86103_Memoriu de Prezentare-Autostrada Tg Mures-Iasi

AUTOSTRADA TG. MUREŞ – IAŞI Memoriu de prezentare

Iunie 2012

i/336

AUTOSTRADA TARGU MURES – IASI

Memoriu de prezentare

B O R D E R O U

A. PIESE SCRISE

1. Foaie de semnături

2. Borderou

3. Memoriu de prezentare

Anexe – VOLUMUL 2

Anexa 1 – Legislaţia specifică protecţiei mediului, calităţii în construcţii, securităţii şi sănătăţii muncii

Anexa 2 - Lucrări de artă – Poduri, pasaje, tuneluri, noduri

Anexa 3 – Numarul si localizarea podeţelor

Anexa 4 – Lucrări de consolidare

Anexa 5 – Lucrări hidrotehnice

Anexa 6 – Lucrări şi protejări de reţele

Anexa 7 - Descrierea variantelor de traseu analizate

Anexa 8 – Descrierea ariilor protejate

Anexa 9 – Situri arheologice

Anexa 10 – Certificatele de urbanism din judetele Mures, Harghita, Neamţ, Iaşi

Anexa 11 – Coordonatele STEREO 70 ale suprafetelor de padure (numai in format electronic)

B. PIESE DESENATE – VOLUMUL 3

Nr. crt.

Planşa Denumirea Scara

1 Planşe 1÷3 Plan general cu variantele studiate 1: 100.000

2 Planşe 4÷7 Plan de ansamblu Sector 1 1:25 000



Întocmit, Ing. Valeria Nicoleta Gatu


Iunie 2012 i/336

MEMORIU DE PREZENTARE

CAP 1. DENUMIREA PROIECTULUI .................................................................................. 5

CAP. 2 TITULARUL PROIECTULUI .................................................................................... 5

CAP.3 DESCRIEREA PROIECTULUI ................................................................................. 6

3.1. Situaţia existentă .................................................................................................................................. 6

3.2. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei ............................................................................................. 7

3.3. Amplasamentul proiectului ............................................................................................................... 11

3.4. Rezumatul Proiectului ........................................................................................................................ 14

3.4.1 Descrierea traseului ............................................................................................. 14

3.4.2 Amenajarea in plan .............................................................................................. 19

3.4.3 Viteza de proiectare ............................................................................................. 20

3.4.4 Profil transversal .................................................................................................. 20

3.4.5 Structura rutieră ................................................................................................... 23

3.4.6 Noduri rutiere ...................................................................................................... 25

3.4.7 Poduri şi pasaje .................................................................................................... 26

3.4.8 Tuneluri ................................................................................................................ 28

3.4.9 Dotări ale autostrăzii ............................................................................................. 30

3.4.10 Lucrari de colectare si drenare a apelor pluviale................................................. 38

3.4.11 Lucrări de consolidare ........................................................................................ 39

3.4.12 Lucrari hidrotehnice ............................................................................................ 40

3.4.13 Siguranţa circulaţiei ............................................................................................ 41

3.4.14 Lucrari de semnalizare si marcaj ....................................................................... 41

3.4.15 Sistemul de comunicatii al autostrazii ................................................................. 42

3.4.16 Sistemul de iluminat al autostrazii ...................................................................... 43

3.4.17 Sisteme de informare si avertizare moderne ...................................................... 43

3.4.18 Lucrari de mediu................................................................................................. 43

3.4.19 Lucrari de mutare / protejare retele .................................................................... 44

3. 5. Elemente specifice caracteristice proiectului propus.................................................................. 44

3.5.1 Profilul şi capacităţile de producţie ....................................................................... 44

3.5.2 Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice .................................................... 44

3.5.3 Descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus ................................... 44


Iunie 2012 ii/336

3.5.4 Resurse naturale, materii prime, energie şi combustibili utilizaţi, cu modul de asigurare

ale acestora .................................................................................................................. 44

3.5.5 Tehnologia de realizare a proiectului propus. Metode folosite in construcţie......... 51

3.5.6 Racordarea la reţele utilitare existente în zonă ..................................................... 56

3.5.7 Lucrări de refacere a amplasamentului in zona afectată de construcţia autostrăzii57

3.5.8 Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente............................................... 58

3.5.9 Planul de execuţie ................................................................................................ 58

3.5.10 Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate ................................................ 59

3.5.11 Alte autorizaţii cerute de proiect ......................................................................... 60

3.6 Localizarea proiectului........................................................................................................................ 62

3.6.1 Caracteristici fizice ............................................................................................... 62

3.6.2 Biodiversitate........................................................................................................ 70

3.6.3 Suprafaţa şi folosinţa terenului ce urmeaza a fi ocupat temporar sau definitiv ...... 75

3.6.4 Areale sensibile .................................................................................................... 78

3.6.5 Alternative de traseu studiate ............................................................................... 87

3.7. Caracteristicile impactului potenţial ................................................................................................ 88

3.7.1 Impactul potenţial asupra apei .............................................................................. 89

3.7.2 Impactul potenţial asupra aerului .......................................................................... 92

3.7.3 Impactul potenţial asupra solului şi subsolului ...................................................... 93

3.7.4 Impactul potenţial asupra biodiversităţii ................................................................ 95

3.7.5 Impactul potenţial asupra peisajului .................................................................... 101

3.7.6 Impactul potenţial asupra populaţiei ................................................................... 102

3.7.7 Impactul potenţial asupra patrimoniului istoric si cultural .................................... 103

4. SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA, EVACUAREA ŞI DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU ...........................................................................105

4.1. Protecţia calităţii apelor ................................................................................................................... 105

4.2. Protecţia aerului ................................................................................................................................ 108

4.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor ................................................................................ 114

4.4. Protecţia împotriva radiaţiilor ......................................................................................................... 116

4.5. Protecţia solului şi a subsolului ..................................................................................................... 116

4.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice ................................................................................ 118


Iunie 2012 iii/336

4.8 Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public .............................................. 122

4.9 Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament .................................................................... 124

4.9.1. Tipuri de deşeuri produse .................................................................................. 124

4.9.2 Modul de gospodărire a deşeurilor ..................................................................... 127

4.9.3. Planul de management al deşeurilor ................................................................. 129

4.10. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase ............................................ 131

4.10.1 Substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse ........... 131

4.10.2 Modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi

asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei .......... 131

CAP. 5. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI .......................................133

CAP. 6. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI, DUPĂ CAZ, ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NAŢIONALE CARE TRANSPUN LEGISLAŢIA COMUNITARĂ (IPPC, SEVESO, COV, LCP, DIRECTIVA CADRU APĂ, DIRECTIVA CADRU AER, DIRECTIVA CADRU A DEŞEURILOR ETC.) ............................................140

CAP.7 LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER ...........................................141

7.1 - Descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier ................................................................ 141

7.2 - Localizarea organizării de şantier şi a bazei de producţie. ....................................................... 142

7.3 – Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu

în timpul organizării de şantier .............................................................................................................. 144

7.4 - Descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier............................. 144

7.5 Dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu. ........................... 144

CAP.8 LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIŢIEI, ÎN CAZ DE ACCIDENTE ŞI/SAU LA ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII ..............150

8.1 Lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de

accidente şi/sau la încetarea activităţii în vederea utilizării ulterioare a terenului ........................ 150

CAP.9 – DESCRIEREA ARIILOR PROTEJATE ..............................................................153


Iunie 2012 5/336

- MEMORIU DE PREZENTARE -

Cap 1. DENUMIREA PROIECTULUI

„AUTOSTRADA TARGU MURES – IASI ”

Cap. 2 TITULARUL PROIECTULUI

COMPANIA NATIONALA DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA

Adresa :B-dul Dinicu Golescu, 38 010873 Bucuresti, Sector 1

Tel:021/318 66 00; Fax: 021/312.09.84; email : [email protected].

Proiectant autostrada sector 1. Targu Mures - Ditrau:

SEARCH CORPORATION, Caderea Bastiliei nr.65, sector 1 Bucuresti, Romania 010613, tel: 021 316 .40.18, Fax: 021 316.52.71. Persoane de contact: Imputernicit CNADNR conform Contract 10012 din 3.02.2010 Ing. Florin Raducu, tel: 0720 111280 e-mail: [email protected] Ing. Ana Maria Moldoveanu tel. 0731038673 e-mail: [email protected] Proiectant autostrada sector 2. Ditrau – Tg. Neamt

S.C. IPTANA S.A, b-dul Dinicu Golescu nr. 36, Bucureşti, Romania tel: 021 318 19 80, Fax: 021 3121416 Persoane de contact: Imputernicit CNADNR confom Contract 92/58623/4275/2009 Dr. ing. Gabriel Bulgaru, mob: 0741276010 e-mail: [email protected] Ing. Valeria Nicoleta Gatu, mob:0745 132 815, e-mail: [email protected]

Proiectant autostrada sector 3 Tg. Neamt – Iasi

INOCSA Ingenieria S.L., Adresa: C / Quintana, 2, 28008 Madrid, Spania, Telefon: 021/316.11.61/63/69, Fax: 021/316.11.68,

Persoane de contact: Imputernicit CNADNR confom Contract 92 / 4779 Ing. Valentin Giurca – mob. 0788524306 E-mail: [email protected] Florentin Cojocariu, mob: 0746139344, e-mail: [email protected]

NOTA: Memoriile de prezentare au fost intocmite pentru fiecare sector in parte conform memoriilor de prezentare furnizate de catre proiectantul sectorului. Pe baza memoriilor de prezentare pe fiecare sector, IPTANA a alcatuit un Memoriu de prezentare unitar pentru toata autostrada. De menţionat ca plansele cu analiza variantelor si Ariile protejate, au fost relizate de IPTANA pentru toata autostrada. Plansele Sc. 1:25.000 pentru fiecare sector apartin proiectantului sectorului.


Iunie 2012 6/336

Cap.3 DESCRIEREA PROIECTULUI

3.1. Situaţia existentă

In momentul de fata legatura Moldovei cu Transilvania este deficitara ea desfasurându-se prin 2 mari culoare DN 15B – DN 15 si DN 15 - DN12C - DN13B, care prezinta trasee sinuoase si declivitati mari la traversarea Carpatilor Orientali.

Legatura rutiera intre Tg Mureş şi Moldova pe axa Tg Mureş – Iaşi se realizeaza in prezent pe reţeaua actuala de drumuri nationale si judetene.

Astfel, cele doua coridoare care asigura traversarea carpatilor Orientali pe aceasta axa sunt :

Culoarul I – Targu Mureş DJ151D, DJ135, DN13A (Sovata), DN13B (Praid -Gheorghieni), DN12C (Gheorghieni - Lacul Rosu - Bicaz), DN15 (Bicaz - Piatra Neamţ), DN15D (Piatra Neamt - Roman), DN2, DN28 - DN24 (Targu Frumos – Iasi -Sculeni).

Culoarul I are o lungime de 339 km, iar cota maximă de traversare a Carpaţilor Orientali este pasul Bucin situat la 1287m (Munţii Gurghiului) si pasul Pangarati situat la 1256 m.

Culoarul II – Targu Mureş (DN15) – Poiana Largului, DN15B (Poiana Largului - Targu Neamţ), DN28A (Targu Neamt - Targu Frumos), DN28 (Iaşi), DN24 (Iasi - Sculeni)

Culoarul II are o lungime de 345 km, iar cota maximă de traversare a Carpaţilor Orientali este pasul Borsec in situat la 1105 m (Munţii Călimani).

Primul coridor existent traverseaza defileul Muresului intre Tg. Mures si Toplita, avand in stanga Muntii Calimani si in dreapta Muntii Gurghiu. De la Toplita la Poiana Largului traseul urmeaza cursul raului Bistricioara avand in stanga Muntii Bistritei si in dreapta Muntii Giurgeu, Hasmas si Ceahlau. De la Poiana Teiului traseul traverseaza Muntii Stanisoarei prin pasul Petru Voda, pe ultima parte pana la Tg. Neamt urmeaza cursul raului Neamt (Ozana).

Intre Tg. Neamt si Timisesti (intersectie DN 2) traseul traverseaza Subcarpatii Neamtului apoi pana la Sculeni traverseaza Podisul Central Moldovenesc, avand la nord Campia Jijiei Inferioare si la sud Coasta Iasilor.

Al doilea coridor existent traverseaza Dealurile Tarnavei Mici intre Tg. Mures – Balauseri – Sangiorgiu de Pădure. In continuare spre Praid traverseaza Subcarpatii Transilvaniei iar de la Praid traseul traverseaza Muntii Gurghiului prin pasul Bucin si apoi depresiunea Giurgeului pana la Gheorgheni. Intre Gheorgheni si Bicaz traseul se inscrie pe culoarul raului Bistricioara avand in stanga Muntii Giurgeului si Muntii Ceahlau iar in dreapta Muntii Hasmas si Muntii Tarcau. De la Bicaz traseul traverseaza Muntii Stanisoarei pana la Piatra Neamt apoi pana la Roman traseul strabate Depresiunea Cracau – Bistrita si Subcarpatii Neamtului. In continuare traseul se inscrie pe culoarul Siretului pana la Scheia traversand Podisul Central Moldovenesc intre Tg. Frumos si Sculeni la nord fiind Campia Jijiei Inferioare si la sud Coasta Iasilor.

Cele două culoare existente, nu pot asigura viteze superioare de circulaţie în condiţii de siguranţă şi confort, iar in urma unei analize de trafic s-a constatat ca acestea nu pot prelua fluxurile sporite de trafic, generate de dezvoltarea socio-economica.

Pe de altă parte, lipsa unei infrastucturi rutiere adecvate are efecte negative asupra economiei si transportatorilor auto, prin cresterea timpilor si costurilor de transport pe tronsonul


Iunie 2012 7/336

respectiv, prin cresterea consumurilor de carburant, precum si prin marirea costurilor legate de intretinerea si repararea mijloacelor de transport.

3.2. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei

Necesitatea unei reţele de drumuri moderne şi sigure care să răspundă cerinţei crescânde de transport, să respecte Directivele UE şi care să determine reducerea traficului de tranzit, au determinat România să iniţieze o strategie de dezvoltare a infrastructurii de transport, in care este inclus si programul de dezvoltare a retelei de transport rapid. Acest program cuprinde construcţia de autostrăzi, drumuri expres (drumuri rapide) si centuri ocolitoare ale zonelor urbane.

Proiectul analizat este prevazut in Anexa 1 - Directii de Dezvoltare prevazute in Planul de amenajare a teritoriului national - Sectiunea I - Retele de transport, a Legii 363 din 2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national. - Sectiunea I Retele de transport. Autostrada Targu Mures – Piatra – Neamt – Roman - Targu Frumos – Iasi - Sculeni se afla pozitia 1.16.

Urmare a analizei de trafic s-a constatat ca cele două axe existente nu pot prelua fluxurile sporite de trafic, generate de dezvoltarea socio-economica. In aceste conditii avand in vedere si evolutia ascendenta a traficului determinata de dezvoltarea economica si de potentialul turistic exceptional al zonelor traversate ori aflate in imediata vecinatate a acestora, este necesara analizarea unui traseu de autostrada care sa asigure o deplasare rapida in deplin confort si siguranta intre Tg. Mures si Iasi, autostrada care sa corespunda standardelor europene.

Cele două culoare existente, in special in zona traversarii Carpaţilor Orientali, nu pot asigura viteze superioare de circulatie in conditii de siguranţa si confort.

Circulatia in conditii de fluenta redusa, cu numeroase cicluri opriri – accelerari, determina emisii mari de substante poluante in atmosfera. De asemenea, volumul mare de trafic determina inregistrarea unui nivel ridicat de zgomot in localitati.

Aceasta autostrada va asigura si legatura intre autostrada Transilvania si Coridorul IX PAN European, iar pe termen mediu si lung aceasta autostrada va oferi si un grad mare de atractivitate pentru traficul international de tranzit care se va desfasura intre coridoarele PAN Europene IV si IX.

Autostrada va atrage o parte din traficul de pe reteaua de drumuri nationale din culoarul ei. Efectul benefic se va manifesta prin scaderea poluarii chimice si fonice de-a lungul drumurilor: DN 13, DN 15, DN 13A, DN 13B, DN 2.

Utilitatea proiectului consta in crearea unei cai de comunicatie moderne cu implicatii in dezvoltarea regionala a zonei, fluidizarea traficului, devierea traficului de tranzit, cresterea sigurantei utilizatorilor, micsorarea timpilor de parcurs, facilitarea pe viitor a unui sistem de intretinere a carosabilului şi scaderea poluarii in zonele tranzitate in prezent.

Pe langa valenţa internationala, aceasta autostrada va deservi in bune conditii traficul de pe teritoriul Romaniei. Prin intermediul retelei de drumuri nationale reabilitate sau in curs de reabilitare, autostrada poate primi si distribui trafic prin nodurile sale. Prognoza de trafic pentru intervalul 2015-2045 se prezinta in tabelele de mai jos.


