1

MEMORIUL DE PREZENTARE

I. Denumirea proiectului: LUCRĂRI DE INSTALARE CONDUCTOR PROTECTIE TIP OPGW PE LEA EXISTENT Ă 220 KV PORTILE DE FIER I – CETATE

II. Titular - numele companiei: C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA S.A. SUCURSALA DE

TRANSPORT CRAIOVA - adresa poştală: Craiova, str. Brestei nr. 5, jud. Dolj - numărul de telefon, de fax şi adresa de e-mail, adresa paginii de internet: tel.

0251/307100, fax 0251/307108 - numele persoanelor de contact: ing. Constantin Rusoiu, Sef Serv. Investitii - director/manager/administrator: Director ing. Ion Merfu - responsabil pentru protecţia mediului : Doru Raditoiu, Inspector mediu. III. Descrierea proiectului: - un rezumat al proiectului; Caracteristici constructive LEA 220 kV Porţile de Fier I – Cetate este construită ca linie dublu circuit, pe stalpi

dublu circuit, cu exceptia stalpilor 20a si 20b, care sunt stalpi simplu circuit. Unul din cele doua circuite merge la statia Cetate iar celalalt circuit merge la statia 220 kV Calafat.

Principalele date constructive ale LEA existente de 220 kV d.c Porţile de Fier I – Cetate sunt următoarele:

LEA 220 kV Porţile de Fier I – Cetate face parte din artera LEA 220 kV Porţile de Fier I – Cetate – Calafat şi s-a executat în perioada 1969 – 1970 pe baza proiectelor de execuţie întocmite de ISPE SA, în conformitate cu prevederile Normativelor pentru construcţia liniilor de energie electrică peste 1000V – 1L1 – 67 şi PE 104/71;

tensiunea nominală este de 220 kV; LEA este de tipul dublu circuit; lungimea totală a LEA pe care urmează a fi instalat conductor de protecţie tip OPGW

este de 87,392 km. Protecţia anticorozivă a liniei Protecţia anticorozivă a fost realizată astfel: profilele metalice ale stâlpilor prin vopsitorii; elementele metalice din oţel din componenţa lanţurilor de izolatoare şi

conductoarelor, prin zincare electrolitică sau la cald; electrozii şi platbanda din componenţa prizelor de pământ prin zincare. Unele deschideri de traversare a drumurilor naţionale şi a cursurilor de apă cu lungimi

mai mari de 100 km, au fost prevazute cu balizaj de zi prin vopsirea stâlpilor adiacenţi în culori, alternativ, alb-roşu.

2

Conductoarele LEA LEA este echipată cu 6 conductoare active tip ALOLN 450/75 mm2 (un conductor pe

fază), iar protecţia împotriva loviturilor de trăsnet este realizată cu un conductor din aluminiu-oţel ALOLS 160/95 mm2. Caracteristicile tehnice ale acestor conductoare sunt următoarele:

Caracteristici Conductoare active UM ALOLN 450/75 mm2

- Secţiunea nominală mm2 520,6

- Diametrul total mm 29,25 - Greutatea lineară (negresat) kg/m 1.828 - Secţiunea nominală a aluminiului mm2 445,1 - Secţiunea nominală a oţelului mm2 75,5

- Rezistenţa electrică la 200 C Ω/km 0,0655 - Sarcina nominală de rupere daN 15422 - Modul de elasticitate daN/mm2 7545 - Coeficientul de dilatare 1/0 C 1,867 x 10-5

Caracteristici Conductor de protecţie UM OLALS 160/95 mm2 - Secţiunea nominală mm2 260,3 - Diametrul total mm 20,75 - Greutatea lineară (negresat) kg/m 0,751 - Secţiunea nominală a aliajului de aluminiu mm2 163,4 - Secţiunea nominală a oţelului aluminat mm2 96,9 - Sarcina nominală de rupere daN 12000 - Modul de elasticitate daN/mm2 10748 - Coeficientul de dilatare 1/ 0C 1,519x10-5

Conductoarele de protecţie sunt conectate galvanic la fiecare stâlp, în general cu acelaşi tip de conductor.

Protecţia la vibraţii este asigurată pe conductoarele active şi pe conductoarele de protecţie cu amortizoare de vibraţii de tip Stockbridge.

Montajul conductoarelor active şi al conductoarelor de protecţie s-a realizat în concordanţă cu normele de siguranţă cerute de reglementările în vigoare la realizarea LEA. Conductorul tip OPGW va consta din 36 F.O. tip Simplu Mod decalate Non-Zero Dispersie, în conformitate cu standardul ITU-T G655 pentru transmisii optice.

Deoarece producătorii livrează de obicei conductor de protecţie tip OPGW 160/95 mm2 pe tamburi de max. 5,0 km, panourile de OPGW vor fi conectate la cutii de joncţiune.

În cazul traversărilor de DN, CF electrificate, cursuri de apă conform normativelor şi legislaţiei în vigoare, acestea se vor balizara cu balize sferice, care se vor monta pe OPGW, întrucât nu sunt două conductoare de protecţie.

Conductoarele tip OPGW se vor proteja împotriva vibraţiilor atât la prinderea în cleme cât şi la prinderea antivibratoarelor pe ele, cu manşoane alcătuite din spire preformate.

La prinderile conductoarelor active nu se vor prevede manşoane alcătuite din spire preformate.

Izolatoarele LEA, cleme şi armături Izolaţia liniei este foarte diversa, compusă din lanţuri de izolatoare formate cu

izolatoare capă-tijă de sticlă (PS 16, CTS 120, PSG 12), de porţelan (K3, 2025), sau cu izolatoare tija de porţelan (VKLS 75/21, VKLS 85/21).

Pe linie sunt prezente următoarele tipuri de lanţuri de izolatoare: - lanţuri simple de susţinere; - lanţuri duble de susţinere; - lanţuri simple de întindere; - lanţuri duble de întindere,

3

echiparea făcându-se funcţie de tipul stâlpului şi importanţa traversărilor din respectiva deschidere (dacă se impun sau nu condiţii de siguranţă mărită).

Fundaţiile LEA Fundaţiile stâlpilor au fost proiectate şi realizate ţinând seama de condiţiile hidrologice

şi geologice ale solului, reliefului şi a condiţiilor de inundabilitate ale zonei de amplasare a liniei, pe de o parte, şi de tipurile de stâlpi şi condiţiile de funcţionare, pe de altă parte.

Fundaţiile stâlpilor sunt realizate din beton, turnate in-situ, independente pentru fiecare picior al unui stâlp (cvadribloc).

Prize de legare la pământ Majoritatea stâlpilor au prize naturale, iar unii stâlpi sunt prevăzuţi cu prize de pământ

artificiale confecţionate din platbandă de oţel zincată 40x4 mm (legată în diagonala la două picioare ale stâlpilor).

Valoarea proiectată pentru rezistenţele prizelor de pământ în condiţiile specifice de teren ale zonelor traversate de linie este de maxim 10 Ω.

Din punct de vedere geomorfologic, traseul liniei traversează versantul stâng al Dunării şi afluentul său Ogaşul Sf. Petru, coborând apoi în zona de terase cuprinse între Localităţile Magheru şi Topolniţa. Deci, geomorfologic, traseul liniei electrice aeriene se înscrie atât pe zona de luncă a Dunării cât şi pe terasele acesteia.

Pe parcursul traseului se identifică următoarele zone de relief: - teren accidentat în zona Gura Văii-Magheru; - teren neted de terasă în zona Magheru-staţia Tr. Severin. Terenul străbătut de linie din zona Tr. Severin la Cetate, face parte din două unităţi: zona

Tr. Severin – Hinova şi Rogova – Cetate, aparţinând teraselor medii şi superioare a Dunării, în timp ce zona Hinova – Rogova aparţine podişului Getic.

Din punct de vedere geologic, terenul întregului traseu este constituit din roci sedimentare slabe (nisipuri, pietrişuri, loesuri, argile nisipoase, argile marnoase) aparţinând formaţiunilor geologice mai mari.

Pe tronsonul cuprins între Hinova şi până în zona Vânju Mare, se dezvoltă formaţiuni sedimentare ce aparţin Cuaternarului-Holocen inferior şi superior şi, litologic, sunt alcătuite din nisipuri fine, prafuri nisipoase-argiloase şi pietriş cu nisip.

Pe tronsonul cuprins între pârâul Apa Jienei şi DJ Vânju Mare – Cetate, se dezvoltă formaţiuni sedimentare ce aparţin Pleistocenului mediu şi superior, cu aceeaşi alcătuire litologică ca şi cea a Holocenului. Deosebirea stratigrafică între cele două formaţiuni s-a făcut pe considerente paleontologice.

Între DJ Vânju Mare – Cetate şi zona Cetate – Calafat, formaţiunile sedimentare aparţin Pleistocenului inferior care sunt, litologic, alcătuite din nisipuri cu pietriş, iar pe suprafaţa granulelor au o peliculă de oxizi de fier sau mangan, ce le conferă o culoare roşiatică. Structura întregului pachet este torenţială. La partea superioară se găseşte un pachet de argile prăfoase cu caracter loessoid cu grosimi variabile.

Deci, pe traseul LEA nu s-au întâlnit fenomene fizico-geologice actuale care să pună în pericol stabilitatea construcţiei. Singurele fenomene fizico-geologice existente în zona traseului liniei sunt mici ravene (spălări de material fin) create de apele de precipitaţii în lungul drumurilor de câmp din zona colinară, care însă nu pun în pericol stabilitatea stâlpilor.

Hidrologic, zona de de început a traseului este în zonă de stâncă, lipsită de cursuri de apă. În zona din apropierea staţiei Tr. Severin, traseul LEA este în apropiere de pârâul Crihala, pânza de apa subterană este la baza pietrişurilor de terasă la adâncimea de 10-15 m. În

4

continuare, văile care sunt traversate de linie sunt neimportante, ele formându-se din terasele Dunării sau din Platforma Getică, cu bazine de recepţie mici, albii adânci şi au apă numai în perioadele ploioase. Dintre acestea numai Pârâul Topolniţa şi Valea Rogova au albii majore mai largi.

Chimismul apelor subterane – Conform buletinelor de analiză, apa subterană întâlnită prezintă o agresivitate foarte slab carbonică, sulfatică şi magneziană asupra betoanelor, conform STAS 3349/83 şi o agresivitate corozivă faţă de metale, conform criteriului Mundlein.

În urma analizelor chimice de apă prelevată din aluviuni şi din Dunăre pentru amenajarea Porţile de Fier II, s-a constatat că aceasta nu prezintă agresivitate faţă de betoane.

Perturbări seismice Traseul LEA 220 kV d.c. Porţile de Fier I – Cetate sunt situate, conform Normativulului

P 100-1/2006, elaborat de Departamentul Construcţiilor şi Lucrărilor Publice, racordul se află în zona D de seismicitate, căreia îi corespunde: - coeficient ag conf. P 100-1/2006 0,12g - perioada de control (colţ) 0,7sec

În vecinătatea traseului LEA 220 kV d.c. Porţile de Fier I – Cetate, s-au înregistrat perturbaţii seismice, dar amplitudinea lor a fost de nivel scăzut. Din această cauză, se poate afirma că aceste perturbaţii nu afectează în vreun fel structura metalică a stâlpilor sau configuraţiile fundaţiilor, pentru a îndreptăţi luarea unor măsuri speciale de protecţie.

În concluzie, elementele LEA 220 kV d.c. Porţile de Fier I – Cetate nu se dimensionează la condiţiile de cutremur.

- justificarea necesităţii proiectului; Zona de Sud-Vest a Sistemului Energetic Naţional se caracterizează printr-un important

excedent de energie electrică datorat marilor centrale hidroelectrice amplasate pe Dunăre, respective Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II + Gogoşu cât şi centralelor termoelectrice din bazinul carbonifer Oltenia.

Zona Porţile de Fier, Drobeta Turnu Severin, Cetate şi Calafat constituie un nod energetic important care colectează excedentul de putere al zonei Porţile de Fier II şi CET Halânga şi are legătură cu o zonă de consum importanta – Reşiţa –Timişoara – Arad.

CHE Porţile de Fier II + Gogoşu, amplasate în această zonă produc în prezent o putere maximă de 275 MW, iar după retehnologizările celor două centrale, puterea va creşte la maximum 305 MW. Cele două centrale sunt racordate în prezent la tensiunea 110 kV, în reţelele locale ale SC DFEE Electrica Oltenia SA, puterea fiind evacuată prin aceste reţele spre zonele de consum sau, prin intermediul staţiei 220/110 kV Cetate, către nodul RET Porţile de Fier I.

Centralele sunt echipate cu grupuri bulb, cu momente de inerţie mici şi sunt foarte sensibile la scurtcircuite produse pe LEA de 110 kV din zonă, producându-se în aceste cazuri ieşirea din sincronism a grupurilor şi, în anumite condiţii, a grupurilor din CHE Porţile de Fier I.

Singura linie de evacuare la tensiunea de 220 kv este LEA Porţile de Fier – Reşiţa cu o capacitate de 600 MW. Pentru evacuarea excedentului de putere din zona Porţile de Fier sunt 3 AT-uri 400/220 kV. Nodul 400/220 kV Porţile de Fier nu îndeplineşte criteriul n-1. Performanţele necorespunzătoare ale aparatajului au dus la ieşirea din sincronism a grupurilor şi extinderea avariilor şi, de aceea, a fost necesară introducerea unor instalaţii de

5

automatizare pentru descărcarea grupurilor în cazul unor avarii simple pentru evitarea pierderii stabilităţii. Din aceste cauze, s-au înregistrat pierderi de energie produsă.

