91397534 Ingrijirea Pacientilor Cu Insuficienta Renala a Rinichilor Polichistici

Lucrare de diplomă -

ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU

INSUFICIENŢĂ RENALĂ A

RINICHILOR POLICHISTICI

MOTTO

Ce la om nu este posibil, la DUMNEZEU este posibil.

1


MOTIVUL LUCRĂRII MELE DE DIPLOMĂ

Motivul pentru care am ales acest diagnostic este pentru a învaţa tot mai mult despre funcţia rinichilor , şi despre insuficienta renală a rinichilor polichistici - boala pe care eu si tatăl meu a moştenit-o.

2


CUPRINS

I ANATOMIA RINICHIILOR…………………………………..….…... pag 1 1. Sistemul renal 2. Structura produsă de urina primară 3. Căile excretoare ale rinichilorII FIZIOLOGIA APARATULUI EXCRETOR …………………………..pag 6 1. Reglarea funcţiei renale 2. Eliminarea urinii 3. Examenul de urină în laborator III NOŢIUNI DE NURSING……………………………………….….….pag 15IV INSUFICIENŢA RENALĂ CRONICĂ……………………….…… pag 18

1. Definiţie2. Alimentaţia3. Boli renale cronice

A. Diabetul zaharat B. Hipertensiunea

C. Factori de riscV INVESTIGAŢII………………………………………………..……… pag 27

1. Investigarea funcţiilor renale2. Investigaţii pentru declararea anemiei3. Alte investigaţii

VI TRATEMENTE…………………………………………………..……pag 30 1. Tratamentul iniţial 2. Tratamentul de intreţinere 3. Tratamentul în caz de agravare 4. Tratamentul insuficienţei renale 5. Tratamentul chirurgical 6. Alte tratamenteVII APLICAREA CONCEPTULUI DE NURSING PENTRU CAZURILE STUDIATE…………………….……………………………..…………... pag 44 Cazul I Cazul II Cazul IIIVIII CONCLUZII PENTRU NOI TOŢI…………………………….……pag 64BIBLIOGRAFIE…………………………………………………….….….pag 67

I ANATOMIA RINICHIILOR

1. SISTEMUL RENAL

Funcţia de excreţie e funcţia de baza a organismului din care se elimină la exterior produşii toxici din organism , rezultaţi în urma complexelor procese metabolice care eliberează energie. Principalele organe care au rol in excreţie sunt :

3


-Pielea-Plamânul-Aparatul renal

Aparatul renal este alcătuit din rinichi şi căi urinare. Căile urinare sunt reprezentate de calicele mici şi mari, pelvis renal, bazinet, uretre, vezica urinală şi uretre. Rinichii produc urina, care reprezintă o soluţie apoasă cu substante de degradare provenite din alte organe astfel este reglată compoziţia mediului intern al organismului, respecriv echilibrul hidroelectrolitic şi al altor substanţe ce compun acest mediu. Formarea urinei se face în doua faze :

-la început se realizează un ultra filtru din plasma sanguină numită urina primara , care conţine substanţe pătrunse din sânge la o concentratie egală cu cea din saâge cu excepţia proteinelor. Cantitatea urinei primare este de aproximativ 150 litri in 24 de ore, apoi unele substanţe în principal glucoza şi apa sunt reabsorbite în sânge şi se formează urina secundară.-urina este evacuată prin căile excretorii , respectiv : bazinet, ureter, vezică si uretră.

Rinichii sunt organe retroperitoneale, rinichiul stâng fiind situat mai sus de cel drept. Rinichii au formă de bob de fasole si prezinta doua fete : anterioară şi posterioară ; două margini : lateral convexa şi medială concavă. În zona medială a rinichiului se afla sinusul renal in care se găseşte hilul renal. Rinichii cantăresc intre 120- 200 grame fiecare, sunt de culoare roşie-brună şi de consistentă ferma. Sinusul renal e alcatuit din circa 4 cm si reprezintă o cavitate care adăposteste pediculul renal format din :

-Căile excretoare-Vase de sange-Nervi-Fibre nervoase vegetative-O masă de grăsime

Loja renală : rinichii sunt situaţi în regiunea lombo-diafragmatică în loja renală care are drept limite :

-Superior: în plan ce trece prin zona vertebrei T 11-Inferior: tot un asemenea plan ce trece la nivelul vertebrei L 3-Lateral :un plan ce trece prin vârful coastei a 12-a -Medial : linia paravertebrală.

Rinichiul este învelit cu un segment al tunicii urogenitale interne care formează o fascie renală. Superior rinichiilor se afla glandele suprarenale care se continuă în sus pana la muşchiul diafragm unde se prind pe aceasta. Lojele renale comunică între ele şi sunt deschise în inferior de-alungul celor două uretre.

Sectiunea renală : Este inconjurată de capsula proprie renală densă care prezintă două zone :

- zona medulară- zona corticală

Medulara : e situată profund şi e lacatuită din piramidele renale Malphigi care sunt in numar de 7-12 . Aceste piramide prezintă o bază paralelă cu marginea laterală a rinichiului si cu un vârf orientat spre papila renală. În jurul fiecărei papile se afla o calice mică care apoi se deschide in calicele mari. Piramida este alcatuită dintr-o zona papilară şi o zonă externă striată a cărei striaţii conţin tuburi colectorii şi vase sanguine. Corticola este situată extern periferic între capsula şi se întinde ca o banda între baza piramidelor şi capsula renală . La rândul ei corticola pătrunde printre piramide formând corpusculi renali Malphigi.

4


|Rinichii sunt alcătuiţi din lobi renali iîn a cărui structură intră o piramidă renală Malphigi împreuna cu zonele laterale numite piramidele Ferein şi toată substanţa corticală care le înconjoară. Lobii sunt formaţi din lobuli care se unesc spre canal corector ce se deschide in bazinet. Unitatea morfologica şi functională a rinichiului este nefronul . La copii rinichii sunt situaţi mai sus decat la adult . Rinichii copilului sunt mai mari decat la adulţi din punct de vedere al proproetatilor.

Irigatia Rinichiilor. Necesită un flux sanguin important reprezentat ca circa 20 % din sângele trimis de catre cord în circulaţie. Arborele vascular al rinichiului are o dispozitie particulară. Arterele renale,ramuri din aorta şi venele renale ce drenează în vena cava inferioară se află în sinusul renal la nivelului ţesutului conjunctiv lax, bogat în grăsime, care se găseţte în această regiune. Artera renala se împarte în arterele inferioare situate in piramidele renale , se divid şi iau un aspect arcifor între medulară şi corticala formând artelele arcuate ce vascularizează cele două zone. Din artera arcuată iau naştere arterele interlobulare ce prezintă un traiect radiar in corticolă. Din aceste artere rezultarteriolele aferente care se capilarizeaza formând glomerulul renal. Sângele părăseşte glomerulul prin arteriola eferentă ce se deschide în reţeaua capilară a cortexului renal ce se îndreaptă spre venele interlobulare apoi în venele arcuate şi în final in venele interlobare, formand vena renală.

Cei doi rinichi si venele principale.

2 STRUCTURA

PRODUCĂTOARE DE URINĂ PRIMARĂ

Structurile producătoare de urină primară sunt : -corpusculii renali Malphigi -aparatul Jugstablomerular.

Corpusculii renali Malphigi au un diametreu de la 200-300 micrometri vizibil macroscopic ca un punct roşu. Conţine glomerulul format din 20-25 de bucle capilare înconjurata de capsula Bowman. Prezintă un pol vascular , iar spaţiul dintre cei doi pereţi ai capsulei primeşte urina primară şi o conduce la polul urinar în sistemul tubular. Filtrul renal se compune la acest nivel din trei structuri : -Un endoteliu ce nu permite trecerea celulelor sanguine -Membrana bazală care împiedică trecerea moleculelor voluminoase

5


-Prodicele care au prelungiri spre membrana bazală şi reţin substanţele cele mai fine. Aparatul Jugstablomerular este format dintr-un grup de celule situate într-o moleculă densă şi unghiul de arteriorele aferente şi eferente. Ele intervin în controlul presiunii arteriale. Celulele acestui aparat au o inervaţie adrenelgică. Structurile ce produc urina secundară sunt reprezentaţi de tubi renali alcătuiţi din mai multe segmente : -Tubul contor premixal care începe în apropierea glomerulului în continuarea capsulei bowman şi se îndreapta spre medulară, conţine microvili si mitocondrii. -Un tub drept cu un ram descendent şi un ram ascendent care formeaza o ansă. -Tubul contort distalp se reântoarce în corticola rinichiului ; este formată din celule epiteliale înalte bine separate. -Urmează o secvenţă de unire care se deschide in canalele colectoare ce confluează în conductele papilare mai mari şi se termină în vârful papillei renale.

3 CĂILE EXCRETOARE ALE RINICHIULUI

Urina formata este eliminată în exterior prin căile excretorii alcatuite din : -Calicele mici-Calicele mare-Pelvisul renal -Ureterul-Vezica urinară-Uretra masculină şi feminină

1. Calicele mici : -Sunt formatţiuni musculo membranoase aflate în sinusul renal. -Se prind cu extremitatea proximală în jurul papilelor renale, iar prin extremitatea distală se unesc între ele formând calicele mari.-Calicele mici sunt în numar de 6-12

2. Calicela mari : -sunt in numar de 2-3 şi rezultă denumirea celor 6-12 calice mici , astfel ia naştere în pelvis sau bazinet.

3. Pelvisul renal : -Are forma de pâlnie turtită anteroposterior-Are o constituţie musculo-membranoasă-La nivelul bazei sale se deschid calicele mari iar prin varf se continua cu ureterul.-Este captusit de un epiteliu care se continua la nivelul papilelor-In perete se afla un strat muscular-La nivelul legaturii intre pelvis si ureter se sfla sfincterul pelvisului renal

4. Ureterul : -Este un organ pereche-Este un conduct musculo-membranos care uneste pelvisul renal cu vezica urinara-In lungimea sa strabate cavitatea abdominala si pelviana-Are o lungime de 30-35 cm-Ia nastere din pelvisul renal la nivelul celei de-a doua vertebra lombara-Prezinta trei curburi :una la ivelul rinichiului,a doua la nivelul liniei terminale,a treia in pelvis

6


-La barbat ureterul se deschide vertical de peretele lateral al pelvisului in raport intim cu artera si vena iliaca-Segmentul visceral al segmentului la barbat este orientat transversal, trece intre vezica urinara si rect, trece peste vezicula seminala si patrunde in vezica urinara printr-un orificiu foarte stramt-Ureterul este irigat de ramuri ce provin din multiple surse : ramuri din artera renala si artera lombara, din artera testiculara sau ovariana si artera iliaca comuna, din artera hipogastrica, artera vezicala inferioara sau diferentiala,-Limfaticele ureterului abdominal dreneaza limfa in limfonodulii lombari, iar limfaticele ureterului pelvin dreneaza limfa in limfonodulii iliaci interni-Inervatia este vegetative, provine din plexurile nervoase : renal, aortic sihipogastric.

5. Vezica urinara : -Este un rezervor musculo-membranos in care se deschid uretrele ce duc urina excretata de rinichi si care este eliminata prin uretra in afara organismului-Urina este retinuta in vezica intre doua mictiuni-Configuratia sa difera in functie de gradul de umplere-Cand vezica este goala, are forma unui tetraedru cu baza triunghiulara orientata posterior.

Vezica urinara

6. Uretra : Se prezinta diferit la barbat si la femeie :

-Uretra masculina :este un segment comun al aparatului urinar si genital.Uretra incepe la nivelul orificiului uretral al vezicii urinare si se termina la nivelul meatului urinar situat la capatul liber al glandului penisului.Structura uretrei e identica cu a celorlalte organe excretoare renale.Uretra si imparte in 4 portiuni :

-Intramurala la baza vezicii urinare-Prostatica ce trece prin prostata-Membranoasa ce strabata diafragma urogenitala-Spongioasa inglobata in corpul spongios al penisului

-Uretra feminina : este situata in pelvis, se intinde de la baza vezicii urinare la vulva. Directia sa este oblica in jos fiind paralela cu directia vaginului. Are o lungime de la 3-5 cm si un diametru de 7mm. Zona cea mai stramta si mai

7


putin dilatabila este orificiul inferior, restul uretrei fiind extensibil. Orificiul uretrei este situat la 20-25 mm posterior de clitoris. Marginea orificiului prezinta cute cu aspect dantelat care formeaza o papila uretrala.

Vascularizatia uretrei atat la barbat cat si la femeie e asigurata in regiunea pelvina de arterele veziacle inferioare si ramuri din artera rusinoasa interna.Venele uretrei dreneaza sangele in plexul lui Santorini. Limfaticele duc limfa in noduli iliaci externi si iliaci interni. Nervii prrovin din plexul pelvin inferior si din nervul rusinos intern.

II FIZIOLOGIA APARATULUI EXCRETOR

Forma urinii are loc prin urmatoarele procese :1. Filtrare2. Reabsortie3. Secretie

1.Filtrarea: -Se produce la nivelul glomerulului -Consta in trecerea unor componente prin porii peretilor subtiri ai capilarelor si prin peretele Bowman ca printr-un filtru. -Nu pot trece elomente figurate, proteinele,lipidele pentru ca au molecule mari si raman in sange.

8


-Filtrul reprezinta urina primara care contine apa, glucaza, aminoacizi, ioni de sodiu si uree. -Cantitatea urinara primara creste in ingestii mari de apa si hipertensiune, ea scade in lipsa apei, in hemoragii si hipotensiune. -Filtrarea e posibila datorita difuziei si osoneozei prin endoteliul capilarelor si prin membrana interioara a capsulei . -In interiora aferenta presiunea sanguina e mai mare decat presiunea din capilarele glomerulare, aceasta fiind mai ridicata decat cea din capsula. -Presiune sangelui din arterele renale sunt superioare altor artere deoarece pornesc direct din artera aorta.

2. Reabsortia : -Consta in trecerea apei si a unor substante din urina primara ajunsa in tubul urinifer inapoi in sange. Acestea sunt reabsorbite prin peretele urinifer. Unele subsrante ca apa si urea se absorb pasiv, datorita diferentelor de presiune dintre lumenul tubului urinifer si capilarul sangvin care il iriga. Alte substante(aminoacizi, glucoza, potasiu acidul uric si vitamine)se absorb activ cu un consum de energie furnizata de ATP. -In 5 minute trece prin rinichi toata cantitatea de sange din organism , zilnic prin rinichi se vehiculeaza 1.700 litri de sange. Membrana filtratoare a tuturorcapsulelor are intre8-10 metri patrati. -Ceai doi rinichi filtreaza in 24h intre150-180 litri de urina. Din cei 125ml/minut urina primara se reabsorb 124ml/minut. -In ansa Henk concentratia substantelor solubile e mai ridicata datorita circulatiei mai lente a sangelui in contracurent care face sa fie eliminati putini ioni.

3. Secretia -Secretia are loc la nivelul tubului urinar. Consta in eliminarea din sange in lumenul tubului urinifer a unor substante la nivelul proximal sau distal. Secretia sodiului se face activ, iar a potasiului pasiv. -Prin secretie se mentin echilibrul acido bazic (ph-ul sanguin fiind 7,4), in urma reabsortiei si secretiei tubulare se formeaza urina finala. Cantitatea de urina fiind eliminata in 24h, diureza. -Urina finala a omului sanatos e un lichid galbui deschis, limpede, cu un miros caracteristic de amoniac, usor acid (ph ≅ 6) si usor sarat. -In urina pot aparea si unele substante ce ajung in organism incidental (alcool si unele medicamente). -Compozitia chimica a urinei finale se aseamana cu cea a plasmei sanguine, fiind o plasma deprotenizata. Examenul de urina arata starea de sanatate a organismului.

