Sistemul circulator Rol:- in transportul O 2 si a substantelor nutritive la toate celulele din organism -colectarea produsilor toxici sau in exces ( de catabolism ) si transportati pana la organele excretoare => eliminarea la exterior Alcatuire : I. Sistem cardio-vascular : A.Inima B. Vase de sange –artere -vene -capilare II. Sistem limfatic : A. Vase limfatice B. Ganglioni limfatici C. Organe limfoide :-splina I. Sistemul cardio-vascular A. Inima 1
Transcript
Sistemul circulator
Rol:- in transportul O2 si a substantelor nutritive la toate celulele din organism -colectarea produsilor toxici sau in exces ( de catabolism ) si transportati pana la organele excretoare => eliminarea la exterior
Alcatuire : I. Sistem cardio-vascular : A.Inima
B. Vase de sange –artere -vene -capilare II. Sistem limfatic : A. Vase limfatice B. Ganglioni limfatici C. Organe limfoide :-splina
I. Sistemul cardio-vascular
A. Inima
1
2
localizare- in cutia toracica , intre cei 2 plamaniforma- conica (de para), orientata cu varful (APEX) in jos si usor spre stanga.Greutate : -aproximativ 300 gAlcatuire : -este un organ muscular, cavitar , format din 2 atrii ( stang si drept) si 2 ventricule (stang si drept) -As si Ad sunt separate intre ele prin septul interatrial -Vs si Vd sunt separate intre ele prin septul interventricular -V sunt separate de A prin planseul A-V -As comunica cu Vs prin orificiul A-V stg, prevazut cu valva a-v stg bicuspida (mitrala) -Ad comunica cu Vd prin orificiul A-V drept prevazut cu valva a-v dr tricuspida
3
Histologia inimii
-la ext : - Pericard – t. Epitelial de acoperire unistratificat pavimentos -format din 2 straturi -extern : fibros -intern : seros
foita viscerala foita parietala epicardul (acopera inima la ext) (captuseste la interior cutia toracica)
-intre cele 2 straturi ale pericardului se afla spatiul pericardic ce contine lichid pericardic.
Peretele inimii este format din 3 straturi : 1)Epicard 2)Miocard 3)Endocard1) Epicardul
-este foita viscerala a pericardului seros-contine vase de sange, limfatice si nervi-acopera inima la exterior
2)Miocardul
-este muschiul inimii (t.m. striat de tip cardiac)-dotat cu proprietatea de contractilitate-in miocardul atrial fibrele m. sunt orientate circular-in miocardul ventricular fibrele m. sunt orientate oblic- spiralat.-miocardul atrial este mai slab dezvoltat decat miocardul ventricular -miocardul ventricular stang este de 3 ori mai dezvoltat decat miocardul ventriculului drept -miocardul atrial este neted pe fata sa interna-miocardul ventricular prezinta pe fata sa interna m. papilari de forma conica, de care se prind valvele atrio-ventriculare prin intermediul corzilor tendinoase numite trabecule-prin contractie , m. papilari se scurteaza => valvele atrio-ventriculare se deschid doar inspre ventricule
4
3)Endocardul
-captuseste la interior cavitatile inimii -se continua cu tunica interna a arterelor care ies din inima si a venelor care intra (se deschid) in inima -contine vase de sange , limfatice si fibre nervoase senzitive
Tesut Excitoconductor Nodal
-sunt celule miocardice modificate, dotate cu proprietatea de automatism -este organizat sub forma de noduli, care genereaza si conduc unda de contractie in intreg miocardul
Nodul Sinoatrial – este situat in peretele Ad -conduce unda de contractie de la Ad -> As => sistola Atriala (contractia A) -frecventa : 70-80 c/ min => Ritmul sinusal
5
Nodul Atrio-ventricular – este situat in septul interatrial -conduce unda de contractie de la A-V -frecventa : 40-45 c/ min => Ritmul nodal sau Jonctional
Fasciculul Hiss – porneste din nodulul a-v , intra in septul interventricular si se
ramifica in 2 ramuri (dr si stg) => Reteaua Purkinje , care se distribuie subendocardic celor 2 V=> Sistola Ventriculara => Ritmul idio-ventricular
nodul sinoatrial0.8-1 m/s
0.03-0.05 m/s 5m/s
nodul atrio-ventricular
Datorita faptului ca viteza de transmitere a impulsului nervos scade intre nodulul sinoatrial si atrioventricular => Sistola Ventriculara se declanseaza dupa 0.1-0.2 s dupa Sistola Atriala!!!