În ultimii ani au fost efectuate acţiuni de retehnologizare în staţiile acestor două centrale dar nu s-a remarcat o îmbunătăţire esenţială a funcţionarii deoarece – aşa cum au arătat analizele efectuate – sunt necesare retehnologizări ale aparatajului şi protecţiilor şi în alte staţii din zonă.

Aspecte asemănătoare s-au constatat şi în zona Porţile de Fier II + Gogoşu, unde există un disponibil de putere ce poate fi evacuat prin reţeaua de 110 kV sau prin intermediul staţiei 220/110 kV Cetate către nodul Porţile de Fier I.

La CET Halânga evacuarea excedentului de putere pune de asemenea probleme. Soluţia pentru creşterea nivelului de siguranţă în funcţionarea reţelelor electrice de

transport din zonă cât şi pentru scăderea pierderilor tehnologice în reţelele, în special în reţelele de 110 kV ale SC DFEE Electrica Oltenia SA, este asigurată prin realizarea evacuării puterii din CHE Porţile de Fier II + Gogoşu în reţeaua zonală de 220 kV printr-o staţie 220/110 kV amplasată în vecinătatea hidrocentralei.

Urmare analizei de sistem şi calcule tehnico-economice efectuate de SC ISPE SA în cadrul lucrării „Studiu privind optimizarea reţelei de transport şi distribuţie în zona staţiilor Drobeta Tr.Severin, Reşiţa, Timişoara, Arad, Cetate şi Calafat pentru sporirea nivelului de siguranţă în funcţionarea SEN. Planul de perspectivă al RET. Perioada 2004 – 2008 şi orientativ 2014”, s-a propus schimbarea soluţiei de evacuare în SEN a energiei produse în CHE Porţile de Fier II, prin realizarea unei staţii electrice de 220 kV la Ostrovu Mare, racordată printr-o LEA 220 kV dublu circuit la LEA 220 kV Portile de Fier I – Cetate existentă, pe traseul cel mai scurt (aprox. 30 km), în vecinătatea localităţii Corlăţel.

În final, CN Transelectrica SA a promovat prin „Planul de Perspectivă al RET Perioada 2004 – 2006 şi orientativ 2014”, lucrările necesare evacuării puterii din CHE Porţile de Fier II + Gogoşu printr-o staţie proprie 220 kV.

Lucrările constau în realizarea staţiei 220 kV Ostrov 2 x 200 MVA, realizarea racordului intrare-ieşire în LEA 220 kV d.c. PdF I – Cetate/Calafat pentru conectarea acestei noi staţii şi realizarea extinderii staţiei 220 kV Cetate (în contextul dezvoltării re ţelei electrice de transport din zona de sud vest a Sistemului Energetic Naţional este necesară şi extinderea staţiei 220 kV Cetate – această lucrare este în curs de realizare). Concomitent se va realiza şi instalarea conductorului de protecţie cu fibră optică încorporată tip OPGW 160/95 mm2, compus din 36 fibre optice tip G.655 pe LEA 220 kV Porţile de Fier I – Cetate, înlocuindu-se conductorul de protecţie clasic tip OLALS 160/95 mm2

Utilitatea publică şi/sau modul de încadrare în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului

Traseul LEA 220 kV d.c. Porţile de Fier I – Cetate este existent, înlocuirea conductorului de protecţie existent se va face prin metoda tip „fir pilot”, astfel încât afectarea ecosistemului să fie minimă.

Traseul LEA 220 kV d.c. Porţile de Fier I – Cetate este descris in continuare: LEA 220 kV d.c. Ostrovu Mare–RET (LEA 220 kV Porţile de Fier I – Cetate) trece prin

teritoriile administrative ale municipiului Drobeta Turnu Severin şi ale comunelor Brezniţa Ocol, Izvorul Bârzii, Şimian, Hinova, Livezile, Rogova, oraşului Vânju Mare, comunelor Corlăţel, Punghina, Vânători, Cujmir şi Obârşia de Câmp.

LEA pleacă din incinta staţiei Porţile de Fier, traversează DN 6, E 70 Dr. Tr. Severin – Timişoara, CF simplă electrificată Dr. Tr. Severin – Timişoara, intră în munte, trece printre

6

limitele intravilanelor loc. Breznita Ocol si Magheru, treversează DN 67 Dr. Tr. Severin – Tg Jiu, trece la nord de localitatea Cerneţi, traversează CF dublă electrificată Bucureşti – Timişoara şi DN 6, E 70 Filiaşi – Dr. Tr. Severin.

Linia traverseaza Dj Simian – Bistriţa, trece la est de localitatea Cirjei, traversează Dj Rogova – Livezile, traversează Dc Poroiniţa - Fântânile Negre, Dj Traian - Oreviţa Mare, Dc Vinju Mare – Balacita, trece la est de localitatea Recea, traversează pârâul Drincea, Dj Roşiori – Bunghina, Dj Vinatori – Branistea, Dj Cujmir – Braniştea, trece la est de localitatea Cujmir, trece printre localităţile Izimsea şi Obirşia de Câmp, traversează Dj Craiova – Cetate, DN 56, E 79 Craiova – Calafat, CF simplă neelectrificată Craiova – Calafat, Dc Maglavit - Poiana Mare şi Dj Calafat - Poiana Mare.

Traseul în detaliu poate fi descris astfel: Traseul LEA 220 kV d.c. Porţile de Fier I – Cetate – Calafat porneşte de la staţia

electrică 400/220/110 kV Porţile de Fier I situată la cca. 0,7 km Vest de localitatea Gura Văii. Apoi, LEA 220 kV d. c. Porţile de Fier – Cetate – Calafat urmează în general o direcţie de la Nord-Vest către Sud-Est, cu excepţia primei părţi, când se face ocolirea, pe la nord, a oraşului Drobeta Turnu Severin.

LEA pleacă din staţia electrică Porţile de Fier I, traversează DN 6, E 70 Dr. Tr. Severin – Timişoara, CF simplă electrificată Dr. Tr. Severin – Timişoara şi intră în zona de munte. Traseul liniei traversează, în prima porţiune (până la borna nr. 28), zona muntoasă din Nord-Vestul localităţii Drobeta Turnu Severin, caracterizată prin relief accidentat şi văi adânci. De la borna nr. 1 până la borna nr. 14 accesul la linie este foarte dificil.

După traversarea DN 6 şi a CF Turnu Severin – Timişoara, LEA are direcţia Nord – Est mergând în culoar comun cu liniile de 220 kV existente, apoi face un colţ spre Est, subtraversează LEA 400 kV Porţile de Fier – Urecheşti şi Porţile de Fier – Slatina, străbate o porţiune mică de pădure şi traversează valea pârâului Jidoştiţa.

De aici, traseul LEA 220 kV se încadrează în culoar comun cu LEA 110 kV Tr. Severin – Gura Văii, la o distanţă ce variază între 40 şi 50 m.

Între bornele nr. 28 şi 65 traseul liniei se înscrie într-o zonă plană, de câmpie, situată la Est de oraşul Drobeta Turnu Severin. Astfel, LEA trece pe lângă zona aeroportului Drobeta Turnu Severin, printre limitele intravilanelor localităţilor Breznita Ocol si Magheru, traversează DN 67 Dr. Tr. Severin – Tg Jiu şi drumul comunal Dealul Viilor, trece la nord de localitatea Cerneţi, traversează CF dublă electrificată Bucureşti – Timişoara şi DN 6, E 70 Filiaşi – Dr. Tr. Severin.

În continuare, până la borna nr. 175, LEA străbate zona colinară de la Sud-Est de oraşul Drobeta Turnu Severin, cu relief de deal şi văi largi.

Traseul LEA se orientează spre Sud şi se înscrie paralel cu culoarul de LEA 110 kV existent mergând pe un aliniament până la drumul de acces spre Dudaş (ce se bifurcă din DN Turnu Severin – Filiaşi) unde traversează DN şi se îndreaptă spre râul Topolniţa, pe care-l traversează.

Traseul trece în continuare pe la Nord de localităţile Piatra Albă, Cerneti şi Satu Nou, după care urcă pe dealuri, ocolind viile şi plantaţiile dintre localităţile Satu Nou şi Simian, traversează CF şi DN Tr. Severin – Craiova, la cca. 300 m de canton.

De aici, traseul merge pe dealurile din zona Simian apropiindu-se de LEA 110 kV Vânju Mare, pe lîngă care merge până la localitatea Traian (cca. 15 km) de unde se îndreaptă spre zona deluroasă de la nord de Vânju Mare.

7

În continuare, traseul LEA ocoleşte un obiectiv militar pe la Nord şi Vânju Mare pe la Est, trecând pe la marginea de Est a pădurii Fulga, la Sud de localitatea Corlăţel şi Valea Anilor, până în apropierea DN Tr. Severin – Calafat. În dreptul acestui drum naţional, traseul LEA face un colţ, înscriindu-se paralel cu DN, trece pe la Est de localităţile Recea, Roşiori şi Vânători şi la vest de localităţile Punghina şi Goanţa.

Linia traverseaza DJ Simian – Bistriţa, trece la est de localitatea Cirjei, traversează DJ Rogova – Livezile, traversează DC Poroiniţa – Fântânile Negre, DJ Traian – Oreviţa Mare, DC Vinju Mare – Balacita, trece la est de localitatea Recea, traversează pârâul Drincea, DJ Roşiori – Bunghina, DJ Vinatori – Branistea, DJ Cujmir – Braniştea, trece la est de localitatea Cujmir, trece printre localităţile Izimsea şi Obirşia de Câmp.

De la Goanţa, traseul se apropie de Cujmir şi se înscrie la baza terasei superioare a zonei din apropierea localităţilor Cujmir şi Obârşia de Câmp, după care merge paralel cu LEA 20 kV Cetate – Salcia intrând în staţia 220/110 kV Cetate şi continuând spre Calafat. În această zonă şi până la cele două staţii de capăt, Cetate, respectiv Calafat, traseul liniei electrice se înscrie în zona de câmpie a Olteniei de Sud-Vest, cu zone plane întinse, fragmentate pe alocuri de terase şi văi puţin adânci. LEA traversează DJ Craiova – Cetate, DN 56, E 79 Craiova – Calafat, CF simplă neelectrificată Craiova – Calafat, DC Maglavit - Poiana Mare şi DJ Calafat - Poiana Mare.

Detaliile privind traseul LEA 220 kV Porţile de Fier I – Cetate sunt prezentate în planurile 2-ED-275 „Plan de încadrare în zonă” şi 1-ED407 şi 1-ED-408 „Plan de situaţie – stâlpii 1-209 respectiv stâlpii 209 – 295”, având la bază datele rezultate din ridicările topometrice executate în anul 2003 de firma SC PRIMUL MERIDIAN SRL Slatina.

Limita de muncă a Proiectului este: La staţia electrică Portile de Fier 1: echipamentul pentru OPGW (cu 36 F.O.) cu accesoriile aferente (seturile de întindere, cutia terminală şi clemele de fixare a OPGW pe stâlpul terminal) până la cadrul staţiei cablul tip OPUG din staţie până la cutiile de distributie; La stâlpul 99 din LEA nouă 220 kV d.c. Ostrovu Mare–RET unde se face conexiune intrare – ieşire în LEA 220 kV d.c. Cetate – Porţile de Fier I existentă (RET), stalp care pe linia existentă se va numerota 173N, urmând a fi amplasat în deschiderea 173 – 174, la aprox. 20 m de stâlpul existent nr. 173, care se va dezafecta, echipamentul pentru conductor de protecţie tip OPGW (cu 36 F.O.) cu accesoriile aferente (seturile de întindere, cutia de joncţiune şi clemele de fixare a OPGW pe stâlpul 99). La stâlpul 295 din LEA 220 kV d.c. Cetate – Porţile de Fier I existentă (RET), echipamentul pentru conductor de protecţie tip OPGW (cu 36 F.O.) cu accesoriile aferente (seturile de întindere, cutia de joncţiune şi clemele de fixare a OPGW pe stâlpi) Lungimea traseului LEA este de 87,392 km şi traversează 13 teritorii administrative din cadrul judeţului Mehedinţi – Drobeta Turnu Severin, Brezniţa Ocol, Izvorul Bârzii, Simian, Hinova, Livezile, Rogova, Vânju Mare, Corlăţel, Punghina, Vânători, Cujmir şi Obârşia de Câmp şi un teritoriu administrativ din cadrul judeţului Dolj – comuna Cetate.

Din punct de vedere juridic, suprafeţele de teren necesare realizării investiţiei sunt: proprietate privată a statului (primării, societăţi comerciale cu capital de stat) şi proprietate privată persoane fizice şi juridice (asociaţii, societăţi agricole/societăţi comerciale cu capital privat).

8

Obiectivul “LEA 220 kV d.c. Porţile de Fier I – Cetate” se incadreaza in categoria “C” – constructie de importanta normala, datorita impactului urmatorilor factori determinanti:

- implicare ecologica; - durata de utilizare; - necesitatea adaptarii la conditiile locale de teren si de mediu; - volum de munca si de materiale. In conformitate cu reglementarile in vigoare, LEA 220 kV d.c. Porţile de Fier I – Cetate

se incadreaza in clasa II de importanta. În vederea efectuării lucrărilor de executie a lucrarii „Instalare conductor de protecţie

tip OPGW pe LEA 220 kV d.c. Porţile de Fier I – Cetate”, pe teritoriul judeţului Mehedinţi, s-a eliberat de către Consiliul Judetean Mehedinti, Certificatul de Urbanism nr. 9/9484/26.01.2012.

