89267029-raport-mediu

2009-2010

Printat pe hârtie reciclată

RAPORT DE MEDIU

STRATEGIA NAŢIONALĂ PE TERMEN

MEDIU ŞI LUNG DE MANAGEMENT

AL RISCULUI LA INUNDAŢII

- MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR-

Copie nr. 1

Şoseaua Nicolae Titulescu nr. 16, Bl. 22, Ap. 25, Sector 1, Bucureşti

Tel/Fax: 021-33.55.195 Mobil: 0745.08.44.44 [email protected]

www.epcmediu.ro

Pagina 2

RAPORT DE MEDIU

STRATEGIA NAŢIONALĂ PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG

DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII

Colectiv de elaborare:

Ing. Alexandra RUŞITORU

Ing. Alexandra DOBA

Descrierea documentului şi revizii

Rev

Nr. Detalii Data Elaborat

Verificat Aprobat

Tehnic Calitate

00 Draft intern Octombrie 2009 AR AD AD -

01 Draft Decembrie 2009 AD MN MN MN

02 Draft 13 Ianuarie 2010 AR MN MN MN

03 SEA final 03 Februarie 2010 AR AD AD MN

Referinţă Document: Rev03_Raport de mediu_SNMRI

Lista de difuzare

Rev Destinatar Nr copie Format Confidenţialitate

03 Ministerul Mediului şi Pădurilor 1 Electronic

Public Alexandra Doba 1 Electronic

Marius Nistorescu 1 Electronic

Verificat: Aprobat:

Ing. Alexandra DOBA Ecolog Marius NISTORESCU

Director General

Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii_Ministerul Mediului şi Pădurilor

RAPORT DE MEDIU_Rev03

Pagina 3

CUPRINS

1 INTRODUCERE ................................................................................................................................................. 5

2 SCURTĂ PREZENTARE A STRATEGIEI NAŢIONALE DE MANAGEMENT AL RISCULUI

LA INUNDAŢII ........................................................................................................................................................... 6

2.1 CONTEXTUL ACTUAL ................................................................................................................................. 7

2.2 STRUCTURA STRATEGIEI NAŢIONALE DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII ............. 8

2.3 PRINCIPALELE OBIECTIVE PROPUSE PRIN STRATEGIA NAŢIONALĂ DE MANAGEMENT AL

RISCULUI LA INUNDAŢII ......................................................................................................................................... 9

2.4 RELAŢIA CU ALTE PROGRAME RELEVANTE ....................................................................................... 10

3 ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII MEDIULUI .............................................................................. 16

3.1 STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI ............................................................................................................. 16

3.2 EVOLUŢIA STĂRII MEDIULUI ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII STRATEGIEI NAŢIONALE DE

MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII ................................................................................................... 32

4 CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONELOR POSIBIL A FI AFECTATE

SEMNIFICATIV DE IMPLEMENTAREA SNMRI ........................................................................................ 34

5 PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU SNMRI ..................................... 35

6 OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL,

COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL CARE SUNT RELEVANTE PENTRU SNMRI .................. 36

7 POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ................................................. 38

7.1 METODOLOGIA DE EVALUARE ................................................................................................. 38

7.2 EFECTE ASUPRA MEDIULUI GENERATE DE IMPLEMENTAREA SNMRI ................ 38

7.3 EVALUAREA EFECTELOR DE MEDIU CUMULATIVE ALE IMPLEMENTĂRII

SNMRI ASUPRA OBIECTIVELOR DE MEDIU RELEVANTE ........................................................... 42

8 POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA

SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ ....................................................................................... 45

9 MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE

COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII

SNMRI ......................................................................................................................................................................... 45

10 EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR

ALESE ......................................................................................................................................................................... 48

11 MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR

SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII SNMRI ...................................................................................... 52

12 REZUMAT NONTEHNIC ...................................................................................................................... 58

INDEX TABELE

Tabel nr. 3-1 Temperatura aerului şi precipitaţiile atmosferice la principalele staţii meteorologice (anul

2007) ................................................................................................................................................................... 16

Tabel nr. 3-2 Repartiţia lungimilor cursurilor de apă pe clase de calitate .......................................................... 19

Tabel nr. 3-3 Repartiţia la nivel naţional a terenurilor pe categorii de folosinţe în anul 2007 ....................... 23

Tabel nr. 3-4 Bunuri materiale afectate de inundaţiile istorice din anii 1970 şi 2005 ...................................... 28



Pagina 4

Tabel nr. 3-5 Zone patrimoniu construit cu valoare culturală de interes naţional situate în zone cu risc la

inundaţii cunoscute în prezent ....................................................................................................................... 31

Tabel nr. 3-6 Evoluţia posibilă a stării mediului în situaţia neimplementării SNMRI pe termen mediu şi

lung ..................................................................................................................................................................... 33

Tabel nr. 5-1 Probleme de mediu relevante pentru SNMRI ............................................................................... 35

Tabel nr. 6-1 Aspecte de mediu şi obiectivele relevante de mediu stabilite în cadrul grupului de lucru a

Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii .................................................................... 36

Tabel nr. 7-1 Scala de cuantificare a efectelor generate de punerea în aplicare a acţiunilor Strategiei

Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii asupra obiectivelor de mediu relevante ................ 38

Tabel nr. 7-2 Tabel sintetic privind evaluarea efectelor asupra mediului generate de punerea în aplicare a

acţiunilor pentru implementarea măsurilor propuse în cadrul Planului de acţiune al SNMRI ............ 39

Tabel nr. 11-1 Indicatori propuşi pentru monitorizarea efectelor SNMRI asupra mediului ......................... 54

INDEX FIGURI

Figura nr. 2-1 Structura Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii şi a Planului de acţiune

............................................................................................................................................................................. 10

Figura nr. 3-1 Obiective Seveso amplasate în zone cu risc la inundaţii cunoscute în prezent ....................... 18

Figura nr. 3-2 Numărul structurilor hidrotehnice afectate de inundaţii în perioada 1997-2006 .................... 20

Figura nr. 3-3 Numărul structurilor hidrotehnice afectate de inundaţii şi a celor refăcute, în perioada 2005-

2007 .................................................................................................................................................................... 20

Figura nr. 3-4 Teritorii administrative în care viiturile pot antrena cantităţi semnificative de compuşi ai

azotului ............................................................................................................................................................... 22

Figura nr. 3-5 Repartiţia terenurilor pe categorii de folosinţă în anul 2007 ..................................................... 23

Figura nr. 3-6 Repartizarea pe medii de rezidenţă a populaţiei în perioada 1990 - 2009 ................................ 27

Figura nr. 3-7 Repartizarea pe sexe a populaţiei în perioada 1990 - 2009 ......................................................... 27

Figura nr. 3-8 Localizarea zonelor cu concentrare a patrimoniului construit cu valoarea culturală la nivel

naţional faţă de zonele cu risc la inundaţii cunoscute în prezent .............................................................. 31

Figura nr. 7-1 Rezultatele evaluării cumulative a implementării SNMRI .......................................................... 42

Figura nr. 7-2 Ponderea potenţialelor efecte generate de implementarea Strategiei ........................................ 43

Figura nr. 7-3 Ierarhizarea contribuţiei SNMRI în atingerea obiectivelor de mediu propuse în cadrul

evaluării .............................................................................................................................................................. 44

Figura nr. 10-1 Prioritizarea opţiunilor de management al riscurilor la inundaţii prin măsuri structurale ... 51

ANEXE

ANEXA 1 Abrevieri şi acronime

ANEXA 2 Obiective generale şi specifice ale Strategiei Naţionale de Management al Riscului la

Inundaţii pe termen mediu şi lung

ANEXA 3 Măsurile Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi

lung

ANEXA 4 Evaluarea obiectivelor generale şi specifice ale Strategiei Naţionale de Management al

Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung

ANEXA 5 Inventarul obiectivelor Seveso la nivel naţional



Pagina 5

1 1 INTRODUCERE

Lucrarea de faţă reprezintă Raportul de mediu pentru Evaluarea Strategică de Mediu a

Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung.

Lucrarea a fost întocmită de SC EPC Consultanţă de Mediu SRL, societate acreditată de

Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile pentru elaborarea de studii de evaluare a impactului

asupra mediului (Certificat EIM-06-64 /22.10.2008).

Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele de conţinut ale Anexei nr. 2 a

Hotărârii de Guvern nr. 1076/2004 „privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu

pentru planuri şi programe”.

Raportul de mediu a fost întocmit atât pentru Strategie cât şi pentru Planul de acţiune elaborat

pentru punerea în aplicare a acesteia şi se conformează cerinţelor Directivei 2001/42/CE,

transpusă prin Hotărârea Guvernului României nr. 1076/2004, şi cu prevederile Manualului

Comisiei Europene privind implementarea Directivei 2001/42/CE („Implementation of

Directive 2001/42 on the Assessment of the Effects of Certain Plans and Programmes on the

Environment”).

Directiva 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii a intrat în vigoare în

23 octombrie 2007. Această Directivă prevede că statele membre ale UE au obligaţia ca până la

sfârşitul anului 2011 să realizeze evaluarea preliminară a riscului la inundaţii şi să elaboreze hărţi

de risc şi hărţi de hazard la inundaţii.

Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung este

promovată de Ministerul Mediului, în calitate de titular al Strategiei, şi urmăreşte să definească

un cadru tehnic, instituţional şi legal pentru prevenirea şi reducerea tuturor consecinţelor negative

ale inundaţiilor asupra activităţilor socio-economice, asupra proprietăţilor, asupra vieţii şi sănătăţii

oamenilor şi asupra mediului. SNMRI a fost realizată pentru o perioadă de 30 de ani în orizontul

de timp 2009 - 2039, ţinând cont de necesităţile specifice şi de obligaţiile internaţionale ale

României.

Din punct de vedere organizaţional, strategia este şi cadrul care defineşte sarcinile şi

responsabilităţile autorităţilor şi instituţiilor naţionale, regionale şi locale în privinţa

managementului riscului la inundaţii; în special, se pune accentul pe necesitatea unei organizări

transversale şi interministeriale, managementul resurselor de apă şi cel al riscului la inundaţii fiind

componente esenţiale ale dezvoltării durabile.

Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii a fost elaborată de Consorţiul SCE

/CEMAGREF /HYDRATEC /GINGER S.A. /MEMORIS /ODISEA Consulting, în cadrul

programului PHARE 2005 /017 – 690.01.01 Contribuţii la dezvoltarea strategiei de management

al riscului la inundaţii, şi revizuită de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor

(INHGA).



Pagina 6

2 2 SCURTĂ PREZENTARE A STRATEGIEI

NAŢIONALE DE MANAGEMENT AL RISCULUI

LA INUNDAŢII

Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii are drept scop reducerea impactului

produs de inundaţii asupra populaţiei şi a bunurilor printr-o planificare adecvată şi printr-o

politică care să corespundă standardelor şi asteptărilor comunităţilor umane, în condiţiile

protecţiei mediului. Principial, toate măsurile propuse vizează îmbunătăţirea calităţii mediului şi a

condiţiilor de viaţă a populaţiei.

Prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor reprezintă un proces ce se derulează pe o

perioadă lungă de timp, care începe anterior apariţiei dezastrului şi converge spre reducerea

pagubelor produse de inundaţiile viitoare. Riscul la inundaţii poate fi diminuat prin măsuri

structurale, reprezentate de: bariere, baraje, diguri, regularizarea cursurilor de apă, îmbunătăţiri ale

albiilor, drenare, creşterea suprafeţei de pădure, etc, şi prin măsuri nestructurale: prognozarea şi

avertizarea inundaţiilor, pregătire, planificare, evacuare, sensibilizarea publicului, reglementarea

utilizării terenurilor, achiziţia şi strămutarea proprietăţilor, despăgubiri, etc, costul fiind însă

elementul hotărâtor.

Principiile care stau la baza elaborării SNMRI, în acord cu principiile directoare pentru

dezvoltarea continentului european şi cu alte orientări formulate în documentele europene de

referinţă în dezvoltarea spaţială, au în vedere:

principiul dezvoltării durabile - adoptarea unor acţiuni încât impactul inundaţiilor să fie

suportabil din punct de vedere economic, ecologic şi social;

abordarea strategică - pentru a putea fi luate în considerare eventualele schimbări posibile

în frecvenţa şi vulnerabilitatea la inundaţii;

simplitatea şi transparenţa - SNMRI va conduce la diminuarea riscului producerii de

victime omeneşti şi a pagubelor generate de inundaţii printr-o acţiune comună a administraţiei

centrale şi locale, a comunităţilor locale, precum şi prin conştientizarea riscului la inundaţii,

prin implicarea populaţiei, a şcolii, a bisericii şi a mass-media;

abordarea bazinală a problemei inundaţiilor prin elaborarea şi implementarea planurilor de

management a riscului la inundaţii la nivel de bazin hidrografic şi a unor programe de măsuri

elaborate în concordanţă cu prevederile Directivei Cadru privind Apa;

abordarea interdisciplinară a problemei inundaţiilor - toate aspectele relevante ale

gestionării apelor, amenajării teritoriului, utilizării terenurilor, agriculturii, transporturilor şi

dezvoltării urbane, conservarea naturii, trebuie abordate împreună atât la nivel naţional, cât şi

la cel regional şi local;

principiul precauţiei conform căruia măsurile adoptate la nivel individual (de anumiţi

riverani) nu trebuie să compromită capacitatea celorlalţi, situaţi în amonte şi în aval, de a-şi

adopta propriile măsuri;



Pagina 7

principiul solidarităţii - potrivit căruia măsurile de protecţie împotriva inundaţiilor adoptate

de unii nu trebuie să compromită capacitatea altora situaţi în amonte sau în aval de a-şi adopta

propriile măsuri;

menţinerea unui echilibru între măsurile şi acţiunile preventive, cele de răspuns şi cele de

reconstrucţie după trecerea fenomenului de inundaţii prin utilizarea planurilor de amenajare a

teritoriului, a măsurilor structurale şi nestructurale, a măsurilor biologice ca şi a planurilor de

intervenţie pentru situaţii de urgenţă;

aplicarea celor mai bune practici propuse de Uniunea Europeană şi de Comisia

Economică a Naţiunilor Unite pentru Europa privind măsurile preventive împotriva

inundaţiilor, de protecţie şi diminuare a efectelor lor;

acţiuni concertate şi integrate pe întreaga suprafaţă a bazinului hidrografic constituie o

condiţie prealabilă pentru succesul oricărei strategii şi al oricărui plan de reducere a riscului la

inundaţii;

cooperarea în reducerea riscului la inundaţii în condiţiile reglementărilor internaţionale

privind râurile transfrontieră, în concordanţă cu geomorfologia teritoriului României şi a

poziţiei sale geografice.

2.1 CONTEXTUL ACTUAL

Inundaţiile sunt fenomene naturale care nu pot fi prevenite. Cu toate acestea, unele activităţi

umane (cum ar fi numărul tot mai mare de aşezări umane şi de bunuri economice aflate în zone

inundabile, precum şi reducerea capacităţii de retenţie naturală a apei prin exploatarea terenurilor)

şi schimbările climatice contribuie la creşterea probabilităţii survenirii inundaţiilor.

Pe fondul schimbărilor climatice manifestate la nivel planetar, în România în anii 2005 şi 2006 au

avut loc fenomene hidrometeorologice atipice deosebit de periculoase, care au condus la pierderi

de vieţi omeneşti şi mari pagube materiale, datorate inundaţiilor produse. În cursul anului 2005 s-

au produs viituri însemnate pe majoritatea râurilor, multe cu debite foarte mari, care au cuprins

areale extinse şi au condus la pagube materiale în valoare de cca. 1.600 mil. Euro (0,6% din PIB).

Astfel, Ministerul Mediului a creat cadrul legal pentru diminuarea efectelor unor inundaţii de o

asemenea amploare fiind elaborată prima Strategie Naţională de Management al Riscului la

Inundaţii, prin care s-au stabilit măsurile ce trebuie întreprinse în aceste situaţii excepţioale.

În 2005 Guvernul a aprobat Strategia Naţională pe termen scurt de Gestionare a Riscului la

Inundaţii, vizând punerea în aplicare a unor acţiuni urgente de redresare rapidă după inundaţiile

dramatice din vara anului 2005, care au afectat o mare parte a ţării şi au distrus, de asemenea,

multe structuri de apărare şi un număr important de poduri rutiere şi feroviare. În această

strategie pe termen scurt au fost totuşi integrate principii fundamentale, precum combinarea

măsurilor structurale şi nestructurale pentru un management eficient al riscului la inundaţii la

nivel de bazin hidrografic, în scopul prevenirii, protecţiei, pregătirii şi asigurării de intervenţii de

urgenţă adaptate.



Pagina 8

Obiectivele specifice ale Strategiei pe termen scurt vizează de asemenea domeniile economic,

social şi mediu. Aceste obiective au fost preluate şi în Strategia pe termen mediu şi lung, în cadrul

acesteia fiind însă adăugate obiective suplimentare.

Anul 2006 a adus modificarea şi completarea Legii Apelor, cu aspecte privind obligaţiile

administraţiei publice locale pentru prevenirea şi intervenţia operativă în caz de inundaţii.

Pentru implementarea Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii pe termen

scurt a fost aprobat Programul de realizare a Planului naţional pentru prevenirea şi combaterea

inundaţiilor, demarat în bazinul hidrografic Siret, urmând a fi continuat în toate bazinele

hidrografice.

2.2 STRUCTURA STRATEGIEI NAŢIONALE DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII

Structura Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung

cuprinde şase capitole principale, structurate astfel:

Necesitatea Strategiei;

Scopul Strategiei;

Principiile şi conceptele de bază ale Strategiei;

Obiectivele Strategiei;

Prevederi ale Strategiei şi Planului de acţiune pentru implementarea acestora;

Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei.

Strategia mai cuprinde şi două anexe, astfel: Atribuţii şi responsabilităţi şi Aspectele legislative

care stau la baza Strategiei. Prima anexă prezintă atribuţiile şi responsabilităţile specifice

autorităţilor publice centrale, regionale şi locale, înainte, în timpul şi după ce a avut loc fenomenul

de inundaţie. În acest capitol este prezentată şi necesitatea cunoaşterii la nivel individual a

riscurilor privind locuirea într-o zonă expusă inundaţiilor, precum şi îmbunătăţirea gradului de

cunoaştere şi conştientizare a riscului prin informarea şi educarea populaţiei.

Primul capitol „Necesitatea strategiei” are rol introductiv şi prezintă motivele elaborării şi

implementării unei strategii la nivel naţional privind managementul riscului la inundaţii.

Cel de-al doilea capitol tratează succint scopul final al strategiei acela de punere în aplicare a

prevederilor Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscului la inundaţii.

În acest capitol sunt prezentate şi activităţile de gestionare a riscului la inundaţii. Acestea sunt

activităţi preventive (de alarmare şi pregătire înaintea producerii fenomenului de inundaţie), de

management operativ (activităţi întreprinse în timpul desfăşurării fenomenului de inundaţii) şi

activităţi întreprinse după trecerea fenomenului de inundaţii (de refacere şi reluare a activităţilor în

zona afectată).

Al treilea capitol „Principiile şi conceptele de bază ale Strategiei” este structurat pe două

subcapitole, astfel: 3.1 „Principiile Strategiei” şi 3.2 „Concepte de bază ale Strategiei”.



Pagina 9

Cel de-al patrulea capitol este structurat pe două subcapitole: 4.1 „Obiective generale”, ce

prezintă un număr de 11 obiective generale propuse în cadrul strategiei, şi 4.2 „Obiective

specifice”, ce prezintă un număr de 31 obiective structurate pe domeniile economic, social şi de

mediu.

Al cincilea capitol este structurat pe două subcapitole 5.1 „Ţinte cuantificabile ale Strategiei” şi

5.2 „Principalele acţiuni pentru aplicarea Strategiei”. Primul subcapitol prezintă ţinetele

cuantificabile propuse a fi atinse prin implementarea strategiei. Pe lângă ţinetele cuantificabile,

Strategia prezintă şi ţinte care nu pot fi cuantificabile dar sprijină reducerea şi minimizarea

pierderilor datorate inundaţiilor, precum şi reducerea riscului la inundaţii.

Cel de-al doilea subcapitol prezintă principalele acţiuni pentru punerea în aplicare a strategiei,

aceste acţiuni vin să detalieze măsurile propuse în cadrul Planului de acţiune pentru

implementarea Strategiei. Acest subcapitol este structurat la rândul său în cinci subcapitole

reprezentând o sintetizare a acţiunilor principale, respectiv: 5.2.1 „Creşterea capacităţii

instituţionale prin responsabilizarea factorilor de decizie de la diverse niveluri”, 5.2.2

„Îmbunătăţirea cadrului legislativ”, 5.2.3 „Activităţi suport pentru implementarea strategiei”, 5.2.4

„Dezvoltarea unor metodologii sau studii necesare implementării Strategiei” şi 5.2.5 „Măsuri

privind formarea şi pregătirea profesională”.

Ultimul capitol al Strategiei reprezintă chiar Planul de acţiune pentru implementarea acesteia, în

cadrul căruia sunt prezentate un număr de 23 de măsuri detaliate prin 83 de acţiuni. Fiecare

acţiune abordează un anumit aspect care trebuie atins cu perioada şi costul estimativ de

implementare.

2.3 PRINCIPALELE OBIECTIVE PROPUSE PRIN STRATEGIA NAŢIONALĂ DE MANAGEMENT

AL RISCULUI LA INUNDAŢII

Scopul final al Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii este reducerea tuturor

riscurilor la inundaţii până la niveluri acceptabile. Pentru atingerea acestui obiectiv global,

strategia defineşte un cadru naţional pentru punerea în aplicare a principiilor unui management

eficient al riscului la inundaţii.

SNMRI are 11 obiective generale care abordează protecţia populaţiei, bunurilor economice,

sociale şi de mediu. Obiectivele generale sunt însoţite de 31 obiective specifice, organizate în

funcţie de cele trei componente ale unei abordări bazate pe dezvoltare durabilă (social, economic,

mediu). Prezentarea obiectivelor generale şi a celor specifice este realizată în Anexa nr. 2, iar a

măsurilor Planului de acţiune în Anexa nr. 3.



Pagina 10

Figura nr. 2-1 Structura Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii şi a Planului

de acţiune

Potrivit Strategiei se urmăreşte reducerea graduală a suprafeţelor potenţial inundabile la viituri cu

debite având probabilitatea de depăşire de 1%, în zone cu vulnerabilitate semnificativă, de la

1.028 mil. ha la nivelul anului 2006 până la circa 400.000 ha în anul 2039, precum şi reducerea

numărului de persoane expuse riscului de inundaţii de la circa 930.000 locuitori (în 2006) la

aproape 350.000 locuitori în anul ţintă 2039.

Tot până în 2039, Ministerul Mediului şi-a propus să reabiliteze anual cel puţin 400 km de diguri

de protecţie împotriva inundaţiilor, creşterea capacităţii de transport a albiilor minore ale

principalelor cursuri de apă cu cel puţin 30%, modificarea regulamentelor de exploatare a

lacurilor de acumulare cu folosinţe multiple, reabilitarea anuală a minim 20 km de derivaţii de ape

mari, precum şi reabilitarea a cel puţin 80% dintre barajele şi lacurile de acumulare cu rol

important în atenuarea viiturilor.

De asemenea strategia îşi propune ca până în anul 2039 să nu se mai înregistreze nici o pierdere

de vieţi omeneşti datorată fenomenului de inundaţii (de la o medie multianuală de 13 p.v.o./an

înregistrată în intervalul 1969-2006).

În acelaşi timp, se propune o scădere a pagubelor potenţiale provocate de inundaţii locuinţelor de

la o medie multianuală de 86 locuinţe distruse la 1.000 ha inundate (valoare înregistrată în

perioada 1969-2006), la cel mult 40 de locuinţe distruse la 1.000 ha inundate în anul 2030, iar cele

produse infrastructurilor de traversare a cursurilor de apă cu circa 80%.

2.4 RELAŢIA CU ALTE PROGRAME RELEVANTE

Managementul inundaţiilor este o activitate intersectorială, multidisciplinară şi cuprinde

managementul resurselor de apă, amenajarea teritoriului şi dezvoltarea urbană, protecţia naturii,

dezvoltarea agricolă şi silvică, protecţia infrastructurii de transport, a construcţiilor şi a zonelor

turistice, protecţia individuală – fiecărui sector revenindu-i realizarea unor acţiuni specifice.

OBIECTIVELE

STRATEGIEI

Obiective generale (11)

Obiective specifice (31):

Economice (6);

Sociale (9);

De mediu (16).

MĂSURILE

PLANULUI DE ACŢIUNE

Măsuri (23)

Acţiuni (83)



Pagina 11

Adoptarea unor măsuri comune în aceste domenii trebuie să vizeze atât reducerea pagubelor, prin

acţiuni pasive, care nu influenţează în nici un fel desfăşurarea fenomenului de inundaţii, dar reduc

pagubele, cât şi prin acţiuni active de reducere a pericolului cu efecte asupra derulării

evenimentelor, influenţând probabilitatea lor de apariţie şi în special intensitatea evenimentelor.

Activităţile de management al inundaţiilor se constituie într-o problemă de politică, de planuri şi

programe de termen scurt, mediu şi lung, având ca scop protecţia vieţii, a bunurilor şi a mediului

împotriva fenomenului de inundaţii. Acestea sunt:

Planul de Management al Riscului la Inundaţii, ce se elaborează la nivel de bazin sau

spaţiu hidrografic;

Programul Naţional de Prevenire, Protecţie şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor.

Acest program se elaborează la nivelul teritoriului naţional şi are la bază planurile de

management al riscurilor la inundaţii întocmite la nivel de bazin/spaţiu hidrografic;

Planuri bazinale, judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale de apărare împotriva

inudaţiilor elaborate în conformitate cu prevederile legislaţiei existente în domeniul

managementului situaţiilor de urgenţă şi care se vor integra în prezenta strategie sub numele

de planuri operative de intervenţie.

Din punct de vedere juridic, Comunitatea Europeană a adoptat două directive importante:

Directiva cadru privind apa (Directiva 2000/60/CE), adoptată la 23 octombrie 2000, care

stabileşte un cadru de politică comunitară în domeniul apei, urmărind atingerea obiectivului

gestionării durabile a apei în toate statele membre. Aceasta cere ca toate apele interioare şi

apele de coastă din districte hidrografice bine definite să atingă o stare bună până în 2015, în

măsura în care este posibil, acest lucru trebuind realizat prin stabilirea de obiective şi ţinte

ecologice pentru apele de suprafaţă;

Directiva privind inundaţiile (Directiva 2007/60/CE), aprobată de Parlamentul European

la 23 octombrie 2007, cere tuturor statelor membre să realizeze o evaluare preliminară până în

2011, pentru a identifica cursurile de apă cu risc la inundaţii, să întocmească până în 2013

hărţi ale dimensiunilor inundaţiilor şi ale bunurilor expuse riscului şi, de asemenea, până în

2015, să ia măsuri adecvate şi coordonate pentru reducerea riscurilor la inundaţii, prin planuri

de management al riscului la inundaţii concentrate asupra prevenirii, protecţiei şi pregătirii.

Transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei europene privind inundaţiile este în

curs de elaborare.