Iunie 2012 8/336

Tabel 3.2.1

AUTOSTRADA Tg. Mures - Iasi - Afectarea traficului pentru anul 2015 (valori MZA)

Sectoare turismeu

tilitare autobuze

camioane 2 osii

camioane cu 3 si 4

osii

vehicule articulate

TOTAL vehicule

fizice

Vehicule etalon turisme

Tg. Mures - Acatari 9,626 135 1,373 562 1,976 13,672 21,718

Acatari - Sovata 7,923 106 1,034 544 1,127 10,734 16,078

Sovata - Borzont 6,808 99 1,233 633 1,241 10,014 16,064

Borzont - Ditrau 5,702 78 782 312 993 7,867 12,107

Ditrau - Tulghes 5,687 284 489 209 1,308 7,977 12,720

Tulghes - Poiana Largului

5,489 274 489 209 1,308 7,769 12,497

Poiana Largului - Tg Neamt

6,421 365 756 356 1,685 9,583 16,011

Tg. Neamt - Motca 6,151 360 730 351 1,630 9,223 15,461

Motca - Tg. Frumos 8,502 327 657 243 592 10,321 13,642

Tg. Frumos - Podu Iloaie

9,851 445 796 257 807 12,156 16,421

Podu Iloaie - Vanatori-Iasi

2,362 105 149 115 86 2,817 3,586

Tabel 3.2.2


Sectoare turisme, utilitare

autobuze camioane

2 osii

camioane cu 3 si 4

osii

vehicule articulate

TOTAL vehicule

fizice


Tg. Mures - Acatari 8,279 115 1,209 460 1,580 11,643 18,270

Acatari - Sovata 10,557 142 1,415 621 1,651 14,386 21,782

Sovata - Borzont 9,075 135 1,786 815 1,792 13,603 22,186

Borzont - Ditrau 7,436 108 1,252 445 1,621 10,862 17,621

Ditrau - Tulghes 6,760 327 577 229 1,447 9,339 14,654


6,525 315 577 229 1,447 9,092 14,389


7,633 420 892 389 1,864 11,197 18,408

Tg. Neamt - Motca 7,311 415 861 384 1,803 10,774 17,772

Motca - Tg. Frumos 10,748 396 822 275 680 12,921 16,859


12,453 538 996 291 927 15,205 20,260


2,986 127 186 130 99 3,528 4,441


Iunie 2012 9/336

Tabel 3.2.3



autobuze camioane

2 osii

camioane cu 3 si 4

osii

vehicule articulate

TOTAL vehicule

fizice


Tg. Mures - Acatari 10,336 146 1,487 543 2,268 14,778 23,710

Acatari - Sovata 13,133 179 1,724 722 2,355 18,113 27,938

Sovata - Borzont 11,407 172 2,207 979 2,517 17,281 28,606

Borzont - Ditrau 9,310 137 1,547 533 2,277 13,803 22,820

Ditrau - Tulghes 7,865 367 720 258 1,636 10,846 16,955


7,591 354 720 258 1,636 10,560 16,649


8,880 472 1,113 440 2,108 13,012 21,319

Tg. Neamt - Motca 8,506 466 1,075 434 2,040 12,520 20,581

Motca - Tg. Frumos 13,208 464 1,107 325 805 15,909 20,765


15,303 632 1,342 343 1,097 18,717 24,935


3,689 149 251 154 117 4,360 5,463

Tabel 3.2.4



autobuze camioane

2 osii

camioane cu 3 si 4

osii

vehicule articulate

TOTAL vehicule

fizice


Tg. Mures - Acatari 12,392 177 1,764 625 2,955 17,913 29,150

Acatari - Sovata 15,709 216 2,033 823 3,058 21,839 34,093

Sovata - Borzont 13,739 208 2,628 1,142 3,241 20,958 35,026

Borzont - Ditrau 11,183 166 1,842 620 2,933 16,744 28,018

Ditrau - Tulghes 8,957 410 867 290 1,878 12,403 19,451


8,645 396 867 290 1,878 12,077 19,103


10,113 527 1,341 495 2,420 14,896 24,489

Tg. Neamt - Motca 9,687 521 1,295 488 2,341 14,332 23,641

Motca - Tg. Frumos 15,774 541 1,426 381 971 19,093 25,043


18,277 736 1,727 403 1,324 22,468 30,078


4,382 174 323 180 141 5,201 6,570


Iunie 2012 10/336

Tabel 3.2.5



autobuze camioane

2 osii

camioane cu 3 si 4

osii

vehicule articulate

TOTAL vehicule

fizice


Tg. Mures - Acatari 13,317 387 1,949 689 3,374 19,716 32,687

Acatari - Sovata 16,965 472 2,242 905 3,487 24,071 38,217

Sovata - Borzont 14,778 449 2,863 1,247 3,570 22,907 38,671

Borzont - Ditrau 11,980 358 2,011 690 3,227 18,266 30,922

Ditrau - Tulghes 10,150 454 1,008 319 2,172 14,103 22,205


9,796 438 1,008 319 2,172 13,733 21,811


11,460 584 1,558 544 2,798 16,943 27,966

Tg. Neamt - Motca 10,977 576 1,504 536 2,708 16,302 26,996

Motca - Tg. Frumos 18,715 622 1,748 435 1,184 22,703 29,869


21,685 846 2,118 460 1,614 26,722 35,892


5,199 200 396 206 172 6,173 7,806

Tabel 3.2.6



autobuze camioane

2 osii

camioane cu 3 si 4

osii

vehicule articulate

TOTAL vehicule

fizice


Tg. Mures - Acatari 15,002 422 2,153 755 3,929 22,262 37,081

Acatari - Sovata 19,112 515 2,477 992 4,061 27,156 43,284

Sovata - Borzont 16,648 490 3,163 1,367 4,158 25,825 43,748

Borzont - Ditrau 13,496 390 2,222 756 3,758 20,622 35,070

Ditrau - Tulghes 11,434 495 1,113 350 2,530 15,922 25,184


11,036 478 1,113 350 2,530 15,506 24,742


12,910 636 1,721 596 3,259 19,122 31,699

Tg. Neamt - Motca 12,366 628 1,662 588 3,153 18,398 30,598

Motca - Tg. Frumos 22,030 700 2,004 493 1,457 26,685 35,123


25,526 953 2,428 522 1,986 31,415 42,234


6,120 225 454 233 212 7,245 9,143


Iunie 2012 11/336

Tabel 3.2.7



autobuze camioane

2 osii

camioane cu 3 si 4

osii

vehicule articulate

TOTAL vehicule

fizice


Tg. Mures - Acatari 16,900 460 2,378 828 4,576 25,143 42,084

Acatari - Sovata 21,530 561 2,736 1,088 4,730 30,644 49,045

Sovata - Borzont 18,754 534 3,494 1,498 4,842 29,123 49,517

Borzont - Ditrau 15,203 426 2,454 829 4,377 23,289 39,795

Ditrau - Tulghes 12,881 540 1,230 384 2,946 17,980 28,575


12,432 521 1,230 384 2,946 17,513 28,079


14,543 694 1,901 654 3,795 21,587 35,948

Tg. Neamt - Motca 13,930 685 1,836 645 3,672 20,769 34,698

Motca - Tg. Frumos 25,933 789 2,298 560 1,793 31,372 41,323


30,048 1,074 2,784 592 2,444 36,941 49,724


7,205 253 521 265 260 8,504 10,714

3.3. Amplasamentul proiectului Autostrada Tg Mures – Iaşi – denumita in continuare „Autostrada” traversează judeţele Mureş,

Harghita, Neamt si Iasi pe o lungime totală de 288.931 km repartizată pe judeţe dupa cum urmează:

§ Judeţul Mureş – L= 47.4 km (Gheorge Doja – Sovata)

§ Judeţul Harghita – L= 81,486 km (Praid – Tulghes).

§ Judetul Neamt – L= 82.045 km (Tulghes – Moţca)

§ Judetul Iasi – L= 78,000 km (Moţca - Iaşi)

Din considerente tehnice autostrada a fost impartita in 3 sectoare, fiecare sector avand un alt proiectant dupa cum urmează.

§ Sector 1 – Autostrada Tg. Mureş - Ditrău (92,126 km) – Proiectant SEARCH CORPORATION

§ Sector 2 – Autostrada Ditrău – Tg. Neamţ (118,805 km) – Proiectant S.C. IPTANA S.A.

§ Sector 3 – Autostrada Tg. Neamţ – Iasi (78,000 km) – Proiectant INOCSA INGENIERIA S.L

Unităţile teritorial administrative traversate de traseul viitoarei autostrazi sunt in numar de 42 dupa cum urmeaza: 10 in judetul Mureş, 5 in judeţul Harghita,11 in judetul Neamţ si 16 in judetul Iaşi, poziţiile kilometrice fiind prezentate mai jos.


Iunie 2012 12/336

Judetul Mures km 0+000 – km 47+400;

1. Gheorghe Doja km 0+000 – km 0+540;

2. Craciunesti km 0+540 – km 6+410;

3. Acatari km 6+410 – km 12+160;

4. Pasareni km 12+160 – km 16+260;

5. Galesti km 16+260 – km 21+340;

6. Miercurea Nirajului km 21+340 – km 27+700;

7. Bereni km 27+700 – km 31+000;

8. Magherani km 31+000 – km 36+160;

9. Chibed km 36+160 – km 40+400;

10. Sarateni km 40+400 – km 47+280.

Nota:

11. Bretelele nodului rutier de la DN 13A traverseaza si teritoriul administrativ al localitatii Sovata km 47+140 – km 47+620.

Judetul Harghita km 47+400 – km 128+886;

1. Praid km 47+280 – km 67+380;

2. Joseni km 67+380 – km 87+220;

3. Lazarea km 87+220 – km 94+452.

4. Ditrău km 94+452 – km 108+326 (km 2+340 – km 16+200)1

5. Tulgheş km 108+326 – km 128+886 (km 16+200 – km 36+760)

Judeţul Neamţ km 128+886 – km 210+336

1. Grinţieş km 128+886 – km 143+306 (km 36+760 – km 51+180)

2. Ceahlău km 143+306 – km 145+326 (km 51+180 – km 53+200 )

3. Poiana Teiului km 145+326 – km 159+306 (km 53+200 – km 67+180)

4. Pipirig km 159+306 – km 755+126 (km 67+180 – km 83+580)

5. Vânători Neamţ km 175+706 – km 185+606 (km 83+580 – km 93+480)

6. Agapia km 185+606 – km 186+866 (km 93+480 – km 94+740)

7. Tg Neamţ km 190+606 – km 193+766 (km 98+440 – km 101+640)

8. Petricani km 193 +766 - km 201+466 (km101+640 – km 109+340)

9. Urecheni km 201+466 – km 203+486 (km109+340– km 111+360);

1 In paranteza este trecut kilometrajul incepand cu 0+000 din sectorul 2 respectiv 3 pentru corelarea

informatiilor cu alte documente


Iunie 2012 13/336

i. km 204+466 – km 205+386 (km 112+340 – km 113+260)

ii. km 206+566 – km 210+066 (km 114+440 – km 117+940)

10. Timişeşti km 203+486 – km 205+386 (km111+360 – km 112+340)

i. km 205+386 – km 206+566 (km 113+260- km 114+440

11. Păstrăveni km 210+066 – km 210+931 (km117+940– km 118+805)

Judeţul Iasi km 210+366 – km 288+931

1. Motca km 210+931 – km 213+611 (km 0+000 - km 2+680)

2. Miroslavesti km 213+611 – km 215+346 (km 2+680 - km 4+415)

3. Stolniceni Prajescu km 215+346 – km 216+386 (km 4+415 – km 5+455)

km 217+636 – km 218+646 (km 6+705 – km 7+715)

km 220+586 – km 222+036 (km 9+655 – km 11+105)

4. Pascani km 216+386 – km 217+636 (km 5+455 – km 6+705)

km 218+646 - km 220+586 (km 7+715 – km 9+655)

5. Helesteni km 222+036 – km 235+106 (km 11+105 – km 4+175)

6. Costesti km 235+106 – km 236+186 (km 24+175 – km 5+255)

km 236+206 – km 238+181 (km 25+27 –km 27+275)

7. Strunga km 236+186 – km 236+206 (km 25+255 –km25+275)

8. Ion Neculce km 238+181 – km 240+716 (km 27+275–km 29+785)

km 244+031 – km 249+271 (km 33+100–km 38+340)

km 249+321 – km 249+656 (km 38+390–km 38+725)

9. Targu Frumos km 240+716 – km 244+031 (km 29+785–km 33+100)

10. Baltati km 249+271 – km 249+321 (km 38+340–km 38+390)

km 249+656 – km 257+686 (km 38+725–km 46+755)

11. Podu Ilioaiei km 257+686 – km 266+801 (km 46+755–km 55+870)

12. Dumesti km 266+801 – km 271+876 (km 55+870–km 60+945)

13. Letcani km 271+876 – km 276+151 (km 60+945–km 65+220)

14. Rediu km 276+151 - km 281+681 (km 65+220–km 70+750)

15. Popricani km 281+681 – km 287+186 (km 70+750–km 76+255)

16. Victoria km 287+186 – km 288+931 (km 76+255–km 78+000)

Lucrările se vor executa, pe cat posibil, pe teren apartinand domeniului public. Se vor ocupa suprafete minime necesare, in special neproductive. In cazul străbaterii proprietătilor private, se va proceda, conform legislatiei in vigoare, la expropriere pentru cauza de utilitate publică. Se vor


Iunie 2012 14/336

respecta prevederile legii privind unele masuri prealabile lucrărilor de construcţie de drumuri de interes national, judeţean si local si ale normelor metodologice de aplicare a acesteia.

3.4. Rezumatul Proiectului

3.4.1 Descrierea traseului

Traseul autostrazii Targu Mures – Iaşi se desprinde din viitoarea Autostrada Brasov – Bors (A3), in zona localitati Ilieni, comuna Gheorghe Doja, judetul Mures, prin intermediul unui nod rutier in cadrul Autostrazii Transilvania (A3), la km 142+000, Sectorul Sighisoara – Targu Mures.

Autostrada urmeaza sa realizeze o legatura rapida si sigura intre Autostrada Transilvania A3 (Brasov – Bors) si coridorul IX Pan European (Bucuresti – Focsani - Albita), facilitand astfel traficul auto pe directia vest-est, intre Transilvania si Moldova.

Culoarul Autostrazii se desfasoara in cea mai mare parte pe un relief fragmentat, cu numeroase zone colinare, zone de deal si mai ales cu o importanta zona de munte, avand ca rezultat final un traseu sinuos.

Din punct de vedere administrativ, inceputul Autostrazii (km 0+000) se afla pe teritoriul comunei Gheorghe Doja din judetul Mures, desprinderea din cadrul Autostrazii Brasov – Bors realizandu-se prin intermediul unui nod directional, proiectat pentru o viteza de 80 km/h. Din zona km 0+540, traseul autostrazii patrunde in cadrul teritoriului administrativ al localitatii Craciunesti.

In aceasta prima zona, traseul autostrăzii strabate un relief tabular, aplatizat dat de culoarul de vale al Raului Niraj (afluentul Raului Mures), unitate hidrografica pe care traseul Autostrazii o si traverseaza prin intermediul unui pod, in zona km 3+130.

Exista o serie de canale de irigatii si cursuri de apa pe care traseul autostrazii le traverseaza. Un astfel de prim obstacol este si Canalul Ciba – Nicoresti la km 1+160, urmat apoi de Paraul Nirajul Mic (Vechi) (afluent al Raului Niraj), traversat de traseul autostrazii de doua ori, la km 1+990 si la km 2+850, urmat de Raul Niraj la km 3+130 si Canalul Vetca la km 4+015. Din aceasta ultima zona, cea a km 4+015 si pana in zona orasului Miercurea Nirajului, zona km 25+000, traseul autostrazii inregistreaza un paralelism fata de Canalul Vetca, ambele elemente antropice (traseul autostrazii si canalul) urmand culoarul Raului Niraj, respectiv a luncii majore aflata pe partea stanga a unitatii hidrografice.

In primii kilometrii ai traseului, autostrada intersecteza drumul judetean DJ 151D la km 1+648 si drumul comunal DC 68A la km 1+950, ambele cu pasaje superioare peste traseul autostrazii. La km 4+015 traseul autostrazii traverseaza calea ferata ingusta CF Targu Mures - Sovata si Canalul Vetca prin intermediul unui pasaj superior.

Inainte de zona km 4+015 acolo unde se afla un pasaj comun peste calea ferata ingusta, drum local si canal, si pana in zona km 48+000, nod rutier la drumul national DN 13A, traseul autostrazii patrunde in cadrul ariei naturale protejate SPA Dealurile Tarnavei si Valea Nirajului (intre km 3+993 – km 47+557). Aceasta arie protejata este traversata alternativ, in parcursul acestor kilometrii traseul autostrazii va iesi ori va patrunde in cadrul acestei zone naturale protejate.