În vederea efectuării lucrărilor de executie a lucrarii „Instalare conductor de protecţie tip OPGW pe LEA 220 kV d.c. Porţile de Fier I – Cetate”, pe teritoriul judeţului Dolj (comuna Cetate), s-a eliberat de către Primăria Cetate, judeţul Dolj, Certificatul de Urbanism nr. 1/9687/04.01.2012.

În conformitate cu cerinţele din Certificatelor de Urbanism, sunt în curs de obţinere avizele şi acordurile solicitate.

- planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi amplasamente);

Toate planurile si tabelele necesare explicitarii documentatiei sunt atasate prezentei.

- formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcţie etc.)

Toate planurile cu dispozitiile generale ale stalpilor si caracteristicile echipamentelor, care servesc la explicitarea documentatiei sunt atasate prezentei.

Se prezintă elementele specifice caracteristice proiectului propus: - profilul şi capacităţile de producţie; Procese tehnologice Valorile limită atinse prin tehnicile propuse de titular Protecţia împotriva supratensiunilor atmosferice se realizează folosind conductoare de

protecţie, iar pentru protecţia împotriva tensiunilor de atingere şi de pas, stâlpii se vor lega la pământ conform prevederilor din STAS 12604/4-8-90, STAS 12604/5-90.

Linia se va echipa cu un conductor de protecţie cu fibră optică înglobată de tip OPGW. Caracteristicile tehnice ale echipamentelor au fost prezentate mai sus - OPGW 160/95 mm2 cu 36 F.O. (care răspunde pozitiv la restricţiile impuse pentru limitarea influenţelor în LTc), conductor de protectie cu fibră optică încorporată.

Conductoarele de protecţie ale liniei vor fi protejate împotriva vibraţiilor prin montarea de antivibratoare tip Stockbridge cu patru frecvenţe.

Numărul de antivibratoare care se montează pe conductorul de protecţie intr-o deschidere este urmatorul (cerinţă minimă): - pentru deschideri ≤ 330 m: 2 antivibratoare, câte unul în stânga, respectiv dreapta deschiderii;

9

- pentru deschideri > 330 m: 4 antivibratoare, câte două în stânga, respectiv dreapta deschiderii.

- descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (după caz); nu este cazul

- descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus, în funcţie de specificul investiţiei, produse şi subproduse obţinute, mărimea, capacitatea; nu este cazul

- materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a acestora;

Materialele şi echipamentele utilizate vor fi achiziţionate de la furnizori care respectă cerinţele tehnice:

LEA este echipată cu 6 conductoare active tip ALOLN 450/75 mm2 (un conductor pe fază), iar protecţia împotriva loviturilor de trăsnet este realizată cu un conductor din aluminiu-oţel ALOLS 160/95 mm2.

Caracteristicile tehnice ale acestor conductoare sunt următoarele:

Caracteristici Conductoare active UM ALOLN 450/75 mm2

- Secţiunea nominală mm2 520,6

- Diametrul total mm 29,25 - Greutatea lineară (negresat) kg/m 1.828 - Secţiunea nominală a aluminiului mm2 445,1 - Secţiunea nominală a oţelului mm2 75,5

- Rezistenţa electrică la 200 C Ω/km 0,0655 - Sarcina nominală de rupere daN 15422 - Modul de elasticitate daN/mm2 7545 - Coeficientul de dilatare 1/0 C 1,867 x 10-5

Caracteristici Conductor de protecţie UM OLALS 160/95 mm2 - Secţiunea nominală mm2 260,3 - Diametrul total mm 20,75 - Greutatea lineară (negresat) kg/m 0,751 - Secţiunea nominală a aliajului de aluminiu mm2 163,4 - Secţiunea nominală a oţelului aluminat mm2 96,9 - Sarcina nominală de rupere daN 12000 - Modul de elasticitate daN/mm2 10748 - Coeficientul de dilatare 1/ 0C 1,519x10-5

Conductoarele de protecţie sunt conectate galvanic la fiecare stâlp, în general cu acelaşi tip de conductor.

Protecţia la vibraţii este asigurată pe conductoarele active şi pe conductoarele de protecţie cu amortizoare de vibraţii de tip Stockbridge.

Montajul conductoarelor active şi al conductoarelor de protecţie s-a realizat în concordanţă cu normele de siguranţă cerute de reglementările în vigoare la realizarea LEA.

Conductorul tip OPGW va consta din 36 F.O. tip Simplu Mod decalate Non-Zero Dispersie, în conformitate cu standardul ITU-T G655 pentru transmisii optice.

Deoarece producătorii livrează de obicei conductor de protecţie tip OPGW 160/95 mm2 pe tamburi de max. 5,0 km, panourile de OPGW vor fi conectate la cutii de joncţiune.

În cazul traversărilor de DN, CF electrificate, cursuri de apă conform normativelor şi legislaţiei în vigoare, acestea se vor balizara cu balize sferice, care se vor monta pe OPGW, întrucât nu sunt două conductoare de protecţie.

Conductoarele tip OPGW se vor proteja împotriva vibraţiilor atât la prinderea în cleme cât şi la prinderea antivibratoarelor pe ele, cu manşoane alcătuite din spire preformate. La prinderile conductoarelor active nu se vor prevede manşoane alcătuite din spire preformate.

10

Energia electrică va fi asigurată de grupuri generatoare mobile. Combustibilii şi lubrifianţii vor fi asiguraţi de către operatorul economic care va fi

selectat prin licitaţie publică să execute lucrările de construcţie şi reconstrucţie ecologică. Aprovizionarea mijloacelor de transport cu combustibili şi schimbul de ulei se va face la

staţiile de alimentare cu combustibili. Alimentarea utilajelor cu combustibili şi lubrifianţi se va face pe suprafeţe

impermeabilizate, fără a afecta factorii de mediu şi biodiversitatea. - racordarea la reţelele utilitare existente în zonă; nu este cazul - descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia

investiţiei; nu este cazul - căi noi de acces sau schimbări ale celor existente; Căi de acces Căile de acces pentru care este necesar acordul proprietarilor vor fi asigurate de către

Beneficiar pentru a permite Contractorului să execute lucrările din Contract. Înainte de a începe lucrul pe orice proprietate, Contractorul este responsabil pentru

obţinerea de la Beneficiar a program cu accesul în teren cu detalii privind cerinţele speciale ale proprietarilor afectaţi.

Contractorul este, de asemenea, responsabil de anunţarea proprietarilor privind începerea lucrărilor.

Beneficiarul va despăgubi proprietarii pentru distrugerea recoltei sau a proprietăţii cât şi pentru noile căi de acces de-a lungul LEA, necesare realizării lucrărilor care fac obiectul acestui Contract.

Contractorul va angaja suficienţi funcţionari pentru relaţii cu publicul, care vor fi evaluaţi de Beneficiar, pentru a discuta cu proprietarii etc. în ceea ce priveşte acordul de acces în teren, evaluarea accesului şi a daunelor şi aceştia vor fi angajaţi permanent pe durata lucrărilor de construcţie pe porţiunea acoperită de respectivul funcţionar.

Daune aduse culturilor şi proprietăţilor Contractorul va lua toate măsurile pentru a evita distrugerea terenului, proprietăţii,

culturilor etc şi se va asigura că lucrările sunt supravegheate adecvat pentru ca daunele să fie minime. Toate materialele rămase vor fi înlăturate după montaj, iar terenul va fi lăsat curat, în aceeaşi stare ca şi la începerea lucrărilor.

Acolo unde Contractorul consideră că pentru desfăşurarea normală a lucrărilor nu pot fi evitate daunele, acesta va anunţa Beneficiarul. Dacă Beneficiarul confirmă că apariţia acestor daune este inevitabilă, va fi responsabil pentru compensări, iar Contractantul va continua lucrările conform indicaţiilor date de Beneficiar.

Acolo unde Contractorul produce pagube peste limita indicată sau peste un anumit nivel pe care Beneficiarul îl consideră maxim, atunci Contractorul va fi responsabil pentru refacere şi/sau pentru compensări. Dacă în aceste circumstanţe Contractorul nu va reuşi să stabilească şi să plătească aceste compensaţii, atunci Beneficiarul va negocia şi rezolva această problemă, iar costurile suplimentare vor fi deduse din banii datoraţi Contractorului.

Protecţia proprietăţilor şi a animalelor Contractorul va limita deplasarea echipelor şi a echipamentului pe culoarul liniei sau

pe căile de acces aprobate, pentru a reduce daunele produse culturilor, livezilor sau proprietăţilor şi va face eforturi pentru a evita degradarea terenurilor. Gropile vor fi

11

acoperite, deteriorările şanţurilor, teraselor, drumurilor şi altor zone asemănătoare vor fi corectate, iar terenul va fi redat în condiţiile iniţiale.

Contractorul va fi direct răspunzător în faţa Beneficiarului pentru orice daună excesivă sau inutilă a culturilor sau a terenului ca rezultat al operaţiunilor sale, fie pe culoarul liniei, pe terenurile adiacente sau pe căile de acces aprobate.

Contractorul va fi responsabil faţă de proprietarii de terenuri traversate de LEA pentru orice pagubă a proprietăţii personale rezultată din neglijenţă şi va remedia imediat daunele cauzate proprietăţii personale.

Contractorul va fi responsabil pentru notificarea în scris a Beneficiarului pentru toate distrugerile de culturi, proprietăţi etc.

Contractorul va lua măsurile necesare pentru a preveni daunele produse asupra proprietăţilor, pe perioada executării lucr ărilor Contractuale şi până la reinstalarea permanentă a gardurilor, zidurilor, porţilor, iar în final Contractorul va fi răspunzător pentru orice pierdere sau distrugere datorată nerespectării cerinţelor de mai sus.

Accesul Beneficiarul va furniza următoarele facilităţi: a ) Dreptul de acces de-a lungul traseului liniei, necesar pentru a permite

Contractorului să înceapă eliberarea culoarului de pomi şi vegetaţie pentru întinderea OPGW/conductor de protecţie clasic, pentru înlocuirea izolatoarelor din porţelan, precum şi pentru începerea altor lucrări specificate în Vol. - Lista de cantităţi.

b ) Dreptul de a construi şi de a folosi drumurile pentru transportul materialelor şi efectuarea operaţiunilor de montaj, cu excepţia zonelor unde linia traversează clădiri, livezi, grădini sau alte terenuri peste care Beneficiarul decide că accesul nu este practicabil.

c ) Dreptul de a transporta materiale de pe drumuri pe porţiunile continue ale liniei la punctele de acces agreate, cu condiţia să nu oblige Beneficiarul la despăgubiri excesive.

Beneficiarul nu se obligă să pună la dispoziţie facilităţile menţionate simultan pentru toate traseele LEA din Contract dar va asigura Contractorului o activitate permanentă şi continuă.

La începutul lucrărilor ce fac obiectul prezentului Contract, Contractorul va trebui să examineze traseul LEA şi hărţile furnizate de Beneficiar şi va trasa pe acestea drumurile de acces propuse în toate zonele liniei şi tipul de echipament sau de transport ce urmează sa fie efectuat. Hărţile vor indica tipul de acces care va fi construit, dacă este necesar, locurile de utilizare a drumurilor de acces existente, drumuri comunitare, drumuri neîntreţinute de autorităţi.

Contractorul va evita utilizarea de drumuri de acces private, aparţinâd proprietarilor individuali, pentru accesul la lucrări. Orice distrugere a terenului acestora va trebui reparată astfel încât să nu existe nemulţumiri din partea proprietarului.

Contractorul va organiza depozite pentru materiale şi echipamente. Contractorul va negocia cu proprietarii de teren pentru utilizarea terenurilor acestora ca spaţiu de depozitare.

Căi noi de acces in terenuri stabile Toate drumurile noi de acces necesare vor fi realizate cu amenajări minime, iar

numărul de drumuri noi de acces situate intre cele existente şi traseul LEA va fi minim. Contractorul va alege accesele cele mai potrivite, le va marca pe hărţi şi va trimite hărţile la Beneficiar care le va examina împreună cu Contractorul pentru stabilirea modificărilor necesare. Hărţile vor fi transmise cel târziu cu 2 luni înaintea realizării drumurilor de acces.

12

Noile căi de acces vor avea, în mod normal, 3 m lăţime şi vor fi realizate în aşa manieră încât să prevină apariţia de torente sau eroziunea solului.

Contractorul va întreţine noile căi de acces pentru a se asigura că transportul materialelor nu este afectat. Dacă Beneficiarul doreşte îmbunătăţiri ulterioare la unele din acestea pentru o utilizare viitoare, acesta va indica Contractorului lucrările care sunt necesare pentru îmbunătăţire, pe baza unei plăţi raportate la zi-lucru.

Odată ce accesele, marcate pe hărţi, au fost aprobate, Contractorul nu va folosi alte rute de acces fără o aprobare prealabilă a Beneficiarului. Intersecţiile dintre noile drumuri şi drumurile existente nu vor stânjeni sau deteriora drumurile existente sau orice canal pentru drenaj al acestora.

Costurile pentru construcţia noilor drumuri de acces vor fi incluse în preţul total având în vedere preţul respectivelor articole în devizul estimativ.

