană. Obiectiv tematic care sprijină adaptarea și modernizarea politicilor și
sistemelor de educație, instruire și angajare a forței de muncă.
Fondurile Structurale și de Coeziune (FSC), sau Instrumentele Structurale, sunt instrumentele
financiare prin care Uniunea Europeană acționează pentru eliminarea disparităților economice și sociale între
regiuni, în scopul realizării coeziunii economice și sociale.
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – este fondul structural care finanțează în principal
infrastructura, investițiile generatoare de locuri de muncă, proiectele de dezvoltare locală și ajutoarele pentru
intreprinderile mici si mijlocii. Deși a pastrat denumirea, a suferit o serie de reorientări strategice față de
perioada 2000-2006.
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – este instrumentul de tip structural, parte a
Politicii Agricole Comune, care contribuie la îndeplinirea obiectivelor de creștere a competitivității agricole și
forestiere, de management agricol și mediu, de îmbunătățire a calității vieții și diversificare a activităților
economice în perimetre ce variază de la zone rurale cu populație redusă până la zonele rurale periurbane aflate
în declin sub presiunea centrelor urbane. FEADR inlocuieste FEOGA, instrument activ în perioada 2000-2006.
Fondul European pentru Pescuit (FEP) – este instrumentul de tip structural, parte a Politicii Comune de
Pescuit, care se concentrează asupra continuității activităților de pescuit și exploatare ratională și protejării
resurselor de pescuit, dezvoltării de intreprinderi viabile în sectorul de pescuit, dezvoltării și îmbunătățirii
calității vieții din zonele dependente de pescuit. FEP a înlocuit Instrumentul Financiar pentru Orientarea
Pescuitului (IFOP), care a fost lansat în anul 1995. FEP dispune de un buget de 4,3 miliarde de euro pentru
perioada 2007 - 2013.
Fondul Social European (FSE) – este fondul structural care promovează reintegrarea în muncă a șomerilor și
a grupurilor defavorizate, prin finanțarea activităților de formare profesională și asistență în procesul de
recrutare. FSE și-a păstrat denumirea și obiectivele din perioada 2000-2006.
4
Fondul de Coeziune (FC) este instrumentul structural ce cofinantează nu programe, ci mari proiecte în
materie de mediu, rețele de transport transeuropene și domenii de dezvoltare durabile ce aduc beneficii
protecției mediului (eficiență energetică și energie regenerabilă, transport intermodal, transport urban și
transport public ecologic.
II. Date generale privind Fondurile Europene Nerambursabile
Fondurile Structurale şi de Coeziune (FSC), sau Instrumentele Structurale, sunt instrumentele
financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi
sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale.
Regulile generale privind Fondurile Structurale şi de Coeziune sunt stabilite prin Regulamentul
Consiliului Uniunii Europene nr. 1083/2006 din iulie 2006, care defineşte regulile generale
5
privind Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de
Coeziune.
Stadiul absorbtiei fondurilor europene
* Pentru situaţia la 31.12.2009, alocarea UE este raportată la perioada 2007 - 2009, iar pentru
situaţia la 31.01.2010, alocarea UE este raportată la perioada 2007 - 2010.
Stadiul absorbtiei fondurilor europene pana in present:
- Fondul European de Dezvoltare Regionala sprijina: investitii menite sa creeze locuri de munca
(destinate cu prioritate sectorului IMM), in infrastructura (de transport, de mediu, de comunicatii,
de educatie, de sanatate, sociala, culturala si pentru energie), dezvoltarea potentialului autohton
(acordarea de sprijin si servicii pentru intreprinderi, networking, cooperare si schimburi de
experienta), asistenta tehnica.
Activitati neeligibile: TVA, dobanzi la credite, achizitionarea de terenuri intr-un cuantum mai
mare de 10% din cheltuiala totala eligibila pentru activitatea respectiva, constructii de locuinte.
Prioritati: accent pe strategia Lisabona; infrastructura; investitii; cercetare si dezvoltare; IMM-
uri
- Fondul Social European sprijină acţiunile statelor în următoarele domenii:
* adaptarea lucrătorilor şi a întreprinderilor; sisteme de învăţare pe toată durata vieţii, conceperea
şi diseminarea unor forme inovatoare de organizare a muncii;
* îmbunătăţirea accesului la un loc de muncă al persoanelor în căutarea unui loc de muncă, a
persoanelor inactive, a femeilor şi a emigranţilor;
* integrarea socială a persoanelor defavorizate şi combaterea tuturor formelor de discriminare pe
6
piaţa muncii;
* consolidarea capitalului uman prin aplicarea unor reforme ale sistemelor de învăţământ şi prin
activităţile de conectare în reţea a unităţilor de învăţământ.