In continuare, traseul autostrazii intersecteaza drumul comunal DC 67 la km 5+495 la nord-est de localitatea Cornesti, comuna Craciunesti, patrunde apoi in aria administrativa a comunei Acatari in zona km 6+410, dupa care intersecteaza drumul comunal DC 67 la km 7+250, la sud de localitatea Stejeris, respectiv nord de localitatea Gruisor. Cele doua drumuri comunale traverseaza traseul autostrazii prin intermediul unor pasaje superioare. Tot in aceasta ultima zona, traseul autostrazii traverseaza doua canale de desecare la km 7+090, respectiv 7+440.


Iunie 2012 15/336

La km 10+100 traseul autostrazii intersecteaza si face legatura cu drumul national DN 13 printr-un nod. Acest nod rutier de tip trompeta dubla se afla pozitionat la sudul localitatii Acatari, unde pe langa bretelele de acces aferente nodului, drumul national DN 13 traverseaza traseul autostrazii cu un pasaj superior (L = 90 m). Totodata in aceasta zona, pe partea stanga a autostrazii, la km 9+200, este prevazuta o Baza de Intretinere si Deszapezire, cu rol de centru de intretinere, coordonare si monitorizare trafic.

La nord-vest de localitatea Roteni, comuna Acatari, la km 10+960 autostrada intersecteaza drumul comunal DC 41, drum care traverseaza traseul autostrazii prin intermediul unui pasaj superior. Incepand cu zona km 12, traseul autostrazii patrunde in aria administrativa a comunei Pasareni, unde intersecteaza drumul comunal DC 42 la km 14+330, drum care traverseaza autostrada prin intermediul unui pasaj superior, la nord de localitatea Galateni, respectiv sud de localitatea Pasareni, comuna Pasareni.

Din zona km 16+260, traseu autostrazii patrunde in aria administrativa a comunei Galesti, areal unde este prevazuta o parcare de scurta durata, pe ambele sensuri de circulatie, la km 17+320. Imediat dupa aceasta zona, la km 18+020, traseul autostrazii intersecteaza drumul comunal DC 44, drum ce asigura legatura intre localitatile Troita si Galesti. Drumul comunal traverseaza autostrada prin intermediul unui pasaj superior, pasaj aflat la nord-vest de localitatea Troita.

La km 20+860 traseul autostrazii intalneste drumul comunal DC 33, drum care face legatura intre localitatile Adrianu Mare si Galesti, traversand autostrada cu un pasaj superior.

Incepand cu zona km 21+340 traseul autostrazii patrunde in aria administrativa a orasului Miercurea Nirajului.

Traseul autostrazii intersecteaza drumul judetean DJ 135A la km 23+880 pe care il traverseaza prin intermediul unui viaduct cu o lungime L = 170 m, in cadrul zonei sudice a orasului Miercurea Nirajului.

Orasul Miercurea Nirajului constituie centrul Microregiunii Valea Nirajului, constituind cea mai populata localitate din microregiune, insumand 5 824 locuitori (2002). Localitatea a fost atestata documentar in anul 1567 cu numele de Zereda (Targ de Miercurea).

In zona km 24+060 - 24+120 traseul autostrazii se afla cel mai aproape de cursul canalizat al Canalului Vetca, traseul autostrazii necesitand chiar realizarea unor masuri de protectie a malului. Colectorul principal al canalului este Paraul Nirajul Mic (afluent de stanga al Nirajului), in lungul si prin lunca caruia va inainta si traseul autostrazii, pe partea stanga a retelei hidrografice.

Incepand cu zona km 25+000, in apropiere de Padurea Varga, zona est de Miercurea Nirajului si pana in zona km 50+572, la nord de localitatea Praid, traseul autostrazii patrunde in cadrul ariei naturale protejate SCI Dealurile Tarnavei Mici – Biches, arie protejata care se suprapune in mare parte peste SPA Dealurile Tarnavelor si Valea Nirajului. Aceasta arie protejata este traversata alternativ, pe zona cuprinsa intre km 24+974 si pana la km 50+573, traseul autostrazii iesind sau patrunzand in aceasta arie naturala protejata.

Din zona km 25+540 si pana in zona km 26+860, cursul Paraului Nirajul Mic este regularizat pe o lungime de aprox. 1500 m cu prag de fund ingropat din gabioane. La km 26+210, traseul autostrazii si traseul canalizat al Paraului Nirajul Mic sunt traversate prin intermediul unui pasaj superior al unui drum de exploatare, cu rolul principal de a asigura legatura neintrerupta intre cele doua parti laterale ale autostrazii.


Iunie 2012 16/336

In zona km 27+780 se intalneste cea de-a doua zona prevazuta cu parcare de scurta durata prevazuta pe ambele sensuri, pentru ca apoi in zona km 31+000 traseul autostrazii sa patrunda in cadrul ariei administrative a comunei Magherani.

La km 28+790, traseul autostrazii traverseaza prin intermediul unui pasaj cu o lungime de 105,05 m un drum comunal si Paraul Eremienilor, zona ce apartine de localitatea Drojdii aflata pe partea dreapta, catre sud.

Traseul autostrazii strabate extremitatea sudica a localitatii Bereni, in cea mai mare parte avand un traseu paralel cu cel al drumului judetean DJ 135. La nord de localitatea Torba, respectiv km 31+280, traseul autostrazii traverseaza Paraul Fagul Lung, urmat la mica distanta, in sud-estul comunei Magherani, de un pasaj superior la drumul de legatura intre localitatile Torba si Magherani, km 31+600.

Traseul Autostrazii Targu Mures – Ditrau traverseaza prin partea sudica localitatea Magherani, pe la nord de Dealul Mocear (622 m), zona din care paraseste lungul vaii Paraului Nirajul Mic si se inscrie in profil ascendent pe valea Fagului Intunecos pentru traversarea sirului de dealuri dintre Niraj si Tarnava Mica.

Intre Valea Nirajului si Valea Tarnavei Mici, exista o serie de obstacole naturale (culmi deluroase, pinteni montani si submontani, culoare de vale si vai adanci) fapt ce determina existenta unui relief destul de accidentat cu o energie de relief si o fragmentare ridicata. O serie de culmi deluroase sunt traversate de traseul autostrazii prin intermediul unui traseu in cadrul unor deblee si unde acesta au fost foarte adanci s-a adoptat realizarea de tunele. De partea cealalta, vaile sunt traversate prin intermediul unor viaducte si pasaje.

Astfel, pentru traversarea acestui sir de dealuri, parte din Dealurile Tarnavei, sunt necesare doua viaducte importante, cum este cel de la km 33+930 in lungime de 760 m si cel de la km 35+500 in lungime de 30 m, ambele pana in zona interfluviului, respectiv zona cea mai inalta a sectorului (cca 500 m alt.). De partea cealalta, catre Valea Tarnavei Mici, traseul autostrazii detine un profil descendent cu zone de debleu si patru viaductele cum este cel de la km 36+730 in lungime de 280 m, cel de la km 37+250 in lungime de 520 m, cel de la km 38+325 in lungime de 170 m si cel de la km 38+790 in lungime de 170 m. Zona cea mai inalta a traversarii interfluviului amintit mai sus este facilitata de realizarea unui tunel rutier intre km 35+660 – km 36+430, tunel cu o lungime de 770 m. Din zona km 36+160, zona cuprinsa in cadrul tunelului, traseul autostrazii patrunde in aria administrativa a comunei Chibed.

In zona localitatii Chibed, la nord-est de aceasta, traseul autostrazii intalneste un pinten de deal, acolo unde a fost proiectat un alt tunel rutier intre km 38+940 si km 39-230, acesta in lungime de L = 290 m, dupa care, in imediata vecinatate in zona km 39+740, se afla un viaduct cu o lungime de L = 760 m. Acest viaduct realizeaza traversarea directa peste drumul national DN 13A, peste calea ferata CF 307 Blaj – Praid si peste Raul Tarnava Mica.

Din zona km 40+400, traseul autostrazii patrunde in aria administrativa a localitatii Sarateni, traverseaza o serie de vai prin intermediul unor poduri si viaducte cum sunt cele de la km 42+270 (viaduct cu o lungime de 200 m), km 44+270 (viaduct cu o lungime de 120 m), km 45+370 (viaduct cu o lungime de 120 m) si km 45+685 (viaduct cu o lungime de 320 m). In zona km 41+760, la sud de localitatea Sarateni, pe partea stanga a vaii Paraului Tarnava Mica este prevazuta realizarea unui Spatiu de Servicii pentru fiecare sens de circulatie.

Traseul Autostrazii traverseaza suprafata forestiera Padurea Apei, traversand apoi arealul administrativ al orasului Sovata, la sud de acesta, incepand cu km 47+140 si pana in zona km 47+280, unde se afla limita administrativa dintre judetele Mures si Harghita.


Iunie 2012 17/336

Orasul Sovata este situat pe cursul superior al Raului Tarnava Mica, la confluenta cu Paraul Sovata, in cadrul Depresiunii Praid – Sovata. Regiunea este cunoscuta inca din antichitate prin prezenta exploatarilor de sare, insa atestarea documentara a orasului cu numele actual dateaza din 1602. Populatia orasului insumeaza un numar 11 568 locuitori (2002). Actual orasul detine statutul de statiune balneara cu caracter permanent, caracteristica data de prezenta lacurilor cu ape clorurate si sodice, cat si a namolului din ele cu benefice proprietati terapeutice.

Dupa zona km 47+280, traseul autostrazii se desfasoara pe teritoriul administrativ al Judetului Harghita, traversand in prima parte arealul administrativ al localitatii Praid (pana la km 67+380), profilul longitudinal avand o usoara si continua panta ascendenta, odata cu patrunderea in zona montana a Muntilor Harghita - Gurghiu. In zona amintita mai sus, traseul autostrazii patrunde in zona montana in lungul vaii Raului Tarnava Mica, pana in zona de obarsie a acestuia.

In zona limitei administrative dintre cele doua judete se afla prevazut un nod rutier tip trompeta, nod rutier de legatura cu drumul national DN 13A. Acest nod se afla deasupra vaii Tarnavei Mici, in cadrul unui viaduct la km 47+820 peste Raul Tarnava Mica, peste drumul national DN 13A si peste calea ferata CF 307 Blaj - Praid, viaduct cu o lungime L = 1720 m pe calea 1 si 1672m pe calea 2. In zona nodului, pe partea dreapta a traseului autostrazii, respectiv sud de aceasta si est fata de nodul rutier se afla prevazut un Centru de Intretinere si Coordonare, cu acces direct la autostrada prin intermediul nodului rutier, cat si la drumul national DN 13A.

Localitatea Praid, resedinta comunei cu acelasi nume, constituie o asezare in sud-vestul Judetului Harghita, in cadrul Depresiunii Praid, pe valea Raului Tarnava Mica, la poalele Muntilor Gurghiu - Harghita. Localitatea este vestita pentru resursele naturale de sare inca din perioada antichitatii. In cuprinsul arealului sau se afla Rezervatia Muntele de sare Praid si Mina Praid. Populatia comunei Praid insumeaza un numar de 6 837 locuitori (2002).

Traseul Autostrazii strabate extremitatea nordica si nord-estica a localitatii Praid, in lungul careia se afla o serie de viaducte si poduri peste vai, cum sunt cele de la km 49+320 (viaduct cu o lungime de 760 m), km 51+257 (pod cu o lungime de 240 m), km 51+810 (viaduct cu o lungime de 90 m), km 52+035 (viaduct cu o lungime de 120 m pe calea 1 si 84m pe calea 2), km 52+820 (viaduct cu o lungime de 120 m) si la 53+290 (pod peste rau cu o lungime de 30 m).

La km 53+640, traseul autostrazii intersecteaza drumul national DN 13B, drum national care traverseaza autostrada prin intermediul unui pasaj superior. Imediat dupa aceasta zona, la km 53+760 se afla podul peste Raul Tarnava Mica.

In continuare, traseul Autostrazii patrunde in mod direct in zona montana, urmarind in mod cat mai facil constructiei proiectului, culoarul de vale al Raului Tarnava Mica pana in zona de obarsie a raului. Astfel, Raul Tarnava Mica este traversat de traseul autostrazii in mai multe pozitii kilometrice (17 la numar) cu lucrari de arta (poduri, viaducte) la km 53+760 (pod cu o lungime de 200 m), km 55+585 (pod cu o lungime de 240 m), km 56+540 (pod cu o lungime de 520m pe calea 1 si 640 m pe calea 2), km 57+355 (pod cu o lungime de 170 m), km 57+890 (pod cu o lungime de 520 m pe calea 1 si 560m pe calea 2), km 58+345 (pod cu o lungime de 120 m), km 58+800 (pod cu o lungime de 360 m), km 59+315 (viaduct cu o lungime de 400 m pe calea 1 si 240m pe calea 2), km 60+420 (pod cu o lungime de 480 m pe calea 1 si 440m pe calea 2), km 61+335 (viaduct cu o lungime de 400 m), km 62+945 (viaduct cu o lungime de 1360 m), km 64+060 (pod cu o lungime de 160 m), km 64+560 (viaduct cu o lungime de 280 m pe calea 1 si 520m pe calea 2), km 65+010 (pod cu o lungime de 120 m), km 66+030 (pod cu o lungime de 760 m), km 67+150 (pod cu o lungime de 520 m) si la km 68+900 pod peste paraul Tarnava Mica (pod cu o lungime de 10,8m).

Dupa km 58, exista trei zone unde pentru evitarea debleelor foarte adanci s-a adoptat solutia cu tunel, astfel intre km 58+450 – km 58+530, este prevazuta realizarea unui tunel cu o lungime de 80 m, cu aplicabilitate numai pe sensul 2 (calea 2). Totodata este prevazut un tunel si intre km


Iunie 2012 18/336

59+010 – km 59+116, cu aplicabilitate si lungimi decalate in functie de cale (106m – calea 1 si 75m calea 2) si cea de-a treia zona, cu lungimea cea mai mare (200 m), dar cu aplicabilitate doar pe calea 2, in zona km 59+810 – km 60+010.

Din zona km 53+600, traseul autostrazii paraseste culoarul drumului national DN 13B, este in continuare paralel cu Raul Tarnava Mica pana la km 68+900, traverseaza zona montana dintre Muntii Gurghiu – Harghita, avand un profil longitudinal ascendent pana la cota 1115 m altitudine, urmand apoi sa coboare usor si sa traverseze la km 70+975 Paraul Putna (pod cu lungime de 840m) si mai deprate, la km 77+310 Raul Borzont (pod cu lungime de 90m), zona unde se afla si intersectia cu drumul national DN 13B prin intermediul unui nod rutier.

De la km 67+380 traseul Autostrazii traverseaza teritoriul administrativ al comunei Joseni, urmand ca, mai apoi, de la km 87+220 sa traverseza teritoriul administrativ al comunei Lazarea, ambele din judetul Harghita.

Incepand cu zona km 70+644, la est de zona Fagul Mic, traseul autostrazii patrunde in cadrul ariei naturale protejate SPA Depresiunea si Muntii Giurgeului. Aceasta arie protejata este traversata alternativ, astfel incat, in parcursul urmatorilor kilometrii pana la finalul traseului in zona km 92+126, traseul autostrazii va iesi ori va patrunde in cadrul acestei zone naturale protejate.

Drumul national DN 13B este un drum care leaga orasul Gheorgheni de localitatea Praid, asigurand prin drumul national DN 13A, legatura cu Sovata si Targu Mures.

In continuare traseul autostrazii traverseaza o serie de cursuri de apa la km 81+568 peste Paraul Pietrosu, km 83+096 pod peste parauri, km 83+365 peste Paraul Pietrosul, km 85+160 si la km 85+410 cu poduri peste parauri.

Traseul autostrazii intersecteaza o serie de drumuri de exploatare, la km 82+180, la km 84+920 drumul comunal DC 14 si la km 89+160.

Autostrada traverseaza Raul Mures, cel mai important curs se apa din aceasta zona, prin intermediul unui pod la km 86+705, pod cu o lungime totala de L = 160,0 m. La km 91+565, traseul autostrazii traverseaza calea ferata CF 400 Deda – Ciceu - Brasov cu un pasaj superior peste calea ferata, Paraul Lazarea, un drum de exploatare si un canal, avand o lungime totala de L = 530,0 m.

Localitatea Ditrau este ocolita de traseul autostrazii pe la sud-est, si este situata fata de nodul rutier proiectat la drumul national DN 12 de pe tronsonul 2 al Autostrazii Ditrau – Targu Neamt, respectiv la o distanta de aproximativ 5 km.