Alte planuri şi programe relevante pentru Strategia Naţională de Management al Riscului la

inundaţii sunt:

Stategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României (2013-2020-2030) - vizează ca

principale obiective instituirea unui management durabil al inundaţiilor în zonele cele mai

expuse la risc şi protejarea şi reabilitarea litoralului Mării Negre. Astfel ţintele propuse de

SNDDR la nivelul anului 2015 includ pregătirea şi începerea punerii în aplicare a unui număr

de 10 proiecte majore de protecţie împotriva inundaţiilor de care să beneficieze circa 1,5

milioane locuitori din zonele de risc şi reducerea riscului de incidenţă a inundaţiilor în zonele

de intervenţie cu 30%. Până în 2013 se va avea în vedere stabilirea cadrului legislativ şi



Pagina 12

tehnico-normativ pentru demararea unui program multianual vizând strămutarea locuinţelor

aflate în zone de risc la inundaţii. Pentru orizontul de timp 2020, Strategia vizează

definitivarea şi publicarea Planului de management al riscului de inundaţii până în decembrie

2015, urmând ca în 2018 să se facă o evaluare preliminară şi să se introducă ajustările

necesare, precum şi revizuirea hărţilor de hazard şi hărţilor de risc la inundaţii până în

decembrie 2019, urmând ca ulterior actualizarea să se facă la fiecare 6 ani;

Strategia şi Politica naţională în domeniul gospodăririi apelor – are ca scop realizarea

unei politici de gospodarire durabilă a apelor prin asigurarea protecţiei cantitativă şi calitativă

a apelor, apărarea împotriva acţiunilor distructive ale apelor, precum şi valorificarea

potenţialului apelor în raport cu cerinţele dezvoltării durabile a societăţii şi în acord cu

directivele europene în domeniu. Unul dintre obiectivele strategiei vizează elaborarea

Strategiei de Management al Riscului la Inundaţii pe termen lung, alături de acţiuni privind

revizuirea metodologiilor de întocmire a hărţilor de risc la inundaţii, a metodologiei de

evaluare a pagubelor produse şi a altor documente necesare implementării acesteia;

Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării – aceasta va fi finalizată până

lasfârşitul anului 2010, reprezentând un model de dezvoltare regională la nivel european,

iniţiativă fiind lansată de România şi Austria în 2008. Cele trei domenii (piloni) propuse de

Comisia Europeană şi pe care se va axa Strategia sunt: conectivitate (susţinerea investiţiilor

pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport, comunicare şi securitate energetică),

protecţia mediului (cu accent pe epurarea apelor uzate, protecţia împotriva riscului de

inundaţii şi protecţia biodiversităţii) şi dezvoltare socio-economică (turism, educaţie,

cultură, cercetare, dezvoltare rurală). Cele şase state comunitare riverane Dunării (Germania,

Austria, Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria) îşi vor coordona proiectele de dezvoltare

economică şi de protecţie a mediului şi vor coopera direct, în special în zonele de vecinătate

în care Dunărea reprezintă frontieră. Strategia Dunării va fi o strategie internă a Uniunii

Europene la care sunt invitate să participe şi statele terţe riverane. Unul din obiectivele

generale ale strategiei este „protejarea bio-diversităţii, combaterea poluării transfrontaliere şi

reducerea riscului de inundaţii”. În forma actuală a textului Strategiei exte precizat clar că

„politica axată pe îndiguirea fluviului Dunărea pentru a reduce riscul inundaţiilor şi pentru a

furniza pământ pentru agricultură, a condus la scăderea dramatică a pescuitului; îndiguirea

reducând în acelaşi timp şi nivelul de sedimente duse către Marea Neagră, modificând astfel

peisagistica deltei şi crescând riscul eroziunii ţărmului”.

Planul Naţional de Management al bazinelor/spaţiilor hidrografice;

Schemele Directoare de Amenajare a Bazinelor Hidrografice - acestea identifică

folosinţele de apă existente şi realizează atât o prognoză a necesarului de apă în baza

strategiilor de dezvoltare pentru fiecare ramură economică şi socială, cât şi scenarii privind

evoluţia cerinţelor de apă ale folosinţelor pentru diverse orizonturi de timp. În baza lor se

realizează pregătirea de proiecte, accesarea fondurilor necesare finanţării şi realizarea lucrărilor

hidrotehnice stabilite pe baza măsurilor propuse în scopul asigurării cu apă a folosinţelor;

Planurile de Management ale bazinelor hidrografice - în corelare cu Schemele Directoare

de Amenajare a Bazinelor Hidrografice în cadrul acestor planuri sunt stabilite acţiunile



Pagina 13

necesare pentru îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane în conformitate cu

Directiva Cadru Apă;

Planul de Management al Districtului Hidrografic Internaţional al Dunării – urmăreşte

crearea unui singur plan de management la nivelui districtului hidrografic al Dunării prin

incorporarea măsurilor la nivel naţional şi a celor agreate la nivel de bazin al Dunării, precum

şi constituirea unui cadru pentru planurile mai detaliate la nivel de sub-bazin sau la nivel

naţional. Planul urmează principiile abordării la nivelul întregului district hidrografic,

cuprinzând şi valorile unui plan de management hidrografic la nivel internaţional.

Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu) - acest program este strâns

corelat cu obiectivele naţionale strategice prevăzute în Planul Naţional de Dezvoltare (PND)

elaborat pentru perioada 2007-2013 şi Cadrul Naţional Strategic de Referinţă (CNSR), care se

bazează pe principiile, practicile şi obiectivele urmărite la nivelul Uniunii Europene. În cadrul

acestui program, Axa prioritară 5 „Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a

riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc” va sprijini investiţiile care vor asigura un

nivel adecvat al protecţiei împotriva inundaţiilor prin îmbunătăţirea stării economice, de

mediu, ecologice şi de conservare a zonelor vulnerabile la aceste fenomene. Operaţiunile ce

vor fi dezvoltate în cadrul POS Mediu în domeniul major de intervenţie „Protecţia împotriva

inundaţiilor” vor finanţa: infrastructura pentru prevenirea inundaţiilor şi reducerea

consecinţelor distructive ale inundaţiilor, elaborarea unor hărţi de pericol şi risc al

inundaţiilor, planuri şi măsuri, inclusiv informare publică şi instruire în domeniul reducerii

riscurilor, dar şi asistenţă tehnică pentru pregătire de proiecte, management, supervizare şi

publicitate;

Programele Operaţionale de Cooperare Transfrontalieră: România - Bulgaria 2007 –

2013, România - Ungaria 2007 – 2013, România - Ucraina - Republica Moldova 2007 –

2013, Ungaria – Slovacia – România - Ucraina 2007 – 2013, România- Serbia 2007 –

2013, Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră în bazinul Mării Negre –

aceste programe promovează cooperarea între statele participante, toate proiectele trebuind să

fie dezvoltate şi implementate în comun. Programele îşi propun să stimuleze cooperarea între

state, în domenii diverse, precum: infrastructura de transport, protecţia mediului, dezvoltarea

economică şi socială, promovarea activităţilor de tip ”people to people” prin cooperarea între

actorii din zonele de graniţă etc. În cadrul domeniilor de intervenţie ce vizează protecţia

mediului este prevăzută finanţarea proiectelor de prevenire a inundaţiilor (ex.: Programul

România-Ungaria finanţeză proiecte privind Sprijnirea activităţilor de cooperare dintre

instituţii în vederea armonizării activităţilor acestora în domeniul prevenirii inundaţiilor şi a

problemelor de contaminare, într-o manieră durabilă, Crearea şi / sau armonizarea sistemelor

de prognoză a inundaţiilor, Continuarea lucrărilor pentru prevenirea inundaţiilor, restaurarea

durabilă a zonelor umede; Programul România-Bulgaria finanţeză proiecte privind

Dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor comune de prevenire a dezastrelor naturale şi

tehnologice, inclusiv a serviciilor comune de intervenţie în caz de urgenţă; Programul

România-Serbia finanţeză proiecte privind Protecţia mediului şi pregătirea pentru situaţii de

urgenţă, incluzând Dezvoltarea unor abordări şi sisteme mai eficiente pentru pregătirea



Pagina 14

pentru situaţii de urgenţă (controlul şi prevenirea inundaţiilor, siguranţa alimentară, probleme

de sănătate));

Programul de Cooperare Transnaţională Europa de Sud-Est (SEE). În ceea ce priveşte

cooperarea la nivel internaţional inundaţiile produse în ultimii 10 ani de-a lungul fluviului

Dunărea au dovedit că este necesar realizarea unor hărţi de risc la inundaţii la nivel

transnaţional de către statele din bazinul fluviului, prin corelarea informaţiilor existente, astfel

încât să fie integrate într-o strategie comună de cooperare în domeniul evaluării riscului la

inundaţii. Având în vedere că fiecare ţară lucrează cu diferite criterii de evaluare a riscului la

inundaţii, metode diferite de realizare a acestei evaluări şi diferite sisteme de proiecţie, prin

intermediul acestui program, Axa Prioritară 2 – „Protecţia şi îmbunătăţirea mediului

înconjurător”, Domeniul de Intervenţie – „Îmbunătăţirea unui management integrat al apelor

şi al prevenirii riscului la inundaţii”, este finanţat Proiectul „DANUBE FLOOD RISK” în

cadrul căruia se vor realiza aceste hărţi de risc la inundaţii în bazinul Dunării. Datorită faptului

că 97% din reţeaua hidrografică a României este tributară Dunării şi că ţara este traversată ¾

de fluviu, România participă în cadrul acestui proiect în calitate de Lead Partner;

Strategia Energetică Naţională – relevanţă pentru SNMRI prezintă în principal

propunerile legate de sectorul hidroenergetic;

Strategia pentru Transport Durabil (2007-2013, 2020 şi 2030) - priorităţile din domeniul

transportului naval pentru perioada 2007-2013 se axează pe modernizarea /dezvoltarea

infrastructurii de transport naval, asigurarea siguranţei traficului, concomitent cu consolidarea

porturilor ca centre logistice intermodale, care servesc drept sprijin la realizarea progresivă a

reţelei intermodale de mărfuri şi la realizarea unor servicii de transport naval mai sigure şi mai

prietenoase faţă de mediul înconjurător. Pentru realizarea acestor priorităţi unele din

obiectivele avute în vedere sunt: realizarea graduală a proiectelor pe Coridorul VII ce

contribuie la asigurarea condiţiilor de navigaţie pe tot parcursul anului pe Dunăre, pe canalele

navigabile Dunăre - Marea Neagră şi Poarta Albă – Midia Năvodari; dezvoltarea portului

Constanţa ca principal punct de legătură şi includerea sa în reţeaua de autostrăzi maritime;

realizarea proiectelor de modernizare şi dezvoltare a porturilor maritime şi fluviale;

dezvoltarea serviciilor de informare fluvială (RoRIS - „Romanian River Information

Services”); dezvoltarea infrastructurii de transport naval şi a facilităţilor portuare destinate

activităţii de turism şi agrement; dezvoltarea infrastructurii de transport naval în vederea

creşterii activităţii de transport naval pe căile navigabile interioare; dezvoltarea şi

modernizarea sistemelor de transport rutier şi feroviar din porturi;

Program Forestier Naţional elaborat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Durabile;

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) - reprezintă instrumentul de accesare

a Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), constituind un sprijin

important pentru dezvoltarea mediului rural;

Planuri de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (PATN, PATJ, PUG):

Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional are caracter director şi fundamentează

programele strategice sectoriale pe termen mediu şi lung şi determină dimensiunile, sensul

şi priorităţile dezvoltării în cadrul teritoriului României, în acord cu ansamblul cerinţelor



Pagina 15

europene. Managementul inundaţiilor se încadrează în Secţiunea a V-a – Zone de risc

natural;

Planurile de Amenajare a Teritoriului Judeţean au rolul de a coordona şi armoniza

dezvoltarea unităţilor administrative componente la nivelul fiecărui judeţ;

Planurile Urbanistice Generale au caracter director şi de reglementare operaţională. PUG

cuprinde atât reglementări pe termen scurt, cât şi prevederi pe termen mediu şi lung.

Acestea sunt aprobate de unităţile administrativ teritoriale ale fiecărei localităţi.

De asemenea pentru cooperarea internaţională în domeniul apelor, România a semnat o serie de

acorduri/convenţii internaţionale, bilaterale şi interministeriale. O listă a acestora se găseşte pe

site-ul MMP (http://www.mmediu.ro/departament_ape/gospodarirea_apelor/conventii.htm).

http://www.mmediu.ro/departament_ape/gospodarirea_apelor/conventii.htm



Pagina 16

3 3 ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII

MEDIULUI

3.1 STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI

Caracterizarea stării actuale a mediului a fost realizată pe baza datelor şi informaţiilor referitoare la

teritoriul naţional disponibile la momentul elaborării Raportului de mediu. Analiza stării actuale a

mediului a fost realizată pentru fiecare aspect de mediu relevant, selectat în cadrul discuţiilor

grupului de lucru.

Aspectele de mediu relevante considerate sunt următoarele: aer, apă, sol, schimbări climatice,

biodiversitate, poluaţia şi sănătatea umană, bunuri materiale, peisajul natural, moştenirea culturală,

creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu.

3.1.1 Aer /Factori climatici

Clima

Clima României este temperat-continentală de tranziţie, marcată de influenţe climatice estice,

oceanice, scandinavo-baltice, submediteraneene şi pontice. Influenţele continentale se manifestă

în unele zone ale ţării cu nuanţe climatice bine diferenţiate. Astfel, în Banat şi Oltenia se face

simţită nuanţa mediteraneană, caracterizată de ierni blânde şi regim pluviometric mai bogat (mai

ales toamna). În Dobrogea se manifestă nuanţa pontică, cu ploi rare, dar torenţiale. În partea de

nord a ţării (Maramureş şi Bucovina) se manifestă efectele nuanţei scandinavo – baltice, care

determină un climat mai umed şi mai rece cu ierni geroase, în timp ce vestul ţării se află sub

influenţa climatului oceanic, cu temperaturi mai moderate şi precipitaţii mai bogate.

Precipitaţiile anuale scad în intensitate de la vest la est, respectiv de la peste 600 mm la mai puţin

de 500 mm în Câmpia Română de Est, sub 450 mm în Dobrogea şi circa 350 mm pe litoral, în

timp ce în regiunile muntoase precipitaţiile anuale ajung la 1000 - 1500 mm.

Tabel nr. 3-1 Temperatura aerului şi precipitaţiile atmosferice la principalele staţii meteorologice

(anul 2007)

Staţia meteorologică Minima absolută

anuală (°C) Maxima absolută

anuală (°C) Cantitatea anuală

de precipitaţii (mm) Satu Mare - 9,2 39,2 708,9 Suceava - 23,6 36,0 687,5 Oradea - 9,5 40,4 655,5 Iaşi - 20,5 40,1 513,6 Cluj - Napoca - 10,2 38,0 806,3 Târgu Mureş - 10,4 37,9 746,1 Bacău - 17,3 40,3 603,8 Timişoara - 6,7 40,0 655,9 Deva - 8,4 34,2 671,3 Sibiu - 11,4 38,3 777,3

http://infobacau.inf.ro/rol/Banat.html

http://infobacau.inf.ro/rol/Oltenia.html

http://infobacau.inf.ro/rol/Maramures.html

http://infobacau.inf.ro/rol/Bucovina.html



Pagina 17

Staţia meteorologică Minima absolută

anuală (°C) Maxima absolută

anuală (°C) Cantitatea anuală

de precipitaţii (mm) Vârfu Omu - 21,2 20,0 875,7 Galaţi - 13,1 40,5 499,6 Târgu Jiu - 9,2 40,7 1082,3 Buzău - 11,6 40,3 542,4 Calafat - 13,8 44,3 583,7 Turnu Măgurele - 12,4 43,4 585,6 Bucureşti - Filaret - 9,2 41,8 610,2 Constanţa - 8,4 38,5 493,7

Sursa: Anuarul Statistic al României ediţia 2008

În anul 2007, cantitatea anuală maximă de precipitaţii s-a înregistrat la Târgu Jiu, iar cantitatea

minimă de precipitaţii a fost înregistrată la Constanţa. La nivelul întregii ţări, cantitatea medie de

precipitaţii cazută în anul 2007, a fost de 674,0 l/m2.

În anul 2008, precipitaţiile căzute în intervale scurte de timp, în perioada aprilie - iulie, au produs

inundaţii. Cele mai afectate au fost judeţele din nordul ţării, ca urmare a precipitaţiilor abundente

căzute în intervalul 22 - 27 iulie. Au fost afectate 414 localităţi din 17 judeţe şi au fost înregistrate

7 pierderi de vieţi omeneşti. Au fost distruse sau afectate: 7.100 case şi 1.997 anexe gospodăreşti,

73.730 ha teren agricol, 76 obiective social – economice şi o parte importantă a infrastructurii.

La nivelul întregii ţări există un număr de 160 de staţii meteorologice din care 100 sunt staţii

automate, 9 radare Doppler din care 5 WSR-98D în banda S şi 4 în banda C.

Din punct de vedere al posibilităţii poluării aerului ca urmare a inundaţiilor trebuie considerate în

principal obiectivele industriale amplasate în zone cu risc de inundaţii. Dintre acestea, obiectivele

Seveso prezintă cele mai ridicate riscuri pentru producerea unor accidente majore. Producerea

unor astfel de accidente poate conduce nu doar la poluarea aerului, ci şi a apelor de suprafaţă şi

subterane şi solului.

Conform Inventarului amplasamentelor aflate sub incidenţa Directivei Seveso (unităţi industriale

care folosesc sau depozitează substanţe periculoase) elaborat de Agenţia Naţională pentru

Protecţia Mediului, la nivelul anului 2006 au fost identificate 287 de obiective Seveso, dintre

acestea 159 fiind obiective cu risc major şi 128 obiective cu risc minor. Conform studiului „F-

SEVESO” privind eficacitatea Directivei Seveso II, la nivelul lunii noiembrie 2007 în România

existau 202 obiective Seveso, dintre care 71 obiective cu risc minor şi 131 cu risc major.

Conform inventarului obiectivelor Seveso la nivel naţional (raportarea Ministerului Mediului către

Comisia Europeană, aprilie 2009) au fost identificate 277 obiective, dintre acestea 115 fiind

obiective cu risc major şi 162 obiective cu risc minor. Lista acestor obiective este prezentată în

Anexa nr. 5.

Deşi nu au fost disponibile informaţii exacte privind localizarea acestor obiective (coordonate

geografice), s-a realizat localizarea aproximativă a acestora pe baza adreselor poştale, ulterior

suprapunându-se peste zonele inundate la nivelul anului 2005. Astfel, din cele 277 de obiective

Seveso, aproximativ 36 de obiective cu risc major şi 50 de obiective cu risc minor sunt

amplasate în zone cu risc la inundaţii cunoscute. Repartizarea acestoa pe bazine hidrografice este

următoarea: I. Spaţiul Hidrografic Argeş-Vedea – 4 obiective (4,7 %); II. Bazinul Hidrografic



Pagina 18

Banat – 10 obiective; III. Bazinul Hidrografic Buzău-Ialomiţa – 9 obiective; IV. Bazinul

Hidrografic Crişuri – 8 obiective; V. Bazinul Hidrografic Dunăre-Litoral – 0 obiective; VI.

Bazinul Hidrografic Jiu – 3 obiective; VII. Bazinul Hidrografic Mureş – 19 obiective; VIII.

Bazinul Hidrografic Olt – 6 obiective; IX. Spaţiul Hidrografic Prut-Bârlad – 7 obiective; X.

Spaţiul Hidrografic Siret – 13 obiective; XI. Spaţiul Hidrografic Someş-Tisa – 7 obiective.

Figura nr. 3-1 Obiective Seveso amplasate în zone cu risc la inundaţii cunoscute în prezent

3.1.2 Apă

Ape de suprafaţă

Reţeaua hidrografică de pe teritoriul României se întinde pe 15 bazine hidrografice sau grup de

bazine principale (de ordin I), care sunt sub administrarea directă a 11 Direcţii de Ape

coordonate de Administraţia Naţională Apele Române:

I. Spaţiul Hidrografic Argeş-Vedea;

II. Bazinul Hidrografic Banat;

III. Bazinul Hidrografic Buzău-Ialomiţa;

IV. Bazinul Hidrografic Crişuri;

V. Bazinul Hidrografic Dunăre-Litoral;



Pagina 19

VI. Bazinul Hidrografic Jiu;

VII. Bazinul Hidrografic Mureş;

VIII. Bazinul Hidrografic Olt;

IX. Spaţiul Hidrografic Prut-Bârlad;

X. Spaţiul Hidrografic Siret;

XI. Spaţiul Hidrografic Someş-Tisa.

Totalul cursurilor de apă codificate este de 4.864, cu o lungime de 78.905 km.

La nivelul ţării există următoarele categorii de ape de suprafaţă:

Râuri permanente – 55.535 km (70% din totalul cursurilor de apă);

Râuri nepermanente – 23.370 km (30% din totalul cursurilor de apă);

Lacuri naturale – 117 cu suprafaţa mai mare de 0,5 km2, dintre care 52% sunt în Delta

Dunării;

Acumulări - 255 cu suprafaţa mai mare de 0,5 km2;

Ape tranzitorii – 781,37 km2;

Ape costiere – 571,8 km2.

În cele 15 bazine hidrografice din România la nivelul anilor 1989 şi 2001 a fost investigată

calitatea apelor curgătoare în 312 secţiuni de supraveghere de ordinul I, pe o lungime totală de

22.013 km. La nivelul anului 2005 a fost investigată calitatea apelor curgătoare pe o lungime totală

de 24.553 km în 781 secţiuni. La nivelul anilor 2007 şi 2008 a fost investigată calitatea apelor

curgătoare pe o lungime totală de 26.506 km în 817 secţiuni.

Tabel nr. 3-2 Repartiţia lungimilor cursurilor de apă pe clase de calitate

Anul de investigaţie

Nr.total sect.

Repartiţia lungimilor pe clase de calitate I II III IV V

km % km % km % km % km % 1989 312 7705 35,0 4116 18,7 3962 18,0 4843 22,0 1387 6,3 2001 312 14969 68,0 4116 18,7 1387 6,3 1541 7,0 0 0 2005 781 7120 29,0 9085 37,0 5647 23,0 1719 7,0 982 4,0 2007 817 6203 23,4 11795 44,5 5646 21,3 1908 7,2 954 3,6 2008 817 7006 26,4 12048 45,4 5151 19,4 1490 5,6 818 3,1

Inundaţiile din 2005 au produs pagube la lucrările de reţea astfel:

colmatări canale - 4.780.889 m3;

poduri şi podeţe - 1.988 buc.;

stăvilare - 176 buc.;

cantoane - 40 buc.

căderi - 577 buc.;

refaceri terasamente la diguri şi baraj - 140.778 m3.

De asemenea inundaţiile au activat alunecări de teren în 13 zone, lungimea totală a digurilor cu

secţiunea integral distrusă ca urmare a inundaţiilor a fost de 3,060 km ,din care 2,360 km prin



Pagina 20

rupere naturală, 0,250 km prin detonare pentru inundare şi 0,450 km prin detonare pentru

evacuarea apelor. Ruperea digurilor după inundare s-a făcut după trecerea viiturii pentru

evacuarea a cca. 2.678 milioane m3 de apă din incintele inundate.

În ceea ce priveşte starea barajelor de mici dimensiuni, conform inventarierii efectuate de către

Ministerul Mediului şi Administraţia Naţională „Apele Române” la barajele de mici dimensiuni şi

iazurile piscicole (aflate în administrarea altor deţinători decât Administraţia Naţională „Apele

Române” şi S.C. Hidroelectrica S.A.), la un număr de 632 baraje s-au constatat o serie de

deficienţe, după cum urmează: 134 baraje au dale şi rosturi degradate; 69 baraje prezintă infiltraţii

în corpul barajului şi grifoane în zonele aval; 143 baraje prezintă eroziuni la taluze şi peree; 186

baraje au golirile de fund blocate, prezintă defecţiuni majore la descărcătorii de ape mari, sau nu

sunt dotate cu descărcători de suprafaţă; 21 baraje au breşe şi sunt nefuncţionale; 35 baraje, au

cuvetele lacurilor de acumulare colmatate în proporţie de peste 50%; 63 baraje sunt abandonate,

fără documentaţii sau acte de reglementare legale; 5 baraje sunt propuse pentru a fi trecute în

procedură de abandonare, conform prevederilor legale.

294

376 375

313

527

276

20

120

630

248

0

100

200

300

400

500

600

700

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Nu

mar

str

uct

uri

hid

rote

hn

ice

Structuri Hidrotehnice afectate de inundatii

Figura nr. 3-2 Numărul structurilor hidrotehnice afectate de inundaţii în perioada 1997-2006

630

248

0

297333

205

0

100

200

300

400

500

600

700

2005 2006 2007

Nu

mar

co

nst

ruct

ii h

idro

teh

nic

e

Constructii hidrotehnice afectate de inundatii

Constructii hidrotehnice refacute

Figura nr. 3-3 Numărul structurilor hidrotehnice afectate de inundaţii şi a celor refăcute, în

perioada 2005-2007



Pagina 21

Structurile cu rol de apărare împotriva inundaţiilor (diguri şi baraje) din administrarea ANIF au

următoarele caracteristici:

suprafaţa apărată împotriva inundaţiilor prin diguri – 963823 ha;

total diguri de apărare – 2261 km (1181 km la fluviul Dunărea şi 1080 km la râurile

interioare);

suprafaţa apărată împotriva inundaţiilor prin baraje – 188075 ha;

baraje şi acumulări pentru atenuarea viiturilor – 113 buc.

S-a constatat că la nivel naţional structurile existente de apărare sunt eficiente în cazul inundaţiilor

actuale, împiedicând inundarea locală a zonelor urbane şi a terenurilor agricole, dar nu sunt

eficiente în cazul inundaţiilor medii şi majore, existând şi riscuri tehnologice suplimentare

generate de posibilitatea ruperii unor diguri.

Ape subterane

Resursele de apă subterană sunt constituite din apa acviferelor freatice şi de adâncime. Repartiţia

scurgerii subterane variază pe marile unităţi tectonice de pe teritoriul ţării astfel:

0,5 - 1 l/s pe km2 în Dobrogea de Nord;

0,5 - 2 l/s pe km2 în Podişul Moldovenesc;

0,1 - 3 l/s pe km2 în Depresiunea Transilvaniei şi Depresiunea Panonică;

0,1 - 5 l/s pe km2 în Dobrogea de Nord şi Platforma Dunăreană;

5 - 20 l/s pe km2 în zona Carpaţilor, în special în Carpaţii Meridionali şi în zonele de carst

din bazinul Jiului şi Cernei.

Regimul natural al apelor subterane a suferit, în timp, o serie de modificări cantitative şi calitative.

Aceste modificări sunt datorate atât folosirii lor ca sursă de alimentare cu apă potabilă şi

industrială, prin executarea unor lucrări hidrotehnice şi hidroameliorative, cât şi acţiunii factorilor

poluanţi.

Din monitorizarea a 1899 foraje în anul 2008 s-a constatat că cele mai multe depăşiri s-au

înregistrat la indicatorii substanţe organice, azotaţi, amoniu,cloruri, duritate totală, fier, fosfaţi.

Formele cele mai intense de depreciere multiplă a calităţi apelor subterane s-au identificat în

zonele rurale, acolo unde, din cauza lipsei dotărilor cu instalaţii edilitare, deşeurile lichide ajung în

subteran, atât în mod direct (prin intermediul latrinelor neimpermeabilizate, a şanţurilor şi

rigolelor etc.) cât şi indirect, prin infiltrare lentă (de la depozitele de gunoi de grajd, gropi de

deşeuri menajere improvizate etc.). De altfel zonele rurale sunt şi cele mai expuse riscului de

inundaţii.

Conform raportului Planurile de management ale bazinelor hidrografice din România elaborat în

anul 2007, pe teritoriul ţării au fost delimitate 129 corpuri de apă subterană, dintre care 19 sunt

transfrontaliere. Pentru apele subterane au fost identificate 20 de corpuri de apă la risc.

