95472847-INSUFICIENČšÄ‚-RENALÄ‚

1

SCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ” SF LUCA” TULCEA

Lucrare de Diplomă

Coordonator: Candidat:

Simionov Adriana Dogan Rodica

AUGUST 2012

2

ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU

INSUFICIENȚĂ RENALĂ

3

MOTIVAŢIE

Fiind o boală foarte răspândită în lume, insuficienţa renală cronică, mi-a atras atenția şi am

fost curioasă să aflu cât mai multe informații în privinţa aceasta.

Prin realizarea acestei lucrări de diplomă, ca viitor asistent medical, sper să fiu pregătită și

să recunosc simptomele, pentru a putea interveni la timp.

4

CUPRINS

CAPITOLUL I

NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE...............................pag 5

DEFINIŢIA BOLII ŞI NOŢIUNI GENERALE............................pag 15

SEMNE ŞI SIMPTOME...............................................................pag 17

CAUZE ………...........................................................................pag 18

EVOLUŢIA...................................................................................pag 18

FACTORI DE RISC…………………………………...................pag 18

COMPLICAŢII............................................................................pag 19

DIAGNOSTIC………………………………………………….…pag 20

TRATAMENT PROFILACTIC ȘI CURATIV…………………...pag 20

TRATAMENT IGIENO-DIETETIC ȘI MEDICAMENTOS…….pag 21

TESTE DE LABORATOR………………………………………..pag 24

CAPITOLUL II

NOŢIUNI DE NURSING.............................................................pag 26

PREZENTAREA CAZULUI 1......................................................pag 29

PREZENTAREA CAZULUI 2......................................................pag 42

PREZENTAREA CAZULUI 3.....................................................pag 55

CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENTEI ÎN EFECTUAREA ACTELOR MEDICALE…..

……………………………………………………………….…….pag 68

BIBLIOGRAFIE………………….……………………………….pag 71

5

CAPITOLUL I

NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE

Aparatul urogenital este format din aparatul urinar și genital. Cea mai mare parte

a produșilor de excreție se elimină, printr-un ansamblu de organe care formează aparatul

excretor.

Aparatul urinar este alcătuit din cei doi rinichi şi din căile evacuatoare ale urinei:

calice, bazinele, uretere, vezica urinară şi uretra.

Rinichii, organele secretoare ale urinei, au forma de bob de fasole şi sunt situaţi de

o parte si de alta a coloanei lombare. Fiecare rinichi, înconjurat de un strat celulo-adipos şi

învelit de o capsulă fibroasă inextensibilă, este situat în loja renală.

6

Rinichii au o margine externă convexă, o margine internă concavă şi doi poli unul

superior şi altul inferior. Pe partea concavă se află hilul renal, alcătuit din artera şi vena

renală, limfaticele, nervii, joncţiunea uretero-bazinală. Rinichiul drept este ceva mai jos

situat decât cel stâng . Loja renală este limitată in sus de diafragmă, în spate de ultimele

două coaste şi dedesuptul lor, de muşchii şi aponevrozele lombare, chiar înainte de

viscerele abdominale.

În jos, loja renală este deschisă(de aici, ușurința cu care se produce ptoza renală).

Situarea lambo-abdominală a rinichiului, explică de ce durerile renale pot fi resimţite

lombar, abdominal sau pelvian, de ce tumorile renale se evidenţiază ca o masă abdominală

şi de ce flegmoanele perinefretice cu evoluţie superioară îmbracă simptomatologia

toracică. Unitatea anatomică şi fiziologică a rinichiului este nefronul, ce este alcătuit din

glomerul (polul vascular) şi tubul urinifer (polul urinar). Numărul nefronilor din cei doi

rinichi se evaluează la 2 milioane.

Glomerulul este primul element al nefronului ce este alcătuit dintr-un ghem de

capilare care rezultă din ramificaţiile unei arteriale aferente, provenită din artera renală.

Capilarele se reunesc apoi şi formează o arteriolă aferentă, care se capilarizează din nou în

jurul primei porţiuni a tubului urinifer. Când apare o infecție a rinichilor, glomerulii se

inflamează și filtrarea nu mai este atât de selectivă, permițând unor molecule mai mari să

ajungă în urină. Una din cele mai mici molecule proteice eliminată prin urină este

albumina.

Tubul urinifer este al doilea element al nefronului care se prezintă,sub forma unui

canal lung de 50 mm,format din următoarele segmente: capsula Bowman, tubul contort

proximal, ansa Henle, tubul contort distal și tubii colectori. Capsula Bowman are forma

unei cupe care înconjoară glomerulul și este alcătuit din două foițe.

Capsula Bowman, împreună cu glomerulul pe care îl conține, poartă numele de

corpuscul Malpighi. Din tubii contorți distali, prin canalele colectoare și canalele comune

care se deschid în papilele renale, urina formată trece în calice și de aici în bazinet.

Legătura bazinetelor cu vezica urinară-organ dotat cu o musculatură puternică și

situat în pelvis,înapoia pubisului este realizată,prin cele două uretere. Traiectul abdomino-

pelvian al ureterelor explică posibilitatea compresiunii acestora de către fibroame, chisturi

ovariene sau cancere recto-sigmoidiene.

7

Vezica urinara este un organ muscular cavitar, cu pereți groși,situat în regiunea

inferioară a bazinului, între oasele pubice și rect. Are un aspect piriform cu vârful în jos.

Ea este numai în partea învelită de peritoneu.

Baza piramidei reprezintă suprafața care vine în raport cu intestinul subțire sau, la

femei, cu uterul.

Vezica urinară este fixată în loja ei printr-un ligament peritoneal și prin continuitatea cu

uretra și ureterele.

Capacitatea vezicii urinare este de 250-300ml.

Din punct de vedere al configurației externe,vezica urinară prezintă, un fund, un corp și

un vârf. Fundul vezicii urinare este situat inferior.

Corpul vezicii urinare prezintă o față anterioară, două fețe laterale și o față posterioară.

Pereții vezicii urinare sunt alcătuiți dintr-un număr de straturi musculare care sunt

capabili de relaxare în timp ce vezica se umple și, apoi, de contracție pentru a o goli.

Rinichiul elimină un flux continuu de urină către vezică. Totuși, vezica urinară nu se

comportă ca un balon, a cărei presiune crește constant în timpul umplerii, fibrele musculare

ale vezicii fiind capabile de extensie considerabilă, adaptându-se la volumul de urină până

când vezica este aproape plină. Când această capacitate este depășită, apare necesitatea de

a urina.

Cele două uretere – conductele prin care urina ajunge de la rinichi la vezică –

pătrund prin partea posterioară. La nivelul deschiderii ureterelor în vezica urinară există

valve care previn refluxul urinii înapoi către rinichi, dacă vezica este prea plină.

Peretele vezicii urinare este alcătuit din patru tunici:- mucoasă

-submucoasă

-musculară

-externă

Tunica mucoasă este asemănătoare cu cea a ureterului,fiind alcatuită dintr-un

epiteliu de tranziți sau un uroteliu fără membrană bazală și un corion.

Tunica submucoasă este constituită din țesut conjunctiv lax, iar tunica musculară

din fibre longitudinale, unul mijlociu constituit din fibre circulare și altul interior format

din fibre longitudinale.

8

Tunica externă este alcătuită la nivelul vârfului vezicii și în porțiunea posterioară a

corpului din peritoneu.

Conductul care pleacă de la vezica urinară se numește uretră.

Uretra –reprezintă segmentul final, canalul excretor al vezicii și are la femeie un

traiect foarte scurt, spre deosebire de bărbat ,la care traiectul este lung și are trei porțiuni:

uretra prostatică, mai strâmtă, uretra membranoasă și uretra peniană, care este mai largă, de

unde posibilitatea compresiunii uretrale de către un adenom de prostată, cu răsunet asupra

întregului arbore urinar.

Rinichiul este un organ de importanţă vitală şi are numeroase funcţii, dintre care

funcţia principală constă în formarea urinei. Prin aceasta se asigură epurarea (curăţirea)

organismului de substanţe toxice. Rinichii produc urina, care reprezintă o soluție apoasă cu

substanțe de degradare provenite din alte organe astfel este reglată compoziția mediului

intern al organismului, respectiv echilibrul hidroelectrolitic și al altor substanțe ce compun

acest mediu.

Formarea urinei se face în doua faze: la început se realizează un ultra filtru din

plasmă sanguină numită urina primară, care conține substanțe pătrunse din sânge la o

concentrație egală cu cea din sânge cu excepția proteinelor.

Formarea urinei se datorează unui mecanism complex de filtrare la nivelul

glomerulilor şi de reabsorţie şi secreţie la nivelul tubular. Prin filtrarea glomerulară se

formează urina primitivă (150 l urină primitivă – 24 h din filtrare a 1500 l plasmă). Urina

primitivă din (filtratul glomerular) are compoziţia plasmei, dar fără proteine, lipide şi

elemente figurate. Conţine deci apă, glucoză, uree, acid uric şi toţi electroliţii sângelui,

apoi unele substanțe în principal glucoza și apa sunt reabsorbite în sânge și se formează

urina secundară.

În faza următoare, la nivelul tubilor care reabsorb cea mai mare parte a filtratului

glomerular, se formează urina definitivă.

Totuși la acest nivel se face o selectare: tubii reabsorb total sau în mare cantitate

substanțele utile și în cantitate mică, pe cele toxice.Substanțele utile sunt substanțe cu prag

care sunt eliminate prin urină numai când concentrația lor sanguină a depașit limitele

fiziologice (apă,glucoză,NaCl,bicarbonați).

9

Substanțele toxice sunt substanțe fără prag, eliminarea lor urinară făcându-se

imediat ce apar în sânge.

Apa este reabsorbită în proporție de 99%,glucoza în întregime (condiția este ca în

sânge să existe mai puțin de 1,60g glucoză%0 ),sărurile și în particular clorura de sodiu, în

proporție variabilă (98-99%).Substanțele toxice nu sunt reabsorbite decât în proporție mai

mică (33% uree,75% acid uric).Rinichiul are și proprietăți secretorii ,putând elimina și

chiar secreta unele substanțe, ca amoniacul, cu rol foarte important în echilibrul acido-

bazic.

Deci, procesul de formare a urinei cuprinde o fază glomerulară, în care prin filtrare

se formează urina inițială și o fază tubulară,în care prin reabsorbție și secreție se formează

urina definitivă. Caracterul de urină definitivă este dobândit de tubii distali prin procesul

de concentrare, sub influența hormonului retrohipofizar. După cantitatea de apă pe care o

are la dispoziție, rinichiul elimină unele substanțe într-o cantitate mai mare sau mai mică

de apă, rezultând o urină cu densitate variabilă.

Urina formată permanent - diureza(1,5-2,5ml/min) - se depozitează în vezica

urinară, de unde când se acumulează o anumită cantitate (250-300 ml), se Declanșează

reflex micțiune-deschiderea sfincterului vezical și golirea vezicii.

Urina este eliminată din corp prin uretră, care își are originea în porțiunea inferioară a

vezicii urinare. În mod normal, această comunicare este menținută închisă de un sfincter,

un mușchi circular care se contractă pentru a închide pasajul. În timpul micțiunii, acest

sfincter se relaxează simultan cu contracția mușchilor vezicali care determină eliminarea

urinei. Uretra masculină, la un bărbat matur, măsoară în medie 20 cm în lungime si are trei

porțiuni. Prima, sau uretra prostatică, are 2,5 cm lungime și se întinde de la sfincterului

colului vezical prin mijlocul glandei prostatice. Porțiunea mijlocie a uretrei masculine are

aproximativ 12 mm în lungime și este frecvent denumită uretra membranoasă. Porțiunea

finală - măsoară aproximativ 15 cm, cea mai lungă – este denumită uretra spongioasă. Se

găsește în penis și se deschide prin meatul uretral.

La femei, uretra este mult mai scurtă și singura funcție pe care o are este de a elimina

urina. Are un diametru de 1 cm și este înconjurată de glande mucoase. Datorită faptului că

este atât de scurtă și se deschide într-o zonă relativ expusă, care poate fi ușor contaminată,

se explică frecvența mai mare a infecțiilor urinare la femei.

10

Micțiunea - este un act conștient, deschiderea și închiderea sfincterului vezical putând fi

comandate voluntar.

Rinichiul are și rol predominant în menținerea echilibrului acido-bazic, prin

eliminarea de acizi și cruțarea bazelor, menținând pH-ul la cca 7,35. Rinichii mai asigură

constanta presiunii osmotice a plasmei eliminând sau reținând, după caz, apa si diferiți

electroliți.

În concluzie, rinichii îndeplinesc în organism trei funcții de bază :

- funcția de epurație sanguină;

- funcția de menținere a echilibrului osmotic;

- funcția de menținere a echilibrului acido-bazic.

Alterarea acestor funcții conduce la apariția sindromului de insuficiență renală,

urmată uneori de instalarea comei uremice.

