95836164 Curs Aba Terapeuti

7/29/2019 95836164 Curs Aba Terapeuti

1/122

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional SectorialDezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013Investete n oameni!

i ei trebuie s aib o ans!Program de sprijin pentru integrarea social i profesionala persoanelor cu tulburri de spectru autist

Analiza comportamentala aplicata intulburarile de spectru autist

Anca Dumitrescu (Neagu)

Consultant BCBA


2/122

Definitia analizei comportamentale aplicate

ABA este o stiinta a comportamentului uman. Este un proces de aplicaresistematica a interventiilor bazate pe principiile invatari cu scopul de aimbunatatii comportamentele adaptative si achizitiile necesare adaptariila mediu. Analiza comportamentala aplicata este o tehnica prin care se

evaluaza mediul in care traieste o persoana, apoi se fac anumite schimbaricu scopul de a produce imbunatatiri semnificative in comportamentuluman, in sensul adaptarii acestuia la cerintele mediului social.

Include observarea directa, analiza functionala a relatiei dintre mediusi comportament.

ABA utilizeaza antecedentele si consecintele unui comportamentpentru a produce modificari dezirabile ale acestuia.

ABA NU ESTE O TERAPIE NUMAI PENTRU AUTISM!!!


3/122

Aplicatii ABA

In ultimii 30 de ani, sute de studii au relevat eficienta ABA in mai

multe domenii:

copiii si adulti cu anumite tulburari mentale; tulburari de dezvoltare;

tulburari din spectrul autist;

comportament ( social, academic, streotipii, agresivitate, limbaj etc.);

se poate aplica si cu scopul de a imbunatati relatiile din anumite grupuri

sociale: familie, scoala, institutii, spitale si chiar la birou.


4/122

Descrierea principiilor ANALIZEI

COMPORTAMENTALE APLICATERelatia dintre comportamente si mediul inconjurator este descrisa deprincipiile conditionarii operante care are 3 componente:

ANTECEDENT situatia in care a aparut comportamentul respectiv (undeera copilul, cu cine, ce facea copilul sau ce i s-a cerut sa faca, daca a fostinterupt din vreo activitate etc);

COMPORTAMENT actiunea intreprinsa ca reactie la antecedent;

CONSECINTA ce s-a intamplat imediat dupa aparitia comportamentuluiproblema (ex. copilul a inceput sa tipe pentru ca vrea o jucarie iar mama i-a dat jucaria respectiva).


5/122

Principiile invatarii

Pentru a intelege cat mai bine teoriile din spatele strategiilor terapiei

comportamentale trebuie mai intai sa ne familiarizam cu principiile de baza ale teoriei

invatarii.

INVATARE schimbarile comportamentale rezultate din experienta si practica.

Unul dintre principalele scopuri ale terapiei comportamentale este de a ajuta oamenii

sau copiii cu probleme de comportament sa invete comportamente dezirabile si sa

dispara sau se diminueze comportamentele indezirabile

CONDITIONARE procesul de invatare prin care se dezvolta legatura dintre stimuli

si raspuns.


6/122

CONDITIONARE OPERANTA o forma de invatare in care un comportament devine probabil

sa se repete intr-o situatie daca acel comportament a fost recompensat anterior intr-o situatie

similara.

Daca X va fi recompensat in repetate randuri atunci cand isi strange jucariile dupa ce s-a jucat

foarte probabil ca va incepe sa-si stranga singur jucariile.

CONDITIONARE CLASICA o forma de invatare in care un stimul neutru conditionatcapata

puterea de a provoca un raspuns reflexiv sau involuntar ca rezultat al asocierii lui repetate cu un

alt stimu neconditionatcare in mod natural ar provoca reactia respectiva. Sa luam un exemplu:

X a invatat sa inchida ochii atunci cand vede ca cineva este pe cale de a tranti usa in

urma lui. Zgomotul brusc provocat de usa care se inchide este stimulul neconditionat

care ar provoca reactia de mai sus la majoritatea oamenilor. A vedea o persoana pe calede a tranti usa este stimulul conditionat. Prima data cand a vazut pe cineva pe cale de a

tranti usa X nu a clipit, insa persoana respectiva a continuat prin a tranti usa cu zgomot si

atunci a provocat aceasta reactie de a clipi brusc si de a inchide ochii. X a asociat

zgomotul produs cu clipitul din ochii.


7/122

Comportament stimul raspuns

COMPORTAMENT orice actiune intreprinsa de o persoana.

Atunci cand zambim, plangem, mergem sau ne jucam manifestam uncomportament.

STIMUL un obiect, o situatie, un eveniment, orice factor intern sau

extern care are o influenta asupra unei persone. Un stimul poate fi soneriade la usa care il determina pe X sa alerge la usa sa vada cine este.Conceptul de stimul se refera la ceva functional care declanseaza uncomportament sau raspuns la acel stimul.

RASPUNS un raspuns poate fi la fel de simplu ca datul din cap pana sau

la fel de complex ca mergem spre telefonul care suna, ridicam receptorulsi vorbim la el. Un raspuns complex este format din raspunsuri simple, dartermenul de raspuns se refera la unitati functionale ale comportamentuluica atunci cand X se duce la usa sa vada cine este.


8/122

ANTECEDENT COMPORTAMENT CONSECINTA

Suna telefonul Raspund Aud o voce

Suna telefonul Raspund Nu vorbeste nimeni

Copilul vede Plange si tipa Mama ii da bomboana

bomboana

Copilul vede Plange si tipa Nu primeste bomboana

Bomboana

Sunt in masina Conduc cu viteza Primesc amenda

si ma grabesc

Sunt in masina Conduc cu viteza Nu ma opreste politiasi ma grabesc


9/122

RECOMPENSA

Principiul recompensei se refera la cresterea frecventeiunui raspuns cand acel raspuns este urmat imediat de oanumita de o anumita consecinta (Kazdin, 1994).