Poluarea cu nitraţi: Cauzele contaminării acviferului freatic cu azotaţi sunt multiple şi au un

caracter cumulativ. Două surse au pondere importantă în contaminarea cu azotaţi. Acestea sunt



Pagina 22

spălarea permanentă a solului impregnat cu oxizi de azot de precipitaţiile atmosferice şi apa de la

irigaţii şi apa de suprafaţă (râuri, lacuri) în care s-au evacuat ape uzate încarcate cu azotaţi. La

aceste două surse, ce au un caracter cvasipermanent, se adaugă sursele cu caracter aleator,

generate de aplicarea îngrăşămintelor chimice, pe unele categorii de terenuri arabile, unde

concentraţiile azotaţilor se situează frecvent în jurul valorii de 100 mg/l, atingând şi valori de

peste 1.000 mg/l.

La nivel naţional au fost identificate 1963 de localităţi vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Dintre

acestea, un număr de 1053 localităţi (aproximativ 54%) se suprapun peste zonele cu inundaţii

produse în anul 1972, iar un număr de 789 localităţi (aproximativ 40%) se suprapun peste zonele

cu inundaţii produse în anul 2005, din care în I. Spaţiul Hidrografic Argeş-Vedea – 84 localităţi;

II. Bazinul Hidrografic Banat – 53 localităţi; III. Bazinul Hidrografic Buzău-Ialomiţa – 50

localităţi; IV. Bazinul Hidrografic Crişuri – 65 localităţi; V. Bazinul Hidrografic Dunăre-Litoral –

22 localităţi; VI. Bazinul Hidrografic Jiu – 54 localităţi; VII. Bazinul Hidrografic Mureş – 85

localităţi; VIII. Bazinul Hidrografic Olt – 87 localităţi; IX. Spaţiul Hidrografic Prut-Bârlad – 87

localităţi; X. Spaţiul Hidrografic Siret – 120 localităţi; XI. Spaţiul Hidrografic Someş-Tisa – 82

localităţi.

Figura nr. 3-4 Teritorii administrative în care viiturile pot antrena cantităţi semnificative de

compuşi ai azotului



Pagina 23

3.1.3 Sol

Solurile de pe teritoriul ţării cunosc o gamă variată de tipuri, datorită complexităţii condiţiilor

naturale, ca factori pedogenetici. Marea varietate a solurilor din teritoriu, caracterizate prin

proprietăţi fizice şi chimice diferite determină un comportament diferit faţă de poluanţii cu care

vin în contact, precum şi faţă de acţiunea factorilor climatici.

În funcţie de destinaţia lor, terenurile se împart în mai multe categorii, ce sunt prezentate în

tabelul următor împreună cu reparţia lor la nivel naţional în anul 2007. Se remarcă faptul că

ponderea principală o deţin terenurile agricole (62%), urmate de păduri (26%). Restul categoriilor

de folosinţă deţin procente de 2 – 3%, aşa cum se poate observa în Figura nr. 4-4.

Tabel nr. 3-3 Repartiţia la nivel naţional a terenurilor pe categorii de folosinţe în anul 2007

Categoria de folosinţă Suprafaţa (mii ha)

Terenuri agricole 14.709.3

Păduri 6.318,9

Alte terenuri cu vegetaţie forestieră 426

Ape şi bălţi 849,9

Construcţii 685,7

Drumuri şi căi ferate 390,1

Alte suprafeţe (Terenuri neproductive) 459,2

Total 23.839,1

Figura nr. 3-5 Repartiţia terenurilor pe categorii de folosinţă în anul 2007

Folosinţa terenurilor (din trecut şi prezent) din lunca joasă a Dunării avea un rol important în

reţinerea fluxurilor mari de apă (investigaţiile au fost realizate în cadrul proiectului Coridorul

Verde al Dunării Inferioare realizat de WWF). Iniţial terenul din lunca joasă a Dunării era ocupat

în principal cu zone de pajişti naturale şi zone umede. Între anii 1910-1945 suprafeţe mici au

început să fie utilizate în scop agricol prin îndiguiri temporare, ca apoi din 1949 să treacă

permament în suprafeţe de teren agricol prin realizarea unor diguri de protecţie a inundării

acestor terenuri. Prin practicarea agriculturii intensive după 1960 aceste suprafeţe au fost separate

total de cursul râului prin diguri, realizându-se sisteme de irigare controlată a lor. Prin realizarea

acestor lucrări şi deschiderea unor noi activităţi, zonele locuibile au avansat aproape de cursul



Pagina 24

râului îndiguit, ajungând pe anumite zone la doar câţiva kilometri de acesta. Satele mici, cu

locuitori a căror ocupaţie era preponderent pescuitul, s-au transformat în centre industriale a

căror activitate s-a redus sau chiar oprit de-a lungul ultimilor ani.

Astfel, dacă iniţial toată această suprafaţă din lunca Dunării acţiona ca zonă naturală de retenţie,

¾ din această suprafaţă s-a pierdut prin extinderea suprafeţelor agricole şi îndiguiri. În urma

inundaţiilor excepţionale care au avut loc în 2006 anumite sectoare de diguri de la Dunăre nu au

rezistat, rupându-se, iar altele au fost deschise pentru a asigura zone de retenţie pentru apă.

Una din problemele identificate privind gradul actual crescut de inundare faţă de perioada anilor

1970 din România este gradul ridicat de îndiguire de-a lungul principalelor cursuri de apă,

îndiguiri realizate în perioada 1960-1970. Aceste îndiguiri s-au realizat în detrimentul zonelor

naturale de retenţie.

Realizarea unei imagini unitare asupra stării solului la nivelul întregului teritoriu din punctul de

vedere al impactului strategiei riscului la inundaţii, este dificilă în ciuda numeroaselor date

existente. În general există o bună cunoaştere a tipurilor de sol şi claselor de calitate pentru

suprafeţele agricole şi o cunoaştere relativ bună asupra degradării solurilor în zonele vulnerabile la

inundaţii. Vom încerca în cele ce urmează să realizăm o sinteză a datelor existente, concentrându-

ne, ca şi în secţiunile anterioare, pe identificarea principalelor tendinţe de evoluţie a calităţii solului

la nivel naţional, dar şi prin prisma impactului prezentei strategii.

Conform situaţiei publicate de INS la nivelul anului 2007, situaţia statistică a modului de folosinţă

terenurilor este cea prezentată în tabelul următor.

Tabel nr. 3-5 Repartiţia terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în anul 2007

Modul de folosinţă Suprafaţa (ha)

Suprafaţa agricolă, din care: 14.571.117,94

Arabil 9.235.758,96

Păşuni şi fâneţe 4.806.783,99

Vii 274.932,56

Livezi 253.642,43

Suprafaţa terenurilor arabile ocupă 63,38% din totalul suprafeţei agricole, iar restul se repartizează

între păşuni şi fâneţe (32,99%), vii (1.89%) şi livezi (1.74%).

Conform Raportului privind Starea Mediului din anul 2008, elaborat de ANPM, se remarcă faptul

că, în cazul terenurilor arabile, cele mai multe terenuri se grupeaza în domeniul claselor de calitate

a II-a şi a III-a. În clasa I de calitate se încadrează 7,26 % din totalul terenurilor, restul claselor

prezentând diferite restrictii. În cazul păşunilor şi al fâneţelor, majoritare sunt clasele IV şi I, iar în

cel al viilor şi al livezilor clasele IV-III.

Un rol esenţial în prevenirea şi minimizarea funcţiilor edafice ale solului îl au şi amenajările

funciare, care produc modificări în cadrul suprafeţelor amenajate.

Amenajările de îmbunătăţiri funciare sunt administrate, în cea mai mare parte, de Administraţia

Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare. În anul 2008, comparativ cu anul 2007, s-au produs



Pagina 25

următoarele modificări ale suprafeţelor agricole amenajate: scăderea suprafeţelor amenajate cu

lucrări de irigaţii cu 1105 ha şi a celor cu lucrări de desecare cu 2264 ha; creşterea suprafeţelor

amenajate cu lucrări de combaterea eroziunii solului cu 3578 ha.

Suprafaţa totală din sectorul de îmbunătăţiri funciare, la nivelul anului 2008, a fost de 8.592.067

ha (amenajări irigaţii 3157041 ha, amenajări desecări 3152484 ha şi amenajări pentru combaterea

eroziunii solului 2282542 ha). Suprafaţele amenajate pentru irigaţii, desecări, combaterea eroziunii

solului cu lucrări aflate în administrarea Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare, în

anul 2008, a fost de 8.402.653 ha (amenajări irigaţii 3095071 ha, amenajări desecări 3085295 ha şi

amenajări pentru combaterea eroziunii solului 2222287 ha).

Conform Raportului privind Starea Mediului pentru anul 2008, starea amenajărilor menţionate

este departe de a fi satisfăcătoare, unele din acestea nefiind funcţionale din cauza lipsei

echipamentelor de exploatare, a neîntreţinerii diferitelor părţi componente, a lipsei fondurilor de

întreţinere şi exploatare. Ca urmare, este necesară reabilitarea şi modernizarea lucrărilor de

îmbunătăţiri funciare.

3.1.4 Schimbări climatice

Prin Legea nr. 3/2001 România a ratificat Protocolul de le Kyoto, anagajându-se să reducă

emisiile de gaze cu efect de seră cu 8% în perioada 2008-2012, comparativ cu anul de referinţă

1989. Dinamica acestor emisii în intervalul de timp scurs din anul 1989 a cunoscut un trend

descendent în intervalul 1989 – 1999 (o scădere a emisiilor cu ~50% faţă de anul 1989) datorat în

principal declinului activităţilor economice, urmat de o tendinţă de creştere a emisiilor în

intervalul 2000 – 2004, reflectând dezvoltarea economică din această perioadă, şi o uşoară

tendinţă de scădere în utimii ani, datorată îmbunătăţirilor tehnologice. Estimările făcute până în

prezent, pe baza acestei tendinţe de creştere a emisiilor gazelor cu efect de seră, indică ca fiind

foarte probabilă îndeplinirea ţintei stabilite pentru 2012.

Cea mai mare contribuţie la emisiile totale de gaze cu efect de seră o deţine dioxidul de carbon

(71.39% - valoarea medie 1989 - 2007), urmat de CH4 (17.33% - valoarea medie 1989 - 2007) şi

N2O (10.7% - valoarea medie 1989 - 2007).

Estimarea impactului schimbărilor climatice asupra României s-a realizat printr-un studiu al

Academiei Române, în care s-au selectat diferite Modele de Circulaţie Generală a atmosferei, care

reflectă cel mai bine condiţiile din ţara noastră. Conform rezultatelor generate de aceste modele,

în condiţiile dublării concentraţiei dioxidului de carbon în atmosferă, se aşteaptă pentru deceniile

următoare o creştere a temperaturii medii globale cuprinsă între 2,4 şi 7,4˚C.

Pentru România, modificarea condiţiilor climatice regionale şi locale influenţează ecosistemele,

aşezările umane şi infrastructura. Evenimentele meteorologice extreme (furtuni, inundaţii, secete)

sunt tot mai frecvente, iar pagubele produse de acestea sunt semnificative. Predicţiile bazate pe

efectele schimbărilor climatice globale arată o creştere a frecvenţei de apariţie a evenimentelor

meteorologice extreme.



Pagina 26

În ceea ce priveşte inundaţiile, în ultimii ani în România au avut loc cele mai mari inundaţii din

ultimii 35 de ani. Aceste inundaţii au fost determinate de cantităţile şi intensitatea precipitaţiilor

dar şi ca efect a defrişărilor necontrolate, mai ales pe versanţi.

3.1.5 Biodiversitate

Conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi

completările ulterioare, categoriile şi numărul de arii naturale protejate, care compun reţeaua

naţională de arii protejate, sunt următoarele:

rezervaţii ştiinţifice – 77;

parcuri naţionale – 13;

monumente ale naturii – 230;

rezervaţii naturale – 661;

parcuri naturale – 15 (inclusiv Delta Dunării);

rezervaţii ale biosferei – 3;

zone umede de importanţă internaţională – 5;

arii de protecţie specială avifaunistică – 108;

situri de importanţă comunitară – 273.

Pentru ţara noastră au fost declarate la nivel internaţional trei Rezervaţii ale Biosferei – Delta

Dunării (1991), Retezat (1979), Pietrosul Rodnei (1979) şi 5 situri Ramsar – Delta Dunării (1991),

Insula Mică a Brăilei (2001), Lunca Mureşului (2006), Complexul Piscicol Dumbrăviţa (2006),

Lacul Techirghiol (2006).

Siturile Ramsar sau Zonele umede au fost definite ca fiind întinderile de bălţi, mlaştini, ape

naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce

sau sărată, inclusiv întinderi de apă marină a căror adâncime la reflux nu depăşeşte şase metri.

Data de 2 februarie a fost stabilită ca Zi Mondială a Zonelor Umede prin semnarea la Ramsar, în

1971, a Convenţiei asupra zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al

păsărilor acvatice.

Pentru a îndeplini cerinţele Directivelor Păsări şi Habitate, România a desemnat 273 Situri de

Importanţă Comunitară şi 108 Situri de Protecţie Specială Avifaunistică, declarate prin Ordinul de

Ministru nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de

importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România şi

prin Hotărârea Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială

avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Suprafaţa totală a siturilor Natura 2000 în România reprezintă 17,84% din suprafaţa ţării. SCI-

urile reprezintă 13,21 % din suprafaţa ţării, iar SPA-urile 11,89% din suprafaţa ţării.



Pagina 27

3.1.6 Populaţie şi Sănătate umană

Conform datelor INS, populaţia României la 1 ianuarie 2009 era de 21.498.616 locuitori. Datele

statistice din perioada 1990 – 2009 indică o tendinţă continuă de scădere a populaţiei, în acest

interval numărul total de locuitori diminuându-se cu 1.712.779 persone. Aproximativ 55% din

populaţia ţării locuieşte în mediul urban, în timp de 45% locuieşte în mediul rural.

Figura nr. 3-6 Repartizarea pe medii de rezidenţă a populaţiei în perioada 1990 - 2009

Din punct de vedere al repartizării pe sexe, situaţia este relativ echilibrată, procentual aproximativ

51% fiind populaţie de sex feminin şi 49% de sex masculin.

Figura nr. 3-7 Repartizarea pe sexe a populaţiei în perioada 1990 - 2009

Suprafaţa totală a teritoriului României este de 238.391 km2, densitatea populaţiei la începutul

anului 2009 fiind de 90,2 locuitori/km2.

Numărul total de locuinţe a cunoscut o creştere continuă în perioada 1991 – 2008, la sfârşitul

anului 2008 înregistrându-se un număr de 8.328.663 locuinţe la nivel naţional.



Pagina 28

Din punct de vedere al tipului de locuinţe ocupate, structura la nivel naţional se prezintă astfel:

56% reprezintă case individuale separate, 2,6% case individuale semi-separate, 3,9% apartament

într-un imobil cu mai puţin de 10 locuinţe, 37,3% apartament într-un imobil cu 10 sau mai multe

locuinţe, 0,2% alt tip de locuinţă. În mediul urban casele individuale separate reprezintă 26%, în

timp ce în mediul rural reprezintă 94,9%. Casele individuale separate sunt de altfel cele mai

expuse riscului de inundaţii.

La sfârşitul anului 2005, 123.632 de locuinţe individuale erau asigurate, în timp ce în imobilele cu

mai puţin de 10 locuinţe doar 11.443, iar în cele cu 10 locuinţe şi peste doar 180.574 locuinţe.

Raportat la numărul total, aceasta înseamnă că doar un procent de 3,8% sunt locuinţe asigurate.

Cel mai mic procent se înregistrează la locuinţele individuale (2,65%), iar cel mai mare la cele din

imobile cu 10 locuinţe şi peste (5,8%).

Conform estimărilor Ministerului Mediului, la nivelul anului 2006 existau cca. 930.000 de locuitori

expuşi riscului potenţial de inundaţii la viituri cu debite având probabilitatea de depăşire de 1%..

Conform Raportului privind efectele inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase

produse în anul 2005, elaborat de MMGA – Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă, în

urma inundaţiilor din acel an au decedat 76 de persoane, au fost avariate 93.976 case şi anexe

gospodăreşti, 90.394 de fântâni, precum şi o serie de reţele de alimentare cu apă şi de canalizare.

Afectarea fântânilor şi a reţelor de alimentare cu apă ca urmare a inundaţiilor reprezintă o cauză

importantă de îmbolnăvire (boli hidrice). Nu au fost disponibile statistici privind aceste tipuri de

boli produse ca urmare a inundaţiilor din ultimii ani.

3.1.7 Valori materiale

În anul 2008 la nivel naţional au fost evaluate bunurile expuse la inundaţii, reprezentate de: 27.833

km2 suprafaţă de teren, 1.096.985 ha teren agricol, 309.837 gospodării, 903,8 km de drumuri

naţionale, 2486,1 km de drumuri judeţene, 6896,9 km de drumuri comunale, un număr de 5510

poduri rutiere, 5301 podeţe şi 7281 obiective sociale.

Tabel nr. 3-4 Bunuri materiale afectate de inundaţiile istorice din anii 1970 şi 2005

An Gospodării

(Nr.) Drumuri

(km) Poduri şi podeţe

(buc.) 1970 85.453 2.843 3.547

2005 93.976 15.531,77

(DN+DJ+DC+străzi în localităţi+drumuri forestiere)

9.113

Comparând inundaţiile din anii 1970 şi 2005, se pot sublinia următoarele:

inundaţiile din 1970 s-au produs cu precădere pe râurile de ordinul I – Someş, Crişuri, Mureş,

Olt, Argeş, Siret, inclusiv pe Dunăre;

în anul 1970 s-au înregistrat debite omologate ca fiind cele mai mari;



Pagina 29

la nivelul anului 1972 erau mai puţine lacuri de acumulare care să atenueze viiturile şi mai

puţine porţiuni îndiguite în albiile râurilor;

inundaţiile din 2005, cu excepţia unor râuri de ordinul I (Siret, Buzău, Trotuş, Putna, Mureş,

Ialomiţa), s-au produs pe râuri mici, dar au avut un grad mult mai mare de extindere

teritorială, uneori cu caracter repetitiv (Trotuş, Buzău, Ialomiţa).

3.1.8 Peisajul natural

La nivelul anului 2005 România beneficia de o suprafaţă de 6,367 mil ha teren împădurit, iar

suprafaţa împădurită a României în anul 2000 era de 6,448 mil ha, ceea ce indică o scădere în

aceşti ani cu 81000 ha (cca 20000 ha/an) în condiţiile în care media împăduririlor este de 15000

ha/an. Se poate astfel constata că anual media defrişărilor depăşeşte media împăduririlor. De

asemenea este cunoscut faptul că 1 ha de pădure reţine 10000 m3 apă (absobită de muschi şi

eliberată ulterior în atmosferă).

La nivel naţional, în anul 2008 au fost identificate un număr de aproximativ 293 zone umede.

Dintre acestea Dunărea reprezintă cea mai mare suprafaţă neîntreruptă din lume de zonă umedă,

fiind de asemenea şi o regiune cu patrimoniu cultural bogat (modul de viaţă local este strâns legat

de existenţa fluviului). Această suprafaţă de zonă umedă adăposteşte o mare varietate de habitate

şi specii rare şi periclitate (printre care 320 de specii de păsări) şi ecosisteme de apă dulce în

Dunărea Inferioară.

De la sfârşitul secolului XIX până în prezent, intervenţia umană a distrus cea mai mare parte din

zonele umede ale Dunării. De-a lungul Dunării şi al afluenţilor săi s-au construit centrale

hidroelectrice, diguri, sisteme de drenare, prin care s-a distrus legătura dintre habitatele de luncă şi

sistemul fluvial, iar funcţiile ecologice ale acestora au fost afectate.

Potrivit WWF, 80% din mlaştinile Dunării s-au pierdut în ultimii 200 de ani din cauza

intervenţiilor umane şi multe din aceste suprefeţe au fost transformate în terenuri agricole.

3.1.9 Moştenirea culturală

Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a III-a zone protejate

(aprobat prin Legea nr. 5/2000), pe teritoriul ţării au fost identificate următoarele valori de

patrimoniu cultural de interes naţional (monumente istorice de valoare naţională excepţională):

Monumente şi ansambluri de arhitectură:

35 de cetăţi;

5 ansambluri curţi domneşti ruinate;

22 de biserici fortificate – catăţi;

28 de castele, conace şi palate;

11 cule;

70 de clădiri civile urbane;



Pagina 30

20 de ansambluri urbane;

81 de biserici din lemn;

7 muzee etnografice în aer liber;

6 biserici rupestre;

197 de biserici şi ansambluri mănăstireşti;

13 obiective de arhitectură industrială şi amenajări căi de comunicaţie;

15 monumente de arhitectură populară (locuinţe săteşti);

7 ansambluri tradiţionale rurale;

Monumente şi situri arheologice:

6 complexe paleolitice;

11 aşezări neolitice şi eneolitice;

6 aşezări şi necropole din epoca bronzului;

9 fortificaţii şi aşezări din prima epocă a fierului (hallstattiene);

35 fortificaţii dacice;

8 necropole şi zone sacre – epoca fierului;

33 castre şi aşezări civile aferente, fortificaţii romani-bizantine;

10 oraşe antice;

6 edificii;

15 monumente medievale identificate pe baza cercetărilor arheologice;

6 rezervaţii arheologice cuprinzând situri cu niveluri de locuire pe perioade îndelungate –

aşezări şi necropole.

De asemenea în PATN au fost identificate unităţile administrativ-teritoriale cu concentrare foarte

mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional.

Harta privind identificarea zonelor cu o concentrare ridicată a patrimoniului cultural expuse

riscului la inundaţii a fost realizată prin suprapunerea actualelor zone inundabile identificate (în

urma inundaţiilor recente) şi trasate în cadrul Studiului de analiză preliminară a riscului la

inundaţii peste harta privind concentrarea în teritoriu a patrimoniului construit cu valoare

culturală de interes naţional preluată din PATN Secţiunea a III-a Zone protejate. De asemenea s-

a făcut şi o delimitare pe cele 11 bazine hidrografice administrate de Direcţiile de Ape ale AN

Apele Române. Pentru a nu complica harta s-a realizat o numerotare cu cifre romane, în ordinea

alfabetică a acestor spaţii hidrografice.

Suprafaţa zonelor cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de

interes naţional (CFM) identificată în PATN reprezintă cca. 6.567.576 ha, cea a zonelor cu

concentrare mare a patrimoniului construit cu valoare culturală (CM) cca. 5.725.970 ha, iar cea

cea a zonelor cu concentrare medie (Cm) 3.854.757 ha. Din totalul acestor suprafeţe, cca. 6,15%

se află în zone cu risc la inudaţii cunoscute în prezent. În tabelul următor este prezentată

suprafaţa diferitelor zone cu concentrare a patrimoniului construit cu valoare culturală situate în

zonele cu risc la inundaţii cunoscute în prezent, pe bazine hidrografice.



Pagina 31

Tabel nr. 3-5 Zone patrimoniu construit cu valoare culturală de interes naţional situate în zone cu

risc la inundaţii cunoscute în prezent

CFM CM Cm

Bazin hidrografic

% S ha % S ha % S ha

I 1,20 5.352 12,41 31.582 3,68 10.776

II 3,50 15.634 3,77 9.602 15,33 44.887

III 5,17 23.054 6,20 15.787 4,92 14.406

IV 3,67 16.378 7,14 18.175 10,48 30.681

V 3,05 13.584 0,00 0 0,13 367

VI 5,58 24.896 6,93 17.644 15,93 46.630

VII 22,10 98.595 22,52 57.339 2,75 8.056

VIII 11,73 52.316 15,00 38.183 5,63 16.497

IX 8,26 36.863 2,13 5.410 16,60 48.598

X 14,95 66.706 10,26 26.122 9,43 27.616

XI 20,78 92.683 13,64 34.719 15,12 44.279

Total 100 446.061 100,00 254.563 100 292.793

Figura nr. 3-8 Localizarea zonelor cu concentrare a patrimoniului construit cu valoarea culturală

la nivel naţional faţă de zonele cu risc la inundaţii cunoscute în prezent



Pagina 32

Conform datelor existente pe site-ul Ministerului Culturii şi Cultelor, în urma inundaţiilor produse

în anul 2005 au fost afectate un număr de 35 obiective culturale: 20 monumente istorice, 6

cămine culturale, 2 biblioteci, un monument de for public, 2 muzee judeţene şi 4 biserici.

3.2 EVOLUŢIA STĂRII MEDIULUI ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII STRATEGIEI

NAŢIONALE DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII

Analiza stării mediului în condiţiile neimplementării Strategiei reprezintă o cerinţa atât a Directivei

SEA1 (vezi art. 5 şi anexa I-b) cât şi a Hotărârii de Guvern nr. 1076/20042 (vezi art.15).

Scopul acestei analize este de a evalua modul în care Strategia Naţională de Management al

Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung răspunde nevoilor şi cerinţelor stării mediului din

teritoriul analizat şi a tendinţelor sale de evoluţie.

Analiza Alternativei 0 (aceea de neimplementare a Strategiei) s-a realizat pe baza gradului actual

de cunoaştere şi a metodelor de evaluare existente cu privire la starea mediului şi tendinţele

evoluţiei sale (vezi secţiunea anterioară a raportului).

Analiza este structurată pe aspecte de mediu relevante pe baza cărora s-a realizat caracterizarea

stării mediului.

Este cunoscut faptul că evaluarea stării viitoare a mediului şi în mod particular a Alternativei 0

este dificil de realizat în condiţiile în care datele necesare nu sunt disponibile şi existenţei a

numeroase lipsuri şi incertitudini în privinţa caracterizării actuale a stării mediului.

Scenariul de realizare al Alternativei „0” presupune posibilitatea neimplementării SNMRI. Cu

privire la această situaţie ipotetică se pot face următoarele precizări:

SNMRI pe termen mediu şi lung are caracter integrator şi prezintă o viziune unitară în ceea ce

priveşte reducerea riscului la inundaţii. Lipsa sa /neimplementarea prevederilor sale nu

scuteşte autorităţile responsabile de aplicarea prevederilor legislative sau conformarea cu

normele şi bunele practici de protecţie împotriva inundaţiilor.

SNMRI pe termen mediu şi lung asigură viziunea integrată şi realizează o prioritizare a

măsurilor ce trebuie adoptate pentru reducerea riscului la inundaţii. Lipsa acestui document ar

putea avea ca efect:

Adoptarea unor măsuri locale care pot compromite alte măsuri adoptate aval sau amonte

de zona respectivă;

1 Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 Iunie 2001 asupra evaluării efectelor unor planuri şi

programe asupra mediului

2 HG 1076 din 8.07.2004 pentru stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe (Monitorul

Oficial nr. 707 din 5.08.2004)



Pagina 33

O cheltuire ineficientă a fondurilor prin suprapunerea unor cheltuieli pe baza unor decizii

luate la nivel local;

Lipsa unei cooperări la nivel local, regional şi naţional pentru reducerea riscului la

inundaţii;

Direcţii antagonice de acţiune datorită lipsei unei viziuni unitare.

Un aspect important ce trebuie subliniat este acela că elaborarea şi promovarea SNMRI crează

cadrul adecvat de dezbatere şi consultare publică asupra opţiunilor privind aplicarea celor mai

bune practici.

Tabel nr. 3-6 Evoluţia posibilă a stării mediului în situaţia neimplementării SNMRI pe termen

mediu şi lung

Aspecte de mediu

relevante Evoluţia posibilă în situaţia neimplementării SNMRI

Aer

Se pot înregistra tendinţe de creştere a concentraţiilor de poluanţi atmosferici ca

urmare a accidentelor în care sunt implicate substanţe periculoase, produse în urma

unor inundaţii.