Prioritati: accent pe strategia Lisabona; training; ocupare; Capacitate Institutionala si eficienta
administrativa.
- Fondul de coeziune promoveaza dezvoltarea durabila prin retele de transport trans-european;
protectia mediului (eficienta energetica, transport, transport non-rutier, transport public ecologic
etc.)
Prioritati: Infrastructura de mediu si transport; energie.
Zonele eligibile pentru finanţare din Fondurile Structurale şi de Coeziune
7
ACTIUNI COMPLEMENTARE:
- Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala
- Fondul European pentru Pescuit
Instrumentele structurale ale Uniunii Europene au rolul de a stimula creşterea economică a
statelor membre ale Uniunii şi de a conduce la reducerea disparităţilor dintre regiuni. Ele nu
acţionează însă singure, necesitând asigurarea unei contribuţii din partea statelor membre
implicate. Ele sunt co-finanţate în principal din resursele publice ale statului membru, însă în
multe domenii este necesară şi contribuţia financiară privată, aceasta fiind încurajată în cele mai
multe cazuri.
Programe operaţionale sectoriale şi regionale:
1. Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice
Prin POS Creşterea Competitivităţii Economice, se acordă finanţare IMM-urilor, întreprinderilor
mari, autorităţilor locale ş.a. pentru extinderea capacităţii de producţie, modernizarea
întreprinderii; accesul instituţiilor publice şi IMM-urilor la internet şi servicii conexe etc.
2. Programul Operaţional Sectorial Transport
Prin POS Transport administraţiile infrastructurii naţionale de transport ş.a. pot obţine finanţare
pentru modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu aplicarea măsurilor necesare
pentru protecţia mediului înconjurător, modernizarea şi dezvoltarea reţelelor naţionale de
transport, în conformitate cu principiile dezvoltării durabile etc.
3. Programul Operaţional Sectorial Mediu
POS Mediu acordă finanţare pentru proiecte- proiecte pentru sectoarele apa/apa uzata,
managementul deseurilor/reabilitarea terenurilor poluate istoric, termoficare, protecţia naturii,
protecţia împotriva inundaţiilor şi reducerea eroziunii costiere. Beneficiarii pot fi organizaţii non-
guvernamentale, autorităţi publice ş.a.
4. Programul Operaţional Regional
Proiectele finanţate prin POR urmăresc, între altele, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a înfăţişării
oraşelor, precum şi cresterea rolului lor în regiune, modernizarea serviciilor sociale: şcoli, clinici,
servicii de intervenţie în situaţii de urgenţă etc. şi pot fi derulate de autorităţi ale administraţiei
publice locale, organizaţii neguvernamentale, companii private ş.a.
8
5. Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative
Acest program operaţional acordă finanţare pentru proiecte de studii şi cercetări privind
experienţele de reformă ale administraţiei locale din alte state membre, de asistenţă tehnică
pentru elaborarea de strategii privind informatizarea instituţională, de training şi asistenţă tehnică
pentru sprijinul receptării bunelor practici etc. Pot obţine finanţare organisme ale administraţiei
centrale şi locale, ONG-uri etc.
6. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU)
POSDRU finanţează organizarea de seminarii de instruire, proiecte de dezvoltare şi promovare a
abilităţilor manageriale moderne etc. Pot obţine finanţare, între altele, şcoli, universităţi, camere
de comerţ etc. Informaţiile detaliate despre POSDRU se găsesc pe website-ul dedicat POSDRU
şi gestionat de către Autoritatea de Management pentru Programului Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale:
7.Programul Operaţional Asistenţă Tehnică
PO Asistenţă Tehnică finanţează, între altele, asigurarea sprijinului şi a instrumentelor adecvate
în vederea unei coordonări şi implementări eficiente a instrumentelor structurale pentru perioada
2007-2013 şi pregătirea pentru următoarea perioadă de programare a instrumentelor structurale.