In continuare Autostrada intra pe teritoriul administrativ al comunei Lazarea, Judetul Harghita, unde se termina sectorul 1 la km 92+126 si incepe sectorul 2 cu 600 m inainte de intersectia cu DN12 , ocoleste pe la sud-est localitatea Ditrau si se inscrie pana la km 102+126 pe valea paraului Ditrau, in lungul lui DJ 127. Intre km 102+126 si 108+126 traseul autostrazii strabate o zona accidentata, traversand DJ 127 de 4 ori, pe un sector de aproximativ 300 m, drumul judetean necesitand a fi relocat. De la km 108+126 autostrada se defasoara in lungul paraului Putna, pe partea dreapta a acestuia si a lui DJ 127, pana la Tulghes (km 125), intersectand la km 113+126 si 121+126, DJ 125 respectiv DJ217A. Ocolirea localitati Tulghes se face prin sud-est. Intre Tulghes si Grinties autostrada se desfasoara in culoarul lui DN15, pe partea dreapta a raului Bistricioara.

Limita administrativa intre judetele Harghita si Neamt se gaseste la km 128+126. La km 131+126 a fost prevazut un nod rutier care sa asigure legatura cu DN 15. Intre localitatile Grinties si Bistricioara autostrada traverseaza raul Bistricioara si DN 15, traseul situandu-se pe malul stang al raului pana la traversarea lacului Bicaz (km 148+149), unde intersecteaza din nou DN15 si DN17B. In zona localitatii Poiana Largului la km 150+126 a fost prevazut un nod rutier care sa


Iunie 2012 19/336

asigure legatura cu DN 15B si prin acesta cu DN17B si DN15. In continuare autostrada este situata in culoarul DN15B, pe partea dreapta a acestuia, pana in zona localitatii Petru Voda, unde la km 158+126 trece pe partea stanga. Intre km 158+126 si 173+126 traseul autostrazii ramane in zona DN15B, situandu-se pe malul drept al parâului Petru Voda si apoi a raului Neamtul (Ozana). La km 212+126, in zona localitati Leghin, la intersectia cu DJ 157F, a fost prevazut un nod rutier de perspectiva care sa asigure accesul spre zona mănastirilor.

In aceasta zona traseul autostrăzii traverseaza Parcul Natural Vânători Neamţ prin zona cea mai ingusta, pe o lungime de cca 4 km.

De la Leghin (km 179+126) traseul ocoleste pe la sud municipiul Targu Neamt. La km 188+126, intre localitatile Agapia si Humulestii Noi, autostrada intersecteaza DN15C, aici fiind proiectat si un nod rutier, care va asigura legatura cu Targu Neamt si Piatra Neamt.

De la intersectia cu DN 15C traseul ocoleste pe la nord localitatea Toplita, se inscrie intre localitatile Boistea si Petricani, trece la nord de Lunca Moldovei , indreptandu-se spre raul Moldova pe care il traverseaza la km 210+326, aici regasindu-se limita administrativa dintre judetele Neamt si Iasi. Sectorul 2 are ca punct final km 210+931.

Sectorul 3 al Autostrazii traverseaza judetul Iasi, de la limita intre jud Iasi si Neamt, pana la DN 24, dezvoltandu-se pe un coridor de la Vest spre Est. Dupa ce traverseaza albia majora a raului Moldova, traverseaza o cale ferata industriala (aparent neutilizata) si drumul national DN2 (km 211+343) dupa care continua traseul printre Sudul-Estul localitatii Soci si Nordul localitatii Bureni. In continuare, in zona km 218+177 traseul ocoleste localitatea Sodomeni pe la Sud, dupa care se inscrie printre municipiul Paşcani (la sud) si localitatea Stolniceni – Prăjescu (la nord). La km 225+804 se realizeaza traversarea raului Siret dupa care traseul isi continua dezvoltarea Vest-Est printre localitatile Ruginoasa (prin Sud) si Hărmăneasa, Helesteni, Movileni (prin nordul acestora).

Pana in zona km 233+951 autostrada are o alura paralela cu partea stanga a DN28A, distanta dintre acesta variind in jurul valorii de 3 km. In zona km 238+202 pe autostrada, km 4 – km 5 pe DN28A, se face trecerea pe dreapta DN28A, pentru a ocoli pe la Nord oraşul Târgu Frumos. Tot in nordul orasului Targu Frumos este intersectat DN28B (E58). Din aceasta zona, autostrada se dezvolta paralel cu DN28 pana dincolo de oraşul Podu Iloaiei, in zona km 264+223, incadrand pe partea dreapta localitatile Războieni, Bălţaţi, Sârca, Budai, Podu Iloaiei, iar in stanga Valea Oilor, Sprânceana şi şesul Târgului. Intre km 269+684 se face o trecere a autostrazii de pe stanga pe dreapta si revine iar pe stanga drumului national DN28 (E58) pentru a ocoli localitatea Leţcani pe la Nord-Vest. Din acest punct, pentru a ocoli municipiul Iaşi prin Nord, autostrada are o dezvoltare Sud-Vest – Nord-Est, incadrand pe dreapta localitatile Bogonos, Tăuteşti, Vânători si Vulturi, iar pe partea stângă localitatile Horleşti si Popricani. In zona de ocolire a Popricani-ului autostrada intersecteaza DN24C si la alti aproximativ 4 km intersecteaza DN24 (E583) in zona km 288+931. Acest tronson de autostrada se incheie la km 288+931.

3.4.2 Amenajarea in plan

Elementele geometrice de amenajare a autostrăzii sunt în conformitate cu prevederile: PD 162-2002 Normativ pentru proiectarea autostrăzilor extraurbane, Standardele TEM 2001, Acordul European asupra marilor drumuri de circulaţie internaţională AGR, OG 43/ 1997 privind regimul drumurilor cu modificarile si completarile ulterioare, ordinele MT 43 şi 45 din 1998.

Autostrada Tg. Mureş – Iaşi este proiectată cu elemente geometrice corespunzătoare unei viteze de 100-120 km/h prin asigurarea unor raze în plan de min. 700 m.

In privinta amenajarii in profil transversal, tinand seama de zona traversata de autostrada – zona in care se produce in mod frecvent polei, deverul transversal s-a limitat la valoarea de 5%, acest lucru ducand la limitarea vitezei de proiectare la 100 km/h, pentru razele avand valori


Iunie 2012 20/336

cuprinse intre 701-1001m. Aceasta limitare respecta si recomandarea ca pe poduri, pasaje si viaducte deverul sa nu depaseasca 5%.

Bretelele nodurilor rutiere sunt proiectate cu elemente geometrice corespunzătoare unei viteze de minim 30 km/h.

Celelalte drumuri clasificate a căror traseu va fi modificat datorită autostrăzii au fost proiectate cu elemente geometrice corespunzătoare unor viteze de 30-80 km/h.

3.4.3 Viteza de proiectare

Conform Normelor Tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumului, aprobate prin ordinul M.T. nr. 46/1998, autostrada este incadrată in clasa tehnica I. Viteza de proiectare pentru un drum de clasa tehnica I in zona de ses este 120 km/h, in zona de deal este 100 km/h, iar in zona de munte de 80 km/h. In plan elementele geometrice sunt in conformitate cu PD 162-2002 „Normativ privind proiectarea autostrăzilor extraurbane". Razele au valori cuprinse intre 700 m si 1000 m, ceea ce asigura o viteza de proiectare de 100-120 Km/h

3.4.4 Profil transversal

Elementele geometrice ale profilului longitudinal au fost stabilite tinind cont de normativul PD 162-2002 „Normativ privind proiectarea autostrăzilor extraurbane" si normele TEM pentru autostrazi. Declivitatile au valori cuprinse intre 0.3% si 5%; razele de racordare ale curbelor concave au valori cuprinse intre 6.000m si 150.000 m iar razele de racordare ale curbelor convexe au valori cuprinse intre 12.000m si 200.000m. Pentru zonele in care declivitatea depaseste valoarea de 3% a fost prevazuta banda pentru vehicule lente. Elementele geometrice adoptate pentru profilul longitudinal asigura o viteza de proiectare de 100-120 km/h.

Sectiunea profilurilor transversale tip (Calea 1 si Calea 2)2 ale autostrazii s-a proiectat

conform PD 162-2002 cu latimea platformei de 26.00 m, din care:

- partea carosabila cu 2 benzi de circulatie pe sens are 15.00m (2X7.50 m) latime;

- benzile de ghidaj, cate doua pe fiecare sens de circulatie -4x0.50m=2.00m;

- banda mediana de 3.00 latime (impermeabilizata);

- banda de stationare de urgenta, cate una pe fiecare sens de circulatie -2x2.50m=5.00m

- doua acostamente de 0.50m latime-2x0.50m=1.00m

- latimi suplimentare pentru parapetele marginal, de 2x0.75m.

Pe sectoarele unde este propus parapet marginal, acesta se va monta în afara platformei de 26,00 m aceasta lărgindu-se cu 2 x 0,75 m = 1,50 m, deci va avea o lăţime totală de 27,50 m.

Pe secţiunile unde a fost necesară proiectarea benzilor suplimentare pentru vehicule lente sau benzi de accelerare-decelerare, acestea vor avea o lăţime de 3,50 m ele realizandu-se prin transformarea benzilor de stationare de urgenta, adaugandu-se un metru la latimea acestora (2,50+1.00=3.50m).

Secţiunea profilurilor transversale tip ale autostrăzii s-a făcut având în vedere necesitatea satisfacerii unor debite şi viteze de circulaţie ridicate în condiţii de siguranţă şi confort. 2 Calea 1 si calea 2 = datorita complexitatii traseului autostrazii aceasta a fost despartita in unele zone

(pasaje, poduri, viaducte, tuneluri) in 2 cai, pentru fiecare sens de mers.


Iunie 2012 21/336

Aceste elemente geometrice corespund solicitarilor din caietul de sarcini.

Profilul transversal al bretelelor şi buclelor nodurilor rutiere:

- în cazul când bretelele vor avea două benzi de circulaţie, lăţimea platformei este de 9,00 m şi are următoarea alcătuire:

- parte carosabilă de 7,00 m

- acostamente de 2 x 1,00 = 2,00 m

- în cazul buclelor cu o singură bandă de circulaţie, lăţimea platformei este de 7,50m, cu următoarea alcătuire:


- acostamente de 2 x 0,75 = 1.50m m.

Aceste lăţimi nu cuprind spaţiile pentru parapete marginal, cu latime de 2 x 0,75 m.

Pe zonele cu parapete sau supralărgiri platformele buclelor şi bretelelor se vor mări corespunzător.

Pentru profilul curent de rambleu etapizat cu realizarea caii1 se propune urmatoarea solutie constructiva de realizare a profilului:

• partea carosabila pe calea 1 profil de 7.0m cu 10m platforma dupa cum urmeaza:

§ parte carosabila cu benzi de circulatie bidirectionala de 2x3.50m;

§ benzi de incadrare de de 2x0.75m;

§ acostamente cu latimea de 2x0.75m;

§ latimi suplimentare pentru parapetele marginal de 2x0.75m.

Zona mediana va fi realizata complet la nivel de balast, urmand pentru zonele cu profil convertit sau suprainaltat sa se realizeze sistemul de canalizare pentru preluarea apelor pluviale de pe partea carosabila pentru calea realizata in prima etapa. La baza taluzului dinspre calea 2 se va construi un sant din pamant pentru protectia taluzului urmand ca la etapa definitiva acesta sa fie dezafectat. Pentru profilul curent de debleu etapizat se propune urmatoarea solutie constructiva de realizare a profilului:

- partea carosabila pe calea1 profil de 7.00m cu 10.00m platforma dupa cum urmeaza:

- parte carosabila cu benzi de circulatie bidirectionala de 2x3.50m;

- benzi de incadrare de de 2x0.75m;

- acostamente cu latimea de 2x0.75m;

- latimi suplimentare pentru parapetele marginal de 2x0.75m;

- realizarea unei berme de 6.0 m la marginea platformei pentru amplasarea sistemului de canalizare marginal si pentru depozitarea zapezii pe timpul iernii.

Pentru profilul curent mixt s-au proiectat urmatoarele solutii constructive de realizare a profilului:

- partea carosabila pe calea 1 profil de 7.0m cu 10m platforma dupa cum urmeaza:




Iunie 2012 22/336



In functie de inclinarea versantului solutiile adoptate sunt identice cu cele proiectate pentru rambleu sau debleu.

Pentru profilul curent cu benzi suplimentare s-au proiectat urmatoarele solutii constructive de realizare a profilului:

partea carosabila pe calea 1 profil de 10.5m cu 13.50m platforma dupa cum urmeaza:





Profilul transversal al bretelelor şi buclelor nodurilor rutiere:

- în cazul când bretelele vor avea două benzi de circulaţie, lăţimea platformei este de 9,00 m şi are următoarea alcătuire:

- parte carosabilă de 2 x 3.50=7,00 m

- acostamente de 2 x 1,00 = 2,00 m

- în cazul buclelor cu o singură bandă de circulaţie, lăţimea platformei este de 6.00m, cu următoarea alcătuire:


- acostamente de 2 x 1,50 = 3,00 m.

Pe zonele cu parapete sau supralărgiri platformele buclelor şi bretelelor se vor mări corespunzător.

Pe drumurile naţionale se vor adopta următoarele caracteristici ale profilului transversal:

- lăţime platformă 10,00 m

- lăţime parte carosabilă 7,00 m

- acostamente 2 x 1,50 = 3,00 m.

Pe drumurile judetene se vor adopta următoarele caracteristici ale profilului transversal:




Pe drumurile comunale profilul transversal va avea următoarele caracteristici:





Iunie 2012 23/336

Pe drumurile agricole şi de exploatare profilul transversal va avea următoarele caracteristici:

- lăţime platformă 5,00-7,00 m

- lăţime parte carosabilă 4,00-5,50m

- acostamente 2x0.50 sau 2 x 0,75 =1,50 m.

3.4.5 Structura rutieră

La alegerea variantei optime de construire au fost analizate trei tipuri de structuri rutiere:

- supla

- semirigida

- rigida

In urma unei analizei comparative efectuate a reiesit ca structura de tip semirigid este cea mai avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic, ea fiind aprobata in cadrul sedintei de avizare a beneficiarului (CNADNR) din data de 06.06.2010.

Ea a fost dimensionata în conformitate cu "Normativul pentru dimensionarea structurilor rutiere suple şi semirigide (metoda analitică)” - PD 177-2001, pe baza valorilor prognozate ale traficului pentru o perioadă de perspectivă de 15 ani (2015 – 2030), exprimate in osii standard 11.5 t si a caracteristicilor pamantului de fundare, pentru un drum incadrat in clasa tehnica I, fiind verificata la actiunea fenomenului de inghet-dezghet, conform STAS 1709/1 si STAS 1709/2.

Structura rutieră semirigidă adoptată este următoarea:

Tabel 3.4.5.1 Alcatuirea structurii rutiere pentru autostradă

Denumirea materialelor din strat Grosime strat

- cm - Sectorul 1 – km 0+000 – 92+126

Beton asfaltic în strat de uzura, MASF 16m 5

Beton asfaltic în strat de legatura, BAD 25 6

Mixtura asfaltica pentru strat de baza , AB2 10

Balast stabilizat 25

Balast 38

Strat de forma din materiale granulare 20

Sectorul 2 km 92+126 + km 210+931

Beton asfaltic MASF 16m 4

Binder de criblura BAD25m 5

Mixtura asfaltica AB2 7-8

Mortar asfaltic antifisura 2

Agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici

rutieri 25

Fundatie de balast 30


Iunie 2012 24/336

Strat de forma din balast 20 -25

km 210+931 – km 288+931

Beton asfaltic MASF 16m 5

Binder de criblura BAD25m 6

Mixtura asfaltica AB2 10

Agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici

rutieri 25

Fundatie de balast 30

Strat de forma din balast 20

Pentru celelalte categorii de drumuri structurile rutiere propuse sunt:

Km 0+000 – km 210+931

Ø Drum clasa tehnică II - drumuri naţionale si bretele noduri

- 4 cm beton asfaltic

- 5 cm binder de criblură

- 8 cm mixtură asfaltică

- 23 cm balast stabilizat

- 30 cm balast

Ø Drum clasă tehnică III - drumuri judetene


- 5 cm binder

- 6 cm mixtură asfaltică


- 25 cm balast

Ø Drum clasă tehnică IV - drumuri comunale


- 5 cm binder


- 20 cm balast

Ø Drum clasă tehnică V - drumuri de exploatare

- dublu tratament bituminos

- 12 cm piatra sparta

- 15 cm ballast


Iunie 2012 25/336

Km 210+931 – km 288+931

Ø Pentru Bretele

- 4 cm MASF16m mixtura asfaltica cu bitum modificat stabilizata cu fibre

- 6 cm BAD25m beton asfaltic deschis cu criblura cu bitum modificat

- 8 cm AB2 mixtura asfaltica in strat de bază

- 25 cm agregate naturale stabilizate cu ciment

- 30 cm fundatie de balast

- 15 cm strat de forma din balast

Ø drum national clasa tehnica II si III (4 benzi si 2 benzi)

- 4 cm MASF16m mixtura asfaltica cu bitum modificat stabilizata cu fibre

- 6 cm BAD25m beton asfaltic deschis cu criblura cu bitum modificat





Ø drum judetean clasa tehnica III

- 4 cm BA16 beton asfaltic in strat de uzura

- 6 cm BAD25 beton asfaltic deschis cu criblura





Ø drum comunal clasa tehnica IV

- 4 cm BA16 beton asfaltic in strat de uzura




Ø drum comunal clasa tehnica V


- 10 cm fundatie de ballast

- 7 cm nisip

3.4.6 Noduri rutiere

Conectarea Autostrazii la reteaua existenta de drumuri si autostrazi este prevazuta a se face prin intermediul nodurilor rutiere, dispuse la intersectia cu principalele cai de comunicatii si in


Iunie 2012 26/336

apropierea localitatilor importante. In total se propun un număr de 14 noduri rutiere din care 2 noduri de perspectivă.