Recompensa pozitiva in termeni simpli poate fi inteleasaca un eveniment favorabil ori obiect dat imediat dupa unraspuns

Evenimentele uneori vazute de unii ca fiind neplacute,

pot actiona ca recompense pozitive pentru altii.


10/122

Este consecinta pozitiva oferita copilului dupa un

raspuns corect.

Intotdeauna insoteste raspunsul corect, imediat.

Nu trebuie sa existe intarziere in oferirea recompensei instadiile initiale ale programului.

Oferirea recompensei imediat dupa comportament va

mari intotdeauna sansele ca acel comportament sa maiapara.

Recompensele folosite in sesiuni nu trebuie sa fievalabile in afara lor.


11/122

Este foarte important ca intaritorul sa vina imediat dupa raspuns. O

intarziere de numai o secunda poate recompensa un alt comportament

care poate aparea intre timp.Procesul de recompensare/ intarire creste frecventa cu care se va

manifesta un comportament pe viitor insa schimba si valoarea

stimulului prezentat/ antecedentului.

Un stimul care evoca un anumit comportament pentru ca a fost asociat

cu recompensa devine discriminative stimulus (SD).

Este posibil ca recompensa sa fie asociata cu o schimbare in valoarea

SD-ului datorita unei motivatii.

Establishing operation (deprivarea) creste eficienta recompensei.Abolishing operation (AO) (satiation) scade efiecienta recompensei.

EO ----- SD ----- R ----- SR

SR = stimulus reinforcer


12/122

Descoperirea recompenselor!De ce descoperire, cand ABA se lucreaza de zeci de ani?

Pentru ca acestea sunt extrem de individualizate.

Avem certitudinea ca acel ceva pe care noi il oferim este recompensa, doar

atunci cand probabilitatea ca acel comportament sa apara in viitor creste.

Recompensa este o consecinta oferita unui comportament, nu unei persoane.


13/122

Recompense sunt:

Lucrurile pe care copilul le gasesterecompensatorii variaza in timp.

Recompensa trebuie sa fie usor de dat si saamuze copilul repede.

Recompensa verbala trebuie sa sune diferit deSD si de informalul Nu.


14/122

Mari cantitati de recompense pot avea unputernic efect dar pot cauza si saturatia.

Recompensa variata este esentiala!!!

Recompensa trebuie sa fie diferentiata.

Exista mai multe tipuri de recompense:pozitive si negative, primare si secundare.


15/122

Sistem de recompensare

Programul de recompensare/intarire ne spune cateraspunsuri sau care specific raspuns va firecompensat (Kazdin, 1994, p148).

Clasificare:1. Continuu:recompensarea unui raspuns, ori de cate ori

acesta apare.

2. Intermitent:Recompensarea unui raspuns dupa un

numar fix sau variabil de raspunsuri sau dupa un interval fix

sau variabil.


16/122

Efectele sistemului de recompensare

Comportamentele target (in achizitie) sunt realizate la omai mare frecventa cand este folosit un sistem derecompensare continuu.

Comportamentul intarit de un sistem de recopensarecontinuu va fi eliminat mult mai repede in cazul in carese decide ca acel sistem de recompensare sa fie

eliminat.

Comportamentul mentinut de un sistem recompensareintermitent este mult mai rezistent la extinctie.


17/122

Recompensa

Recompensa este un eveniment prezentat imediat dupaun comportament.

Este definita de faptul ca va mari frecventa

comportamentului. Daca frecventa comportamentului nu va creste in urma

prezentarii a ceea ce se considera a fi recompensaatunci evenimentul sau obiectul NU este recompensa.

Recompensa nu se confunda cu premiul, premiul este

un eveniment sau obiect care se poate intampla sauoferi in schimbul a ceva facut, dar nu inseamna cafrecventa unui comportament va creste.


18/122


19/122

Recompensa pozitiva

.se refera la cresterea frecventei unui raspuns urmat de uneveniment favorabil (recompensa pozitiva) (Kazdin, 1994)

Recompensa pozitiva in termeni simpli poate fi inteleasa ca uneveniment favorabil ori obiect dat imediat dupa un raspuns

Evenimentele uneori vazute de unii ca fiind neplacute, pot

actiona ca recompense pozitive pentru altii, de ex. tipandOpreste-te ori constrangerea fizica pot uneori recompensacomportamente


20/122

Recompensa negativa

se refera la cresterea frecventei unui raspuns prin inlaturarea unuieveniment aversiv imediat dupa raspuns (Kazdin, 1994)

Recompensa negativa se refera la acele situatii in care o persoana se simteinconfortabil si in urma unui raspuns, evenimentul este inlaturat

De aceea, in aceleasi situatii, copilul va raspunde la fel Inlaturareaevenimentului aversiv trebuie sa mareasca frecventa unui comportment,altfel nu este o recompensa negativa

Recompensa negativa nu trebuie confundata cu pedeapsa

Exemple de recompense negative:- unui copil i se da timp liber numai dupa ce a reusit sa stea 10 minute pe

scaun.;- Copilul este lasat sa iasa din camera numai dupa ce a raspuns la 10

intrebari de pe cartonase, iar cartonasele au disparut de pe masa.


21/122

Recompensa primara si secundara

Recompensa primara - numita si recompense naturale - apa, mancareRecompensa primara nu poate functiona intotdeauna - daca un copil amancat inainte de sesiune, atunci mancarea nu va actiona ca oRecompensa.Recompensa primara se foloseste foarte mult in primele stadii aleprogramului, dar este insotita intotdeauna se recompensa secundara.