Pot beneficia de finanţare Autorităţile de Management responsabile de gestionarea Programelor
Operaţionale; Organismele Intermediare ş.a.
Programe de cooperare teritorială cu alte state
Informaţii detaliate despre toate programele de cooperare teritorială cu alte state se găsesc pe
portalul Infocooperare şi pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei
1. Programul Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013
Programul Operational Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013
primeste finantare europeana in perioada 2007-2013 prin intermediul Instrumentului European
de Vecinatate si Parteneriat. Programul isi propune crearea unei punti de legatura intre cele trei
state partenere, cu scopul sustinerii comunitatilor din zonele de frontiera in gasirea unor solutii
comune la problemele similare cu care acestea se confrunta.
Prin intermediul acestui program, autoritatile locale si alte organizatii din zonele de frontiera vor
fi incurajate sa colaboreze in vederea dezvoltarii economiei locale, rezolvarii anumitor probleme
legate de mediul inconjurator si pentru intarirea pregatirii pentru situatii de urgenta. Programul
va promova, de asemenea, o mai buna interactiune intre comunitatile din zonele de granita.
Finantarea Comisiei Europene pentru Programul Operational Comun Romania-Ucraina-
Republica Moldova 2007-2013 este de 126,72 milioane de Euro, pentru perioada 2007-2013.La
9
aceste fonduri se va adauga cofinantarea celor trei state partenere, potrivit tabelului de mai jos. 2.
Programul Operaţional Comun Ungaria-Slovacia-România-Ucraina. Există o Autoritate
Naţională în fiecare din cele 4 ţări participante.
3. Programul Operaţional Comun de Cooperare în bazinul Mării Negre
Guvernul Romaniei a aprobat in sedinta din data de 4 iunie 2008 Programul Operational
Comun de Cooperare in bazinul Marii Negre, elaborat in parteneriat de cele 10 state participante
in program (Armenia, Azerbaijan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Turcia, Romania, Republica
Moldova, Rusia, si Ucraina,). Programul Operational Comun de Cooperare in bazinul Marii
Negre este finantat de Uniunea Europeana prin Instrumentul European de Vecinatate si
Parteneriat si co-finantat de statele participante in program. Instrumentul pentru Asistenta de Pre-
aderare (IPA) finanteaza participarea Turciei la acest program, ca stat candidat care desfasoara
negocierile de aderare la Uniunea Europeana.
Bugetul total, comun pentru intregul program pentru perioada 2007-2013, este de
18.863.479 Euro din care 17.305.944 Euro contributia Instrumentului European de Vecinatate si
Parteneriat (ENPI) si 1.557.535 Euro cofinantare nationala. Alocarea indicativa a fondurilor IPA
pentru finantarea participarii Turciei la program este de 1.000.000 Euro pe an pentru perioada
2007 – 2009 (va fi confirmata anual prin decizia financiara anuala).
4. Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013
Comisia Europeana a aprobat, in data de 10 iunie 2010, sistemul de management si control
pentru Programul de Cooperare Transfrontaliera Romania-Bulgaria 2007-2013.
Descrierea sistemului de management si control al Programului de Cooperare Transfrontaliera
Romania-Bulgaria 2007-2013, aprobat prin decizia CE nr. C(2007) 6331 din 18.12.2007, a fost
elaborata de catre Autoritatea de Management, din cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si
Turismului, si transmisa Comisiei Europene, la sfarsitul anului 2008. Descrierea revizuita, in
conformitate cu cele mai recente modificari legislative si institutionale din Romania si Bulgaria,
a sistemului de management si control a Programului de Cooperare Transfrontaliera Romania
Bulgaria 2007-2013, impreuna cu opinia calificata a Autoritatii de Audit, au fost transmise
Comisiei Europene in data de 17 mai 2010. Astfel, Programul poate primi plati intermediare din
Fondul European de Dezvoltare Regionala, de la Comisia Europeana. Peste 19 milioane euro au
fost primiti ca prefinantare, iar restul de 198 de milioane au devenit disponibili, in conditiile
transmiterii de cereri de plata catre Comisie, de catre Autoritatea de Certificare, ca urmare a
transmiterii cererilor de rambursare de catre beneficiari.
5. Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 continuă
programele de cooperare transfrontalieră implementate în trecut în regiune (Interreg IIIA în
Ungaria şi Phare CBC în România) fiind implementat în cadrul unei structuri instituţionale
10
comune, prin utilizarea de fonduri comune, totodată extinzând şi dezvoltând rezultatele şi
experienţele acumulate anterior.
Drumul spre întărirea coeziunii sociale şi economice în zona de frontieră româno-maghiară a fost
deschis la data de 21 Decembrie 2007 odată cu aprobarea oficială a programului de către
Comisia Europeană.
248 de milioane de Euro sunt disponibili pentru stimularea cooperării transfrontaliere în perioada
2007-2013, sumă care se compune din contribuţia UE prin Fondul European de Dezvoltare
Regională şi contribuţia celor două State Membre.
Principalele caracteristici ale noii perioade de programare sunt:
Cooperarea teritorială ca şi obiectiv în sine –> vizibilitate crescută
Bază legală îmbunătăţită (Clauze specifice privind cooperarea, principiul Partenerului Lider
de Proiect, GECT, nu se acceptă proiectele în oglindă sau individuale)
Focalizarea asupra obiectivelor Strategiilor de la LISABONA SI GOTEBORG: accent mai
pronunţat pe competitivitate şi probleme de mediu
În unele cazuri 85% co-finanţare din fonduri europene pentru toate regiunile plus 10-13% co-
finanţare naţională - numai 2-5% contribuţie proprie
Finanţare comună, europeană(FEDR) şi naţională
Programul oferă potenţialilor beneficiari o gamă variată de oportuntăţi prin intermediul celor
două priorităţi
Îmbunătăţirea condiţiilor cheie pentru dezvoltarea durabilă, comună a zonei de
cooperare
Întărirea coeziunii sociale şi economice în regiunea de graniţă.
6. Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia
Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Republica Serbia este
finanţat de Uniunea Europeană prin Instrumentul de Asistenţă pentru Preaderare (IPA),
Componenta Transfrontalieră şi cofinanţat de Statele Partenere în Program: România şi
Republica Serbia. Programul are scopul de a creşte competitivitatea economiei din zona de
graniţă România-Republica Serbia şi îmbunătăţirea calităţii vieţii comunităţilor din zona de
graniţă a ambelor ţări.
Programul Phare Graniţe Externe 2003 pentru România şi Programul de Vecinătate
România-Republica Serbia & Montenegru 2004-2006 au creat premisele noilor instrumente
de cooperare transfrontalieră implementate la graniţele externe ale UE din anul 2007.
Deoarece condiţiile de bază pentru cooperarea transfrontalieră au fost realizate, Programul
IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Republica Serbia se poate concentra pe
11
atingerea scopului strategic de obţinere a unei dezvoltări socio-economice durabile a zonei de
graniţă România-Republica Serbia.
7. Programul de cooperare transnaţională „Sud Estul Europei”
Programul Transnaţional de Cooperare în Europa de Sud Est, cu un buget de 245,111.97
Euro, este un instrument unic care, în cadrul obiectivului teritorial al Politicii Regionale de
Cooperare a UE, are drept scop – amplificarea integrării şi competitivităţii într-o zonă care este
atât de complexă şi diversă. Programul sprijină proiecte dezvoltate în cadru a patru axe
prioritare: Inovare, Mediu, Accesibilitate, precum şi zonele de creştere durabilă - în conformitate
cu priorităţile de la Lisabona şi Gothenburg, şi, care, de asemenea, contribuie la procesul de
integrare a statelor ne-membre ale UE. Candidaţii eligibili sunt autorităţi publice; organisme
publice echivalente, precum şi orice organism juridice de drept public sau privat, care nu
desfăşoară activităţi cu un caracter industrial sau comercial. Danuta Hübner, comisarul european
pentru politică regională a declarat: „Programului Europa de Sud-Est este de o importanţă
deosebită pentru Europa (...) căci în această parte a Europei există provocări care nu există
nicăieri altundeva pe continentul nostru, şi acest lucru face Programul cu atât mai important căci
noi putem lucra împreună în mod eficient în cadrul acestui program transnaţional.”