APARATUL EXCRETOR

Rinichiul reprezintă prin eliminarea substanţelor neredatile, principalul organ care

menţine constant volumul, concentraţia electrolitică şi reacţia chimică a lichidelor

organismului. Rinichiul mai are şi alte activităţi: prin reacţia de retină contribuie la

reglarea tensiunii arteriale, prin eritropoetină controlează eritropoeza, prin schimburile

ionice contribuie la menţinerea echilibrului acido-bazic etc.

Funcția de excreție e funcția de bază a organismului din care se elimină la exterior

produșii toxici din organism, rezultați în urma complexelor proceselor metabolice care

eliberează energie.

11

Structura Aparatului Excretor

Rinichii: - organe de excreţie;

Căi urinare: - calice - mari

- mici

- pelvis renal

- ureter

- vezica urinară

- uretra

Există de regulă, 14 papile: 6 superioare, 4 intermediare și 4 inferioare dispuse într-

un plan anterior și altul posterior. Fiecare calice au o cavitate ca o pâlnie, care este fixată

de una sau mai multe papile. Se disting trei grupe caliceale mari: superior, mijlociu și

inferior, alcătuite fiecare din calice mici, situate la vârful piramidelor Malpighi.

De la periferie spre hilul renal, calicele mici converg în calicele mari, iar acestea converg

în bazinet sau pelvisul renal. Bazinetul are o formă aproximativ triunghiulară pe secțiune și

se continuă cu joncțiunea pielo-ureterală, o zonă ceva mai strânsă decât restul ureterului. În

continuare joncțiunea se continuă cu ureterul, are o lungime de 25-30 cm și prezintă trei

porțiuni anatomice: - lombară

- iliacă

- pelvină

Are peristaltica proprie, de aceea nu se poate vizualiza pe toată lungimea, pe un singur

clișeu urografic. Ureterul se termina prin ostium-ul sau orificiul ureteral vezical situat pe

peretele posterior al vezicii urinare. Între cele două ostium-uri se află pliul interureteral.

Rinichii sunt organe pereche, situate retroperitoneal, de o parte şi de alta a coloanei

vertebrale lombare. Au o formă caracteristică, cântăresc cca. 300 gr, având diametrul

longitudinal 12-13 cm,diametrul transversal 6-7 cm,diametrul sagital 3-4 cm,sunt de

culoare roșie-brună și de consistență fermă.

Rinichiul drept este cu 0,5-1 cm mai mic decât cel stâng. La femei rinichii sunt cu

0,3-0,5 cm mai mici în toate diametrele.

12

Poziția rinichilor în lojele renale (lombare), rinichiul stâng este situat mai sus, în

1/3 din cazuri sunt la același nivel,suprafața posterioară a rinichiului este la 9 cm de pielea

peretelui dorsal. Axul longitudinal al rinichilor face un unghi de 20 grade cu mediana.

Conturul medial renal este paralel mușchiului psoas. Rinichii sunt situați oblic de sus în jos

și dinăuntru în afară,astfel că se apropie prin polii superiori. Mobilitatea renală cu mișcările

respiratorii poate varia larg între 3-10 cm,

Secționând rinichiul în lungul liniei mediane, din partea convexă spre cea concavă

se observă:

-papilele și calicele renale: formațiuni membroase prin care se scurge urina

-parenchinul renal, cu structură zonală: corticală și medulară.

Zona corticală este formată în principal din glumeruli, tubi uriniferi și vasele de

sânge care le aparțin. Zona medulară conține 6-18 piramide renale (Malpighi), formate din

tubi colectori care drenează mai mulți nefroni.

Piramidele sunt orientate cu baza spre periferie și vârful spre sinusul renal,

deschizându-se în papilele renale, acestea se deschid în calicele mici care confluiază

formând calicele mari (2-3) și apoi pelvisul renal (bazinet) continuat cu ureterul.

Piramida este alcătuită dintr-o zonă papilară și o zona externă striată a cărei

striații conțin tuburi colectorii și vase sanguine. Corticula este situată extern periferic

între capsulă și se întinde ca o bandă între baza piramidelor și capsula renală. La rândul ei

corticola pătrunde printre piramide formând corpusculi renali Malphigi.

Rinichii sunt alcătuiți din labi renali în a cărui structură intră o piramidă renală

Malphigi împreună cu zonele laterale numite piramidele Ferein și toată substanța corticală

care le înconjoară. Lobii sunt formați din lobuli care se unesc spre canalul corector ce se

deschide în bazinet. Unitatea morfologică și funcțională a rinichiului este nefronul. La

copii rinichii sunt situați mai sus decât la adult. Rinichii copilului sunt mai mari decât la

adulți din punct de vedere al proprietăților. Irigația rinichilor necesită un flux sanguin

important reprezentat ca circa 20% din sângele trimis de către cord în circulație.

Arborele vascular al rinichiului are o dispoziție particulară. Arterele renale, ramuri

din aortă și venele renale ce drenează în vena cavă inferioară, se afla în sinusul renal la

nivelul țesutului conjunctiv lax,bogat în grăsime, care se găsește în această regiune.

13

Artera renală se împarte în arterele inferioare situate în piramidele renale, se divid

și iau un aspect arcifor între medulară și corticală formând arterele arcuate ce

vascularizează cele două zone. Din artera arcuată iau naștere arterele interlobulare ce

prezintă un traiect radial în corticulă. Din aceste artere rezultă arteriolele aferente care se

capilarizează formând glomerulul renal. Sângele părăsește glomerulul prin arteriola

eferentă ce se deschide în rețeaua capilară a cortexului renal ce se îndreaptă spre venele

interlobulare apoi în venele arcuate și în final în venele interlobare, formând vena renală.

Structurile producătoare de urina primară sunt: - corpusculii renali Malphigi

- aparatul Jugstablomerular

Corpusculii renali Malphigi au un diametru de la 200-300 micrometri vizibil

microscopic ca un punct roșu. Conține glomerulul format din 20-25 de bucle capilare

înconjurată de capsula Bowman, prezintă un pol vascular, iar spațiul dintre cei doi pereți ai

capsulei primește urina primară și o conduce la polul urinar în sistemul tubular.

Filtrul renal se compune la acest nivel din trei structuri:

- un endoteliu ce nu permite trecerea celulelor sanguine

- membrana bazală care nu împiedică trecerea moleculelor voluminoase

- prodicele care au prelungiri spre membrana bazală și rețin substanțele cele mai fine.

Aparatul Jugstablomerular este format dintr-un grup de celule situate într-o

moleculă densă și unghiul de arteriorele aferente și eferente. Ele intervin în controlul

presiunii arteriale. Celulele acestui aparat au o inervație adrenelgică.

Structurile ce produc urina secundară sunt reprezentați de tubi renali alcătuiți din mai

multe segmente

- tubul contor preximal care începe în apropierea glomerulului în continuarea capsulei

bowman și se îndreaptă spre medulara, conține microvili și mitocondrii.

- un tub drept cu un ram descendent și un ram descendent care formează o ansă.

- tubul contort distal se reântoarce în corticola rinichiului, și este formată din celule

epiteliale înalte bine separate.

14

15

DEFINIȚIA BOLII ȘI NOȚIUNI GENERALE

Semiologia aparatului urinar

1. Insuficiența renală acută:

Definiţie : Este o suferinţă renală gravă, caracterizata prin suprimarea bruscă a

funcţiei renale (excretoare, metabolice şi umorale), exprimată clinic prin hiperazotemie,

oligurie sau anurie, cu evoluţie către coma uremică.

Etiopatogenie:

Cauzele sunt multiple şi au localizare:

- prerenal (stări de şoc)

- renal (necroze tubulare acute)

- postrenal (litiaza renală, tumori prostatice şi stenozate).

Tablou clinic:

Primul stadiu, de agresiune, este urmat de faza oligoanuricâ [8-10 zile] şi de faza de

reluare a diurezei, însoţită la început de poliurie.

Semnele clinice în primele stadii:

- oboseală

- anorexie

- vărsături

- halenă amoniacală

- diaree

- respiraţie Kiissmaul sau Cheyne-Stokes

- somnolenţă

- agitaţie

- comă.

Explorările paraclinice evidenţiează:

- acidoză

- creşterea produşilor de putrefacţie intestinală

- hiperpotasemie

- hipocalcemie

- hiperazotemie

16

- hiperglicemie.

Pronostic:

Depinde de durata insuficienţei renale. Dacă funcţia renală se restabileşte către a cincea - a

şasea zi, bonavul se vindecă. Dacă funcţia renală nu se restabileşte rapid, apar tulburări

biologice. Aplicate la timp, metodele de epurare extrarenală permit vindecarea definitivă,

rinichii recuperându-şi în întregime funcţiile.

Tratament:

Se adresează cauzei (şocul hipovolemic, hemoragiile, deshidratările, înlăturând agenţii

toxici). In perioada oligo-anurică se combate retenţia azotată printr-un regim gluco-lipidic,

care să furnizeze 2000 calorii/zi, cu aport redus de apă şi K. Acidoza se combate cu soluţie

de bicarbonat de NaCl 4g%o (200-300 ml/zi), iar hiperpotasemia cu 50-100 ml ca

gluconic, glucoza hipertonică asociată cu insulina.

In cazurile foarte grave se recurge la hemodializă.

Anuria se combate cu perfuzii de Manitol 20%, furosemid 2g/zi la interval de 3 h pentru

forţarea diurezei. Când este cazul, se administrează antibiotice cu toxicitate renală redusă

(Penicilină, Ampicilina, Oxacilină, Eritromicină), masa eritrocitară sau sânge integral

proaspăt, Plegomazin 25 mg im, sedative.

2. Insuficienţa renală cronică:

Definiţie: Este o scădere progresivă a capacităţii funcţionale renale, cu reţinerea în

organism a substanţelor toxice rezultate din metabolism şi cu evoluţie către uremie

terminală.

Etiologie:

Insuficienţa renală cronică reprezintă etapa finală a bolii renale, în special a pielonefritelor,

glomerulonefritelor cronice, a HTA maligne, a obstrucţiilor căilor urinare.

Patogenie:

Se ştie că, în mod normal rinichiul are o rezervă funcţională care îi permite să se adapteze

unor solicitări crescute. In insuficienţa renală cronică, distrugerea nefronilor nu mai

permite această adaptare. Prima funcţie alterată este capacitatea de concentraţie.

17

In stadiul iniţial, rinichiul poate asigura homeostazia mediului intern, adică să menţină

constantă cantitatea de sare, apă, substanţe azotate şi electroliţi din organism, care se

realizează prin unele mecanisme compensatoare, principalul fiind poliuria.

In această perioadă, poliuria se însoţeşte de hipostenurie (de scăderea capacităţii de

concentraţie). Odată cu progresarea leziunilor, poliuria devine maximă şi scăderea

capacităţii de concentraţie este foarte severă. Când densitatea urinii oscilează, invariabil

între 1010-1011 aceasta este faza de izostenurie. In ultimul stadiu insuficienţa renală se

decompensează şi apare oliguria cu izostenurie şi apoi uremia terminală.

Simptome:

- în stadiul compensat, starea generală este relativ bună. Diagnosticul se precizează prin

explorarea funcţiilor renale, care arată scăderea capacităţii de concentrare şi reducerea

filtrării glomerulare.

Pot apărea unele semne clinice ca: - astenie

- cefalee

- scăderea poftei de mâncare.

Cel mai important semn este poliuria, care se însoţeşte la început de hipostenurie, iar mai

târziu de izostenurie.

In stadiul de insuficienţă renală decompensată, starea generală se alterează progresiv,

apărând numeroase simptome clinice şi biologice. Tulburările digestive se accentuează,

apărând inapetenţa, greţuri, vărsături, diaree. Bolnavul prezintă prurit şi o paloare

caracteristică (galben-murdar) a tegumentelor şi mucoaselor, greață și vărsături până la

intoleranța gastrică, hematemeză și, uneori, melenă.

Apar semne nervoase ca: cefalee precoce, continuă și chinuitoare, contracții musculare,

stări confuzionale, delir, comă, ameţeli, somnolenţă sau criză convulsivă, bolnavul este

dispneic. Analiza sângelui pune în evidenţa anuria şi unele tulburări hemoragice. Urinile

sunt palide, iar mai târziu apare oliguria terminală.

Oliguria: diureza scăzută, respectiv sub 800 ml/zi.

Poliuria: bolnavul prezintă micţiuni frecvente în cantităţi mari diureza fiind 2500

ml/zi.

Uremia: stadiul terminal al insuficienţei cronice.

Simptomele pot fi grupate în:

18

a)stare generală profund alterată, oboseală fizică şi psihică, tegumente palide,

prurit, hipotermie, senzaţii de frig;

b)respirator - miros amoniacal al aerului expirat;

c)digestiv - repulsie totală faţă de alimente, greaţă şi vărsături până la

intoleranţă gastrică, uneori melenă;

d)Cardio-vascular - insuficienţă cardiacă, HTA (raport cu afecţiunea cauzală),

pericardită;

e)Neurologică - cefalee precoce, continuă şi chinuitoare, contracţii musculare,

somnolenţă stări confuzionale, delir şi comă.