Reţeaua drumurilor locale şi de exploatare agricolă va fi resistematizată, de comun acord cu administraţiile locale, astfel încât prezenţa autostrăzii să nu afecteze desfăşurarea normală a activităţilor din zonă. Vor fi prevăzute drumuri în lungul autostrăzii pentru accesul la proprietăţi.

Nodurile sunt prezentate in Anexa 2 – Lucrări de artă, punctul 2.2.

3.4.7 Poduri şi pasaje

In functie de conditiile locale se au in vedere urmatoarele tipuri de lucrari:

• pod peste un curs de apa (rau, parau, canal);

• viaducte la traversarea vailor;

• pasaje pe autostrada peste cale ferata;

• pasaj pe autostrada peste alte cai rutiere (drum national, drum judetean etc.) atunci cand amplasamentul impune acest tip de traversare;

• pasaj superior peste autostrada, fara acces la autostrada, al drumului secundar;

• pasaj inferior, presupunand subtraversarea autostrazii de catre un drum secundar;

• pasaje pentru noduri rutiere - in acest caz, lucrarea de arta cuprinde atat traversarea principala cat si bretele de legatura cu reteaua rutiera de masa.

Latimile podurilor, viaductelor si pasajelor autostrazii corespund Normelor TEM/2001, Normativului pentru proiectarea autostrazilor extraurbane indicativ PD 162-2002 si normelor tehnice 46/27.01.1998 anexa la Ordonanta 43/1997 aprobata prin Legea 82/15.04.1998 si anume:

- latimea partii carosabile pentru toate lucrarile de arta pe autostrada, între fetele interioare ale parapetelelor ale unui sens de circulatie - 12.00 m.

- latimea partii carosabile pentru pasajele peste autostrada pe drumuri nationale, judetene - 7.80 m + trotuare (2x1,50 m)

- latimea partii carosabile pentru pasajele peste autostrada pe drumuri comunale si de exploatare - 7.00 m + trotuare

- pasaje pe bretea cu o banda - 6.00 m + supralargire

- pasaje pe bretea cu doua benzi - 9.00 m + supralargire

Inaltimile de gabarit rutier si CF pentru pasajele denivelate sunt urmatoarele:

- pasajele peste autostrada si cele pe autostrada la traversarea de drumuri nationale, judetene si comunale - 5.50 m

- pasajele peste liniile CF - min 7.50 m

La traversarea cailor ferate se va tine cont de eventualele dublarii ale acestora. Gabaritul pe orizontala respecta STAS 4392-84 si Fisele UIC 777.

Inaltimea libera sub poduri, pana la nivelul maxim al apelor de viitura cu asigurare de 2% pe paraurile si raurile traversate - min 1.00 m


Iunie 2012 27/336

Inaltimea libera sub poduri, pâna la nivelul maxim al debitelor de calcul cu asigurare de 2% pe pârâurile si râurile traversate - min 1.00 m, conform Normativ PD-95/2002.

Structurile proiectate au fost dimensionate pentru clasa “E” de incarcare (convoi A30, respectiv vehicul V80).

Distingem doua categorii de lucrari de arta proiectate, si anume poduri si pasaje ale autostrazii si pasaje peste autostrada.

La stabilirea liniei rosii si a lungimii deschiderilor la pasajele proiectate s-a tinut seama de gabaritele pe orizontala si verticala comunicate pentru traversarile cailor ferate si de prevederile din STAS 2924/91 “Poduri de sosea. Gabarite”.

Linia rosie si lungimea podurilor s-a stabilit in urma calculului hidraulic intocmit pe baza debitelor communicate de catre Institutul National de Meteorologie, Hidrologie si Gospodarire a Apelor. Conform STAS4068/2-87 dimensionarea hidraulica a podurilor la traversarea cursurilor de apa se face la debitele maxime cu probabilitatea de depasire de 2%.

In conformitate cu STAS 4273/83 podurile pe autostrada se incadreaza in categoria constructiilor hidrotehnice 3 (tabel 1.1) si clasa de importanta III (tabel 1).

La traversarile peste autostrada a drumurilor nationale, judetene, comunale a drumurilor de exploatare, a bretelelor se va asigura un gabarit minim de 5.50 m inaltime conform Normativului PD 162/83.

Suprastructura lucrarilor de arta se realizeaza din elemente de beton armat precomprimat prefabricat si grinzi continue metalice cu conlucrare, iar infrastructura (culei, pile) din beton armat monolit cu fundare directa pe talpi armare sau indirecta pe piloti cu diametru mare.

Structura de rezistenta alcatuita din culei, pile si suprastructura se dimensioneaza la solicitarile produse de incarcarile permanente prevazute in STAS 1545/1989, de incarcarile utile corespunzatoare clasei E de incarcare (A30 cu oameni sau V80) prevazute in STAS 3221/1986 si SR EN 1991-2-2005, precum si de solicitarile produse de actiunile seismice conform SR 11100/1-93.

In conformitate cu “Instructiunile privind modul de desfasurare a activitatilor de verificare a proiectelor, verificarea executiei lucrarilor de constructii si expertizarea proiectelor si constructiilor” HGR 925/1995 lucrarile se verifica pentru exigentele:

- A4 – rezistenta si stabilitate

- B2 - siguranta in exploatare

- D – sanatatea oamenilor si protectia mediului,

iar in conformitate cu HGR 766/1997 categoria de importanta a lucrarilor de arta este B - constructii de importanta deosebita.

Pe lucrarile de arta au fost prevazute parapete de siguranta a circulatiei deformabile de tip foarte greu, parapete pietonale metalice, hidroizolatie, dispozitive de acoperire a rosturilor de dilatatie din materiale performante cu durata ridicata de viata.

Pe banchetele de rezemare s-au prevazut aparate de reazem si opritori antiseismici.

Pentru evacuarea apei pluviale se vor amplasa guri de scurgere prevazute cu tuburi prelungitoare.

Pentru reducerea numarului rosturilor de dilatatie grinzile simplu rezemate vor fi continuizate pe pile.


Iunie 2012 28/336

În Anexa 2 sunt prezentate pozitiile kilometrice ale podurilor, pasajelor şi viaductelor de pe autostradă şi in zona nodurilor pe toate cele 3 sectoare ale Autostrazii.

3.4.8 Tuneluri

Pentru zonele in care terenul este foarte accidentat, a fost aleasă soluţia traversării cu ajutorul tunelelor.

Realizarea acestor tunele reprezintă o soluţie viabilă justificată de următoarele argumente: § Îmbunătăţirea caracteristicilor traseului atât în plan de situaţie cât şi în profil în lung, cu reducerea

declivităţilor şi scurtarea lungimii, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de circulaţie sau reducerii timpului de parcurs;

§ Traversarea unor zone instabile sau cu alunecări de teren posibile; § Evitarea exproprierii sau divizării unor proprietăţi; § Evitarea constructiei unor lucrari de poduri cu lungimi foarte mari precum si a unor lucrari

costisitoare de consolidare si sustinere a taluzelor de debleu; § Datorita conditiilor locale geomorfologice (argile nisipoase, nisipuri, pietrisuri) se poate adopta

solutia cu tunel, fara a creste costurile; § Protectia mediului inconjurator prin evitarea fragmentarii habitatului natural si conservarea

padurilor; § Reducerea cheltuielilor in exploatare – consumuri de carburanti si costuri de intretinere;

Solutiile de realizare a tunelurilor sunt in functie de:

§ Stratificaţia masivului ce urmează a fi străpuns, are o mare importanţă. Tunelul poate fi perpendicular pe direcţia straturilor, alteori paralel cu acestea.

§ Hidrologia zonei, regimul apelor subterane constituie un factor hotărâtor în alegerea tehnologiei de execuţie şi a soluţiilor constructive. Depistarea eventualelor goluri carstice umplute cu apă sub presiuni mari, sau roci lichefiabile, fac posibil să pătrundă în excavaţie debite excepţional de mari.

Două soluţii constructive sunt posibile, cu tuburi paralele sau cu bolţi gemene, a căror alegere depinde de condiţiile specifice fiecărui caz în parte (natură şi morfologie teren, lungime tunel) şi de cuantificare a avantajelor şi dezavantajelor fiecărei soluţii.

Pentru tuneluri scurte, cum sunt multe pe acest tronson, adoptarea unei soluţii cu bolţi gemene poate constitui o soluţie avantajoasă, din următoarele considerente:

- Cost mai redus;

- Pastrarea caracteristicilor traseului in plan in zonele adiacente portalelor si implicit reducerea volumului lucrarilor adiacente;

- Refugiile centrale sunt comune, uşor de executat şi servesc şi pentru trecerea dintr-un tub în altul in caz de pericol.

Secţiunea transversală adoptată va corespunde ca alcătuire acestei soluţii, fiind compusă dintr-un perete central, o căptuşeală exterioară din beton torcretat, ancore şi cintre metalice, o hidroizolaţie intermediară din folie PVC şi o căptuşeală interioară cu radier din beton monolit.

Pentru tunelurile mai lungi de 500m s-a adoptat solutia cu tuburi paralele care corespund mai bine din punct de vedere al conditiilor de siguranta.

Alcătuirea secţiunii transversale corespunde acestei solutii.


Iunie 2012 29/336

Au fost adoptate urmatoarele sectiuni tip pentru tunele:

1. TUNEL TIP T1 CU BOLTI GEMENE (2 SENSURI simetrice)

2. TUNEL TIP T2 CU BOLTI GEMENE (2 SENSURI nesimetrice)

3. TUNEL TIP T3 un tub cu doua benzi

4. TUNEL TIP T4 - tub cu trei benzi

5. TUNEL TIP T5 - cu coloane aval

Tunelurile cu lungimi mai mari de 500 m, trebuie să asigure cerinţele prevăzute în Legea nr. 277 – 2007 privind iluminatul, şi măsurile de siguranţă în caz de pericol.

Măsurile de securitate cuprind refugiile pentru pietoni sau nişele de serviciu, ieşiri de urgenţă şi galerii de evacuare în caz de pericol, şi sisteme de monitorizare.

Nişele de serviciu se amplasează la distanţă de 150m şi trebuie echipate cu echipamente de siguranţă (telefon, extinctor, alimentare cu apă).

Ieşiri de urgenţă se prevăd la distanţe de 250 m practicate în peretele central.

Ventilaţia artificială trebuie asigurată doar la tunelurile având lungimi mai mari de 1000m care trebuie să asigure si cerinţele prevăzute în Legea nr. 277 – 2007 privind iluminatul, şi măsurile de siguranţă în caz de pericol.

Măsurile de securitate cuprind refugiile pentru pietoni sau nişele de serviciu, ieşiri de urgenţă cu galerii de evacuare în caz de pericol intre cele doua tuburi şi sisteme de monitorizare.

Iluminatul normal este realizat astfel încât să asigure conducătorilor auto o vizibilitate adecvată ziua şi noaptea, atât la intrarea în tunel, cât şi în interiorul acestuia.

Iluminatul de siguranţă este realizat pentru a permite utilizatorilor tunelului o vizibilitate minimă în vederea evacuării tunelului cu vehiculele proprii în eventualitatea unei avarii a sistemului de alimentare cu energie electrică.

Se asigură iluminatul de evacuare, cum ar fi balizajul pentru evacuare, la o înălţime de maximum 1,5 m, care să ghideze utilizatorii pentru evacuarea tunelului pe jos, în situaţii de urgenţă.

Nişele de serviciu se amplasează la distanţă de 150m şi trebuie echipate cu echipamente de siguranţă (telefon, extinctor, alimentare cu apă).

Tunelurile vor avea alimentare cu apă. Hidranţii se amplasează lângă gurile tunelurilor şi în interiorul acestora, la intervale de maximum 250 m. In cazul in care tunelurile nu dispun de alimentare cu apa, trebuie prevazute si asigurate alte surse care sa furnizeze cantitatea de apa necesara in cazul unui incendiu, cum poate fi constructia unui depozit de apa si o incapere pentru centrala de presiune, care se va situa langa una dintre intrari/iesiri.

Drenajul lichidelor inflamabile şi toxice se realizează prin canale de scurgere proiectate în mod adecvat.

La tunelurile cu lungimea de peste 1.000 m, înainte de intrări se instalează semafoare pentru dirijarea circulaţiei, astfel încât tunelul să poată fi închis în situaţii de urgenţă.

Deasemeni se instalează echipamente de retransmitere a semnalelor radio în vederea utilizării de către serviciile de urgenţă şi o sursă de alimentare de rezervă care să poată asigura funcţionarea echipamentelor de siguranţă până la evacuarea tuturor utilizatorilor.

Ø Tunelurile sunt prevazute cu canale colectoare pentru ape uzate si canale pentru apele de infiltratii;


Iunie 2012 30/336

Ø La intrare si iesire din tuneluri si in interiorul lor la interval maxim de 250m, vor fi montati hidranti pentru stingerea incendiilor. Hidrantii se vor alimenta cu apa din surse subterane (puturi) sau din surse de suprafata;

Ø In tuneluri vor exista nise de serviciu amenajate langa gurile tunelurilor si in interiorul acestora la intervale de pana la 150m. Nisele de serviciu vor fi echipate cu telefoane de urgenta si stingatoare de incendiu. In zonele unde au fost prevazute tuneluri exista drumuri de pamant sau forestiere pietruite pe care se poate asigura accesul in cazul producerii unui accident;

Ø In tuneluri au fost prevazute trotuare cu latime de 1m, acestea vor asigura accesul pietonal in caz de urgenta;

Ø Data fiind natura terenului in zonele unde au fost prevazute tuneluri, excavarea nu va fi facuta utilizand explozibil, ci prin forare.

În Anexa 2, punctul 2.3 sunt prezentate toate tunelurile de pe Autostrada.

3.4.9 Dotări ale autostrăzii

In cadrul proiectului ”Autostrada Tg.Mures – Iaşi”, s-au prevazut parcari de scurta durata si spatii pentru servicii tip S1, S3, iar pentru intretinerea autostrazii s-au propus puncte de sprijin si centre de intretinere si coordonare dupa cum urmează:

§ 4 Centre de intretinere si Coordonare - CIC - km 9+200 Acăţari; km 92+126 (Ditrău); km 188+726 (Tg. Neamţ), km 220+691 (Pascani in interiorul nodului rutier) km 271+431 – pe breteaua de legatura dintre DN28 si autostrada)

§ 2 Centre de intreţinere CI la : km 131+726 Tulgheş; km 150+426 la Poiana Largului

§ 13 Parcări de scurta durata km 17+350; km 27+800; km 69+400 ; km 106+826 dr.; km 106+866 st; 142+226 st; km 142+376 dr; km 163+926 stg; km 167+376 dr; km 222+691 pana la km 223+151; km 233+331 pana la 233+771; km 260+731 pana la 261+191; km 270+141 pana la 270+601

§ 3 Spaţii de servicii tip S3 km 41+800; km 94+026; km 200+926

§ 5 Spaţii de servicii tip S1: km 87+700; 127+476 stg; km 130+176 dr; km 187+426; km 245+371 pana la 245+751

§ 2 Puncte de sprijin pentru intreţinere intreţinere km 48+000; km 246+231 (Tg. Frumos);

Aceste utilitati se vor realiza în concordanta cu prevederile din Normativul Privind Proiectarea Autostrazilor Extraurbane - PD 162-2002, corelat cu documentul TEM 2001 –Standardele TEM si Practici Recomandate , Editia a III-a, 4-6 decembrie 2001.

S-a urmarit amplasarea optima fata de retelele existente (retele de alimentare cu apa si canalizare, retele electrice, retele telefonice, retele de drumuri obisnuite etc.), precum si o distanta medie intre doua spatii cu parcare de cca 17 km. Avand in vedere zona montana, majoritatea parcarilor nu au putut fi amplasate stg+dr si au fost decalate pentru a oferi posibilitati egale de oprire atat pe un sens cat si pe celalalt. De asemenea, avand in vedere ponderea foarte mare a lucrarilor de terasamente pentru amenajarea platformelor in costul unei dotari, s-au cautat amplasamente cu volume de lucrari cat mai mici, concomitent cu adoptarea unor solutii pentru forma dotarilor si bretele de acces adaptate la teren.