8. PO-uri Cooperare Interregională
- INTERREG IV C
- URBACT II
- ESPON 2013
- INTERRACT II
12
III. Studiu de caz privind atragerea Fodurilor Europene in practica
In practica aceste Fonduri Europene pot fi folosite in orice domeniu de activitate, dupa
cum putem observa si in urmatoarele exemple:
Exemplue real preluat de pe site-ul: www.fonduri-euro.ro
I.Infintare sera legumicola:
Costul total eligibil al investitiei aproximativ 350.000 euro/sera de aproximativ 1.500 mp
de cultura, cu sistemul complet de irigare si incalzire, utilajele necesare si spatiu de sortare,
spalare, ambalare.
Durata maxima de realizare a investitiei este
de 3 ani, prevazuta cu decontarea cheltuielilor in 5
transe.
Personal: aproximativ 4 angajati (inginer agronom,
paznic, personal recoltare-sortare-spalare-amabalare,
etc). Finantare nerambursabila: 175.000 euro
Avizele si documentele necesare:
- infiintare societate comerciala cu cod CAEN principal 0113 – ‘Cultivarea legumelor şi a
pepenilor a rădăcinoaselor şi tuberculilor’
- actionarul unic sub 40 de ani
- certificat de urbanism
- avize/autorizatii de la mediu, sanepid, directia sanitar-veterinara
- certificat constatator de la Registrul Comertului
- certificate fiscale
- cazier judiciar
- inscriere in asociatia cultivatorilor de legume
- altele
Documentatie proiect:
- studiu fezabilitate
- plan afacere
- cerere de finantare
- declaratii
13
Implementarea:
- Proiect tehnic
- Autorizatie de Constructie
- Dosare de achizitii
- Dosare de plati
- Grafic de implementare
Mentiune: Aceste costuri cu investitia nu sunt neaparat valabile pentru orice alt proiect. Totul
depinde de locatia aleasa, de regiune, de posibilitatile de racordare la curent electric, apa, de
utilitatile existente, de pozitionare, de fluxul tehnologic ales, de caracteristicile constructiilor, de
materialele si utilajele/echipamentele alese si nu in ultimul rand de capacitatea de negociere cu
furnizorii de bunuri, lucrari, servicii..
II.Infintare ferma de vaci de lapte
Construire ferma de crestere a vacilor de lapte (100 vaci / hala cu suprafata de
aproximativ 1.800 mp) - dotata cu boxe de crestere a vacilor (15 vaci / boxa), dront furajare,
sistem de adapatori, sistem racleti pentru dejectii, fanar, sanitar personal si auto, imprejmuire, put
forat - apa, racord curent electric, cabinet veterinar, sala de muls - 10 vaci, sistem colectare
dejectii + platforma dejectii, platforma siloz, sursa
intangibila de apa.
Costul total eligibil al investitiei de
aproximativ 600.000 euro / ferma de 100 vaci, durata
maxima de realizare a investitiei este de 3 ani,
prevazuta cu decontarea cheltuielilor in 5 transe.
Personal: aproximativ 4 angajati (veterinar, paznic,
personal ingrijire vaci, etc)
Achizitia vacilor NU este eligibila. Pretul unei vaci
este de aproximativ 1.500 euro.
Finantare nerambursabila: 300.000 euro
Avizele si documentele necesare:
- infiintare societate comerciala cu cod CAEN principal 0141 – ’Cresterea bovinelor de lapte’
14
- actionarul unic sub 40 de ani
- certificat de urbanism
- avize/autorizatii de la mediu, sanepid, directia sanitar-veterinara
- certificat constatator de la Registrul Comertului
- certificate fiscale
- cazier judiciar
- inscriere in asociatie de crescatori de bovine
- altele
Documentatie proiect:
- studiu fezabilitate
- plan afacere
- cerere de finantare
- declaratii
Implementarea:
- Proiect tehnic
- Autorizatie de Constructie
- Dosare de achizitii
- Dosare de plati
- Grafic de implementare
Mentiune: Aceste costuri cu investitia nu sunt neaparat valabile pentru orice alt proiect. Totul
depinde de locatia aleasa, de regiune, de posibilitatile de racordare la curent electric, apa, de
utilitatile existente, de pozitionare, de fluxul tehnologic ales, de caracteristicile constructiilor, de
materialele si utilajele/echipamentele alese si nu in ultimul rand de capacitatea de negociere cu
furnizorii de bunuri, lucrari, servicii..