1 REGLAREA FUNCTIEI RENALE

Se realizeaza pe calea nervoasa si umorala:a.) Reglarea nervoasa vegetetiva si controlul mai ales activitatea glomerurilor, actionand asupra irigatiei renale. Simptomele produc vaso-constrictia arterei aferente marind cantitatea de filtrare. Scoarta cerebrala actioneaza direct asupra rinichilor.b.) Reglarea umorala predominanta si actiunea mai ales asupra tuburilor urinare. In forma urinei pe cale umorala intervine glanda hipofiza. In cazul unui aport insuficient de apa prin alimentatie, creatinina concentratiei sangelui in saruri ca urmare a excitarii centrilor hopotalamici si se commanda eliminarea ACTH. Tiroxina are actiune inversa ACTH-ului. Parahormonul stimuleaza eliminarile de potasiu si fosfati retinand Ca si Na.

9


Calcitonia stimuleaza reabsortia natriului si secretia potasului la nivelul tubului distal regland eliminarea apei. Secretia de aldosterou – legata de secretia unei enzime numita renina in tuburile distale. Ea actioneaza ca o globulina plasmatica angiotensina primara, care in plasma sa se transforma in angiotensina secundara. Aceasta determina constrictia arteriorelor si creste presiunea sangelui. In final scade cantitatea de renina.

2 ELIMINAREA URINEI

Din bazinetul renal ,urina finala ajunge in ureter prin intermediul unor miscari peristatice , la fiecare 3-6 minute. Urina e pompata in vezica urinara, de unde e eliminata prin uretra la exterior. Normal, omul are 5-6 mictiuni pe zi . Stresul si starile emotionale pot declansa mictiunea. Vezica urinare e captusita cu musculatura neteda care exercita asupra urinei o usoara presiune. Pe masura ce vezica se umple, urina nu se poate relua in uretere, deoarece ele strabat oblic musculatura peretelui vezical. Urina nu poate trece nici in uretra datorita unui sfincter interior vezical si a unui sfincter exterior uretral. Senzatia de mictiune apare cand in vezica s-au acumulat 300-400 ml de urina. Iau nastere impulsuri care se propaga pe cai aferente simpatice la centru din maduva. De la aceasta pornesc impulsuri la neuronii motori apoi pe cai parasimpatice , ajungand la musculatura vezicala urinara producand contractia acesteia si relaxarea sfincterului interior. Urina trece in uretra si in acelasi timp de relaxare sfincterul extern si e eliminat la exterior. Centrul mictiunii se gaseste in maduva lombo-sacrala, dar se afla si sub controlul centrilor corticali putand dispare senzatia de mictiune pentru un timp. La copii sub un an si la persoanele ce au leziuni ale maduvei spinarii actul mictiunii nu poate fi controlat voluntar.

3 EXAMENUL DE URINA IN LABORATOR

Examenul de urina trebuie sa contina urmatorii parametri : Densitate P-h Proteine Glucoza Pigmenti biliari Corpi cetonici Nitriti Leucocite Hematii Cilindri Celule epiteliale plate (scuamoase) Celule tranzitionale Celule renale Cristale Flora microbiana Altele : mucus, secretii, etc

10


INTERPRETAREA ACIDULUI URINARVariaţia culorii observată în lumină polarizată este tipică pentru acidul urinar.

11

Fig. 265c.

Lucrare de diploma

Fig. 48. Masă de hematii eumorfe. MO x 400 (colecţie personală).

Fïg. 47. Hematii eumorfe morfologic similare cu cele din torentul sangvin (hématurie neglomerulară). MCF x 400 (colecţie personală)

IN TERPRETAREA LEUCOCITELOR

Leucocitele sunt elementele cele mai des intalnite in sedimentul urinar. In functie de aspectul lor nuclear, leucocitele pot in impartite in mai multe categorii :

-Celule mononucleare ( limfocite si monocite)-Celule polimorfonucleare (neutrofile,eozinofile si bazofile)

Leucocitele abundente pot fi intalnite in : -Afectiuni renale: glomerunoefrite, pielonefrite-Afectiuni ale cailor renale : pielite, pielocistite si uretrite-Afectiuni extrarenale : apendicita acuta sau cronica si metroanexite acute si cronice.

NEGATIV URME RARE PREZENTE FRECVENTENegativ +/- + ++ +++

9

Lucrare de diploma

Negativ ≈ 15/µl ≈ 70/µl ≈ 125/µl ≈ 500/µl

INTERPRETAREA HEMATIILOR

Hematuria se desfasoara ca fiind emisiunea de sange in urina si ea se constituie intr-un simptom frecvent al diferitelor boli renale. Gravitatea hematuriei nu depinde de intensitatea sangerarii ci de cauza care o provoaca. Hematuria poate fi de doua feluri :-Hematurie macroscopica :300.000-350.000 hematii/camp in sedimentul Addis-Hematurie microscopica:

-Eliminarea a 2-4 hematii/camp-Eliminarea a 6-8 hematii/mm in urina emisa-Eliminarea a 1.600-1.800 hematii/minut

Hematuria nu se trateaza ca u simplu simptom, necesitand o investitie clinica si paraclinica amanuntita pentru depistarea cauzelor ce o fac sa apara.

NEGATIV URM RARE PREZENT FRECVENTNegativ +/- + ++ +++Negativ ≈ 10 µl ≈ 25 µl ≈ 80 µl ≈ 200 µl

INTERPRETAREA PROTEINELOR

ABSENT (-) URME (+/-) SLAB PREZEN(+) PREZENT (++)0-15 mg/dl 15-30 mg/dl 30-100 mg/dl 100-300mg/dl

INTERPRETAREA GLUCOZEI

ABSENT(-) PREZENT (+)0-100 mg/dl Peste 100 mg/dl

INTERPRETAREA CORPILOR CETONICI

10

Lucrare de diploma

ABSENT (-) PREZENT (+)0-5 mg/dl Peste 5 mg/dl

INTERPRETAREA NITRITILOR

ABSENT PREZENT

INTERPRETAREA CELULELOR EPITELIALE

Celulele de suprafata ale epiteliului pot fi :-Scuamoase : sunt plate cu margini neregulate.-Cuboidale: au un aspect poligonal, cu raportul dintre inaltime si latime in jur de 1/1.-Columnare : au aspect inalt adesea cu nuclei situati la unul din capete.

INTERPRETAREA CILINDRILOR URINARI

Cilindrii urinari sunt formatiuni cilindrice, bine conturate, cu capete rotunde sau rupte, cu diferite lungimi, grosimi, moduri de formare. Ei se formeaza la nivelui tubului conturat distal si collector; de asemenea se pot forma si la nivelul ramificatiilor acestor tuburi, fapt demonstrat prin prezenta unor cilindri ramificati in sedimentul urinar. Factorii cunoscuti ca favorizati in formarea cilindrilor sunt : albumina, staza renala, descuamarea celulelor, rata scazuta a filtrarii glomerulare, ph-ul acid si prezenta proteinelor. Cilindrii cerosi mari au fost demonstrati in trecut cilindrii de insuficienta renala stadiul final.

RARI PREZENTI FRECVENTI1-2 cilindrii/camp 4-6 cilindrii /camp > 8cilindrii/camp

Clasificare şi formare (după Dion R., modificat): Lungimea cilindrii pot fi:

-scurţi -normali;-lungi.Nu se acordă nici o valoare clinică, lungimii cilindrilor.

Cilindrii scurţi cu capetele pătrate, hialini sau fin granulari sunt observaţi ocazional la pacienţii în comă (cilindri comatoşi).Lăţimea: cilindrii pot fi clasificaţi pe baza grosimii ca:

11

Lucrare de diploma

-normali;-măriţi;-mari.

Cilindrii măriţi (1,5 x normal) sunt formaţi în tubii dilataţi. în necroza tubulară acută de origine ischemică, cilindrii sunt frecvent măriţi. Cilindrii măriţi nu trebuie să fie confundaţi cu cilindrii mari reali.Cilindrii mari (4-10 x normalul) sunt de obicei asociaţi insuficienţei renale cronice. In această situaţie specifică, nefronii funcţionali rămaşi încearcă să preia totul. Aceştia se vor reorganiza în glomeruli şi tubi mari.

Cilindrii ceroşi mari au fost denumiţi în trecut cilindrii de insuficienţă renală stadiul final .

INTERPRETAREA CRISTALELOR

Cristalele sunt dependente in urina , de alimentatie si ph-ul urinar.Cristalele se depisteaza prin sedimentul urinar. Formarea de cristale poate fi cauzata de :-O crestere a concentratie dincolo de capacitatea de suprasaturatie (in consum insuficient de apa, eliminarea frecventa a apei)-A scaderii a capacitatii de suprasaturare-Prezenta cristalelor cu efect promotor in cristalizarea altor specii (ex: cristalizarea oxalatului de calciu). Cristalele se identifica pe baza ph-ului urinar. Cristalele medicamentoase sunt adesea prezente in urina , valoarea clinica fiind mica. Pe camp cristalele se preciaza ca : rare, prezente , frecvente si in masa.

INTERPRETAREA ERITROCITELOR

PREZENT FRECVENT MASA20-25/CAMP 30-35/CAPM > 40/CAMP

VALORI DE REFERINTA PT SEDIMENTUL ADDIS 20x- ocular 7x sau 10x- microscopic

ELEMENTE VALORI CONSIDERATE NORMALE

Eritrocite Adulti :pana la 500.000/12hCopii : pana la 450.000/12h

Leucocite Adulti :1.800.000/12hCopii : 72.000/12h

12

Fig. 185. Cilindru ce ros cu capetele pătrate.

Lucrare de diploma

Cilindrii-orice tip Adulti : pana la 5.000/12hCopii : pana la 6.500/12h

Examenul celulelor (leucocite, hematii si celule epiteliale) se face cu obiectivul de 40x ; pentru cilindrii si fragmente epiteliale cu obiectivul de 20x.

UROCULTURA si ANTIBIOGRAMA

Rezultatul unei infrectii poate fi reprezentat de o infectie numita Eschrichia Coli, care poate fi tratata cu urmatoarele antibiotice la care pacientul este sensibil: Gentamicina, Penicilina, Tetraciclina, Eritromicina, Kanamicina, Trimetroprim, Amoxicilina, Cefuroxim, Norflaxacin, Acid-Naldixic, Amoxiclav, Oflaxacin, Nitrofurantoin, Clindamicin, Cloramfenicol, Streptomicin, In cazul in care nu se prezinta nici o infectie urionara , interpretarea rezultatului va fi de : insamantari sterile.

13

Lucrare de diploma

III NOŢIUNI DE NURSING

INTRODUCERE ÎN PROFESIE

Îngrijirea bolnavului se pierde in negura timpului , în trecutul îndepărtat, când femeile îngrijeau rănile bolnavilor, a bărbaţilor răniţi întorşi din rayboi, sau de la vânătoare. În 1860 începe istoria profesiunii noastre de îngrijire a bolnavului.

Definiţia Nursei: - Nursa este o persoană care a parcurs un program complet de formare, care a fost aprobat de consiliul asistenţilor mediacli (C.A.M.) - Nuras este o persoana care a trecut cu succes toate examenele stabilite de C.A.M. - Nursa să îndeplinească standardele stabilite de C.A.M. - Nursa să fie autorizată să practice această profesie in concordanţă cu pregătirea şi experienţa sa. - Nursa să fie autorizată în îndeplinirea acelor proceduri care sunt impuse de îngrijirea sănataţii în orice situaţie s-ar afla.

În întreaga lume aproximativ 103 asociaţii care exprimă mai mult de un milion de asistenţi. Asistenta medicala raspunde de propria lor activitate, de practica lor, supravegherea, îngrijireaşi pregătirea elevilor. Nursa este pregătită printr-n program de studiu care cuprinde promovarea sănătaţii, prevenirea îmbolnavirii, restabilirea sănătaţii şi înlaturarea suferinţei. Nursa generalistă presupune o pregătire socială, tehnicăsi practică. Să aibe cunoştinţă şi psihologie, să aibe abtitudini faţăde pacient şi familia sa. Să aibe preocuparea de a înţelege ce se întâmplă cu ceilalţi. Ea este ca o mamă ce acţioneayă comform nevoilor copilului şi trebuie adeseori să îndeplinească sarcini cât mai diverse. Ea a mai fost numită şi mamă profesionistă.

14

Lucrare de diploma

Definiţia nursingu-ului de către O.M.R. este : partea integrală a asistentei de îngrijirea sănătăţii , îngrijire apersoanelor de toate varstele şi în toate formele de asistenţă socială. Definiţiadin partea lui Virginia Hendason este : să ajuţiindividual, fie persoana bolnavă sau sănătoasă, să-şi afle calea spre sănătate sau recuperarwe, să-şi folosească fiecare acţiune pentru a promova sănătatea sau recuperarea cu condiţiaca asistenta să aibă voină sau conştinţă. Rolul esenţial constă în alutorarea omului să-şi păstreze sănătatea, să-l încurajeze înaintea morţii. Rolul în societate este să asiste indivizii, familia şi grupuri, să optimizeze şi să integrezefuncşiile fizice , mentale care sunt afectate semnificativprin schimbari ale starii de sănătate. Nursing-ul se ocupă de aspectele psiho-somatice şi psiho-sociale ale vieţii. Familia va trebui să fie implicată în toate aspectele.

FUNCŢIILE NURS-EI

1. De natură independentă : asistă pacientul din propria-i iniţiativă temporar sau definitiv în :

- îngrijire de comfort, când el nu-şi poate îndeplini independent anumite funcţii. Ajutorul este în funcţie de vârstă, de natura bolii, de alte dificultaţi fizice, psihice sau sociale.

- stabileste relaţie de încredere în persoana îngrijită şi cu aparţinătorii.- le transmite informaţii, învăţăminte, ascultă pacientul şi îl susţine.- Este alături de indivizi în colectivitate, în vederea promovării unor

condiţii mai bune de viaţă şi sănătate.

2. De natură dependentă : la indicaţia medicului aplică metodele deobservaşie , de tratament, sau de readaptare, observă la pacient modificari provocate de boală sau tratament şi le transmite medicului.

3. De natură independentă : -asistenta colaborează cu alţi profesioniţti din domeniulsanitar, educativ, administrativ si participă la activităţi independente. -Asistenta participă participă la organizarea şi gestionarea centrelor sau unităţilor de ăngrijire. Pentru a raspunde nevoilor persoanelor, existenţa utilizarii în practică, cunoştinţe teoretice şi practice de informare psihologice, economie şi pedagogie.

4. Alte funcţii : Funcţia profesională care cuprinde : funcţia tehnica, preventivă de psiholog, funcţia sducativăpentru sănătate, funcţia economicăde gestionare a serviciului, organizarea timpului, precizarea prioritaţilor de aprovizionare şi funcţia de cercetare.

15

Lucrare de diploma

ASPECTE TEORETICE ALE PROCESULUI DE ÎNGRIJIRE

Factorul decisiv, pentru elaborarea unui cadru conceptual privind îngrijirile a fost orientarea catre o nouă concepţie. Asistenta trebuie să cunoască globul individual precum şi comunitatea în care trăieşte.

Evoluţia îngrijirilor : Până la jumătatea secolului XX , îngrijirile au fost tributare mai ales concepţiei religioasecunoscute din trecut. În yilele noastre, îngrijirea noastră nu poate să devină simpla caritate- trebuie să acorde locul unei simple înţelegeri bazată pe găndire. Pentru prima oară în istoria îngrijirilor, practica acordăriiîngrijirilodevine obiectivulgandirii astfel îngrijirile sunt lăsate pe seama personalului medical, trecute pe plan secundar, devalorizare. S-a ajuns mai târziu la revalorizarea relatiilor între îngrijitor şi cel îngrijit. Astfel activitatea va fi centrată pe persoană. Asistenta să fie conştiinşa celui lipsit de conştinţă, să fie ovhi pentru cel ce nu vede, să fie mâna pentru cel căruia i-a fost amputată mâna, dragoste de viaţă, pentru cel care vrea să se sinucidă, să posede cunoştinţele necesare pentru tânara mamă.

16

Lucrare de diploma

IV INSUFICIENTA RENALA CRONICA

1 DEFINIREA INSUFICIENTEI RENALE

Este o scădere progresiva a capacităţii funcţionale renale, cu reţinerea in organism a substanţelor toxice rezultate din metabolism si cu evoluţie către uremie terminala.