Recompensa secundaraEx.: recompensa verbala, gadilat, jucarii, alergat etc.

Recompensa diferentiata

Actiunea cea mai apropiata de raspuns trebuie puternic recompensataRaspunsurile care nu sunt asa de aproape de raspunsul-tinta nu vor fiasa mult recompensate.Criteriile de evaluare a unui raspuns trebuie stabilite de toti membriiechipei si stabilite recompense diferentiate.


22/122

Extinctia

Extinctia nu inseamna numai ignor inseamna indepartarea

recompensei ce mentine comportamentul.

Ignorarea unui comportament functioneaza numai si

numai daca atentia este variabila care mentine comportamentul.


23/122

Tipuri de extinctie

Ignor controlat extinctia comportamentuluimentinut de atentie

Cereri extinctia comportamentului deevitare

Extinctia senzoriala extinctia stimularii

produsa direct de raspuns


24/122

Iwata et al. (1994)


25/122

Factori ce influenteaza extinctia

1. Sistemul de recompensare anterior extinctiei

2. Aparitia recompenselor in timpul extinctiei

Sistemul de recompensare determina daca extinctia va rezulta in odescrestere rapida sau una graduala.

Sistem de recompensare continuu vs sistem de recompensareintermitent

Rezistenta la extinctie este construita in sistemul intermitent derecompensare.


26/122

Pedeapsa PEDEAPSA cosecinta neplacuta a unui anumit comportament indezirabil,

prezentarea unui stimul neplacut sau aversiv cu scopul de a reduce un anumitcomportament.

Pedeapsa apare cand un raspuns este urmat imediat de o consecinta careconduce in viitor la scaderea in frecventa a acelui raspuns (Azrin&Holtz,1966)

Pedeapsa pozitiva

Pedeapsa negativa

FACTORII care influenteaza eficienta pedepsei:- Daca este sau nu oferita imediat,

- Continuu sau intermitent,

- Intensitatea pedepsei.


27/122


28/122

Overcorectioni se cere copilului sa indeplineasca o serie de actiuni

care lui ii par dificile, drept consecinta imediata a comportamentuluiproblema.

De exemplu daca copilul aduna hartii de pe jos si le baga in gura il

punem sa faca curat in locul de unde aduna hartiile si sa-si spele multgura si mainile.

Sau daca pune in gura diferite obiecte, iar acest lucru se intampla

frecvent, de fiecare data cand pune obiectul in gura ii spunem de mai

multe ori (sa zicem de 5 ori) pune-l la loc ia-l, pune-l la loc, ia-letc.


29/122

Timeoutconsta in blocarea fizica si intreruperea pentru cateva

minute imediat dupa comportamentul problema a unei situatii

recompensatorii pe care subiectul o traieste. Aceasta tehnica trebuia

folosita daca incercarile noastre de a schimba comportamentul copilului

au esuat.

De exemplu putem sa-l punem pe copil pe un scaun cu fata la perete

dupa ce a lovit pe cineva. Trebuie folosit un timer pentru a fi clar cat

timp este pedepsit.

Nimeni nu vorbeste si nu se uita la copil pana nu expira timpul de

pedeapsa.


30/122

Trebuie sa fim atenti cand folosim timeout-ul.

Uneori copilul se poarta urat tocmai pentru ca vrea sa iasa dintr-o

situatie neplacuta pentru el sau nu vrea sa indeplineasca o sarcina; in

aceste situatii timeout-ul devine o recompensa si poate intarii

comportamentul nedorit.

De exemplu copilul poate sa loveasca atunci cand il punem sa-si

stranga jucariile, daca aplicam timeout in aceasta situatie copilul obtine

ce vroia, nu si-a mai strans jucariile. Perioada de timeout nu trebuie sa

fie lunga pentru copiii mici nu trebuie sa depaseasca 5 minute.


31/122

Legi ale comportamentului

Stimul dorit Stimul nedorit

Intarire pozitiva Pedeapsa pozitiva Adaugarea

stimuleaza inhiba unui stimul

comportamentul comportamentul

Pedeapsa negativa Intarire negativa Indepartarea

inhiba stimuleaza unui stimul

comportamentul comportamentul


32/122


33/122


34/122

Selectarea si definirea comportamentului target

Rolul evaluarii in ABA

Etapele evaluarii

1. Screening

2. Definirea problemei si/sau a criteriilor de realizare3. Identificarea comportamentului target

4. Monitorizarea progresului

Metode de evaluare (interviu, checklist, teste, observatie directa)

Efectele evaluarii (reactivitate, habituare)


35/122

Comportamente semnificative social

Comportamente semnificative social (cusp, comportamente pivot)

Un comportament poate fi considerat cusp atunci cand ii deschide individului

accesul la noi medii, noi recompense, noi raspunsuri.

Imitarea, cititul, etc

Comportamentele pivot sunt acele comportamente care odata invatate,

produc imbunatatiri si in alte comportamente daptative neinvatate anterior

Initierea in comunicare.


36/122

Comportament target = comportamentul

specific, selectat pentru a fi modificat. Prioritizarea comportamentelor target

Un comportament devine comportament target in terapie:

- Cand manifestarea lui poate pune in pericol individul sau pe cei din jur.

- Cand comportamentul se manifesta foarte mult / des. Sau atunci candpersoana are nevoie des de acest comportament si inca nu l-a invatat.

- Cand comportamentul atrage atentia intr-un sens negativ asuprapersoanei.

- Cand problema persista de mult timp.

- Rata mare de recompensare.

- Importanta: nivel de abilitati & independenta.

- Recompensa pentru parinti.

- Probabilitatea succesului.

- Cost .