Drumuri de acces existente Acolo unde Contractorul utilizează drumuri administrate de autorităţi, pentru accesul la

punctele de lucru trebuie să se asigure că şanţurile de drenaj sunt protejate corespunzător. Intersecţia acestora cu noile cai de acces trebuie să fie netedă, iar pe marginea drumului să fie montat un semn de avertizare pentru public. Drenajele nu trebuie să fie blocate.

Când Contractorul are aprobarea de a utiliza drumurile comunitare existente care nu sunt administrate de autorităţi, el va obţine consimţământul proprietarilor de teren şi se va angaja să întreţină drumul pe timpul construcţiei liniei la un asemenea standard încât traficul obişnuit să nu fie împiedicat în nici un fel. El va reda drumul în condiţii similare cu cele existente la începutul lucrărilor la linie. Beneficiarul va asista Contractorul în negocierea cu persoanele sau organizaţiile responsabile pentru întreţinerea drumurilor.

Contractorul va evita utilizarea drumurilor de acces aflate in exploatarea altor antreprenori, cu excepţia celor ale Beneficiarului. Înaintea utilizării unor astfel de drumuri de acces trebuie obţinut acceptul antreprenorilor terţi.

Canale de scurgere Canalele de scurgere temporare trebuie incluse obligatoriu în construcţia drumurilor de

acces şi vor fi construite în punctele joase ale noilor căi de acces. Canalele de scurgere vor avea diferite mărimi şi se vor executa cu tuburi de ciment

consolidate, suficiente pentru a preveni reţinerea apei la inundaţii în amonte de calea de acces. Tuburile de ciment consolidate pot fi refolosite.

Beneficiarul va aproba tipurile de canale de scurgere propuse de Contractor. Toate canalele de scurgere trebuie incluse în preţul de regie al noilor drumuri de acces. Protectia împotriva eroziunii şi protecţia mediului Prevenirea şi controlul eroziunii solului este de importanţă capitală pentru stabilitatea

amplasamentele stâlpilor. În timpul construcţiei drumurilor de acces, Contractorul va nivela drumul pentru a

preveni stagnarea apelor şi pentru a evita pe cât posibil eroziunea solului. Nici un drum de acces nu va fi amenajat lângă stâlpii existenti unde poate ameninţa

stabilitatea fundaţiilor. Planurile pentru drumurile de acces în imediata apropiere a punctelor de lucru, în teren abrupt, (deluros), vor fi trimise Beneficiarului pentru aprobare.

Contractorul va lua măsurile necesare de precauţie pentru a evita deteriorarea malurilor râurilor, în special la traversările acestora.

Din punct de vedere al aspectelor legate de protecţia mediului, la faza de recepţie, vor fi finalizate următoarele lucrări:

13

Ridicarea stâlpilor; Instalarea completă a cablurilor cu fibră optică, confirmata prin teste optice,

inclusiv protecţiile antifurt; Montarea izolaţiei tip compozit; Întinderea conductoarelor active şi de protecţie; Realizarea şi măsurarea prizelor de legare la pământ; Transportul izolatoarelor înlocuite, al conductoarelor din oţel şi al clemelor şi

armaturilor demontate la depozitele Beneficiarului; Transportul tamburilor, a lăzilor goale, etc la depozitele Beneficiarului; Eliberarea completă a traseului liniei şi a şantierelor temporare, curăţirea şi

redarea terenurilor în starea iniţială. - resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare; nu este cazul - metode folosite în construcţie; Descrierea lucrărilor de instalare a conductorului de protecţie tip OPGW În vederea realizării lucrărilor de înlocuire a conductorului de protecţie existent şi de

montare a OPGW pe LEA 220 kV d.c. Porţile de Fier I – Ostrovu Mare – Cetate, este necesară parcurgerea următoarelor etape:

asigurarea de materiale, proiectare, teste şi recepţii; demontarea conductorului de protecţie ALOLS 160/95 mm2 şi montarea unui

conductor tip OPGW 160/95 în lungime de 94,74 km; montarea seturilor noi de susţinere (227 buc.) şi întindere (67 buc.) pentru fixarea

OPGW 160/95 la stâlpi şi a accesoriilor acestora; montarea amortizoarelor de vibraţii (700 buc.) pe conductorul de protecţie tip OPGW; înlocuirea balizelor de avertizare vechi cu balize sferice, unde este cazul, conductorul

tip OPGW urmând a fi protejat cu armor-rod; montarea cablului subteran cu fibră optică OPUG între stâlpii terminali şi camerele

de comandă; instalarea cutiilor de joncţiune şi a accesoriilor aferente pe stâlpi (28 cutii de

joncţiune); pe stâlpul nr.174 (99/103 pentru LEA 220 kV d.c. Ostrovu Mare – RET), se va monta o

cutie de joncţiune OPGW160-OPGW160-OPGW160, unde se va realiza conexiunea cu fibra optică de pe LEA susmenţionată;

instalarea cutiilor terminale în camerele de comandă; instalarea unor terminale “patchpanels” în staţiile electrice de capăt; transportarea cantităţilor de rezervă şi a materialelor demontate în depozitele

Beneficiarului ST Craiova. Instalarea conductorului de protecţie tip OPGW presupune demontarea conductoarelor

de protecţie existente şi instalarea conductoarelor OPGW în locul acestora. Contractorul va stabili procedura de înlocuire a conductorului de protecţie existent

pornind de la cerinţa de a se utiliza acestea ca fir pilot pentru instalarea conductoarului OPGW. Înainte de lansarea lucrării, procedura va trebui aprobată de Beneficiar. În porţiunile unde utilizarea ca fir pilot a conductoarului de protecţie care se demontează nu este posibilă, instalarea OPGW se va face numai prin metoda cu fir pilot, metoda cu căruciorul mobil fiind interzisă, întrucât nu se permite derularea OPGW pe pământ.

14

Se menţionează că utilizarea conductorului de protecţie existent ca fir pilot este permisă în cazul în care rezistenţa mecanică a acestuia este cel mult egală cu rezistenţa mecanică a OPGW.

O atenţie deosebită va fi acordată la stabilirea diametrelor minime pentru rolele de montaj şi la stabilirea unghiurilor de coborâre a OPGW la frâna şi la maşina de tras, în scopul evitării atât a deformării OPGW cât şi a diminuării caracteristicilor optice ale fibrelor sau a distrugerii acestora. Se atrage atenţia şi asupra rolelor care se vor monta pe stâlpii de întindere şi colţ intermediari şi pe stâlpii de susţinere în colţ. Aici se vor prevedea dispozitive speciale de prindere a rolelor, care să asigure un rulaj continuu al firului pilot şi a OPGW în timpul balansului, măsurării săgeţilor şi clemuirilor.

După înlocuire, conductorul de protecţie existent va fi transportat în depozitele Beneficiarului – S.T. Craiova.

Instalarea conductorului de protecţie tip OPGW presupune următoarele accesorii: seturi de susţinere suspendate pentru fixarea OPGW 160/95 la vârfarele stâlpilor de

susţinere (227 buc.); seturi simple de întindere pentru fixarea OPGW 160/95 la vârfarele stâlpilor de

întindere (28 buc.); seturi duble de întindere pentru fixarea OPGW 160/95 la vârfarele stâlpilor de

întindere (39 buc.); amortizoare de vibraţii – cu minimum patru frecvenţe de rezonanţă care asigură

protecţia conductorului împotriva vibraţiilor eoliene (700 buc.); bridele de fixare la structura stâlpului – asigură coborârea cablului optic şi fixarea lui

la montantul stâlpului până la intrarea în cutiile de joncţiune. Ele se fixează prin sistem menghină şi nu afectează structura de rezistenţă a stâlpilor;

bridele de fixare a surplusurilor de OPGW la structura stâlpului – asigură fixarea elicoidala a OPGW de structura acestuia, sub forma cilindrică, cu diametrul de 1 m, după operaţiunea de joncţionare a fibrelor optice. Ele se fixează de asemenea prin sistem menghină şi nu vor afecta structura de rezistenţă a stâlpilor;

cutiile de joncţiune (28 buc.) – asigură protecţia contra factorilor de mediu a joncţiunilor fibrelor optice. Prin joncţiune se asigură continuitatea fibrei optice având în vedere că lungimea de OPGW livrată este de circa 4 km în funcţie de tipul acestuia;

sistemele antifurt se montează sub cutiile de joncţiune şi au rol de protecţie a cutiilor şi a surplusului de OPGW (28 buc.).

Seturile de fixare ale OPGW includ şi legăturile la structura metalică a stâlpilor. Operaţiunea de joncţiune implică o mare precizie şi se face cu ajutorul unui echipament

special. La stâlpii de întindere, fixarea OPGW se poate face în două variante: set de întindere care asigură continuitatea OPGW; set de întindere care secţionează OPGW şi este prevăzut la stâlpii echipaţi cu cutii de

joncţiune ale fibrelor optice. Bornele la care se realizează îmbinarea OPGW provenit de pe doi tamburi, vor fi

echipate cu cutii de joncţiune tip OPGW – OPGW şi bride de fixare a OPGW la montanţii stâlpului.

La stâlpul terminal nr. 1 amplasat în faţa staţiei Porţile de Fier I şi la stâlpul teminal nr. 296 amplasat în faţa staţiei Cetate, se prevede montarea unor cutii de joncţiune tip OPGW – OPUG.

15

La stâlpul nr. 174 (99/103 pentru LEA 220 kV d.c. Ostrovu Mare-RET) de tip nou ITn 220214, se va monta o cutie de joncţiune OPGW170-OPGW170-OPGW170 care va asigura conexiunea cu artera de fibră optică de pe LEA 220 kV Ostrovu Mare-RET.

Lungimile OPGW de coborâre vor fi egale cu înălţimea stâlpului plus o rezervă determinată din considerente de montaj. După montare, lungimile de coborâre devin rezervă pentru pierderile provenite din refaceri de joncţiuni ale fibrelor optice.

După efectuarea joncţiunii, conductorul rămas se va înfăşura lângă cutia de joncţiune. Pentru realizarea continuităţii reţelei de fibre optice între stâlpii terminali ai LEA şi

cutiile terminale montate în clădirile staţiilor se va monta un cablu cu fibre optice subteran – OPUG (Optical UnderGround cable) în lungime de aproximativ 1000 m (700 m în Porţile de Fier I şi 300 m în staţia Cetate).

Cablul OPUG va fi fixat la montanţii stâlpilor terminali prin cleme speciale similare cu cele folosite la fixarea OPGW, iar deasupra solului va fi protejat de o ţeavă metalică.

Cablul se va poza în şanţ săpat în pământ până la cel mai apropiat canal de cable din interiorul staţiei electrice şi în continuare prin aceste canale până în clădirea staţiei.

Cablul va fi montat într-o conductă de plastic formată din două unităţi (una activă şi una de rezervă) rigidizate printr-o nervură, având denumirea generică de BI-DUCT.

Schema de montare a OPGW a fost concepută în aşa fel încât lungimea panourilor de întindere să nu depăşească 4 km.

Deoarece stâlpii ce delimitează panourile sunt de tip întindere sau întindere în colţ, nu sunt necesare lucrări suplimentare de secţionare a acestor panouri.

În cadrul lucrărilor, se vor lua toate măsurile de siguranţă şi protecţie, în sensul Normativului NTE 003/04/00, adică toate măsurile care se iau la linia electrică aeriană pentru a se realiza, pe de o parte, mărirea siguranţei în funcţionarea liniei şi protejarea împotriva factorilor perturbatori (supratensiuni atmosferice, vibraţii, acţiunea agenţilor chimici, etc.), iar pe de altă parte protejarea instalaţiilor, construcţiilor, etc. situate în vecinătatea liniilor, precum şi a oamenilor şi animalelor care pot veni în contact cu părţile puse în mod accidental sub tensiune.

- planul de execuţie, cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune, exploatare, refacere şi folosire ulterioară; Se va stabili ulterior de catre executantul lucrarilor - relaţia cu alte proiecte existente sau planificate;

În perspectivă, racordarea grupurilor din CHE Porţile de Fier II la SEN se va face printr-o staţie de 220/110 kV la Ostrovu Mare. Staţia nouă de 220 kV va avea rolul de a permite evacuarea puterii produse de cele 8 grupuri din CHE Porţile de Fier II + cele 2 grupuri din CHE Gogoşu, precum şi 10 grupuri din CHE Kusjak (maximum 220 MW) în reţeaua de 220 kV. Staţia este conectată prin LEA 220 kV Ostrovu Mare – Porţile de Fier I şi Ostrovu Mare – Cetate.

În această schemă, reţeaua de 110 kV din zonă, care în prezent este foarte încărcată, va fi degrevată/descărcată de o putere de circa 200-230 MW în regim normal, sau circa 450 MW în ipoteza aportului de 220 MW din Kusjak. Se menţionează că aportul de putere din Kusjak este foarte puţin probabil, după cum se poate constata din statistici, dar a fost luat în consideraţie ca o ipoteză extremă de proiectare. Având în vedere că importul de putere este un eveniment foarte rar, nu se consideră oportună o investiţie pentru această ipoteză.

S-a determinat timpul critic în două ipoteze şi anume:

16

fără aport de urgenţă din Kusjak; cu aport de urgenţă 220 MW din Kusjak. Din analize a rezultat necesitatea instalaţiilor de teletransmisie (TT) pe o serie de linii,

pentru a se asigura eliminarea rapidă a defectelor de la ambele capete. Evident că eliminarea în trepte nu ar asigura stabilitatea tranzitorie.