Cauze:

- cauza cea mai frecventă a insuficienței renale cronice este diabetul zaharat ( diabet de

tip 1 sau 2 ). Această boală afectează vasele sangvine mici, inclusiv cele ale rinichilor,

determinând insuficienta renală.

Alte cauze ale insuficienței renale cronice sunt :

- hipertensiunea arterială

- obstrucția căilor urinare – datorată unei hipertrofii a prostatei, calculi

renali, tumori, sau refluxului vezicoureteral ( întoarcerea urinei dinspre vezică către

rinichi )

Factori de risc:

- cel mai important factor de risc reprezintă diabetul. Alte boli și afecțiuni ce pot crește

riscul de IRC sunt: - hipertensinunea arterială

- lupus eritematos sistemic

- ateroscleroza

- glomerulonefrita cronică

- afecțiuni renale congenitale

- obstrucția căilor renale

- expunerea prelungită la toxine și unele medicamente.

Evoluţia:

Este foarte variabilă, uneori rapidă (în câteva luni), alteori lentă (ani). Supravegherea

riguroasă, cu menţinerea echilibrului hidroelectrolitic şi metabolic, permite o evoluţie

îndelungată.

19

Complicaţii;

Complicaţiile de Insuficienţă Renală Cronică sunt frecvente încât unii autori le iau

în discuţie în cadrul manifestărilor clinice ale bolii, aşa cum le-am expus şi noi.

Unele din acestea nu apar curent dar sunt de o gravitate deosebită şi de cele mai

multe ori influenţează negativ evoluţia bolii. Le vom menţiona pe scurt în cele ce urmează:

- Edemul pulmonar uremic: cauze – hiperhidratarea; insuficienţă ventriculară

stângă, creşterea permeabilităţii capilarelor

- Hipertensiunea arterială: frecvenţa HTA în IRC este crescută şi creşte cu progresia

IRC dinspre uşor spre sever.

- Cardiopatia ischemică: incidenţa cardiopatiei ischemice la bolnavii cu IRC este

mare datorită unui proces accelerat de ateroscleroză

- Modificări gastro-intestinale: leziunile bucale şi faringiene, leziuni esofagiene,

leziuni gastro-intestinale

- Modificări hematologice: anemia – apare la toţi bolnavii cu IRC la care nivelul

creatininei serice depăşeşte 3,5 mg%

- Complicaţii hemoragice: digestivă, mediastinală spontană, intracraniene, digestive

oculte. Incidenţa fenomenelor hemoragipare creşte pe măsura creşterii retenţiei azotate.

- Alterările stării de conştienţă (confuzie, stare de letargie, comă)

Complicaţiile hemodializei pot fi induse de procedură de dializă şi sunt imediate, sau pot

fi generate în timp de tratamentul prin hemodializă.

Complicaţii în timpul hemodializei

- Tulburări cardio-vasculare

- Hipertensiune arterială. Colaps

- Accident vascular cerebral.

- Tulburări de ritm şi de conducere

- Insuficienţă cardiacă

- Tulburări vasculare periferice

- Sângerări în timpul dializei

- Coagularea sângelui în circuitul extracorporeal

- Sindrom de dezechilibru dialitic

- Cefalee

20

- Convulsii

- Crampe musculare

- Pierderi de conştienţă

Sunt numeroase, cele mai periculoase fiind edemul pulmonar sau cerebral, infecţiile.

Pronostic:

În stadiul compensat este relativ bun, în stadiul decompensat este sumbru.

Diagnosticul pozitiv: - criterii clinice: oligoanurie

- criterii biologice: scăderea creatininei, creșterea lent progresivă

a creatininei, ureei, anemiei, acidoză metabolică.

- criterii paraclinice: - echo renal ( rinichi mici )

- urografie (creatinină < 3 mg % )

- scintigramă renală ( rar folosită )

Se bazează pe faza compensată, pe explorările funcţionale renale.

Tratamentul profilactic vizează:

1. depistarea şi tratarea în faza incipientă, afecţiunilor renale, în special a celor bilaterale;

2.evitarea hemoragiilor şi deshidratărilor;

3.tratarea complicaţiilor.

Tratamentul curativ vizează:

1.repausul va fi parţial în stadiul compensat [12-14 ore/zi] şi total în cel decompensat;

2.dieta normocalorică (2000-3000 calorii/zi), moderat hipoproteică, normolipidică şi

hiperglucidică în faza compensată. In faza decompensată, proteinele vor fi reduse 20-30

g/zi, se administrează glucide în exces şi puţine grăsimi. In faza de uremie, când

alimentaţia pe cale orală nu este posibilă,se recurge la alimentarea pe sonda sau perfuzie

iv. cantitatea de apă, permisă este de 1500-2000 ml în stadiul decompensat şi 600-700 ml

în stadiul decompensat, adăugându-se cantitatea de apă pierdută prin vărsături, diaree,

urină.

21

TRATAMENTUL IGIENO-DIETIC ŞI MEDICAMENTOS

1. Măsuri cu caracter general

Limitarea efortului fizic prin repaus

Modularea administrării medicamentelor şi se contraindică medicamentele nefrotoxice.

În administrarea medicamentelor se va ţine seama de calea de eliminare a lor, precum şi

efectul pe care medicamentele îl dezvoltă asupra rinichiului.

Se contraindică vaccinările: pot produce agravări brutale ale IRC. Excepţie fac bolnavii cu

IRC în program de dializă, întrucât la aceştia funcţia rinichiului este oricum neglijabilă şi

unele vaccinări (Ex. Împotriva HBV) pot preveni complicaţii severe legate de transfuzii

repetate de sânge şi de procedeul de epurare utilizat

Se vor evita intervenţiile chirurgicale. Şocul operator şi anestezia pot agrava

evoluţia IRC

Se vor proteja venele antebraţelor în vederea realizării fistulei AV.

2. Regim alimentar

Aportul caloric trebuie să ţină cont de starea de nutriţie a bolnavului, precum şi de

echilibrul azotat. Aportul caloric la bolnavii subnutriţi va fi 40-45Kcal/Kg/zi, la bolnavii

normoponderali 35Kcal/Kg/zi

Aportul mediu de glucide pentru un bolnav de 70Kg va fi: 340-460g/zi sub formă de zahăr

şi zaharoase, legume, fructe, paste făinoase.

Aportul mediu de lichide la o greutate de 70Kg: 80-90g/zi cu raport egal 1/1 grăsimi

vegetale/grăsimi animale

Aportul proteic. Regim hipoproteic prin reducerea fosfatemiei şi depunerilor renale de

fosfat de Ca.

Aportul de lichide-săruri. Se indică consumul unui pahar de apă după fiecare urinare pentru

a se evita deshidratarea.

Reechilibrarea hidro-electrolitică în IRC. Se administrează diuretic-furosemid 500-1000mg

intravenos lent sub controlul Na, K seric a diurezei

Combaterea acidozei. Profilaxia stării de acidoză metabolică se obţine în formele uşoare şi

medii de IRC prin reducerea aportului oral de echivalenţi acizi la 15-20 mEg/zi, regim

hipoproteic 0,6g proteine/zi cu 500-600mg fosfaţi.

22

Tratamentul medicamentos:

Se combate acidoza administrând alcaline sub formă de acetat de Na, citrat de Na, se va

avea grijă ca Na să nu fie dat în exces.

Hipokaliemia:

Se corectează prin aport alimentar (fructe, legume, sucuri) şi săruri de K. Metodele de

epurare extrarenală nu dau rezultate nete.

Trebuie încercate în faza uremică finală, în care se pot obţine unele ameliorări.

Transplantul de rinichi pare să dea rezultate bune. O atenţie deosebită se acordă toaletei

bolnavului: igiena gurii cu glicerina boroxată sau apă bicarbonatată, igiena generală,

deoarece bolnavul pierde uneori urina şi fecale prevenirea şi tratarea escarelor.

Simptome funcţionale:

Cele mai frecvente sunt: durerea,tulburări de micţiune, piuria, hematuria.

1. Durerea în regiunea lombară, apare spontan cu sediul unilateral sau bilateral.

Durerea lombară bilaterală, de o intensitate redusă (surdă) apare în glomerulonefrita acută

sau cronică, scleroză renală.

Durerea de intensitate mare, unilaterală, apăruta sub formă de criză paroxistică cu debut în

regiunea lombară şi iradieri pe traiectul ureterului spre fosa iliacă, regiunea inghinală,

organele genitale şi faţa internă a coapsei respective şi în colica renală.

Durerea este atroce, permanentă şi are caracter de sfâşiere, înţepătură sau greutate.

Bolnavul este agitat, caută o poziţie antalgică, are senzaţia de micţiune. De obicei apare

brutal şi durează ore sau zile.

Apare litiaza renală (calculul care pătrunde pe ureter).

2. Tulburări de micţiune:

- polakiuria - micţiuni frecvente în cantităţi mici, uneori chiar câteva picături: - cistite;

- iskiuria - retenţia de urină; incapacitatea vezicii urinare de a-şi evacua urina;

- disuria - eliminarea urinei cu dificultate şi durere;

23

- nicturia - inversarea raportului numărului de micţiuni şi a cantităţii de urină emisă în

timpul zilei şi nopţii;

- incontinenţa de urină - emisiuni urinare involuntare şi inconştiente.

Tulburări ale volumului urinei :

- poliuria - diureza peste 2000 ml/zi. Poate apare în perioada de debut a unor boli

infecţioase după crize de colici renale, în perioada de compensare a insuficienţei

circulatorii, în perioada de reabsorbire a edemelor;

- oliguria - diureza sub 1000 ml/zi, are cauze renale şi extrarenale. Apare în caz de

afecţiuni însoţite de transpiraţii abundente, vărsături, diaree accentuata, hemoragii

abundente în perioada acută a unor boli infecţioase, insuficienţa circulatorie, colici renale,

glomerulonefrită acută;

- anuria - absenţa urinei în vezică. Poate surveni în caz de glomerulonefrite acute,

nefropatii gravidice, traumatisme lombare, intervenţii chirurgicale.

3 .Hematuria - prezenţa sângelui în urină, care capătă o culoare roşie deschisă sau

închisă. Numai hematuria macroscopică este un simptom funcţional urinar, deoarece

există şi hematurii puse în evidenţa numai prin metode de laborator. Provenienţa

hematuriei se stabileşte prin proba celor trei pahare conice. Bolnavul urinează în cele trei

pahare conice: câteva picături în primul pahar, cea mai abundentă în cel de-al doilea pahar

şi ultimele picături în cel de-al treilea pahar. Dacă, hematuria apare numai în primul pahar

este de origine uretrală, dacă, apare în ultimul pahar este de origine

vezicală, iar în toate trei paharele este de origine renală.

4. Piuria - reprezintă prezenţa puroiului în urină. Se traduce macroscopic printr-un

aspect tulbure al urinelor, dar nu poate fi afirmată decât prin examen microscopic, examen

care arată prezenţa unor leucocite polinucleice, mai mult sau mai

puţin alterate.

Piuria este datorată unor leziuni ale aparatului urinar şi în acest caz, ca şi în cazul

hematuriei se poate recurge la proba celor trei pahare conice pentru a preciza piuria.

Semne fizice:

Inspecţia generală - oferă importanţa dată de diagnostic.

24

Exemplu :

- poziţia "cocoş de puşcă" este luată de bolnav în colica renală;

- paluarea tegumentelor întâlnite la bolnavii cu insuficienţă renală cronică, (uremia);

- edemul - traduce o hiperhidratare, uneori este discret, alteori considerabil, antrenând

infiltrarea ţesutului celular subcutanat din întreg organismul, ori colecţii de lichid în toate

seroasele (pleura, pericard, peritoneu). Aceasta este edemul generalizat.

Edemul renal este alb, nedureros, moale (păstrează amprenta degetului la apăsare), cu piele

lucioasă. Debutează la pleoape, faţă şi maleole, la început vizibil numai dimineaţa cu

timpul, cuprinde faţa dorsală a labei piciorului, gambă, coapsă , organele genitale, peretele

abdominal şi faţa dorsală a mâinilor. Edemul renal trebuie deosebit de celelalte edeme

(cardiac şi hepatic), de edemul alergic, de edemul de tromboflebite şi varice, edeme de

inflamaţii.

Inspecţia locală poate constata:

Bombarea regiunii lombare în tumori renale sau bombarea regiunii suprapubiene în caz de

retenţie de urină cu glob vezical.

Se obţin informaţii importante prin palpare. Manevră importantă în bolile renale este

percutarea regiunii lombare cu vârful degetelor sau cu marginea cubitală a

mânii care declanşează, dureri vii în caz de litiaza renală, pielonefrite, glomerulonefrita

acută.

Un examen important este tuşeul rectal care permite depistarea unui obstacol în micul

bazin: la bărbaţi - prostata, la femei - tumora pelvină.

Examenul cardiovascular este deosebit de preţios, pe de o parte datorită interesării

rinichiului în numeroase afecţiuni cardiovasculare (HTA), pe de altă parte interesării

cordului în unele boli renale (glomerulonefrite).