6
7
Marea Circulatie (sistemica) -sup Artera Aorta Organele 2 vene cave -infInima (Vs) O2 corpului Co2 Inima (Ad)
Mica circulatie (pulmonara)
Inima Artera Pulmonara Plamani 4 vene pulmonare Inima
(Vd) CO2 (oxigenare) O2 (As)
8
CO2
CO2
CO2CO2
Plamani (sangele se oxigeneaza)
O2
4
O2
O2
O2
O2
Organele corpului(se consuma O2->CO2
Proprietatile miocardului :
1) Excitabilitatea -este proprietatea celulei musculare cardiace de a raspunde la actiunea unui stimul, printr-un potential de actiune propagat -miocardul prezinta particularitatea de a fi excitabil , numai in faza de relaxare (diastola) si inexcitabil in faza de contractie (sistola) LEGEA INEXCITABILITATII PERIODICE A INIMII -in timpul sistolei, inima se afla in perioada refractara absoluta : oricat de puternic ar fi stimulul NU apare raspuns-stimulii cu frecventa mare, NU pot tetaniza inima prin sumatia contractiilor POTENTIALUL DE ACTIUNE AL FIBREI MUSCULARE CARDIACE ESTE DE TIP PARTICULAR
2) Automatismul-este proprietatea inimii de a se autostimula-scoasa din corp inima continua sa se contracte-in absenta influentelor extrinseci nervoase (vegetative) si umorale, inima isi continua activitatea ritmica timp de ore sau chiar zile, daca este irigata cu un lichid nutritiv special-automatismul este generat in anumiti centrii (noduli) –sinoatrial -atrioventricular -fasciculul Hiss-ritmul functional al centrilor de comanda (al nodulilor) poate fi modificat sub influenta unor factori externi : de ex : -daca temperatura creste stimuleaza Simpaticul tahicardie -daca temperatura scade inhiba Simpaticul bradicardie
3) Conductibilitatea -este proprietatea miocardului de a propaga excitatia la toate fibrele sale
4) Contractilitatea-este proprietatea miocardului de a dezvolta tensiune intre capetele fibrelor sale Creste presiunea in cavitatea inimii (intracardica)
expulsia sangelui in artere -forta de contractie este direct proportionala cu grosimea peretilor inimii
9
Ciclul cardiac (Revolutia cardiaca) = 0.8 s
Reprezinta succesiunea unei Sistole si a unei Diastole .Durata unui ciclu cardiac este Invers proportionala cu frecventa cardiaca.
Sistole (contractii) : Sa = 0.1 s Sv = 0.3 s
Diastole (relaxari) : Da = 0.7 s Dv = 0.5 s
10
Sv Dv Da Sa
Dv Sv Dg Da+ Sa
Sistola Atriala (Sa) = 0.1 s –V. sunt la sfarsitul diastolei si sunt aproape pline de sange (70-80%) -Miocardul atrial se contracta cresterea presiunii intra-atriale-restul de sange (20-30%) curge activ din A spre V-creste presiunea intra-ventriculara
Diastola Atriala = 0.7 s-are loc paralel cu Sv
11
-atriile se umplu cu sangele din venele cave si pulmonare
Sistola Ventriculara = 0.3 s-are loc in 2 faze : a) faza izovolumetrica b) faza de ejectie
a)faza izovolumetrica –incepe in momentul inchiderii valvelor A-V (sfarsitul Sa) si se finalizeaza in momentul deschiderii valvelor semilunare de la baza arterei aorte si pulmonare
b)faza de ejectie – incepe cu deschiderea valvelor semilunare de la baza arterei aorte si pulmonare si se termina in momentul inchiderii acestora -cantitatea de sange ejectat in timpul unei sistole = 75 ml sange, in stare de repaus, dar poate creste pana la 150-200 ml in eforturi fizice intense 75 ml sange = volum –bataie / volum sistolic
Diastola Ventriculara = 0.5 s-scade presiunea intra-ventriculara-se inchid valvele semilunare de la baza arterelor-pentru a impiedica refluarea (intoarcerea) sangelui din artere inapoi in ventricule -pentru scurt timp, V sunt complet inchise (diastola Izovolumetrica)-planseul A-V coboara inspre V si urmeaza deschiderea valvelor A-V ventriculele se umplu cu sange
Diastola generala = 0.4 s-Atriile si Ventriculele se relaxeaza - la sfarsitul acestei faze urmeaza SA a ciclului cardiac urmator
A)Manifestari electrice :-reprezinta insumarea vectoriala a curentilor de depolarizare si repolarizare a miocardului ELECTROCARDIOGRAMA (inregistrarea grafica)
B) Manifestari mecanice : 1) socul apexian 2) pulsul arterial
1) socul apexian -este expansiunea sistolica a peretelui toracelui, in dreptul varfului inimii (spatiul V intercostal stang)2) pulsul arterial-expansiune sistolica a peretelui arterial, datorita cresterii bruste a presiunii sangelui in urma Sv-perceput atunci cand se comprima o artera pe un plan osos-prin (in urma) palparii pulsului se obtin informatii privind volumul sistolic, frecventa cardiaca si ritmul inimii-inregistrarea grafica a pulsului se numeste SFIGMOGRAMA-sfigmograma ofera informatii despre artere si vene, despre modul de golire a Vs