Etiologic: insuficienta renala cronica reprezintă etapa finala a bolilor renale bilaterale, in special a glomerulonefritelor cronice, a glomerulonefrozelor si a pielonefritelor cronice, a hipertensiunii arteriale maligne, a obstrucţiilor cailor urinare.

Patogenie: se site ca in mod normal rinichiul are o rezerva funcţionala care-i permite sa se adapteze unor solicitări crescute, in insuficienta renala, distrugerea nefronilor nu mai permite aceasta adaptare. Prima funcţie alterata este capacitatea de concentraţie, in stadiul iniţial, rinichiul poate asigura homeostazia mediului intern, adică sa menţină constanta cantitatea de sare, apa, substanţe azotate si electroliti din organism, ceea ce se realizează prin unele mecanisme compensatoare, principalul fiind poliuria. in aceasta perioada, poliuria se insoteste de hipostenurie, deci de scăderea capacităţii de concentraţie. Odată cu progresarea leziunilor, poliuria devine maxima si scăderea capacităţii de concentraţie este foarte severa. Aceasta este faza de izostenurie, cand densitatea urmii oscilează invariabil intre 1 010 si 1 011. in ultimul stadiu al insuficientei renale apare uremia.

Simptome: in stadiul compensat, care poate dura ani de zile, starea generala este relativ buna. Diagnosticul se precizează prin explorarea funcţiilor renale, care

17

Lucrare de diploma

arata scăderea capacităţii de concentrare si reducerea filtrării glomerulare. Pot apărea unele semne clinice ca astenie, cefalee, scăderea poftei de mâncare. Cei mai. important semn este poliuria, care se insoteste la Început de hipostenurie, iar mai târziu de izostenurie. in stadiul de insuficienta renala decompensată, starea generala se alterează progresiv, apărând numeroase Simptome clinice si biologice. Tulburările digestive se accentuează, apărând inapetenta. greţuri, vărsaturi sau diaree. Bolnavul prezintă prurit si o paloare caracteristica (galben-murdar) a tegumentelor si mucoaselor. Apar, de asemenea, semne nervoase, ca cefalee, ameţeli, somnolenta sau crize convulsive. Bolnavul este dispneic. Analizaui pune in evidenta anemia si unele tulburări hemoragice. Urinele sunt poliuriee si palide. Mai târziu apare oliguria terminala. La aceste tulburări se adaugă seninele renale ale afecţiunii cauzale. Exploarea funcţionala a rinichiului arata scăderea totala a capacităţii de concentraţie si dilutie, densitatea urinii fixandu-se in jurul valorii de 1,010 - 1011 (izostenurie); in pielonefrita cronica pot fi Înregistrate valori mai reduse. Apare retentia azotata, interesând ureea, creatinina si acidul uric, ale căror valori cresc in sânge. Tulburările hidroelectrolitice survin târziu, cand funcţia excretoare este prăbuşita. Acidoza este totdeauna prezenta in acest stadiu. Uremia este stadiul terminal al insuficientei renale cronice. Simptomele pot fi grupate:- stare generala profund alterata, oboseala fizica si psihica extrema, tegumente palide, prurit, hipotermie, senzaţie de frig;- respirator: miros amoniacal al aerului expirat, respiraţie de tip Kiissmaul sau Cheyne-Stokes;

-digestiv: repulsie totala fata de alimente, greaţa si vărsaturi pana la intoleranta gastrica, hematemeza si, uneori, melena;-neurologic: cefalee precoce, continua si chinuitoare, contracţii musculare, somnolenta, stări confuzionale, delir, coma;

-retentia azotata, acidoza si tulburările electrolitice completează tabloul clinic. Evoluţia este foarte variabila, uneori rapida (in câteva luni), alteori lenta (ani sau decenii). Supravegherea riguroasa, cu menţinerea echilibrelor hidroelectrolitic si metabolic, permite o evoluţie Îndelungata. Complicaţiile sunt numeroase, cea mai periculoase fiind edemul pulmonar sau cerebral, infecţiile etc. in stadiul compensat, prognosticul este relativ bun. in stadiul decompensat, este sumbru. Diagnosticul pozitiv se bazează in faza compensata pe explorările funcţiilor renale. Tratamentul profilactic vizează evitarea infecţiilor si, daca acestea au aparat, tratarea lor corecta, depistarea si tratarea in faze incipiente a afecţiunilor renale, in special a celor bilaterale.

Tratamentul curativ: repausul va fi parţial in stadiul compensat (12 - 14 ore pe zi) si total in cel decompensat.

Dieta: trebuie sa fie normocalorica (2 000 - 3 000 cal/zi), moderat hipoproteica, normolipidica si hiperglucidica in faza compensata, in faza

18

Lucrare de diploma

decompensată, proteinele vor fi reduse la 20 - 30 g/zi, administrând glucide in exces si mai puţin grăsimi, in acest, stadiu se reduce cantitatea de sare la 5- 6 g/zi sau mai puţin, dupa caz. in faza de uremie, cand alimentaţia pe cale orala nu este posibila, se recurge la alimentarea cu sonda sau prin perfuzii i.v. Cantitatea de apa permisa este de 1 500 - 2 000 ml in stadiul compensat si de 600 - 700 ml in stadiul decompensat, adaugandu-se cantitatea de apa pierduta prin vărsaturi, diaree si urina.- Tratamentul medicamentos: se combate acidoza administrând alcaline sub forma de lactat de sodiu, bicarbonat de sodiu sau Citrat de sodiu; se va avea grija ca sodiul sa nu fie dat in exces. Hipokaliemia se corectează prin aport alimentar (fructe, legume, sucuri) si săruri de potasiu. Anemia implica transfuzii mici (100 - 200 ml sânge); sughiţul se combate administrând clordelazin. Hipertensiunea arteriala si insuficienta cardiaca se tratează ca de obicei. Metodele de epurare extrarenala nu dau rezultate nete (rinichiul artificial este foarte util). Trebuie Încercate in faza uremica finala, in care se pot obţine unele ameliorări. Transplantul de rinichi pare sa dea rezultate bune. O atenţie deosebita trebuie acordata toaletei bolnavilor: igiena gurii (glicerina boraxata sau apa bicarbonatata). prevenirea si tratarea escarelor, igiena generala, deoarece bolnavul pierde uneori urina si fecalele.

2 ALIMENTATIA IN INSUFICIENTA RENALA

Daca rinichiul este suferind, organismul nu mai poate scapă ele o mulţime de elemente provenite din alimentaţie. Sa trecem împreuna in revista câteva sfaturi legate de dieta bolnavului de insuficienta renala cronica sunt nişte mari "pungi de apa" - la naştere avem 65% apa, procent care va scădea pe măsura ce imbatranim. Pentru ca aceasta punga sa nu "plesnească", sau sa se dezumfle peste măsura, cineva trebuie sa stea in permanenta cu ochii pe ea! Acel cineva este rinichiul, un organ foarte sfios, dar extraordinar de competent si important pentru o buna funcţionare a organismului. El are rolul de degustator-sef, fiind cel care urmăreşte atent concentraţia in sânge a foarte multor constituenţi. Este principalul partener al ficatului in detoxifierea organismului. Problemele incep sa apară cand, dintr-un motiv sau altul (infecţie, diabet, hipertensiune avansata, pietre care nu permit eliminarea urinei, etc), rinichii nu mai funcţionează eficient si apare insuficienta renala. Capacitatea rinichilor de a elimina eficient excesul de apa, electoliti, uree si alti produşi de metabolism este alterata. Iata cum trebuie sa se modifice alimentaţia ta pentru a oferi organismului suficienta energie, fara a forţa rinichiul slăbit. Schimbarea alimentaţiei: Imbolnăvirea rinichiului impune modificări importante ale alimentaţiei, pe care le vei face la recomandarea medicului curant, fara al cărui acord nu vei lua nici un fel de supliment sau medicament (marea lor majoritate având eliminare renala). Toate schimbările descrise mai sus sunt recomandate in insuficienta renala cronica, ele fiind total nepotrivite in

19

Lucrare de diploma

alte afecţiuni cum ar fi, de pilda, litiaza renala (tendinţa de a face pietre la rinichi).

Calciul si fosforul Fosforul se acumulează in sânge si determina mobilizarea calciului din oase, cu care se va combina depunandu-se in ţesuturile moi ale organismului. Epurarea renala extracorporala (dializa) va scoate ceva fosfor, dar el va continua sa se adune intre şedinţele de tratament. Medicul il va monitoriza atent (masurandu-1 cel puţin o data pe luna). Cand se depăşeşte normalul (6 mg/dl), medicul va recurge la diverse masuri pentru a scădea nivelul sanguin al fosforului: iti va prescrie tablete de calciu asociate sau nu cu medicamente care vor lega fosforul din organism si ii vor grăbi eliminarea. Evita cu regularitate sursele alimentare bogate in fosfor: derivate lactate, broccoli, sparanghel, cartof dulce, porumb, mazăre, fasole, peste (crap, sardine, creveti, etc), organe (ficat de pasare, ficat de vaca, plămâni, etc), nuci, alune, germeni de grau, drojdii, produse de brutărie din faina integrala, tarate.

Proteinele Proteinele, „cărămizile" folosite la creşterea, repararea si intretinerea ţesuturilor, nu trebuie consumate in cantitate mare. Produsul final de degradare a proteinelor este ureea, o substanţa care nu mai poate fi epurata eficient de rinichiul suferind. Acumularea ureei duce la o serie de tulburări: oboseala, pierderea poftei de mâncare, dureri abdominale, tulburări de gândire, etc. Medicul va urmări atent atat nivelurile sanguine ale ureei si creatininei, cat si proteinele totale si albumina din sânge pentru a vedea care este starea de nutriţie a pacientului. Daca albumina este mica, bolnavul are o "balanţa proteica negativa" (pierde mai multe proteine decât asimilează). Proteinele de calitate se găsesc in sursele animale: pestele, carnea, ouăle, produsele lactate.

Vitaminele Alimentaţia iti va aduce din abundenta vitaminele liposolubile (A, D, E, K), vitamina D fiind uneori suplimentată in funcţie de nivelurile sanguine ale calciului, fosforului si hormonului paratiroidian. Vei avea nevoie sa fie suplimentate vitaminele hidrosolubile: vitamina C si cele din grupul B (Bl, B2, B3, B6, B12 si acidul folie). Anemia se intalneste frecvent la cei suferinzi de insuficienta renala cronica. Aceasta poate fi combătută cu ajutorul suplimentelor de fier, acid folie, vitamina B6 si Bl2. Cu siguranţa, medicul iti va prescrie o reţeta pentru a le cumpăra de la farmacie.

Lichidele Pe măsura ce insuficienta renala se agravează, rinichiul isi pierde capacitatea de a elimina apa. Medicul iti va spune exact cata apa ai voie sa bei in funcţie de cat de multa urina elimini in 24 de ore, de cantitatea de sodiu din dieta si de prezenta sau lipsa insuficientei cardiace congestive (bolile renale predispun la apariţia bolilor de inima).

20

Lucrare de diploma

Daca ne place sa mâneam foarte sărat, in ţesuturi vom avea mai mult sodiu, care va trage apa dupa el ducând la "impastarea" cu apa (edemul) a spaţiului dintre celule. Fata este mai "buhăita", gleznele se umfla si asa mai departe. Daca rinichii nu mai funcţionează normal, chiar si cu un aport normal de apa si sodiu, tot vor apărea probleme. Evita produsele cu un conţinut ridicat de sodiu: brânza sărata, pastrama, conservele in saramura, măslinele, seminţele, cuburile de bulion, supele la plicuri, mezelurile, carnaţii, micii, chili, aromele pentru grătar, chips-urile, biscuiţii sarati, sosurile, grătarele, fast-food-urile). Foloseşte arome si condimente in locul sării de bucătărie. Redu la maximum folosirea conservelor de orice fel, chiar si a alimentelor congelate.

Potasiu Potasiul joaca un rol foarte important in organism, fiind esenţial pentru transmiterea impulsurilor nervoase, pentru o buna funcţionare a inimii, a muşchilor si a multor alte mecanisme fiziologice. Nivelul sau in sânge este atent monitorizat de rinichi si cand se afla in exces va fi eliminat in urina. In insuficienta renala, insa, acest lucru nu se mai intampla. Trebuie evitate alimentele bogate in potasiu: piersici, avocado, banane, pepene galben, mango, portocale, papaya, prune, stafide si alte fructe uscate, broccol andive, ciuperci, roşii, varza de Bruxelles, cartofi, cafea, ciocolata, ceai, nuca de cocos si nuci. Le poti inlocui cu altele mai sărace in potasiu: mere, vişine, afine, mure, zmeura, căpşuni, struguri, mandarine, pere, pepene roşu, ananas, morcovi, varza, porumb, castraveţi, ceapa, pătrunjel, ridichi si salata. Fructele si legumele conservate conţin mai puţin potasiu decât cele in stare proaspăta. Toate alimentele conţin potasiu, cat de puţin, dar tot il au.

Generalitati Existenta unei boli cronice renale la un individ inseamna ca rinichii acestuia nu mai funcţionează normal de o perioada mai lunga de timp. In mod obişnuit, rinichii indeparteaza reziduurile toxice din sânge. De asemenea, ei ajuta la menţinerea balanţei dintre fluidele si sărurile din organism, denumite electroliti. Reziduurile si fluidele din organism aflate in exces sunt eliminate sub forma urinei. Atunci cand rinichii sunt deterioraţi, reziduurile se aduna in organism si produc o stare de rau. O boala renala cronica pare sa apară brusc, dar de fapt, aceasta apare puţin cate puţin, pe parcursul mai multor ani. Fiecare rinichi are aproximativ un milion de filtre mici, denumite nefroni. Atunci cand nefronii sunt deterioraţi si nu mai funcţionează, cei ramaşi sănătoşi preiau si funcţia acestora. Daca deteriorarea continua, din ce in ce mai mulţi nefroni devin nefunctionali pana la momentul in care rinichiul nu isi mai poate indeplini funcţia. Este posibila incetinirea distrugerii renale prin medicatie si schimbarea modului de viata. Pentru ca acestea sa dea rezultate optime, trebuie ca pacientul sa colaboreze cu medicul curant si sa urmeze strict paşii terapeutici.

Cauze

21

Lucrare de diploma

Cauzele bolii renale cronice nu sunt intotdeauna cunoscute. Dar, orice afecţiune sau boala care deteriorează vasele sanguine sau alte structuri ale rinichiului pot duce la suferinţa renala. Cele mai Întâlnite cauze de boala renala cronica sunt următoarele:- diabetul zaharat. Diabetul zaharat cauzează aproximativ 35% din totalul bolilor renale cronice. Nivelurile crescute ale glicemiei (zahărului din sânge) duc la alterarea vaselor sanguine renale. Daca nivelurile glicemiei raman crescute, funcţia renala este deteriorata progresiv- hipertensiunea arteriala. Presiunea crescută a sângelui reprezintă cauza altor 30% dintre bolile renale cronice. Deoarece presiunea sângelui creste adesea in bolile renale, ea poate duce la deteriorarea progresiva a funcţiei renale chiar si atonei cand boala renala are alta cauza Alte situaţii care pot deteriora rinichiul si cauza boli renale cronice includ:- boli sau infecţii ale rinichiului, ca rinichiul polichistic, pielonefrita (infecţie a parenchimului si a pelvisului renal), glomerulonefrita (infecţie localizata la nivelul capilarelor glomerulare), sau boli renale congenitale (născut cu respectiva boala)- stenoza sau obstrucţia de artera renala. Artera renala este cea care duce sângele la rinichi- alte boli, ca hiperplazia benigna de prostata (o prostata mărita), litiaza renala (pietre la rinichi) sau o tumora care impiedica evacuarea urinii din rinichi- intoxicaţia cu plumb- utilizarea cronica a unor medicamente care au ca efect secundar deteriorarea funcţiei renale, de exemplu: antialgicele ca acetaminofenul (Paracetamol) sau ibuprofenul sau anumite antibiotice (Gentamicina). Diabetul zaharat si hipertensiunea arteriala sunt cele mai comune cauze ce duc la boli renale cronice si eventual la insuficienta renala cronica. De asemenea, diabetul zaharat si hipertensiunea arteriala pot accelera deteriorarea funcţiei renale la persoanele ce au aceasta boala cu alta etiologie (cauza).