Teste de laborator:

- asistenta va recolta sânge pentru determinarea ureei,

creatininei, rezervei alcaline, pH-ului, ionogramei;

- va recolta urina pentru analizele obişnuite şi pentru dozarea

ureei urmare.

25

Explorarea funcţională a aparatului renal

Scopul explorării funcţiei renale stabileşte dacă rinichiul satisface funcţiile în mod normal

sau nu; să se obţină relaţii asupra mecanismului perturbat calitativ şi cantitativ.

Metode şi mijloace de explorare a funcţiei renale

Activitatea rinichiului trebuie explorată pe trei direcţii principale:

- analiza urinei;

- examenul sângelui;

- explorarea mecanismelor funcţionale renale propriu-zise glomerulare şi tubulare.

Analiza urinei:

Examenul de urină poate furniza date asupra stării funcţionale a rinichilor şi asupra

homeostaziei organismului.

Examenul cuprinde:

- un examen macroscopic

- un examen microscopic

- un examen bacteriologic

- un examen fizico-chimic

26

CAPITOLUL II

NOȚIUNI DESPRE NURSING

Virginia Henderson afirmă că:

“Sănătatea este o stare în care necesităţile sunt satisfăcute în mod autonom şi nu se

limitează la absenţa bolii.”

“Boala reprezintă ruperea echilibrului armoniei, un semnal de alarmă, tradus prin

suferinţă fizică, psihică, o dificultate sau o inadaptare la o situaţie nouă, provizorie sau

permanentă.”

FUNCŢIILE ASISTENŢEI

Funcţia de natură independentă

Asistenţa asigură îngrijiri de confort când bolnavul nu-şi poate împlini singur anumite

funcţii asistenta va transmite informaţia, educă pacientul, îl va ajuta şi îl va susţine.

Funcţia de natură dependentă

La indicaţia medicului aplică metodele de observaţie, de tratament sau readaptare care le

observă la pacient. Modificările provocate de boală sau de tratament le transmite

medicului.

Funcţia de natură interdependentă

Constă în colaborarea cu alţi profesionişti din domeniul sanitar, social educativ şi

administrativ şi participarea asistenţei la activităţi interdisciplinare.

NEVOILE FUNDAMENTALE

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor 14 nevoi

fundamentale cu componentele bio-psiho-sociale, culturale şi spirituale ale individului.

Atingerea de către pacient a interdependenţei şi satisfacerea acestor nevoi este ţelul

profesiei de asistentă medicală.

O nevoie fundamentală este o necesitate vitală, esenţială a fiinţei umane pentru

a-şi asigura starea de bine in apărarea fizică şi mentală.

a respira

a se alimenta şi hidrata

27

a elimina

a se mişca, a păstra o bună postură

a dormi, a se odihni

a se îmbrăca şi dezbrăca

a-şi menţine temperatura corpului în limite normale

a fi curat, a-şi proteja tegumentele

a evita pericolele

a comunica

a acţiona după cerinţele sale şi valorile sale

a se realiza

a se recrea

a învăţa

Cele 14 nevoi îmbracă forme foarte variate după: individ, starea de sănătate, maturitate,

obiceiuri personale, culturale.

Procesul de îngrijire este o metodă organizată şi sistematică care permite acordarea de

îngrijiri individualizate.

Etapele procesului de îngrijire sunt:

culegerea datelor;

analiza şi interpretarea datelor;

planificarea îngrijirilor (obiective);

realizarea intervenţiilor;

evaluarea

Culegerea datelor – ne permite să facem o inventariere a tuturor aspectelor privind

pacientul în globalitatea lui.

Analiza şi interpretarea datelor – ne permit să punem în lumină problemele specifice de

dependenţă şi sursa de dificultate care le-a generat, adică elaborarea “diagnosticului de

nursing”.

Planificarea îngrijirilor – ne permite determinarea obiectivelor care trebuie urmărite şi

stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor.

28

Aplicarea intervenţiilor – se referă la utilizarea planului de intervenţie elaborat (precizarea

concretă a intervenţiilor).

Evaluarea – constă în analiza rezultatului obţinut (dacă intervenţiile au fost adecvate, dacă

s-a obţinut rezultatul dorit) şi eventual dacă este necesară reajustarea intervenţiilor şi

obiectivelor.

29

PREZENTAREA CAZULUI 1

1) Culegerea datelor

Numele si prenumele: S.I.

Data naşterii: 10.03.1947

Profesia: pensionară

Informaţii medicale

Data internării: 13.07.2011

Diagnostic la internare: Insuficienţă Renală Cronică în program de hemodializă, tromboză de

fistulă antero-venoasă, HTA esenţială

Motivele internării: fistulă parţial trombozată.

Antecedente heredocolaterale: nesemnificative

Antecedente personale patologice:

03.04 IRCD, cu program de hemodializă, 2006 diagnosticat cu nefroangioscleroză, HTA

severă

Istoricul bolii: Pacientul cunoscut hipertensiv de aproximativ 10 ani în evidenţa clinicii de

nefrologie cu nefroangioscleroză benignă şi retenţie azotată fixă. A intrat în programul de HD

numai din 2004. Se prezintă la spital cu stare generală alterată, (cu dispnee, abdomen dureros

difuz, absenţa tranzitului intestinal, oligurie, greţuri şi vărsături, edeme la nivelul membrelor

inferioare, febră). Se internează pentru funcţionarea dificilă a fistulei arterio-venoase în

vederea refacerii aportului vascular.

30

Analize de laborator:

Sânge: Hb = 7,3 g/dl

Ht = 21,8%

Leucocite ^ 5000%

Trombocite = 300000

VSH = 28

Cholesterol=161

Uree = 20 mg/100ml

Creatinină = 12,2

Acid uric = 5

GOT = 12 u/L

GPT = 15 u/L

Timpul de protombină = 13.13

Urină: ph = 5

Densitate = 1015

Albumina = slab pozitivă

Glucoza = absentă

Leucocite = 64000

Hematii = 10-12 celule

Epiteliale = absente

Proba ADDIS:

Leucocite = 64000/min

Hematii = 4,4x106/min

Urocultură = sterilă

Creatinină = 5 mil/min

Uree = 223mg%

31

Observarea nevoilor fundamentale

1) Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie:

A. Manifestări de independenţă

Frecvenţă cardiacă

Puls bine bătut

Mucoasa respiratorie este umedă

B. Manifestări de dependenţă:

Frecvenţa şi tipul respirator = 35 resp/min

Obstrucţia căilor respiratorii

Tahicardie (puls – 120b/min)

T.A.:180/100 – hipertensiune arterială

Tegumente palide

C. Sursa de dificultate:

Intoleranţă la efort fizic

Dispnee

D. Problema:

H.T.A.

Dispnee

2) Nevoia de a bea şi mânca:

A. Manifestări de independenţă:

Se alimentează activ

Cantitatea de lichide consumată la 24h este de 2-2.5 l


Prezintă multiple edeme: - membrelor inferioare


Diminuarea mobilităţii

3) Nevoia de a elimina:


Scaun: 1/24 h, consistent cu aspect normal

Transpiraţie în condiţii normale


32

Urină

- Număr de micţiuni la 24h/l

- Cantitatea de urină la 24h/50ml – oligurie

Prezintă retenţie hidrică(edeme multiple)

Bilanţ hidroelectrolitic (intrări-ieşiri) – nesatisfăcătoare


Spasme vezicale

Alterarea cailor urinare

Diminuarea volumului de urină

D. Problema:

Oligurie

4) Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură:


Nu prezintă deficient motor


Se deplasează activ dar cu greutate, datorită stării generale alterate şi a

asteniei marcate


Slăbiciune

Diminuarea mobilităţii

D. Problema:

Dureri precordiale date de H.T.A.

Oboseală

5) Nevoia de a dormi şi a se odihni:


Somnul – durata este de 8 ore în timpul nopţii, somn fiziologic


Insomnie

C. Surse de dificultate:

Cefalee

Durere

33

D. Problema:

Insomnie

6) Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca:


Nu necesită ajutor în satisfacerea acestei nevoi

7) Nevoia de a menţine temperatura constantă a corpului:


Nu prezintă


Hipertermie - 38°C


Diminuări de termoreglare

D. Problema:

Hipertermie

8) Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre:


Stare de igienă corespunzătoare

Nu necesită ajutor în efectuarea igienei

9) Nevoia de a evita pericolele:

A. Manifestări de dependenţă:

Prezintă dureri particulare, junghi toracic

Prezintă risc de complicaţii

Prezintă anxietate şi fatigabilitate

B. Sursa de dificultate:

Risc de alterare a stării generale

C. Problema:

Anxietate şi fatigabilitate

10) Nevoia de comunicare


Limba vorbită română

Comunică verbal fără dificultăţi

34

11) Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori


Este de religie ortodoxă, credincioasă

12) Nevoia de a se realiza:


Este pensionară

13) Nevoia de a se recrea:


Plimbări prin parc, cititul ziarelor, revistelor

14) Nevoia de a învăţa:


Este preocupată să se intereseze cu privire la boala sa

2) Planificarea îngrijirilor

1) Problema: H.T.A.

Obiective: pacientul să prezinte o T.A. în limite normale

Diagnostic de îngrijire: creşterea T.A. peste valori normale

2) Problema: Oligurie

Obiective: obţinerea unei eliminări urinare adecvate

Diagnostic de îngrijire: diminuarea volumului de urină

3) Problema: Slăbiciune

Obiective: să beneficieze de stare generală bună

Diagnostic de îngrijire: dificultate în mobilizare datorită stării generale alterate

4) Problema: Hipertermia

Obiective: scăderea temperaturii în limite normale

Diagnostic de îngrijire: diminuarea temperaturii

5) Problema: Risc de complicaţii

Obiective: să prezinte o stare generală fără complicaţii

Diagnostic de îngrijire: risc de alterare a stării generale

35

Evalu

are

Sta

rea

pac

iente

i sa

amel

iora

t

T.A

aju

nge

în 2

ore

după

adm

inis

trar

ea

med

icam

ente

lor

la 1

50/9

0

mm

/Hg

ZIU

A I

Inte

rven

ţii

- A

sist

enta

fac

e zi

lnic

bil

anţu

l

măs

urâ

nd i

nges

tia

şi e

xcr

eţia

.

- co

rect

ează

dez

ech

ilib

rul

hid

ric

pri

n f

orţ

area

, diu

reze

i pri

n a

dm

de

lich

ide

- ef

ectu

ează

bil

anţu

l

hid

roel

ectr

oli

tic

pe

24h, se

adm

la

indic

aţia

med

iculu

i tr

atam

ent

cu

Furo

sem

id

- re

colt

area

uri

nei

pen

tru e

xam

en

chim

ic ş

i bac

teri

olo

gic

- as

igură

o a

tmosf

eră

cald

ă

- în

cura

jeaz

ă pac

ien

ta s

ă-şi

expri

me

senti

men

tele

în l

egăt

ură

cu p

roble

ma

de

dep

end

enţă

- ed

ucă

pac

ienta

să

evit

e em

oţi

ile

şi

stre

sul

- în

vaţ

ă pac

ienta

să

facă

exer

ciţi

i

care

ii

favori

zeaz

ă ci

rcula

ţia

şi

resp

iraţ

ia f

ără

a obosi

- m

ăsoar

ă te

nsi

un

ea a

rter

ială

- ae

rise

şte

salo

nul

- ad

min

istr

ează

la

indic

aţia

med

iculu

i tr

atam

ent

(Nif

edip

in)

- al

imen

taţi

e ec

hil

ibra

tă

- să

poar

te î

mbră

căm

inte

lej

eră

Ob

iect

ive

Pac

ientu

l să

fie

ech

ilib

rat

hid

roel

ectr

oli

tic.

Pac

ientu

l să

nu p

rezi

nte

com

pli

caţi

i cu

tanat

e.

Pac

ientu

l să

fie

ech

ilib

rat

psi

hic

Aduce

rea

tensi

unii

art

eria

le l

a

val

ori

norm

ale

Pro

ble

me

1. O

liguri

e 150m

l/24h

2.H

TA

indusă

de

I.R

.C.:

T

A=

180/1

00 m

m/H

g

36

Tem

per

atura

aju

nge

la

36.9

°C î

n 3

0 m

inute

după

adm

inis

trar

ea

trat

amen

tulu

i

- se

adm

inis

trea

ză al

go

calm

in 2

fiole

intr

aven

os

- se

rec

olt

ează

sân

ge

pen

tru

det

erm

inar

ea p

rob

elo

r bio

logic

e

- se

rec

olt

ează

uri

nă

pen

tru

uro

cult

ură

- ae

rise

şte

salo

nul

- as

igură

îm

bră

căm

inte

lej

eră

- m

enţi

ne

igie

na

tegum

ente

lor

adm

inis

trea

ză l

ichid

e p

entr

u a

com

ple

ta p

ierd

eril

e pro

duse

pri

n

tran

spir

aţie

- ap

lică

com

pre

se r

eci

pe

frunte

- se

ia

tem

per

atura

şi

se n

ote

ază

în F

.O.