37/122


38/122

Cercetarile analizei comportamentale aplicate de lasfarsitul anilor 60 pana in prezent

Incepand cu sfarsitul anilor60 interventiile comportamentale pentrupersoanele cu autism cresc exponential.

ApareJournal of Applied Behavior Analysis.

Definitia clara a domeniului si a metodelor terapiei stabilite de Baer, Wolfsi Risley in articolul Cateva dimensiuni curente in analizacomportamentala aplicata a condus la aparitia mai multor metode intratarea persoanelor cu autism.

A inceput sa se puna accent pe invatatea unor comportamente maicomplexe.


39/122

Primele rezultate in tratarea copiilor cu autism au fost publicate de Lovaas,Koegel, Simmons si Long (1973).

In acel studiu au prezentat rezultatele programului in progres cu copii cuautism.

Acest articol a anuntat primele rezultate promitatoare legate de tratarea

deficitelor principale ale copiilor cu autism.

In studiul lui Lovaas si a colegilor lui au participat 20 de copii.

Acesti copii erau in terapie de 7 ani.

Mai mult, datele de generalizare erau oferite pentru analiza.

.


40/122


41/122

Lovaas a fost primul care a demonstrat ca atentia sociala poate ficonditionata ca si intaritor prin asocierea sa cu alimente sau alte tipuri de

intaritori (Lovaas, Freitag, Kinder, Rubenstein, Schaeffer & Simmons,1966).

A observat ca valoarea atentiei sociale crestea daca persoana care ofereaatentie folosea si pedeapsa (Lovaas et al., 1965).

Explicatie: atentia sociala era corelata cu terminarea situatiei aversive.

In final, Lovaas a fost primul care a sugerat ca cele mai multe dintrecomportamentele stereotipe pot fi rezultatul unor stimularisenzoriale/perceptuale produse de raspuns.


42/122

Diseminarea interventiei analitice comportamentale

Munca lui Lovaas si a colegilor lui din 60 pana in 90 a condus la acceptareaanalizei comportamentale aplicate ca prima optiune in tratarea copiilor cuautism.

Munca din 1973 discutata anterior a modelat studiile ulterioare din 1987 si

1993.

Lovaas, in 1993, a mentionat lectiile invatate din studiul din 1973:

1.Copiii mici beneficiaza cel mai mult de tratament.

2.Tratamentul in mediul copilului este cel mai eficient.

3.Generalizarea raspunsului nu a aparut si a fost nevoie de training intensiv.4.Parintii sunt cei mai buni terapeuti.

5.Tratamentul trebuie sa se mentina intreaga zi si sa fie mentinut cel putin 2ani.


43/122


44/122

Copii au fost impartiti in trei grupuri; toti copii erau sub 4 ani.

A existat un grup experimental si doua grupuri de control.

Grupul experimental a primit 40 de ore de tratament, iar grupul de controlmai putin de 10 ore si nu s-a folosit stimuli aversivi.

Cel de-al doilea grup de control a primit tot 10 ore de tratament darserviciul era oferit de o agentie diferita.

Rezultatele l-au surprins chiar si pe Lovaas.


45/122


46/122

Replicile studiului lui Lovaas

1. Birnbrauer & Leach, 1993.2. Smith, Eikeseth, Klevstrand, Lovaas, 1997.

3. Smith, Groen & Wynn, 2000.

4. Eikseth, Smith, Jahr & Eldevik, 2002.

5. Howard, Sparkman, Cohen, Green, Stanislaw, 2005.

6. Sallows & Graupner, 2005.7. Cohen, Amerine-Dickens & smith, 2006.

8. Eldevik, Eikseth, Jahr & Smith, 2006.

9. Eikeseth, smith, Jahr & Eldevik, 2007.

10. Remington, Hastings, Kovshoff, DegliEspinosa, Jahr, Alsford, Lemaic &

Ward, 2007.11. Zachor, Ben-Itzchak, Rabinovich, lahat, 2007.


47/122


48/122

Analiza comportamentala aplicata in tulburarile

de spectru autist

Rezultatele cercetarilor in urma aplicarii ABA arata ca daca terapia esteinceputa destul de devreme - inainte de varsta de 4 ani, este destul deintensiva - 20-30 pana la 40 de ore de terapie pe saptamana si este

continuata pana la doi ani, pana la 50% dintre copii pot fi recuperati.

Copiii care incep terapia ABA dupa varsta patru ani isi pot dezvoltaabilitatile sociale, anumite abilitati academice si mai important, abilitati deviata. Isi pot imbunatatii abilitatile de autoajutorare necesare, cum ar fi sastie sa faca cumparaturi, sa ia autobuzul si sa tina curat si ordine in casa.

Pe scurt, ei pot sa devina, in multe cazuri, relativ independenti.


49/122

Cum vede un comportamentalist autismul

Comportamente in EXCES (autostimulare, automutilare, agresiune, hiperkinetism,comportamente obsesive, comportamente stereotipe).

Comportamente DEFICITARE (limbaj, abilitati sociale, abilitati de joaca,abstractizari si autoservire), scopul terapiei fiind acela de a descrestecomportamentele excesive, de a creste comportamentele deficitare si de a modelaaltele noi.

Analiza comportamentala aplicata pune accent pe controlul intaritorilor. Scopultratamentului este de a preda un numar mare de comportamente adaptive

(congnitive, lingvistice, sociale, etc.) prin intarirea aproximarilor comportamentelortinta si a discriminarilor tot mai complexe intre situatii. Terapia se adreseazatuturor ariilor de dezvoltare: cognitiv, motric, social, autosevire si comunicare silimbaj. De asemenea terapia vizeaza si principalele probleme legate decomportamentele neadecvate.