Soluţia modernă este teletransmisia prin conductoarele de gardă (optical ground wire) cu fibre optice, care oferă posibilitatea transmiterii unui volum foarte mare de date şi sunt mai fiabile decât alte tipuri de TT. Timpul propriu al TT trebuie să fie de max. 40 ms pe LEA: 220 kV Cetate – Ostrovu Mare, 220 kV Cetate – Porţile de Fier I şi 110 kV d.c. Cetate – Ostrovu Mare.

Timpul propriu al TT trebuie să fie de maximum 25 ms pe LEA 220 kV Porţile de Fier I – Ostrovu Mare (Porţile de Fier II). Porţile de Fier I – Cetate este deja dotată cu TT prin înaltă frecvenţă. La deconectarea LEA 220 kV Ostrovu Mare – Porţile de Fier I se depăşeşte capacitatea (limita termică) a LEA 220 kV Cetate – Porţile de Fier I (nu se respectă criteriul N-1). În plus, se pierde legătura cu un nod foarte puternic. De aceea, simultan cu deconectarea LEA 220 kV Ostrovu Mare – Porţile de Fier I trebuie sacrificat şi aportul de urgenţă din Kusjak (LEA 110 kV d.c. Ostrovu Mare – Kusjak).

Deoarece staţiile de 220 kV Ostrovu Mare şi Cetate sunt noi, este necesar ca pe liniile noi să se introducă protecţii rapide de acelaşi tip în ambele capete, pentru compatibilitate. Teletransmisiile se realizează mai uşor în acest caz.

Din analize a rezultat că timpii critici au valori mici, respectiv condiţiile de stabilitate sunt foarte grele, din cauza inerţiei mici a hidroagregatelor din CHE. Rezultă condiţii severe pentru echipamentele din staţia 220 kV Ostrovu Mare:

sunt necesare întreruptoare rapide, cu timp propriu de declanşare (inclusiv stingerea arcului electric) de 40 ms;

sunt necesare echipamente de protecţie rapide, cu timp propriu de maximum 30 ms; staţia trebuie dotată cu echipamente de comutaţie şi protecţie cu fiabilitate foarte

ridicată (pentru a reduce riscul de refuz). Lucrările de instalare a conductorului de protecţie cu fibră optică încorporată tip OPGW

160/95 mm2, compus din 36 fibre optice tip G.655 pe LEA 220 kV Porţile de Fier I – Cetate, înlocuindu-se astfel conductorul de protecţie clasic tip OLALS 160/95 mm2, fac parte din investiţia „Optimizarea RET în zona Drobeta Turnu Severin – Cetate prin realizarea unei staţii de 220 kV la Ostrovu Mare, componenta proiectului: LEA 220 kV Ostrovu Mare – RET (LEA 220 kV d.c. Porţile de Fier I – Cetate), inclusiv lucrări de instalare a conductorului de protecţie tip OPGW pe traseul LEA 220 kV d.c. Porţile de Fier I – Cetate”.

Lucrările constau în realizarea staţiei 220 kV Ostrov 2 x 200 MVA, realizarea racordului intrare-ieşire în LEA 220 kV d.c. PdF I – Cetate/Calafat pentru conectarea acestei noi staţii şi realizarea extinderii staţiei 220 kV Cetate (în contextul dezvoltării re ţelei electrice de transport din zona de sud vest a Sistemului Energetic Naţional este necesară şi extinderea staţiei 220 kV Cetate – această lucrare este în curs de realizare). Concomitent se va realiza şi instalarea conductorului de protecţie cu fibră optică încorporată tip OPGW 160/95 mm2, compus din 36 fibre optice tip G.655 pe LEA 220 kV Porţile de Fier I – Cetate, înlocuindu-se conductorul de protecţie clasic tip OLALS 160/95 mm2

- detalii privind alternativele care au fost luate în considerare; Lucrarile de instalare a noului cablu conductor se realizeaza pe traseul LEA existent astfel ca nu a fost necesara o analiza pentru alta varianta de realizare;

17

- alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de transport al energiei, creşterea numărului de locuinţe, eliminarea apelor uzate şi a deşeurilor); nu este cazul - alte autorizaţii cerute pentru proiect (după caz). Acorduri, avize, accepte si/sau

autorizatii emise de celelalte autorităti teritoriale competente cu atributiuni si responsabilităti în domeniul protectiei mediului (primării/consilii locale, Romtelecom, ROMSILVA, societăti de drumuri si poduri, ITM, ASP, autoritatea teritorială de gospodărire a apelor etc.)

Au fost obtinute toate acordurile si avizele prevazute prin Certificatul de Urbanism.

Localizarea proiectului: - distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa Convenţiei

privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001. Traseul LEA din proiectul propus nu trece pe lângă granită astfel că realizarea propriu – zisă a obiectivului de investitie nu are impact transfrontier asupra factorilor de mediu.

- hărţi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaţii privind caracteristicile fizice ale mediului, atât naturale, cât şi artificiale şi alte informaţii privind: sunt atasate documentatiei.

- folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament, cât şi pe zone adiacente acestuia – avand in vedere ca traseul liniei existente nu se modifica, nu se vor modifica folosintele actuale, linia existenta traversand zone agricole sau zone de munte si invecinandu-se cu localitati, insa fara a avea efecte perturbatoare.

- politici de zonare şi de folosire a terenului – nu este cazul; - arealele sensibile – sunt prezentate in documentatie; - detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare. Lucrarile de instalare a noului cablu conductor de protectie OPGW se realizeaza pe

traseul LEA existent astfel ca nu a fost necesara o analiza pentru alta varianta de realizare;

Caracteristicile impactului potenţial, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile

O scurtă descriere a impactului potenţial, cu luarea în considerare a următorilor factori:

- impactul asupra populaţiei, sănătăţii umane, faunei şi florei, solului, folosinţelor, bunurilor materiale, calităţii şi regimului cantitativ al apei, calităţii aerului, climei, zgomotelor şi vibraţiilor, peisajului şi mediului vizual, patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interacţiunilor dintre aceste elemente. Natura impactului (adică impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu şi lung, permanent şi temporar, pozitiv şi negativ);

- extinderea impactului (zona geografică, numărul populaţiei/habitatelor/speciilor afectate);

- magnitudinea şi complexitatea impactului; - probabilitatea impactului; - durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului;

18

- măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului;

- natura transfrontieră a impactului (nu este cazul). Avand in vedere faptul ca instalarea noului conductor de protectie tip OPGW se

realizeaza pe un traseu LEA deja existent pentru care pana in prezent nu s-au semnalat avarii, incidente tehnice si/sau tehnologice ori alte evenimente sau fenomene deosebite care sa contribuie semnificativ la afectarea starii de calitate a factorilor de mediu, nu se preconizeaza aparitia unui impact potential pe amplasament. Aspectele de mediu referitoare la protectia naturii si conservarea biodiversitatii sunt tratate la punctul X.

IV. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru re ţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu

IV.1. Protecţia calităţii apelor: - sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul; - staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate

prevăzute. Traseul LEA pe care se realizeaza inlocuirea conductorului de protectie nu are impact

asupra nivelului cursurilor de apă traversate. Amplasarea stâlpilor este în afara zonei inundabile a râurilor. Lăţimea zonei de

protecţie în lungul cursurilor de apă ce au deschideri de la 10-50m este de 15m, iar cel al canalelor de desecare este de 5m.

Distanţa minimă între nivelul cursurilor de apă traversate, niveluri corespunzătoare debitelor cu asigurarea de 1% şi săgeata maximă a conductoarelor LEA, este de 8m.

Aşa cum s-a mai precizat, LEA 220 kV d.c. Porţile de Fier I – Cetate este de clasa a II-a de importanţă, având astfel debitul de dimensionare de 1% iar pe cel de verificare de 0.1%.

Alimentarea cu apă potabilă a lucrătorilor se va face din reţeaua de alimentare cu apă potabilă a oraşelor în care se vor amplasa organizările de şantier, în recipiente de stocare care vor fi transportate la punctele de lucru.

Nu se preconizează folosirea apei în scopuri industriale. Apele uzate menajere vor fi colectate în toalete ecologice mobile şi evacuate de către

firme de specialitate în reţeaua de canalizare a oraşelor în care sunt amplasate organizările de şantier.

Impactul provocat de evacuarea acestor ape uzate asupra mediului este minor. Nu se evacuează ape uzate provenite din procese industriale.

IV.2. Protecţia aerului:

- sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi; - instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă.

Instalarea conductorului de protecţie tip OPGW determină producerea unor cantităţi nesimnificative de poluanţi ai aerului proveniţi din arderea carburanţilor (motorină) folosiţi la alimentarea autovehiculelor şi utilajelor. Emisia acestor poluanţi este estimată la circa 450 tone pe toată durata lucrărilor de instalare a conductorului de protecţie tip OPGW şi va avea un impact neglijabil asupra aerului.

În timpul funcţionării LEA, descărcarea corona din jurul conductoarelor va determina emisii de ozon. Concentraţiile acestor emisii de ozon nu depăşesc valorile limită admisibile.

19

Poluarea atmosferica afectează suprafeţele izolatoarelor şi ale stâlpilor. În condiţii de exploatare a liniilor, poluarea atmosferică (starea aerului atmosferic

impurificat cu gaze, praf etc.) poate da naştere, la suprafaţa izolatorului, unui mediu conductor electric. În funcţie de gradul de poluare al zonei traseului liniei (slab, mediu, puternic, foarte puternic), din NTE 001/03/00 se alege lungimea liniei de fugă specifice minime (cm/kV) a lanţurilor de izolatoare.

În concluzie, poluarea existenta reprezintă un factor de dimensionare a izolaţiei liniei. Stabilirea nivelurilor de poluare pe traseul liniei electrice aeriene se face în

conformitate cu prevederile Normativului NTE 001/03/00 “Normativ privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electrice contra supratensiunilor”.

Conform acestui normativ, nivelul de poluare în funcţie de caracteristicile de mediu ale zonelor este:

Nivelul I de poluare - slab, zone fără industrii şi cu densitate mică de locuinţe Nivelul II de poluare – mediu, zone cu industrii nepoluante şi cu o mare densitate de

locuinţe Nivelul III de poluare – puternic, zone cu mare densitate industrială şi suburbii de

oraşe, cu o mare densitate de instalaţii de încălzire poluante Nivelul IV de poluare – foarte puternică, zone în general p uţin extinse, expuse la

depuneri dense pe conductoare şi izolatoare. Zona străbătută de LEA este în general o zonă puţin poluată astfel că nu sunt necesare

masuri si dotari suplimentare pentru retinerea si dispersia poluantilor.

IV.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor:

- sursele de zgomot şi de vibraţii; - amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor.

Zgomotul acustic În timpul lucrărilor de instalare conductor de protectie pe traseul existent al LEA în

zona de lucru al şantierului este posibilă depăşirea nivelulului de poluare acustică de 65dB datorită funcţionării utilajelor şi autovehiculelor, de aceea este necesară luarea unor măsuri de reducere a poluării fonice în zonele ce traversează zonele rezidenţiale (program de lucru adecvat în afara orelor de odihnă 20, 00 ÷ 7,00, maşini şi utilaje fără defecţiuni şi reglate corespunzător, etc).

În timpul funcţionării LEA, zgomotul acustic este generat de descărcarea corona din jurul conductoarelor LEA. Măsurătorile realizate pe liniile electrice aeriene de 220 kV din România indică faptul că nivelul de zgomot la o distanţă de 25m de conductorul activ variază între 53dB pe timp ploios şi 33dB pe timp frumos.

Zgomotul acustic depinde de domeniul de frecvenţă, de tensiunea nominală a liniei, de distanţa vecinătăţilor faţă de faza laterală a liniei.

Descarcarea corona nu produce o vibraţie sinusoidală a particolelor de aer, ci produce un număr mare de frecvenţe care se combină într-un mod aleator şi care determină spectrul de frecvenţe al nivelului de zgomot acustic.

Se consideră ca nivel de zgomot admisibil nepericulos valoarea de 55 dB, care corespunde unei conversaţii normale.

Zgomotul acustic este aproape imperceptibil pe timp frumos şi se simte, în special, pe vreme umedă. Pe vreme uscată, câmpul electric la suprafaţa conductoarelor se află sub nivelul

20

critic de aparaţie a descărcării corona şi, deci, nivelul zgomotului este scazut. În condiţii de umiditate şi, mai ales, de ploaie, picăturile care cad pe conductoare produc descărcari corona însoţite de mici pocnete, care, în vecinătatea liniei, sunt puse în evidenţă sub forma unui zgomot caracteristic numit “hum” (ton pur). Acest zgomot se datorează suprapunerii aleatorii staţionare a efectelor sonore ale descărcarilor incomplete individuale în diverse puncte ale liniei, efecte ce constituie unde de soc acustic.

Practic, la funcţionarea LEA 220 kV Porţile de Fier I – Cetate nu se depăşesc limitele admisibile ale zgomotului la marginea culoarului de lucru.

Vibraţii Sursele de vibraţii sunt conductoarele supuse acţiunii dinamice a vântului. Pentru amortizarea vibraţiilor se folosesc antivibratoare cu patru frecvenţe (tip

Stockbridge) AV-5 pe toată lungimea liniei. Periodic se va verifica eficienţa acestora şi se vor înlocui antivibratoarele deteriorate.