Aduce

rea

tem

per

aturi

i la

val

ori

norm

ale

Pac

ienta

să

fie

echil

ibra

tă

hid

roel

ectr

oli

tic

Să

aibă

o s

tare

de

bin

e

fizi

c şi

psi

hic

Măs

ura

rea

tem

per

aturi

i

3. H

iper

term

ie 3

8°C

37

Evalu

are

Fri

sonul

e co

mbăt

ut

Pac

ienta

nu m

ai

tran

spir

ă, a

re

tegum

ente

le i

nta

cte

Pac

ienta

est

e m

ai

liniş

tită

ZIU

A I

I

Inte

rven

ţii

- ad

min

istr

are

de

vit

amin

a C

4m

l şi

glu

conat

de

calc

iu 1

fio

lă i

ntr

aven

os

- la

indic

aţia

med

iculu

i se

adm

anti

term

ice,

anti

bio

tice

- se

învel

eşte

pac

ienta

cu

o p

ătură

- sc

him

bă

des

len

jeri

a de

pat

şi

corp

- ap

lică

com

pre

se r

eci

- în

cura

jeaz

ă pac

ienta

- sc

him

bar

ea l

enje

riei

- se

ban

daj

ează

cu a

lcool

- îm

pac

het

ări

cu c

om

pre

se r

eci

- m

enţi

ne

igie

na

riguro

asă

a

tegum

ente

lor,

asi

gură

îm

bră

căm

inte

uşo

ară

şi c

om

odă

- as

iste

nta

med

ical

ă în

cura

jeaz

ă

pac

ienta

să-

şi e

xpri

me

tem

eril

e, s

ă

com

unic

e

- vorb

eşte

pac

iente

i cu

blâ

ndeţ

e, o

încu

raje

ază

Ob

iect

ive

Com

bat

erea

fri

sonulu

i

Com

bat

erea

hip

erte

rmie

i

Pro

teja

rea

tegum

ente

lor

Pac

ienta

să

aib

ă o s

tare

de

confo

rt f

izic

Înlă

tura

rea

tem

eril

or

pe

care

le a

re p

acie

nta

cu p

rivir

e la

boal

a sa

, li

niş

tire

a pac

ien

tei

Pro

ble

me

1. F

riso

n c

a urm

are

a

creş

teri

i te

mper

aturi

i

2. T

ransp

iraţ

ii c

a u

rmar

e

a sc

ăder

ii t

emper

aturi

i

3. A

nxie

tate

38

Evalu

are

Pac

ienta

se

sim

te î

n

sigura

nţă

, m

ai

confo

rtab

il

Pac

ienta

se

sim

te

mai

bin

e

Poft

a de

mân

care

revin

e tr

epta

t

ZIU

A I

II

Inte

rven

ţii

- as

iste

nta

aju

tă p

acie

nta

să

mea

rgă,

să-

şi

sati

sfac

ă n

evoil

e fi

ziolo

gic

e: i

gie

na

coti

dia

nă

- în

toar

ce p

acie

nta

în p

at

- m

asaj

ul

gam

bel

or

- as

igură

condiţ

iile

ad

ecv

ate

pen

tru a

evit

a

per

icolu

l

- am

pla

seaz

ă p

acie

nta

într

-un s

alon l

iniş

tit

- urm

ăreş

te ş

i ap

reci

ază

core

ct p

ote

nţi

alul

infe

cţio

s al

pac

iente

i

- in

form

ează

şi

stab

ileş

te î

mpre

ună

cu

pac

ienta

pla

nul

de

recu

per

are

a st

ării

de

sănăt

ate

şi c

reşt

erea

rez

iste

nţi

org

anis

mulu

i

- în

vaţ

ă pac

ienta

teh

nic

i de

rela

xar

e, m

asaj

- vit

amin

ote

rapie

, vit

amin

ele

B1, B

6, B

12

,

calc

iu, vit

amin

a C

la

indic

aţia

med

iculu

i

- as

igură

leg

ătura

pac

iente

i cu

fam

ilia

pri

n

viz

ite

frec

ven

te

- se

ofe

ră p

acie

nte

i al

imen

te u

şor

de

tole

rat,

pre

fera

te d

e pac

ientă

în c

anti

tăţi

moder

ate

- re

gim

ali

men

tar

hip

oso

dat

, re

gim

hip

opro

teic

- co

nşt

ienti

zeaz

ă pac

ienta

asu

pra

im

port

anţe

i

regim

ulu

i al

imen

tar

pen

tru m

enţi

ner

ea

sănăt

ăţii

, ex

plo

reaz

ă gust

uri

le ş

i ob

icei

uri

le

pac

iente

i, i

ncu

raje

ază

pac

ienta

Ob

iect

ive

Mobil

izar

ea p

acie

nte

i

Pre

ven

irea

acc

iden

telo

r ca

urm

are

a im

obil

izăr

ii

pre

lungit

e

Pac

ientu

l să

ben

efic

ieze

de

un m

ediu

de

sigura

nţă

făr

ă

acci

den

te ş

i in

fecţ

ii

Pac

ienta

tre

buie

să

fie

echil

ibra

tă n

utr

iţio

nal

Pac

ienta

să

fie

echil

ibra

tă

psi

hic

Pro

ble

me

1. D

ific

ult

ăţi

în

mob

iliz

are

dat

ori

tă

stăr

ii g

ener

ale

alte

rate

2. F

atig

abil

itat

e

3. A

lter

area

nutr

iţie

i

39

Evalu

are

Dim

inuar

ea

edem

elor

Pac

ienta

pre

zintă

o

star

e de

bin

e

Puls

ul

ajunge

la

val

ori

fiz

iolo

gic

e (6

0

băt

ăi/m

inut)

ZIU

A I

V

Inte

rven

ţii

- ad

min

istr

area

unui

regim

igie

no

die

tic

norm

oca

lori

c, h

ipo

sodat

- ad

min

istr

area

la

indic

aţia

med

iculu

i

de

diu

reti

ce (

Furo

sem

id)

- câ

ntă

rire

a zi

lnic

ă a

pac

iente

i

- in

spec

ţia

viz

ual

ă a

edem

elor

la

mem

bre

le i

nfe

rioar

e

- se

adm

inis

trea

ză a

nti

alg

ice

(alg

oca

lmin

, an

algin

)

- ed

ucă

pac

ienta

să

fie

lin

işti

tă

- ae

rise

şte

salo

nul

- se

adm

inis

trea

ză m

edic

aţia

pre

scri

să

de

med

ic (

vas

odil

ato

are,

anti

coag

ula

nte

, to

nic

e ca

rdia

ce)

- ap

lică

teh

nic

i d

e fa

vo

riza

re a

circ

ula

ţiei

pas

ive

şi a

ctiv

e

- in

form

ează

pac

ienta

asu

pra

gra

dulu

i

de

efort

pe

care

poat

e să

-l d

epună

şi

import

anţa

conti

nuăr

ii t

rata

men

tulu

i

med

icam

ento

s

Ob

iect

ive

Com

bat

erea

edem

elor

Cân

tări

rea

pac

iente

i

Urm

ărir

ea d

iure

zei

Îngri

jire

a te

gum

ente

lor

pen

tru

pre

ven

irea

in

fecţ

iilo

r

Înlă

tura

rea

cefa

leei

Asi

gura

rea

unui

med

iu

favora

bil

Pac

ientu

l să

pre

zinte

o

circ

ula

ţie

adec

vat

ă

Pro

ble

me

1. E

dem

e m

ult

iple

2. C

efal

ee

3. A

nxie

tate

40

Evalu

are

Pac

ienta

res

pir

ă

norm

al f

recv

enţa

resp

irat

ori

e es

te

de

20

resp

iraţ

ii/m

in

Pac

ienta

res

imte

că g

reţu

rile

şi

văr

sătu

rile

au

înce

tat

Pac

ienta

ben

efic

iază

de

un

som

n l

iniş

tit

şi

odih

nit

or

ZIU

A V

Inte

rven

ţii

- m

onit

ori

zare

a re

spir

aţie

i în

vaţ

ă

pac

ienta

să

facă

ex

erci

ţii

resp

irat

ori

i

- ad

m l

a in

dic

aţia

med

icu

lui

trat

amen

t

- îi

im

pri

mă

o p

ozi

ţie

confo

rtab

ilă

- pac

ienta

est

e aj

uta

tă î

n t

impul

efort

ulu

i de

văr

sătu

ră, i

se m

enţi

ne

tăviţ

a re

nal

ă, s

e şt

erg r

estu

rile

de

văr

sătu

ră, i

se o

feră

un p

ahar

cu

apă

pen

tru a

-şi

clăt

i gura

- ad

min

istr

ează

anti

erm

etic

e la

indic

aţia

med

iculu

i

- în

vaţ

ă pac

ienta

să

pra

ctic

e te

hnic

i

de

rela

xar

e, e

xer

ciţi

i re

spir

atori

i

- id

enti

fică

cau

za a

nxie

tăţi

i

pac

iente

i

- obse

rvă

şi n

ote

ază

cali

tate

a şi

ora

rul

som

nulu

i

- ofe

ră p

acie

nte

i o c

ană

cu l

apte

cald

si

o b

aie

cald

ă

Ob

iect

ive

Aduce

rea

frec

ven

tă a

resp

iraţ

iei

la v

alori

no

rmal

e

Com

bat

erea

gre

ţuri

lor,

opri

rea

văr

satu

rilo

r,

pac

ienta

să

fie

ajuta

tă î

n

tim

pul

văr

sătu

rilo

r

Core

ctar

ea e

chil

ibru

lui

hid

roel

ectr

oli

tic

Pac

ienta

să

ben

efic

ieze

de

un s

om

n l

iniş

tit,

adih

nit

or,

core

spunză

tor

org

anis

mulu

i

Pro

ble

me

1. D

ispnee

cu p

oli

pnee

35

resp

iraţ

ii/m

inut

2. G

reţu

ri ş

i văr

sătu

ri c

a

urm

are

a hip

erhid

rată

rii

intr

acel

ula

re

3. In

som

nie

41

EVALUARE FINALĂ

Pacienta se externează cu o stare generală bună, se simte bine iar prognosticul bolii este

bun. La externarea pacientei i sa recomandat

- să beneficieze de controale de specialitate de câte ori este nevoie

- respectarea tratamentului la domiciliu prescris de medic

42



Numele si prenumele: A.S.


Profesia: pensionară



Diagnostic la internare: Sindrom febril IRCD în program de dializă cronică

Motivele internării: sindrom febril 39°C, tuse mucopurulentă, stare generală

alterată, oligurie, febră, durere, frison, tahicardie

Antecedente heredocolaterale:

Tata – diabet zaharat

Mama – reumatism articular acut

Antecedente personale:

Boală polichistică renală, insuficienţă renală cronică în program de HDC

(hemodializă cronică), HTA secundară-cardiopatie ischemică cronică

Istoricul bolii: Pacienta cunoscută cu IRC, cu program de HDC se internează în

prezent cu sindrom febril 39°C, oligurie, dispnee, febră, frisoane, stare generală

alterată

43



Ht = 21,3%

Leucocite = 10000%

Trombocite = 84000

VSH = 30 h

G = 136 g/dl

Uree = 2

Creatinina = 7,4

Acid uric = 10,1

Colesterolemie = 19g/dl

Lipemie = 702 g/dl

GOT = 9 u/L

GPT = 10 u/L

Timpul de protombină = 13,13

Fosfatoza de protombină = 2 u/L

Amilazemie= 84 u/L

Urină: ph = 5

Densitate = 1013


Glucoza = absentă

Leucocite = 6-8



Proba ADDIS:





Uree = 315mg%

44




Frecvenţă cardiacă

Puls bine bătut

Mucoasa respiratorie este umedă

T.A. 130/70


Tahicardie (puls – 120b/min)

Oboseală, epuizare


Stare generală alterată

D. Problema:

Tahicardie

Hipertermie

Tegumente palide




Cantitatea de lichide consumată la 24h este de 2-2.5 l


Greţuri

Vărsături

Inapetenţa

fatigabilitate


Dificultatea de a se alimenta cantitativ şi calitativ

D. Problema:

Scăderea în greutate

45



Scaun: 1/24 h, consistent cu aspect normal

Transpiraţie în condiţii normale


Urină

- Număr de micţiuni la 24h/l

- Cantitatea de urină la 24h/200ml – oligurie

Prezintă retenţie hidrică

Bilanţ hidroelectrolitic (intrări-ieşiri) – nesatisfăcătoare


Spasme vezicale

Alterarea cailor urinare

D. Problema:

Oligurie

Infecţie ca urmare a imunităţii scăzute





Se deplasează activ dar cu greutate, datorită stării generale alterate


Slăbiciune

D. Problema:

Surmenaj



Ore insuficiente de odihnă, nelinişte

anxietate


Oboseală

46


paloare

D. Problema:

Insomnie


B. Manifestări de independenţă:

Îşi alege singur veşmintele adecvate în funcţie de anotimp şi necesităţile

proprii



Hipertermie – 39.2°C

Cefalee

Frison

Transpiraţii abundente, ca urmare a scăderii temperaturii


Dificultatea de termoreglare


D. Problema:

Hipertermie

Frison



Tegumente curate şi integre




Prezintă risc de complicaţii

Prezintă anxietate şi fatigabilitate



47

D. Problema:

Risc de răspândire a infecţiei






Este de religie ortodoxă, credincios

Acţionează conform propriilor credinţe şi valori



Îşi urmează studiile cu interes şi doreşte să se realizeze pe plan profesional



Citeşte cărţi, reviste

Vizionează emisiuni de divertisment şi cultură



Este preocupat să se intereseze cu privire la boala sa


1) Problema: Tahicardie.