C) Manifestari acustice-sunt reprezentate de zgomotele inimii (rezultate din activitatea mecanica a inimii S+D) :
1)Zgomotul 1= Zgomot sistolic -mai lung (0.1s)-de tonalitate mai joasa si mai intens-este produs in urma inchiderii valvelor A-V (inceputul Sv) si de vibratia miocardului
2)Zgomotul 2= Zgomot diastolic-mai scurt-de tonalitate mai inalta si mai putin intens-este produs la inceputul Dv de inchiderea valvelor semilunare de la baza arterelor
13
Z1 si Z2 pot fi inregistrate grafic FONOCARDIOGRAMA
EKG (ELECTROCARDIOGRAMA)
-reprezinta inregistrarea grafica a activitatii electrice a inimii-aparatul utilizat se numeste electrocardiograf-se utilizeaza electrozi care se aplica pe suprafata pielii-electrozii masoara diferenta de potential dintre : - brat stang – brat drept -brat drept – picior stang 3 unde distincte P,QRS, T -brat stang – picior stang
unda P –reprezinta depolarizarea miocardului Atrial unda QRS –reprezinta depolarizarea miocardului Ventricular unda T – reprezinta repolarizarea miocardului Ventricular
Repolarizarea miocardului A are loc simultan cu QRS, dar este mascata de aceasta. !!!
14
De la : Z1 Sv Z2 Z2 Dv, Da, Sa Z1
B) Sistemul Vascular
Volumul de sange pompat intr-un minut de Vstang in marea circulatie este egal cu volumul de sange pompat de Vd in mica circulatie.
Histologia vaselor de sange :
-peretii vaselor de sange sunt formati din 3 tunici :
I. Arterele: -sunt vase mari prin care circula sangele cu – O2 in marea circulatie -CO2 in mica circulatie-isi au originea (pornesc) din ventricule-sensul de circulatie al sangelui prin artere : inima organele corpului-viteza de circulatie a sangelui prin arterele mari este de 0.5 m/s-arterele se ramifica, ultimele ramificatii sunt capilarele
Tipuri de artere : a) de tip elastic : exemplu : arterele mari : aorta si pulmonara+
ramificatii directe -in tunica medie predomina tesutul conjuctiv moale elastic ELASTICITATEA -se destind pasiv sub presiunea sangelui
b) de tip muscular – arterele mijlocii si mici + arteriolele -in tunica medie predomina tesutul muscular neted -nu se destind sub presiunea sangelui
Proprietatile functionale ale arterelor :
1)Elasticitatea : -este proprietatea arterelor mari de a se destinde pasiv sub presiunea sangelui si de a reveni la calibrul initial cand presiunea sanguina scade -in timpul Sv in artere este pompat 75 ml sange peste cel continut in vase -datorita elasticitatii ,unda de soc sistolica este amortizata o parte a energiei sistolice este inmagazinata in peretii arteriali sub forma de energie elastica
curgere continua a sangelui prin artere
16
2)Contractilitatea : - este proprietatea vaselor de sange de a-si modifica marcant diametrul lumenului prin contractia sau relaxarea muschilor netezi din peretii lor - tonusul musculaturii netede din peretii arterelor depinde de : - SNV simpatic, presiunea arteriala -concentratia locala a unor metaboliti si de activitatea unor mediatori chimici -viteza de curgere a sangelui este invers proportionala cu suprafata de sectiune
Presiunea arteriala : -este presiunea cu care sangele circula prin artere -presiunea/ tensiunea arteriala -sistolica (maxima) = 120 mm Hg -medie =100 mm Hg -diastolica (minima) = 80 mm Hg
Factorii care influenteaza presiunea arteriala:
1) debitul cardiac2) rezistenta periferica3) volemia (volum de sange)4) elasticitatea
1) Debitul Cardiac (sistolic):-presiunea arteriala variaza direct proportional cu acesta
2) Rezistenta periferica : -reprezinta totalitatea factorilor care se opun curgerii sangelui prin vase
17
-este direct proportionala cu vascozitatea sangelui si cu lungimea vasului -exemplu : rezistenta vasculara periferica este maxima la nivelul arteriolelor -cu cat vasul este mai lung si mai ingust, cu atat rezistenta este mai mare
3) Volemia :-este direct proportionala cu presiunea arteriala
4) Elasticitatea :-este inversul rezistentei periferice -este maxima in arterele mari (de tip elastic) si este mica in arteriole (de tip muscular)-contribuie la amortizarea tensiunii arteriale in sistola si mentinerea ei in diastola -scade odata cu varsta
!!! Hipertensiunea arteriala sistemica determina imbolnavirea rinichiului, cordului si ochilor.
