PADURILE DE MANGROVE

Mangrovele constituie un amestec de plante, în principal arbuşti şi copaci, care se dezvoltă în zona de variaţie a nivelului mării din cauza mareei, între nivelul fluxului şi cel al refluxului. Apar în zona estuarelor, in ape sarate, a caror concentratie se ridica la 35 la mie. Se dezvoltă sub formă de hăţişuri dese de arbuşti, uneori sub formă de arbori de 30 m care sunt întotdeauna verzi. Ele ocupă locurile adăpostite de bătaia vânturilor, adică golfurile şi estuarele liniştite. Prezintă rădăcini adventive în formă de catalige cu rol de fixare a arborelui, dar au şi rădăcini respiratorii. Mangrovele se repartizeaza in zona intertropicala cuprinsa intre Tropicul Racului in emisfera nordica, si Tropicul Capricornului in emisfera sudica, unde temperatura medie este superioara cifrei de 16˚C.Suprafata totala a mangrovelor este undeva la 172000 Km² si este intr-o continua descrestere. Mangrovele sunt amenintate. De aproximativ 25 de ani, 20 la suta din aceste ecosisteme tropicale au fost distruse.

LOCALIZAREA PADURILOR DE MANGROVE

Majoritatea plantelor nu ar putea trăi în asemenea ape sărate, însă pentru mangrove, sarea reprezintă un mediu propice de dezvoltare. Rădăcinile acestora sunt prevăzute cu un tip de filtre care împiedică pătrunderea sării în tulpină şi afectarea acesteia. Apa ce se găseşte în rădăcina mangrovelor este atât de bine filtrată încât devine potabilă. Există însă şi alte tipuri de mangrove care permit sării să pătrundă în tulpină şi o depozitează în frunzele mai bătrâne, care cad la un moment dat. Alte tipuri de mangrove lasă sarea să le intre prin rădăcină, dar o elimină prin anumite glande. Laptele din frunzele arborilor este extrem de toxic la contactul cu ochii, putând provoca chiar orbire temporară. Totuşi, folosit cum trebuie, el este un bun tratament pentru iritaţii şi înţepături.

Rădăcinile lor sunt fixate bine în solul mlăştinos, însă se dezvoltă la suprafaţa apei, acestea conferindu-le minunatele forme. Acestea se aseamănă cu nişte „genunchi îndoiţi”, catalige sau cu nişte creste. Aceste plante se reproduc prin seminţe. Seminţele apar când un fruct extrem de copt, explodează si ies seminţe, care sunt purtate de caluri până găsesc un loc potrivit în care să se fixeze. Altele germinează pe planta „mamă” (lucru nemaiîntâlnit la plante) după care firicelele se desprind şi plutesc sub acea formă pe apă, până găsesc un loc în care să crească.Nu este un grup taxonomic mai mult fiind un maestec de familii in special Avicenniaceae si Rhizophoraceae.54 de specii in total.

Polenizarea mangrovelor Difera de la familie la familie:Prin vant la Rhizophora(mangrove rosu)Rhizophora stylosa

Lilieci si molii la SonneratiaSonneratia caseolaris//Adoxophyes templana

Pasari si fluturi la BruguieraBruguiera sexangula//Hypochrysops narcissus

Albine (Acanthus, Aegiceras, Avicennia, Excoecaria, Xylocarpus)

Aegiceras corniculatum Avicennia marina

Muste de fructe(Nypa)Nypa fruticans Drosophila

sp.

Si alte insecte mici la(Ceriops, Kandelia)Ceriops tagal Kandelia

Candel

Zonarea speciilor de mangrove

Bruguiera gymnorrhiza

Ceriops australis

Avicennia marina

Rhizophora stylosa

salinitateinundatia

Creste instabilitatea soluluiRata de sedimentare

Toate cresc inspre tarm

Mangrovele sunt repartizate astfel:In Africa:-in Africa de est :Somalia si Mozambic, unde se gasesc mangrove dense si cu inaltimi de 15 metri;-in nord, pe malul Marii Rosii si al Oceanului Indian,cu densitati mai mici si inaltimi de 5 metri.;-in Africa vestica, putem intalni mangrove in Golful Guineei;-Madagascar.

In Asia, mangrove intalnim in aprox. toate insulele acestui continent (Indonezia, Malaysia, Myanmar, Bangladesh, India, Filipine, Vietnam)si in Japonia, cel mai mare grup de mangrove din lume aflandu-se in delta Gangelui si a Brahmaputrei(Sundarbans),Australia si Noua Zeelanda.