Ape de suprafaţă

Influenţa antropică în geomorfologia cursurilor de apă fără o planificare corectă şi o

analiză detaliată va conduce la modificări ale regimului hidrologic cu impact direct

asupra menţinerii funcţiilor ecologice ale apelor curgătoare.

Ape subterane

Producerea inundaţiilor în zone în care se desfăşoară activităţi antropice intensive

(agricultură, industrie, etc) conduce la poluarea apelor subterane, iar în zonele sensibile

din punct de vedere al calităţii acest lucru va contribui la neatingerea obiectivelor

privind „starea bună” conform Directivei Cadru Apă.

Sol Există premisele menţinerii sau creşterii suprafeţelor de teren degradate ca urmare a

fenomenelor de eroziune şi inundaţiilor.

Modificări climatice Există riscul menţinerii unui efort scăzut de împădurire, cu efecte directe asupra

producerii şi nivelului de manifestare a unor riscuri la inundaţii.

Biodiversitate Lipsa unei viziuni strategice de ansamblu nu va permite utilizarea potenţialului imens

al zonelor umede în managementul riscului la inundaţii.

Populaţia şi Sănătatea

umană

În lipsa unei bune cunoaşteri a zonelor de risc la inundaţii va continua tendinţa de

extindere a suprafeţelor locuite în interiorul acestora.

Peisajul natural

Există riscul menţinerii unui efort scăzut de împădurire. Vor fi preferate specii non-

native datorită randamentului de creştere. Lucrările de reconstrucţie ecologică se vor

limita la înierbarea suprafeţelor afectate.

Moştenirea culturală

Lipsa unei viziuni integrate privind identificarea şi localizarea obiectivelor de

patrimoniu cultural faţă de zonele vulnerabile la inundaţii, va împiedica dezvoltarea

unor măsuri de protejare a acestora.

Creşterea gradului de

conştientizare asupra

problemelor de mediu

Lipsa programelor de informare şi conştientizare a populaţiei, precum şi de implicare a

aceteia în luarea deciziilor, va face în continuare ca aceasta să fie în egală măsură

expusă direct riscurilor legate de inundaţii, dar şi să reprezinte un factor important de

presiune asupra mediului înconjurător.



Pagina 34

4 4 CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE

ZONELOR POSIBIL A FI AFECTATE

SEMNIFICATIV DE IMPLEMENTAREA SNMRI

Implementarea strategiei va avea un efect preponderent pozitiv asupra obiectivelor relevante de

mediu. Cu toate acestea, în cadrul evaluării au fost identificate unele acţiuni din cadrul Planului de

acţiune (vezi capitolul 8) care au un potenţial consistent de generare a unor efecte negative.

Considerăm că singura măsură pentru care există suficiente argumente (experienţe anterioare în

România, experinţa altor ţări Europene) pentru a considera posibilitatea apariţiei unor efecte

negative semnificative este acţiunea O2 – Dezvoltarea infrastructurii de apărare a localităţilor în

zonele vulnerabile, din cadrul măsurii privind „Întărirea capacităţii de apărare împotriva

inundaţiilor”. Efectele semnificative negative pot apărea în raport cu obiectivul de mediu privind

„Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de floră şi faună”.

Potenţialele efecte semnificative sunt legate de modificarea parametrilor hidrologici în zone de

conservare a unor populaţii /habitate ale unor populaţii de plante şi animale, precum şi de

posibilitatea întreruperii, prin lucrări de amenajare, a unor circuite bio-geo-chimice naturale

esenţiale pentru menţinerea tuturor funcţiilor ecologice ale apelor curgătoare şi a sistemelor

ripariene.

Nu considerăm că există un conflict obligatoriu între acţiunile propuse pentru prevenirea

inundaţiilor şi conservarea habitatelor şi a speciilor. Efectele semnificative pot apare ca urmare a

aplicării unei soluţii într-o anumită locaţie („site specific”). Ne referim aici în principal la

construcţia de noi diguri de protecţie şi regularizarea cursurilor de apă.

Următoarele aspecte trebuie luate în considerare atunci când se analizează oportunitatea realizării

unor proiecte de tipul celor mai sus amintite:

Este important ca decizia privind executarea unor astfel de lucrări să se ia numai după

realizarea unor studii detaliate privind impactul pe termen lung şi la distanţă al proiectelor

asupra ecosistemelor naturale;

Orice analiză (tehnică, economică, de impact) trebuie să ia in calcul mai multe alternative.

Alternativa prioritară trebuie considerată cea care permite atingerea scopului propus cu cele

mai mici costuri de mediu;

O analiză cost beneficiu corectă (parte integrantă a unui studiu de fezabilitate) va trebui să ia

în considerare măsuri adecvate de reducere şi compensare a efectelor pe măsura impactului

generat, inclusiv refacerea integrală (structurală şi funcţională) a sistemelor ecologice afectate.

Dat fiind faptul că localizarea spaţială a proiectelor ce decurg prin punerea în aplicare a acţiunii

O2 nu este cunoscută la momentul prezentei evaluări nu avem practic argumente pentru a

considera că acestea ar putea avea un efect negativ semnificativ asupra ariilor naturale protejate.

Ne rezumăm la acest moment la propunerea de a se evita execuţia de îndiguiri şi regularizări de

albii în perimetrul ariilor naturale protejate (oricare ar fi statutul acestora: Natura 2000, IUCN

etc).



Pagina 35

5 5 PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE

RELEVANTE PENTRU SNMRI

În capitolul 4.1 al prezentei lucrări a fost prezentată analiza efectuată asupra stării actuale a

mediului la nivel naţional. În acest capitol au fost selectate principalele probleme de mediu cu

relevanţă directă pentru Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii.

Tabel nr. 5-1 Probleme de mediu relevante pentru SNMRI

Aspecte de mediu Probleme de mediu

Aer Necunoaşterea exactă a numărului obiectivelor industriale cu risc de producere

accidentelor (obiective Seveso) situate în zone cu risc de inundaţii;

Ape de suprafaţă Existenţa unor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor ce au condus la efecte

negative atât a zonelor din aval, cât şi a celor din amonte şi a celor adiacente;

Influenţa antropică în geomorfologia bazinelor hidrografice;

Distrugerea rolului funcţional al zonelor ripariene şi distrugerea zonelor

umede;

Poluarea râurilor şi apelor subterane prin aportul de poluanţi în urma

inundaţiilor;

Ape subterane

Sol

Existenţa unor zone întinse supuse eroziunii eoliene şi hidrice;

Realizarea de lucrări agricole intensive şi utilizarea pe scară largă a

îngrăşămintelor chimice;

Depozitarea necontrolată a deşeurilor direct pe sol, de multe ori pe malurile

cursurilor de apă;

Modificări climatice

Deşi conform datelor existente, cantităţile de gaze cu efect de seră emise în

atmosferă au cunoscut o scădere faţă de anul de referinţă 1989, se pot constata

schimbări în distribuţia şi cantităţile de precipitaţii, creşteri ale temperaturii etc,

ceea ce a condus la creşterea riscului de inundaţii în multe zone;

Insuficienţa suprafeţelor de păduri, cu rol atât în reţinerea şi stocarea gazelor

cu efect de seră cât şi pentru reducerea riscurilor naturale;

Biodiversitate

Intensificarea folosinţei terenurilor pentru agricultură, extinderea zonelor

locuite, activităţi industriale a condus la declinul biodiversităţii;

Pierderea habitatelor şi fragmentarea acestora;

Distrugerea unor păduri aluviale;

Populaţia şi Sănătatea

Umană

Existenţa unui număr ridicat de persoane expuse riscului potenţial de

inundaţii;

Existenţa unui număr ridicat de victime în urma inundaţiilor;

Afectarea unui număr ridicat de fântâni şi sisteme de alimentare cu apă ca

urmare a inundaţiilor, ceea ce conduce la apariţia de boli hidrice;



Pagina 36

Aspecte de mediu Probleme de mediu

Valori materiale

Extinderea zonelor construite (în special locuinţe) în zone inundabile;

Dezvoltarea de activităţi industriale în zone inundabile;

Existenţa unor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor cu grad de apărare

depăşit;

Peisajul natural

Degradarea zonelor de interes peisagistic sau de agrement;

Defrişari necontrolate şi extinderea urbanizării (principalele forme de impact

asupra peisajului natural);

Moştenirea culturală Necunoaşterea numărului obiectivelor de patrimoniu cultural (monumente

istorice) situate în zone cu risc de inundaţii;

Creşterea gradului de

conştientizare asupra

problemelor de mediu

Lipsa/insuficienţa programelor de informare şi conştientizare a populaţiei, ce

are ca efect atât expunerea directă a populaţiei la riscurile legate de inundaţii,

cât şi ca aceasta să reprezinte un factor important de presiune asupra mediului

înconjurător.

6 6 OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI

STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL,

COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL CARE

SUNT RELEVANTE PENTRU SNMRI

Pentru conturarea cadrului evaluării efectelor asupra mediului generate de implementarea

SNMRI, au fost selectate şi analizate mai multe obiective relevante, legate în mod direct de:

Aspectele de mediu indicate în Anexa 2 a HG 1076/2004;

Problemele de mediu relevante pentru SNMRI (vezi capitolul 6), rezultate în urma analizării

stării actuale a mediului;

Obiectivele şi măsurile propuse prin SNMRI.

Pentru propunerea listei de obiective relevante de mediu a fost realizată o analiză a documentelor

de referinţă regionale şi naţionale. Obiectivele relevante de mediu au fost discutate în cadrul

întâlnirilor grupului de lucru SEA pentru SNMRI. Forma finală a acestor obiective este

prezentată în Tabelul nr.7-1.

Tabel nr. 6-1 Aspecte de mediu şi obiectivele relevante de mediu stabilite în cadrul grupului de lucru a Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii

Aspecte de mediu Obiective relevante

Aer O.R.1 Prevenirea amplificării efectelor accidentelor majore în care sunt implicate

substanţe periculoase ca urmare a producerii unor inundaţii.



Pagina 37

Aspecte de mediu Obiective relevante

Ape de suprafaţă

O.R.2 Protecţia, îmbunătăţirea şi refacerea tuturor corpurilor de apă de suprafaţă în

scopul atingerii stării bune a acestora (Directiva Cadru Apă);

O.R.3 Menţinerea funcţiilor ecologice ale apelor curgătoare (Directiva Cadru Apă);

O.R.4 Evitarea alterării şi a influenţei antropice în geomorfologia bazinelor hidrografice;

O.R.5 Prevenirea poluării cursurilor de apă ca urmare a inundaţiilor şi a efectelor asociate

lor asupra calităţii ecologice a cursurilor de apă.

Ape subterane

O.R.6 Prevenirea sau limitarea aportului de poluanţi în apele subterane şi prevenirea

deteriorării stării tuturor corpurilor de ape subterane ca urmare a inundaţiilor şi a

efectelor asociate lor asupra calităţii ecologice a cursurilor de apă.

Sol

O.R.7 Protecţia solului pe baza principiilor conservării funcţiilor acestuia şi a prevenirii

degradării solurilor;

O.R.8 Încurajarea schimbărilor în practica agricolă pentru a preveni sau minimiza

scurgerea şi inundaţiile asociate ei ca urmare a unor lucrări agricole intensive.

Modificări

climatice

O.R.9 Minimizarea sau prevenirea impactului schimbărilor climatice asupra producerii

fenomenelor de inundaţii.

Biodiversitate

O.R.10 Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de floră şi faună;

O.R.11 Dezvoltarea reţelei Natura 2000 cu respectarea cerinţelor din Directivele privind

habitatele şi păsările.

Sănătatea Umană

O.R.12 Protejarea sănătăţii populaţiei de efectele adverse ale contaminării apei destinate

consumului uman din cauza inundaţiilor;

O.R.13 Prevenirea şi minimizarea riscului la inundaţii a populaţiei şi a comunităţilor

umane;

O.R.14 Prevenirea apariţiei de epidemii sau minimizarea deteriorării stării de sănătate a

populaţiei ca urmare a impactului fenomenului de inundaţii şi a poluării asociate acestuia.

Valori materiale

O.R.15 Prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la

inundaţii a zonelor populate, a obiectivelor economice şi a bunurilor;


inundaţii a infrastructurilor existente;


inundaţii a terenurilor agricole cultivate;

O.R.18 Asigurarea că infrastructurile critice (poduri, podeţe, punţi, aeroporturi) rămân

accesibile în timpul inundaţiilor extreme.

Peisajul natural O.R.19 Protecţia şi îmbunătăţirea peisajului natural cu conservarea aspectului său estetic.

Moştenirea

culturală

O.R.20 Protecţia şi conservarea in situ a bunurilor istorice şi a monumentelor;

O.R.21 Păstrarea tradiţiilor şi a obiceiurilor locale.

Creşterea gradului

de conştientizare

asupra

problemelor de

mediu

O.R.22 Informarea corectă a populaţiei privind riscurile şi efectele fenomenelor de

inundaţie;

O.R.23 Implicarea activă a comunităţilor în procesul decizional şi în implementarea

măsurilor de prevenire şi reducere a efectelor inundaţiilor.



Pagina 38

7 7 POTENŢIALE EFECTE

SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

7.1 METODOLOGIA DE EVALUARE

În conformitate cu prevederile articolului 14 din HG 1076/2004, în cadrul grupului de lucru SEA

au fost analizate diferite posibilităţi de evaluare a SNMRI cu privire la domeniul şi nivelul de

detaliu al informaţiilor ce trebuie incluse în raportul de mediu.

Anexa 4 a prezentului raport prezintă evaluarea compatibilităţii între obiectivele generale şi

specifice ale Strategiei, precum şi compatibilitatea acestora cu obiectivele relevante de mediu

propuse în cadrul procedurii de Evaluare strategică de mediu. Acestă evaluare s-a realizat conform

„Ghidului generic privind Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe”, elaborat în cadrul

proiectului EuropeAid/121491/D/SER/RO (PHARE 2004/016 – 772.03.03) „Întărirea

capacităţii instituţionale pentru implementarea şi punerea în aplicare a Directivei SEA şi a

Directivei de Raportare”.

Evaluarea SNMRI s-a realizat apoi la nivelul celor 83 de acţiuni stabilite pentru implementarea

măsurilor propuse în cadrul Planului de acţiune (Capitolul cinci al Strategiei), considerat a fi nivelul

optim de sinteză şi deopotrivă de detaliere al strategiei. Evaluarea de mediu s-a realizat prin

analizarea modului în care aceste acţiuni contribuie la atingerea obiectivelor de mediu relevante.

Determinarea efectelor semnificative potenţiale asupra mediului s-a realizat ţinând cont de criteriile

prezentate în Anexa nr. 1 a HG 1076/2004.

Pentru evaluare a fost utilizat sistemul de notare prezentat în continuare.

Tabel nr. 7-1 Scala de cuantificare a efectelor generate de punerea în aplicare a acţiunilor

Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii asupra obiectivelor de mediu

relevante

Valoarea Justificare

+3 Efect pozitiv semnificativ asupra obiectivului de mediu relevant

+2 Efect pozitiv direct asupra obiectivului de mediu relevant

+1 Efect pozitiv indirect/redus asupra obiectivului de mediu relevant

0 Niciun efect / efectul nu poate fi evaluat

-1 Efect negativ indirect/redus asupra obiectivului de mediu relevant

-2 Efect negativ direct asupra obiectivului de mediu relevant

-3 Efect negativ semnificativ asupra obiectivului de mediu relevant

7.2 EFECTE ASUPRA MEDIULUI GENERATE DE IMPLEMENTAREA SNMRI

Rezultatele evaluării efectelor asupra obiectivelor relevante de mediu sunt prezentate tabelar,

pentru fiecare dintre acţiunile propuse prin SNMRI. Pentru economie de spaţiu titlul acţiunilor şi

obiectivelor relevante de mediu a fost codificat (vezi Capitolul 7 pentru prezentarea detaliată a

obiectivelor relevante de mediu şi Anexa 3 pentru acţiunile propuse în cadrul Planului de acţiune



Pagina 39

pentru implementarea SNMRI).

Tabel nr. 7-2 Tabel sintetic privind evaluarea efectelor asupra mediului generate de punerea în

aplicare a acţiunilor pentru implementarea măsurilor propuse în cadrul Planului de acţiune al

SNMRI

Acţiuni Obiective relevante de mediu Efecte

negative Efecte

pozitive 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23

A1 1 1 0 2

A2 0 0

A3 2 0 2

A4 0 0

A5 1 0 1

B1 0 0

B2 2 0 2

B3 1 0 1

B4 1 1 0 2

C1 1 0 1

C2 1 0 1

D1 1 0 1

D2 1 1 1 1 0 4

D3 1 1 1 1 0 4

D4 1 0 1

D5 1 0 1

E1 1 0 1

E2 1 0 1

E3 1 1 0 2

E4 0 0

E5 1 0 1

F1 1 1 0 2

F2 1 1 0 2

F3 0 0

F4 1 1 0 2

F5 1 1 0 2

F6 1 1 0 2

F7 0 0

G1 1 0 1

G2 1 1 0 2

G3 1 1 1 1 0 4

H1 1 0 1

H2 1 1 1 1 0 4

H3 1 1 0 2

H4 1 1 1 1 1 0 5

I1 1 0 1

I2 1 0 1

I3 1 0 1



Pagina 40


negative Efecte

pozitive 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23

I4 1 0 1

J1 1 1 1 1 1 0 5

J2 1 0 1

J3 1 1 0 2

K1 1 1 1 1 1 1 0 6

K2 1 1 -2 -2 2

K3 1 1 1 1 0 4

L1 1 0 1

L2 1 0 1

L3 1 0 1

L4 1 0 1

L5 1 0 1

M1 1 1 1 2 1 1 1 2 0 10

M2 1 1 2 0 4

M3 1 1 0 2

N1 -1 -1 1 1 1 -2 3

N2 2 1 1 1 1 1 0 7

N3 -2 -1 1 1 -3 2

O1 -1 -1 -1 1 1 1 1 -3 4

O2 -2 -2 -3 -1 2 1 1 -2 -10 4

O3 1 2 1 2 1 2 1 1 1 0 12

P1 -1 -1 2 -2 2

P2 -1 -1 1 -2 1

P3 0 0

Q1 2 1 0 3

Q2 1 1 1 2 0 5

Q3 0 0

R1 1 1 1 1 1 1 0 6

R2 2 1 1 1 1 1 1 1 0 9

R3 1 2 1 1 0 5

S1 1 0 1

S2 1 0 1

S3 1 1 1 0 3

S4 1 1 1 0 3

T1 1 1 1 1 0 4

T2 -1 -1 1 1 1 1 -2 4

T3 1 0 1

U1 1 0 1

U2 1 1 0 2

U3 1 1 0 2

V1 0 0



Pagina 41


negative Efecte

pozitive 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23

V2 0 0

V3 0 0

W1 1 0 1

W2 1 0 1

Acţiunile care includ potenţiale efecte negative sunt prezentate în tabelul următor.

Acţiune Justificare pentru considerarea unor efecte negative

K2 Strămutarea caselor expuse din

zonele cu risc crescut la inundaţii,

atunci când se justifică.

Acţiunea K2 a fost analizată în cadrul întâlnirilor Grupului de Lucru

admiţându-se că poate genera efecte negative asupra obiectivului relevant de

mediu nr. 21 „Păstrarea tradiţiilor şi a obiceiurilor locale”. Gradul de

semnificaţie al acestor efecte este dat de amploarea acestor activităţi.

Considerăm important să subliniem faptul că strămutarea unor locuinţe

izolate, construite relativ recent, nu poate avea efecte negative semnificative

asupra moştenirii culturale. Ne exprimăm însă reţinerea pentru eventuale

acţiuni de strămutare ce ar include localităţi întregi sau peste 50% din

teritoriul acestora, în cazul în care se constată că acestea sunt expuse direct

riscurilor la inundaţii. Găsim necesar ca o astfel de decizie să se ia numai

după obţinerea unui aviz din partea Ministerului Culturii. Strămutările nu

trebuie să conducă la pierderea tradiţiilor şi a obiceiurilor locale, iar dacă un

astfel de risc există, iniţiatorul unui astfel de proiect trebuie să identifice şi să

implementeze măsuri compensatorii înainte de realizarea strămutărilor.

N1 Promovarea unei întreţineri mai

bune şi a gestionării albiilor şi

malurilor.

Aceste acţiuni presupun intervenţii în albiile râurilor ce pot conduce la

modificări ale regimului hidrologic cu impact direct dar şi la distanţă şi pe

termen lung asupra speciilor sălbatice, habitatelor şi sistemelor ecologice ce

depind de aceste resurse. Desigur toate aceste acţiuni ascund un număr de

riscuri, în principal asupra conservării habitatelor naturale şi a speciilor

sălbatice, multe dintre care pot fi doar intuite. Subliniem şi aici necesitatea

realizării unor evaluări corecte ale impactului asupra mediului pentru fiecare

dintre viitoarele proiecte propuse.

Consecvenţi criteriilor de evaluare agreate am considerat că singura acţiune

pentru care există suficiente argumente (experienţe anterioare în România,

experinţa altor ţări Europene) pentru a considera posibilitatea apariţiei unor

efecte semnificative este măsura O2 – Dezvoltarea infrastructurii de apărare a

localităţilor în zonele vulnerabile. Vezi în acest sens argumentaţiile din

capitolul 5.

N3 Promovarea unei mai bune

gestionări a debitului solid natural din

râuri.

O1 Refacerea lucrărilor de apărare în

zonele vulnerabile afectate în urma

viiturilor. Abandonarea lucrărilor

afectate în zonele cu vulnerabilitate

redusă şi reamplasarea lor.

O2 Dezvoltarea infrastructurii de

apărare a localităţilor în zonele

vulnerabile.

P1 Program naţional de reabilitare a

podurilor.

P2 Program de modernizare a reţelei

naţionale.

T2 O mai bună întreţinere a digurilor,

în funcţie de priorităţi.



Pagina 42

7.3 EVALUAREA EFECTELOR DE MEDIU CUMULATIVE ALE

IMPLEMENTĂRII SNMRI ASUPRA OBIECTIVELOR DE MEDIU

RELEVANTE

Evaluarea efectelor cumulative de mediu generate de implementarea SNMRI s-a realizat prin

însumarea notelor de evaluare acordate în cadrul secţiunii anterioare (note de evaluare pozitive şi

negative pentru fiecare obiectiv de mediu relevant). Imaginea de ansamblu a impactului generat

de acest plan este prezentată în Figura 8-1. Observaţii şi concluzii ale acestei evaluări sunt

prezentate în continuare.

Figura nr. 7-1 Rezultatele evaluării cumulative a implementării SNMRI

(Sunt prezentate potenţialele efecte negative şi pozitive asupra obiectivelor relevante de mediu.

Descrierea obiectivelor este făcută în capitolul 7.)

Principala contribuţie a strategiei este de dezvoltare a capacităţii instituţionale pentru identificarea

şi managementul riscurilor la inundaţii. Dezvoltarea instituţională nu reprezintă un aspect de

mediu şi ca atare nu a fost formulat un astfel de obiectiv relevant de mediu faţă de care să

evaluăm SNMRI. Trebuie să subliniem însă rolul critic al acestei componente a SNMRI care este

în măsură să asigure fundamentul pentru reuşita întregului demers.



Pagina 43

Analiza rezultatelor ne permite în primul rând să identificăm faptul că implementarea planului are

un caracter preponderent pozitiv (ponderea efectelor negative este de 1:7). Obiectivele de mediu

care cumulează cele mai multe efecte negative sunt O.R.4 Evitarea alterării şi a influenţei

antropice în geomorfologia bazinelor hidrografice şi O.R.10 Conservarea habitatelor naturale şi a

speciilor sălbatice de floră şi faună.

Figura nr. 7-2 Ponderea potenţialelor efecte generate de implementarea Strategiei

Faţă de obiectivele de mediu agreate în cadrul Grupului de Lucru, cea mai importantă contribuţie

a Strategiei este de îmbunătăţire a capacităţii de informare corectă a populaţiei cu privire la

riscurile şi efectele fenomenelor de inundaţie (Obiectivul relevant de mediu nr. 22). Putem face

afirmaţia că Strategia reprezintă un suport imens pentru activităţi de dezvoltare a bazei de date şi

cunoştiinţe privind modul de producere şi efectele inundaţiilor (studii şi cercetări). Este o

oportunitate care trebuie valorificată în principal prin centrele naţionale de excelenţă în cercetare.

O altă contribuţie semnificativă a strategiei se adresează în egală măsură prevenirii şi minimizării

riscului la inundaţii a populaţiei şi a comunităţilor umane (OR13) şi prevenirii şi minimizării

pierderilor economice prin reducerea riscului la inundaţii a zonelor populate, a obiectivelor

economice şi a bunurilor (OR15). Cu alte cuvinte salvarea vieţilor omeneşti şi a bunurilor acestora

au prioritate. Considerăm că acesta este un punct forte al Strategiei, în condiţiile în care una din

ţintele anului 2039 a Strategiei este chiar reducerea la nici o pierdere de vieţi omeneşti.

Prin includerea propunerilor formulate în cadrul Grupului de lucru, s-a reuşit obţinerea unui

punctaj global pozitiv pentru obiectivul relevant de mediu Dezvoltarea reţelei Natura 2000 (OR

11), care în forma iniţială a Strategiei a fost evaluat negativ.

Evaluarea a evidenţiat posibilitatea apariţiei unor efecte predominant negative pentru trei

obiective relevante de mediu:

O.R.4 Evitarea alterării şi a influenţei antropice în geomorfologia bazinelor hidrografice;

O.R.21 Păstrarea tradiţiilor şi a obiceiurilor locale;

O.R.10 Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de floră şi faună.



Pagina 44

Măsurile structurale ce vizează refacerea şi extinderea lucrărilor de protecţie împotriva

inundaţiilor, precum şi mărirea capacităţii de transport a albiilor minore sunt cele care generează

cele mai multe efecte negative potenţiale pentru cele trei obiective de mediu enunţate anterior.

Acesta este de altfel motivul pentru care considerăm că principalele alternative ce trebuie luate în

considerare vor trebui să vizeze tocmai aceste măsuri. Câteva elemente privind modalitatea de

prioritizare a opţiunilor de management a riscului la inundaţii sunt oferite în Capitolul 11.

Figura nr. 7-3 Ierarhizarea contribuţiei SNMRI în atingerea obiectivelor de mediu propuse în

cadrul evaluării

În forma actuală, Strategia nu aduce practic nici o contribuţie la atingerea obiectivului O.R.20

privind “Protecţia şi conservarea în situ a bunurilor istorice şi a monumentelor”. În cadrul

prezentului Raport (Capitolul 10) au fost formulate propuneri ce pot aduce contribuţii la

îmbunătăţirea strategiei şi atingerea obiectivului de mediu mai sus menţionat.



Pagina 45

8 8 POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE

ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA

SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ

Trebuie subliniat faptul că inundaţiile produc efecte transfrontiere. Propunerile strategiei pot

contribui însă la limitarea acestora.

Efectele de mediu ce pot apare “la distanţă” ca urmare a implementării măsurilor şi acţiunilor

propuse de Strategie se referă în principal la cursurile de apă de frontieră.

Unele dintre măsurile şi acţiunile propuse în cadrul Strategiei (N1, N3, O1, O2 – identificate ca

putând avea potenţiale efecte negative) pot genera efecte transfrontiere. Aprecierea posibilităţii de

apariţie a acestor efecte nu se poate face fără cunoaşterea localizării spaţiale clare a zonelor de

implementare a acestor măsuri.