IV.4. Protecţia împotriva radiaţiilor:

- sursele de radiaţii; - amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor.

Impactul produs de radiaţiile electromagnetice LEA produc radiaţii neionizante, termen prin care se denumesc în mod general emisiile

electromagnetice, care pot produce efecte de natură termică, fizico-chimică, etc. Pe durata funcţionării, orice instalaţie electroenergetică este sursă de câmpuri

electromagnetice emise în mediu. Evaluarea radiaţiilor electromagnetice în condiţii meteorologice normale arată că linia

se încadrează în nivelele perturbatoare prescrise. În condiţii meteorologice speciale, atât conductoarele liniei cât şi lanţurile de izolatoare, pot dezvolta însă local descărcări corona, nivelul perturbaţiilor emise trebuind să fie monitorizate după punerea în funcţiune a LEA.

Sursele şi protecţia împotriva radiaţiilor • Sursele de radiaţii

Radiaţiile produse de LEA sunt radiaţii neionizante, termen prin care se denumesc în mod general emisiile electromagnetice.

Mediu electromagnetic trebuie să aibă în vedere două aspecte: - caracterizarea surselor de câmp electromagnetic; - evaluarea efectelor câmpului electromagnetic asupra materiei vii sau inerte. În funcţie de energia asociată emisiilor electromagnetice, acestea pot fi clasificate în:

- radiaţii ionizante (capabile să rupă legăturile moleculare sau să ionizeze atomii, procese susceptibile să producă alterări ale materiei vii); - radiaţii ne-ionizante (termen prin care se denumesc în mod general emisiile electromagnetice a căror energie nu este suficientă pentru modificarea stării substanţelor cu care interacţionază, dar care pot produce efecte de natură termică, fizico-chimică, etc).

Câmpurile electrice şi magnetice de joasă frecvenţă au fost recent introduse pe lista factorilor de mediu care prezintă un risc potenţial pentru sănătatea publică.

Impactul electromagnetic este determinat de prezenţa componentelor câmpului electromagnetic generate în spaţiul din vecinătatea instalaţiilor sistemului electroenergetic (în particular a liniilor electrice aeriene).

21

Pe durata funcţionării, orice instalaţie electroenergetică este sursa următoarelor categorii de câmpuri electromagnetice emise în mediu :

I. Câmp electric de joasă frecvenţă (50/60Hz) ; II. Câmp magnetic de joasă frecvenţă (50/60Hz) ;

III. Câmp electromagnetic emis în diferite benzi de frecvenţă pe durata unor regimuri anormale de funcţionare, cum ar fi regimurile tranzitorii sau prezenţa descărcării corona pe elementele aflate sub tensiune ale instalaţiilor.

IV.5. Protecţia solului şi a subsolului: nu este cazul

- sursele de poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice; - lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului.

IV.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice: - identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect; - lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor protejate.

Traseul LEA străbate zone diverse precum zone de câmpie şi de munte, păduri şi terenuri cultivate, în care există specii rare sau protejate de plante sau animale. Instalarea conductorului de protecţie tip OPGW poate avea un uşor impact negativ asupra florei şi faunei, pe timpul execuţiei lucrărilor. Acest impact înseamnă deteriorarea vegetaţiei de către utilaje şi oameni, perturbarea migraţiei păsărilor din zonă.

Aceste perturbări sunt însă temporare şi neglijabile. Traseul LEA nu intersectează nici un culoar important de migraţie a păsărilor. • Vegetaţia - tipuri, specii predominante, specii rare, ocrotite, ameninţate cu

dispariţia, arii protejate. Vegetaţia naturală ocupă suprafeţe restrânse datorită activităţii antropice de extindere

a proiectului. Pajiştile secundare existente sunt alcătuite din păiuşuri, peliniţă, bărboasă, sadină etc. Culoarul LEA trece prin păduri/liziere de salcâmi amestecate uneori cu foioase: stejari, goruni, cer.

• Fauna - specii caracteristice zonei, specii rare, ocrotite, ameninţate cu dispariţia. Fauna este reprezentată prin dropie, graur, eretele alb, potârniche, hârciog, bizam, iar

în pădurile din zonă se găsesc fazani, veveriţe, mistreţi, căpriori, etc. Aspectele de mediu legate de protectia naturii si conservarea biodiversitatii sunt

prezentate la punctul X.

IV.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public: - identificarea obiectivelor de interes public, distanţa faţă de aşezările umane, respectiv faţă de monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra cărora există instituit un regim de restricţie, zone de interes tradiţional etc.; - lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a obiectivelor protejate şi/sau de interes public.

Incadrarea in planurile de urbanism/amenajare a teritoriului aprobate/ adoptate si/sau alte scheme/programe

22

Folosinţa şi destinaţia conf. PUG-uri aprobate: terenuri agricole, zone cu căi de comunicaţie rutieră, zone cu ape, terenuri rezervate pentru coridoare de transport prevăzute de Legea 363/2006 privind aprobarea PATN secţiunea I Reţele de transport – Anexa 1 Reţeaua de căi rutiere şi Anexa 2 Reţeaua de căi feroviare.

Incadrarea in alte activitati existente LEA 220 kV d.c. Ostrovu Mare–RET (LEA 220 kV Cetate–Porţile de Fier I) serveste la

transportul energiei electrice în Sistemul Energetic Naţional (SEN), fiind interconectată cu Reţeaua Electrică de Transport (RET).

Lucrările se includ în investiţia pentru realizarea staţiei 220 kV Ostrov 2 x 200 MVA, constituind racordul intrare-ieşire în LEA 220 kV d.c. PdF I – Cetate/Calafat pentru conectarea acestei noi staţii şi realizarea extinderii staţiei 220 kV Cetate (în contextul dezvoltării re ţelei electrice de transport din zona de sud vest a Sistemului Energetic Naţional este necesară şi extinderea staţiei 220 kV Cetate – această lucrare este în curs de realizare).

IV.8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament:

- tipurile şi cantităţile de deşeuri de orice natură rezultate; - modul de gospodărire a deşeurilor.

Generarea deşeurilor Deşeurile provin în principal din materialele demontate, care includ conductoarele de

protecţie existente tip ALOLN 160/95 mmp şi OL 95 mmp, antivibratoarele existente şi sistemele de prindere ale conductoarelor de protecţie existente la stâlpi.

Cantitatea totală de echipamente care se va demonta este de aprox. 121,5 t din care otel/tabla 102 t COD 170405 si aluminiu 19,5 t COD 170402 care se vor valorifica prin predarea la societati autorizate.

Pe parcursul realizarii lucrarilor se preconizeaza generarea a cca 4,5 to de deseuri menajere care se vor colecta si prelua pe baza de contract ferm incheiat cu un operator autorizat.

Eliminarea şi reciclarea deşeurilor Materialul rezultat din nivelarea terenului din dreptul bornelor capăt de panou OPGW

va fi folosit ca material de umplutură pentru terasamentele unor drumuri din zonă.

IV.9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase: - substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse; - modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei. Nu este cazul

V. Prevederi pentru monitorizarea mediului: - dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu. Nu este cazul VI. Justificarea încadrării proiectului, dup ă caz, în prevederile altor acte

normative naţionale care transpun legislaţia comunitară (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva-cadru apă, Directiva-cadru aer, Directiva-cadru a deşeurilor etc.) Nu este cazul

23

VII. Lucr ări necesare organizării de şantier: - descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier; - localizarea organizării de şantier; - descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier; - surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu în timpul organizării de şantier; - dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu. Localizarea organizarii de santier si lucrarile necesare pentru aceasta se vor stabili

ulterior de catre executantul lucrarilor. Nu se cunosc in acesta etapa. VIII. Lucr ări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz

de accidente şi/sau la încetarea activităţii, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile:

- lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii; - aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări

accidentale; - aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalaţiei; - modalităţi de refacere a stării ini ţiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului. Nu este cazul intrucat nu se efectueaza lucrari suplimentare sau modificari pe traseul LEA existent. IX. Anexe - piese desenate

- plan de incadrare in zona LEA 220 kv d.c. Portile de Fier I – Cetate – Calafat, scara 1:50000, nr. 2-ED-275 elaborat de SC Eltrans Design SRL - plan de situatie (stalpii 1-209) LEA 220 kv d.c. Portile de Fier I – Cetate – Calafat, scara 1:25000, nr. 1-ED-407 si plan nr. 1-ED-408(stalpii 209-295) elaborate de SC Eltrans Design SRL - Anexa 1 LEA 220 kV PORŢILE DE FIER I – CETATE - TABEL CENTRALIZATOR COORDONATE STEREO 70 – X, Y, Z

X. Pentru proiectele pentru care în etapa de evaluare iniţială autoritatea

competentă pentru protecţia mediului a decis necesitatea demarării procedurii de evaluare adecvată, memoriul se completeaza cu:

a) descrierea succintă a proiectului şi distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar, precum şi coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului. Aceste coordonate vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970 sau de un tabel în format electronic conţinând coordonatele conturului (X, Y) în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970; (vezi Anexa 1)

b) numele şi codul ariei naturale protejate de interes comunitar;

24

c) prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar în zona proiectului;

d) se va preciza dacă proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar;

e) se va estima impactul potenţial al proiectului asupra speciilor şi habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar;

f) alte informaţii prevăzute în ghidul metodologic privind evaluarea adecvată.

a) Amplasarea proiectului fata de aria naturala protejata de interes comunitar. Localizarea Proiectelor “Lucrari de instalare a conductorului de protective cu fibra optica incorporate tip OPGW 160/95 mm compus din 36 fibre optice tip G655 pe LEA 220 KV Portile de Fier I – Cetate, inlocuindu-se conductorul classic OLAS 160/95 mm” din zona localitatii Cetate, judetul Dolj si Lucrari de instalare conductor protective OPGW pe LEA existenta 220 KV Portile de Fier I - Cetate” din teritoriile administrative ale municipiului Drobeta Turnu Severin şi ale comunelor Brezniţa Ocol, Izvorul Bârzii, Şimian, Hinova, Livezile, Rogova, oraşului Vânju Mare, comunelor Corlăţel, Punghina, Vânători, Cujmir şi Obârşia de Câmp, judetul Mehedinti, pe baza coordonatelor Stereo 1970, se va desfasura si in interiorul Parcului Natural Portile de Fier, precum si in interiorul a doua Situri de Importanta Comunitara dupa cum urmeaza: ROSPA0080 Muntii Almajului – Locvei si ROSCI0403 – Vanju Mare.

b) Numele si codul ariilor natural protejate de interes comunitar: Parcul Natural Portile de Fier, ROSPA0080 Muntii Almajului - Locvei, ROSCI0403 –

Vanju Mare.

1. Prezenta si efectivele/ suprafetele acoperite de specii si habitate de interes comunitar in zona proiectului.

I. Parcul Natural Portile de Fier Parcul Natural Porţile de Fier este o arie protejata infiintata prin Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea a III a - Zone Protejate, ca un teritoriu în care remarcabila frumuseţe a peisajelor şi diversitatea biologică pot fi valorificate în condiţiile păstrări nealterate a tradiţiilor, iar calitatea vieţii comunităţilor să fie rezultatul unor activităţi economice ale locuitorilor, deşfăşurate in armonie cu natura. Parcul Natural Porţile de Fier corespunde categoriei V I UCN: "Peisaj protejat: arie protejata administrata in principal pentru conservarea peisajului si recreere". In conformitate cu prevederile O.U.G. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, "parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protectia si conservarea unor ansambluri peisagistice în care interactiunea activitatilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distincta, cu valoare semnificativa peisagistica şi/sau culturala deseori cu o mare diversitate biologica". În parcurile naturale este permisa desfăsurarea activităţilor traditionale practicate de comunitătile din interiorul parcului si din imediata vecinatate a acetuia. Acestea urmăresc:

25

- Protectia si conservarea diversitatii biologice, etnofolclorice, culturale şi a elementelor de peisaj; - Dezvoltarea unor relatii armonioase intre natura si societate, prin promovarea folosintelor traditionale ale terenurilor şi resurselor teritoriale fară impact asupra mediului; - Promovarea activitătilor turistice si de recreere; - Incurajarea activitătilor educationale si de constientizare; - Promovarea cercetarii stiintifice si a monitorizarii starii mediului;

Ariile protejate incluse în Parcul Natural Porţile de Fier

În conformitate cu prevederile Legii nr. 5/2000, Ordinului nr. 552/2003 al M.A.P.A.M., H.G. nr. 2151/2004 si OUG 57/2007, în Parcul Natural Porţile de Fier sunt incluse următoarele arii protejate ( rezervaţii ):

Nr. Crt.