Obiective: pacientul să prezinte puls în limite normale

Diagnostic de îngrijire: puls tahicardic

2) Problema: Dificultatea în nevoia de a se hrăni

Obiective: pacientul să prezinte o greutate normală

Diagnostic de îngrijire: scăderea în greutate


48

Obiective: obţinerea unei eliminări urinare adecvate


4) Problema: Insomnia şi epuizarea

Obiective: pacientul să beneficieze de un somn adihnitor şi liniştit

Diagnostic de îngrijire: Incapacitatea de a se odihni

5) Problema: Hipertermia


de îngrijire: diminuări de temperatură


Obiective: să prezinte o stare generală fără complicaţii

Diagnostic de îngrijire: risc de alterare a stării generale

49

Eva

lua

re

Pu

lsu

l aj

ung

e la

val

ori

fizi

olo

gic

e în

30

min

ute

60b

ătăi

/min

ut

Pac

ientu

l es

te

bin

e h

răn

it ş

i

hid

rata

t

Se

va

cântă

ri î

n

con

tinu

are

Sta

rea

pac

ien

tulu

i se

amel

iore

ază

ZIU

A I

Inte

rven

ţii

- se

măs

oar

ă puls

ul

la f

ieca

re 4

h

- se

obse

rvă

faci

esul

tegu

men

tar

- se

fac

e b

ilan

ţul

hid

roel

ectr

oli

tic

al l

ichid

ulu

i

- se

lin

işte

şte

pac

ientu

l

- se

adm

inis

trea

ză v

asodil

atat

oar

e, t

onic

a

card

iace

, an

tico

agu

lan

te, la

ind

icaţ

ia

med

icu

lui

- ap

lică

teh

nic

i de

favo

riza

re a

cir

cula

ţiei

- se

va

măs

ura

zil

nic

gre

uta

tea

corp

ora

lă

- se

va

ob

serv

a ev

entu

alel

e se

mn

e d

e

des

hid

rata

re:

asp

ectu

l pie

lii

şi a

mu

coas

elor,

puls

, T

A

- i

se v

a im

pun

e un

reg

im a

lim

enta

r

hip

op

rote

ic, no

rmo

calo

ric,

bog

at i

n v

itam

ine

- se

va

serv

i pac

ien

tul

cu a

lim

ente

pre

fera

te

de

el, fă

ră a

-l f

orţ

a să

măn

ânce

- în

vaţ

ă pac

ientu

l să

fac

ă ex

erci

ţii

resp

irat

ori

i

- îi

im

pri

mă

o p

ozi

ţie

con

fort

abil

ă

- în

vaţ

ă pac

ientu

l să

ren

unţe

la

ob

icei

uri

le

dău

năt

oar

e să

năt

ăţii

- ad

min

istr

ează

la

indic

aţia

med

icu

lui

(Bro

mh

exin

, C

odei

nă)

- ed

ucă

pac

ientu

l să

fo

lose

ască

bat

ista

- fa

ce g

arg

ară

cu s

olu

ţii

anti

septi

ce

Ob

iect

ive

Pac

ientu

l să

pre

zinte

o

circ

ula

ţie

adec

vat

ă

Obţi

ner

ea

unei

gre

ută

ţi

corp

ora

le

no

rmal

e

Pac

ientu

l să

pre

zinte

căi

resp

irat

ori

i

per

mea

bil

e

şi o

bu

nă

resp

iraţ

ie

Pro

ble

me

1. T

ahic

ard

ie 9

0băt

aăi/

min

ut

2. S

căd

erea

în

gre

uta

te

2K

g/s

ăptă

mân

ă

3. D

ispn

ee-t

use

sea

că

50

Eva

lua

re

Fri

son

ul

înce

teaz

ă

Tem

per

atu

ra

corp

ulu

i es

te î

n

lim

ite

no

rmal

e

(36

.7°C

~3

7°C

Teg

um

ente

le

sunt

inte

gre

şi

star

ea

pac

ien

tulu

i

este

am

elio

rată

ZIU

A I

I

Inte

rven

ţii

- se

aco

per

ă pac

ientu

l cu

în

că o

păt

ură

- se

pun

sti

cle

cu a

pă

cald

ă pen

tru

a î

ncă

lzi

pac

ien

tul

- se

adm

inis

trea

ză c

eles

ton

e 1 f

iolă

2m

l

intr

aven

os

- se

măs

oar

ă te

mper

atu

ra f

recv

ent

- sc

him

bă

des

len

jeri

a de

corp

şi

pat

- se

adm

inis

trea

ză a

lgo

calm

in 2

fio

le i

ntr

aven

os

anti

term

ice

indic

ate

de

med

ic

- re

colt

area

an

aliz

elo

r de

labo

rato

r în

ved

erea

dep

istă

rii

surs

ei d

e in

fecţ

ie (

hem

ocu

ltură

, V

.S.H

.

form

ula

leu

coci

tară

- ae

rise

şte

încă

per

ea, as

igu

ră î

mbră

căm

inte

lej

eră

- m

enţi

ne

igie

na

tegum

ente

lor

- se

adm

inis

trea

ză l

ich

ide

pen

tru

a c

om

ple

ta

pie

rder

ile

pro

du

se p

rin

tra

nsp

iraţ

ie

- ca

lcu

leaz

ă b

ilan

ţul

inges

ta-e

xcr

eta

pe

24h

- sc

him

bar

ea l

enje

riei

de

pat

şi

de

corp

ori

de

câte

ori

est

e nev

oie

- şt

erg

erea

teg

um

ente

lor

cu u

n p

roso

p u

scat

- b

and

ajar

ea a

cest

ora

cu

alc

ool,

pu

dra

rea

cu t

alc

- ex

amin

area

ate

ntă

a t

egu

men

telo

r în

ved

erea

dep

istă

rii

even

tual

elor

sem

ne

de

apar

iţie

a

esca

relo

r

Ob

iect

ive

Co

mb

ater

ea

fris

on

ulu

i

Pac

ientu

l să

-şi

men

ţin

ă

tem

per

atu

ra

corp

ulu

i în

lim

ite

fizi

olo

gic

e

Să

fie

echil

ibra

t

hid

roel

ectr

oli

tic

Păs

trar

ea

inte

gri

tăţi

i

tegu

men

telo

r

Obţi

ner

ea

con

fort

ulu

i

pac

ien

tulu

i

Pro

ble

me

1. F

riso

n

2. H

iper

term

ie

39

,2°C

3. T

ransp

iraţ

ii

abu

nd

ente

ca

urm

are

a sc

ăder

ii

tem

per

atu

rii

51

Eva

lua

re

Pac

ientu

l îş

i

revin

e tr

epta

t

Dure

rea

sa

amel

iora

t

Fo

rţar

ea d

iure

zei

pri

n h

idra

tare

par

ente

rală

cu

solu

ţie

de

glu

coză

10

%

Diu

reza

aju

nge

la

val

ori

de

300

ml/

24

h ş

i N

a

Cl

0.9

%

ZIU

A I

II

Inte

rven

ţii

- fa

vo

rize

ază

adap

tare

a p

acie

ntu

lui

la

noul

med

iu

- as

igu

ră c

ondiţ

iile

adec

vat

e p

entr

u a

evit

a p

eric

ole

le

- st

abil

eşte

îm

pre

un

ă cu

pac

ientu

l p

lanu

l

de

săn

ătat

e

- în

vaţ

ă pac

ientu

l te

hn

ici

de

rela

xar

e,

mas

aj

- la

ind

icaţ

ia m

edic

ulu

i ad

m

vit

amin

ote

rapie

- ad

min

istr

area

la

indic

aţia

med

icu

lui

de

anal

gez

ice

pen

tru

cal

mar

ea d

ure

rilo

r

(Alg

oca

lmin

, P

iafe

n, P

apav

erin

ă)

- p

acie

ntu

l es

te e

du

cat

să c

on

sum

e 2

l

lich

id/z

i

- u

rin

a se

va

strâ

ng

e în

rec

ipie

nte

pen

tru

a pute

a ob

serv

a d

iure

za

- se

va

no

ta d

iure

za î

n f

oai

a d

e

obse

rvaţ

ie

- se

va

face

bil

anţu

l hid

roel

ectr

oli

tic

(intr

ări-

ieşi

ri)

- se

adm

tra

tam

ent

la i

ndic

aţia

med

icu

lui

cu F

uro

sem

id

- as

igu

ră o

atm

osf

eră

cald

ă

Ob

iect

ive

Pac

ientu

l să

ben

efic

ieze

de

un

med

iu d

e si

gura

nţă

fără

acc

iden

te s

au

infe

cţii

Co

mb

ater

ea

du

reri

lor

lom

bar

e

Obţi

ner

ea u

nei

diu

reze

în

cond

iţii

fizi

olo

gic

e

Pac

ientu

l să

nu

pre

zinte

com

pli

caţi

i

cuta

nat

e

Pro

ble

me

1. F

atig

abil

itat

e

2. D

ure

ri l

om

bar

e

3. O

ligu

rie

= 2

00

ml/

24

h

52

Eva

lua

re

Cef

alee

a es

te

com

băt

ută

Gre

ţuri

le s

un

t

com

băt

ute

Pac

ientu

l nu

mai

pre

zintă

văr

sătu

ri

Nu

se

înre

gis

trea

ză

răsp

ândir

ea

infe

cţie

i

ZIU

A I

V

Inte

rven

ţii

- se

adm

Alg

oca

lmin

- în

vaţ

ă pac

ientu

l te

hn

ici

de

rela

xar

e

- ad

m t

rata

men

t la

ind

icaţ

ia m

edic

ulu

i (a

nta

lgic

e)

- co

ntr

ole

ază

T.A

., c

are

ar p

ute

a d

a ce

fale

e

- ed

ucă

pac

ientu

l să

ste

a li

niş

tit,

să

gân

dea

scă

pozi

tiv

- ae

rise

şte

salo

nu

l

- p

acie

ntu

l es

te a

juta

t în

tim

pu

l ef

ort

ulu

i de

văr

sătu

ră

- se

exam

inea

ză a

spec

tul

lich

idu

lui

de

văr

sătu

ră

- i

se d

ă ap

ă să

-şi

clăt

easc

ă gu

ra d

up

ă văr

sătu

ră

- se

sup

rim

ă al

imen

taţi

a p

e g

ură

şi

se a

lim

ente

ază

pri

n p

erfu

zii

- la

ind

icaţ

ia m

edic

ulu

i se

ad

m a

nti

erm

etic

e

(Em

etir

al)

- îl

înv

aţă

să r

espir

e pro

fund

- cr

eeaz

ă un

med

iu a

mb

iant,

aer

isir

ea s

alon

ulu

i,

schim

bar

ea l

enje

riei

de

corp

şi

de

pat

la

nev

oie

-

se r

esp

ectă

to

ate

măs

uri

le d

e p

rev

enir

e a

infe

cţie

i no

zoca

mia

le

- se

izo

leaz

ă pac

ien

tul

într

-o r

ezer

vă

- as

iste

nta

med

ical

ă va

efec

tua

toat

e te

hnic

ile

în

con

diţ

ie d

e m

axim

ă as

epsi

e, v

a pu

rta

măn

uşi

ster

ile,

va

dez

infe

cta

şi s

teri

liza

cu

ate

nţi

e to

ate

inst

rum

ente

le p

entr

u a

cest

pac

ient

- v

a dez

infe

cta

cu s

olu

ţii

anti

sep

tice

mob

ilie

rul

şi

sup

rafe

ţele

din

rez

erva

pac

ien

tulu

i

Ob

iect

ive

Co

mb

ater

ea

cefa

leei

Asi

gu

rare

a u

nui

clim

at f

avo

rabil

Pac

ientu

l să

fie

echil

ibra

t psi

hic

Pac

ientu

l să

fie

men

ajat

fiz

ic ş

i

psi

hic

în

tim

pul

văr

sătu

rilo

r

Înlă

tura

rea

gre

ţuri

lor

şi

văr

sătu

rilo

r

Pac

ientu

l să

nu

dev

ină

surs

a d

e

infe

cţie

pen

tru

altă

per

soan

ă

Pro

ble

me

1. C

efal

ee

2. G

reţu

ri ş

i

văr

sătu

ri

3. R

iscu

l

răsp

ândir

ii

infe

cţie

i

53

Eva

lua

re

T.A

. sc

ade

iar

la s

fârş

itul

zile

i

pac

ien

tul

pre

zintă

T.A

.