O parte dintre viitoarele proiecte (în principal cele ce vizează cursurile de apă de frontieră) vor

trebui dezvoltate fie în parteneriat cu ţările vecine, fie implicând un proces de consultare cu

autorităţile şi părţile interesate din ţările vecine pe parcursul elaborării proiectelor şi a studiilor de

evaluare a impactului asupra mediului.

În această fază de evaluare NU au fost identificate potenţiale efecte semnificative asupra mediului

sau asupra sănătăţii umane în context transfrontieră, ce ar necesita consultarea statelor vecine.

9 9 MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI,

REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE COMPLET

POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA

MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII SNMRI

Hotărârea de Guvern 1076/2004 prevede stabilirea de „măsuri de prevenire, reducere şi

compensare a efectelor semnificative asupra mediului rezultate în urma implementării

planului”.

Trebuie însă subliniat faptul că nivelul de detaliu al Strategiei Naţionale de Management al

Riscului la Inundaţii (şi astfel nivelul de detaliu al evaluării strategice de mediu) nu permite

identificarea în detaliu a tuturor efectelor potenţiale ce pot apare ca urmare a implementării

Strategiei (a planurilor şi proiectelor subsecvente).

Prevenirea şi reducerea efectelor adverse asupra mediului se poate face numai prin considerarea

evaluării de mediu în toate etapele de pregătire şi implementare a strategiei:

Evaluarea strategică de mediu va trebui avută în vedere la realizarea şi implementarea

planurilor de rang inferior, ce vor intra sub incidenţa prevederilor Strategiei (Scheme

directoare de amenajare si management al bazinelor hidrografice, Planuri bazinale de



Pagina 46

gestionare a riscului la inundaţii, Planuri de apărare împotriva inundaţiilor);

Proiectele de investiţii propuse a fi realizate, cu impact potenţial asupra mediului (în înţelesul

dat de Ordinul 863/2002), vor trebui evaluate din punct de vedere al impactului asupra

mediului. Evaluările de impact se vor întocmi în conformitate cu cerinţele legislaţiei naţionale

în vigoare şi vor putea permite identificarea:

o Efectelor potenţiale asupra mediului în aria de proiect;

o Celor mai bune tehnici şi soluţii disponibile pentru activităţile propuse;

o Setului de măsuri necesar prevenirii, reducerii şi compensării efectelor negative asupra

mediului generat de proiectul în cauză;

o Setului de măsuri pentru monitorizarea efectelor asupra mediului ale implementării

proiectelor.

În tabelul următor sunt propuse o serie de măsuri pentru a preveni, reduce sau compensa

potenţialele efecte negative ale implementării Strategiei. Unele dintre măsurile propuse aici se

adresează mai multor aspecte (şi probleme) de mediu. Pentru a respecta structura lucrării, ele au

fost încadrate convenţional unui singur aspect de mediu. Facem de asemenea precizarea că o

parte dintre aceste măsuri se regăsesc deja în Strategie, ca urmare a discuţiilor din cadrul

grupurilor de lucru.

Aspecte de mediu

relevante

Măsuri pentru prevenirea, reducerea şi compensarea potenţialelor efecte adverse

asupra mediului

Aer

M1. Identificarea tuturor obiectivelor Seveso care sunt amplasate în zonele cu risc de

inundaţii şi includerea în platforma GIS.

M2. Înştiinţarea titularilor obiectivelor Seveso asupra riscurilor şi cooptarea câte unui

reprezentant în CJSU.

Ape de suprafaţă

M3. Identificarea în cadrul planurilor bazinale de gestionare a riscurilor la inundaţii a

zonelor cu potenţial de retenţie a inundaţiilor ce pot fi supuse unor procese de

reconstrucţie /reabilitare ecologică.

M4. Introducerea ca primă opţiune tehnică în studiile de fezabilitate a soluţiei de

utilizare a capacităţii naturale de retenţie a zonelor inundabile (reconstrucţia ecologică a

zonelor inundabile). Considerarea re-meandrării (refacerii meandrelor) unor cursuri de

apă.

M5. Identificarea de soluţii, pentru fiecare dintre depozitele neconforme de deşeuri

amplasate în zonele cu risc de inundaţii. Soluţiile vor trebui să ia în considerare

impermeabilizarea bazei/taluzului depozitului şi chiar transferul deşeurilor într-un

depozit conform.

Ape subterane

M6. Monitorizarea calităţii apelor subterane pe durata şi după producerea inundaţiilor.

Identificarea clară a zonelor de risc în relaţie cu sursele de poluare existente la suprafaţa

terenului.

Sol M7. Monitorizarea (cunoaşterea) suprafeţei pe care se desfăşoară agricultură durabilă (în

înţelesul dat de PNDR).

Modificări climatice

M8. Cercetarea în domeniul modificărilor climatice trebuie privită ca o prioritate.

Studiile trebuie să includă mai multe scenarii. Este necesară identificarea din timp a

unor viitoare noi zone de risc (care încă nu s-au manifestat ca atare) sau a dispariţiei



Pagina 47

Aspecte de mediu

relevante

Măsuri pentru prevenirea, reducerea şi compensarea potenţialelor efecte adverse

asupra mediului

unora dintre zonele actuale de risc (evitarea unor investiţii care ar putea deveni inutile în

25 de ani).

Biodiversitate

M9. Includerea în platforma GIS nu numai a limitelor arilor naturale protejate, dar şi a

habitatelor naturale (conform Corine Land Cover) cu identificarea clară a habitatelor

prioritare ce necesită o conservare strictă.

M10. Evitarea implementării unor măsuri structurale (de tipul barajelor şi îndiguirilor)

în interiorul ariilor naturale protejate.

M11. Realizarea unor studii detaliate privind impactul lucrărilor de “apărare împotriva

inundaţiilor” asupra ariilor naturale protejate, pentru oricare intervenţie structurală ce se

desfăşoară la o distanţă mai mică de 20 km amonte sau aval de limitele ariilor protejate.

Aceste studii vor trebui să includă modelări hidrologice pentru cel puţin două

alternative de realizare şi evaluarea impactului la nivelul fiecărei specii /habitat de

interes conservativ.

Sănătatea umană

M12. Considerarea zonelor de protecţie sanitară în cadrul planurilor bazinale de

gestionare a riscurilor la inundaţii (atât pentru obiectivele publice cât şi pentru cele

private), aşa cu sunt ele identificate în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului.

Identificarea unor soluţii caz cu caz, pentru fiecare din obiectivele plasate în zone cu

risc de inundaţii.

Peisajul natural M13. Utilizarea speciilor vegetale native în lucrările de împădurire propuse. Evitarea

utilizării speciilor exotice şi a celor cu potenţial caracter invaziv

Moştenirea

culturală

M14. Identificarea clară (includerea în platforma GIS) a monumentelor istorice, siturilor

arheologice şi clădirilor de patrimoniu ce ar putea fi afectate de inundaţii.

M15. Identificarea tradiţiilor şi obiceiurilor unice existente în zonele de risc la inundaţii

ce ar putea fi periclitate de eventuale acţiuni de strămutare.

M16. În cazul identificării necesităţii strămutării unor persoane, relocarea acestora să se

facă prioritar în perimetre intravilane ce nu se află în zone cu risc la inundaţii.

Creşterea gradului

de conştientizare

asupra problemelor

de mediu

M17. Problematica informării populaţiei este foarte bine tratată în SNMRI. Considerăm

necesar a adăuga că o metodă utilă de informare şi implicare a cetăţenilor este aceea de

organizare a unor evenimente de genul consultărilor şi dezbaterilor publice care să

permită comunităţilor formularea de opinii colective precum şi propunerea de iniţiative.

Efecte

transfrontieră

M18. Toate proiectele ce vizează implementarea măsurilor structurale ce se vor

desfăşura pe cursuri de apă de frontieră vor trebui să implice un proces de consultare cu

autorităţile din statele vecine.



Pagina 48

10 10EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU

CONDUS LA SELECTAREA

VARIANTELOR ALESE

SNMRI este prezentată într-o singură versiune. S-a optat pentru alegerea unei soluţii de

remodelare permanentă a măsurilor strategiei faţă de aceea a pregătirii mai multor alternative şi

selectarea celei mai favorabile. Modul în care unele dintre măsuri au fost formulate iniţial este în

unele cazuri foarte departe de variantele finale.

Elaborarea Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii a reprezentat un proces de

durată. Prima versiune a Strategiei, precum şi o serie de alte documente suport pentru aceasta, au

fost realizate în cadrul programului PHARE 2005 /017 – 690.01.01 „Contribuţii la dezvoltarea

strategiei de management al riscului la inundaţii” de către Consorţiul SCE /CEMAGREF

/HYDRATEC /GINGER S.A. /MEMORIS /ODISEA Consulting, în perioada Februarie 2008

– Mai 2009. Această versiune poate fi considerată prima alternativă a Strategiei.

Ulterior, datorită necesităţii de simplificare şi de a integra comentariile tuturor autorităţilor

interesate, participante în cadrul grupurilor de lucru, ce au de asemenea responsabilităţi şi atribuţii

privind managementul riscului la inundaţii, Strategia a fost revizuită de Institutul Naţional de

Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA). Facem precizarea că prezenta evaluare s-a realizat

pe cea de-a cincea versiune revizuită de către INHGA.

Strategia conţine o serie de obiective generale şi specifice, precum şi o serie de măsuri de

implementare (dezvoltate printr-o serie de acţiuni), cea mai mare parte a acestora fiind însă

măsuri nestructurale. Formularea acestor obiective şi măsuri a fost discutată în cadrul grupurilor

de lucru.

În formularea obiectivelor şi măsurilor de acţiune propuse s-a ţinut cont de:

Tendinţele privind managementul riscului la inundaţii manifestate în ultimii ani;

Principiile şi conceptele de bază ce stau la elaborarea Strategiei;

Condiţiile particulare ale sistemului naţional de management al riscului la inundaţii;

Prevederile altor strategii, planuri şi programe regionale / naţionale / internaţionale.

Prima variantă a Strategiei propunea 11 Obiective generale şi 26 de Obiective specifice, dintre

care 6 vizau domeniul economic, 9 domeniul social şi 11 erau obiective de mediu. Ultima

versiune a Strategiei, ce reprezintă de altfel varianta selectată, propune în plus faţă de prima

variantă un număr de 5 obiective specifice de mediu, crescând numărul acestora la 16.

În ceea ce priveşte măsurile, în cazul celor nestructurale trebuie făcută precizarea că multe derivă

din obligaţiile pe care România le are ca stat membru al Uniunii Europene, respectiv din

obligaţiile de a implementa cerinţele directivelor europene relevante. Pentru aceste tipuri de

măsuri este dificil, iar uneori imposibil de formulat alternative, cerinţele şi termenele de

implementare fiind clar stabilite.



Pagina 49

În cazul măsurilor structurale (lucrări de apărare), se poate constata că acestea rămân elemente

importante în prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor. În cadrul Strategiei se pune însă

accent pe luarea în considerare în cadrul acestor măsuri a aspectelor privind conservarea naturii şi

amenajarea teritoriului.

Evaluarea primei versiuni a Strategiei s-a realizat la nivelul măsurilor propuse, utilizând aceeaşi

metodologie prezentată în acest raport. Analiza rezultatelor a condus la identificarea faptului că

implementarea acesteia avea un caracter preponderent pozitiv, ponderea efectelor negative fiind

de 1:4. Evaluarea a evidenţiat posibilitatea apariţiei unor efecte predominant negative pentru trei

obiective relevante de mediu: O.R.3 Menţinerea funcţiilor ecologice ale apelor curgătoare

(conform Directivei Cadru Apă), O.R.4 Evitarea alterării şi a influenţei antropice în

geomorfologia bazinelor hidrografice şi O.R.11 Dezvoltarea reţelei Natura 2000 cu respectarea

cerinţelor din Directivele privind habitatele şi păsările. Varianta iniţială a Strategiei nu aducea

practic nici o contribuţie la atingerea unor obiective precum: O.R. 1 - Prevenirea amplificării

efectelor accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase ca urmare a producerii

unor accidente (OR 1); O.R.20 - Protecţia şi conservarea in situ a bunurilor istorice şi a

monumentelor; O.R.21 - Păstrarea tradiţiilor şi a obiceiurilor locale.

Evaluarea acţiunilor propuse de varianta selectată a Strategiei (cea analizată pe larg în prezentul

Raport), prin includerea propunerilor formulate în cadrul Grupului de lucru, a condus la creşterea

ponderii efectelor pozitive faţă de cele negative la 1:7. Astfel principalul motiv care a condus la

selectarea actualei variante a Strategiei este diferenţa între ponderile efectelor negative identificate

în evaluarea celor două versiuni.

Aşa cum se evidenţiază în capitolul de evaluare, măsurile structurale care privesc: i) extinderea

lucrărilor de protecţie împotriva inundaţiilor, ii) refacerea capacităţii de transport a albiilor

minore, iii) reabilitarea lucrărilor de protecţie împotriva inundaţiilor, sunt cele mai susceptibile a

genera efecte negative semnificative asupra mediului. Deşi încă din prima variantă a Strategiei se

recunoştea necesitatea reabilitării şi creării de zone umede pentru sporirea capacităţii naturale de

retenţie a viiturilor, ca alternativă la mările structurale amintite anterior, ultima variantă a

Strategiei exprimă necesitatea privind „analizarea cu prioritate a soluţiilor de utilizare a capacităţii

naturale de retenţie a zonelor inundabile”.

În formularea măsurilor s-a menţinut un nivel redus de detaliere care să permită o oarecare

flexibilitate în definirea ulterioară a soluţiilor de implementare. Alternative detaliate se vor elabora

şi analiza corespunzător în cazul proiectelor concrete ce vor viza implementarea diferitelor măsuri

propuse în Strategie. Dorim să subliniem însă încă o dată necesitatea şi importanţa evaluării

efectelor asupra mediului ale acestor proiecte individuale, evaluarea SEA punând în evidenţă

posibilitatea apartiţiei unor efecte negative semnificative ca urmare a implementării unor astfel de

măsuri.

Alternativa pe care o propune echipa SEA este aceea de considerare cu prioritate a utilizării

zonelor inundabile în managementul riscului la inundaţii. Subiectul nu este nou, iar în literatura de

specialitate există numeroase exemple de succes implementate la nivel mondial.

Într-o lucrare recent apărută sub egida Programului de Cooperare asupra Apei şi Climei (CPWC),

Asociaţia Internaţională a Apei (IWA), Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii

(IUCN) şi Consiliul Mondial al Apei (WWC), Smith & Barchiesi propun o nouă perspecitivă



Pagina 50

asupra modului de adaptare la schimbările climatice: “interpretarea mediului ca infrastructură,

asigurând rezilienţa la impactul modificărilor climatice asupra apei prin investiţii în natură”.

Principalul argument avansat este acela că doar bazinele hidrologice funcţionale cu lunci

inundabile intacte, ce pot reţine apa şi controla inundaţiile, pot fi considerate ca infrastructuri

adaptabile la modificările climatice.

Conform WWF (Programul Dunăre Carpaţi, 2006), inundaţiile excepţionale din anul 2006 au

evidenţiat impactul generat de lipsa zonelor de retenţie precum şi importanţa şi necesitatea

schimbărilor de atitudine privind măsurile de control al inundaţiilor.

Considerăm că pentru reuşita SNMRI este necesară nu doar includerea conceptelor de rezilienţă

şi adaptabilitate, dar şi a unor măsuri de operaţionalizare a acestor concepte. Vorbind de rezilienţă

şi adaptabilitate trebuie să ne gândim la structuri plastice şi dinamice precum zonele inundabile,

care pe lângă serviciile directe pe care le oferă în managementul riscului la inundaţii reprezintă şi

suport pentru menţinerea şi dezvoltarea capitalului natural (habitate, specii de floră şi faună

sălbatică).

Concluzionând, propunerea noastră nu este aceea de excludere totală a unor soluţii precum

digurile de protecţie sau regularizarea cursurilor râurilor, ci de a considera cu prioritate (acolo

unde este posibil) utilizarea zonelor umede (reconstrucţia /reabilitarea sau crearea lor) în

managementul riscului la inundaţii.

Din punct de vedere al implementării Strategiei, propunem în cele ce urmează o prioritizare a

opţiunilor de management al riscurilor la inundaţii prin măsuri structurale.

Toate măsurile structurale de protecţie la inundaţii sunt costisitoare. Suntem de acord că alegerea

unei astfel de măsuri trebuie făcută în urma unei analize cost-beneficiu. Dorim să subliniem însă

că o analiză riguroasă trebuie să ia în calcul costurile şi beneficiile de mediu, atât pe termen

scurt cât şi pe termen lung. Acele măsuri (proiecte) care nu au beneficii de mediu sau mai mult au

costuri de mediu (uneori pe termen lung) nu pot fi considerate ca priorităţi de acţiune.

O prioritizare corectă a măsurilor structurale necesare gestionării riscului la inundaţii este

următoarea (vezi şi Figura nr. 11-1):

1. Împădurirea terenurilor şi extinderea/înfiinţarea perdelelor forestiere trebuie să reprezinte o

cerinţă critică în reducerea efectelor negative ale inundaţiilor, în special în bazinele superioare

ale râurilor. Menţionăm că această măsură are un rol semnificativ în îmbunătăţirea serviciilor

ecologice la nivelul întregului bazin.

2. Reconstrucţia şi reabilitarea ecologică a zonelor umede trebuie să reprezinte principala

opţiune tehnică atunci când se analizează (la nivel de bazin hidrografic) alternativele privind

modul de gestionare al viiturilor. Ţinta proiectelor de reconstrucţie ecologică trebuie să fie

aceea de conversie a potenţialului destructiv al apelor mari în potenţial de dezvoltare al

capitalului natural. Convenţional, aceste proiecte nu au efecte negative asupra mediului.

Necesită însă o riguroasă fundamentare ştinţiifică pentru fiecare caz în parte.

3. Crearea de noi zone umede presupune înfiinţarea acestora acolo unde ele nu au existat

anterior. Includem aici atât zone inundabile temporar, suprafeţe permanent acoperite de apă

cu adâncime mică sau lacuri artificiale. Înfiinţarea acestora necesită atât fundamentare

ştiinţifică riguroasă, cât şi o evaluare corectă a impactului asupra mediului.



Pagina 51

4. Proiectele de reabilitare a infrastructurii de protecţie la inundaţii trebuie să se desfăşoare acolo

unde există argumente solide care să dovedească eficienţa anterioară ale acestora, atât local cât

şi la nivelul întregului bazin. Aceste proiecte pot avea efecte negative asupra mediului, însă

incomparabil mai mici decât cele generate la momentul realizării iniţiale.

5. Refacerea capacităţii de transport a albiilor minore presupune alterarea habitatelor bentonice

(sedimente) cu efecte negative pe termen scurt sau mediu asupra întregului ecosistem acvatic.

Facem precizarea însă că, în anumite situaţii, creşterea capacităţii de transport a albiei minore

nu va face decât să transfere riscul în aval. Acolo unde este necesara evacuarea rapida a apei

se va recurge la crestera capacitatii de transport a albiilor minore, dar in tandem cu masuri

compensatorii care sa atenueze efectele negative produse.

6. Prin extinderea infrastructurii de protecţie la inundaţii înţelegem în principal construcţia de

noi diguri de protecţie sau realizarea unor lacuri de acumulare. Considerăm că acestea trebuie

să reprezinte ultima opţiune tehnică şi că decizia de realizare a acestora trebuie luată după ce

se constată că niciuna din opţiunele de mai sus nu sunt aplicabile sau suficiente. Digurile de

protecţie au un efect negativ semnificativ asupra zonelor ripariene (malurile cursurilor de apă)

şi indirect (pe termen lung şi la distanţă) asupra ecosistemelor acvatice în ansamblu.

Figura nr. 10-1 Prioritizarea opţiunilor de management al riscurilor la inundaţii prin măsuri

structurale

RECONSTRUCŢIA ECOLOGICĂ a

“Zonelor Umede”

CREAREA de noi “Zone Umede”

REABILITAREA infrastructurii de

protecţie la inundaţii

EXTINDEREA infrastructurii de

protecţie la inundaţii

REFACEREA capacităţii de transport a

albiilor minore (din regim natural)

ÎMPĂDURIRE TERENURI /PERDELE

FORESTIERE (extindere /înfiinţare)



Pagina 52

În ceea ce priveşte dificultăţile întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute, o limitare

majoră a activităţilor propuse în cadrul evaluării strategice de mediu este reprezentată de nivelul

cantitativ scăzut al bazei de date şi informaţii aparţinând domeniului public. În acest sens

precizăm că principalele dificultăţi întâmpinate sunt determinate de:

Un nivel încă scăzut de cunoaştere privind delimitarea zonelor de risc la inundaţii (de altfel

principala necesitate căreia i se adresează Strategia analizată aici);

Lipsa suportului GIS pentru multe din informaţiile de interes pentru această evaluare (ex:

delimitarea spaţială a unităţilor Seveso, localizarea spaţială a bunurilor de patrimoniu cultural,

depozitelor de deşeuri);

Lipsa accesului public la rezultatele în format GIS ale unor proiecte anterior derulate;

Lipsa unor studii comparative detaliate privind impactul asupra sistemelor ecologice naturale

a diferitelor măsuri structurale privind limitarea efectelor negative ale inundaţiilor;

Lipsa localizării spaţiale a măsurilor structurale propuse în cadrul strategiei.

Limitările amintite mai sus fac ca interpretările cantitative ale hărţilor elaborate în prezenta lucrare

să necesite considerarea unei erori de cca. ±10%.

Pentru cele mai multe din dificultăţile enunţate anterior există justificări rezonabile. De altfel aşa

cum am mai afirmat, multe din acţiunile propuse în cadrul Strategiei vor contribui direct la

eliminarea / diminuarea acestora. Dorim să subliniem însă importanţa unei mai bune comunicări

şi a îmbunătăţirii accesului public la rezultatele programelor şi proiectelor derulate în scopul

limitării efectelor negative ale inundaţiilor.

Un aspect pe care cu siguranţă nu îl putem trece în categoria dificultăţilor dar care merită a fi

menţionat aici este contribuţia valoroasă a multora dintre membrii Grupului de lucru în oferirea

de informaţii precum şi analiza critică a textului acestui raport.

11 11 MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU

MONITORIZAREA EFECTELOR

SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII SNMRI Ca şi încazul măsurilor de prevenire, reducere şi compensare, din punct de vedere al cerinţelor

HG 1076/2004, această secţiune trebuie să descrie măsurile pentru monitorizarea efectelor

semnificative asupra mediului generate de implementarea SNMRI.

Deşi nu au fost identificate efecte semnificative negative asupra mediului, implementarea unui

program de monitorizare va permite identificarea unor efecte adverse neprevăzute, precum şi

luarea de măsuri de remediere corespunzătoare.

Astfel, următoarele aspecte au fost considerate în propunerea unui sistem complet şi eficient de

monitorizare a efectelor asupra mediului generate de implementarea Strategiei:



Pagina 53

Un program de monitorizare a efectelor Strategiei asupra mediului, în ansamblul său şi nu

doar asupra unor componente, este necesar pentru a putea evalua impactul acesteia, a

preîntâmpina eventuale efecte semnificative şi a putea stabili la timp măsuri de reducere a

efectelor negative;

Programul de monitorizare trebuie să fie unul cuprinzător, simplu şi eficient care să

presupună un consum redus de resurse, dar care să permită cunoaşterea cât mai exactă a

calităţii mediului în spaţiul analizat;

Sistemul de monitorizare propus se raportează la obiectivele de mediu relevante stabilite în

cadrul grupului de lucru SEA. Sistemul de monitorizare va permite astfel nu numai evaluarea

impactului implementării Strategiei asupra mediului, dar şi a modului în care aceste obiective

relevante de mediu sunt atinse;

Ţinând cont de faptul că există un număr important de autorităţi şi instituţii ce au

responsabilităţi privind managementul riscului la inundaţii, titularul planului va putea

beneficia de o mare parte dintre datele necesare pentru indicatorii de monitorizare, principala

sa responsabilitate fiind aceea de centralizare şi prezentare corespunzătoare a indicatorilor. S-a

încercat pe cât posibil propunerea unui set de indicatori pentru care să nu fie necesare eforturi

suplimentare, ei fiind aleşi pe baza atribuţiilor şi responsabilităţilor competente.

Obiectivele programului de monitorizare constau în:

Validarea concluziilor evaluării: existenţa unei corespondenţe cu natura, probabilitatea şi

mărimea efectelor produse asupra mediului cu predicţiile din SEA;

Să permită verificarea modului în care au fost realizate măsurile propuse pentru compensarea

efectelor adverse şi optimizarea beneficiilor;

Identificarea necesităţii unor modificări ale Strategiei în vederea reducerii impactului asupra

mediului sau a optimizării beneficiilor.

Am încercat să formulăm indicatori de impact care să caracterizeze efectele implementării

strategiei şi nu doar rezultatele acesteia.

De asemenea, am încerat să includem şi o serie din indicatorii utilizaţi în ultimii ani pentru a

descrie efectele inundaţiilor pentru a asigura continuitate în interpretare.

Frecvenţa de monitorizare propusă este anuală.



Pagina 54

Tabel nr. 11-1 Indicatori propuşi pentru monitorizarea efectelor SNMRI asupra mediului

Obiective relevante de mediu Indicatori propuşi Descriere Criteriu de evaluare Responsabilitate

O.R.1 Prevenirea amplificării efectelor accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase ca urmare a producerii unor inundaţii

A. Număr de obiective Seveso situate în zone cu risc la inundaţii.

Obiectivele Seveso prezintă cele mai ridicate riscuri pentru producerea unor accidente majore

Valoarea indicatorului trebuie să scadă anual până la „0” în anul 2039 (odată cu restrângerea zonelor de risc).

MMP

O.R.2 Protecţia, îmbunătăţirea şi refacerea tuturor corpurilor de apă de suprafaţă în scopul atingerii stării bune a acestora (Directiva Cadru Apă)

B. Lungimea corpurilor de apă aflate în stare bună

Conform metodologie utilizată şi în prezent de ANAR

Această valoare trebuie să crească.

MMP, ANAR

O.R.3 Menţinerea funcţiilor ecologice ale apelor curgătoare (Directiva Cadru Apă)

C. Suprafaţa totală a zonelor cu risc de inundaţii protejată prin proiecte de reconstrucţie ecologică a zonelor umede;

D. Suprafaţa totală a zonelor cu risc de inundaţii protejată prin crearea de zone umede.

Se vor lua în considerare proiectele finalizate (anii anteriori + anul în curs)

În anul 2039 suprafaţa totală a zonelor cu risc de inundaţii protejată prin reconstrucţia sau crearea de zone umede trebuie să fie mai mare decât cea protejată prin îndiguiri.