50/122

Comportamente in exces Comportamente deficitare


51/122

Cum ajuta ABA copilul cu autism

creste frecventa aparitiei comportamentelor dezirabile prinrecompensare;

invata copilul abilitati noi (prin invatare sistematica si recompensarepreda abiliati de autoservire, comunicare, relationare sociala);

mentine anumite comportamente necesare adaptarii la mediul social; generalizeaza sau transfera comportamentele dintr-o situatie in alta

sau de la un anumit mod de raspuns la altul, mai complex ( scopul estede a generaliza si transfera tot ceea ce invata in camera de lucru - lagradinita, scoala, mediu social);

reduce comportamentele interferante, care pot ingreuna invatarea si

relationarea;modifica mediul de invatare pentru ca aceasta sa se realizeze cat mai

eficient, insa pe termen lung se urmareste ca persoana sa se poatadescurca in orice situatie.


52/122

Fiecare copil poate face progrese in terapie, pentru ca ABA este un

sistem de invatare, un program de invatare prin care isi propune sa

modifice comportamentul copilului in mod sistematic si intensiv.

Sistemul are obiective clar formulate, impartite in sarcini mici, astfel

incat evolutia copilului sa poata fi masurata permanent. Intarirea

comportamentului se face prin recompensare, intreg sistemulfunctionand pe baza acestor intaritori, fie materiali, fie sociali.

Obiectivele sunt impartite in pasi mici, pe care fiecare copil sa-i

poata atinge, si daca cerinta este prea mare, se da un pas inapoi pana

cand copilul poate reusi apoi trecem la pasul urmator


53/122

Abilitati Comportamente neadecvate


54/122

SUCCESUL IN TERAPIE DEPINDE DE 4 FACTORI MAJORI

Varsta copilului la intrarea in program; Nivelul cognitiv, stabilitatea atentiei, capacitatea de intelegere a abstractului si

autostimularile;

Gradul de implicare al familiei;

Profesionalismul echipei si coordonatorului.

Nu putem spune de la inceput care vor fi progresele si cat va recupera copilul vom

putea avea dupa 6 luni insa o imagine de ansamblu asupra modului in care evolueaza

copilul. Trebuie sa ne bazam pe fapteconcrete, pe achizitii pentru a da un prognostic.

Multi copii cu autism au si retard; succesul copilului nu este intotdeauna sub controlulspecialistului, depinde foarte mult si de implicarea familiei, varsta copilului

la intrarea in program, nivelul cognitiv, stabilitatea atentiei, capacitatea de intelegere

a abstractului si autostimularile


55/122

Discrete Trial

Una dintre cele mai frecvente proceduri implementate in tratarea copiilorcu autism.

Metoda a fost dezvoltata de Sid Bijou si aplicata pentru prima data de Wolfcu Dicky.

Aproape fiecare program intensiv de invatare include discrete trial.

Abilitatile invatate folosind discrete trial sunt: limbaj, interactiune sociala,hobby, abilitati cognitive, reducerea comportamentelor inadecvate,imitatie, etc. (Smith, 2001).

Smith (2001) sugereaza ca este singura metoda eficienta de invatare anoilor abilitati si de noi discriminari.


56/122


57/122


58/122

Caracteristicile unui SD

trebuie sa fie clar, simplu, neintrerupt, si potrivit niveluilui copilului;

este cerinta, fara adaugiri in plus ( numele copilului, uita-te la mine!,fiiatent!);

se da o singura data apoi se asteapta raspunsul copilului;

poate include prezentarea unui obiect, a unei instructiuni, a unei miscari,sau a unei intrebari;

initial se da la fel de catre toti cei implicati in program.


59/122


60/122


61/122


62/122

SP STIMUL PROMPT (P)

Este ajutorul oferit copilului, minim dar suficient pentru a indeplini un SD

SD ( prompt)------------------>R-------------------->SR

Trebuie sa apara imediat dupa SD. Terapeutul decide daca ofera P sau nu inainte sa dea SD-ul.


63/122

Tipuri de prompt

Fizicc

Ii oferim infrumare fizica pentru a ii arata cum sa faca ceva. ImitareInainte de a folosi acest prompt copilul trebuie sa stie sa imite. Accelerare

Marind ritmul promptului, avand un raspuns corect oferim un alt SD, asta

inseamna ca avand o recenta experienta de raspunsuri corecte si a fostrecompensat pentru ele, copilul are sanse mai mari sa ofere un alt raspunscorect PozitionareObiectul tinta este pus mai aproape de copil

Legaturi cu cunostintele anteriorFolosind ceva ce copilul deja stie pentru a il ajuta sa achizitioneze un raspuns

corect, de ex. SD: Atinge rosu - copilul atinge rosu si este recompensat,

immediate dupa asta este intrebat Ce este? (target) - rosu

(recompensa).


64/122

Indrumare verbala

Trebuie sa asezi cubul rosu peste cel verde

Inflectiunea vocii

Punctand cuvantul important din SD ii putem indica partea din SD la care

trebuie sa fie atent, de ex. Arata cana MARE.

Alte prompturiAratat, gest, privire

Prompturile involuntare (trebuie evitate)


65/122


66/122

Sugestii

Intotdeauna folositi cel mai putin intrusiv prompt. O ierarhie a prompt-ului trebuie stabilita. Eliminati promptul cat mai repede. Intotdeauna prompt dupa doua raspunsuri incorecte

Intotdeauna dupa NU_NU_prompt- TEST. Recompensati raspunsurile cu prompt diferentiat.

Testati mai tarziu ceea ce a fost inconsistent intr-un sitting.


67/122

Criteriile de masterare

Pentru un item masterat in MT*, P se da dupa maxim un raspuns gresit.