III. Infiintare ferma gaini ouatoare:
Exemplul se refera la infiintarea unei ferme de gaini ouatoare cu sistem de crestere in
boxe (custi). Un alt sistem este cel de crestere la sol. Investitia a prevazut, ca si constructii:
Corpul I (Corp spaţii sortare, control, depozitare şi livrare), regim de înălţime Parter, cu
dimensiunile în plan 52,50 x 10,65m, S.construită=560 mp, Corpul II (Hală creştere găini), regim
15
de înălţime Parter, dimensiuni în plan 25 x 160,37m (cu 8 randuri de boxe), S.construită=4014
mp, sistem de silozuri cilindrice pentru furaje, incinerator deseuri animale, platforma dejectii.
Fluxul de productie incepe cu achizitionarea de gaini
ouatoare la varsta de 14-16 saptamani. Acestea dupa o
acomodare de circa 10 zile, ofera o productie medie zilnica de
105.000 oua, colectate printr-un sistem automat, direct in
spatiul de colectare, sortare si apoi ambalare direct pentru
distribuire in centrele de desfacere (magazine alimentare, super-
market, distribuitori specializati, etc).
Investitie ferma gaini ouatoare - 110.000 cap
Costul total eligibil al investitiei de aproximativ 1.500.000 euro / ferma cu capacitatea de
maxim 110.000 gaini ouatoare, cu sistemul complet automat de colectare, si spatiul de sortare si
ambalare. Durata maxima de realizare a investitiei este de 3 ani, prevazuta cu decontarea
cheltuielilor in 5 transe.
Personal: aproximativ 5 angajati (medic veterinar, paznic, personal sortare-ambalare,
personal contabil, etc).
Finantare nerambursabila minima: 750.000 euro
Avizele si documentele necesare:
- infiintare societate comerciala cu cod CAEN principal 0147 – ‘Cresterea pasarilor’’
- actionarul unic sub 40 de ani
- certificat de urbanism
- avize/autorizatii de la mediu, sanepid, directia sanitar-veterinara
- certificat constatator de la Registrul Comertului
- certificate fiscale
- cazier judiciar
- inscriere in asociatia crescatorilor de pasari
- studiu impact de mediu
- altele
Documentatie proiect:
- studiu fezabilitate
- plan afacere
- cerere de finantare
- declaratii
Implementarea:
- Proiect tehnic
- Autorizatie de Constructie
- Dosare de achizitii
- Dosare de plati
16
- Grafic de implementare
Mentiune: Aceste costuri cu investitia nu sunt neaparat valabile pentru orice alt proiect. Totul
depinde de locatia aleasa, de regiune, de posibilitatile de racordare la curent electric, apa, de
utilitatile existente, de pozitionare, de fluxul tehnologic ales, de caracteristicile constructiilor, de
materialele si utilajele/echipamentele alese si nu in ultimul rand de capacitatea de negociere cu
furnizorii de bunuri, lucrari, servicii.
IV. Infiintare pensiune turistica rurala - 4 margarete:
Construire pensiune turistica cu 10 camere pentru cazare - dotate corespunzator cu
mobilier, tv, telefon, internet, aer conditionat, sala de mese aferenta, bucatarie dotata
corespunzator, living, receptie, vestiare si spatii personal, depozite alimente, spalatorie lenjerie -
camere, centrala termica, piscina, sala de fitness, sala jocuri recreative, amenajare spatii verzi,
teren sport, loc de joaca pentru copii, parcare masini, pubele gunoi, imprejmuire teren, put forat
apa, racord energie electrica.
Costul total eligibil al investitiei este de 400.000
euro, durata maxima de realizare a investitiei
este de 3 ani, prevazuta cu decontarea
cheltuielilor in 5 transe.