Simptome Majoritatea indivizilor care dezvolta boala renala cronica nu au iniţial simptome. Acest fapt este cunoscut ca faza silenţioasa a bolii. Odată cu deteriorarea masiva a funcţiei renale pot sa apară:- oligurie (cantitate de urina eliminata/zi mai mica decit in mod normal)- edeme (acumularea de lichide in interiorul ţesuturilor)- fatigabilitate (oboseala)- scăderea apetitului sau scăderi inexplicabile in greutate- greaţa, vărsaturi- somnolenta sau insomnii- cefalee (dureri de cap) sau scăderea capacităţii de concentrare. - Mecanism fiziopatogenetic- Boala renala cronica are un impact serios asupra vieţii bolnavului din momentul in care incepe sa se agraveze. Iniţial, rinichii sunt capabili sa regleze balanţa dintre fluide, săruri si reziduurile toxice din organism. Dar, odată ce

22

Lucrare de diploma

funcţia renala se deteriorează, incep sa apară complicaţiile. Numărul si severitatea complicaţiilor creste o data cu deteriorarea funcţiei renale. Daca boala nu poate fi controlata, atunci funcţia renala se deteriorează progresiv. In momentul in care funcţia renala scade sub un anumit punct, boala poarta numele de insuficienta renala cronica. Insuficienta renala are efecte devastatatoare asupra intregului organism. Poate cauza serioase probleme cardiace, osoase si cerebrale, scăzând calitatea vieţii pacientului. Odată instalata insuficienta renala cronica, bolnavul are nevoie fie de dializa, fie de un nou rinichi. Ambele variante au riscuri si beneficii. Pacientul trebuie informat si consiliat de către medic, in vederea alegerii uneia dintre variante.

3 BOLI RENALE CRONICE

A - Diabetul zaharat si insuficienta renala cronica

Diabetul zaharat cauzează aproximativ jumătate din insuficientele renale cronice. Nivelurile crescute ale glicemiei sanguine duc la deteriorarea vaselor sanguine din rinichi. In timp, deteriorarea rinichilor poate avansa pana cand ambii rinichi vor inceta sa funcţioneze. Riscul de apariţie a insuficientei renale creste daca pacientul asociază diabetul zaharat cu hipertensiunea arteriala si obezitatea (denumit sindrom metabolic).

B - Hipertensiunea arteriala si insuficienta renala

Hipertensiunea arteriala netratata poate deteriora, in timp, capilarele sanguine din rinichi, cauzand cicatrizarea nefronilor (nefroscleroza). Rinichii devin mai mici si cu suprafata boselata (cu denivelari). Scleroza vaselor de sange pot duce la alterarea permanenta a functiei renale de a filtra fluide si reziduuri toxice. Daca presiunea sanguina ramane crescuta, atunci rinichiul poate fi deteriorat semnificativ. Bolile renale cronice severe pot, de asemenea, duce la cresterea presiunii sanguine atunci cand rinichiul nu mai este capabil sa indeparteze apa si sodiul din singe. In unele cazuri, este dificil de a determina daca hipertensiunea arteriala cauzeaza boala renala sau boala renala duce la cresterea presiunii sanguine.

C- Factori de risc Parte din cauzele ce conduc la boala renala cronica sunt legate de vârsta si markerii genetici. Alti factori ce pot creste riscul apariţiei bolilor renale cronice pot fi controlaţi cum ar fi, de exemplu, obiceiurile alimentare si efortul fizic.

Factori de risc ce nu pot fi controlaţi: Principalii factori de risc ce pot duce la apariţia bolii renale cronice sunt:

23

Lucrare de diploma

- vârsta-rinichii incep sa scadă in dimensiuni incepand cu vârsta de 35 de ani. Pana la vârsta de 80 de ani mai ramane funcţionala aproximativ 30% din masa renala- rasa-afro-americana si rasa caucaziana sunt mai predispusi la boli renale cronice- sexul-bărbaţii au risc mai mare de a dezvolta boala renala cronica decât femeile.- istoricul familial - acesta este un factor de risc atat in dezvoltarea diabetului zaharat cat si a hipertensiunii arteriale, cele doua cauze majore de apariţie a bolilor renale cronice. Rinichiul polichistic este una din bolile renale moştenite ce pot duce la apariţia insuficientei renale.

Factori de risc ce pot fî controlaţi Este posibila incetinirea progresiei bolii renale, prevenirea sau intarzierea apariţiei insuficientei renale prin controlarea unor factori ce cresc riscul de deteriorare a rinichilor precum:- hipertensiunea arteriala care duce la deteriorarea graduala a capilarelor renale- diabetul zaharat - valori glicemice crescute permanent pot duce la deteriorarea capilarelor sanguine renale. In timp deteriorarea renala avansează pana cand rinichii inceteaza sa mai funcţioneze- consumul de proteine si grăsimi - O dieta săraca in proteine si grăsimi ajuta rinichii sa funcţioneze normal- anumite medicamente - trebuie evitat consumul cronic de medicamente care alterează funcţia renala cum ar fi antiinflamatoarele nesteroidiene (Aspirina) sau unele antibiotice.

Consultul de specialitatePacienţii ar trebui sa apeleze la serviciile medicale de urgenta atunci cand apar următoarele simptome:- frecventa cardiaca foarte mica sau foarte mare- dureri toracice sau dispnee (dificultatea de a respira)- fatigabilitate musculara severa (oboseala)Pacienţii ar trebui sa consulte medicul curant imediat daca apar unele din simptomele de mai jos:- simptomele specifice uremiei, adică fatigabilitate, stare de greaţa si vărsaturi, inapetenta (lipsa apetitului alimentar), apariţia insomniei- hematemeza (vărsaturi cu sânge) sau melena (sânge in scaun).Alte simptome pentru care pacientul trebuie sa se adreseze medicului curant sunt:- accentuarea senzaţiei de oboseala- stare de rau general, care nu este cauzata de răceala sau gripa- edeme la nivelul mâinilor si picioarelor- fatigabilitate musculara- apariţia echimozelor (vanatai) mai uşor sau mai frecvent decât in mod obişnuit.

24

Lucrare de diploma

Daca un pacient este tratat prin dializa, acesta trebuie sa contacteze medicul la apariţia următoarelor simptome:- stare de rau general, care nu este cauzata de răceala sau gripa- hemoragii sau apariţia unor echimoze (vanatai)- apariţia durerilor abdominale in timpul tratamentului prin dializa peritoneala- apariţia semnelor de infecţie la nivelul cateterului sau la nivelul suntului arteriovenös, precum supurarea (apariţia puroiului) la nivelul acelei zone- orice alt simptom pe care medicul sau asistenta 1-a indicat ca motiv pentru a caută ajutor de specialitate. De asemenea, pierderea excesiva in greutate ar trebui sa indrume pacienţii spre consultul de specialitate.

Expectativa vigilenta Abordarea de tip "aşteaptă si ai sa vezi" nu este potrivita pentru cei care au boala renala cronica. Pacienţii cu boala renala cronica ar trebui sa urmeze cu stricteţe planul terapeutic si sa apeleze la medic pentru orice simptom alarmant.

Medici specialişti recomandaţi Medicii specialişti ce pot diagnostica o boala cronica renala sunt:- medicii de familie- medicii de medicina interna- medicii nefrologi- medicii pediatri. Imediat ce un pacient este diagnosticat cu boala renala cronica, acesta trebuie indrumat către un medic nefrolog. Medicul nefrolog tratează atat boala renala cat si complicaţiile acesteia si consiliază pacientul pentru stabilirea conduitei terapeutice. De asemenea, nefrologul se ocupa de pacienţii cu insuficienta renala ce au nevoie de dializa, precum si de cei care au suferit un transplant renal. In momentul in care se decide ca un pacient are nevoie de dializa, acesta va fi indrumat către un medic chirurg pentru a i se pregăti calea de acces pentru dializa. Aceasta cale de acces reprezintă o zona din corpul uman pe unde sângele sau alte fluide pot fi Îndepărtate, filtrate si returnate in organism pe parcursul şedinţei de dializa. Pacientul va fi, de asemenea, indrumat si către medicul chirurg atunci cand necesita un transplant renal. Pacienţii cu boala renala cronica mai pot fi indrumati către:- medici nutritionisti, care ii vor ajuta in planificarea dietei. Deoarece exista multe restricţii alimentare, pacienţilor le va fi destul de greu in a elabora o dieta care sa le menţină aportul caloric si greutatea in limite normale. Nutritionistul ii ajuta in elaborarea acestui tip de dieta.- psihologi sau asistenţi sociali, care vor ajuta bolnavul si familia acestuia sa suporte stresul emotional si finaciar la care sunt supuşi.

25

Lucrare de diploma

V INVESTIGATII

Pacienţii cu boala renala cronica pot sa nu prezinte simptome pana la momentul in care funcţia renala este grav afectata. Investigaţiile sunt vitale pentru a determina:- daca boala renala s-a dezvolatat brusc sau intr-o perioada lunga de timp (insuficienta renala acuta sau insuficienta renala cronica). Unele investigaţii ce sunt folosite pentru a evalua insuficienta renala acuta pot fi aplicabile si unei persoane cu insuficienta renala cronica la care funcţia renala s-a degradat brusc.- cauza deteriorării renale- cea mai buna varianta de tratament ce poate sa incetineasca progresia bolii- eficacitatea tratamentului- necesitatea inceperii dializei sau necesitatea transplantului renal. Odată stabilit diagnosticul de afecţiune renala cronica, boala va fi monitorizata prin investigaţii ale urinei si sângelui.

1. INVESTIGATIILE FUNCTIEI RENALE

Atunci cand funcţia renala este afectata, substanţe ca ureea, creatinina si o parte din electroliti incep sa se adune in fluxul sanguin. Următoarele investigaţii ale sângelui si urinei măsoară nivelurile acestor substanţe in fluxul sanguin ajutând astfel la aprecierea funcţiei renale:- glicemia - Valori crescute ale glicemiei dăunează capilarelor renale- creatinina si a clearence-lui creatininei - Măsoară creatinina serica (din sânge) si cat de bine elimina rinichii aceasta substanţa din sânge. Creatinina creste in sânge atunci cand rinichii sunt deterioraţi sau nu mai funcţionează normal- ureea serica - Daca rinichii nu sunt in stare sa elimine urea din sânge, nivelurile serice ale acesteia cresc. Niveluri crescute ale ureei serice se mai pot intalni in insuficienta cardiaca, deshidratare sau diete bogate in proteine

26

Lucrare de diploma

- electrolitii - In mod normal sunt filtraţi de către rinichi. Niveluri alterate ale electrolitilor, precum sodiul si potasiul, pot insemna o funcţie renala deteriorata- hormonii paratiroidieni - Hormonii paratiroidieni reglează nivelurile calciului si fosforului din sânge. Un nivel crescut al acestor hormoni poate duce la scăderea calciului seric, condiţie ce apare in cadrul bolilor renale cronice- microalbuminuria - Măsoară, folosind testele urinare, nivelurile proteinelor din urina. In mod normal, nu exista proteine in urina sau sunturme fine. In bolile renale cronice, creste nivelul proteinelor in urina. Daca boala renala are componenta ereditara, familia bolnavului trebuie incurajata pentru asi face investigaţii paraclinice. Daca boala renala este descoperita in stadii incipiente, tratamentul poate incetini sau chiar stopa deteriorarea funcţiei renale.

2. INVESTIGATII PENTRU DECLARAREA ANEMIEI

Daca rinichii nu mai produc cantităţi suficiente de eritropoietina, o proteina necesara formarii globulelor roşii, apare anemia. Acest tip de anemie este tratata cu un medicament, denumit eritropoietina umana recombinata (rhEPO) ce ajuta organismul sa producă noi globule roşii. Printre investigaţiile ce monitorizează anemia, se număra:- hemoleucograma - Aceasta măsoară hematocritul si hemoglobina, indicatori ai eficientei dializei sau a tratamentului cu eritropoietina umana recombinata- reticulocitele (precursori ai globulelor roşii) - O scădere a numărului de reticulocite indica o scădere a producţiei de globule roşii de către măduva osoasa. Carenţa in fier sau niveluri insuficiente de eritopoietina pot fi cauze ale scăderii producţiei de globule roşii de către măduva osoasa- fierul seric - Organismul are nevoie de fier pentru buna funcţionare a hemoglobinei (proteina componenta a globulelor roşii ce transporta oxigenul). Scăderea numărului de globule roşii sau scăderea capacităţii organismului de stocare a fierului poate cauza niveluri scăzute ale fierului seric- feritina serica - Este o proteina ce leagă fierul in organism. Scăderea producţiei de globule roşii sau a capacităţii organismului de a stoca fierul poate avea drept cauza nivelurile scăzute ale feritinei serice.

3.ALTE INVESTIHGATII

Medicii pot folosi si alte investigaţii pentru a aprecia funcţia renala sau pentru a determina daca alta boala sau suferinţa renala contribuie la reducerea funcţiei renale:- ecografia renala măsoară cu acurateţe dimensiunea rinichilor, lucru ce ajuta la determinarea probabila a timpului de evoluţie a bolii renale si daca fluxul urinar

27

Lucrare de diploma

este normal la nivelul rinichiului. Echografia poate identifica si alte cauze de boala renala cronica, precum rinichiul polichistic sau diverse obstrucţii- ecografia Doppler si angiografia renala sunt folosite pentru a determinadaca exista probleme ale fluxului sanguin renal (stenoza de artera renala)- biopsia renala ajuta la determinarea cauzei bolii renale cronice. Poate fi folosita si dupa transplantul renal atunci cand se bănuieşte rejectia de organ. Substanţa de contrast folosita in timpul examinării computer tomograf sau a urografiei intravenoase pot duce la deteriorarea funcţiei renale motiv pentru care aceste explorări nu sunt folosite in mod curent in bolile renale.

Screening-ul precoce pentru boli renale croniceExperţii recomanda teste pentru screening la categoriile cu risc crescut pentru boli renale cronice, cum ar fi cei cu diabet zaharat sau cu hipertensiune arteriala. Diagnosticul precoce al bolii renale cronice creste şansa de a controla eficient boala.

Teste screening pentru bolnavii cu diabet zaharat Diabetul zaharat produce o alterare a rinichiului denumita nefropatie diabetica. Medicii diagnosticheaza nefropatia diabetica folosind teste urinare ce determina microalbuminuria, adică prezenta proteinelor in urina. In mod normal acestea nu exista sau sunt in cantitate foarte mica in urina. Boala renala poate duce la creşterea proteinelor urinare, denumita proteinurie. Este nevoie de doua teste urinare pozitive pentru proteinurie in decursul a 3 pana la 6 luni pentru a pune diagnosticul de nefropatie diabetica.începerea investigaţiilor pentru proteinurie depinde de tipul de diabet zaharat. Odată incepute, acestea trebuie efectuate anual:- diabetul zaharat tip 1: Deoarece sunt necesari cativa ani de evoluţie a diabetului pentru ca acesta sa afecteze funcţia renala, ar trebui ca pacienţii sa inceapa testarea pentru microalbuminurie la aproximativ 5 ani de la diagnosticul diabetului zaharat si sa o continue anual. Pentru copiii cu diabet zaharat, testările ar trebui incepute la pubertate si continuate anual pentru tot restul vieţii.- diabetul zaharat tip 2: Diabetul zaharat tip 2 evoluează de obicei silenţios cativa ani inainte ca acesta sa fie diagnosticat, timp in care este posibil ca rinichii sa fi fost afectaţi. De aceea testarea pentru microalbuminurie ar trebui făcuta anual din momentul diagnosticării diabetului.

Teste screening pentru bolnavii cu hipertensiune arteriala Odată diagnosticata hipertensiunea arteriala ar trebui efectuate teste pentru aprecierea funcţiei renale: ureea, creatinina si clearance-ul creatininei. Daca rinichii funcţionează normal, iar presiunea sângelui este menţinută in limite normale sub tratament, atunci investigaţiile generale si cele pentru funcţia renala trebuie efectuate anual.Experţii recomanda ca presiunea sanguina sa fie menţinută sub 130/80 mmHg la pacienţii cu boala renala cronica.