Pentru un item masterat si in RR*, P se da dupa maxim 2 raspunsurigresite.

Intotdeauna trebuie folosit P cel mai adecvat si mai putin intrusiv si carepoate fi diminuat treptat.

Imediat ce s-a introdus un tip de P, trebuie sa avem raspuns la intrebareaCum diminuez acest P astfel incat copilul sa devina independent inoferirea raspunsului?


68/122

Motivatia

Vorbirea spontana (ex., vocal, semn, imagine) este comportamentul vocalcontrolat de stimuli si conditiile naturale motivationale - conditii care nu auantecedente verbale. n scopul de a preda spontaneitatea, antecedentelerelevante trebuie s fie predate (antecedentele verbale nu sunt intotdeaunarelevante; uneori sunt contraproductive).

Stabilirea CereriiO cerere (mand) este "un operant verbal n care rspunsul este ntrit de oconsecin caracteristic i este, prin urmare, sub controlul funcional alcondiiilor relevante deprivare sau stimulare aversiva" (Skinner, 1957, pp.. 35-36 ).

MO Comportament verbal Consecinta

Copilul vrea sa Spune citeste I se citeste povesteai se citeasca

(deprivarea de povesti)


69/122


70/122


71/122

Mass trial cu distractori

Cand copilul incepe un nou program, initial elnu va stii ce are de facut

Cand incepeti un program primul target esteales si trebuie sa urmati pasii procesului deinvatare. Sa presupunem ca ati ales ca targetcana.


72/122

Mass trial - ex

Singur - cana este singurul obiect de pe masa, copilul invata doar sa atingacana Cu un distractor neutru - asta inseamna: cana este in mass trial (numai

cana ii este ceruta) dar pe masa se mai afla un obiect pe care nuintentioned sa il introduceti curand (mass trial cu un distractor)

Initial puteti sa faceti prompt pe cana deoarece se afla cu un alt obiect

pe masa Cu 2 distractori pe masa Cand prompt-ul este retras si copilul poate identifica cana in orice

pozitie, sunteti pregatiti sa mergeti mai departe. Daca sunt 2 obiecte pe masa ele trebuie sa fie mutate permanent ! Pana acum copilul a invatat ca daca atinge cana primeste recompensa; nu

stim inca daca a invatat cuvantul. Pentru a fi siguri ca el stie intr-adevatcana trebuie sa introducem un al doilea target (cal).


73/122


74/122


75/122

Exemplu: Program: Receptive instructions SD: fa cu mana Target: Fa cu mana Distractori: (cee ce copilul deja stie): bate din palme,

ridica-te, atinge nasul, sari. Target SD: Fa cu mana Distractor SD: Bate din palme Target SD: Fa cu mana

Distractor SD: Sari Target SD: Fa cu mana Distractor SD: Atinge nasul


76/122

M d l


77/122

Modelare

O procedur n care estentrit prin aproximri succesive un comportament int.Este folosit pentru a nva comportamente care nu sunt n repertoriul copiluluisau care sunt greu de promptat .

Stabilii comportamentul int .

Identificai un comportament din repertoriul copilului care este aproximativ cucomportamentul int .

Recompensai copilul pentru aceast aproximare , promptnd dac este nevoie .

Odat ce copilul se angajeaz consitent n aceast aproximare, mrii criteriul derspuns la un comportament care este mai apropiat de comportamentul int.Recompensai numai aceast aproximare apropiat

Continuai s recompensai fiecare aproximare i s ridicai criteriul dvs . pncnd veiobine comportamentul int .

Avantaje : Permite recompensarea imediat .

Conduce copilul spre rspuns corect .

Reduce frustrarea copilului .

Dezavantaje :

Poate necesita timp .


78/122

Inlantuire

Crearea unui comportament complex prin combinarea comportamentelorsimple masterate ntr-o secven de comportamente numitlan .

Pai :

Stabilii comportamentul int . Efectuai o analiz a sarcinii.mprii comportamentul int n pai

distinci mici . Determinai care dintre acetipai sunt deja dobndii decopil i care au nevoie s fienvai .

Stabilii SD-ul i controlul SR pentru fiecare pas n parte .

Legaipaii rnd pe rnd unul de altul ntr-o secven nainte sau napoi . Diminuai SD-urile individuale i SRul pn la existena unui singur SD la

nceputul lanului iar recompensa apare numai la finalulnlnuirii .


79/122

Tipuri :

nlnuirea naintencepei cu primul pas din lanul comportamentelor i

adugai fiecare pas ntr-o secven ce nainteaz pn la ultimul pas(ncepei prin a-lnva pe copil s-ipun pantalonii peste picioare issfreasc prin a-lnvas i tragpn n talie).

nlnuirea napoincepei cu ultimul pas din lanul comportamentelor iadugai fiecare pas ntr-o secven napoi , pn se ajunge la primul pas

(ncepei prin a-l nva pe copil s-i trag panatalonii pn la talie incheiai prin a-lnvasi-i pun peste picioare).

Not :

n timpul nlnuiriiputei prompta copilul de-a lungul ntregii secvene a

pailor i s diminuai prompt-urile ntr-o manier de avansare sau denapoiere .Putei de asemenea s adugai fiecare pas pe msur ce semastereaz cel anterior , oferind un prompt dac este necesar pentruincluderea pasului adugat n rspunsul copilului .


80/122

Task analysis

Spalatul pe maini

Da drumul la apa

Pune sapun pe maini

Freaca mainile Pune mainile sub apa

Opreste apa

Ia prosopul

Se sterge pe maini

Fiecare element din inlantuire funtioneaza ca recompensa pentru cel

anterior si ca SD pentru urmatorul.