18
II. Venele
-sunt vase mari prin care circula sangele cu : -CO2 in marea circulatie -O2 in mica circulatie-isi au originea (pornesc) la nivelul organelor corpului-sensul de circulatie al sangelui prin vene : de la organe inima-peretele venos prezinta aceleasi 3 tunici ca si arterele, dar sunt mai subtiri si mai usor distensibili -volumul sanguin al venelor este de 3 ori mai mare decat al arterelor venele contin aproximativ 75% din volumul sanguin -presiunea sangelui in vene : - 10 mm Hg la origini - 0 mm Hg la varsarea venelor cave in Ad -viteza de circulatie a sangelui prin vene 0.5 mm/s la origini si 100 mm/s in venele cave -venele situate sub inima prezinta pe peretele intern valvule endoteliale (semilunare) care imprima un sens obligatoriu al sangelui venos : de la organe spre inima Factorii care influenteaza circulatia venoasa : a) aspiratia toracica b) presa abdominala c) pompa musculara d) gravitatia e) masajul pulsatil
a) Aspiratia toracica \ Inspiratia : contribuie la mentinerea unor valori scazute ale presiunii in venele mari din cavitatea toracica -se manifesta mai ales in inspiratie
b) Presa abdominala : este presiunea pozitiva din cavitatea abdominala care impinge sangele spre inima c) Pompa musculara : -in timpul contractiilor musculare venele profunde sunt golite de sange, iar in perioadele de relaxare dintre 2 contractii ,venele profunde aspira sangele din venele superficiale
d) Gravitatia : -favorizeaza circulatia sangelui in venele situate deasupra inimii si o defavorizeaza in venele situate sub inima
e) Masajul pulsatil : este efectuat de artere asupra venelor profunde invecinate
19
III. Capilarele -sunt cele mai fine si mai mici vase de sange-sunt ultimele ramificatii ale arterelor-grosime : 5-20 μ ; lungime : 0.5mm; viteza de circulatie a sangelui: 0,7mm/s.-fac legatura dintre artere si vene -provin din metaarteriole (ramificatii ale arteriolelor)-la granita dintre metaarteriole si capilare se afla un sfincter precapilar, aflat sub controlul SNV-peretii capilari sunt unistratificati si nu contin tesut muscular neted-contin doar 5% din sangele circulant, dar reprezinta procentul cel mai important, deoarece la acest nivel au loc schimburile nutritive, plastice si gazoase dintre sange si tesuturi (prin difuziune, filtrare si pinocitoza)
Cale aferenta : Parasimpatic : fibre viscerosenzitive ale n. IX si X
Fibrele viscerosenzitive ale n.IX pornesc de la nivelul zonelor reflexogene ale sinusului carotidian . !!!Fibrele viscerosenzitive ale n.X pornesc de la nivelul zonelor reflexogene ale crosei aortei. !!!
Receptorii zonelor reflexogene sunt situati in : Ad, As, Vs, crosa aorta, sinusul carotidian !!!
20
Simpatic : -fibre viscerosenzitive cu originea in ganglionul spinal de pe traiectul radacinii posterioare ale nervului spinal din regiunea cervico-dorsala si toraco-lombara
Centrii nervosi:
-in substanta reticulata bulbo-pontina exista 2 tipuri de neuroni : Vaso-motori (regleaza activitatea vaselor de sange) Cardio-motori (regleaza activitatea inimii)-cele 2 tipuri de neuroni sunt aproape total suprapuse C.N. cardio-vaso-motor
- fibre visceromotorii preganglionare Parasimpatice ale nervului X cu originea in nucleul DORSAL al vagului din bulb, care fac sinapsa cu neuronul postganglionar in ganglionul intramural din peretele Ad- fibrele visceromotorii postganglionare se distribuie nodulilor sino-atrial sau atrio-ventricular BRADICARDIE
Simpatic : - fibre visceromotorii postganglionare cu originea in cei 3 ganglioni cervicali ai lantului ganglionar Simpatic paravertebral (nervii cardiaci : superior, mijlociu si inferior ) PLEXUL CARDIAC care se distribuie miocardului si tesutului nodal TAHICARDIE .