28

Lucrare de diploma

Daca in timpul controlului anual pacientul are valori normale ale ureei, creatininei, clearance-lui creatininei si a tensiunii arteriale, nu mai sunt necesare alte teste. Daca, din contra, acestea au valori anormale, este posibil ca medicul sa indice investigaţii suplimentare pentru evaluarea funcţiei renale.

VI TRATAMENTE

Scopul tratamentului consta in prevenirea sau incetinirea deteriorării suplimentare a rinichilor. Bolile, cum ar fi diabetul zaharat sau hipertensiunea arteriala determina, de obicei, insuficienta renala cronica, astfel ca, este foarte importanta diagnosticarea si tratarea lor. De asemenea, este importanta prevenirea bolilor sau evitarea situaţiilor care pot determina afectare renala sau agravarea suferinţei renale.

1. TRATAMENT INITIAL

Scopul tratamentului bolilor renale cronice este de a controla cauza suferinţei. Daca pacientul are diabet zaharat sau hipertensiune arteriala, atunci tratamentul este ţintit pe una din aceste condiţii, ce duc la deteriorare renala. Medicul curant ar trebui sa investigheze si alte posibile cauze ale deteriorării funcţiei renale, ca obstrucţii ale tractului urinar sau folosirea pe termen lung a antialgicelor, precum antiinflamatoarele nesteroidiene sau a antibioticelor. Paşii ce trebuie respectaţi de către bolnavul cu boala renala cronica:- respectarea unei diete benefice pentru rinichi. Un nutritionist poate ajuta la elaborarea unui regim cu niveluri corespunzătoare de sodiu, fluide si proteine- program zilnic de exerciţii fizice. Pacientul trebuie sa colaboreze cu medicul curant sau cu un alt ajutor profesionist in elaborarea unui program de exerciţii fizice zilnice individualizat. Exerciţiile fizice ajuta la controlul diabetului zaharat si a tensiunii arteriale, boli ce pot duce la afectare renala- evitarea medicamentelor ce pot altera funcţia renala, precum Ibuprofenul sau Naproxenul. Medicul curant trebuie informat de pacientul cu boala renala

29

Lucrare de diploma

cronica de orice medicament sau supliment nutritiv pe care acesta doreşte sa si le administreze- evitarea deshidratării. Diareea, vărsaturile, febra sau orice alta condiţie care duce la pierdere de fluide, trebuie tratata imediat. De asemenea, trebuie luate in calcul pierderile de lichide din timpul efortului fizic sau din zilele caniculare- interzicerea fumatului si a altor produse tabacice. Fumatul poate duce la ateroscleroza. Aceasta determina apariţia hipertensiunii arteriale si implicit, scăderea fluxului sanguin renal.- interzicerea consumului de alcool sau a drogurilor.

2. TRATAMENT DE INTRETINERE

In cadrul tratamentului de intretinere pot fi prescrise medicamente ce scad tensiunea arteriala, precum inhibitori ai enzimei de conversie sau blocanti ai receptorilor angiotensinei II. Aceste medicamente sunt folosite pentru a creste fluxul sanguin renal, pentru a reduce proteinuria si de a tine sub control tensiunea arteriala. Tensiunea arteriala recomandata pentru pacienţii cu boala renala cronica este sub valoarea de 130/80 mmHg. Daca pacienţii cu boala renala cronica au si diabet zaharat asociat, atunci este esenţial controlul glicemiei prin dieta, exerciţii fizice si medicamente. O valoare permanenet crescută a glicemiei deteriorează capilarele renale. Medicul foloseşte in mod uzual teste ale sângelui si urinei pentru a determina funcţionarea rinichiului si daca este necesara ajustarea tratamentului. Aceste teste includ:- creatinina si clearance-ul creatininei - Măsoară nivelul creatininei serice si cat de bine este eliminata aceasta din organism de către rinichi- urea - Se măsoară nivelul ureei in sânge- rata filtrării glomerulare - Determina cat de bine este filtrat sângele de către rinichi.In funcţie de stadiul bolii pacientul trebuie sa urmeze nişte pasi terapeutici la domiciliu:- respectarea regimului alimentar elaborat de nutritionist. Regimul echilibrează balanţa dintre aportul caloric si necesarul de sodiu, fluide si proteine- respectarea programului zilnic de exerciţii fizice. Aceste pot ajuta la controlul diabetului zaharat si al hipertensiunii arteriale- evitarea medicamentelor cu potenţial distructiv asupra rinichiului. Medicul curant trebuie informat de orice medicament sau supliment nutritiv pe care pacientul doreşte sa si le adminitreze- evitarea deshidratării. Orice suferinţa care poate duce la pierderi de fluidele precum diareea, vărsaturile sau febra, trebuie imediat tratate. De asemenea, trebuie ţinut cont de pierderile lichidiene din timpul efortului fizic sau din zilele caniculare- evitarea fumatului si a altor produse tabagice, a alcoolului si a drogurilor. Fumatul creste riscul apariţiei aterosclerozei, ce poate duce la apariţia hipertensiunii arteriale si a scăderii fluxului sanguin la nivel renal.

30

Lucrare de diploma

3. TRATAMENT IN CAZUL AGRAVARII BOLII

Boala cronica renala este in marea majoritate a cazurilor progresiva. Daca boala se agravează, simptome ca fatigabilitatea, greaţa, pierderea apetitului pot apare mai frecvent sau se pot inrautati. Medicul si pacientul trebuie sa colaboreze pentru a elabora un plan terapeutic care sa controleze aceste simptome. Un regim alimentar ce limitează consumul de proteine, fluide si sare este necesar pentru a incetini progresia insuficientei renale. Sindromul uremie (uremia) este o complicaţie serioasa a bolii renale cronice. Apare atunci cand reziduurile se acumulează in organism din cauza incapacităţii rinichilor de a le elimina. Aceste substanţe pot deveni otrăvitoare (toxice) pentru organism daca ating niveluri maxime. Sindromul uremie poate afecta multe din sistemele organismului precum intestinele, nervii si inima. Daca acesta apare atunci este necesara indepartarea mecanica a fluidelor si reziduurilor (dializa) sau inlocuirea rinichilor bolnavi cu unul sănătos de la un donator (transplant renal). Atunci cand rinichii nu mai produc in cantităţi suficiente o proteina de care organismul are nevoie pentru a produce globule roşii (eritropoietina) apare anemia. Acest tip de anemie este tratat cu eritropoietina umana recombinata. Aceasta, pe langa faptul ca declanşează producerea de noi globule roşii, poate imbunatati starea generala si apetitul alimentar al bolnavului.

4. TRATAMENTUL INSUFICIENTEI RENALE

Daca boala renala cronica nu poate fi controlata, funcţia renala se degradează progresiv. Scăderea funcţiei renale sub un anumit punct este denumita insuficienta renala. Insuficienta renala are efecte negative serioasa asupra organismului. Poateduce la apariţia problemelor cardiace, osoase sau cerebrale. Odată instalata insuficienta renala pacientul va avea nevoie fie de dializa, fiede transplant renal. Ambele variante au riscuri si beneficii. Alegereavariantei corecte se face prin colaborarea medic-pacient. Dializa este un procedeu ce preia funcţia rinichiului de a elimina reziduurile si fluidele in exces din organism si de a echilibra balanţa electrolitilor din sânge.Exista doua tipuri de dializa ce pot fi folosite in tratamentul insuficientei renale:

- Hemodializa Utilizează o membrana sintetica, denumita dializor pentru a curata sângele. Pacientul este conectat la aparat printr-un tub, ce face legătura dintre acesta si vasele de sânge. înainte de inceperea dializei, medicul va pregăti o zona prin care sângele poate fi scos si reintrodus in organism. Aceasta este denumita zona de acces pentru dializa. Pentru aceasta, medicul uneşte o artera cu o vena, printr-un mic tub, de la nivelul antebraţului. O zona de acces pe termen scurt

31

Lucrare de diploma

poată fi realizat prin introducerea unui tub subţire in venele de la nivelul gatului, toracelui superior sau inghinal.

- D ializa peritoneala foloseşte o membrana ce căptuşeşte abdomenul, numita membrana peritoneala, pentru a filtra sângele. înainte de inceperea dializei peritoneale, medicul va plasa un cateter in interiorul abdomenuluicare va reprezenta calea de acces a dializei.

- Transplatul renal reprezintă cea mai buna varianta de tratament a insuficientei renale, deoarece creste si prelungeşte calitatea vieţii. Dar exista câteva dezavantaje: daca nici un membru de familie nu este compatibil cu bolnavul si nu poate dona un rinichi, atunci aşteptarea unui rinichi disponibil poate fi de lunga durata. Pe perioada aşteptării pacientul trebuie sa faca dializa. Este dificila găsirea unui rinichi compatibil. Chiar si in atunci cand acesta este compatibil, poate apare rejectia de organ. Odată efectuat transplantul, pacientul trebuie sa ia medicamente imunosupresoare (care reprima sistemul imun) pentru tot restul vieţii. Aceste medicamente, impiedica organismul sa atace noul rinichi (rejectia de organ), întreruperea acestor medicamente este cea mai comuna cauza de rejectie. Medicamentele imuno supresive acţionează prin reducerea capacităţii organismului de a lupta impotriva infecţiilor, deci creste riscul pentru infecţii sau cancer. In unele cazuri, transplantul de rinichi este un esec. In aceste condiţii se poate incerca un nou transplant. Donatorii mai pot fi cadavre sau donatori voluntari in viata. Ultimii sunt in general membrii ai familiei selectati pentru a avea cel putin compatibilitate partiala pentru antigenele HLA. Donatorii voluntari in viata trebuie sa fie normali la examenul fizic si sa aiba aceeasi grupa de sange in sistemul ABO , datorita faptului ca nerespectarea grupelor sanguine prejudiciaza supravietuireaallogrefelor. Este posibil torusi, sa se realizeze un transplant de rinichi de la un donator de grupa 0 la un primitor cu grupA, B sau AB.Arteriografia renala selectiva se efectueaza donatorilor pentru a exclude prezenta anomaliilor arteriale renale multiple, deoarece procedura chirurgicala este dificila si timpul de ischemie al rinichiului transplantat este mai mare cand exista anomalii vasculare. Donatorii decedati trebuiesa sa nu fi avut neoplasm malign datorita posibilei transmiteri la beneficiar.Cresterea riscului de esec al grafei exista cand donatorul este varsnic sau are insuficienta renala sau cand sau cand rinichiul are o perioada indelundgata de ischemie si conservare. S-a descopetit in S.U.A ca , se poate preula rinichiul de la cadavre si mentine mai mult de 48 h in perfuzie pulsatila rece sau un simplu curent de apa de racire. Aceasta permite inregistrarea, gasirea compatibilitatii, transportul si rezolvarea problemelor de sectie. Pacientii care au fost supusi unui transplant renal sunt obligati sa foloseasca urmatoarele dedicamente pe tot restul vietii. Aceste sunt : Glucocorticoizi (acesta are efectele cele mai usor de evaluat si in doze mai mari este eficient pentru anularea rejectiei, se administreaza inainte sau dupa transplant 200-300mg, si doza se reduce gradat pana la 30 mg pe saptamana) sau Micafenolat

32

Lucrare de diploma

mefotil ( acesta are nu grad de toxicitate gastrointestinala, dar produce supresie minima a maduvei osoase.)

Evolutia clinica si tratamentul primitorului. Hemodializa adecvata trebuie sa fie efectuata in 48 h inainte de interventia chirurgicala, si trebuie ca nivelul potasiului seric sa nu fie mult crescut, astfeol incat sa nu apara aritmia cardiaca intraoperatorie. Diureza care apare obisnuit postoperator trebuie sa fie monitorizata cu grija, in cateva circumstante ea poate fi masiva, reflectand incapacitatea tubilor ischemici de a regla excretia de sodiu si apa.In cazul diurezelor mari pot aparea pierderi masive de potasiu. Recuperarea se produce in 3 saptamani, desi s-au raportat si cazuri de 6 saptamani. Suprapunerea rejectiei pe NTA si cativa dintre pacienti nu ai diureza pana cand nu se reduce drastic doza. Multe centre evita administrarea coclosporinei in primele zile, folosind Gal, sau anticorpimonoclonali impreuna cu azatioprina si prednison pana cand se restabileste functia renala. Diagnosticul precoce al rejectiei permite instituirea prompta a terapiei care sa pastreze functiarenala si sa pprevina leziuni ireversibile. Semnele clinice ale rejectiei pot fi febra , cresterea dimensiunilor si sensibilitatii la nivelul allografei.Rejectia poate prezenta numai o crestere a creatininei serice, cu sau fgara reducerea volumului urinar.Testele pot exclude alte cauze ale deteriorarii functionale.

Transplantul de rinichi

33

Lucrare de diploma

Ingrijirii : Odată cu agravarea bolii, pacientul ar trebui sa-si puna problema ingrijirilor paleative. îngrijirile paleative reprezintă o forma de tratament adresata pacienţilor cu boli incurabile si care, in general, se agravează in timp. Estediferit de tratamentul care vindeca boala, numit tratament curativ. îngrijirile paleative sunt indreptate asupra imbunatatirii calităţii vieţii fizice, psihice si spirituale. Uneori, ingrijirile paleative sunt combinate cu tratamentul curativ, îngrijirile paleative pot ajuta la managementul simptomelor si efectelor secundare a medicatiei curative. De asemenea, ajuta pacientul sa faca fata unei boli cu evoluţie indelungata, sa-si faca planuri de viitor si acorda sprijin familiei bolnavului, pentru ca aceasta sa inteleaga mai bine boala si sprijinul de care are nevoie pacientul.Pacientul care are nevoie de ingrijiri paleative va fi indrumat de medicul curant către un alt medic specialist in acest tip de tratament.

Probleme legate de stadiul terminal al bolii : Boala renala cronica evoluează progresiv pana la insuficienta renala, cand alterarea funcţiei renala este atat de severa, incat este nevoie de dializa sau transplant renal. Mulţi bolnavi trăiesc ani indelungati dupa un transplant renal reuşit sau folosind dializa. Insa, la un moment dat, pacientul ar trebui sa consulte medicul si familia asupra problemelor ce apar legate de stadiul terminal al bolii. Pe parcursul evoluţiei bolii, pot apare schimbări ale scopului tratamentului de la unul curativ la unul care sa menţină confortul si demnitatea bolnavului. De

34

Lucrare de diploma

aceea, bolnavii sunt sfătuiţi sa elaboreze un act legalizat (de exemplu, testamentul), atunci cand sănătatea mintala inca le-o permite, in care sa-si expună dorinţele privind viitoarele opţiuni terapeutice, pe care le considera optime pentru ei. S-ar putea sa fie necesar ca bolnavii sa-si aleagă un insotitor permanent, de obicei, un membru al familiei, care sa ia deciziile in priviinta tratamentului atunci cand starea bolnavului nu-i mai permite acestuia sa vorbească pentru sine. De asemenea, bolnavul are opţiunea de a refuza sau opri tratamentul.

De reţinut!

Daca un pacient are o boala renala cronica, dar inca nu a ajuns in stadiul de insuficienta renala, acesta ar trebui sa discute cu medicul curant despre tipul de dializa. Alegerea tipului de dializa depinde si de cat de urgent trebuie sa inceapa bolnavul acest tratament. Obţinerea cunostiintelor despre dializa, inainte de inceperea acesteia, reprezintă un pas important al acestui tratament. Majoritatea secţiilor de dializa oferă aceste informaţii bolnavilor. Dializa poate fi costisitoare, dar asigurarea de sănătate acoperă majoritatea costurilor. Centrul de dializa sau spitalul poate oferi ajutor bolnavilor in găsirea celei mai acceptabile variante de plata. Luarea deciziilor de către bolnav asupra tratamentului pe care il va urma poate fi dificil in condiţiile agravării bolii. De aceea, pacientul si familia acestuia ar trebui consiliaţi asupra beneficiilor si riscurilor unui tratament. De asemenea, ar fi util ca bolnavul sa viziteze centrul de dializa si sa discute cu pacienţii.