Iunie 2012 31/336

Iesirea din trafic si accesul auto in incinta parcajelor precum si iesirea din parcaje si reintrarea in trafic pe autostrada, se face prin benzi de decelerare – accelerare prevazute în proiectul autostrazii, iar circulatia in interior se face pe drumuri cu carosabil de 6,00 m.

Structura sistemelor rutiere se calculeaza conform normelor si reglementarilor in vigoare pentru realizarea capacitatii portante necesare traficului din incinta.

Sistemul constructiv al suprafetei carosabile in incinta este in principiu de tip structura rigida (dala de beton), exceptand benzile de decelerare-accelerare, unde se va folosi sistemul rutier al autostrazii pe portiunea indicata in planul de situatie.

Circulatia autovehiculelor si pietonilor in interiorul incintei va fi reglementata cu marcaje si panouri indicatoare. Viteza va fi limitata la max. 5 km/h in interiorul platformei spatiului si la max.40 km/h pe zona de acces dintre autostrada si platforma spatiului.

Parcajele auto vor fi construite sau marcate dupa tipul de autovehicul (cu dimensiunile locurilor de parcare conform normativului P132-93), astfel:

- Parcaje pentru autoturisme

- Parcaje pentru autobuze si microbuze

-Parcaje pentru autovehicule grele (autocamioane cu sau fara remorca,TIR-uri, autocisterne etc.)

- Parcaje pentru persoane cu mobilitate redusa (H)

De regula, evacuarea apelor pluviale de pe suprafata parcarilor se va face printr-un sistem combinat de santuri, rigole si guri de scurgere. Apele pluviale de pe platformele de parcare ale autovehiculelor vor fi trecute prin separatoare de namol si produse petroliere, inainte de descarcare in santurile drumului. Intregul drenaj al platformei dotarii va fi integrat in sistemul de drenaj al autostrazii.

PARCARE DE SCURTA DURATA

Parcarea de scurta durata este un spatiu separat fizic de autostrada, care permite utilizatorilor oprirea atunci cand au nevoie de odihna si relaxare. Este recomandat ca aceste zone sa ofere o schimbare fata de monotonia autostrazii, în puncte de belvedere.

Se recomanda ca platforma parcarii propriu-zise sa aiba o zona de protectie de 10m latime de la marginea carosabilului autostrazii (min 7,5m in zona montana).

Aceste parcari de scurta durata se amplaseaza în lungul autostrazii, in principiu atât pe partea dreapta cât si pe partea stânga, simetric fata de axul drumului, conform planurilor de situatie ale autostrazii. In scopul adaptarii platformelor la teren si a unor volume minime de lucrari de terasamente, s-au facut urmatoarele exceptii:

Pe sectoarele 2 si 3 se pot intalni urmatoarele situatii:

- Parcarile de pe stanga au fost decalate fata de cele de pe dreapta cu distante cuprinse intre 40 m si 4 km (pe sectorul 3 maxim 2 km).

- Unele parcari au nivele diferite fata de autostrada, cu adaptarea corespunzatoare a bretelelor de acces.

- Unele platforme ale parcarilor sunt departate de autostrada cu mai mult de 10m in functie de conditiile locale (numai sectorul 2)

Fiecare amplasament stanga sau dreapta contine:


Iunie 2012 32/336

• cladire WC public,

• gospodarie apa,

• statie epurare mecano-biologica,

• separator produse petroliere,

• statie pompare si conducta refulare ape uzate,

• parcaje pentru autoturisme, autobuze si autovehicule grele,

• spatii de protectie si amenajari peisagistice,

• spatii odihna,

• platforma resturi menajere,

• împrejmuire,

• racord electric si post transformare,

• iluminat perimetral si pe bretele de acces.

Parcarile de scurta durata vor fi prevazute cu minimum o cabina telefonica racordata la reteaua nationala de telefonie fixa.

Cladirea grupului sanitar cuprinde compartimentari distincte dupa cum urmeaza:

a) 4 cabine WC pentru femei, spatiu de spalare (spalator) cu 5 lavoare, un sas intrare ;

b) 2 cabine WC pentru barbati, spatiu pentru 3 pisoare, spatiu de spalare (spalator) cu 3 lavoare, un sas intrare, o boxa pentru întretinerea curateniei;

c) 1 cabina de WC cu spalator pentru persoane cu mobilitate redusa, 1 spalator pentru însotitorul care ajuta persoana cu mobilitate redusa, un sas de intrare, o rampa de acces la WC cu panta max.7% si balustrada;

d) - centrala termica si camera tablou electric;

Suprafata construita a cladirii WC Public este de cca 100 mp. Este o constructie parter, având dimensiunile în plan de 16,75 m x 7,40 m si o înaltime medie de 3,5 m. Structura de rezistenta este din zidarie portanta de caramida întarita cu sâmburi si centuri din beton armat. Sub zidurile de 12,5 cm grosime se vor prevedea îngrosari armate în pardoseala. Constructia se încadreaza în clasa de importanta III conform normativ P 100-1/ 2006.

Alimentarea cu energie electrica a tuturor obiectivelor aferente “Parcarii Scurte PS” se va face dintr-un post de trasformare, care va fi prevazut de catre Electrica S.A. Noul post de transformare se va racorda la reteaua furnizorului cu cablu protejat cu conductori de cupru şi izolatie XLPE.

Instalatiile de curenti slabi nu fac obiectul prezentului proiect, ele fiind tratate de catre sub-proiectantii de specialitate.

Gospodaria de apa este alcatuita din: rezervor 2 mc, statie pompe si put forat sau racord la retea existenta. S-a prevazut de asemenea un rezervor de apa pentru incendiu de 60 mc.

Canalizarea apelor uzate menajere provenite de la consumatorii din incinta se va face gravitational prin tuburi de beton simplu. Apele uzate astfel colectate vor fi tratate în statie de epurare mecano-biologica. Dupa epurare apele uzate vor trece în chesonul statiei de pompare ape uzate, de unde vor fi refulate spre emisar.


Iunie 2012 33/336

Apele pluviale provenite din incinta obiectivului vor fi colectate prin guri de scurgere cu sifon si depozit. Apele astfel colectate vor fi canalizate gravitational prin tuburi de beton simplu spre separator de namol si ulei mineral. De asemenea apele pluviale din zona parcarilor vor fi epurate în separatorul de ulei mineral si vor fi trimise în chesoanele statiilor de pompare ape uzate.

Sursa termica este centrala termica amplasata în cladirea W.C.-ului si va fi dotata cu un cazan functionând cu energie electrica, un vas de expansiune închis si o pompa de linie pentru circulatia agentului termic.

Pentru asigurarea unui microclimat corespunzator au fost prevazute ventilatoare de evacuare montate în ferestre, câte doua la cabinele “Femei” si la cabinele “Barbati” si unul la cabina “Persoane cu mobilitate redusa”.

Compensarea aerului evacuat se face prin intermediul grilelor de tranzit montate la partea inferioara a usilor de acces.

SPATIU PENTRU SERVICII TIP S1

Spatiul pentru servicii tip S1 are ca scop parcarea si stationarea de mai lunga durata având ca dotari in plus fata de parcarea de scurta durata o statie de alimentare cu combustibili si un spatiu comercial cu bar sau bufet.

Sunt prevazute toate dotarile necesare unei parcari de scurta durata si se vor marca spatiile rezervate pentru statie de alimentare cu carburanti care are si snack-bar si spatiu comercial.

Astfel, utilitatile au fost proiectate si dimensionate tinandu-se seama de configuratia finala a spatiului pentru servicii (alimentarea cu energie electrica, gospodaria de apa, instalatiile de canalizare menajera si pluviale, etc.), urmand ca spatiul rezervat pentru statie de alimentare cu carburanti (ce include snack-bar si spatiu comercial) sa fie concesionat unei firme specializate.

SPATIU PENTRU SERVICII TIP S3

Spatiile pentru servicii tip S3 se amplaseaza în lungul Autostrazii, atât pe partea dreapta cât si pe partea stânga, simetric fata de axul drumului, conform planurilor de situatie ale Autostrazii.

Spatiul pentru servicii tip S3 are ca scop parcarea si stationarea de lunga durata având ca dotari in plus fata de parcarea de scurta durata o statie de alimentare cu combustibili, unul sau mai multe spatii comerciale, un restaurant, un punct sanitar, un autoservice si spatii pentru cazare (motel sau hotel).

Astfel, utilitatile sunt proiectate si dimensionate tinandu-se seama de configuratia finala a spatiului pentru servicii (alimentarea cu energie electrica, gospodaria de apa, instalatiile de canalizare menajera si pluviale, etc.)

Spatiile rezervate pentru statie de alimentare cu carburanti, spatii comerciale, autoservice, restaurant, motel sau hotel urmeaza sa fie concesionate unor firme specializate.

CENTRU DE ÎNTRETINERE SI COORDONARE(CIC)

Aceste centre de întretinere si coordonare se amplaseaza în lungul autostrazii conform planurilor de situatie ale autostrazii. In prezentul studiu dotarile pentru intretinere se propun a fi amplasate in nodurile rutiere sau langa noduri pe drum de acces la autostrada, datorita avantajelor de acces rapid in ambele sensuri ale autostrazii, acces lejer al personalului la centru si aprovizionare cu materiale, utilaje si echipamente pe drumurile adiacente nodurilor. Centrul de întretinere si coordonare CIC este o unitate de deservire a unui sector de autostrada având rolul de mentinere în stare corespunzatoare de exploatare a autostrazii si de asigurare a securitatii circulatiei rutiere în sectorul arondat, sustinând si reparatia utilajelor din dotare. Are de asemenea


Iunie 2012 34/336

functiuni de coordonare si de supraveghere permanenta a incadrarii autostrazii in criteriile de performanta conform ,,Normativ pentru intretinerea pe criterii de performanta a autostrazilor” ind.AND 569/2007 avand in dotare echipamente de masura si control specifice.

Centrul de întretinere si coordonare CIC este un complex tehnic care are de asemenea o serie de sarcini grupate astfel:

- supravegherea traficului, a influentei factorilor meteorologici asupra circulatiei;

- acordarea de prim ajutor în caz de accidente;

- întretinerea autostrazii pe tronsonul aferent, a spatiilor de serviciu, a marcajelor, a instalatiilor de iluminat si a instalatiilor de telecomunicatii;

- intretinerea tunelurilor;

- refaceri si remedieri dupa accidente sau calamitati naturale;

- alimentarea cu combustibil a utilajelor de întretinere;

- întretinerea si repararea utilajelor din dotare, etc.

Pentru realizarea sarcinilor descrise mai sus s-au proiectat constructii cu functiuni corespunzatoare. Aceste constructii sunt:

• Cladire operationala

• Atelier de întretinere

• Magazie materiale antiderapante

• Statie alimentare carburanti + rezervoare

• Rezervor de apa 200 mc + statie pompare

• Put forat sau racord la retea de alimentare cu apa

• Platforma spalare

• Platforma namol

• Platforme exterioare pentru depozitare materiale

• Depozite acoperite pentru materiale sensibile la inghet

• Decantor separator de namol si ulei + statie pompare-spalare

• Post transformare si racord electric

• Statie epurare mecano-biologica

• Separator de produse petroliere

• Statie pompe si conducta refulare ape uzate la emisar

• Platforme exterioare parcaje utilaje

• Parcaj acoperit

• Gospodarie de combustibil pentru centrala termica

• Împrejmuiri si porti

• Iluminat perimetral si de acces.


Iunie 2012 35/336

Cladirea operationala adaposteste functiuni legate de paza si controlul pe autostrada si are spatii destinate cazarii personalului permanent.

Este o constructie P+1 alcatuita din 2 (doua) tronsoane. Suprafata construita este de cca 480 mp, iar suprafata desfasurata de cca. 960 mp. Structura de rezistenta a întregii cladiri este zidarie portanta de caramida întarita cu sâmburi de beton armat prevazuti la intersectia zidurilor. În plan orizontal, constructia este întarita cu centuri din beton armat la nivelul planseului intermediar si a planseului acoperis. Planseele se vor realiza din beton armat monolit.

Cladirea atelierului de întretinere cuprinde o serie de functiuni cerute de asigurarea exploatarii si întretinerii utilajelor de drumuri. Constructia este alcatuita din trei corpuri cu înaltimi si structuri diferite, în functie de gabaritele minime necesare desfasurarii procesului tehnologic conform prescriptiilor din norme, normative si reglementari aflate în vigoare. Suprafata construita este de cca 1260 mp.

Corpul central este o hala cu doua deschideri de 12 m si 8 travei de 4,50 m fiecare în care sunt compartimentate spatii destinate lucrarilor de întretinere, reparatii curente. Înaltimea libera a halei este de 4,20 m. De asemenea contine o remiza pentru utilajele si echipamentele care necesita adapostire in timpul iernii.

De o parte si alta a corpului central se vor executa doua anexe cu încaperi care au functiuni de: vopsitorie si depozit vopsele, centrala termica, atelier sudura, atelier mecanic, atelier electric, etc. Ambele anexe au structura de rezistenta din zidarie portanta întarita cu sâmburi si centuri din beton armat. Fiecare dintre aceste anexe are dimensiunile în plan de 6,0 m x 30,0 m.

Cladirea magaziei de materiale antiderapante are functiunea de stocare a materialelor antiderapante si asigurarea aprovizionarii utilajelor pe timpul iernii cu materiale necesare activitatii de combatere a înghetului si poleiului pe autostrada. Este o constructie parter, cu o deschidere de 12,0 m si trei travei de 6,0 m. Structura de rezistenta a constructiei este din cadre din beton armat.

Statia de alimentare cu combustibili are urmatoarele dotari:

- constructie statie cu 2 încaperi:

- camera distribuitor

- depozit ulei

- copertina si doua pompe de alimentare cu combustibil;

- doua rezervoare subterane pentru combustibili;

- panou PSI.

Alimentarea cu energie electrica a tuturor obiectivelor aferente centrelor de intretinere se va face dintr-un post de transformare, care va fi prevazut de catre Electrica S.A. Noul post de transformare se va racorda la reteaua furnizorului cu cablu protejat cu conductori de cupru şi izolatie XLPE.

Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor din cladirea operationala se realizeaza de la un tablou de distributie principal TP amplasat în cladire. Instalatia electrica de iluminat si forta se realizeaza cu conductoare de cupru protejate în tub IPY în cladiri si tub IPEY în exterior. Iluminatul interior se va realiza cu corpuri de iluminat cu gradul de protectie adecvat cu mediul fiecarei încaperi.

Alimentarea cu energie electrica a receptoarelor electrice din statiile de pompare se va face de la un tablou de distributie capsulat. Acest tablou este amplasat în interiorul chesonului si este prevazut cu grad de protectie IP55.


Iunie 2012 36/336

Iluminatul interior al statiilor este prevazut a se face la tensiunea de 24 V c.a. cu lampi etanse. Instalatia electrica de forta asigura alimentarea cu energie electrica a electromotoarelor pompelor. Protectia electromotoarelor la scurt circuit si la suprasarcina este asigurata cu sigurante fuzibile automate si relee termice înglobate în cutii capsulate si contactoare capsulate.

Instalatia de automatizare si semnalizare în cablu de cupru realizeaza urmatoarele:

- pornirea automata a fiecarei pompe la un nivel ales al apelor;

- oprirea automata a electropompelor la un nivel minim al apei colectate in bazine de asiguratie;

- semnalizarea acustica a nivelului maxim al apelor cu semnalizator de nivel.

Iluminatul exterior perimetral al centrului se realizeaza cu stâlpi metalici tip columna de 10m înaltime, în fundatie de beton, prevazuti cu corpuri de iluminat cu vapori de sodiu de 150 W. Alimentarea cu energie electrica a corpurilor de iluminat se face din tabloul principal prin cablu cu conductori de cupru pozat îngropat în pământ, iar, acolo unde este cazul, protejat în tub de beton şi camine de beton propriu fiecarui stâlp. Comanda iluminatului exterior se va face atât automat (din

întrerupator crepuscular), cât şi manual. În acelasi sant cu cablul de alimentare se va poza şi platbanda de legare la pământ.

Alimentarea cu apa a obiectivului va fi asigurata de un put forat sau prin racordare la reteaua de alimentare cu apa din zona.

Canalizarea apelor uzate menajere provenite de la consumatorii din incinta se va face gravitational prin tuburi de beton simplu. Apele uzate din zonele parcarilor, Centrului de intretinere si coordonare, Punctelor de sprijin pentru intretinere, Centrului de control al tunelurilor, Spaţiilor pentru servicii propuse, unde se considera ca apele pluviale pot fi impurificate cu eventuale produse petroliere vor fi prevăzute bazine de decantare – separare (decantoare de namol si separare de produse petroliere cu o eficienta de 95%); de asemenea vor fi prevazute cu statii de epurare mecano-biologice;

Apele pluviale provenite din incinta obiectivului vor fi colectate prin guri de scurgere cu sifon si depozit. Apele astfel colectate vor fi canalizate gravitational prin tuburi de beton simplu spre separatorul de namol si ulei mineral. De asemenea apele pluviale din zona statiei de alimentare cu carburanti vor fi epurate în cele patru separatoare de ulei mineral si trimise în chesonul statiei de pompare ape uzate.