In America de Sud, mangrovele sunt aproape omniprezente pe coasta de nord a continentului. Ca şi în sudul Americii Centrale până în Ecuador. Unii copaci de mangrove pot depasi peste 30 de metri inaltime în Guyana. In America de Nord, mangrove cresc de-a lungul coastei sudice a Floridei, inclusiv in Parcul National Biscaya.

In functie de locul unde se dezvolta, se pot deosebi trei tipuri de mangrove, si anume:-mangrove litorale, ce cresc pe coastele plane, nealimentate cu apa dinspre uscat;-mangrove deltaice, cu extindere mare in delta fluviilor;-mangrove recifale, care cresc in recifele de corali iesite din apa.

Mangrove litorale

Mangrove deltaice

Mangrove recifale

Sudarbans este cea mai mare padure de mangrove din lume si se intinde pe teritoriul Indiei si Bangladeshului, acoperind 56 insule.

• Sudarbans s-a format pe sedimentele depuse de fluviile Gange si Brahmaputra, fiind considerata o parte componenta a deltei din bazinul Bengalului.  Climatul este in principal tropical maritim presupunand foarte multe precipitatii, mai ales in timpul musonului care bate din luna mai pana in octombrie. Cei 38.000 km patrati de padure sunt fragmentati prin mii de cursuri serpuite de apa, rauri, golfuri si estuare.

Intreg teritoriul este inundat in timpul mareelor de primavara, instalandu-se un peisaj similar celui lacustru. Locul adaposteste numeroase specii de pasari, mamifere, insecte, reptile si pesti.

Flora si fauna reprezentativa a mangrovelor Se stiu in jur de 54 de specii de plante si

numeroase specii de animale si pasari.Dintre acestea enumaram:

Haliastur indus( india)

Haliaeetus leucogaster

Macroglossus minimus

Nasalis larvatus(maimuta nasoasa)

Macaca fascicularis(macacul cu coada lunga) in Filipine

Crocodylus porosus(crocodilul de estuar)

Varanus prasinus

Uca sp(crabi filtratori)

 Periophthalmodon schlosser

Periophthalmus si-a dezvoltat si o capacitate unica in lumea vietatilor acvatice, aceea de a respira prin piele, asemenea batracienilor. Acest sistem are insa si un impediment, acela ca pielea animalului ar trebui sa fie in permanenta umeda, limitandu-i zona de actiune la regiunile mlastinoase. O alta forma de adaptare la viata amfibiana o reprezinta conformatia branhiilor. Aceste actioneaza asemenea unor tuburi de oxigen, pe care periophthalmus le umple cu apa, fapt ce ii permite sa respire timp indelungat in afara lacurilor. Desi nu depaseste 15 centimetri lungime, pestele-catarator este un carnivor convins, dieta sa fiind constituita din crabi minuscului, insecte si artropode, pe care le vaneaza, in cea mai mare parte, atunci cand se afla pe uscat. Atunci cand se simte amenintat, periophthalmus alearga cu o viteza incredibila spre locurile care abunda in namol, scufundandu-se in acesta cu aceeasi rapiditate cu care isi vaneaza prada. Chiar si acoperiti complet de mal, pestii din aceasta specie pastreaza o cantitate mica de aer care le permite sa respire chiar si in conditiile unei cantitati extrem de reduse de oxigen.

Lepidosiren paradoxa Neoceratodus forster

Periophthalmus novemradiatus Periophthalmus argentilineatus

Megalops atlanticus(tarpon)

Sciaenops ocellatus

Opheodrys aestivus carinatus

Nerodia clarkii compressicauda(sarpe de apa)

Malaclemys terrapin macrospilota

Testoasa aligator

Mephitis mephitis(sconcsul dungat)

Lynx rufus

Thalassina anomala(homarul de namol)

Pteropus tonganus(vulpea zburatoare)

Tigrul bengalez(Panthera tigris)

Jaguarul(Panthera onca)

Eleutherodactylus diastema

Avicennia marina Lumnitzera littorea

Pemphis acidula Xylocarpus moluccensis

Bruguiera parviflora Bruguiera cylindrica

Muschiul spaniol(lichen) bromeliads

Tipuri de mangroveRosu (Rhizophora mangle)

Negru(Avicennia germinans)

Alb(Laguncularia racemosa)

Ciclul reproductiv al mangrovelor

Eliberarea samantei si caderea in apa

Initial plutesete orizontal ajungand un nou mediu pentru a se dezvolta

Ajunsa la noul mediu se roteste si prinde radacini