B) Reglare Umorala :
-acetilcolina : mediator chimic al SNV Parasimpatic : produce bradicardie si vasodilatatie
23
Fibra preganglionara
Ganglionintramural
Neuronpostganglionar
-adrenalina si noradrenalina : mediatori chimici ai SNV Simpatic : produc tahicardie si vasoconstrictie; adrenalina actioneaza predominant asupra inimii , iar noradrenalina asupra vaselor de sange
-hormonii tiroidieni : - produc tahicardie (actioneaza doar asupra inimii), vasodilatatie
Limfa : -este lichidul care circula prin vasele limfatice
25
-sistemul limfatic se deosebeste de sistemul circulator sanguin prin 2 caracteristici :
este adaptat la functia de drenare a tesuturilor spre deosebire de capilarele sanguine care fac legatura dintre sistemul arterial si cel venos
peretii vaselor limfatice sunt mai subtiri decat cei ai vaselor de sange
1)Vase limfatice : capilare limfatice : -isi au originea (pornesc) la nivelul spatiilor
interstitiale -au capetele inchise, in ,,fund de sac,, -au endoteliul foarte poros (permeabil), ceea ce permite intrarea lichidelor interstitiale, prod. de catabolism celular, proteinelor, microorganismelor si lipidelor -se varsa in vase limfatice mai mari
vase limfatice mari : -sunt reprezentate de 2 colectoare limfatice mari:
Canal Toracic Vena limfatica dreapta
a) Canalul toracic ( ductul toracic/ vena limfatica stanga )-este mai lung (25-30 cm)-isi are originea (porneste) la nivel abdominal intr-o portiune dilatata numita CISTERNA CILI /PEQUET, in dreptul vertebrei L2-urca anterior de coloana vertebrala si inapoia aortei , strabate diafragma si patrunde in torace-se varsa in unghiul venos format din unirea venei jugulare interne stangi cu vena subclaviculara stanga-colecteaza limfa de la nivelul :- membrelor inferioare ; - bazinului+ organele bazinului ; - abdomen + organele abdominale ; - ½ stanga a : -toracelui -capului si gatului ; - membrului superior stang b)Vena limfatica dreapta :
-lungime : 1-2 cm -se varsa in unghiul venos format din unirea venei jugulare interne drepte si subclaviculara dreapta -colecteaza limfa de la nivelul : -½ dreapta torace, cap si gat -membrului superior drept
26
Sensul de circulatie al limfei este la fel cu cel venos. Factorii care favorizeaza circulatia sangelui prin vene sunt aceeasi cu cei care favorizeaza circulatia limfei prin vasele limfatice. Vasele limfatice situate sub inima prezinta pe peretele intern valvule endoteliale/ semilunare . In fiecare minut se filtreaza la nivelul capilarelor arteriale 16 ml de apa. Din acest volum, 15 ml se resorb in sange la nivelul capatului venos al capilarelor. Volumul de apa care ramane in tesuturi intra in capilarele limfatice. Debitul limfatic mediu este in jur de aprox 1,5 L /zi .
2)Ganglioni limfatici : -sunt formatiuni mici ovalare (boabe de fasole) situate pe traiectul vaselor limfatice.-alcatuire : - la ext : capsula fibroasa din care pornesc spre interior septuri conjunctive (trabecule) 2 zone : - externa / corticala - interna/ medulara : contine : -tesut reticular cu celule fagocitare (purifica limfa care trece prin ggl. Limfatici) -centrii germinativi care produc limfocite : rol imunitar -limfa intra in ganglionii limfatici prin vase limfatice aferente si iese prin vase limfatice eferente la nivelul hilului.
3)Organe limfoide periferice :
Splina – organ abdominal, nepereche apartine sistemului circulator produce limfocite distruge hematiile imbatranite intervine in metabolismul Fe ²´ depoziteaza sange (200ml-300ml) culoare brun roscata greutate : 180 g -200 g este situata in loja splenica , cuprinsa intre colonul transvers si