Încalzirea cladirilor se va realiza cu corpuri statice dupa cum urmeaza:

- radiatoare în spatiile sociale

- registre în ateliere

- aeroterme în hala.

Agentul termic necesar va fi produs într-o centrala termica echipată cu cazane ce vor funcţiona cu combustibil lichid. Alimentarea cu combustibil se face prin intermediul rezervorului de depozit, rezervorului de zi si pompa. Cazanele vor asigura atât agentul termic pentru încalzire, cât si pentru prepararea apei calde menajere.

Cladirile din cadrul centrului de întretinere si coordonare care necesita instalatii de ventilare sau de aer climatizat sunt urmatoarele:

1.CLADIRE ATELIER ÎNTRETINERE

-atelier de incarcat acumulatori;


Iunie 2012 37/336

-atelier de vopsitorie

-atelier sudura

-atelier RT si RC

-grup electrogen

2.CLADIRE OPERATIONALA

În cladirea operationala s-au prevazut instalatii de ventilatii si aer climatizat. În încaperile dispeceratului, unde functioneaza aparatura de calcul, s-au prevazut aparate de aer climatizat model split cu câte o unitate interioara si una exterioara.

Evacuarea aerului noxat din grupurile sanitare si dusurile dotate cu ferestre se realizeaza prin intermediul unor ventilatoare de evacuare montate în ferestre.

INTRETINEREA TUNELELOR

Conform Directivei 2004/54/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 29 apr.2004, legiferata in Romania prin Legea nr.277/10.10.2007 privind cerintele minime de siguranta pentru tunelurile din Reteaua rutiera transeuropeana, mentinerea unui nivel ridicat al sigurantei necesita intretinerea adecvata a constructiei, a echipamentelor, instalatiilor si a sistemelor de siguranta in tuneluri. Autoritatea administrativa (CNADNR) prin responsabilul cu siguranta verifica intretinerea si reparatia structurii si echipamentului tunelului. In acest sens, cele 4 centre de intretinere si coordonare de pe autostrada Tg. Mureş – Iaşi vor fi proiectate pentru a avea si centre de control care vor supraveghea tunelurile arondate conform hotararii Autoritatii administrative.

Centrele de control specializate pentru supravegherea si intretinerea tunelurilor, au in general, urmatoarele sarcini:

-supravegherea traficului in tuneluri si zona adiacenta

-supravegherea monitorizarii sistemelor de control si siguranta din tuneluri

-dirijarea circulatiei pe rute alternative sau pe o singura galerie in functie de necesitati;

-interventia rapida si eficienta in caz de accidente sau evenimente neprevazute in tuneluri in colaborare cu serviciile de salvare, pompieri si politie, conform procedurilor prevazute in planurile pentru situatii de urgenta.

-deblocarea rapida a tunelurilor

-prevenirea si stingerea incendiilor in tunelurilor

-monitorizarea si stocarea datelor transmise de sistemele informatice din tuneluri

-interventia rapida si eficienta pentru mentinerea in functiune la parametrii optimi a tuturor sistemelor de control si siguranta ale tunelurilor.

-intretinerea tunelurilor arondate, atat pentru partea carosabila cat si pentru peretii, arcadele si semnele rutiere din tunel si de la intrari.

-intretinerea tuturor instalatiilor de supraveghere, control si siguranta ale tunelurilor.

In acest scop, atat tunelurile cat si centrele de control responsabile de buna funcţionare si siguranţa a tunelurilor vor fi prevazute cu cele mai performante sisteme disponibile la data construirii tunelurilor. Personalul va fi calificat si specializat in operarea si intretinerea tunelurilor si angajat numai cu autorizatie eliberata de Autoritatea Administrativa.

Operatiunile de intretinere vor fi preventive si vor consta in principal din:


Iunie 2012 38/336

-Inspectia periodica a starii structurii tunelului si a echipamentelor acestuia (in urma careia se intocmesc obligatoriu rapoarte de stare);

-Efectuarea lucrarilor de intretinere necesare, constatate la efectuarea inspectiilor (de ex. inlocuiri de corpuri de iluminat, refacere marcaje, mici retusuri la carosabil sau structura, inlocuirea sau depanarea mijloacelor de semnalizare,etc);

-Curatenia galeriei de tunel, desfundarea si spalarea canalizarii, curatenia in nisele de serviciu, curatirea periodica a mijloacelor de semnalizare (panouri, semafoare,etc.);

-Intretinerea tunelului pe timp de iarna, conform procedurilor;

-Mentinerea in permanenta in perfecta stare de functionare a utilajelor si echipamentelor destinate intretinerii tunelurilor.

3.4.10 Lucrari de colectare si drenare a apelor pluviale

În vederea menţinerii în bună stare a elementelor constructive ale autostrăzii (în special a terasamentelor şi structurilor rutiere) s-au elaborat studii destinate să indice soluţiile constructive pentru îndepărtarea diverselor categorii de apă de pe autostradă.

Scurgerea apelor din precipitaţii s-a rezolvat prin proiectarea de şanţuri, rigole care vor fi descărcate în emisari.

În cazul în care nu este posibilă descărcarea la emisari, s-au prevazut bazine de dispersie dimensionate pentru a reţine apa din precipitaţii.

Drenarea versantilor

Problema scurgerii apelor a fost rezolvata in functie de conditiile pe care le ofera terenul natural, elementele geometrice in profil longitudinal si tinand cont de masurile care trebuie luate pentru asigurarea unei preepurari a apei inaintea deversarii in emisari sau pe terenul inconjurator.

Lucrarile de scurgere a apelor constau in principal din urmatoarele:

§ santuri pereate

§ rigole de acostament si casiuri de descarcare pana la santul de la piciorul taluzului, in cazul rambleelor inalte (H>3m), pentru a impiedica scurgerea directa a apelor pluviale pe taluz;

Evacuarea apelor pluviale din santurile sau rigolele autostrazii s-a prevazut a se face in emisarii existenti (vai, parauri, rauri etc.), canalele de desecare, sau in cazul in care nu exista emisari, apele se vor descarca in mediu prin intermediul unor bazine de dispersie.

Tipurile de lucrari prevazute inainte de descarcare, pentru epurarea apelor pluviale care spala poluantii depusi pe platforma autostrazii sunt:

§ bazine decantoare si separatoare de grasimi

§ in cazul in care nu exista emisari, apele se vor descarca dupa epurarea lor, in mediul inconjurator prin intermediul unor bazine de dispersie.

In vederea drenarii si evacuarii apelor din sistemul rutier, s-a prevazut prelungirea stratului de balast pana la marginea platformei pentru a permite apelor infiltrate in fundatie descarcarea pe taluzuri sau in dispozitivele de scurgere din lungul autostrazii.

Pentru trecerea apelor pe sub autostrada s-au prevazut podete cu lumina de 2.00 m - 5.00 m. Acestea au prevazute amenajari amonte si aval.


Iunie 2012 39/336

In Anexa 3 sunt prezentate numarul si localizarea podetelor proiectate pentru toate sectoarele de autostrada.

Secţiunea de scurgere a podeţelor şi a şanţurilor şi rigolelor a fost determinată în urma calculelor hidrologice şi hidraulice.

În cazul în care profilul transversal al autostrăzii este convertit sau supraînălţat, pe banda mediană s-a prevăzut un sistem de drenare şi canalizare pentru a nu permite apelor se treacă de pe o cale unidirecţională pe cealaltă. De asemenea în zonele de debleu, acolo unde capacitatea rigolei prevăzută la marginea platformei este depăşită, s-a prevăzut un sistem de canalizare care sa preia apele colectate de rigola de debleu pozitionata la marginea parti carosabile.

Apele pluviale colectate, înainte de vărsarea în emisari, vor trece prin decantoare şi separatoare de grăsimi pentru a nu influenţa negativ calitatea apelor existente în emisar.

Drenarea apelor din corpul drumului se face natural prin aducerea la zi a fundaţiei de balast, în cazul când rambleul permite, sau prin drenuri longitudinale în zona de debleu şi rambleu mic.

Scurgerea apelor în zona autostrăzii va fi asigurată pe toate drumurile afectate.

Colectarea apelor pluviale de pe taluzele naturale

Apele pluviale care se scurg pe suprafetele naturale avand pante catre piciorul rambleelor autostrazii se vor colecta prin intermediul santurilor amplasate la piciorul taluzului pentru preintampinarea infiltratiilor la baza rambleelor si destabilizarea terasamentelor.

Aceste ape pluviale sunt dirijate prin intermediul santurilor catre zonele de epurare a apei si apoi descarcate in emisari. Ansamblul de colectare dirijare si epurare a apelor de suprafata este cu functiuni multiple. Apele de pe suprafetele terenului inconjurator nu necesita epurare, dar, in ansamblul de colectare se amesteca cu apele provenite de pe platforma autostrazii si care se presupun a fi contaminate de produsele de esapare, uzura pneurilor vehiculelor, sau contaminari accidentale prin scurgeri de produse provenite de la autovehicule cu defectiuni sau de la accidente.

In cazul debleelor, apele pluviale care se scurg pe suprafata debleelor se colecteaza prin intermediul santurilor prevazute la marginea acostamentelor. Suplimentar, la marginea superioara a debleelor, in vederea impiedicarii apelor de a se scurge in surplus pe acestea ravinandu-le, se prevad valuri de pamant insotite de rigole de scurgere.

3.4.11 Lucrări de consolidare

Complexitatea geomorfologica si litologica a traseului strabatut de autostrada a impus adoptarea si aplicarea unor solutii de sustinere si consolidare variate care sa raspunda cu succes acestor parametrii in vederea asigurarii sigurantei circulatiei.

Pentru a asigura desfasurarea traficului in depline conditii de siguranta si confort, la viteza de circulatie ceruta de clasa tehnica a drumului, sunt necesare lucrari diverse atat pentru sustinerea platformei de circulatie in zonele de deal si de munte, cat si pentru imbunatatirea capacitatii portante a terenului pe care se construieste. La acestea se adauga si lucrari de drenare si asanare precum si lucrari de amenajare a torentilor care influenteaza de cele mai multe ori buna desfasurare a traficului pe drumurile publice. In Anexa 4 sunt descrise principalele lucrări de consolidare si localizarea acestora.


Iunie 2012 40/336

3.4.12 Lucrari hidrotehnice

Autostrada traverseaza o serie de vai, cursuri de apa, torenti sau se desfasoara de-a lungul unor rauri sau parauri.

In aceste conditii sunt necesare o serie de lucrari hidrotehnice de aparare.

Prin lucrari hidrotehnice de aparare se intelege orice fel de constructie care are ca scop protejarea infrastructurii cailor de comunicatie si lucrarilor de arta, impotriva actiunii de erodare sau afuiere a curentului de apa, valurilor, ghetii, etc.; consolidari si aparari de maluri ale cursurilor de apa din apropierea autostrazii, corectii si recalibrari ale albiilor cursurilor de apa din imediata apropiere a traseului autostrazii.

Lucrarile hidrotehnice de aparare au un caracter local si pot avea si rolul de sustinere sau consolidare a platformei rutiere atunci cand aceasta se afla pe malul cursului de apa.

Clasa de importanta a lucrarii de protectie a taluzului la debitul maxim de calcul s-a stabilit conform STAS 4273-83 si STAS 4068/2-87; astfel lucrarea se incadreaza in clasa III de importanta pentru care debitul de calcul este debitul cu probabilitatea anuala de depasire de 2%.

Calculele hidraulice care au stat la baza atat pentru dimensionarea hidraulica a podurilor cat si pentru protectia taluzului autostrazii, s-au efectuat in regim natural de scurgere cat si in regim amenajat de curgere.

Calculele hidraulice s-au facut pe baza ridicarilor topografice si studiilor de la “Institutul national de hidrologie si gospodarire a apelor” ce cuprind debitele maxime cu probabilitatea de depasire de 2% ale cursurilor de apa pe care autostrada le traverseaza.

Pentru a stabili cota protectiei taluzului autostrazii la debitele maxime cu probabilitatea de depasire de 2% s-a tinut seama de nivelul de calcul, de suprainaltarea de nivel (remuu) si de o garda de siguranta 0.30 m - 0,70 m (conform “Normativului departamental privind proiectarea lucrarilor de aparare a drumurilor, cailor ferate si podurilor” PD 161-2002).

Diversele tipuri de protectii sunt aplicate pe lungimi variabile in functie de impactul cursului de apa asupra infrastructurii autostrazii.

La stabilirea solutiilor lucrarilor de aparare s-a tinut seama de urmatoarele elemente:

o conditii specifice de curgere a apei: debit, viteza maxima, panta hidraulica, rugozitate;

o configuratia albiei: ingusta sau larga, limitata de constructii sau obstacole naturale;

o traseul albiei, sinuos sau meandrat si stabilitatea lui;

o natura terenurilor din albie si din maluri, morfologia albiei naturale (afuieri sau colmatari);

o tehnologia de realizare;

o posibilitatile de aprovizionare locala cu material si utilitati;

o caracterul dupa durata de exploatare - definitiv;

o mentinerea unei curgeri optime din punct de vedere hidraulic.

Tipurile de lucrări hidrotehnice proiectate de-a lungul autostrazii şi poziţionarea acestora, sunt prezentate în Anexa 5.


Iunie 2012 41/336

3.4.13 Siguranţa circulaţiei

Pentru siguranţa participanţilor la trafic s-au prevăzut la marginea platformei parapete metalice tip greu sau foarte greu. Pe zona mediană, la marginile acesteia, s-au prevăzut parapete de protecţie tip greu sau foarte greu, alegerea tipului de parapete făcându-se după următoarele considerente: parapete tip greu - în aliniament şi pe interiorul curbelor; parapete tip foarte greu - pe exteriorul curbelor amenajate.

Pentru situaţiile de urgenţă şi intervenţii s-au prevăzut treceri peste banda mediană (parapete demontabile) dispuse înainte şi după podurile şi pasajele mai mari de 300 m şi la intervale de cca 5 km între ele. Pentru sporirea confortului pe timpul nopţii şi reducerea efectului de orbire, pe zona mediană s-au prevăzut panouri antiorbire. Toate nodurile rutiere vor fi realizate cu sistem de iluminat.

Pentru staţionări de scurtă durată în caz de urgenţă, s-au prevăzut în proiect, pe lângă benzile de staţionare de urgenţă, platforme dotate cu post telefonic şi amplasate în afara platformei autostrăzii, la distanţe de 2 km. Structura rutieră a acestor platforme este următoarea: 5 cm beton asfaltic; 16 cm agregate naturale stabilizate cu ciment; balast.

Pe zonele unde traseul autostrăzii se desfăşoară în apropiere de zone locuite sau zone care necesită protecţie împotriva zgomotului s-au prevăzut protecţii fonoabsorbante (90.000m2).

Pentru a evita accesul în autostradă, pe toată lungimea acesteia a fost prevăzută împrejmuire de două tipuri:

h = 1,50 m pentru zonele curente ale autostrăzii

h = 1,80 – 2,60 m pentru zonele în care sunt traversate păduri

3.4.14 Lucrari de semnalizare si marcaj

Lucrarile de semnalizare, au fost tratate in ansamblu, impreuna cu cele aferente restabilirii legaturilor rutiere locale. S-au prevazut indicatoare rutiere de avertizare, de reglementare, de interzicere sau restrictie, de obligare, de orientare si informare si panouri aditionale. Montarea indicatoarelor se va face pe stalpi sau pe console si portale rutiere acolo unde acest lucru se impune. La nodurile rutiere de pe autostrada, giratii, sau alte categorii de drumuri s-au prevazut panouri din categoria mari, iar pe zona autostrazii s-au prevazut in plus panouri din categoria foarte mari.

Scopul lucrarilor de marcaj va fi asigurarea dirijarii traficului atat pe timp de zi, cat si pe timp de noapte, precum si presemnalizarea directiilor de mers sau a unor zone cu caracter special (poduri, pasaje, zone cu limitare de gabarit etc.) Marcajele longitudinale se executa astfel:

Ø pentru delimitarea zonei mediane pe profilul de autostrada si a partii carosabile cu linie continua simpla;

Ø pentru separarea sensurilor pe profilul cu doua sau mai multe benzi pe sens cu linie continua dubla;

Ø pentru delimitarea benzilor pe acelasi sens cu linie discontinua simpla;

Ø pentru separarea sensurilor pe drumurile de acces cu o banda pe sens cu linie discontinua simpla;

Ø pentru delimitarea partii carosabile pe drumurile cu o banda pe sens se poate folosi


Iunie 2012 42/336

si linie discontinua simpla cu segmente de 0.5m egale cu interspatiile.