170/9

0

mm

Hg

Pac

ientu

l es

te

mai

lin

işti

t

Pac

ientu

l

ado

arm

e.

So

mn

ul

este

nes

atis

făcă

tor

obţi

nu

t p

rin

sedar

e

ZIU

A V

Inte

rven

ţii

- ad

m l

a in

dic

aţia

med

iculu

i

Nif

edip

in, P

rop

ano

l

- ad

min

istr

ează

un

reg

im a

lim

enta

r

hip

oso

dat

, h

ipo

calo

ric

- se

note

ază

T.A

. în

fo

aia

de

obse

rvaţ

ie

- ed

ucă

pac

ientu

l să

ev

ite

emoţi

ile

şi

stre

sul

- se

va

vo

rbi

cu b

lân

deţ

e p

acie

ntu

lui

- i

se v

a ră

spun

de

cu r

ăbd

are

la

într

ebăr

i

- v

a fi

info

rmat

cu

pri

vir

e la

boal

a sa

- in

form

ează

pac

ien

tul

dif

erit

e

pro

ced

uri

cu

pri

vir

e la

res

pec

tare

a

regim

ulu

i şi

a t

rata

men

tulu

i

- p

acie

ntu

l v

a fi

sfă

tuit

să

lect

ure

ze

cev

a p

lăcu

t în

ain

te d

e cu

lcar

e

- se

adm

Do

rmic

um

1 f

iolă

- în

vaţ

ă pac

ientu

l te

hn

ici

de

rela

xar

e

- id

enti

fică

cau

za a

nxie

tăţi

i

Ob

iect

ive

Scă

der

ea T

.A.

la l

imit

e

no

rmal

e

Bo

lnav

ul

să n

u o

bo

seas

că

Măs

ura

rea

T.A

. şi

a

puls

ulu

i

Pac

ientu

l să

-şi

exp

rim

e

senti

men

tele

de

nel

iniş

te

Obţi

ner

ea u

nu

i so

mn

sati

sfăc

ăto

r în

ved

erea

reg

ener

ării

fiz

ice

sau

psi

hic

e a

org

anis

mu

lui

Pro

ble

me

1. E

dem

e m

ult

iple

2. C

efal

eei

3. A

nxie

tate

54

EVALUARE FINALĂ

Se externează cu stare generală bună.

Pacientul se interesează cu privire la boala lui, pune întrebări, caută să se intereseze dar are

temeri cu privire la evoluția bolii. Se recomandă să respecte regimul igieno-dietetic, să

revină la control peste 3 săptămâni.

55



Numele si prenumele: S.S


Profesia: pensionar



Diagnostic la internare: Insuficienţă Renală Cronică

Motivele internării: stare generală alterată, oligurie, cefalee, scădere în greutate,

edeme, anxietate, H.T.A., anemie, diaree, inapetenţă.

Antecedente heredocolaterale:

Mama – boală polichistică renală

Antecedente personale:

1990 diagnosticat cu boală polichistică renală, abces renal, IRC, HTA

secundară

Istoricul bolii: Pacientul cunoscut cu I.R.A, din 1990 se internează cu dureri

abdominale difuze care au debutat în urmă cu 3 ore cu greţuri, vărsături, oligurie,

H.T.A.

Simptomatologia, apărând brusc în urmă cu 2 zile. Se internează pentru investigaţii

şi tratament

56



Ht = 38%

Leucocite = 5000%

Trombocite = 162000

VSH = 38 h

Uree = 173

Creatinina = 8,74

Acid uric = 6

GOT = 17 u/L

GPT = 15 u/L

Timpul de protombină = 12 sec

Urină: ph = 5

Densitate = 1013


Glucoza = absentă

Leucocite = 6-8



Proba ADDIS:





Uree = 315mg%

57




Dispnee cu polipnee( 45 respiraţii/min)

Oboseală, slăbiciune

Dureri precordiale



Insuficienţă respiratorie

D. Problema:

Dispnee

H.T.A.





Inapetenţa

Scădere în greutate


Dificultatea de a se alimenta cantitativ şi calitativ

Scădere în greutate

D. Problema:

Inapetenţă


B. Manifestări de independenţă:

Scaune diareice

Oligurie – cantitatea de urină este de 260ml/24h

Retenţie hidrică

Bilanţ hidroelectrolitic nesatisfăcător

58


Spasme vezicale

Diminuarea volumului de urină

Obişnuinţe alimentare deficitare

D. Problema:

Oligurie





Se deplasează activ dar cu greutate, datorită stării generale alterate


Diminuarea activităţii

oboseala

D. Problema:

Mobilizare îngreunată



Ore insuficiente de odihnă

nelinişte

anxietate


Oboseală


D. Problema:

Insomnie



Îşi alege singur veşmintele adecvate în funcţie de anotimp şi necesităţile

proprii

59



Hipertermie – 38.9°C

Cefalee

Frison

Transpiraţie


Funcţia de termoreglare este diminuată


D. Problema:

cefalee

febră şi frisoane



Tegumente curate şi integre





Dureri precordiale

Nelinişte


Risc de complicaţii a stării generale

D. Problema:

Dureri precordiale




60



Este de religie ortodoxă, credincios

Acţionează conform propriilor credinţe şi valori



sa realizat pe plan profesional cât şi pe plan personal

nevoia a fost satisfăcută



Vizionează emisiuni de divertisment şi cultură



Este preocupat să se intereseze cu privire la boala sa


1) Problema: Dispnee cu polipnee.

Obiective: obţinerea unui ritm respirator la valori corespunzătoare

Diagnostic de îngrijire: insuficienţă respiratorie

2) Problema: Inapetenţa

Obiective: pacientul să prezinte o greutate normală şi revenirea poftei de mâncare

Diagnostic de îngrijire: scăderea în greutate


Obiective: obţinerea unei eliminări urinare adecvate, să prezinte bilanţ

hidroelectrolitic satisfăcător


4) Problema: Insomnia şi anxietate

61

Obiective: pacientul să beneficieze de un somn odihnitor şi liniştit, să fie echilibrat

psihic

Diagnostic de îngrijire: pacientul prezintă un somn odihnitor

5) Problema: Hipertermia temperatura=38.9°C


Diagnostic de îngrijire: diminuări de temperatură


Obiective: să prezinte o stare generală fără complicaţii, să nu devină potenţial de

infecţie

Diagnostic de îngrijire: risc de alterare a mucoaselor şi tegumentelor

62

Evalu

are

Cef

alee

a es

te

com

băt

ută

Pac

ientu

l re

spir

ă

norm

al f

recv

enţa

resp

iraţ

iei

= 3

0

resp

iraţ

ii/m

in

După

o s

ăptă

mân

ă

anal

izel

e d

e

labora

tor

arat

ă:

Hb-8

Ht-

39

Sta

rea

pac

ientu

lui

se a

mel

iore

ază

ZIU

A I

Inte

rven

ţii

- în

vaţ

ă pac

ientu

l te

hnic

i de

rela

xar

e

- ad

m t

rata

men

t cu

anta

lgic

e

- ed

ucă

pac

ientu

l să

fie

lin

işti

t

- ae

rise

şte

salo

nul

- ad

m d

e m

orf

ină

1 f

iolă

intr

aven

os

foar

te l

ent

- oxig

enote

rapie

pe

mas

că 8

ml/

im

- în

vaţ

ă pac

ientu

l să

fac

ă ex

erci

ţii

resp

irat

ori

i

- ed

ucă

pac

ientu

l să

ren

unţe

la

obic

eiuri

le d

ăun

ăto

are

sănăt

ăţii

- în

cura

jeaz

ă pac

ientu

l -

se v

a m

onit

ori

za p

uls

ul

de

mai

mult

e ori

pe

zi

- se

va

obse

rva

faci

esul

şi c

ulo

area

teg

um

entu

lui

- se

inst

itu

ie l

a in

dic

aţia

med

iculu

i vit

amin

ote

rapie

(fie

r, v

itam

ina

B1, B

6, B

12

)

- se

va

inst

itui

un r

egim

ali

men

tar

bogat

în v

itam

ine

- se

inst

itu

ie t

rata

men

t cu

Furo

sem

id

- fo

rţar

ea d

iure

zei

pri

n a

dm

inis

trar

e de

lich

ide

- ef

ectu

area

bil

anţu

lui

hid

roel

ectr

oli

tic

pe

24h

- ed

ucă

pac

ientu

l să

-şi

facă

toal

eta

tegum

ente

lor

- co

munic

ă cu

pac

ientu

l, î

i ex

pli

că i

mport

anţa

trat

amen

tulu

i şi

păs

trar

ea i

gie

nei

Ob

iect

ive

Com

bat

erea

cef

alee

i

Asi

gura

rea

unui

clim

at

favora

bil

Aduce

rea

ritm

ulu

i

resp

iraţ

iei

la v

alori

norm

ale

Aduce

rea

Hb ş

i H

t la

val

ori

mai

bune

Pac

ientu

l să

nu p

rezi

nte

com

pli

caţi

i cu

tanat

e

Pac

ientu

l să

fie

ech

ilib

rat

hid

roel

ectr

oli

tic

Pro

ble

me

1. C

efal

ee

2. D

ispnee

cu p

oli

pnee

3. A

nem

ie

Hb =

7.4

Ht

= 3

8

4. O

liguri

e 260 m

l/24h

63

Evalu

are

Dia

reea

est

e

com

băt

ută

În u

rma

consu

ltulu

i

card

iolo

gic

şi

al

exam

inăr

ii E

.K.G

.

se p

une

dia

gnost

icul

de

H.T

.A. es

enţi

ala

T.A

. =

160/9

0

Pac

ientu

l a

înţe

les

expli

caţi

ile

pri

mit

e

şi e

ste

mai

lin

işti

t

ZIU

A I

I

Inte

rven

ţii

- se

va

adm

Sap

rosa

n 2

tab

lete

/zi

la i

nte

rval

de

30 m

in

- se

urm

ăreş

te a

spec

tul

scau

nulu

i

- se

rec

olt

ează

sca

un î

n v

eder

ea

copro

par

azit

olo

gic

şi

bac

teri

olo

gic

- se

va

adm

la

indic

aţia

med

iculu

i

nit

rogli

ceri

nă

- se

va

inst

itui

un c

ontr

ol

de

spec

iali

tate

card

iolo

gic

- se

va

efec

tua

E.K

.G.

- se

adm

inis

trea

ză l

a in

dic

aţia

med

iculu

i 3X

1

table

tă/z

i

- as

iste

nta

eval

uea

ză î

nţe

leger

ea ş

i aş

teptă

rile

pac

ientu

lui

în c

eea

ce p

riveş

te b

oal

a sa

- se

man

ifes

tă o

înţe

leger

e em

pat

ică

- se

info

rmea

ză ş

i se

expli

că d

ifer

ite

pro

cedu

ri

- în

cura

jeaz

ă pac

ientu

l să

fie

opti

mis

t

Ob

iect

ive

Com

bat

erea

dia

reei

Com

bat

erea

dure

rilo

r

pre

cord

iale

Aduce

rea

TA

la

val

ori

norm

ale

Pac

ientu

l să

-şi

expri

me

senti

men

tul

de

nel

iniş

te

Pac

ientu

l să

fie

ech

ilib

rat

psi

hic

Pro

ble

me

1. D

iare

e

2. D

ure

ri p

reco

rdia

le

H.T

.A =

180/1

00 m

mH

g

3. A

nxie

tate

64

Evalu

are

Pac

ientu

lui

îi

revin

e tr

epta

t

poft

a de

mân

care

Fri

sonul

a

dis

păr

ut

Tem

per

atura

corp

ulu

i es

te î

n

lim

ite

norm

ale

(36.7

°C-3

7°C

)