Profilaxia : Boala renala cronica poate fi prevenita uneori prin controlarea unor boli sau factori ce contribuie la apariţia acesteia. Din moment ce boala renala cronica este cel mai frecvent data de hipertensiunea arteriala sau de diabet zaharat, menţinerea in limite normale a tensiunii arteriale si a glicemiei previne apariţia bolii. Cu cat sunt mai repede indepartati factorii ce contribuie la deteriorarea renala cu atat mai bine. Controlarea acestor factori duce la intarzierea progresiei bolii la cei cu afecţiuni renale cronice. Bolnavii care au dezvoltat deja insuficienta renala, trebuie sa-si focalizeze atenţia pe lucrurile enumerate mai jos, pentru a preveni apariţia complicaţiilor:- menţinerea tensiunii arteriale sub valoare de 130/80 mmHg. Pacienţii trebuie sa invete sa-si măsoare singuri tensiunea arteriala- bolnavii care au si diabet zaharat trebuie sa-si menţină nivelurile glicemiei la o valoare cat mai apropiata de normal. Medicul va indica măsurarea glicemiei de citeva ori pe zi- menţinerea unei greutăţi corporale in limite normale. Aceasta ajuta la prevenirea apariţiei altor boli ca hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat sau boli cardiace

35

Lucrare de diploma

- menţinerea nivelurilor normale de grăsimi (lipide) in sânge, precum colesterolul sau trigliceridele- evitarea fumatului si a consumului de produse tabagice. Fumatul creste riscul apariţiei aterosclerozei, ce poate duce la apariţia hipertensiunii arteriale si a scăderii fluxului sanguin la nivel renal.Bolnavii care au deja o suferinţa renala cronica trebuie sa tina cont de următoarele:- evitarea deshidratării prin tratarea imediata a oricărei afecţiuni ce duce la pierderi lichidiene precum diareea, vărsaturile sau febra. De asemenea, trebuie ţinut cont de pierderile lichidiene din timpul efortului fizic sau din zilele caniculare- reducerea riscului de apariţie a bolilor cardiovasculare. Schimbări alemodului de viata, precum un regim alimentar sărac in grăsimi, renunţarea la fumat si exerciţii fizice regulate, reduc riscul de apariţie a bolilor cardiovasculare si a accidentelor vasculare- tratarea altor afecţiuni, ca litiaza renala, hipertrofia benigna de prostata sau alte probleme ale tractului urinar care pot bloca fluxul urinar normal- evitarea medicamentelor cu potenţial distructiv asupra rinichiului. Medicul curant trebuie informat de orice medicament sau supliment nutritiv pe care pacientul doreşte sa si le adminitreze- evitarea unor investigaţii, ce necesita administrarea unei substanţe de contrast intravenos, precum urografia intravenoasa, angiograma sau computer tomograf-ul. Substanţa de contrast poate deteriora funcţia renala- evitarea oricăror situaţii care implica pierderea unor cantităţi importante de sânge, precum intervenţiile chirurgicale inutile.

5. TRATAMENTUL AMBULATOR ( LA DOMICILIU )

Exista mai multe "tratamente" la domiciliu care pot incetini deteriorarea funcţiei renale.Schimbări ale stilului de viata- menţinerea tensiunii arteriale sub valoare de 130/80 mmHg. Pacienţii trebuie sa invete sa-si măsoare singuri tensiunea arteriala- bolnavii care au si diabet trebuie sa-si menţină nivelurile glicemiei la o valoare cat mai apropiata de normal- menţinerea unei greutăţi corporale in limite normale. Aceasta ajuta la prevenirea apariţiei bolilor cardiovasculare, diabetului zaharat, hipertensiunii arteriale si a accidentelor vasculare- respectarea unui regim alimentar adecvat pentru afecţiunile renale cronice. Nutritionistul va stabili cantitatea de proteine necesare zilnic fiecărui bolnav in parte. Studiile arata ca o dieta cu o cantitate mica de proteine protejează rinichiul

36

Lucrare de diploma

- efectuarea unui program de exerciţii fizice zilnic. Bolnavului i se va stabili un program de exerciţii fizice zilnice de către medicul curant. Exerciţiile fizice scad riscul apariţiei diabetului zaharat si a hipertensiunii arteriale.

Se recomanda evitarea:

- medicamentelor cu potenţial distructiv asupra rinichiului - Medicul curant trebuie informat de orice medicament sau supliment nutritiv pe care pacientul doreşte sa si le adminitreze- deshidratarea prin tratarea imediata a oricărei afecţiuni ce duce la pierderi lichidiene precum diareea, vărsaturile sau febra - Trebuie ţinut cont de pierderile lichidiene din timpul efortului fizic sau din zilele caniculare- fumatului si a consumului de produse tabagice - Fumatul creste riscul apariţiei aterosclerozei ce poate duce la apariţia hipertensiunii arteriale si a scăderii fluxului sanguin la nivel renal.- evitarea consumului de alcool si a drogurilorOpţiuni de medicamente :desi medicamentele nu pot inversa efectele bolii renale cronice, acestea sunt folosite pentru a trata simptomele, complicaţiile si pentru a incetini progresia bolii.

Medicamente folosite pentru tratarea hipertensiunii arteriale

80% pana la 90% din pacienţii cu boala renala cronica au probleme cu tensiunea arteriala la un moment dat in evoluţia bolii. Medicamentele care reduc tensiunea arteriala (antihipertensive) sunt folosite pentru a menţine in limite normale valorile tensionale, fapt ce contribuie si la Încetinirea progresiei afecţiunii renale. Valoarea tensionala considerata optima la bolnavii cu afecţiuni renale este de 130/80 mmHg. Tipurile de medicamente antihipertensive folosite sunt mai puţin importante comparativ cu eficacitatea acestora.-Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) - Aceşti inhibitori scad valorile tensionale prin dilatarea vaselor de sânge. De asemenea, incetinesc progresia bolii renale cauzate de diabet sau de alte afecţiuni ale rinichilor.-Blocanti ai receptorilor angiotensinei II: - Aceasta clasa de medicamente blochează acţiunea unui hormon, ce cauzează ingustarea vaselor sanguine. Ca rezultat, se obţine relaxarea si dilatarea acestor vase, ducând, astfel, la scăderea tensiunii arteriale.- Blocanti ai canalelor de calciu :Dilatatia vasele de sânge prin relaxarea muşchiului neted din pereţii arterelor. Astfel, sângele circula mai uşor prin aceste vase, ducând la scăderea tensiunii arteriale-Diureticele- Ajuta la eliminarea excesului de sodiu si lichide din organism, scăzând volumul circulant, si implicit, a tensiunii arteriale

37

Lucrare de diploma

-Beta blocanti - Scad tensiunea arteriala prin scăderea frecventei cardiace si a fracţiei de ejectie ventriculara. De asemenea, relaxează musculatura neteda din vase.

Este posibil ca valoarea tensionala optima la care nu apar efecte secundare sa fie obţinută prin tatonarea mai multor antihipertensive. Majoritatea bolnavilor, necesita combinaţii de mai multe antihipertensive pentru a obţine aceasta valoarea tensionala.

Medicamente folosite pentru tratarea complicaţiilor bolii renale cronice

Exista medicamente ce sunt folosite in tratamentul complicaţiilor afecţiunii renale precum:- eritropoietina umana recombinata si fierul sunt folosite in tratamentul anemiei. Anemia apare in cursul evoluţiei afecţiunii renale cronice, atunci cand rinichii nu mai produc o cantitate suficienta de eritropoietina, necesara producţiei de globule roşii.- medicamente folosite pentru echilibrarea balanţei de electroliti. Exista medicamente care sunt necesare uneori pentru a echilibra balanţa hidro-electolitica, ca atunci cand apar valori crescute ale potasiului, fosforului si valori scăzute ale calciului.- diureticele sunt folosite pentru a elimina excesul de lichide din organism- inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei sunt folosiţi in insuficeienta cardiaca. Aceste medicamente necesita investigaţii periodice necesare pentru prevenţia apariţiei nivelurilor crescute de potasiu si a agravării deteriorării renale.

Medicamente folosite in timpul dializei Atat eritropoietina cat si fierul pot fi folosite in timpul dializei pentru tratarea anemiei, complicaţie obişnuita a bolilor renale cronice.- eritropietina (rhEPO) stimulează producţia de noi globule roşii, scăzând necesitatea transfuziei sanguine. Acest tratament poate fi inceput inainte de dializa si este necesar atunci cand anemia devine simptomatica- tratamentul cu fier ajuta la creşterea nivelurilor de fier din organism atunci cand administrarea numai de eritropoietina nu mai este eficienta.

De reţinut!

Bolnavul cu afecţiune renala cronica trebuie sa se consulte cu medicul curant in priviinta imunizărilor pe care trebuie sa le efectueze, precum si a efectelor secundare a medicamentelor pe care le foloseşte. Acesta trebuie sa-si informeze medicul de orice alt tratament medicamentos sau suplimente nutritive pe care doreşte sa si le administreze. Unele complicaţii ale bolilor renale cronice se pot rezolva cel mai eficient prin dializa.

6. TRATAMENTUL CHIRURGICAL

38

Lucrare de diploma

Un bolnav cu o afecţiune renala cronica ce progresează spre insuficenta renala, are ca opţiune terapeutica transplantul renal. Majoritatea experţilor considera ca acesta este tratamentul optim al insuficientei renale cronice. In general pacinetii care au suferit un transplant renal, trăiesc mai mult decât cei care sunt trataţi prin dializa. Medicul va recomanda transplantul renal la acei pacienţi care sunt candidaţi ideali pentru transplant. Un candidat ideal este un pacient care nu are afecţiuni importante cardiace sau pulmonare sau alte afecţiuni ce pot reduce speranţa de viata, precum cancerul. Dupa transplantul renal, pacientului i se administrează medicatie imunosupresiva. Aceasta, de tipul ciclosporinei sau tacrolimus, ajuta la prevenirea rejectului de organ. Pacientul trebuie sa ia medicamentele exact cum sunt prescrise. Astfel organismul nu va respinge noul rinichi. Aceasta medicatie trebuie administrata pentru tot restul vieţii pacientului. Deoarece acest tratament slăbeşte sistemul imun, creste riscul apariţiei infecţiilor severe. Chiar si cu aceasta medicatie, este posibil ca organismul sa respingă noul rinichi. Daca acest lucru se intampla, atunci pacientul va face dializa pana la primirea unui nou rinichi sau pentru tot restul vieţii. Succesul transplantului depinde si de rinichiul donatorului. Cu cat acesta se potriveşte mai bine, din punct de vedere genetic, cu primitorul, cu atat cresc şansele ca noul rinichi sa nu fie respins.

De retinut Un transplant renal nu garantează pacientului o viata mai lunga. Transplantul renal este costisitor, dar acoperit in mare parte de asigurarea de sănătate. Bolnavul va trebui sa aştepte un rinichi disponibil, timp in care va trebui sa faca dializa.

7. ALTE TRATAMENTE

Dializa este un procedeu ce preia funcţia rinichiului de a elimina reziduurile si fluidele in exces din organism si de a echilibra balanţa electrolitilor din sânge. Atunci cand rinichii sunt sever afectaţi astfel incat nu isi mai pot indeplini funcţia, bolnavul necesita dializa. Dializa poate fi utilizata pe termen lung, de obicei cativa ani, pentru a inlocui funcţia renala, sau pe termen scurt in aşteptarea transplantului renal.înainte de inceperea dializei medicul va practica o zona de acces pe unde fluidele vor fi scoase, filtrate si reintroduse in organism. Tipul de acces depinde de tipul dializei alese.

Exista doua tipuri de dializa ce pot fi folosite in tratamentul insuficientei renale:

39

Lucrare de diploma

- hemodializa utilizează o membrana sintetica denumita dializor pentru a curata sângele. Pacientul este conectat la aparat printr-un tub, ce face legătura dintre acesta si vasele de sânge. înainte de inceperea dializei medicul va pregăti o zona prin care sângele poate fi scos si reintrodus in organism. Aceasta este denumita zona de acces pentru dializa. Pentru aceasta medicul uneşte o artera cu o vena, printr-un mic tub, de la nivelul antebraţului. O zona de acces pe termen scurt poată fi realizat prin introducerea unui tub subţire in venele de la nivelul gatului, toracelui superior sau inghinal.-dializa peritoneala foloseşte o membrana ce căptuşeşte abdomenul, numita membrana peritoneala, pentru a filtra sângele. înainte de inceperea dializei peritoneale medicul va plasa un cateter in interiorul abdomenului care va reprezenta calea de acces a dializei.

De reţinut!

Daca un pacient are o boala renala cronica, dar inca nu a ajuns in stadiul de insuficienta renala, acesta ar trebui sa discute cu medicul curant despre care tip de dializa i s-ar recomanda. înainte de inceperea dializei trebuie aleasa o zona de acces. Dializa poate fi costisitoare, dar asigurarea de sănătate acoperă majoritatea costurilor. Centrul de dializa sau spitalul poate oferi ajutor bolnavilor in găsirea celei mai acceptabile variante de plata. Insuficienta renala reprezintă reducerea capacităţii rinichilor de a asigura filtrarea si eliminarea produselor de rebut ale sângelui, de a controla echilibrul corpului in apa si săruri si de a regulariza presiunea sangvina. Insuficienta renala, cronica sau acuta, nu este o boala in sine: ea rezulta din afecţiunile care ating rinichii, caracterizata printr-o diminuare a numărului de nefroni, aceste unităţi funcţionale al căror element principal este glomerulul, mica sfera in care se efectuează filtrarea sângelui si unde se elaborează urina primara.In insuficienta renala cronica atingerea glomerulara este ireversibila; gradul ei de gravitate este totuşi variabil. Cauzele sunt multiple; aproape toate bolile care ating rinichii pot evolua spre o insuficienta renala cronica. Ele se pot clasifica in doua categorii: -bolile renale propriu-zise, fie ca ele ating exclusiv rinichii sau nu (diabet); -bolile cailor excretorii, congenitale sau dobândite. Insuficientele renale cronice minime sau moderate nu antrenează, in general, decât puţine semne. Ele sunt adesea diagnosticate in mod intamplator, de exemplu cu ocazia unui bilanţ privind hipertensiunea arteriala, prin proteinurie sau hematurie.Insuficientele renale cronice mai avansate au, din contra, consecinţe clinice si biologice importante si complexe. O insuficienta renala se complica aproape intotdeauna cu o anemie legata de diminuarea secreţiei de eritropoietina de catre rinichi si antrenând o stare de oboseala, o gafaiala, dificultăţi in realizarea de eforturi fizice. Ea se poate manifesta printr-o hipertensiune arteriala;

40

Lucrare de diploma

complicaţii osoase grupate sub termenul de osteodistrofie renala, provocând o demineralizare osoasa si o intarziere a creşterii denumita nanism renal la copil; complicaţiile nervoase antrenând indeosebi tulburări senzitive, chiar o paralizie motorie; o retentie de sodiu la originea consecinţelor cardiace grave ca o insuficienta cardiaca stânga care se manifesta printr-un edem pulmonar acut; o creştere a nivelului potasiului in sânge, aflata uneori la originea tulburărilor de ritm cardiac. Diagnosticarea insuficientei renale se bazează pe punerea in evidenta a diminuării funcţiei de filtrare glomerulara printr-o creştere a nivelului sangvin al creatininei. Examenul consta in măsurarea numărului de mililitri de plasma necesari pentru ca glomerulii sa se poată debarasa de aceasta substanţa de origine musculara intr-un minut. Clearance-ul normal al creatininei este de 130 mililitri/minut. Urmărirea regulata a cifrelor pentru clearance permite in plus sa se supravegheze evoluţia unei insuficiente normale aflate sub tratament. Subiectul trebuie sa urmeze un regim sărac in proteine si in sodiu (sare); alimentele bogate in potasiu trebuie sa fie evitate, chiar interzise. Tratamentele medicamentoase lupta impotriva simptomelor insuficientei renale: antihipertensoare, derivaţi de vitamina D, calciu, medicamente destinate scăderii nivelului de fosfor si de potasiu in sânge. Dializa devine indispensabila atunci cand clearance-ul creatininei este mai mic de 10 mililitri/minut; exista doua tipuri de dializa: hemodializa, saurinichiul artificial, in care sângele este epurat in afara organismului, printr-o membrana artificiala, si dializa peritoneala, in cursul căreia peritoneul bolnavului este utilizat ca membrana de filtrare. Grefa de rinichi este singura posibilitate de tratament definitiv al insuficientei renale. Larg răspândita actualmente, grefa de rinichi priveşte pacienţii relativ tineri (pana la 60 de ani in medie) si a căror boala nu este susceptibila sa se reproducă pe grefon.Insuficienta renala acuta. Este o insuficienta renala in care pierderea funcţiei renale este brusca, dar, in general, reversibila. Spre deosebire de insuficienta renala cronica, insuficienta renala acuta se vindeca de cele mai multe ori fara sechele.