MMP, ANAR

O.R.4 Evitarea alterării şi a influenţei antropice în geomorfologia bazinelor hidrografice

O.R.5 Prevenirea poluării cursurilor de apă ca urmare a inundaţiilor şi a efectelor asociate lor asupra calităţii ecologice a cursurilor de apă

E. Lungimea cursurilor de apă poluate în urma producerii fenomenlor de inundaţii

Pe baza sistemelor propuse pentru monitorizare

Această valoare trebuie să scadă

MMP, ANAR

O.R.6 Prevenirea sau limitarea aportului de poluanţi în apele subterane şi prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de ape subterane ca urmare a inundaţiilor şi a efectelor asociate lor asupra calităţii ecologice a cursurilor de apă

F. Suprafaţa corpurilor de ape subterane poluate în urma producerii fenomenelor de inundaţii

Pe baza sistemelor propuse pentru monitorizare


MMP, ANAR, INHGA



Pagina 55


O.R.7 Protecţia solului pe baza principiilor conservării funcţiilor acestora şi a prevenirii degradării solurilor

G. Suprafaţa de teren cultivabil afectată de inundaţii

Indică deopotrivă impactul inundaţiilor asupra terenurilor agricole, precum şi eficienţa măsurilor de control a inundaţiilor


MADR, MMP

O.R.8 Încurajarea schimbărilor în practica agricolă pentru a preveni sau minimiza scurgerea şi inundaţiile asociate ei ca urmare a unor lucrări agricole intensive

H. Suprafaţa anuală a terenurilor cu agricultură ecologică

Indică rezultatul eforturilor pentru stimularea practicării agriculturii durabile

Această valoare trebuie să crească

MADR, MMP

O.R.9 Minimizarea sau prevenirea impactului schimbărilor climatice asupra producerii fenomenelor de inundaţii

I. Suprafeţe anuale împădurite ce aveau anterior altă folosinţă

Indică efortul pentru retenţia gazelor cu efect de seră şi balansarea regimului hidrologic

Suprafaţa trebuie să crească. Ţinta ideală ar fi de 60.000 ha/an

MMP

O.R.10 Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de floră şi faună

J. Suprafaţa anuală a habitatelor naturale distruse prin implementarea măsurilor structurale

Rezultă din evaluările de impact.

Este de preferat ca această valoare să fie nulă. Ar trebui să nu depăşească 10% din suprafaţa total afectată de lucrările de construcţii.

MMP

O.R.11 Dezvoltarea reţelei Natura 2000 cu respectarea cerinţelor din Directivele privind habitatele şi păsările

K. Suprafaţa reţelei Natura 2000 calamitată anual de inundaţii

Rezultă din analiza GIS Această valoare trebuie să scadă (de preferat nulă).

MMP

O.R.12 Protejarea sănătăţii populaţiei de efectele adverse ale contaminării apei destinate consumului uman din cauza inundaţiilor

L. Numărul anual de îmbolnăviri (boli hidrice) datorate inundaţiilor

Indică expunerea populaţiei la contaminarea apei prin inundaţii


MMP, MS

O.R.13 Prevenirea şi minimizarea riscului la inundaţii a populaţiei şi a comunităţilor umane

M. Numărul anual de pierderi de vieţi omeneşti

Valoarea trebuie să scadă către o ţintă de „0” în 2039

MMP

N. Numărul anual de locuinţe distruse de inundaţii

Indică eficienţa implementării strategiei la nivelul întregului teritoriu.

Valoarea trebuie să scadă. Ţinta este de max. 40 de locuinţe distruse în 2039.

MMP, MAI



Pagina 56


O.R.14 Prevenirea apariţiei de epidemii sau minimizarea deteriorării stării de sănătate a populaţiei ca urmare a impactului fenomenului de inundaţii şi a poluării asociate acestuia

O. Numărul structurilor de intervenţie operativă pentru asistenţă medicală ce pot fi asigurate simultan

Indică capacitatea de prevenire a apariţiei epidemiilor


MMP, MAI, MS

O.R.15 Prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundaţii a zonelor populate, a obiectivelor economice şi a bunurilor

P. Valoarea anuală a pagubelor produse de inundaţii

Cuantificată în termeni monetari


MMP, MAI, ANAR, ANIF, ME, MTI, MADR

O.R.16 Prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundaţii a infrastructurilor existente

Q. Număr anual de poduri şi podeţe afectate de inundaţii


MTI, MAI

R. km de infrastructură de transport (drumuri, căi ferate) afectată anual de inundaţii

MTI, MAI

O.R.17 Prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundaţii a terenurilor agricole cultivate

Vezi indicatorul G

MADR

O.R.18 Asigurarea că infrastructurile critice (poduri, podeţe, punţi, aeroporturi) rămân accesibile în timpul inundaţiilor extreme

S. Raportul dintre numărul infrastructurilor critice reabilitate anual şi numărul infrastructurilor critice distruse anual de inundaţii

Reabilitarea se referă la podurile şi podeţele distruse de inundaţii

Valoarea trebuie să fie supraunitară sau nulă

MTI

O.R.19 Protecţia şi îmbunătăţirea peisajului natural cu conservarea aspectului său estetic

Vezi indicatorul L de mai sus

MMP

O.R.20 Protecţia şi conservarea in situ a bunurilor istorice şi a monumentelor

T. Numărul anual al obiectivelor culturale (monumente istorice, situri arheologice, clădiri de patrimoniu) afectate de inundaţii

Valoarea acestora poate fi dificil de estimat.

Este de preferat ca această valoare să rămână nulă.

MMP, MC



Pagina 57


O.R.21 Păstrarea tradiţiilor şi a obiceiurilor locale

U. Număr anual de strămutări datorate implementării măsurilor de management al riscului la inundaţii

Pentru situaţiile în care numărul persoanelor strămutate este mai mare decât 50% din locuitorii localităţii

Este de preferat ca această valoare să rămână nulă.

MMP

O.R.22 Informarea corectă a populaţiei privind riscurile şi efectele fenomenelor de inundaţie

Vezi indicatorul „M” Eficienţa sistemelor de informare, alarmare şi avertizare

Vezi indicatorul „M” MMP, MECI, Consiliile

judeţene, MAI, ME, MAPN, ANAR

O.R.23 Implicarea activă a comunităţilor în procesul decizional şi în implementarea măsurilor de prevenire şi reducere a efectelor inundaţiilor

V. Numărul anual al voluntarilor implicaţi în acţiuni de prevenire şi reducere a efectelor inundaţiilor

Indică gradul de sensibilizare al populaţiei deci este implicit aplicabil şi pentru O.R. 22


MMP, MAI, Consiliile Judeţene, Consiliile Locale



Pagina 58

12 12 REZUMAT NONTEHNIC

Lucrarea de faţă reprezintă Raportul de mediu pentru Evaluarea Strategică de Mediu a

Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung.

Raportul de mediu a fost întocmit în conformitate cu cerinţele de conţinut ale Anexei nr. 2 a

Hotărârii de Guvern nr. 1076/2004 “privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu

pentru planuri şi programe”.

Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung (SNMRI)

este promovată de Ministerul Mediului şi Pădurilor, în calitate de titular al Strategiei, şi

urmăreşte să definească un cadru tehnic, instituţional şi legal pentru prevenirea şi reducerea

tuturor consecinţelor negative ale inundaţiilor asupra activităţilor socio-economice, asupra

proprietăţilor, asupra vieţii şi sănătăţii oamenilor şi asupra mediului. SNMRI a fost realizată

pentru orizontul de timp 2009 - 2039, ţinând cont de necesităţile specifice şi de obligaţiile

internaţionale ale României.

Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii are drept scop reducerea impactului

produs de inundaţii asupra populaţiei şi a bunurilor printr-o planificare adecvată şi printr-o

politică care să corespundă standardelor şi asteptărilor comunităţilor umane, în condiţiile

protecţiei mediului.

Metodologia de evaluare strategică de mediu a Strategiei a presupus parcurgerea mai multor paşi.

Un prim pas a fost reprezentat de analiza stării actuale a mediului la nivel naţional, cu relevanţă

pentru obiectul evaluării. În urma acestei analize a fost identificat un set de probleme de mediu

pentru care au fost formulate obiective de mediu relevante (obiective care să ducă la rezolvarea

acestor probleme de mediu). Evaluarea de mediu a presupus analizarea modului în care Strategia

contribuie la atingerea acestor obiective relevante de mediu. Au fost notate contribuţiile pozitive

şi negative la atingerea acestor obiective şi au fost identificate situaţiile în care Strategia nu aduce

contribuţii sau aduce contribuţii reduse la atingerea obiectivelor mai sus amintite.

În final, pe baza însumării notelor acordate, s-a putut realiza o evaluare cumulativă a efectelor

SNMRI asupra mediului. Rezultatele evaluării indică un efect majoritar pozitiv.

Pe baza criteriilor de evaluare agreate am considerat că singura măsură pentru care există

suficiente argumente (experienţe anterioare în România, experinţa altor ţări Europene) pentru a

considera posibilitatea apariţiei unor efecte semnificative negative este măsura prevăzută de

Strategie privind „Realizarea de noi lucrări de protecţie împotriva inundaţiilor” în raport cu

obiectivul de mediu „Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de floră şi faună”.

Principala contribuţie a strategiei este de dezvoltare a capacităţii instituţionale pentru identificarea

şi managementul riscurilor la inundaţii. Faţă de obiectivele de mediu agreate în cadrul Grupului

de Lucru SEA, cea mai importantă contribuţie a Strategiei este de îmbunătăţire a capacităţii de

informare corectă a populaţiei cu privire la riscurile şi efectele fenomenelor de inundaţie. Putem

face afirmaţia că Strategia reprezintă un suport imens pentru activităţi de dezvoltare a bazei de



Pagina 59

date şi cunoştiinţe privind modul de producere şi efectele inundaţiilor (studii şi cercetări). Este o

oportunitate care trebuie valorificată în principal prin centrele naţionale de excelenţă în cercetare.

În scopul reducerii riscurilor apariţiei unor potenţiale efecte negative generate de implementarea

Strategiei a fost propus un set de recomandări care vizează toate aspectele de mediu analizate şi

care să contribuie la îmbunătăţirea capacităţii acesteia de a se adresa problemelor de mediu

identificate. De asemenea a fost propusă o prioritizare a opţiunilor de management al

riscurilor la inundaţii prin măsuri structurale, reprezentată de:

1. Împădurirea terenurilor şi extinderea/înfiinţarea perdelelor forestiere;

2. Reconstrucţia şi reabilitarea ecologică a zonelor umede;

3. Crearea de noi zone umede;

4. Reabilitarea infrastructurii de protecţie la inundaţii (acolo unde există argumente solide care să

dovedească eficienţa anterioară a acesteia);

5. Refacerea capacităţii de transport din regim natural;

6. Extinderea infrastructurii de protecţie la inundaţii (în principal construcţia de noi diguri de

protecţie).

În privinţa monitorizării efectelor asupra mediului a implementării SNMRI a fost recomandat un

set de indicatori care să permită o evaluare simplă şi eficientă a modului în care aceasta va atinge

obiectivele de mediu stabilite.

Principalele propuneri rezultate în urma evaluării de mediu sunt următoarele:

Identificarea în cadrul planurilor bazinale de gestionare a riscurilor la inundaţii a zonelor cu

potenţial de retenţie a inundaţiilor ce pot fi supuse unor procese de reconstrucţie / reabilitare

ecologică;

Introducerea ca primă opţiune tehnică în studiile de fezabilitate a soluţiei de utilizare a

capacităţii naturale de retenţie a zonelor inundabile (reconstrucţia ecologică a zonelor

inundabile). Considerarea re-meandrării (refacerii meandrelor) unor cursuri de apă;

Cercetarea în domeniul modificărilor climatice trebuie privită ca o prioritate. Studiile trebuie

să includă mai multe scenarii. Este necesară identificarea din timp a unor viitoare noi zone de

risc (care încă nu s-au manifestat ca atare) sau a dispariţiei unora dintre zonele actuale de risc

(evitarea unor investiţii care ar putea deveni inutile în 25 de ani);

Interzicerea implementării unor măsuri structurale (de tipul barajelor şi îndiguirilor) în

interiorul ariilor naturale protejate;

Realizarea unor studii detaliate privind impactul lucrărilor de “apărare împotriva inundaţiilor”

asupra ariilor naturale protejate, pentru oricare intervenţie structurală ce se desfăşoară la o

distanţă mai mică de 20 km amonte sau aval de limitele ariilor protejate. Aceste studii vor

trebui să includă modelări hidrologice pentru cel puţin două alternative de realizare şi

evaluarea impactului la nivelul fiecărei specii /habitat de interes conservative;

Utilizarea speciilor vegetale native în lucrările de împădurire propuse. Evitarea utilizării

speciilor exotice şi a celor cu potenţial caracter invaziv.

EPC Consultanţă de mediu

RAPORT DE MEDIU

STRATEGIA NAŢIONALĂ DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII

PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG

ANEXA 1

ABREVIERI ŞI ACRONIME


Anexa 1_RAPORT DE MEDIU_Rev03

Pagina 1

ABREVIERI ŞI ACRONIME

ANAR Administraţia Naţională Apele Române

ANCPI Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

ANIF Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare

ANM Administraţia Naţională de Meteorologie

ANPM Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

APM Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului

ARPM Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului

CBH Comitet de Bazin Hidrografic

CFR Compania Naţională de Căi Ferate

CIA Consiliul Interministerial pentru Apă

CJ Consiliul Judeţean

CJSU Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă

CLSU Comitet Local pentru Situaţii de Urgenţă

CNADNR Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale

DA Direcţia Apelor

DADR Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală

Directiva SEA Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea

efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului

EIA Evaluarea impactului asupra mediului (evaluarea la nivel de proiect a

efectelor de mediu)

GES Gaze cu efect de seră

GIS Sistem de Informaţii Geografice

GNM Garda Naţională de Mediu

HG Hotarârea Guvernului României

HG 1076/2004 Hotarârea de Guvern nr.1076/8.07.2004 privind stabilirea procedurii

de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe (MO

nr.707/5.08.2004)

IGSU Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă

INHGA Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor

INS Institutul Naţional de Statistică

MAI Ministerul Administraţiei şi Internelor



Pagina 2

MDLPL Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor

MDRL Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei

MM Ministerul Mediului

MMDD Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile

MMGA Ministerul Mediului şi Gospodăriri Apelor

MMP Ministerul Mediului şi Pădurilor

MS Ministerul Sănătăţii

MTI Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii

Natura 2000 Reţea Europeană de Arii protejate creată pentru conservarea

habitatelor şi speciilor de interes comunitar

ONG Organizaţii nonguvernamentale

OSPA Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice

PATN Plan de Amenajare a Teritoriului Naţional

POS Program Operaţional Sectorial

SCI Sit de Importanţă Comunitară

SEA Evaluare Strategică de Mediu

SNMRI Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii

SPA Sit de Protecţie Avifaunistică


RAPORT DE MEDIU



ANEXA 2

OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE ALE

STRATEGIEI NAŢIONALE DE MANAGEMENT

AL RISCULUI LA INUNDAŢII PE TERMEN

MEDIU ŞI LUNG



Pagina 1

Scopul final al Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii este reducerea tuturor

riscurilor la inundaţii până la niveluri acceptabile.

SNMRI are 11 obiective generale care abordează protecţia populaţiei, bunurilor economice,

sociale şi de mediu.

Strategia prevede 31 obiective specifice, care vin să detalieze obiectivele generale. Acestea sunt

organizate în funcţie de cele trei componente ale unei abordări bazate pe dezvoltare durabilă:

economic, social, mediu.

În următorul tabel sunt prezentate obiectivele SNMRI. Obiectivele generale au fost denumite pe

scurt OG şi numerotate de la 1 la 11, iar obiectivele specifice au fost denumite OS şi numerotate

de la 1 la 31.



Pagina 2

OBIECTIV GENERAL OBIECTIV SPECIFIC

OG.1 Creşterea calităţii vieţii prin reducerea

pagubelor produse ca urmare a inundaţiilor, dar

fiind pregătiţi pentru producerea unor

fenomene similare în viitor.

OG.2 Diminuarea impactului măsurilor de

gestionare a riscului (la scară temporală şi

spaţială) asupra sistemelor ecologice.

OG.3 Utilizarea adecvată a resurselor pentru

realizarea, întreţinerea şi exploatarea

infrastructurilor şi a măsurilor de reducere a

riscului la inundaţii.

OG.4 Menţinerea unor activităţi economice

corespunzătoare (agricole, industriale,

comerciale, de locuit şi agrement) în zonele

inundabile.

OG.5 Reducerea impactului inundaţiilor prin

reducerea numărului victimelor din rândul

populaţiei şi colectivităţilor de animale, expuse

riscului la inundaţii.

OG.6 Reducerea semnificativă a pierderilor

economice provocate de inundaţii:

prin reducerea pagubelor directe provocate

clădirilor, infrastructurii şi terenurilor

Obiective economice:

OS.1 Prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundaţii a zonelor populate, a obiectivelor

economice şi a bunurilor, (pe termen lung acest obiectiv prevede asigurarea protecţiei localităţilor pentru viituri cu o perioadă de

revenire de 1:100 ani, asigurarea protecţiei localităţilor mari la viituri cu o perioadă de revenire de 1:1.000 ani, iar a metropolelor la

viituri cu o perioadă de revenire de 1:10.000 ani);

OS.2 Prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundaţii a infrastructurilor existente;

OS.3 Prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundaţii a terenurilor agricole cultivate;

OS.4 Prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundaţii şi măsuri de protecţie locală în zonele

populate;

OS.5 Prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin intermediul unor metode de proiectare şi sisteme de protecţie adaptate

pentru infrastructura existentă şi viitoare;

OS.6 Prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin controlarea utilizării terenurilor, promovarea agriculturii cu

vulnerabilitate scăzută în zonele expuse la inundaţii şi sisteme de protecţie, acolo unde sunt pe deplin justificate, în zonele agricole.

Obiective sociale:

OS.7 Informarea, consultarea şi participarea populaţiei expuse cu privire la Strategia şi Planul de gestionare a riscului la inundaţii,

precum şi la Planul de acţiune aferent;

OS.8 Prevenirea şi minimizarea riscului la inundaţii a populaţiei şi a comunităţilor umane, asigurarea securităţii populaţiei localităţilor

aflate în zonele inundabile sau cu risc ridicat la inundaţii, la evenimente cu o perioadă de revenire de cel puţin o data la o sută de ani;

OS.9 Reducerea riscului la inundaţii pentru comunităţile umane, prin intermediul unei mai bune pregătiri, prognozării şi avertizării mai

bune a inundaţiilor, asistenţei în cursul situaţiilor de urgenţă şi pentru revenirea la condiţii sigure şi normale, strămutării (dacă este

necesar), etc;



Pagina 3


agricole;

prin diminuarea pierderilor economice

indirecte, prin reluarea rapidă a activităţii

după inundaţii.

OG.7 Un control eficient al utilizărilor

terenurilor, prin interzicerea amplasării de noi

construcţii şi a desfăşurării activităţilor în

zonele expuse frecvent la inundaţii şi

identificarea altor activităţi susceptibile să

conducă la creşterea riscului la inundaţii.

OG.8 O îmbunătăţire a răspunsului colectiv în

cazul producerii unei inundaţii şi întărirea

capacităţii de adaptare şi revenire la nivel

funcţional în cel mai scurt timp după

producerea evenimentului (rezilienţă colectivă

la inundaţii).

OG.9 O organizare a acţiunilor regionale şi

locale, în special pentru:

Întărirea capacităţii instituţionale la nivel

regional şi local cu mandate clare

suplimentare privind managementul la

inundaţii;

Implicarea părţilor interesate la nivel

OS.10 Prevenirea şi atenuarea riscului la inundaţii pentru bunurile publice (spitale, şcoli, etc.), infrastructura vitală (reţele de alimentare

cu apă, gaze, energie electrică, etc.), utilităţile publice, amenajările publice şi zonele de agrement;

OS.11 Prevenirea apariţiei de epidemii sau minimizarea deteriorării stării de sănătate a populaţiei ca urmare a impactului fenomenului

de inundaţii şi a poluării asociate acestuia;

OS.12 Prevenirea epidemiilor, epizootiilor şi îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei după poluări datorate inundaţiilor;

OS.13 Asigurarea accesului la infrastructura importantă (drumuri, căi ferate) şi către zone sigure în timpul inundaţiilor;

OS.14 Asigurarea accesului la infrastructurile critice (sursele şi sistemele de alimentare cu apă, gaze, energie electrică, poduri, podeţe,

punţi, aeroporturi, spitale, şcoli, lucrări de protecţie a populaţiei etc) în timpul desfăşurării fenomenului de inundaţii;

OS.15 Evacuarea şi asigurarea condiţiilor necesare supravieţuirii.

Obiective de mediu:

OS.16 Reducerea alterării şi influenţei antropice asupra geomorfologiei bazinelor hidrografice, în special a albiei minore (analiza

pentru fiecare caz în parte a oportunităţii lucrărilor de regularizare) şi a luncilor inundabile;

OS.17 Luarea în considerare a funcţiilor ecologice ale inundaţiilor, prin reîncărcarea acviferelor, asigurarea conectivităţii laterale,

necesară pentru reproducerea speciilor acvatice;

OS.18 Crearea şi/sau conservarea spaţiului pentru râuri, evitând lucrările de apărare şi rectificarea cursurilor de apă pe distanţe mari

(local şi cumulat);

OS.19 Aplicarea tehnicilor durabile care asociază eficacitatea sub aspectul mediu cu eficienţa sub raportul costurilor (aplicarea celor

mai bune practici);

OS.20 Satisfacerea cerinţelor Directivei Cadru privind Apa a Uniunii Europene;

OS.21 Prevenirea poluării cursurilor de apă şi a apelor subterane ca urmare a inundaţiilor (prin protecţia zonelor urbane şi industriale)

şi a efectelor asociate lor asupra calităţii ecologice a cursurilor de apă;



Pagina 4


regional şi local, în procesul consultativ şi

decizional şi asigurarea medierii în chestiuni

regionale privind gestionarea riscului la

inundaţii;

Consolidarea cadrului existent pentru

autorităţile regionale şi locale, dintr-o

perspectivă a bazinului hidrografic.

OG.10 Crearea unui cadru stimulativ pentru

participarea sectorului privat la managementul

riscului la inundaţii, cu includerea de grupuri

profesionale şi a populaţiei (informare prin

sistemul de asigurări împotriva inundaţiilor sau

alte facilităţi economice identificabile);

OG.11 O reducere a impactului inundaţiilor sau

a poluărilor generate de inundaţii asupra

ecosistemelor.

OS.22 Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii terenurilor, iar acolo unde este posibil încurajarea schimbărilor în practica agricolă pentru a

preveni sau minimiza scurgerea şi inundaţiile asociate acesteia, ca urmare a unor lucrări agricole intensive;

OS.23 Conservarea şi restaurarea zonelor naturale, precum pădurile aluviale, zonele umede şi albiile vechi cu funcţii ecologice, precum

şi reducerea eroziunii solului prin intermediul practicilor agricole corespunzătoare şi a managementului forestier;

OS.24 Protecţia şi conservarea bunurilor istorice, a monumentelor, a ariilor protejate şi a ecosistemelor;

OS.25 Protecţia şi îmbunătăţirea specificului mediului înconjurător şi a aspectului său estetic;

OS.26 Minimizarea sau prevenirea impactului schimbărilor climatice asupra producerii fenomenului de inundaţii;

OS.27 Protecţia şi restaurarea vegetaţiei riverane de-a lungul râurilor, pentru îmbunătăţirea calităţii apei şi evitarea eroziunii malurilor;

OS.28 Gestionarea durabilă a pădurilor, reconstrucţia ecologică prin împădurire a terenurilor care şi-au pierdut capacitatea de

producţie fiind afectate de diverse forme de degradare, înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie şi amenajarea bazinelor

hidrografice torenţiale;

OS.29 Cumpărarea de către stat, prin Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA, de păduri proprietate publică şi privată a unităţilor

administrativ-teritoriale şi proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice, cu funcţii speciale de protecţie, a celor situate în ariile

naturale protejate şi/sau în apropierea unor obiective economice, industriale, hidrotehnice, turistice importante în vederea evitării

tăierilor neraţionale şi pentru o mai bună gospodărire;

OS.30 Promovarea monitorizării integrate a zonelor amenajate de pe sectoarele de râuri identificate cu risc ridicat la inundaţii, în

vederea conservării regimului natural de scurgere şi pentru păstrarea biodiversităţii;

OS. 31 Aducerea la cunoştinţa publicului a lucrărilor ameliorative de mediu obţinute prin lucrări de apărare împotriva inundaţiilor

(conectivitate laterală, zone umede, poldere etc), compensatorii amenajărilor de pe tronsoanele de râu puternic modificate din bazinele

hidrografice.


RAPORT DE MEDIU



ANEXA 3

MĂSURILE PLANULUI DE ACŢIUNE PENTRU

IMPLEMENTAREA STRATEGIEI NAŢIONALE

DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA

INUNDAŢII PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG



Pagina 1

Versiunea 5.1 a Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi

lung, publicată spre consultare pe situl Ministerul Mediului, propune în cadrul Planului de acţiune

pentru implementarea acesteia un set de 23 de măsuri codificate cu litere mari din alfabet. Pentru

aceste măsuri sunt prezentate perioada şi costul estimativ de implementare.

Măsurile sunt detaliate printr-un număr total de 83 de acţiuni, codificate cu litera aferentă

măsurii, urmată de cifre de la 1 la maxim 7, în funcţie de numărul de acţiuni propuse pentru

implementarea măsurii respective.

Astfel, în următorul tabel sunt prezentate măsurile propuse în cadrul Planului de acţiune pentru

implementarea SNMRI, împreună cu acţiunile, aspectele abordate, perioada şi costul estimativ de

implementare.



Pagina 2

Măsuri Acţiuni Aspecte abordate Perioadă Buget, [106

euro]

A. Punerea în aplicare a unor politici

naţionale clare şi consecvente pentru

managementul riscului la inundaţii

A1 Punerea în aplicare a strategiei de management al riscului la

inundaţii la nivel naţional;

Un management comun şi cuprinzător al riscului la

inundaţii de către toate părţile interesate din ţară.

2009 - 2039 30,00

A2 Coordonarea şi îmbunătăţirea comunicării şi cooperării între

ministerele cu atribuţii în domeniu;

Integrarea aspectelor legate de managementul

riscului la inundaţii în toate politicile naţionale şi

implicarea tuturor părţilor interesate.

A3 Promovarea unei platforme GIS comune dedicate apei şi

managementului riscului la inundaţii;

Difuzarea şi partajarea informaţiilor, câştiguri

economice şi de timp datorate partajării.

A4 Colectare periodică a necesităţilor şi obiectivelor de la părţile

interesate naţionale;

Management integrat al riscului la inundaţii la nivel

naţional.

A5 Coordonarea acţiunilor principale în bazinele hidrografice.

Un management coerent şi eficient al riscului la

inundaţii şi al apelor la nivelul bazinelor

hidrografice, implicarea tuturor părţilor interesate.

B. Aranjamente instituţionale şi legături

corespunzătoare

B1 Crearea funcţiei de Secretar pentru inundaţii în Consiliul

interministerial al apei;

Acţiuni operative şi eficiente implicând mai multe

ministere şi instituţii.

2009 - 2015 18,00

B2 Întărirea Comitetelor de bazin (hidrografic) pentru o

implicare mai mare în managementul riscului la inundaţii;

Participa la gestionarea proiectelor, părţilor

interesate, bugetelor şi programelor la nivel de bazin

hidrografic (pe termen lung).

B3 Întărirea rolului judeţelor în punerea în aplicare a strategiei de

management al riscului la inundaţii;

Coerenţa şi eficienţa managementului riscului la

inundaţii în bazine şi sub-bazine hidrografice,

precum şi la nivel local.

B4 Organizarea şi gestionarea unei reţele de circa 3.000 de agenţi

locali de inundaţii (sub controlul inspectoratelor pentru situaţii de

urgenţă, în cooperare cu Direcţiile Apelor ale ANAR).

Consolidarea competenţelor, sarcinilor şi

programelor de acţiune ale agenţilor locali implicaţi

în situaţiile de urgenţă.

C. Dispoziţii legale C1 Un nou corp legislativ pentru transpunerea Directivei privind Legalitatea strategiei naţionale de management al 2009 - 2014 0,25



Pagina 3


euro]

inundaţiile şi aprobarea strategiei; riscului la inundaţii.

C2 Adaptarea legislativă la cerinţele instituţionale şi la unele

metodologii noi. Cadru legal pentru punerea în aplicare a strategiei.