81/122


82/122


83/122


84/122


85/122


86/122

Un comportament neadecvat poate avea una dintre urmatoarelefunctii:

Copilul obtine CEVA in urma acelui comportament recompensamateriala sau atentie.

Copilul SCAPA de o sarcina/cerinta.

Copilul EVITA o sarcina.

Efectul obtinut este de autostimulare.


87/122


88/122

Tehnici de modelare a comportamentului

Sesiunea 4


89/122


90/122

Tehnici de utilizare a recompensei

Recompensa diferentiata a altor comportamente / Differential Reinforcement

of Other Behaviors (DRO) - Recompensa este oferita atunci cand pe parcursul

unui anumit interval de timp nu a intervenit comportamentul problema.

Exemple: comportamentul tinta de modificat este agresivitatea asupracopiilor, trasul de par. Daca intr-un anumit interval de timp dat copilul nu

trage de par un copil el va fi recompensat, chiar daca in acel interval el a

trantit obiecte sau a tipat.


91/122

Tehnici de utilizare a pedepsei

Time-out este definit ca retragerea posibilitatii de a castiga o recompensapentru o perioada specifica de timp, contingent cu aparitia unui anumitcomportament.

Durata unui time-out ar trebui sa fie scurta, intre 2 si 10 minute. De regulao perioada mai mare de 15 min. este aproape totdeauna ineficienta.

time-in situatie recompensatoare comportament time-out situatierecompensatoare.


92/122

.

Nonexclusion Time-out persoana nu este scoasa total din mediulanterior, dar isi pierde accesul la recompensa.

Exclusion time-out - persoana este scoasa total din mediul anterior pentruo perioada de timp

Ignorarea este eficienta doar atunci cand time-in este recompensatoarepentru copil si putem fi siguri ca am eliminat toate sursele de recompense

pozitive.


93/122


94/122

Overcorrection

Restitutional overcorrection: cand copilului I se cere sa repare ce astricat datorita comportamentului problema, aducand mediul la forma saoriginala, si apoi I se cere sa aduca imbunatatiri mediului astfel incat saarate mult mai bine decta inainte de producerea comportamentului

problema.

Positive practice overcorrection: atunci cand, contingent cu aparitia unuicomportament problema, copilului I se cere sa repete realizarea corecta acomportamentului pentru o anumita perioada de timp sau de un anumitnumar de ori.


95/122

.Extinctie;Aceasta procedura se refera la evitarea oferirii recompensei pentru un

raspuns care anterior a fost recompensat.

Sistemul de recompensare determina daca extinctia va rezulta in odescrestere rapida sau una treptata (continuu vs intermitent)

Rezistenta la extinctie este construita in sistemul intermitent derecompensare.

Interventii pe antecedent.


96/122


97/122

Evaluarea abilitatilor - "The Carolina Curriculumfor Infants and Toddlers with Special Needs"


98/122

ALCATUIREA PLANULUI DE INTERVENTIE

Exemple de programe pe etape de dezvoltare

Analizarea programelor terapeutice in functie de abilitati.


99/122


100/122


101/122


102/122


103/122

Notarea corecta la timpul si modul potrivit si cat de precis se poate.

Urmarirea comportamentelor interferante. Oferirea de solutii in corectiacomportamentala.

Stimularea comunicarii verbale adecvate copilului cu frecventa ridicata.Cererea comunicarii cu copilul permanent sub diferite forme creative.

Stimularea permanenta a imitatiei si jocului,

Incurajarea independentei si efectuarea programelor de autosrvire candeste cazul,

Oferirea unei ocupatii bune si creative in timpul liber.


104/122


105/122

Evaluarea Situatiei de Invatare

Situaia Sunt materialele pentru nvare pregtite ?

Au fost ndeprtate elementele ce distrag atenia ?

Este aranjamentul fizic ( mediul ) optim ?

Sarcina

Este sarcina clar ?

Este sarcina potrivit nivelului de funcionare a copilului ?

Este sarcina mprit n pri componente ?

Este specificat criteriul sarcinii ?


106/122

Instruciuni

Sunt instruciunile concise ?

Sunt instruciunile explicite ?

Reflect ele nivelul de funcionare al copilului ?

Au aceste instruciuni un nceput i un final distinct ?

Sunt instruciunile potrivite sarcinii ?

Sunt instruciunile consecvente ?. Sunt aceste instruciuni prezentate la momentul optim ?

Este intervalul dintre trial-uri optim ?

Consecinele

Sunt consecinele eficiente (sunt recompensele ntritoare i nu urileinformale efective )?

Sunt consecinele imediate ?

Exist vreun contrast ntre recompense i nu-urile informale ?


107/122


108/122

Aspecte ale monitorizarii activitatii terapeutului

prezentarea formularului de feedback


109/122


110/122

SR= Stimul ntritor Consecina ce urmeaz rspunsul copilului careschimb probabilitatea cu care comportamentul va fi reprodus .

Oferirea recompensei n urma unui rspuns corect.Folosirea de nu informal( i.e., absena recompensei) atunci cndcopilul demonstreaz un rspuns greit sau non-rspuns dup ce i s-aprezentat SD-ul .Existena unei consecine imediat dup un rspuns .

PUNCTE TARI

PUNCTE CE NECESITA IMBUNATATIRI


111/122

R bili i d i i


112/122

Responsabilitate si devotament in terapie

Interesul in tratament si evolutia copilului. Bun jucator in echipa in paralelcu bunul lucru cu copilul.

Ascultarea si implicarea la sedinta. Raport la sedinta al problemelor sisuccesului.

Oferirea de idei pentru imbunatatirea tratamentului. Receptareafedbackului si aplicarea lui in tratament.