Dupa mecanismele in cauza, se deosebesc trei tipuri de insuficienta renala acuta.-Insuficienta renala acuta funcţionala este cauzata de un soc hipovolemic, antrenând o scădere a debitului sangvin care iriga rinichii, si nu de leziuni anatomice ale ţesutului renal. Ea poate fi provocata de o hemoragie acuta abundenta, de o slăbiciune cardiaca, de o deshidratare intensa, de o diaree persistenta sau in urma unor vărsaturi abundente, unui soc alergic etc.-Insuficienta renala acuta organica este consecutiva unor alterări anatomice ale tubulilor sau ale ţesutului interstitial al rinichiului. Aceste leziuni pot fi consecinţa unei intoxicaţii, unei reacţii alergice, unui proces infectios etc.-Insuficienta renala acuta mecanica este legata de apariţia brusca a unui obstacol pe caile excretorii.

41

Lucrare de diploma

Semnul clinic cel mai revelator al insuficientei renale acute este anuria. Totuşi, volumul urinelor poate sa nu fie decât diminuat, chiar poate sa ramana normal. Compoziţia urinei este modificata: urina este foarte concentrata in potasiu si săraca in sodiu in caz de insuficienta renala acuta funcţionala sau, invers, săraca in potasiu si bogata in sodiu, in caz de insuficienta renala acuta organica. Ca pentru orice insuficienta renala, acesta se bazează pe punerea in evidenta a diminuării filtrării glomerulare prin măsurarea creşterii nivelului sangvin de creatinina la pacienţii care au avut anterior niveluri normale, in caz de insuficienta renala acuta mecanica, trebuie făcut apel la urografie, ecografie si la scaner cu scopul de a vizualiza obstacolul. Insuficienta renala acuta funcţionala dispare rapid dupa tratarea cauzei sale: transfuzie masiva in caz de hemoragie, perfuzare de ser salin in caz de deshidratare etc. Totuşi, daca acest tratament nu este intreprins destul de precoce, ea poate sa se tramsforme intr-o insuficienta renala acuta organica,mai severa. Insuficienta renala acuta organica dispare, in general spontan, in doua sau trei săptămâni, perioada in timpul căreia trebuie de cele mai multe ori sa se recurgă la metodele de epurare extrarenale (hemodializa sau dializa peritoneala). Insuficienta renala acuta mecanica este, in general, rapid reversibila dupa o intervenţie chirurgicala constând in indepartarea obstacolului sau in derivarea urinei intr-o modalitate care sa asigure reluarea funcţiei renale. Totuşi, la unii bolnavi, dereglările sangvine generate de insuficienta renala sunt acelea care, inaintea oricărui act chirurgical, necesita o epurare a sângelui prin hemodializa.

VII APLICAREA CONCEPTULUI DE NURSING PENTRU CAPITOLELE STUDIATE

Nevoia fundamentala este o necesitate vitala , esentiala finitei umene pentru asigurarea starii de bine din punct de vedere fizic si mintal.

1. Nevoia de a respire:2. Nevoia de a se alimenta si hidrata3. Nevoia de a elimina4. Nevoia de a se misca si a pastra o buna postura5. Nevoia de a dormi si odihni6. Nevoia de a se inbraca si a se dezbraca7. Nevoia de a-si mentine temperature corpului in limite normale8. Nevoia de a fi curat si a-si proteja tegumentele9. Nevoia de a evita pericolele10.Nevoia de a comunica11.Nevoia de a actiona dupa credintele sale si valorilor sale

42

Lucrare de diploma

12.Nevoia de a se realize13.Nevoia de a recreea14.Nevoia de a invata

CAZUL I

-Numele pacientului: B.A.-Domiciliu: Resita-Varsta: 55, -Sexul : F-Motivul internarii: Stare generala influentata, edeme masive, dispnee severa.-Antecedente personale fizice patologice: - diabet zaharat tip II insulino dependent - IRC compensat - nefrapsie diabetica clinic manifestata-Interventii chirurgicale: hemodializa si efectuarea sedintelor de dializa

1.Nevoia de a respia : -Pacienta se prezinta cu o dispnee si ortopnee foarte severa, polipnee, cu respiratii abdominale -pacienta este nefumatoare

43

Lucrare de diploma

-torace normal conformat-starea generala fiind influentata

2.Nevoia de a se alimenta si hidrata-starea de nutritie se prezinta prin obezitate-pacienta este nefumatoare-pacienta prezinta stari de voma

3 . Nevoia de a elimina - pacienta prezinta probleme din punctul de vedere al eliminarii urinei, -tranzitul intestinal este prezent

4.Nevoia de a se misca si a pastra o buna postura-conditiile de viata sunt corespunzatoara

5.Nevoia de a dormi si odihni-pacienta sustine ca sunt perioade cand nu se poate odihni asa cum trebuie, si este obosita

6.Nevoia de a se inbraca si a se dezbraca- pacienta necesita ajutor si nu poate indeplini aceasta nevoie singura

7.Nevoia de a-si mentine temperature corpului in limite normale-pacienta se prezinta cu temperatura in limitele normale , aceste fiind 36.0 C - 37.0 C

8.Nevoia de a fi curat si a-si proteja tegumentele-la internare pacienta sa prezentat cu edeme -tegumentele sunt de culoare palida-mucoasele se prezinta cu o culoare palida-fanerele cu modificari degenerative

9 .Nevoia de a evita pericolele -pacienta are nevoie de ingrijire permanent

10 .Nevoia de a comunica -starea de constiinta este pastrata-sistemul nervos se prezinta prin cecitate orientata temporar spatial

11.Nevoia de a actiona dupa credintele sale si valorilor sale-pacienta este o persoana cu credinta in Dumnezeu

12.Nevoia de a se realiza-pacienta nu prezinta probleme la aceasta nevoie

44

Lucrare de diploma

13.Nevoia de a recreea-pacienta face plimbari zilnicee cu motivul recreerii

14.Nevoia de a invata- pacienta nu mai este asa de dornica de a mai invata lucruri noi datorita starii genereal nefavorabile.

ZIUA I

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUAREHipertensiunea arterială

-combaterea hipertensiunii arteriale

-măsurarea tensiunii-administrarea tratementului

-tratament:Nifedipin 10 tb., Captopril 25 tb,-TA: 210/100 mmHg

Respiraţii inadecvate manifestate de dispnee

-pacientul sa se prezinte cu o respiraţie îmbunătăţită

-pacientul să prezinte o poziţie care să favorizeze respiraţia-la nevoie se va administra oxigen.

-tratament cu o uşoară ameliorare

Anxietate -pacientul să -pacientul -somnul este

45

Lucrare de diploma

beneficieze de un somn liniştit

trebuie să fie liniştit şi să i se explice tot ce i se va face în continuare, în special efectuarea sedinţelor de dializă

liniştit, dar încă mai există o teama de noul tratament

Mişcarea şi postura inadecvată

-pacientul să prezinte o buna postură şi mişcare

-asigurarea tuturor condiţiilor favorabile unor stări de bine

-bolnavul nu se poate deplasa, este aşezat în pat după operaţie

Dificultatea în a se îmbraca şi dezbrăca

-pacientul să îşi satisfacă această nevoie

-ajuta pacientul să se îmbrace şi să se dezbrace

-pacientul începe cu corespondenţă

Insuficienţa cunostinţelor despre evoluţia bolnavului

-educaţia pentru sanatate în vederea externarii

-respectarea tratamentuiui prescris de medic la externare-anunţarea familiei despre data externarii-respectarea regimului alimentar-să se prezinte la medic la observarea unei eventuale complicaţii şi controale medicale

- se externează fără complicaţii, urmând să se prezinte la control

Pansarea plăgii operate

-vindecarea plăgii

-se îndepărtează vechiul pansament-se curăţă plaga

-plaga nu este vindecată complet, dar este curaţată şi

46

Lucrare de diploma

cu soluţie dezinfectantă cu: Rivanol, Alcool iodat sau Betadină şi se pansează din nou cu pansamente sterile

pansată

Urmarirea funcţiilor vitale

-cunoaşterea funcţiilor vitale şi vegetative

-măsurarea tensiunii -recoltarea glicemiei

-glicemia:233proterinuria:6,1-ureea:132-creatinina:5,8-TA: 210/100mmHg

ZIUA II

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUAREDificultatea în a se îmbraca şi dezbrăca




Circulaţia inadecvată manifestată prin paloarea tegumentelor

-tegumentele şi mucoasele să fie normal colorate

-la indicaţia medicului se administreaza prin transfuzie sânge

- obiectiv realizat

Alimentaţia şi hidratarea

-refacerea echilibrului hidroelectoritic-pacientul să beneficieze de o

-se administrează perfuzii cu ser fiziologic-urmăresc

-rehidratarea bolnavului-să se respecte regimul prescris de medicul de

47

Lucrare de diploma

alimentaţie bogată în vitamine

respectarea regimului alimentar-aerisirea salonului înainte de fiecare masă -se recomanda consumul de legume şi fructe

specialitate


-vindecarea plăgii

-se îndepărtează vechiul pansament-se curăţă plaga cu soluţie dezinfectantă cu: Rivanol, Alcool iodat sau Betadină şi se pansează din nou cu pansamente sterile

-plaga nu este vindecată complet, dar este curaţată şi pansată

Asigurarea unor condiţii optime în salon

-aerisirea salonului şi curaţarea lui

-deschiderea geamului, măturarea şi spălarea podelelor

-curăţarea salonului




-glicemia:247proterinuria:5,8-ureea:165,8-creatinina:6,1-TA: 169/90mmHg

48

Lucrare de diploma

ZIUA III





Hipertensiunea arterială



-TA: 160/90mmHg



-pacientul să prezinte o poziţie care să favorizeze respiraţia-la nevoie se va


49

Lucrare de diploma

administra oxigen.

Igiena bolnavului

-efectuarea toaletei

-pacientul să fie stimulat să îşi efectueze toaleta singur

- tegumentele şi mucoasele sunt curate




-glicemia:245-proterinuria:5,9-ureea:129-creatinina:5,7-TA: 165/95 mmHg

ZIUA IV








-TA: 170/86mmHg



-pacientul să prezinte o poziţie care să favorizeze respiraţia-la nevoie se va administra

-tratament cu o uşoară ameliorare!!!!!!

50

Lucrare de diploma

oxigen.Anxietate -pacientul să


-pacientul trebuie să fie liniştit şi să i se explice tot ce i se va face în continuare, în special efectuarea sedinţelor de dializă

-somnul este liniştit, dar încă mai există o teama de noul tratament!!!!!












-glicemia:220-creatinina:5,1-TA: 160/80 mmHg


-refacerea echilibrului hidroelectoritic-pacientul să beneficieze de o alimentaţie bogată în vitamine

-se administrează perfuzii cu ser fiziologic-urmăresc respectarea regimului alimentar-aerisirea salonului înainte de fiecare masă -se recomanda consumul de legume şi fructe

-rehidratarea bolnavului-să se respecte regimul prescris de medicul de specialitate

51

Lucrare de diploma

ZIUA V







-se administrează perfuzii cu ser fiziologic-urmăresc respectarea regimului alimentar-aerisirea salonului înainte


52

Lucrare de diploma

de fiecare masă -se recomanda consumul de legume şi fructe

Insomnie -combaterea insomniei

-se administrează la indicaţia medicului

-odihnirea bolnavului noaptea






-vindecarea plăgii



53

Lucrare de diploma








-glicemia:115-creatinina:4,3-TA: 170/85mmHg

EVALUAREA FINALĂ

În urma îngrijirilor acordate în ultimile cinci zile, bolnavul se simte mai bine , dar va urma să continue şedinţele de dializa pâna va putea face un transplant renal. Pacienta a fost hidratată cu Glucoză şi ser fiziologic. S-au urmărit şi s-au înregistrat zilnic funcţiile vitale şi vegetative. În urma celor cinci zile starea pacientului s-a ameliorat.

CAZUL II

-Numele pacientului: I. L.-Domiciliu: Timisoara-Varsta : 43-Sex : F-Motivul internarii: scaderea in greutate de aproximativ 4 kg/luna, astenie, dureri retrostonale.-Antecedente personale fizice patologice: rinichi drept absent, HTA esential-Interventii chiriurgicale: hemodializa, si efectuarea sedintelor de dializa

1.Nevoia de a respira:-prezinta freamat pectoral, sonoritate pulmonara in limite normale,

54

Lucrare de diploma

2.Nevoia de a se alimenta si hidrata- starea de nutritie este relativ buna, talie 159, greutate 51 kg

3.Nevoia de a elimina- este prezent un murmur vezical, un tranzit intestinal afirmativ incetinit, prezinta scaune odata la doua zile

4.Nevoia de a se misca si a pastra o buna postura-pacienta nu prezinta probleme

5.Nevoia de a dormi si odihni- pacienta indeplineste aceasta nevoie in limitele normale

6.Nevoia de a se inbraca si a se dezbraca-Pacienta nu necesita ajutor

7.Nevoia de a-si mentine temperature corpului in limite normale-pacienta se prezinta in limitele normale ale temperaturii (36C -37 C)

8.Nevoia de a fi curat si a-si proteja tegumentele-pacienta se poate ingriji-prezinta tegumente palide, edemioze la nivelul membrelor inferioare bilaterale submembrului superior stang , si mucoase palide.-tesutul conjunctival adipos se prezinta intr-un fel normal

9.Nevoia de a evita pericolele-pacienta nu prezinta neputinta

10.Nevoia de a comunica- pacienta este deschisa pentru comunicare.-starea de constienta este pastrata

11.Nevoia de a actiona dupa credintele sale si valorile sale-Pacienta arata credinta in Dumnezeu si are o speranta pentru viitor.

12. Nevoia de a recreea -pacienta face iesiri zilnice.

13. Nevoia de a invata - pacienta arata interesata sa invete si sa se recreeze in anumite moduri spre cultivarea cunostintelor.

14.Nevoia de a realiza- pacienta este realizata pe plan professional si sentimental.

55

Lucrare de diploma

ZIUA I

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARERespiraţii inadecvate manifestate de dispnee


-pacientul să prezinte o poziţie care să favorizeze respiraţia-la nevoie se va administra oxigen.


Anxietate -pacientul să beneficieze de un somn liniştit

-pacientul trebuie să fie liniştit şi să i se

-somnul este liniştit, dar încă mai există o

56

Lucrare de diploma

explice tot ce i se va face în continuare, în special efectuarea sedinţelor de dializă

teama de noul tratament




-glicemia:87-ureea:275-creatinina: 11,05-TA: 180/90 mmHg





Circulaţia inadecvată manifestată prin paloarea tegumentelor

-tegumentele şi mucoasele să fie normal colorate

-la indicaţia medicului se administreaza prin transfuzie sânge

- obiectiv realizat



-deschiderea geamului, măturarea şi


57

Lucrare de diploma

spălarea podelelor



-se administrează perfuzii cu ser fiziologic si glucoza-urmăresc respectarea regimului alimentar-aerisirea salonului înainte de fiecare masă -se recomanda consumul de legume şi fructe


ZIUA II

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUAREUrmarirea funcţiilor vitale



-glicemia:99-creatinina: 10,88-TA: 180/100mmHg


-pacientul trebuie să fie liniştit şi să i se explice tot ce i se va face în


58

Lucrare de diploma

continuare, în special efectuarea sedinţelor de dializă

Igiena bolnavului







-bolnavul nu se poate deplasa, este aşezat în pat după intervenţia chirurgicală




-tratament:Amlodipina 2x10mg/zi-TA: 180/100mmhg



-pacientul să prezinte o poziţie care să favorizeze resp.