D. Evaluare preliminară şi îmbunătăţire a

cunoaşterii riscului la inundaţii

D1 Actualizarea şi completarea hărţilor de hazard la inundaţii şi a

bazei de date cartografice privind obiectivele afectate de

inundaţii;

Îmbunătăţirea cunoaşterii riscului actual la inundaţii

la nivel naţional.

2009 - 2011 3,00

D2 Inventarierea şi analiza vulnerabilităţile specifice şi a

bunurilor expuse riscului la inundaţii (mediu, sănătate etc.); Îmbunătăţirea cunoaşterii situaţiei actuale pentru

evaluarea riscului la inundaţii. D3 Creşterea informării asupra vulnerabilităţii sociale şi

economice a bunurilor;

D4 Finalizarea şi difuzarea evaluării preliminare a riscului la

inundaţii la nivel naţional; Conformitatea cu Directiva privind inundaţiile şi

punerea în aplicare a strategiei . D5 Elaborarea listei ierarhice de tronsoane de râu, bazine şi sub-

bazine pentru cartografierea riscului la inundaţii şi redactarea

planurilor de management al riscului la inundaţii.

E. Elaborarea şi punerea în aplicare a

planurilor de management al riscului la

inundaţii sau a schemelor directoare

E1 Studii pentru realizarea hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc

la inundaţii în zonele vulnerabile identificate prin analiza

preliminara;

Conformitatea cu Directiva privind inundaţiile şi

punerea în aplicare a strategiei, instrumente pentru

elaborarea schemelor directoare.

2009 - 2011

/2010 - 2015 70,00

E2 Elaborarea planurilor de management al riscului la inundaţii

(sau a schemelor directoare) în bazinele sau sub-bazinele

prioritare;

E3 Punerea în aplicare a planurilor de management al riscului la

inundaţii, inclusiv monitorizare, comunicare şi actualizare;

E4 Validarea planurilor de management al riscului la inundaţii la Controlul investiţiilor şi metodologiilor, asigurând



Pagina 4


euro]

nivel naţional; coerenţa la nivel naţional.

E5 Actualizarea şi difuzarea bazei de date naţionale privind

inundaţiile, prin marcarea zonei inundate si a obiectivelor

afectate (după fiecare inundaţie).

Partajarea şi actualizarea sistemului GIS naţional

dedicat managementului riscului la inundaţii,

feedback din studiile de caz.

F. Pregătirea populaţiei, feedback şi

construirea rezilienţei colective la inundaţii

F1 Definirea cadrului naţional şi a programului pentru pregătirea

publicului;

Stabilirea acţiunilor ce trebuie întreprinse şi

identificarea tuturor actorilor.

2010 - 2039 15,00

F2 Organizarea unei campanii naţionale de sensibilizare şi

difuzarea informaţiilor privind riscul la inundaţii; Informarea şi educarea populaţiei expuse riscului la

inundaţii pentru a-i reduce vulnerabilitatea şi pentru

a construi o rezilienţă colectivă la inundaţii.

F3 Organizarea şi monitorizarea campaniilor locale de

sensibilizare;

F4 Programe de informare, educare şi pregătire;

F5 Organizarea exerciţiilor de apărare şi de evacuare; Pregătirea publicului pentru situaţii de urgenţă, în

vederea evitării victimelor.

F6 Inventarul urmelor viiturilor, marcarea celor istorice şi analiza

feedback-ului local;

Cunoaşterea globală a riscului la inundaţii la toate

nivelurile, pregătirea populaţiei.

F7 Monitorizarea acţiunilor de pregătire a publicului. Punere în aplicare eficientă, actualizare periodică şi

ajustarea programelor şi a strategiei.

G. Îmbunătăţirea monitorizării,

prognozării şi avertizării inundaţiilor

G1 Modernizarea periodică a sistemelor pentru prognoza

inundaţiilor, întreţinerea sistemului DESWAT şi dezvoltarea unui

sistem decizional pentru managementul râurilor echipate cu

lucrări hidrotehnice (proiect WATMAN – Faza sistem

decizional);

Îmbunătăţire pentru o prognozare fiabilă, cu timp

mare de anticipare şi la timp, necesară pentru

managementul situaţiilor de urgenţă şi reducerea

vulnerabilităţii sociale.

2009 - 2010

/2010 - 2015 550,00

G2 Extinderea şi automatizarea reţelei de staţii hidrometrice şi

pluviometrice prin adăugarea de platforme nivometrice si



Pagina 5


euro]

evaporimetrice pentru îmbunătăţirea calibrării şi fiabilităţii

instrumentelor de prognozǎ, precum şi pentru monitoringul

echipamentelor la baraje şi acumulări, derivaţii (proiect

WATMAN-Faza monitoring lucrări hidrotehnice şi utilizatori

majori);

G3 Îmbunătăţirea sistemului de avertizare şi alarmare a

autorităţilor locale şi a populaţiei (proiect WATMAN faza studii

de audibilitate şi instalarea de sirene electronice cu prioritate, aval

de marile baraje).

Creşterea încrederii în autorităţi şi eficienţa

planurilor de evacuare.

H. Planificarea şi managementul situaţiilor

de urgenţă

H1 Reactualizarea HG 638/2006 pentru planurile de apărare

bazinale, judeţene şi locale în cazul inundaţiilor şi pentru

managementul situaţiilor de urgenţă;

Pregătirea publicului şi îmbunătăţirea eficienţei

managementului situaţiilor de urgenţă, pentru

reducerea drastică a numărului de victime, a

vulnerabilităţii sociale şi a vulnerabilităţii personale

intangibile a populaţiei.

2010 - 2039 61,00

H2 Elaborarea planurilor pentru situaţii de urgenţă, inclusiv

planuri de evacuare şi de limitare a pierderilor;

H3 Exerciţii periodice pentru managementul riscului la inundaţii;

H4 Îmbunătăţirea managementului situaţiilor de urgenţă în caz

de inundaţii prin înfiinţarea Centrelor de intervenţie (proiect

WATMAN – Faza CIR) ale ANAR cu dotările tehnice şi

echipamentele necesare intervenţiei la lucrările hidrotehnice.

I. Formare, educare şi cercetare

I1 Formarea formatorilor pentru toţi agenţii locali de inundaţii; Agenţii locali de inundaţii ca actori cheie pentru

atenuarea riscului la inundaţii şi avertizarea la nivel

local. 2010 - 2039 100,00

I2 Formarea agenţilor locali de inundaţii;

I3 Programe academice în domeniul managementului riscului la

inundaţii;

Consolidarea echipei existente implicate în

managementul resurselor de apă şi al riscului la

inundaţii.



Pagina 6


euro]

I4 Programe de cercetare în toate domeniile legate de

managementul riscului la inundaţii.

Îmbunătăţirea instrumentelor şi know-how-ului la

nivel naţional cu privire la toate aspectele

managementului riscului la inundaţii.

J. Autorizaţiile de utilizare a terenurilor şi

de construire, precum şi controlul acestora

J1 Inspecţia şi controlul proiectelor privind utilizarea terenurilor,

managementul riscului la inundaţii şi impactul asupra corpurilor

de apă;

Limitarea, iar apoi reducerea riscului la inundaţii,

prin controlul vulnerabilităţii bunurilor pentru

construcţiile şi activităţile viitoare din zonele expuse

la inundaţii. 2010-2039 81.00 J2 Definirea normelor şi regulilor de construcţie în zonele expuse

la inundaţii, controlul autorizaţiilor;

J3 Întărirea inspecţiei şi monitorizării apelor. Îmbunătăţirea managementului şi a calităţii

resurselor de apă.

K. Strămutare, achiziţie de terenuri şi

schimbări culturale

K1 Achiziţii de terenuri, pentru a preveni activităţile vulnerabile

în zonele de inundaţii şi pentru a conserva mediul (inclusiv

pentru reconstituirea fondului forestier);

Limitarea, iar apoi reducerea riscului la inundaţii,

prin controlul vulnerabilităţii bunurilor pentru

construcţiile şi activităţile viitoare din zonele expuse

la inundaţii

2010 - 2029 150,00 K2 Strămutarea caselor expuse din zonele cu risc crescut la

inundaţii, atunci când se justifică;

Reducerea riscului la inundaţii pe termen scurt, în

special atunci când sunt în joc vieţile oamenilor

K3 Promovarea unei atitudini de respect faţă de râuri, în direcţia

schimbărilor culturale („râul nu este pentru gunoaie”).

Îmbunătăţirea calităţii apei şi reducerea riscurilor la

adresa sănătăţii în caz de inundaţii

L. Îmbunătăţirea instrumentelor,

metodelor şi standardelor corespunzătoare

de evaluare

L1 Dezvoltarea şi punerea în aplicare de instrumente şi know-

how în evaluarea hazardului de inundaţii; Îmbunătăţirea cunoştinţelor privind riscul la

inundaţii şi difuzarea informaţiilor, precum şi

reducerea costurilor studiilor viitoare la minimul

necesar.

2010 - 2013 2,10 L2 Dezvoltarea şi punerea în aplicare de instrumente şi know-

how pentru evaluarea pagubelor şi evaluarea riscului la inundaţii;

L3 Dezvoltarea şi punerea în aplicare de instrumente şi know-

how pentru prelucrarea datelor în GIS şi pentru difuzare, în



Pagina 7


euro]

special în ceea ce priveşte topografia;

L4 Dezvoltarea şi punerea în aplicare de metode şi standarde

pentru structurile de apărare împotriva inundaţiilor, măsurile

nestructurale şi managementul şi întreţinerea corpurilor de apă;

Reducerea riscului la inundaţii prin norme de

proiectare îmbunătăţite pentru structurile de

apărare, ţinând cont de vulnerabilitatea reală a

bunurilor.

L5 Dezvoltarea şi punerea în aplicare de instrumente şi metode

pentru controlul utilizării terenurilor, prin imaginile satelitare şi

GIS.

Reducerea riscului la inundaţii pe termen mediu,

prin limitarea numărului de bunuri vulnerabile în

zonele expuse la inundaţii.

M. Îmbunătăţirea controlului viiturilor

rapide

M1 Promovarea programelor de reîmpădurire şi controlul

despăduririlor; Reducerea riscului la inundaţii prin reducerea

debitelor de vârf, a transportului solid, a eroziunii

solului şi a alunecărilor de teren. 2010 - 2039 6.000,00

M2 Promovarea controlării scurgerilor şi a eroziunii solului şi

programe în zone agricole, păduri şi zone naturale (CES);

M3 Promovarea programelor privind controlul scurgerilor în

zonele urbane, prin intermediul acumulărilor nepermanente şi a

reţelelor de canalizare.

Reducerea riscului la inundaţii în zonele urbane.

N. Îmbunătăţirea managementului

debitelor şi cursurilor de apă

N1 Promovarea unei întreţineri mai bune şi a gestionării a albiilor

şi malurilor;

Reducerea eroziunii malurilor şi a riscului la

inundaţii, îmbunătăţirea managementului resurselor

de apă.

2010 - 2039 1.500,00 N2 Promovarea unei mai bune utilizări a capacităţii naturale de

stocare a albiilor majore şi a luncilor râurilor;

Reducerea riscului la inundaţii şi îmbunătăţirea

managementului resurselor de apă (reîncărcarea

apelor subterane).

N3 Promovarea unei mai bune gestionări a debitului solid

natural din râuri.

Reducerea riscului la inundaţii şi îmbunătăţirea

funcţiilor naturale şi ecologice ale râurilor.

O. Întărirea capacitaţii de apărare O1 Refacerea lucrărilor de apărare în zonele vulnerabile afectate Reducerea riscului la inundaţii. 2010 - 2039 11.110,00



Pagina 8


euro]

împotriva inundaţiilor în urma viiturilor. Abandonarea lucrărilor afectate în zonele cu

vulnerabilitate redusă şi reamplasarea lor;

O2 Dezvoltarea infrastructurii de apărare a localităţilor în zonele

vulnerabile;

O3 Crearea de zone umede. Reducerea riscului la inundaţii si imbunătăţirea

funcţiilor naturale şi ecologice ale râurilor.

P. Reducerea vulnerabilităţii la inundaţii a

infrastructurii de transport

P1 Program naţional de reabilitare a podurilor;

Reducerea pagubelor asupra infrastructurilor şi

podurilor, provocate de inundaţii. 2010 - 2014 663,40 P2 Program de modernizare a reţelei naţionale;

P3 Metode îmbunătăţite de proiectare a podurilor.

Q. Reducerea vulnerabilităţii la inundaţii a

agriculturii

Q1 Promovarea şi planificarea practicilor agricole cu

vulnerabilitate redusă la inundaţii;

Reducerea pagubelor provocate agriculturii prin

inundaţii.

2010 - 2039 30,00

Q2 Promovarea practicilor agricole care reduc scurgerile în

bazinele hidrografice;

Reducerea debitelor de vârf de-a lungul râurilor Q3 Punerea în aplicare a unor metode de proiectare revizuite

pentru sistemele de apărare împotriva inundaţiilor în zonele

rurale.

R. Reducerea vulnerabilităţii la inundaţii a

mediului

R1 Inventarul surselor de poluanţi şi al zonelor naturale

vulnerabile de-a lungul râurilor;

Îmbunătăţirea cunoştinţelor privind zonele naturale

remarcabile şi funcţiile ecologice ale acestora.

2010 - 2015 3,50 R2 Promovarea controlului poluării prin intermediul unor

planuri specifice de management al riscului la inundaţii în zonele

urbane şi industriale şi a riscului la poluările accidentale;

Reducerea riscului la inundaţii a mediului.

R3 Integrarea aspectelor privind conservarea naturii şi a

biodiversităţii în planurile de management al riscului la inundaţii,

Protecţia mediului şi a biodiversităţii.



Pagina 9


euro]

în special la proiectarea structurilor de apărare.

S. Reducerea vulnerabilităţii sociale la

inundaţii

S1 Identificarea vulnerabilităţii sociale a tuturor comunităţilor

expuse riscului la inundaţii; Reducerea riscului la inundaţii, în ceea ce priveşte

pagubele potenţiale intangibile, şi a vulnerabilităţii

sociale la inundaţii, construirea unei rezilienţe

colective la inundaţii.

2010 - 2015 7,00 S2 Identificarea şi caracterizarea obiectivelor sociale expuse

riscului la inundaţii;

S3 Integrarea atenuării vulnerabilităţii sociale ca obiectiv în

planurile de management al riscului la inundaţii;

S4 Promovarea atenuării riscului la inundaţii sau a tehnicilor de

protecţie locală la inundaţii pentru reţelele de apă, canalizare şi

electricitate, pentru o redresare rapidă după inundaţii şi pentru a

evita poluarea apelor şi a zonelor umede.

Revenire mai uşoară şi mai rapidă la condiţii de

siguranţă, reducerea poluării pentru a proteja

sănătatea umană şi mediul.

T. Îmbunătăţirea şi întreţinerea structurilor

de apărare

T1 Îmbunătăţirea cunoştinţelor cu privire la starea actuală a

structurilor de apărare împotriva inundaţiilor şi eficienţa acestora;

Reducerea riscului rezidual şi a riscului tehnologic

care afectează zonele vulnerabile în caz de inundaţii. 2010 - 2039 900,00

T2 O mai bună întreţinere a digurilor, în funcţie de priorităţi;

T3 Revizuirea normelor şi metodelor de proiectare pentru

structurile de apărare împotriva inundaţiilor şi adaptarea celor

existente.

U. Reducerea vulnerabilităţii individuale

U1 Atenuarea vulnerabilităţii personale a populaţiei;

Atenuarea riscului la inundaţii prin acţiuni

individuale. 2010 - 2039 24,00

U2 Atenuarea vulnerabilităţii pentru fermieri, în ceea ce priveşte

echipamentele, recoltele şi animalele acestora;

U3 Atenuarea vulnerabilităţii pentru grupurile profesionale şi

industrie.

V. Finanţare şi despăgubiri V1 Finanţarea punerii în aplicare a strategiei naţionale de Punerea în aplicare a strategiei de atenuare şi 2010 - 2039 1.000,00



Pagina 10


euro]

management al riscului la inundaţii; management al riscului la inundaţii la toate

nivelurile. V2 Finanţarea elaborării şi punerii în aplicare a planurilor de

management al riscului la inundaţii în bazine sau sub-bazine

hidrografice;

V3 Asigurări împotriva inundaţiilor şi sisteme de despăgubire.

Reducerea riscului la inundaţii pentru persoanele

expuse şi stimularea reducerii vulnerabilităţii

acestora.

W. Cooperare internaţională

WI Definirea unei abordări comune pentru managementul

riscului la inundaţii în bazinul râurilor transfrontaliere;

Conformitatea cu Directiva Inundaţii şi punerea în

aplicare a strategiei, instrumente pentru elaborarea

schemelor directoare.

2010 - 2039 15,00

W2 Partajarea datelor în sisteme de unităţi şi proiecţii

internaţionale, precum şi a informaţiilor privind hidrologia şi

programele de cercetare.


RAPORT DE MEDIU



ANEXA 4

EVALUAREA OBIECTIVELOR GENERALE ŞI

SPECIFICE ALE STRATEGIEI NAŢIONALE DE

MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII




Pagina 2

Versiunea 5.1 a SNMRI cuprinde 11 obiective generale şi 31 obiective specifice, care

abordează protecţia populaţiei, bunurilor economice, sociale şi de mediu.

Conform „Ghidului generic privind Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe”, se propune

testarea compatibilităţii obiectivelor strategiei între ele şi/sau cu obiectivele relevante de mediu.

Astfel, în cele ce urmează vom prezenta tabelar compatibilităţile reciproce între obiectivele

generale ale SNMRI şi ale acestora cu obiectivele relevante de mediu (Tabel nr. 1 şi Tabel. nr. 2),

precum şi compatibilităţile reciproce între obiectivele specifice ale SNMRI şi ale acestora cu

obiectivele relevante de mediu (Tabel nr. 3 şi Tabel. nr. 4).

Scopul testării compatibilităţii este unul dublu, respectiv:

Evaluarea compatibilităţii reciproce dintre obiectivele generale şi specifice ale SNMRI, pentru

identificarea atât a sinergiilor dintre acestea, cât şi a neconcordanţelor posibile;

Evaluarea compatibilităţii dintre obiectivele generale şi specifice ale SNMRI cu obiectivele de

mediu relevante, pentru identificarea atât a sinergiilor, cât şi a neconcordanţelor posibile.

Modul de evaluare a compatibilităţii s-a realizat cu ajutorul unui simbol, astfel:

simbolul „+” dacă obiectivele sunt compatibile;

simbolul „?” atunci când compatibilitatea depinde de anumite prezumţii;

simbolul „x” în caz de incompatibilitate;

simbolul „–” atunci când nu există legătură.

Tabel nr. 1 Compatibilităţile reciproce între obiectivele generale ale SNMRI

O.G.1 O.G.2 O.G.3 O.G.4 O.G.5 O.G.6 O.G.7 O.G.8 O.G.9 O.G.10 O.G.11

O.G.1 ? + ? + + + ? + ? -

O.G.2 ? + ? - - + - - ? +

O.G.3 + + - + + - ? - - +

O.G.4 ? ? - ? ? x + - ? ?

O.G.5 + - + ? + + + - ? -

O.G.6 + - + ? + + + - ? -

O.G.7 + + - x + + - - - +

O.G.8 ? - ? + + + - + + -

O.G.9 + - - - - - - + + ?

O.G.10 ? ? - ? ? ? - + + -

O.G.11 - + +? ? - - + - ? -

Concluzii:

Din evaluarea comptatibilităţilor reciproce a obiectivelor generale ale SNMRI se poate observa o

neconcordanţă între obiectivul 4 privind menţinerea unor activităţi economice corespunzătoare în



Pagina 3

zonele inundabile şi obiectivul 7 privind interzicerea amplasării de noi construcţii şi a desfăşurării

activităţilor în zonele expuse la inundaţii.

Tabel nr. 2 Compatibilităţile dintre obiectivele generale ale SNMRI şi obiectivele relevante de

mediu

O.G.1 O.G.2 O.G.3 O.G.4 O.G.5 O.G.6 O.G.7 O.G.8 O.G.9 O.G.10 O.G.11

O.R.1 -? + - ? - ? + - ? - +

O.R.2 + + - ? - - - - - - ?

O.R.3 - + ? - - - + - - + +

O.R.4 - + ? ? - ? + - - + +

O.R.5 + + + ? - + ? - - - +

O.R.6 + + - - - + ? - - - +

O.R.7 ? - - + - - + - - + ?

O.R.8 + + - + - + + - - - +

O.R.9 - - - - - ? + - - + +

O.R.10 - + + ? - - ? - - + +

O.R.11 ? + + ? - - ? - - + +

O.R.12 + - - - ? - - - - + ?

O.R.13 + - + ? + - + + - + -

O.R.14 + - - - + - - + - - -

O.R.15 + ? + x + + + ? - + -

O.R.16 + ? + ? - + + - - + -

O.R.17 + ? - - - + + - - + -

O.R.18 + ? + - + + - - - ? -

O.R.19 + + + ? - - ? - - - +

O.R.20 - - ? ? - ? - ? - ? -

O.R.21 + ? - - ? ? - + - - -

O.R.22 + - - + + ? ? + + ? -

O.R.23 - - - - + ? + + + + +



Pagina 4

Tabel nr. 3 Compatibilităţile reciproce între obiectivele specifice ale SNMRI

OS1 OS2 OS3 OS4 OS5 OS6 OS7 OS8 OS9 OS10 OS11 OS12 OS13 OS14 OS15 OS16 OS17 OS18 OS19 OS20

OS1 + + + + + + + + + - - + + + - - - + -

OS2 + - - = - - ? + + - - ? - - - - - - -

OS3 + - - - = - ? - - - - - - - - - ? - -

OS4 + - - + - + + + + + + + + + - - - - -

OS5 + = - + - - ? + + - - ? - - - - - + -

OS6 + - = - - + + + + + + + + + - - - - -

OS7 + - - + - + + + - + + + + + - - - - -

OS8 + ? ? + ? + + + - - - + + + - - - ? -

OS9 + + - + + + + + ? - - = - + - - - - -

OS10 + + - + + + - - ? - - - + - - - - ? -

OS11 - - - + - + + - - - = - - - - - - - -

OS12 - - - + - + + - - - = - - - - - - - -

OS13 + ? - + ? + + + = - - - - + - - - ? -

OS14 + - - + - + + + - + - - - ? + - - ? +

OS15 + - - + - + + + + - - - + ? - - - - -

OS16 - - - - - - - - - - - - - + - - + + +

OS17 - - - - - - - - - - - - - - - - - + +

OS18 - - ? - - - - - - - - - - - - + - + ?

OS19 + - - - + - - ? - ? - - ? ? - + + + ?

OS20 - - - - - - - - - - - - - + - + + ? ?

OS21 - - - - - - - - - - - - - + - + ? + ? +

OS22 ? - + - - - - - - - - - - + - + ? - - ?

OS23 + + + ? - ? - - - ? - - - - - + ? + + +

OS24 + - - - - - - - - + - - - + - - + + ? +

OS25 - - - - - - - - - - - - - - - + + + ? +

OS26 - - - - - - - - - - - - - - - + + + + ?

OS27 + + + ? - ? - - - ? - - - - - + ? + + +

OS28 + + + + + - - + - - - - - - - - - + + -

OS29 - - - - - - - - - - - - - - - + - + - -



Pagina 5

OS1 OS2 OS3 OS4 OS5 OS6 OS7 OS8 OS9 OS10 OS11 OS12 OS13 OS14 OS15 OS16 OS17 OS18 OS19 OS20

OS30 - - - - - - - - ? - - - - - - + + ? ? +

OS31 - - - - - - ? - - - - - - - ? - - - - -

Tabel nr. 4 Continuare Tabel nr. 3 OS21 OS22 OS23 OS24 OS25 OS26 OS27 OS28 OS29 OS30 OS31

OS1 - ? + + - - + + - - -

OS2 - - + - - - + + - - -

OS3 - + + - - - + + - - -

OS4 - - ? - - - ? + - - -

OS5 - - - - - - - + - - -

OS6 - - ? - - - ? - - - -

OS7 - - - - - - - - - - ?

OS8 - - - - - - - + - - -

OS9 - - - - - - - - - ? -

OS10 - - ? + - - ? - - - -

OS11 - - - - - - - - - - -

OS12 - - - - - - - - - - -

OS13 - - - - - - - - - - -

OS14 + + - + - - - - - - -

OS15 - - - - - - - - - - ?

OS16 + + + - + + + - + + -

OS17 ? ? ? + + + ? - - + -

OS18 + - + + + + + + + ? -

OS19 ? - + ? ? + + + - ? -

OS20 + ? + + + ? + - - + -

OS21 ? ? + - ? ? - - ? -

OS22 ? + + + + ? + - ? ?

OS23 ? + - + + + + - + -

OS24 + + - + + ? - - - -



Pagina 6

OS21 OS22 OS23 OS24 OS25 OS26 OS27 OS28 OS29 OS30 OS31

OS25 - + + + + + + + + -

OS26 ? + + + + + - - ? -

OS27 ? ? + ? + + + - + -

OS28 - + + - + - + + ? -

OS29 - - - - + - - + - - -

OS30 ? ? + - + ? + ? - -

OS31 - ? - - - - - - - -

Tabel nr. 5 Compatibilităţile dintre obiectivele specifice ale SNMRI şi obiectivele relevante de mediu

OR1 OR2 OR3 OR4 OR5 OR6 OR7 OR8 OR9 OR10 OR11 OR12 OR13 OR14 OR15 OR16 OR17 OR18 OR19 OR20 OR21 OR22 OR23

OS1 - - - + - - + + - - - - + + = + + + - + ? - +

OS2 ? - - ? - - - - ? - - - + - + = - + - + - - +

OS3 - - + - ? ? + + ? - - - + - + - = - ? - ? - +

OS4 - - - + - - + + - - - - + + + + + + - + ? - +

OS5 ? - - ? - - - - ? - - - + - + + - + - + - - +

OS6 - - + - ? ? + + ? - - - + - + - + - ? - ? - +

OS7 _ - - - - - - - - - - + + + + - - + - - ? + +

OS8 - - - ? - - - ? - - - - + - + + + + - + + + +

OS9 - - - - - - - - - - - + + - + + - = - - - - +

OS10 - - - - - - - - - - - + + + + - - - + + ? - +

OS11 - - - + + - - - - - - + + = - - - ? - - - + +

OS12 - - - + + - - - - - - + + = - - - ? - - - + +

OS13 - - - - - - - - - - - - + - + + - = - - - - +

OS14 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - + +

OS15 - - - - - - - - - - - + - - - - - + - - + + +

OS16 + ? ? = + + + - + + + - + - ? - - - + - - - +

OS17 - + + + + + - - + + + - - - - - - - + - - - +

OS18 - + + + + + - - - + + - - - - - - - + - - - +

OS19 ? + ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? ? - ? ? ? - -



Pagina 7

OR1 OR2 OR3 OR4 OR5 OR6 OR7 OR8 OR9 OR10 OR11 OR12 OR13 OR14 OR15 OR16 OR17 OR18 OR19 OR20 OR21 OR22 OR23

OS20 + + + + + + + + + - - - - - - - - - ? - - - +

OS21 + ? + - = + - - ? - - - - - - - - - - - - - +

OS22 - - - + + + + = + - - - - - - - - - - - - - +

OS23 + + + + + + + + + ? ? + + - + + + - + - - - -

OS24 - - - - - - - - - + + - - - - - - - + + + - +

OS25 - - - - - - - - - + + - - - - - - - = - + - +

OS26 - - + + - - - + = + + - - - - - - - + - + - +

OS27 + + + + ? + + - + - - - - - - - - - + - - - -

OS28 - - - - - + - - - + - - - - - - - - + - - - -

OS29 - - - - - + - - - + - - - - - - - - + - - - -

OS30 + + + + - - - - + ? ? ? ? - ? ? ? - + - - - -

OS31 - - - - - - - - - - - - + - - - - - - - + + -

Observaţii: Apare un nou simbol „=” care indică obiective similare. Are loc o suprapunere între obiectivele specifice ale SNMRI şi obiectivele relevante de

mediu.