Denumirea ariei protejate Tipul rezervaţiei Incadrare IUCN

Suprafaţa (ha)

1 Balta Nera -Dunăre mixtă IV 10,0

2 Baziaş mixtă IV 170,9

3 Insula Calinovăţ avifaunistică IV 24,0

4 Râpa cu lăstuni mixtă IV 5,0

5 Divici - Pojejena avifaunistică IV 498,0

6 Valea Mare botanică IV 1179,0

7 Peştera cu Apă din Valea Polevii mixtă IV 3,2

8 Ostrovul Moldova Veche avifaunistică IV 1627,0

9 Locul fosilifer Sviniţa paleontologică III 95,0

10 Cazanele Mari si Cazanele Mici mixtă IV 215,0

11 Locul fosilifer Bahna paleontologică III 10,0

12 Dealul Duhovna forestieră IV 50,0

13 Gura Văii - Vârciorova mixtă IV 305,0

14 Faţa Virului botanică IV 6,0

15 Cracul Crucii botanică IV 2,0

16 Dealul Vărănic mixtă IV 350,0

17 Valea Oglănicului botanică IV 150,0

18 Cracul Găioara botanică IV 5,0

În conformitate cu H.G. 1284/2007, s-au declarat pe teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier două arii de protecţie specială avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene NATURA 2000 în România, respectiv:

-ROSPA0026 Cursul Dunării-Baziaş-Porţile de Fier, în suprafaţă de 10124.4ha; -ROSPA0080 Munţii Almăjului-Locvei, în suprafaţă de 118142 ha. De asemenea, potrivit Ordinului Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile 1964/2007 s-

a declarat ca sit de importanţă comunitară, ROSCI0206 Porţile de Fier, parte integrantă a reţelei ecologice europene NATURA 2000, în suprafaţă de 124293.0 ha.

26

Flora Din punct de vedere botanic, există aici una din cele mai bogate şi mai valoroase

colecţii de plante din ţară, numărul de specii determinate până în prezent reprezintă 49,9% din totalul speciilor cunoscute în flora ţării noastre - aproximativ 3500 de specii după Flora R.P.R. şi Flora R.S.R. Cu alte cuvinte, pe 0,48% din suprafaţa ţării, cât reprezintă teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier, se află jumătate din numărul de specii cunoscute în flora ţării noastre, ceea ce explica prestigiul floristic pe care l-a dobândit această zonă. (Matacă, 2003). Principalele categorii de elemente fitogeografice care intră în alcătuirea florei sunt: eurasiatice (32%), mediteraneene (12%), europene (12%), pontice (10%), central-europene (8%).

Acestea evidenţiează interfenţa floristică a diferitelor elemente pe teritoriul parcului, ce s-au suprapus unui fond local, alcătuit din elmente balcanice, carpatice şi dacice.

Dintre speciile de plante, a căror valoare conservativă este deosebită, putem enumera: - Marsilea quadrifolia - trifoiaş de baltă - specie de interes comunitar, este semnalată în arealul parcului din zonele umede create după construirea barajului porţile de Fier, declarate ari de protecţie specială avifaunistică. - Tulipa hungarica - laleaua bănăţeană sau laleaua de Cazane - specie endemică, de interes comunitar, al cărui habitat prielnic îl constituie versanţii abrupţi, şi la prima vedere, neprietenoşi ai Ciucarului Mare, care străjuiesc semeţ Cazanele Mari. - Tulipa hungarica ssp.undulatifolia - laleaua de Banat - subspecie a lalelei de Cazane, se întâlneşte în Rezervaţia Naturală Valea Oglănicului, una dintre cele mai remarcabile rezervaţii din punct de vedere al biodiversităţii. - Campanula crassipes - clopoţeii de Cazane - specie endemică, relict terţiar, sepoate observa pe versanţii calcaroşi ce descriu Defileul Dunării, începând cu abrupturile Ciucarului Mic până aproape de localitatea Pescari, ai cărui versanţi sunt cunoscuţi sub numele de Feţele Dunării. - Cachrys ferulacaea - mărarul de Cazane - specie endemică, se întâlneşte pe rocile de şisturi cristaline ce caracterizează zona Orşova-Porţile de Fier. Specia putea fi observată încă de pe drumul european E70, însă odată cu consolidarea versanţilor, observarea ei este mai dificilă. - Stipa danubialis - colilie - specie endemică, descoperită în perioada cercetărilor complexe efectuate pentru construirea barajului, creşte pe detritus de conglomerate, caracteristică vegetaţiei xerice de pe coaste însorite. - Iris reichenbachii - stânjenel - endemit cu areal restrâns, se întâlneşte pe versanţii însoriţi, pe coaste ierboase şi stâncării ale Defileului Dunării, mai ales în zona Gura Văii-Orşova. - Paeonia officinalis ssp. banatica - bujorul de Banat - specie pentru a carei conservare a fost declarata Rezervatia Naturala Bazias. Este foarte rara, fiind si la limita estica a arealului in tara noastra. Populatiile sunt sarace, planta fiind pusa in pericol atat de pierderea habitatului, cat si de recoltarea ei ca specie de ornament. - Daphne laureola - iedera alba - specie endemica pentru Parcul Natural portile de Fier, pentru a carei conservare, alaturi de alte elemente, a fost declarata Rezervatia Naturala Valea Mare. Foarte rara, are prorietati vezicante asemanatoarea cu ale cantaridei, producand iritarea tegumentelor, leziuni inflamatorii sau ulcerative.

27

- Euphorbia myrsinites - alior - element mediteranean, intalnit numai in zonele sud/vestica si estica a Romaniei. Este pusa in pericol datorita deteriorarii sau micsorarii suprafetei habitatului specific, prin exploatarea calcarului. - Orchis papilionacea - orchidee - ca toate orchideele, si aceasta specie are arealul de distributie limitat, iar prin frumusete si raritate esteuna din speciile de Orchis cele mai apreciate din flora noastra. - Orchis simia - orchidee - element atlantic-submediteranean, specia este importanta din punctde vedere stiintific datorita raritatii ei, se inmulteste greu, iar populatiile sunt sarace ca numar de indivizi.

Fauna Parcul Natural portile de Fier, datorita conditiilor climatice, hidrografice,

geomorfologice, pedologice, antropice care se imbina armonios cu biodiversitatea floristica, reprezinta un adevarat sanctuar entomologic, ichtiologic, herpetologic, ornitologic, chiropterologic, fauna fiind in continuare un tezaur neexploatat din punct de vedere stiintific.

Nevertebratele reprezinta cea mai mare majoritate din fauna cunoscuta pana in prezent de pe teritoriul parcului. Dintre speciile de nevertebrate existente pe teritoriul parcului, urmatoarele sunt de interes comunitar si national:

- Austropotamobius torrentium - racul de ponoare - Habitatul preferat îl reprezintă apele curgătoare reci şi repezi (izvoare, pâraie) dar poate fi întâlnit şi în râuri sau chiar lacuri din zona montană. Contrar numelui popular nu este o specie caracteristică apelor subterane unde poate totuşi ajunge odată cu viiturile. De obicei preferă galeriile pe care le sapă în maluri de pământ dar frecvent trăieşte ascuns şi printre rădăcinile submerse ori sub pietre sau bolovani. Este activ mai cu seamă noaptea consumând aproape orice fel de hrană, din acest motiv reprezintă un adevărat sanitar al apelor. Juvenilii consumă preponderent hrană animală reprezentate de macronevertebrate acvatice în timp ce adulţii consumă frecvent hrană vegetală şi chiar frunze de foioase căzute în apă. Este foarte sensibil la deficitul de oxigen şi la poluanţi chimici, în satele unde se practică spălatul tradiţional în albia râurilor populaţiile pot suferi pierderi masive datorită detergenţilor.

- Cerambyx cerdo - croitor - speia poate fi întâlnită mai ales în zonele de câmpie, dar poate fi prezentă şi la altitudini mai mari, în zonele favorabile dezvoltării pădurilor de foioase, şi în special în cele de stejar. Se dezvoltă în lemnul stejarului, castanului, fagului, nucului, ulmului, frasinului, salcâmului, preferând trunchiurile groase ale arborilor în vârstă de 120-140 de ani. În vederea protejării speciei trebuie evitate aplicarea de produse chimice şi înainte de toate interzicerea tăierii arborilor maturi sau bătrâni ale speciilor menţionate mai sus. - Lucanus cervus - radasca - este cea mai cunoscuta specie din familia Lucanidae. Traieste in gaurile copacilor bătrâni sau in trunchiurile moarte, in special in padurile de foioase. A fost introdusa in anexele actelor normative privind protectia mediului datorita declinului populatiei si a deteriorarii sau pierderii habitatului preferat. Managementul padurilor practicat de ocoalele silvice presupune inlaturarea materialului lemnos mort sau imbatranit, odata cu aceasta fiind inlaturat si habitatul numeroaselor insecte xilofage. - Morimus funereus - croitorul cenuşiu - traieste in padurile cu esente foioase, preferand in special padurile de cvercinee si fagetele, insa aparitii ocazionale ale speciei au fost

28

semnalate si in padurile de conifere. Pentru a evita declinul populaţiilor acestei specii sunt necesare protejarea arborilor batrani din padurile de foioase, interzicerea colectarii speciei de catre colectionarii amatori şi reducerea tratamentelor cu substante chimice toxice in ecosistemele forestiere. - Rosalia alpina - croitorul alpin - Traieste in complexul climatic al fagului si coniferelor, mai rar in cel al stejarului, preferand in special fagetele batrane. Specia este periclitată şi considerată prioritară în toată aria de distribuţie. În ciuda popularităţii sale, informaţii despre habitatul şi plantele gazdă sunt insuficiente, ceea ce poate compromite strategiile de conservare. Rosalia alpina a fost considerată în Europa Centrală, specie montană, asociată îndeosebi cu fagul (Fagus sylvatica), iar în europa de sud şi sud-est este raportată şi din zonele joase de câmpieşi plnatele gazdă aparţin unui spectru mai larg de specii. - Callimorpha quadripunctaria - fluture - specia se intalneste in zona padurilor de foioase. Prefera diferiti biotopi mezofili, lizierele padurilor, poienile, desisurile de arbusti, povarnisurile cu vegetatie abundenta. Specie monogoneutica (prezinta o singura generatie pe an), adultii zboara in decursul perioadei iulie-august. Pentru conservarea si protejarea speciei este necesară conservarea biotopilor caracteristici (padurile cu esente foioase), interzicerea colectarii speciei de catre colectionarii amatori, cercetarea raspandirii speciei pe teritoriul Parcului Natural Portile de Fier şi reducerea tratamentelor cu substante chimice toxice in ecosistemele forestiere. - Pholidoptera transsylvanica - cosaş - specia este un sbendemit pentru Carpaţii

Româneşti, după citaţiile din literatura, în Parcul Natural porţile de Fier este cel mai jos punct ca şi altitudine la care a fost intalnita specia.

Habitate Vegetaţia din spaţiul Parcului Natural Porţile de Fier este alcătuită din păduri,

tufărişuri, pajişti şi grupări ruderale, distribuţia acestora fiind condiţionată de particularităţile oropedoclimatice ale substratului.

Pădurea domină peisajul general, indicele de naturalitate calculat pentru Parcul Natural Porţile de Fier înregistrând valori frecvente de 80%.

Conform OM 1964/decembrie 2007, privind declararea siturilor de importanţă comunitară, teritoriul Parcului a fost inclus în totalitate în situl ROSCI0206 Porţile de Fier. Formularul standard al acestui sit certifică prezenţa următoarelor tipuri de habitate de inters comunitar: Cod Natura 2000 Denumirea tipului de habitat 3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea

uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea 3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau

Hydrocharition 3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie

din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion 3280 Râuri mediteraneene cu scurgere permanentă cu specii din Paspalo-

Agrostidion şi perdele de Salix şi Populus alba

40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice

29

6110 * Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifite din Alysso-Sedion albi 6190 Pajişti panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis) 6210 Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros

(Festuco-Brometalia) 6260* Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor,

până la cel montan şi alpin 8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în

cel alpin (Thlaspietea rotundifolii) 8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase 8220 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase 8230 Comunităţi pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion

dilleni pe stâncării silicioase 8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene 9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; 91K0 Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion) 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion,

Alnion incanae, Salicion albae) 91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori) 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 9530* Vegetaţie forestieră sub-mediteraneeană cu endemitul Pinus nigra ssp.

banatica II. ROSPA0080 Munţii Almăjului-Locvei

Situl are suprafaţă de 118142 ha. Diversitatea litologica a acestui masiv montan (roci cristaline, magmatice si

sedimentare)a dus la individualizarea unui peisaj foarte complex, cu multe elemente spectaculoase (Cazanele Dunarii, creste si abrupturi calcaroase, chei, pesteri, cascade, forme de relief vulcanic, depresiuni etc.).

Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC A402 Accipiter brevipes; A104 Bonasa bonasia; A215 Bubo bubo; A031 Ciconia

ciconia; A080 Circaetus gallicus; A236 Dryocopus martius; A092 Hieraaetus pennatus; A075 Haliaeetus albicilla; A246 Lullula arborea; A338 Lanius collurio; A072 Pernis apivorus; A220 Strix uralensis; A234 Picuscanus;A379 Emberiza hortulana; A224 Caprimulgus europaeus; A231 Coracias garrulous; A239 Dendrocopos leucotos; A238 Dendrocopos medius; A103 Falco peregrinus; A091 Aquila chrysaetos; A089 Aquila pomarina;

30

Specii de pasari cu migratie regulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC A086 Accipiter nisus; A256 Anthus trivialis; A228 Apus melba; A087 Buteo buteo; A088 Buteo lagopus; A212 Cuculus canorus; A253 Delichon urbica; A377 Emberiza cirlus; A099 Falco subbuteo; A438 Hippolais pallida; A277 Oenanthe oenanthe; A214 Otus scops, A250 Ptyonoprogne rupestris. Alte specii importante de flora si fauna Capreolus capreolus;Martes martes; Meles meles; Sciurus vulgaris; Sus scrof; Acer pseudoplatanus; Carpinus orientalis; Corylus columa;Cotinus coggygri; Fagus sylvatica; Fraxinus excelsior;Prunus mahaleb. Calitate si importanta Sitului: Prioritate nr. 8 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus. C1 - specii de interes conservativ global - 1 specie: dumbraveanca (Coracias garrulus); C6 - populatii importante din 12 specii amenintate la nivelul Uniunii Europene -12 specii - acvila de munte (Aquila chrisaetos), acvila mica (Hieraaetus pennatus), serpar (Circaetus gallicus), uliul cu picioare scurte (Accipiter brevipes), soim calator (Falco peregrinus), codalb (Haliaeetus albicilla), buha (Bubo bubo), barza alba (Ciconia ciconia), ciocanitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocanitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocanitoarea neagra (Dryocopus martius), ghionoaie sura (Picus canus) si presura de gradina (Emberiza hortulana).