ZIUA III




-TA 150/80 mmhg-FC 92 b/ min


-pacientul trebuie să fie liniştit şi să i se explice tot ce i se va face în continuare, în special

-somnul este liniştit, dar încă mai există o teama de noul tratament

59

Lucrare de diploma

efectuarea sedinţelor de dializă












-creatinina: 5,032-temperatura: 37 grade Celsius-TA: 150/80 mmHg

ZIUA IV

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUAREAnxietate -pacientul să



-somnul este liniştit, dar încă mai există o teama de noul tratament

Igiena bolnavului


-pacientul să fie stimulat să îşi

- tegumentele şi mucoasele sunt

60

Lucrare de diploma

efectueze toaleta singur

curate








-creatinina: 5,00-temperatura: 37grade Celius-TA: 155/85 mmHg



-se administrează perfuzii cu ser fiziologic si glucoza -urmăresc respectarea regimului alimentar-aerisirea salonului înainte de fiecare masă -se recomanda consumul de legume şi fructe



-vindecarea plăgii

-se îndepărtează vechiul pansament-se curăţă plaga cu soluţie dezinfectantă cu: Rivanol, Alcool iodat sau Betadină şi se pansează din nou cu


61

Lucrare de diploma

pansamente sterile





ZIUA V

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUAREAnxietate -pacientul să




Igiena bolnavului




62

Lucrare de diploma








-glicemia:-proterinuria:-ureea:-creatinina:-temperatura:-TA:



-se administrează perfuzii cu ser fiziologic si glucoza!!!!!-urmăresc respectarea regimului alimentar-aerisirea salonului înainte de fiecare masă -se recomanda consumul de legume şi fructe



-vindecarea plăgii



63

Lucrare de diploma

EVALUAREA FINALĂ

În urma îngrijirilor acordate în ultimile cinci zile, bolnavul se simte mai bine , dar va urma să continue şedinţele de dializa pâna va putea face un transplant renal. Calmantul folosit în urma operaşiei a fost Piafenul.Pacienta a fost hidratată cu Glucoză şi ser fiziologic. S-au urmărit şi s-au înregistrat zilnic funcţiile vitale şi vegetative. În urma celor cinci zile starea pacientului s-a ameliorat.

CAZUL III

Numele pacientului: A. Z.Domiciliu: TimisoaraVarsta : 52 aniSexul : MMotivul internarii: pacientul se interneaza de trei ori pe saptamana pentru sedintele de dializa.Diagnostic principal : rinichi polichistici automizal dominant IRCS in prag de dializa.Diagnostic secundar : - cardioparie ischemica

- BY-pass artocoronarian- Hepatita cronica postvirusala- Flegmon voluminos la spate

1.Nevoia de a respira:Pacientul nu prezinta probleme de respiratie

64

Lucrare de diploma

2.Nevoia de a se alimenta si hidrata-pacientul este strict restrans de un regin alimentar

3. Nevoia de a elimina-pacientul nu poate elimina urina deoarece nu mai are rinichii

4.Nevoia de a se misca si a pastra o buna postura-pacientul este slabit, si se deplaseaza cu dificultate

5.Nevoia de a dormi si odihni-pacientul nu se poate odihni suficient de bine in fiecare noapte, doar cu ajutorul somniferelor

6.Nevoia de a se inbraca si a se dezbraca-Pacientul necesita ajutor in tot ceea ce face

7.Nevoia de a-si mentine temperature corpului in limite normale-Pacientul nu prezinta febra

8.Nevoia de a fi curat si a-si proteja tegumentele-pacientul se poate ingriji singur din acest punct de vedere

9.Nevoia de a evita pericolele-starea de constienta este normala

10.Nevoia de a comunica-pacientul este intr-o stare de comunicare mereu

11.Nevoia de a actiona dupa credintele sale si valorilor sale- pacientul este un bun credincios, si are increderea atintita spre Dumnezeu

12.Nevoia de a se realize-Pacientul este realizat din toate punctele de vedere

13.Nevoia de a recreea- pacientul nu se poate deplasa in concedii pentru ca este legat de sedintele de dializa

14.Nevoia de a invata- Pacientul este dornic de a invata si de a fi invatat, in ciuda situatiei in care se afla

65

Lucrare de diploma

ZIUA I

PROTOCOLUL SEDINTEI DE DIALIZA : in functie toata gama de analize care se vor repeta odata pe luna. Prima sedinta:Greutatea: 99 kgKilograme in plus: 3 kgTemperatura: 36.5 CDurata sedintei: 4 hPompa de sange: 250 ml/minDebit: 250ml/ minRestituire:ser fiziologic 1 fl.Conectare: Ora 7: TA 140/80 mmhg Ora 8: TA 140/80 mmhg Ora 9: TA 190/70 mmhg Ora 10: TA 130/70 mmhg O ra 11: TA 130/70

66

Lucrare de diploma




-tratament:TanakanNifedipin



-tratamentul urmat este Diazepamul

Igiena bolnavului











-potasiu: 5,8-creatinina:10,7



-se administrează perfuzii cu ser fiziologic si glucoza-urmăresc respectarea regimului alimentar-aerisirea salonului înainte de fiecare masă -se recomanda


67

Lucrare de diploma

consumul de legume şi fructe

Insomnie -combaterea insomniei

-se administrează la indicaţia medicului

-odihnirea bolnavului noaptea


-vindecarea plăgii



ZIUA II

PROTOCOLUL SEDINTEI DE DIALIZA : in functie toata gama de analize care se vor repeta odata pe luna.

A doua şedinţăGreutatea: 99 kgKilograme in plus: 3.5 kgTemperatura: 36.5 C (pe perioada dializei a urcat la 37C)Durata sedintei: 4hPompa de sange: 250Debit: 700ml/hRestituire: ser fiziologic fl 1Conectare: Ora 12: TA 120/60 mmhg Ora 13: TA 120/60mmhg Ora 14: TA 110/60 mmhg Ora 15: TA 100/60 mmhg O ra16: TA 110/60 mmhg

68

Lucrare de diploma




-tratament:Izodinit, Tanakan,Ranitidină



-tratament: Diazepam

Igiena bolnavului















-ureea:208-creatinina:11,2



-se administrează perfuzii cu ser fiziologic si glucoza-urmăresc respectarea regimului


69

Lucrare de diploma

alimentar-aerisirea salonului înainte de fiecare masă -se recomanda consumul de legume şi fructe


-vindecarea plăgii

-se îndepărtează vechiul pansament-se curăţă plaga cu soluţie dezinfectantă cu: Rivanol, Alcool iodat sau Betadină şi se pansează din nou cu pansamente .


ZIUA III


A treia sedintaGreutatea : 99 kgKilograme in plus: 3.6 kgTemperatura: 36.5 CDurata sedintei: 4hPompa de sange: 210 ml/hDebit: 210 mlRestituire: ser fiziologic 1 flConectare: Ora 7: TA 120/80 mmhg Ora 8: TA 120/70 mmhg Ora 9: TA 120/60 mmhg Ora 10: TA 120/70 mmhg O ra 11: TA120/70 mmhg

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUAREPansarea plăgii -vindecarea -se îndepărtează -plaga nu este

70

Lucrare de diploma

operate plăgii vechiul pansament-se curăţă plaga cu soluţie dezinfectantă cu: Rivanol, Alcool iodat sau Betadină şi se pansează din nou cu pansamente sterile

vindecată complet, dar este curaţată şi pansată




-tratament:Tanakan, Nifedipin



-tratament : Diazepam

Igiena bolnavului












Urmarirea -cunoaşterea -măsurarea -glicemia:105

71

Lucrare de diploma

funcţiilor vitale funcţiilor vitale şi vegetative

tensiunii -recoltarea glicemiei

-ureea:198-creatinina:10,5

ZIUA IV


A patre sedintaGreutatea : 99 kgKilograme in plus: 3.4 kgTemperatura: 36 CDurata sedintei: 4hDebit:500Restituire: ser fiziologic fl 1Conectare: Ora 12: TA 125/70 mmhg Ora 13: TA 120/70 mmhg Ora 14: TA 120/70 mmhg Ora 15: TA 120/60 mmhg O ra 16: TA 120/60 mmhg

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUAREPansarea plăgii operate

-vindecarea plăgii

-se îndepărtează vechiul

-plaga nu este vindecată

72

Lucrare de diploma

pansament-se curăţă plaga cu soluţie dezinfectantă cu: Rivanol, Alcool iodat sau Betadină şi se pansează din nou cu pansamente sterile

complet, dar este curaţată şi pansată








-creatinina:10,2








-tratament:Nifedipin, Tanakan.

73

Lucrare de diploma

ZIUA V


A cincia sedintaGreutatea : 100Kilograme in plus: 4.2 kgTemperatura: 36 CDurata sedintei:4 hRestituire: Venofor 1 fl.Conectare: Ora 7: TA 120/60 mmhg Ora 8: TA 115/70 mmhg Ora 9: TA 120/70 mmhg Ora 10: TA 120/70 mmhg O ra11: TA130/80 mmhg




-tratament: Nifedipin

Anxietate -pacientul să -pacientul -somnul este

74

Lucrare de diploma


trebuie să fie liniştit şi să i se explice tot ce i se va face în continuare, în special efectuarea sedinţelor de dializă

liniştit.












-creatinina:9,9





75

Lucrare de diploma

EVALUARE FINALĂ

În urma sedinţelor de dializă pacientul se simte mai bine. Pacientul este supravegheat mereu, de-alungul orelor de dializă, masurându-se tensiunea şi temperatura. Pacientul va primi ser fiziologic după fiecare dialida, si medicamente necesare de întreţinere cum ar fi: Calciu, fier, etc. Se mai urmăresc şi funcţiile vitale şi vegetative.

VII CONCLUZII PENTRU NOI TOŢI

Rinichii tai sint sanatosi?

A doua zi de joi din luna martie a fiecarui an a fost declarata de catre Societatea Internationala de Nefrologie (ISN) ca Ziua Internationala a Rinichiului. In 2008, aceasta zi se marcheaza pe 13 martie, pentru al treilea an consecutiv la nivel mondial si pentru prima data in Romania. 1 din 10 ieseni prezinta un risc mare de a dezvolta o boala de rinichi severa si de multe ori, o boala de inima sau de vase sangvine, aceste doua afectiuni agravindu-se reciproc.

„Boala cronica de rinichi a fost declarata recent de Organizatia Mondiala a Sanatatii drept boala moderna a secolului XXI. In lume, dar si in tara noastra, pacientii cu aceasta afectiune sint diagnosticati in multe cazuri tirziu, cind functia rinichilor este in cea mai mare parte compromisa, iar singura sansa de supravietuire a acestora este reprezentata de intrarea intr-un program de dializa sau transplant renal. De aceea cred ca este nevoie de eforturi sustinute de informare si constientizare a populatiei asupra acestei probleme de sanatate publica. A doua zi de joi din luna martie a fiecarui an a fost declarata de catre Societatea Internationala de Nefrologie (ISN) ca Ziua Internationala a Rinichiului.

76

Lucrare de diploma

In 2008, aceasta zi se marcheaza pe 13 martie, pentru al treilea an consecutiv la nivel mondial si pentru prima data in Romania. Insusi numele campaniei noastre, „Rinichii tai sint sanatosi?", este o intrebare adresata fiecaruia dintre noi si reprezinta un indemn de a merge regulat la medic, pentru efectuarea de analize. In acest sens, Programul National de Evaluare a Starii de Sanatate a Populatiei reprezinta o sansa reala pentru diagnosticarea unor afectiuni renale", a declarat prof.dr. Adrian Covic, managerul Spitalului „C. I. Parhon".

Boala fara simptome

Majoritatea bolilor de rinichi evolueaza pina in stadiile tirzii fara durere, fara simptome sau cu simptome foarte nespecifice (oboseala, dureri de cap, greata in cursul diminetii, urinat in cantitate mare in cursul noptii etc). Insa citeva analize simple efectuate anual pot depista din timp problemele renale.

„In Romania, controlul anual de rutina, efectuat prin medicul de familie, al unor parametri simpli de singe si urina nu este o obisnuinta inca. Acest lucru s-ar putea schimba in viitorul foarte apropiat, odata cu introducerea obligativitatii controlului anual al starii de sanatate. Ca urmare, multe boli renale mai putin zgomotoase, insa evoluind spre distrugerea ireversibila a rinichilor, sint subdiagnosticate sica urmare subtratate.

Chiar si diagnosticate, bolile renale se asociaza de cele mai multe ori unor boli cardiovasculare semnificative, cele doua categorii de boli agravindu-se reciproc. Din pacate, pentru multi medici din Romania, reducerea chiar usoara a functiei renale nu reprezinta un motiv deosebit de alarma. In fapt, prezenta unei usoare reduceri a functiei renale ( citeodata deductibila doar din calcule nu foarte complicate) este un factor de risc pentru o evolutie proasta a pacientului cu boala de inima sau de vase, mult mai mare decit, sa zicem, colesterolul din singe", arata prof. dr. Adrian Covic.

Trebuie stiut ca bolile grave de rinichi, chiar protezate prin dializa sau transplant renal, sint grevate de afectarea importanta a calitatii vietii, dar si de aparitia unor boli asociate severe ( in primul rind ale inimii si ale vaselor). Ca urmare, situatia ideala este aceea in care bolile grave de rinichi sint evitate sau tratate din fazele initiale.

Analize anuale care pot depista din timp o boala renala

Indiferent de starea de sanatate, functia renala (ureea si creatinina din singe, precum si examenul sumar de urina) trebuie controlate anual, prin medicul de familie. „La orice analiza a singelui, intotdeauna trebuie determinata si ureea ( de preferinta impreuna cu creatinina si un examen simplu de urina dimineata).

77

Lucrare de diploma

Orice crestere, chiar si foarte modesta, a ureei si creatininei peste valorile „normale" de 50 mg/dl, respectiv 1,2 mg/dl este un semnal de alarma. Asta pentru ca s-ar putea traduce printr-o reducere cu peste 50% a functiei rinichilor! Prezentarea scaparilor de proteine ( proteinuriei) si prezenta singelui in urina ( hematuriei) este de asemenea, un semnal de alarma! In astfel de cazuri, consultul nefrologului este obligatoriu. Acesta va stabili tratamentul optim pentru ca rinichii sa nu se degradeze in continuare sau chiar sa-si redobindeasca functia initiala.

De asemenea, orice pacient internat in spital trebuie sa efectueze o evaluare minima a functiei renale si a urinei. Orice anomalie, cit de mica, trebuie sa determine solicitarea consultului nefrologului", atentioneaza prof. dr. Adrian Covic.

De asemenea, daca aveti infectii urinare frecvente, este bine sa va adresati. Iar pacientii cu diabet zaharat, hipertensiune arteriala, boli de inima de orice fel trebuie obligatoriu sa-si controleze functia renala frecvent (de preferinta de doua ori pe an).

In clinici specializate, cum este Clinica de Nefrologie a Spitalului „Dr. C.I.Parhon" Iasi, anomaliile urinare asociate diabetului zaharat sau hipertensiunii arteriale pot fi diagnosticate extrem de precoce, cind tratamentul poate fi inca extrem de eficient.

BIBLIOGRAFIE

• Anatomia şi fiziologia omului: ediţia a IV-a ; Editura medicală- Bucureşti 1977. Profesor I.C. Voiculescu şi profesor I.C. Petricu.

• Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilorfundamentale. Coordonator lucrare : Lucreţia Titirică. Editura Viaţa Medicală Românesacă Bucureşti 2005, Volumul I

78

Date post:	13-Aug-2015
Category:	Documents
Upload:	madutzu-mada
View:	572 times
Download:	12 times

91397534 Ingrijirea Pacientilor Cu Insuficienta Renala a Rinichilor Polichistici

Documents