Personal: aproximativ 8 angajati (cameriste,
bucatar, ospatar, receptioner, ghid turistic,
paznic, ingrijitor spatii/echipamente, responsabil
piscina/fitness, etc)
Finantare nerambursabila: 200.000 euro
Avizele si documentele necesare:
- infiintare societate comerciala cu cod CAEN principal 5520 'Facilităţi de cazare pentru
vacanţe şi perioade de scurtă durată'
- actionarul unic barbat sub 40 de ani sau femeie indiferent de varsta
- certificat de urbanism
- avize/autorizatii de la mediu, sanepid, directia sanitar-veterinara
- certificat constatator de la Registrul Comertului
- certificate fiscale
- cazier judiciar
- aviz OAR (Ordinul Arhitectilor din Romania)
- aviz Ministerul Turismului
- altele
17
Documentatie proiect:
- studiu fezabilitate
- plan afacere
- cerere de finantare
- declaratii
Implementarea:
- Proiect tehnic
- Autorizatie de Constructie
- Dosare de achizitii
- Dosare de plati
- Grafic de implementare
Mentiune: Aceste costuri cu investitia nu sunt neaparat valabile pentru orice alt proiect. Totul
depinde de locatia aleasa, de regiune, de posibilitatile de racordare la curent electric, apa, de
utilitatile existente, de pozitionare, de fluxul tehnologic ales, de caracteristicile constructiilor, de
materialele si utilajele/echipamentele alese si nu in ultimul rand de capacitatea de negociere cu
furnizorii de bunuri, lucrari, servicii.
IV. Concluzii
In cocluzie, putem spune ca aceste programe sunt facute de Uniunea Europeana special pentru
tarile subdezvoltate, astfel incurajandu-le sa investeasca si sa creasca din punct de vedere
economic. Desii aceste fonduri nu sunt usor de accesat, fiind nevoie de cunostinte foarte bune in
domeniu, dar si un plan de afaceri foarte bine pus la punct, totusi nu este imposibil, dupa cum am
prezentat in cele patru cazuri de mai sus, este nevoie ori de ajutor de specialitate, ori de
informatii sit imp pentru ati creea singur propria afacere.
In Romania aceste fonduri nu au fost folosite la nivel maxim, putini dorind sa investeasca in
aceasta perioada de criza. Sa nu uitam faptul ca Europa trece printr-o perioadă de transformare.
Criza a anulat ani de progrese economice și sociale și a pus în evidență deficiențele structurale
ale economiei Europei. Între timp, lumea evoluează rapid, iar provocările pe termen lung
(globalizarea, presiunea exercitată asupra resurselor, îmbătrânirea) se intensifică. UE trebuie să
se ocupe acum de propriul viitor.
Programele actuale si viitoare:
Programele actuale (2007-2013)
Oportunitati de finantare active:
- Ghidul complet al fondurilor europene in anul 2011
18
- Motor de căutare pentru fonduri europene
Pentru perioada 2007-2013, politicii de coeziune i-a fost atribuit un buget de 347 de miliarde de
euro adică peste o treime (35,7%) din întregul buget european.
Resursele disponibile se ridică la 308,041 miliarde de euro (exprimate în preţurile din 2004) sau
347,410 miliarde de euro (exprimate în preţurile actuale):
• 81,5% pentru obiectivul convergenţă;
• 16% pentru obiectivul competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă;
• 2,5% pentru obiectivul cooperare transfrontalieră europeană.
Viitoarele programe (2014-2020)
In actualitate:
Comisia Europeana - 12 iulie 2011
In cadrul strategiei sale de stimulare a ocuparii fortei de munca, Comisia Europeana are drept
obiectiv aproape dublarea numarului de tineri, profesori si cercetatori care primesc burse UE
pentru a invata si pentru a se forma in strainatate, de la 400 000 de beneficiari pe an in prezent, la
aproape 800 000 in viitor. Acesta este unul dintre obiectivele-cheie care stau la baza cresterii
semnificative a investitiilor UE pentru educatie, tineret si creativitate propusa de Comisie in
planul sau de buget pentru 2014-2020.
Europa 2020 propune trei priorități care se susțin reciproc:
– creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;
– creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării
resurselor, mai ecologice și mai competitive;
– creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de
muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.
UE trebuie să definească direcția în care vrea să evolueze până în anul 2020. În acest scop,
Comisia propune următoarele obiective principale pentru UE:
– 75% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă;
– 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (C-D);
– obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o reducere a
emisiilor majorată la 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens);
– rata abandonului școlar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% și cel puțin 40% din
generația tânără ar trebui să aibă studii superioare;
– numărul persoanelor amenințate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane.
19
V.Bibliografie:
1. http://eufinantare.info
2. http://www.fonduri-euro.ro
3. http://www.esimplu.ro
4. http://www.international.asm.md
5. http://www.huro-cbc.eu
6. http://www.mdrl.ro
7. http://www.euractiv.ro