PUNCTE TARI


R l i i ifi


113/122

Rezolvarea unor sarcini specifice

Capacitatea de a face sittingul cum s-a stabilit si notat in sedinta.Intelegerea obiectivelor.

Urmarirea comportamentelor inteferanta. Stimularea comunicarii verbaleadecvate copilului, cu frecventa ridicata.

PUNCTE TARI



114/122

Organizare si management

Alegerea corecta a sittingurilor ce trebuie efectuate. Organizarea corecta asittingurilor. Ritmul de lucru potrivit copilului. Pastrarea unui nivel ridicatde concentrare, in sitting si intre sittinguri. Tinerea copilului ocupat cudiferite activitati intre sittinguri. Organizarea cand copilul este ocupat cu o

activitate adecvata (fara autostimulare). Notarea corecta la timpul potrivitsi cat de prcis se poate. Chemarea si eliberarea de la lucru la timpulpotrivit.

PUNCTE TARI


G li i i


115/122

Generalizare si mentinere

Generalizarea se refera la schimbare n comportamentul copilului n modspecific drept rezultat a ceea ce a fost nvat. Este aproximativ analog cutransfer .

Scopul final al terapiei este independenta de aceea generalizarea este un

aspect important care trebuie avut in vedere inca de la inceputul terapiei.

Generalizarea SD-ului;

Generalizarea stimulilor;

Generalizarea mediului;

Generalizarea persoanelor.

G li Sti l l i M t t t i t it i t


116/122

Generalizarea StimululuiMsura n care un comportamentnvat intr-o situaie este

dup aceea efectuat ntr-o altsituaie.

cu alte persoane abilitatea copilului de a rspunde unor persoane diferite de celeimplicate nnvareaoriginal .

n alte medii abilitatea copilului de a rspunde n locuri diferite de scaun imas( e.g., pe canapea , pe podea ,la coal).

alte SD-uri abilitatea copilului de a rspunde la SDuri diferite ( aeaz-te aici

, stai jos , ia loc ) . ali stimuli abilitatea copilului de a rspunde la exemple diferite de stimuli fa

de cei folosii la lecii .

S1

S2 R S3

S4


117/122


118/122

Tehnici generale de promovare a generalizarii:

1. Variaicondiiile de stimulare n timp. Avei mai muliprofesori/terapeui i mai multe stiluri .

Variai stimulii . nvai mai multe exemple de stimuli (mai multefotografii a diferite pisici ).

Variai cuvintele instruciunilori ale ntrebrilor(stai jos , ia loc ,

ezi aici ).

Variai mediul n care are loc nvarea . Odat ce s-a ajuns la controlareaSD-ului n camera original de nvare , dai drumul la radio , lucrai ncamere diferite sau n curte, sau cerei membrilor familiei s idesfoareactivitile normale n timpul sesiunilor .


119/122

2. La nceput , condiiile pot fi destul de artificiale (SD-urile sunt limitate la

cele mai importante cuvinte , se folosesc recompense tip hran , etc. ) Totui ,

n timp , trecei la condiii ct se poate de naturale :

Transformai antecedentele (SD-uri) n antecedente naturale aa cum voraprea n afara situaiei de nvare ( Poi s ari triunghiul versus atinge triunghi) .

Trecei la recompense- laude naturale, mulumesc , abibilduri, stelue ,bani ,etc .

Transformai trial-urile n mai puin distincte i mai asemntoare cuinteraciunile tipice (folosii un limbaj mai natural i diminuairecompensarea evident ) .

Folosii stimuli pe care copilul i va ntlni zilnic (n locul stimulilor plasaipe carduri , folosii imagini din cri , obiecte din camer , etc . ).

Adugai sesiunilor obinuite , sesiuni de nvare incidentale la alteore ale zilei (orele mesei , n timpul jocului liber , etc. ). Artai stimuli iprezentai Sd-uri aa cum apar n mod natural .


120/122


121/122

Invatare incidentala

Dezvoltarea comunicarii spontane/functionale

Integrarea copiilor cu tulburari de spectru autist


122/122

Integrarea copiilor cu tulburari de spectru autistin gradinite si scoli normale.

Cunostinte necesare "umbrei" in vederea integrarii copilului cu tulburarede spectru autist in gradinita/scoala;

Atributiile educatoarei - ce trebuie sa faca educatoarea atunci cand are inclasa un copil cu tulburare de spectru autist?

Obiectivele generale de atins in scoli/gradinite si modalitati de interventiepentru atingerea lor;

Date post:	03-Apr-2018
Category:	Documents
Author:	onu-candy-crush
View:	268 times
Download:	16 times

95836164 Curs Aba Terapeuti

Documents

Desfăşurarea Sesiunilor de Terapie ABA

Training Aplicare Aba

prezentare watman aba olt

Concepte Aba 1

ABA-Termeni Bazali PDF

Principii Si Tehnici Aba

112412 Memoriu Banat ABA Completat Septembrie 2013 (1)

Raport activitare ABA Buzau Ialomita 2013.doc

ROF ABA OLT 2014

Brosura pentru public PMB ABA Prut-Barlad .pdf

ABA INTERNATIONAL RAPORT 2017 VET-SAFETYold.unitbv.ro/Portals/16/fisiere_silvic/cercetare/VET-SAFETY/ABA,VET... · training standards in agriculture, forestry and environmental safety

Raport Evaluare Preliminara a Riscului la Inundatii al ABA Arges ...

20780283 Indreptar Instructie Aba

BIOMECANICA GENERALã - admitere.usmf.md · si infirmiere (pentru medicina, recuperare medicala neuro–motorie, anatomie etc.), maseuri terapeuti, antrenori de atletism etc. În

Programe Aba

Training Aplicare Aba 2

Curs Aba Terapeuti

Manual ABA Lovaas