Zona deluroasa si de munte, in partea de sud cu caracter submediteranean. Intalnim aici stanci abrupre, paduri mari de foioase, fanete si pasuni in stare semi-naturala oferind adapost pentru o gama variata de specii. Impactul antropic este ptjin semnificativ. Au aparut aici unele specii de pasari cu distributie sudica, care cuibaresc doar in cateva zone ale tarii, ca uliul cu picioare scurte, acesta fiind unul dintre cele doua locuri de cuibarit cunoscute in afara Dobrogei. Tot in zona gasim cele mai mari efective de serpar din afara Dobrogei, situl fiind important si pentru o serie de specii de padure, de stancarii respectiv partea de nord-vest detine populatii mari de presura de gradina si de barza alba.

Vulnerabilitate: - turismul necontrolat - turismul in masa - schimbarea habitatului semi-natural (fanete, pasuni) datorita incetarii activitatilor

agricole cacositul sau pasunatul - lucrari indelungate in vecinatatea cuibului in perioada de reproducere - vanatoarea in timpul cuibaritului prin deranjul si zgomotul cauzat de catre gonaci - vanatoarea in zona locurilor de cuibarire a speciilor periclitate - practicarea sporturilor extreme: alpinism, zborul cu parapanta, enduro, motor de cross,

masini de teren - amenajari forestiere si taieri in timpul cuibaritului a speciilor periclitate - distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor - adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci - deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului - prinderea pasarilor cu capcane - scoaterea puilor pentru comert ilegal - braconaj

31

- defrisarile, taierile ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe suprafete mari

- taierile selective a arborilor in varsta sau a unor specii - impaduririle zonelor naturale sau seminaturale (pasuni, fanate etc.) - industrializare si cresterea zonelor urbane - electrocutare si coliziune in linii electrice - amplasare de generatoare eoliene - arderea vegetatiei (a miristii si a parloagelor) Tip de proprietate: Situatia juridica a terenurilor se prezinta astfel: proprietate de stat 84,2%, proprietate

comunala 3,4%, proprietate privata 12,4%. Activitati antropicesi efectele lor in sit si in vecinatate. - Activitati si consecinte in interiorul sitului. Pasunatul; Plantare de padure; Incendiere; Drumuri, drumuri auto; Alunecarile de teren;

Cultivare; Utilizarea pesticidelor. - Activitati si consecinte in jurul sitului. Cultivare; Utilizarea pesticidelor; Pasunatul; Pescuit profesionist (industrial);

Luare/lndepartare de flora; Navigatie; Drumetii montane, alpinism,speologie; Alte forme de poluare; Managementul nivelelor de apa Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului: Administratia Parcului Natural Portile de Fier.

III. ROSCI0403 Vanju Mare

Situl are o suprafata de 2.188 ha.

Din punct de vedere al administraţiei de stat, situl Vanju Mare este situat pe raza oraşului Vanju Mare si a comunei Corlatel, din judeţul Mehedinţi. Situl cuprinde 2 trupuri de pădure - trupul Lunca Vanjului (ua 55-84; 161-163) si trupul Fulga (ua 85-142)- si terenuri agricole adiacente acestora - la est de trupul Lunca Vanjului si la nord si nord-vest de trupul Fulga, teren agricol care se intinde sub forma unei benzi orientate N-S la est de localităţile Bucura si Vanjul Mare. Din punct de vedere al administraţiei silvice, pădurile sunt administrate de RNP Romsilva prin DS Drobeta Turnu Severîn, OS Vanju Mare (UP II Vanju Mare).

Geografic, situl Vanju Mare este situat în vestul Câmpiei Române şl anume în Câmpia Blahniţei, in zona câmpiei medii, Unitatea geomorfologică majoritară este câmpia ,iar configuraţia terenului este plană, mai rar ondulată şi face parte din Provincia Platformei Esteuropene (Provincia Podişului şi Câmpiilor Extracarpatice), Ţinutul Câmpiei Române, Districtul Câmpiei Olteniei. Din punct de vedere altitudinal situl este situat între 80 m şi 200 m. Relieful, ca factor pedogenetic, influenţează formarea şi repartizarea solului, deosebind: sol brun roşcat cu subtipurile tipic şi vertic, sol brun-roşcat luvic cu subtipurile tipic, vertic şi pseudogleizat.

Situl Vânju Mare se încadrează din punct de vedere geologic in unitatea structurala Platforma Moesică, acoperit cu formaţiuni sedimentare care îşi au originea în cuaternar. Din punct de vedere hidrologic, in zona adiacenta silului se găsesc doua cursuri de apa: Blahniţa şi Drincea, cu aflunetil lor, care in sezonul estival seaca. Regimul hidrologic al acestor ape,

32

este variabil cu debit mai mare primăvara şi în perioadele cu ploi şi debit redus, şi foarte mic în perioadele secetoase. Apa freatică se găseşte la adâncimea ele 2-6m, în regiunea de luncă şi la peste 15 m, în cea de cîmpie, Regimul hidrologic al solului este din precipitaţii , valorile medii lunare ale temperaturii aerului prezintă un maxim (23,4 grade Celsius), în luna iulie şi un minim (-1,5 grade Celsius) în luna ianuarie, ce imprimă teritoriului caracterul unui climat continental din zona temperată. Media temperaturilor medii anuale (11,5 grade Celsius)indică un bilant termic relativ ridicat . Amplitudinea valorilor absolute ale temperaturii indică un grad de continentalism caracteristic Câmpiei Olteniei.

Numărul zilelor cu temperaturi medii diurne egale sau mai mari de 10 grade Celsius (durata sezonului de vegetaţie) este de 205 zile, speciile forestiere beneficiind din acest punct d vedere de condiţii bune. Cantitatea medie de precipitaţii (570 mm) nu este uniformă în decursul anului, variind de la o lună la alta şi de la un anotimp la altul. Cea mai mare cantitate de precipitaţii se înregistrează în luna mai (66,3 mm), şi cea mal mică se înregistrează în luna februarie (30,7 mm).Regimul precipitaţiilor atmosferice, cel al evapotranspiraţiei şi raporturile dintre acestea au o mare influentă asupra vegetaţiei lorestiere, îndeplinirea anumitor praguri ale acestora constând în factori limitativi pentru vegetaţia forestieră, Din punct de vedere climatic, după Koppen, situl face parte din subprovincia Cfax, caracterizată printr-o climă temperată cu precipitaţii medii anuale sub 600 mm şi temperatura lunii celei mai calde mai mari de 22 grade Celsius. Din punct de vedere al bonităţii, toate staţiunile întâlnite în cadrul silului sunt de bonitate mijlocie. Vegetaţia naturala este caracteristica zonei de câmpie forestiera. Tipurile de pădure identificate sunt de productivitate mijlocie. Cele mai răspândite formaţii forestiere sunt şleaurile de luncă şi cereto-gârniţetele. Există şi arborete subproductive, deoarece provin din lăstari a cereto-gârniţetelor la a doua sau a treia generaţie, la care a apărut şi fenomenul de uscare anormală în diferite intensităţi.

Calitatea şi importanţa Sitului: Situl prezintă o importanta pentru o mai buna distribuţie geografica a reţelei Natura

2000 si acoperire a habitatelor:91 Y0 - Păduri dacice de stejar şi carpe; şi91 MO - Păduri balcano-panonice de cer şi gorun

Situl mai este important si pentru speciile de reptile, amfibieni si nevertebrate.

Vulnerabilitate: Principalul factor destabilizator al habitatelor forestiere din cuprinsul silului este

uscarea arboretelor ca urmare a secetelor prelungite din ultima perioadă. De asemenea, deficitul prelungit de apă din sol, coroborat şi cu alţi factori, a dus la apariţia fenomenului de uscare anormală, în special la gârniţâ, cer şi salcâm. Prezenţa dăunătorilor xilofagi în arboretele mature în special la arboretele uscate şi lâncede. Provenienţa din lăstari a arboretelor aliate la a 2-a sau a 3-a generaţie de lăstari.

Apropierea localităţilor, accesibilitatea uşoară a pădurilor pe intreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care generează tăieri ilegale, extinderea si promovarea arboretelor din salcâm si alte specii forestiere alohtone, păşunatul în pădure, constituie principalele puncte sensibile ale agresiunii antropice.

33

Tip de proprietate: Situl Vanju Mare include 2 trupuri de pădure (trupul Lunca Vanjului si trupul Fulga) si terenuri agricole adiacente trupului Fulga, la est de localitalile Vanju Mare si Bucura. Pădurile aparţin domeniului public al statului roman si sunt administrate de RNP Romsilva, prin DS Drobeta Turnu Severin, OS Vanju Mare (UP II Vanju Mare). Terenurile agricole aparţin cetăţenilor din comuna Comatel si oraşul Vanju Mare. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată - Activităţi şi consecinţe în interiorul sitului Managementul forestier general; Tipuri de habitate prezente in sit: -91 MO Păduri balcano-panonice de cer şi gorun; -91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen. d) Proiectele “ Lucrari de instalare a conductorului de protective cu fibra optica incorporate

tip OPGW 160/95 mm compus din 36 fibre optice tip G655 pe LEA 220 KV Portile de Fier I –

Cetate, inlocuindu-se conductorul classic OLAS 160/95 mm” din zona localitatii Cetate,

judetul Dolj si Lucrari de instalare conductor protective OPGW pe LEA existenta 220 KV

Portile de Fier I - Cetate” din teritoriile administrative ale municipiului Drobeta Turnu

Severin şi ale comunelor Brezniţa Ocol, Izvorul Bârzii, Şimian, Hinova, Livezile, Rogova,

oraşului Vânju Mare, comunelor Corlăţel, Punghina, Vânători, Cujmir şi Obârşia de Câmp,

judetul Mehedinti, nu au legatura directa cu managementul conservarii Parcului Natural Portile de Fier, dar nici cu managementul conservarii siturilor Natura 2000 ROSPA0080 Muntii Almajului - Locvei, ROSCI0403 – Vanju Mare. e) Proiectele “ Lucrari de instalare a conductorului de protective cu fibra optica incorporate

tip OPGW 160/95 mm compus din 36 fibre optice tip G655 pe LEA 220 KV Portile de Fier I –

Cetate, inlocuindu-se conductorul classic OLAS 160/95 mm” din zona localitatii Cetate,

judetul Dolj si Lucrari de instalare conductor protective OPGW pe LEA existenta 220 KV

Portile de Fier I - Cetate” din teritoriile administrative ale municipiului Drobeta Turnu

Severin şi ale comunelor Brezniţa Ocol, Izvorul Bârzii, Şimian, Hinova, Livezile, Rogova,

oraşului Vânju Mare, comunelor Corlăţel, Punghina, Vânători, Cujmir şi Obârşia de Câmp,

judetul Mehedinti, nu afectează suprafeţe mari ocupate de vegetaţie. Efectele negative ale proiectului se datorează următoarelor aspecte:

• funcţionării utilajelor; • prezenţei oamenilor în zonă;

Cele mai sensibile specii la zgomotul produs de traficul utilajelor sunt păsările. Numeroase studii au documentat densitatea redusă a populaţiilor de păsări din zonele cu trafic intens. Pe pajiştile din zona de trafic intens s-a observat declinul populaţional acolo unde zgomotul de fond depăşeşte 50 decibeli.

Cu toate acestea particularităţile terenului precum şi tipurile de habitate pot influenţa propagarea zgomotului şi implicit densitatea populaţiilor de păsări. Zona studiată este o zonă deschisă, astfel că sunetul se propagă în toate direcţiile fără a fi condus către un anumit culoar. Astfel, morfologia regiunii permite o disipare rapidă a zgomotului.

Zgomotul şi deranjul determinat de prezenţa fizică a muncitorilor nu cauzează un disconfort mare speciilor de păsări din zona implementării proiectului supus analizei deoarece

34

unele dintre speciile identificate la nivelul teraselor folosesc pentru hrănire şi cuibărit tufişuri, arbori, livezi. Aceste specii depind de vegetaţia menţionată, dar, ele pot fi afectate dacă se defrişează vegetaţia, sau în cazul lucrărilor efectuate în imediata vecinătate a cuiburilor, situaţie care nu se regăseşte în cazul amplasamentului analizat..

Prezenţa umană în zonă influenţează distribuţia speciilor de păsări reducând densitatea populaţiilor în zonele cu aglomerări umane. De asemenea se modifică şi componenţa specifică a avifaunei în ecosistemele supuse presiunii antropice, cum sunt zonele locuite.

Evaluator atestat, Titular de proiect /investitie C.N. Transelectrica S.A. – S.T. Craiova

P.F.A. Director, Petrisor Ion ing. Ion Merfu