Tra

nsp

iraţ

ia a

dis

păr

ut

ZIU

A I

II

Inte

rven

ţii

- st

imula

rea

pac

ientu

lui

pri

n o

feri

rea

unor

alim

ente

pre

fera

te d

e pac

ient

serv

ite

în c

ondiţ

ii d

e ig

ienă,

est

etic

aşez

ate

în f

arfu

rie,

bog

ate

în v

itam

ine

şi h

iper

pro

tein

e

- se

pun s

ticl

e cu

ap

ă că

lduţă

pen

tru a

se

încă

lzi

- se

măs

oar

ă te

mper

atura

fre

cven

t

- m

enţi

ne

igie

na

riguro

asă

a te

gum

ente

lor

- ad

m l

a in

dic

aţia

med

icu

lui

anti

term

ice,

anti

bio

tice

- se

adm

inis

trea

ză a

lgo

calm

in

- se

adm

inis

trea

ză a

nti

term

ice

la i

ndic

aţia

med

iculu

i

- ae

rise

şte

încă

per

ea

- as

igură

o î

mbră

căm

inte

le

jeră

- m

enţi

ne

igie

na

tegum

ente

lor

- ad

m l

ichid

e pen

tru a

co

mple

ta p

ierd

eril

e p

roduse

pri

n

tran

spir

aţie

- as

igură

com

pre

se r

eci

pe

frunte

- sc

him

bar

ea l

enje

riei

de

pat

şi

de

corp

ori

de

câte

ori

este

nev

oie

- şt

erger

ea t

egum

ente

lor

cu u

n p

roso

p u

scat

- ban

daj

area

ace

stora

cu a

lcool,

pudra

rea

cu t

alc

- ex

amin

area

ate

ntă

a t

egum

ente

lor

în v

eder

ea

dep

istă

rii

even

tual

elor

sem

ne

de

apar

iţie

a e

scar

elor

Ob

iect

ive

Obţi

ner

ea u

nui

apet

it

mai

bun

Com

bat

erea

fri

sonulu

i

Com

bat

erea

feb

rei

Pac

ientu

l să

fie

echil

ibra

t

hid

roel

ectr

oli

tic

Pac

ientu

l să

aib

ă o

star

e de

bin

e fi

zic

şi

psi

hic

Obţi

ner

ea c

onfo

rtulu

i

pac

ientu

lui

Pro

ble

me

1. F

atig

abil

itat

e

2. D

ure

ri l

om

bar

e

3. O

liguri

e =

200 m

l/24h

4. T

ransp

iraţ

ia

65

Evalu

are

Pac

ientu

l re

sim

te

o s

tare

de

amel

iora

re

Pac

ientu

l se

sim

te

confo

rtab

il

Pac

ientu

l nu m

ai

pre

zintă

văr

sătu

ri

ZIU

A I

V

Inte

rven

ţii

- ad

m d

e vit

amin

e B

1, B

6, B

12, C

a, l

a in

dic

aţia

med

iculu

i

- urm

ăreş

te ş

i ap

reci

ază

core

ct p

ote

nţi

alul

de

infe

cţie

- fa

vori

zeaz

ă ad

apta

rea

pac

ientu

lui

la n

oul

med

iu

- în

vaţ

ă te

hnic

i de

rela

xar

e

- as

igură

condiţ

ii a

dec

vat

e pen

tru a

evit

a per

icole

le

- pac

ientu

l va

fi a

şeza

t să

sch

imbe

pozi

ţia

în p

at

- as

iste

nta

med

ical

ă va

efec

tua

mas

aj î

n v

eder

ea p

reven

irii

anch

iloze

lor

şi p

entr

u o

bţi

ner

ea u

nui

tonus

musc

ula

r bun

- pac

ientu

l va

fi a

juta

t şi

susţ

inut

în t

impul

mer

sulu

i

- pac

ientu

l va

fi a

juta

t să

-şi

efec

tuez

e ig

iena

coti

dia

nă

- P

acie

ntu

l es

te a

juta

t în

tim

pul

văr

sătu

rilo

r, a

sist

enta

cole

ctea

ză p

rodusu

l el

imin

at, i

se d

ă un p

ahar

cu a

pă

să-ş

i

clăt

easc

ă gura

după

văr

sătu

ră

- se

supri

mă

alim

enta

ţia

pe

gură

şi

se a

dm

pri

n p

erfu

zii

- la

indic

aţia

med

iculu

i se

adm

anti

erm

etic

e (e

met

iral

sau

met

ocl

opra

mid

)

- în

vaţ

ă pac

ientu

l să

insp

ire

pro

fund

schim

bar

ea l

enje

riei

de

corp

şi

de

pat

la

nev

oie

- cr

eare

a unui

med

iu p

lăcu

t

- ae

risi

rea

salo

nulu

i

Ob

iect

ive

Obţi

ner

ea u

nei

stă

ri

mai

ech

ilib

rate

Mobil

izar

ea

pac

ientu

lui

Pac

ientu

l să

fie

men

ajat

în t

impul

văr

sătu

rilo

r

Core

ctar

ea

echil

ibru

lui

hid

roel

ectr

oli

tic

Înlă

tura

rea

gre

ţuri

lor

şi a

văr

sătu

rilo

r

Pro

ble

me

1. O

bose

ală,

Epuiz

are

2. M

obil

izar

e

îngre

unat

ă

3. G

reţu

ri ş

i văr

sătu

ri

66

Evalu

are

Pac

ientu

l

ben

efic

iază

de

un s

om

n

odih

nit

or

Edem

ele

s-au

dim

inuat

Puls

ul

ajunge

la v

alori

fizi

olo

gic

e

60băt

ăi/m

in

Pac

ientu

l es

te

mai

lin

işti

t

ZIU

A V

Inte

rven

ţii

- pac

ientu

l va

fi s

fătu

it s

ă fi

e li

niş

tit,

să

aibă

acti

vit

ăţi

plă

cute

înai

nte

de

pro

gra

mul

de

odih

nă

- ae

risi

rea

salo

nulu

i

- as

iste

nta

învaţ

ă pac

ientu

l te

hnic

i de

rela

xar

e, e

xer

ciţi

i re

spir

atori

i

- id

enti

fică

cau

za a

nxie

tăţi

i la

pac

ient

- obse

rvă

şi n

ote

ază

cali

tate

a, o

raru

l so

mnulu

i

- ofe

ră p

acie

ntu

lui

o c

ană

cu l

apte

cal

d s

au î

l sf

ătuie

şte

să f

acă

un d

uş

- ad

m u

nui

regim

igie

no-d

ieti

c, n

orm

oca

lori

c, h

iposo

dat

- ad

m l

a in

dic

aţia

med

icu

lui

diu

reti

ce (

Furo

sem

id)

- câ

ntă

rire

a zi

lnic

ă a

pac

ientu

lui

- in

spec

ţia

viz

ual

ă a

edem

elor

- ex

amin

area

bil

anţu

lui

intr

ări-

ieşi

ri

- se

măs

oar

ă puls

ul,

se

adm

inis

trea

ză m

edic

amen

taţi

a pre

scri

să d

e

med

ic(v

asodil

atat

oar

e, a

nti

coag

ula

nte

, to

nic

e ca

rdia

ce),

urm

ăreş

te

efec

tul

med

icam

ente

lor

- ap

lică

teh

nic

i d

e fa

vo

riza

re a

cir

cula

ţiei

, ex

erci

ţii

acti

ve

şi p

asiv

e

- in

form

ează

pac

ientu

l as

upra

gra

dulu

i de

efort

pe

care

po

ate

să î

l

dep

ună

şi i

mp

ort

anţa

con

tinuăr

ii t

rata

men

tulu

i

- în

cura

jeaz

ă pac

ientu

l să

gân

dea

scă

pozi

tiv

Ob

iect

ive

Pac

ientu

l să

ben

efic

ieze

de

un

som

n l

iniş

tit,

odih

nit

or,

core

spunză

tor

org

anis

mulu

i

Dim

inuar

ea

edem

elor

Îngri

jire

a

tegum

ente

lor

Pac

ientu

l să

pre

zinte

cir

cula

ţie

adec

vat

ă

Pac

ientu

l să

fie

echil

ibra

t psi

hic

Pro

ble

me

1. O

bose

ală,

Epuiz

are

2. M

obil

izar

e

îngre

unat

ă

3. G

reţu

ri ş

i

văr

sătu

ri

67

EVALUARE FINALĂ

Pacientul se externează cu stare generală bună, i se recomandă să respecte regimul igieno-

dietetic, să evite aporturi de săruri minerale, să revină la control peste o lună.

CONCLUZII

În urma îngrijirilor a trei pacienţi cu Insuficienţă Renală Cronică am putut observa

că toţi prezintă o stare alterată, oligurie, febră şi tahicardie; unii dintre ei prezintă cefalee şi

scădere în greutate.

Cei trei pacienţi au avut o evoluţie favorabilă şi s-au externat cu o stare generală

bună.

La externare li s-a recomandat:

Evitarea aportului excesiv de săruri minerale

Evitarea excesului de proteine şi sare (regim hipoproteic şi hiposodat) care

suprasolicită funcţional rinichiul

Restricţie de lichide pentru evitarea supraîncărcării hipervolemice

Tratamentul corespunzător al HTA şi IRC

Creşterea tonusului muşchilor perineali şi abdominali prin exerciţii fizice,

pentru favorizarea contracţiilor vezicii şi a sfincterului extern al uretrei.

68

CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENTEI ÎN CONCEPŢIA VIRGINIEI

HENDERSON

“Să ajuţi individul, fie acesta bolnav sau sănătos, să-şi afle calea

spre sănătate sau recuperare, să ajuţi individul fie bolnav sau sănătos să-şi

folosească fiecare acţiune pentru a promova sănătatea sau recuperarea, cu

condiţia ca aceasta să aibă tăria, voinţa sau cunoaşterea, necesare pentru a

o face, şi să acţioneze în aşa fel încât acesta să-şi poarte de grijă singur cât

mai curând posibil.”

NURSINGUL DUPĂ O.M.S.

“Nursing-ul este o parte integrantă a sistemului de îngrijire,

cuprinzând;

Promovarea sănătăţii;

Prevenirea bolii;

Îngrijirea persoanelor bolnave de toate vârstele, în toate uniăţile sanitare,

aşezările comunitare şi în toate formele de asistenţă socială.”

ROLUL ASISTENTEI

Promovarea sănătăţii;

Prevenirea îmbolnăvirilor;

Restabilirea sănătăţii;

Înlăturarea suferinţei;

Virginia Henderson afirmă că:

“Sănătatea este o stare în care necesităţile sunt satisfăcute în mod

autonom şi nu se limitează la absenţa bolii.”

69

“Boala reprezintă ruperea echilibrului armoniei, un semnal de alarmă, tradus prin

suferinţă fizică, psihică, o dificultate sau o inadaptare la o situaţie nouă, provizorie sau

permanentă.”

ROLUL ASISTENTEI ÎN EFECTUAREA ACTELOR MEDICALE

Aplicarea măsurilor de urgenţă

Asigurarea răspunsului la pat

Recoltarea sângelui pentru examinări la laborator (ph, uree, rezerva, alcalină, ionograma,

creatinina)

Recoltarea urinei pentru examinări fizico-chimice

Măsurarea T.A., puls, temperatură respiraţie

Efectuarea E.K.G. – pentru a observa apariţia schimbărilor tipice de hiperkaliemie

Observarea semnelor de hipokaliemie

Măsurarea greutăţii corporale

Efectuarea bilanţului hidric (intrări-ieşiri)

Observarea vărsăturilor (se pierd ioni de Na+, K

+, Cl¯ şi apă) şi combaterea lor

Observarea semnelor şi simptomelor de infecţie

Asigurarea unui mediu securitar

Prevenirea complicaţiilor

Aprecierea nivelului de cunoştinţe; orientarea pacientului în timp şi spaţiu

Suportul psihic al pacientului

Restabilirea diurezei

Educaţia pacientului:

Explicarea cauzelor care au declanşat IRA

Explicarea dietei şi necesităţii restricţiei de lichide

Necesitatea îngrijirilor igieno-riguroase

Modul de prevenire a complicaţiilor

Modul de administrare a medicamentelor (doză, orar, efecte secundare, reacţii adverse)

Necesitatea controalelor medicale ulterioare

70

Educaţia familiei:

Referitor la sprijinul ce trebuie oferit pacientului.

EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE

Dobândirea obişnuinţelor corecte de eliminare

Evitarea inhibării reflexului de micţiune (produce distensia vezicii urinare, staza urinară

care favorizează formarea de calculi)

Asigurarea unui raport corespunzător de lichide

Evitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau nefrotoxic, fără prescripţie

medicală

Toaleta regiunii perineale pentru a evita pătrunderea microorganismelor în tractul urinar

(infecţia urinară)

Tratarea corespunzătoare a anginei streptococice (previne G.N.A)

Evitarea aportului excesiv de săruri minerale (alimente, apă minerală)

Cunoaşterea factorilor favorizaţi în apariţia şi evoluţia afecţiunilor renale: oboseala, frigul,

umiditatea, reumatismele, agenţii toxici, afecţiuni cardiovasculare

Creşterea tonusului muşchilor perineali şi abdominali prin exerciţii fizice pentru

favorizarea contracţiilor vezicii şi a sfincterului extern al uretrei

Evitarea excesului de proteine şi sare care suprasolicită funcţional rinichiul

71

BIBLIOGRAFIE

1. PROF. DR GLUHOVSCHI

GHEORGHE

2. VICTOR PAPILIAN

3. LUCREŢIA TITIRCĂ


5. CORNELIU BORUNDEL


Universitatea de medicină şi farmacie

Timişoara. Disciplina de nefrologie

Ediţie de PROF. UNIV. DR. Ion Albu

Ghid de nursing

Manual de îngrijiri speciale Editura Viaţa

Medicală Românească

Bucureşti 2000

Manual de medicină internă

Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri

acordate bolnavului

72

Date post:	08-Aug-2015
Category:	Documents
Upload:	beibylove
View:	40 times
Download:	11 times

95472847-INSUFICIENČšÄ‚-RENALÄ‚

Documents