RAPORT DE MEDIU



ANEXA 5

INVENTARUL OBIECTIVELOR SEVESO LA

NIVEL NAŢIONAL

Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii_Ministerul Mediului


Pagina 2

Tabeluel următor prezintă Inventarul obiectivelor Seveso la nivel naţional (raportarea Ministerului

Mediului către Comisia Europeană, aprilie 2009), pus la dispoziţie de către Ministerul Mediului şi

Pădurilor.

Obiectivele evidenţiate cu roşu reprezintă obiectivele Seveso amplasate în zone cu risc la inundaţii

cunoscute în prezent.

Nr. Crt.

Bazin hidrografic

Clasa de pericol

Judet Localitate Numele obiectivului

1

I

Risc major Arges Pitesti SC PETROM Membru OMV Group - punct de lucru ARPECHIM Pitesti

2 Risc minor Arges com. Maracineni SC APA CANAL 2000 SA Pitesti -Uzina de apa Budeasa

3 Risc minor Arges com. Poiana Lacului SC CONPET SA Ploiesti Punct de lucru Statia de pompare titei Poiana Lacului Arges

4 Risc minor Arges mun. Pitesti SC PETROM Membru OMV Group - punct de lucru Statia de Imbuteliere GPL

5 Risc minor Bucureşti Sector 6 CET Buc. VEST

6 Risc minor Bucureşti Sector 2 S.C. Industrialchim S.R.L.

7 Risc minor Bucureşti Sector 3 SC Isovolta SA

8 Risc minor Bucureşti Sector 6 S.C. "S.I.E.R.A." SRL -depozit

9 Risc minor Bucureşti Sector 6 S.C. VICTORIA S.A.

10 Risc major Bucureşti Sector 1 S.C. Butan Gas S.A.

11 Risc major BUCURESTI Bucuresti SC CHIMOPAR SA

12 Risc major Dambovita Orasul Racari, Sat Colacu, punct de lucru Bilciuresti

SNGN ROMGAZ SA Sucursala de inmagazinare subterana a gazelor naturale Ploiesti

13 Risc major Giurgiu Giurgiu S.C. Crimbo Gas 2003 S.R.L.

14 Risc major Giurgiu comuna Frăteşti, sat Oinacu

S.C. Azochim S.A.

15 Risc minor Giurgiu Giurgiu S.C. Panebo 94 S.R.L.

16 Risc minor Giurgiu Mihăileşti S.C. Delta Gas LNC S.R.L.

17 Risc minor Giurgiu sat Bâcu, comuna Joiţa

S.C.Apa Nova Bucureşti S.A.

18 Risc minor Giurgiu şos. Bucureşti-Piteşti

S.C. Ruukki România S.R.L.

19 Risc minor Ialomita Fierbinti S.C. DELTA GAS S.R.L. Giurgiu, P.L. Fierbinti

20 Risc major Ilfov Pantelimon SC CRIMBO GAS 2000 SRL

21 Risc major Ilfov Jilava SC PETROM SA Agenţia Comercială Bucureşti Sud

22 Risc major Ilfov Chiajana SC APA NOVA BUCURESTI SA

23 Risc major Ilfov Otopeni SC KARL HEINZ DIETRICH INTERNATIONAL EXPED SRL

24 Risc minor Ilfov Chiajna, SC BRENNTAG SRL

25 Risc major Ilfov Balaceanca SNGN ROMGAZ SA - suc. de inmagazinare subterana a gazelor naturale Ploiesti

26 Risc minor Ilfov Domnesti SC LINDE GAZ ROMANIA SRL

27 Risc minor Ilfov Otopeni SC PETROM AVIATION SA

28 Risc minor Ilfov Mogosoaia SC ROMPETROL DOWNSTREAM SRL -



Pagina 3

Nr. Crt.

Bazin hidrografic

Clasa de pericol


DEPOZIT MOGOSOAIA

29 Risc minor Ilfov Popesti Leordeni SC ISOPAN EST SRL

30 Risc major Teleorman Turnu Magurele SC DONAU CHEM SRL

31 Risc minor Teleorman Rosiorii de Vede SC ROMBAU SA SIBIU Sucursala Rosiorii de Vede

32

II

Risc major Caras Reşiţa S.C. PETROM S.A.

33 Risc major Timisoara Lugoj SC BUTAN GAS ROMANIA SA

34 Risc major Timisoara Timisoara SC OPTICA SA * ( fostă SC BEGACHIM SA,Timisoara)

35 Risc minor Timisoara Timisoara SC LINDE GAS ROMANIA SRL

36 Risc major Timisoara Timisoara SC PETROM LPG SA

37 Risc major Timisoara Timisoara SC PETROM SA-Depozit nr.1

38 Risc major Timisoara Calacea SC PETROM SA -Statia de dezbenzinare

39 Risc minor Timisoara Satchinez SC PETROM SA -Depozit titei

40 Risc major Timisoara Timisoara SC PROCTER & GAMBLE -MMR

41 Risc minor Timisoara Padureni SC SMITHFIELD FERME SRL

42 Risc minor Timisoara Timisoara SC SISTEM GAS SRL

43 Risc minor Timisoara Timisoara SC SPUMOTIM SA

44 Risc minor Timisoara Timisoara SC VALKIRIA INVEST SRL

45 Risc minor Timisoara Timisoara SC AZUR SA

46

III

Risc minor Braila Chiscani SC TERMOELECTRICA SA

47 Risc minor Braila Vadeni SC MINI SERV OIL SRL

48 Risc minor Braila Faurei SC CRIMBO GAS SRL FAUREI;

49 Risc minor Braila Ciresu SC CONPET SA; Rampa CIRESU;(AM)

50 Risc minor Braila Braila SC AIR LIQIUDE ROMANIA SRL-

51 Risc minor Buzău Buzau S.C. PETROM S.A. – MEMBRU OMV GRUP- Depozitul PECO Buzau 4 )

52 Risc minor Buzău Oras Pogoanele S.C. AGRICOVER S.A. Baza Siloz Pogoanele

53 Risc minor Buzău Buzau S.C. TOTAL TRANS GAZ S.R.L.

54 Risc minor Buzău Comuna Gura Teghii

S.C. HIDROCONSTRUCŢIA S.A. BUCUREŞTI, SUCURSALA SIRIU - Depozit de explozivi Tainita

55 Risc minor Calarasi Calarasi S.C Siad Romania S.R.L

56 Risc minor Calarasi Calarasi S.C Delta Gas Cov S.R.L

57 Risc minor Calarasi Lehliu Gara S.C Prio Biocombustibil S.R.L

58 Risc minor Calarasi sat Calareti, com. Tamadau Mare

S.C CONPET S.A Regionala Baraganu

59 Risc minor Calarasi Fundulea SC PROCERA BIOFUELS SRL

60 Risc major Dambovita Targoviste SC OTELINOX SA

61 Risc major Dambovita Doicesti SC NUBIOLA ROMANIA SRL

62 Risc major Dambovita Doicesti SC TERMOELECTRICA SA-SE Doicesti

63 Risc major Ialomita Slobozia SC AMONIL SA.

64 Risc major Ialomita Urziceni SNGN Romgaz SA

65 Risc minor Ialomita Gheorghe Doja SC AVICOLA SA Slobozia

66 Risc minor Ialomita Slobozia S.C. PETROM S.A., Zona PECO Ialomita, Slobozia

67 Risc major Prahova Ploiesti SC Rompetrol Rafinare SA Punct de lucru Rafinaria Vega

68 Risc major Prahova comuna Brazi Petrobrazi-Petrom SA



Pagina 4

Nr. Crt.

Bazin hidrografic

Clasa de pericol


69 Risc major Prahova Campina SC Rafinaria Steaua Romana SA

70 Risc major Prahova Ploiesti SC Petrotel - Lukoil SA

71 Risc major Prahova Ploiesti SC Bulrom Gas Impex SRL

72 Risc major Prahova Ploiesti SC Butan Gas Romania SA

73 Risc major Prahova Brazi SC Petrom LPG SA

74 Risc major Prahova Plopeni CN Romarm SA Filiala SC Uzina Mecanica Plopeni SA

75 Risc minor Prahova Ploiesti SC Rafinaria ASTRA ROMANA SA

76 Risc minor Prahova PLOIEŞTI LTK LUBRICANTS ROMÂNIA SRL

77 Risc minor Prahova Boldesti SNACEi Petrom SA Grup Zacaminte Runcu -Tintea-Boldesti-Predeal Sarari

78 Risc minor Prahova Brazi Petrom SA Depozit SCLPP Brazi

79 Risc minor Prahova Brazii de Sus, Com Brazi

SC Dalkia Termo Prahova S.R.L.

80

IV

Risc minor Bihor Balc SC ECODIESEL SRL Rafinaria Crisana

81 Risc major Bihor Aleşd Chistag, Subpiatră

SC HOLCIM (ROMANIA) SA -Fabrica Ciment Aleşd si Depozitul de explozibil din loc. Subpiatră

82 Risc major Bihor Oradea SC ELECTROCENTRALE ORADEA SA

83 Risc major Bihor Oradea SC SINTEZA SA ORADEA

84 Risc major Bihor Oradea SC Petrom SA -Zona de operare Timisoara - sucursala PECO BIHOR-depozitare si imbuteliere GPL

85 Risc minor Bihor Oradea

SC Petrom SA -Zona de operare Timisoara - sucursala PECO BIHOR-depozitare, transvazare, comercializare, transport produse petroliere

86 Risc minor Bihor Suplacu de Barcău

SC Petrom SA -Zona de operare Timisoara - Unitatea de productie Suplacu de Barcau- punct Suplacu de Barcau

87 Risc major Bihor Marghita SC Petrom SA -Zona de operare Timisoara - Unitatea de productie Suplacu de Barcau- punct Marghita

88 Risc major Bihor Salonta SC EuroGaz SRL Oradea

89 Risc minor Bihor Osorhei SC ButanGas SA OSORHEI

90 Risc minor Bihor Tileagd MOL ROMANIA P.P. SRL - Depozit Tileagd

91 Risc minor Bihor Astileu SC Delta Gas BIH SRL

92 Risc minor Bihor Stei SC Corsarul SA

93 Risc minor Bihor Oradea SC INFLOR COM SRL

94 Risc minor Bihor Pantasesti SC SCANDIC DISTILTERIES SA Draganesti

95 Risc minor Bihor Cauaceu SC AGROIND CAUACEU SA

96 Risc minor Cluj Poieni SC Grandemar SA

97 Risc minor Hunedoara Ribita SC KEY SAFETY SYSTEMS RO SRL

98 Risc minor Satu Mare Satu Mare SC PETROM SA Punct de lucru Depozit Satu Mare

99 Risc major Sălaj Zalău SC Petrom SA

100 Risc minor Sălaj Zalău SC Petrom SA

101 Risc minor Sălaj Şimleu Silvaniei SC Rompetrol Downstream SRL

102 V

Risc minor Constanta Navodari CICh SA

103 Risc minor Constanta Constanta PETROM SA DEP. PECO



Pagina 5

Nr. Crt.

Bazin hidrografic

Clasa de pericol


104 Risc minor Constanta Constanta ELECTROCENTRALE SUC. C-TA

105 Risc minor Constanta Navodari ROMPETROL GAS SRL

106 Risc major Constanta Navodari PETROM SA PETROMAR

107 Risc major Constanta Constanta SOCEP SA

108 Risc major Constanta Navodari BUTAN GAS ROMANIA SA

109 Risc minor Constanta Constanta SANTIERUL NAVAL CONSTANTA SA

110 Risc minor Constanta Mangalia DAEWOO MANGALIA HEAVY INDUSTRIES

111 Risc major Constanta Com.M. Kogalniceanu

PETROM AVIATION SA

112 Risc major Constanta Constanta CHIMPEX SA

113 Risc major Constanta Navodari ROMPETROL PETROCHEMICALS SRL

114 Risc major Constanta Navodari ROMPETROL RAFINARE SA

115 Risc major Constanta Constanta OIL TERMINAL SA DEP.NORD

116 Risc major Constanta Constanta OIL TERMINAL DEP. SUD

117 Risc major Constanta Constanta OIL TERMINAL DEP.PORT

118 Risc minor Constanta Constanta CARMECO SA

119 Risc major Tulcea TULCEA SC ALUM SA

120 Risc minor Tulcea TULCEA SC STX RO OFFSHORE TULCEA SA ( fost SC AKER SA)

121 Risc minor Tulcea TULCEA SC PETROM SA TULCEA depozit Tulcea

122 Risc minor Tulcea TULCEA SC STAR 2000 SA

123

VI

Risc major Dolj comuna Işalniţa S.C. PETROM S.A. - Punct de lucru Combinatul Doljchim Craiova

124 Risc minor Dolj mun. Craiova S.C. PETROM S.A. - Zona de Producţie 2 - Zona Grup Zăcăminte Brădeşti

125 Risc major Dolj com. Podari (sat Podari)

S.C. FIPRO TRADE S.R.L.

126 Risc major Dolj com. Podari (sat Branişte)

S.C. DUMAGAS LPG S.R.L.

127 Risc minor Dolj mun. Craiova S.C. COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA S.A. - Sucursala Electrocentrale Craiova II

128 Risc minor Dolj com. Almăj S.C. ROMPETROL DOWNSTREAM S.A. - Punct de lucru Craiova

129 Risc major Gorj Bărbăteşti SC.CONPET SA Ploieşti, sector Bărbăteşti

130 Risc major Gorj Rovinari SC Complexul Energetic Rovinari SA

131 Risc major Gorj Turceni SC Complexul Energetic Turceni SA

132 Risc major Gorj Târgu-Jiu SC ARTEGO SA Târgu-Jiu

133 Risc major Gorj Ţicleni SC Petrom SA Membru OMV group, Grup de zăcăminte Ţicleni Departamentul Mişcare-tratare Ţicleni

134 Risc major Gorj Turburea SC Petrom SA Membru OMV group, Grup de zăcăminte Ţicleni Instalaţia de deetanizare GPL Turburea

135 Risc major Gorj Bumbeşti-Jiu Compania Naţională ROMARM filiala SC Uzina Mecanică SADU SA

136 Risc minor Gorj Târgu-Jiu SC RELGAS SA Târgu-Jiu

137 Risc minor Gorj Târgu-Jiu SC STAR GLASS SA Târgu-Jiu

138 Risc minor Gorj Târgu-Jiu SC.PETROM SA membru OMV group Divizia Marketing

139 Risc minor Hunedoara Petrila E. M. LONEA



Pagina 6

Nr. Crt.

Bazin hidrografic

Clasa de pericol


140 Risc minor Hunedoara Petrila E. M. PETRILA

141 Risc minor Hunedoara Aninoasa E. M. LIVEZENI

142 Risc major Hunedoara Vulcan E.M.VULCAN (depozit central)

143 Risc minor Hunedoara Vulcan E.M.VULCAN (depozit de consum)

144 Risc minor Hunedoara Lupeni E.M.Lupeni

145 Risc minor Hunedoara Uricani E.M.Uricani

146 Risc minor Hunedoara Paroseni, S.C. TERMOELECTRICA S.A. - SUCURSALAELECTROCENTRALE PAROSENI

147 Risc major Mehedinti Drobeta Turnu Severin

RAAN – Sucursala ROMAG TERMO

148 Risc major Mehedinti Drobeta Turnu Severin

RAAN – Sucursala ROMAG PROD

149 Risc minor Mehedinti Drobeta Turnu Severin

S.C. Celrom S.A.

150 Risc major Mehedinti Comuna Simian S.C. Fontegas Roccadaspide Italia S.R.L. Depozit Simian

151 Risc minor Mehedinti Comuna Simian S.C. Petrom S.A. Membru OMV Group Zona PECO Mehedinti- Depozit PECO Simian


S.C. MEVA S.A.


S.C. DELTA GAS SEV S.R.L.


S.C. UNICOM HOLDING S.A. BUCURESTI


S.C. SECOM S.A.

156

VII

Risc minor Alba Zlatna SC ALBA ALUMINIU SRL

157 Risc major Alba Zlatna SC CRIMBO GAS SRL ZLATNA

158 Risc major Alba Sebes SC KRONOSPAN SEBES SA; Sebes ; str. M. Kogalniceanu ; nr. 59

159 Risc minor Alba Ocna Mures SC GHCL Upsom Romania S.A.; Ocna Mures ; str. M. Eminescu ; nr. 1

160 Risc minor Alba Abrud SC CUPRUMIN SA ABRUD; Abrud ; str. Dobra ; nr. 1

161 Risc minor Alba Cugir SC UZINA MECANICA CUGIR SA ; Cugir ; str. 21 Decembrie 1989; nr. 1

162 Risc minor Alba Teius S.C. UNICOM HOLDING S.A. BUCURESTI; Sector 1; str. G. Nicolae Caranfil, nr. 63A

163 Risc minor Alba Zlatna SC CRIMBO GAS GIURGIU SRL GIURGIU; Soseaua Sloboziei ; km. 4

164 Risc major Alba Cetatea de Balta

SNGN ROMGAZ SA- Sucursala de Inmagazinare Subterana a Gazelor Naturale Ploiesti; str. Gh. Grigore Cantacuzino; nr. 184; Ploiesti; jud. Prahova

165 Risc minor Arad Arad SC PETROM SA

166 Risc major Arad Vladimirescu SC ARCHIM AGROINDUSTRIAL SRL

167 Risc minor Arad Vladimirescu SC ROMOIL SA BRASOV operat de ROMPETROL DOWNSTREAM SA

168 Risc minor Arad Vladimirescu SC CRIMBO GAS GIURGIU SRL

169 Risc minor Arad Arad SC GENERAL COM INVEST SRL

170 Risc major Arad Vladimirescu S.C. ROMPETROL GAS S.R.L.



Pagina 7

Nr. Crt.

Bazin hidrografic

Clasa de pericol


171 Risc minor Arad Şofronea S.C. RDF S.R.L.

172 Risc minor Cluj cariera Sandulesti SC Holcim Romania SA

173 Risc major Cluj Turda SC Sadachit Prodcom SRL

174 Risc major Cluj Turda SC Sticla SA

175 Risc minor Hunedoara Hateg S.C. GAZ HAŢEG S.A

176 Risc major Hunedoara Deva S.C. PETROM S.A, DEPOZITUL REZERVĂ DE STAT – BÂRCEA

177 Risc minor Hunedoara DEVA CNCAF MINVEST

178 Risc minor Hunedoara sat Soimus, DJ 761 SC MINPROD 2005 SRL

179 Risc minor Hunedoara Deva, S.C. EXPLOMIN INDUSTRIES SRL

180 Risc major Hunedoara Mintia S.C. ELECTRO CENTRALE DEVA S.A

181 Risc major Mures Tg. Mures SC AZOMUREŞ SA

182 Risc minor Mures Tirnaveni SC GABIMEX SRL

183 Risc minor Mures Tirnaveni SC GABIMEX SRL

184 Risc minor Mures Tg. Mures S.C. COMPANIA AQUASERV S.A.

185 Risc minor Mures Tirnaveni S.C. TERRA RECYCLING S.R.L.

186 Risc major Mures Tg. Mures S.C. DAFCOCHIM S.R.L.

187 Risc major Mures Danes S.C. AMGAZ S.A.

188 Risc major Mures Tg. Mures S.C. DEPOMUREŞ S.A.

189 Risc major Mures com. Sarmasel S.N.G.N. ROMGAZ S.A. - Sucursala de Înmagazinare Subterană a Gazelor Naturale Ploieşti

190

VIII

Risc major Brasov Victoria SC Viromet SA

191 Risc major Brasov Victoria SC Purolite SRL

192 Risc major Brasov Victoria SC Sparomex SRL

193 Risc major Brasov Făgăraş SC Nitroporos SRL

194 Risc major Brasov Făgăraş CN ROMARM SA -SC Fabrica de Pulberi SA -Făgăraş

195 Risc major Brasov Dejani CN ROMARM SA -SC Fabrica de Pulberi SA-Dejani

196 Risc major Brasov Cristian SC Schaeffler Romania SRL

197 Risc major Brasov Şinca Veche SC Prospecţiuni SA

198 Risc major Brasov Zărneşti CN ROMARM SA - SC Tohan SA

199 Risc major Brasov Vlădeni CN ROMARM SA - SC Carfil SA-Vlădeni

200 Risc major Brasov Hărman CN ROMARM SA - SC Carfil SA-Hărman

201 Risc minor Brasov Zărneşti SC Rompetrol Downstream SA

202 Risc minor Brasov Cristian SC Petrom SA

203 Risc minor Brasov Braşov SC Lukoil Romania SRL

204 Risc minor Brasov Lunca Câlnicului SC DG Petrol SRL

205 Risc minor Brasov Braşov SC Iugecom SRL

206 Risc minor Brasov Feldioara C.N.U. SA Bucureşti Sucursala Feldioara

207 Risc minor Brasov Săcele Compania Apa RA-Uzina de Apă Tărlung

208 Risc minor Brasov Făgăraş SC Isoplus Special SRL

209 Risc major Covasna Giurgiu-punct de lucru Bodoc

SC Delta Gas SRL

210 Risc major dolj com. Gherceşti

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. - Sucursala de Înmagazinare Subterană a Gazelor Naturale Ploieşti - Depozitul pentru Înmagazinarea Subterană a Gazelor Naturale Gherceşti

211 Risc minor Harghita Sândominic SC ROMBLAST S.R.L.



Pagina 8

Nr. Crt.

Bazin hidrografic

Clasa de pericol


212 Risc major olt Slatina SC ALRO SA, ALUMINIU PRIMAR

213 Risc major olt Caracal SC CRIMBO GAS 2003 SRL

214 Risc major Sibiu Avrig SC Fabrica de sticla S.A.

215 Risc major Sibiu Selimbar SC Poliflex SRL

216 Risc minor Sibiu Sibiu SC Apa-Canal SA

217 Risc minor valcea Orlesti SC CONPET SA

218 Risc minor valcea Rm.Valcea SC LINDE GAZ SRL

219 Risc minor valcea Rm.Valcea SC CET Govora SA

220 Risc minor valcea Mihaesti SC SARCOM SRL

221 Risc major valcea Ionesti SC ANTARES GAS SRL

222 Risc major valcea Rm.Valcea SC OLTCHIM SA

223

IX

Risc minor Bistrita-Nasaud

Bistrita SC BALINT SRL

224 Risc minor Bistrita-Nasaud

Bistrita SC PETROM SA Bucuresti-Depozitul Bistrita

225 Risc major Cluj Dej SC Someş SA

226 Risc major Cluj Cluj-Napoca SC Beyfin Gaz SRL

227 Risc minor Cluj Cluj-Napoca SC Petrom SA

228 Risc minor Cluj Cluj-Napoca SC Lukoil Romania SRL

229 Risc major Cluj Aghireşu Fabrici SC Bega Minerale Industriale SA

230 Risc major Maramureş Baia Mare SC Romaltyn Mining S.R.L.

231 Risc major Maramureş Baia Mare CNMPN REMIN S.A. - Depozit explzivi

232 Risc major Maramureş Fărcaşa S.C. Faimar S.A. - Fabrica de sticlă

233 Risc minor Satu Mare Halmeu SC UNICOM HOLDING SA Punct de lucru Halmeu

234 Risc minor Satu Mare Porumbesti SC TRANS GAS SERVICES SRL Punct de lucru Porumbesti

235

X

Risc major Bacau Bacau SC AMURCO SRL

236 Risc major Bacau Onesti SC RAFO SA

237 Risc major Bacau Onesti SC Chimcomplex SA Borzesti

238 Risc major Bacau Onesti SC ENERGY BIO CHEMICALS SA BUCUREŞTI - SUCURSALA CAROM Onesti

239 Risc major Bacau Onesti Termoelectrica SA Bucuresti Sucursala Electrocentrale Borzesti

240 Risc minor Bacau Onesti SC CRIMBO SAV GAS SRL

241 Risc minor Bacau Darmanesti SC PETROCHEMICAL TRADING SRL (Rafinaria Darmanesti)

242 Risc minor Bacau Bacau SC LETEA SA

243 Risc minor Bacau Bacau SC PETROM SA Depozit PECO Bacau

244 Risc major Bacau Oneşti SC BUTAN GAS ROMÂNIA SA - Sucursala Oneşti

245 Risc minor Neamţ Săvineşti SC ICEFS COM S.R.L

246 Risc minor Neamţ Săvineşti SC CARBO GAZ SA

247 Risc minor Neamţ Săvineşti SC CRIMBMO GAS 2000 SRL

248 Risc minor Neamţ Roman SC PETROM SA

249 Risc minor Neamţ Piatra Neamţ SC PETROM SA

250 Risc major Neamţ Săvineşti SC GA-PRO-CO CHEMICALS

251 Risc minor Neamţ Sat Turtu-reşti, com. Girov

SC KOBER SRL

252 Risc major Suceava Veresti SC PROGAS SA



Pagina 9

Nr. Crt.

Bazin hidrografic

Clasa de pericol


253 Risc minor Suceava Suceava SC TERMICA SA

254 Risc minor Suceava Suceava SN PETROM SA

255 Risc minor Suceava Dornesti SC UNICOM HOLDING SA

256 Risc minor Suceava Dornesti SC RAI 88 IMPEX SRL

257 Risc minor Suceava Vatra Dornei SC ROMPETROL DOWNSTREAM SRL

258 Risc minor Suceava Fundu Moldovei SC DOMAROM STAR SRL

259 Risc minor Suceava Dornesti SC GRUP K.M.S. SRL

260 Risc minor Vrancea Tataranu SC HYPPO GAS SRL

261 Risc minor Vrancea Adjud SNTFM “CFR MARFA” SA Depoul exploatare locomotive

marfa

262

XI

Risc minor Botosani Botosani S.C. AVIS INDCOM S.R.L. Botosani

263 Risc minor Botosani Botosani S.C. APA GRUP S.A. Botosani

264 Risc minor Botosani Botosani S.C. APA GRUP S.A. Botosani

265 Risc minor Botosani Botosani S.C. Petrom S.A. Bucuresti - Membru OMV Grup

266 Risc major Galati Galati SC UNICOM OIL TERMINAL SA

267 Risc major Galati Galati SC ELECTROCENTRALE SA

268 Risc major Galati Galati SC ARCELOR MITTAL GALATI SA

269 Risc major Galati Galati SC CITY GAS SRL

270 Risc minor Galati Galati SC LINDE GAZ ROMANIA SRL- FABRICA DE ACETILENĂ GALAŢI

271 Risc minor Galati Galaţi SC INTFOR SA

272 Risc minor Iasi IASI PETROM SA DEPOZIT PECO IASI

273 Risc minor Iasi IASI SC PETROM SA STATIA IMBUTELIERE ARAGAZ

274 Risc minor Iasi IASI SC ROMTEC SA IASI

275 Risc minor Iasi IASI SC ECOLAB SRL IASI

276 Risc minor Vaslui mun. Vaslui SC ZONE-GAZ SRL, Galati, punct de lucru Vaslui

277 Risc minor Vaslui Rasesti, com Dranceni

SC MARSEMAR SRL Husi, punct de lucru Rasesti

Date post:	05-Aug-2015
Category:	Documents
Upload:	sebastianfilip
View:	40 times
Download:	0 times

89267029-raport-mediu

Documents