Marcajele transversale se executa la noduri pentru a presemnaliza conturul insulelor sau al zonelor cu caracter special.

Marcajale diverse reprezinta sagetile pentru presemnalizarea directiilor de mers, a elementelor verticale ale infrastructurilor alaturate drumului si ale altor zone cu caracter special.

3.4.15 Sistemul de comunicatii al autostrazii

Sisteme principale ce vor fi integrate sunt:

1. Sistem de telecomunicatii dedicat avand ca suport fibra optica

2. Sistem de control al traficului (afisarea unor mesaje variabile si supravegherea in timp real a traficului-viteza limita de deplasare/doar atentionare; camere video de supraveghere, statii meteo, masurare static si dinamica a greutatii WIM, etc).

3. Sistem de ghidare a traficului (directionarea traficului intr-o retea de drumuri aferenta unei zone prin intermediul panourilor de mesaje fixe si variabile)

4. Sisteme specifice ce vor fi integrate sunt:

- Sisteme de comunicatii si semnalizare

- Sisteme de securitate distribuite (CCTV, telefoane de urgenta, inclusiv alimentari din surse altenative de energie)

- Sisteme de control si monitorizare a traficului distribuite (SCADA) pentru tunele - evaluate separat

- Afisare mesaje dinamice

- Sisteme de protectie / securizare – alarmare (meteo, ambuteiaje, masuratori dinamice, recunoastere numere)

- Sisteme de automatizari interne – enterprise - office (LAN, voice)

- Centre control si informare trafic

- Acces la sistemul de telecomunicatii pentru companiile care asigura management de flote auto - posibilitate de extensie

- Sistem de taxare automata - posibilitate de extensie viitoare (se realizeaza posibilitatea de a fi integrat pe viitor)

Principiul de comunicatii pe autostrada este gandit a fi asigurat prin cablu care va fi amplasat la marginea gardului autostrazii, subteran, prin conducte PVC care vor avea la intervale de maximum 300 m camere de tragere si vizitare. Traseul cablurilor va fi racordat la centrul de intretinere si in camp, la platformele telefoanelor de apel urgenta. Platformele vor fi amplasate simetric deoparte si de alta a autostrazii la intervale de 2.0 kilometri distanta.

Amplasarea platformelor pentru apel urgenta a fost facuta la marginea platformei autostrazii, fiind protejate de parapeti de protectie. Dimensiunile in plan sunt de 3.00 x 1.80 m. Zona platformei telefoanelor de apel urgenta va fi protejata de catre parapeti de protectie care se vor intrerupe numai in dreptul accesului pietonal.


Iunie 2012 43/336

Datorita faptului ca instalatia propriu-zisa va fi asigurata printr-un proiect specific, ulterior constructiei autostrazii, pe platformele amenajate, au fost prevazute camere de tragere cu dublu rol, de tragerea ulterioara a cablurilor si de suport a instalatiei de comunicare.

3.4.16 Sistemul de iluminat al autostrazii

Proiectul se intocmeste cu respectarea urmatoarelor acte normative:

- - Normativ privind proiectarea si executia instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1kV,I7-98

- - STAS 12604-87 Protectia contra electrocutarilor. Prescriptii generale

- - STAS 12604/5-90 Protectia contra electrocutarilor prin atingere indirecta. Instalatii electrice fixe. Prescriptii de proiectare si executie

Nivelurile de luminanta vor fi in acord cu Norma europeana EN13201 care prevede un nivel mediu de luminanta de minimum 2 cd/m2. S-a prevazut iluminatul nodurilor rutiere, spatiilor de parcare, podurilor, pasajelor, zonelor de acces cu lampi montate pe stalpi.

3.4.17 Sisteme de informare si avertizare moderne

Se vor implementa sisteme de informare moderne care constau in:

Ø Portale pe ambele sensuri ale autostrazii inaintea tuturor nodurilor

Ø Panouri VMS (MESAJE VARIABILE), panouri matriciale 3x18/ 2 x16 alfanumerice plus parte simbolica colorata

Ø Contori de trafic

Ø Camere video de supraveghere a traficului

3.4.18 Lucrari de mediu

Pentru reducerea impactului negativ, s-au propus in cadrul proiectului lucrari de protectie a mediului:

Lucrari pentru protectia calitatii apelor si solului: bazine decantoare, separatoare de grasimi, bazine de dispersie, constructii de epurare prevazute la parcari, bazele de intretinere si centrul de coordonare.

Lucrari prevazute pentru protectia impotriva zgomotului: panouri de protectie impotriva zgomotului in zonele unde autostrada trece prin apropierea zonelor rezidentiale, in cazul depasirii nivelului maxim admisibil.

Lucrari prevazute pentru protectia faunei: conform recomandarilor studiului de impact, imprejmuiri si pasaje denivelate pentru traversarea autostrazii de catre animalele salbatice. Autostrada va fi imprejmuita cu garduri de plasa de sarma cu urmatoarele inaltimi: h = 1,50 m pentru zonele curente ale autostrăzii, si h = 1,80 -2,60 m pentru zonele în care sunt traversate păduri.

Lucrari pentru asigurarea continuitatii desfasurarii vietii comunitatilor si activitatilor economice: pasaje superioare care sa asigure traversarea autostrazii in conditii de siguranta deplina, asigurarea continuitatii retelei de drumuri locale, podete de acces la terenurile agricole cu atelaje, masini agricole.


Iunie 2012 44/336

Lucrari de amenajari peisagistice: inierbari, plantari de arbori si arbusti in zonele nodurilor, spatiilor de servicii etc.

3.4.19 Lucrari de mutare / protejare retele

Realizarea caracteristicilor drumului prevazute a fi executate in cadrul acestui proiect va conduce in principal la lucrari de protejare/relocare a retelelor si instalatiilor existente.

Vor fi protejate/relocate:

v Retele electrice de joasă şi medie tensiune (LEA 0,4-20kV) retele electrice de inalta tensiune (LEA110 kV), LEA 220-400 kV

v Reţele de telecomunicaţii

v Retele de alimentare cu apă şi canalizare

v Reţele de distribuţie gaze

v Reţele de Imbunatăţiri funciare (canale de desecare, canale de irigaţii)

In Anexa 6 sunt prezentate poziţiile kilometrice şi deţinătorii retelelor si instalaţiilor ce trebuie mutate sau protejată pentru toate cele 3 sectoare.

3. 5. Elemente specifice caracteristice proiectului propus

3.5.1 Profilul şi capacităţile de producţie

Nu este cazul.

3.5.2 Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice

Nu este cazul.

3.5.3 Descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus

Nu este cazul.

3.5.4 Resurse naturale, materii prime, energie şi combustibili utilizaţi, cu modul de asigurare ale acestora

RESURSE NATURALE

1. Agregate minerale (piatră spartă, balast, pietriş, nisip); pământ pentru umpluturi

În conformitate cu legislatia nationala, amplasarea eventualelor puncte de lucru si suprafata lor este stabilita de câstigatorul licitatiei pentru executarea lucrarilor. Cu toate acestea, având în vedere cerintele de calitate si ocurenta în zona a unor astfel de resurse, se considera ca piatra naturala si balastul vor fi cumparate de la cariere/balastiere existente, reglementate ANRM, pe raza de constructie a autostrăzii (agregate pentru betoane de asfalt) si de pe raurile din zona amplasamentului (balast pentru betoane de ciment).

Majoritatea locaţiilor de procurare a agregatelor şi materialelor de umplutură (nisip şi pietriş), vor fi alese astfel incat să fie cat mai aproape de viitorul traseu. In acest mod se vor folosi cariere şi balastierele existente în zonă, dar care vor necesita o extindere substanţială. In cazul deschiderii de noi cariere şi gropi de împrumut de nisip şi pietriş, va fi necesară obţinerea unor autorizaţii vizând protecţia mediului.


Iunie 2012 45/336

În cazul utilizării materialelor din exteriorul traseului numai ca materiale de împrumut, s-au propus cele mai adecvate surse de materiale, aflate într-o poziţie care asigură o manipulare uşoară. Materialul coeziv ar putea fi folosit ca material comun de umplutură, fiind necesare testări suplimentare pentru a stabili utilizarea lor corectă. Dat fiind natura acestor materiale, manipularea lor ar putea duce la încetinirea lucrărilor de construcţie, aceasta fiind un punct slab în cazul condiţiilor atmosferice nefavorabile. Pe scurt, dacă este necesară procurarea de materiale de împrumut, este indicat să se transporte materialul care este cel mai adecvat.

O parte din cantitatea de pământ necesară realizării terasamentelor va putea fi preluată din săparea debleurilor prevăzută în acest proiect, funcţie de rezultatul testelor de laborator. Restul cantităţii necesare va fi extras din cariere existente şi/sau din gropi de împrumut identificate de constructor, în colaborare cu primăriile localităţilor din zonele adiacente.

Volumul total de umplutură respectiv de săpătură este prezentat in tabelul de mai jos:

Tabel 3.5.4.1

Nr. crt.

Sectorul de autostradă Volum sapatura

(mc)

Volum umplutură (mc)

1. Sector 1 - km 0+000 – km 92+126 10.930.295 10.991.050

2. Sector 2 – km 92+126–km 210+931 13.848.909 7.948.036

3. Sector 3 – km 210+931–km 288+931 66.691.007 9.145.838

Materialul extras din cariere şi balastiere va fi transportat pe calea ferată pana la cele mai apropiate Staţii CFR iar din acestea se va transporta in sistem rutier cu autocamioane.

Modul de stocare al materiilor prime, materialelor si combustibililor

Materiile prime si materialele vor fi stocate in Baza de productie, in depozite special amenajate.

Ø Agregatele, nisipul, balastul se depoziteaza in padocuri supraterane, separate pe sorturi. Se recomanda acoperirea agregatelor fine de tipul nisipului, a agregatelor fine pentru asfalt;

Ø Bitumul este pastrat in recipiente speciale (asa cum a fost transportat) si stocat in depozite special amenajate;

Ø Filerul necesar fabricarii mixturii asfaltice se depoziteaza in buncare supraterane;

Ø Combustibilii se depoziteaza in rezervoare etanse, supraterane sau partial subterane. Numarul rezervoarelor va fi functie de capacitatea lor si de cantitatea de combustibil necesar a fi inmagazinata, functie de graficul de executie.

Mentionam ca aceste informatii au caracter general, intrucat ramane la latitudinea Antreprenorului modul cum isi va amenaja Organizarea de santier, Baza de productie, inclusiv depozitele de materii prime, materiale, etc.


Iunie 2012 46/336

Având în vedere cerintele de calitate, se presupune ca piatra naturala si balastul vor fi depozitate doar în organizarea de santier. În functie de situaţia din teren, este posibila crearea unor depozite temporare de pamânt, în special sol vegetal. Se interzice amplasarea acestora in zonele naturale protejate, inclusiv siturile Natura 2000, zonele rezidentiale si/sau in proximitatea cursurilor de apa.

Materialele întâlnite la adâncimea de fundare a sistemului rutier sunt alcătuite din: pietriş cu nisip, nisipuri prăfoase, argile, argile nisipoase, argile prăfoase, argile prăfoase nisipoase, prafuri argiloase şi praf nisipos argilos. Acestea se încadrează conform PD 177-2001, în categoria pământurilor P1, P2, P3, P4 şi P5 insensibile, sensibile şi foarte sensibile la îngheţ.

Din punct de vedere al calităţii materialelor ca materiale pentru terasamente, conform STAS 2914-84, pământurile analizate până la adâncimea de 2.00 m se încadrează în categoriile: 1a-foarte bună, 2b-bună, 3b-mediocră, 4b-mediocră, 4d-rea, 4e-rea şi 4f-foarte rea.

Surse posibile de materii prime si materiale

Sursele din care se vor lua materiile prime si materialele mentionate mai sus, precum si altele care vor fi necesare pentru constructia drumului vor fi alese la momentul constructiei Autostrazii de catre antreprenorii ce vor castiga licitatia.

In cele ce urmeaza se vor enumera o parte dintre carierele ce se afla in vecinatatea autostrazii Targu Mures - Iaşi, in judetele Mures si Harghita:

Cariere existente in judetele Mures si Harghita

Zona Cariera

Miercurea Ciuc, judet Harghita x

Madaras (Izvorul Muresului), judet Harghita

x

Complexul Susheni-Chilieni, judet Harghita

x

Santdominic, judet Harghita x

Stanceni, judet Mures x

Pe tipuri de materii prime, ele sunt localizate astfel:

1. Roci utile

Andezite

Zona Gilau. La circa 1km vest de comuna Gilau, in versantul raului Somesul Rece, se extrag, ocazional, andezite cenusii, masive, fisurate, care sunt utilizate la diverse lucrari de drumuri sau in constructie.

Zacamantul Suseni-Chilieni: la 6 km sud de comuna Suseni se afla un corp vulcanic alcatuit din andezite care au structura porfirica si textura compacta. Sunt intens alterate in versantul drept al paraului Semetea, datorita emanatiilor de CO2.

Se utilizeaza ca piatra sparta pentru drumuri, criblura, piatra bruta pentru diverse constructii ingineresti.


Iunie 2012 47/336

Zacamantul se exploateaza prin 3 cariere: cariera Chilieni I, Chilieni II si Suseni.

Zona Liban: in apropierea comunei Liban, in versantul drept al Tarnavei Mari, apar andezite cenusii cu structura porfirica.

Calcare

Zacamantul Baciu. In versantii Vaii Lungi, pe teritoriul comunei Baciu, la 3 km sud-vest de aceasta si la 2 km de gara CFR Cluj apar calcare oolitice eocene dispuse in bancuri de 0.20-0.90m, separate prin marne sistoase, grosimea totala a complexului litologic insumand 7-12m. Calcarele sunt de culoare alb – galbui si contin numeroase resturi de foraminifere sau fragmente de cochilii lamelibranhiate. Cimentul calcitic este microcristalin si are un caracter bazal.

Zacamantul Nades-Leghia. Este situat la vest de localitatea Leghia. Accesul se face pe un drum pietruit de 2km, deviat din drumul judetean Leghia-Aries. Zacamantul este constituit din calcare grosiere fosilifere eocene (orizontul calcarului grosier inferior), dispuse in bancuri groase de pana la 4m, fisurate si diaclatizate. Calcarele au fost exploatate prin mai multe ochiuri de cariera, care in prezent, in cea mai mare parte sunt abandonate, datorita faptului ca pe directie si mai putin pe verticala, calcarul prezinta variatii calitative care in unele zone il fac impropriu pentru exploatare.

Zacamantul Sandulesti. In raza comunei Sandulesti, la 3km vest de orasul Turda (accesul se face pe drumul Turda-Petresti) se gasesc calcare jurasice albicioase, masive, compacte, fin granulare, cu spartura neregulata.

Zacamantul Tureni. Este situat in partea de sud-est a comunei Tureni, in versantul stang al vaii Cheile Turului, la 10km de Turda. Zacamantul reprezinta ultima aparitie spre nord a calcarelor jurasice superioare, exploatate si la Sandulesti. Sunt calcare masive, cenusii albicioase, uneori galbui, afectate de numeroase diaclize albe. Au stuctura fin cristalizata si de aglomerare, textura compacta si spartura neregulata.

Dacite

Zacamantul Bologa-Vladeasa. In versantul drept al raului Crisul Repede, in dealul Coasta Fetei si dealul Holchis (la 7km de gara CFR Poeni) se gasesc dacite de Visag in care sunt intruse dacite de Poieni, exploatate in carierele Bologa si Vladeasa II. Roca exploatata este un dacit amfibolic, cu structura porfirica si textura compacta.

Zacamantul Morlaca. Este situat pe teritoriul localitatii Morlaca, la 1km amonte de confluenta vaii Calata cu Crisul Repede. Accesul se face pe un drum amenajat de 0.8km lungime, ce face legatura cu soseaua Cluj-Oradea. Zacamantul, constituit din dacite de Visag si dacite de Poeni, face obiectul exploatarilor in carierele Morlaca si Osoiu.

Zacamantul Poeni. Este situat in dealul Runcu, in versantul stang al Crisului Repede, la 0.5km de gara CFR Poeni. Este constituit din dacite de Poeni si dacite de Visag. Dacitele de Poeni au culoarea cenusie-deschisa si sunt caracterizate prin aspectul spongios al pastei. Zacamantul are rezerve confirmate si este exploatat in carierele Ghizela si Granitul.

Dolomite

Zona Surduc – Iara. La 3 km est-sud-est de localitatea Surduc, in versantul stang al vaii Iara, apar dolomite calcaroase marmoreene sub forma unei lentile prinsa in formatiuni cristalofiliene, care se continua si in versantul drept al vaii Iara. Sunt de culoare alba cenusie, cu structura granoblastica si textura compacta.


Iunie 2012 48/336

Zacamantul Delnita: este constituit din dolomite si calcare dolomitice cristaline alb-galbui si cenusii-albicioase, dezvoltandu-se in partea sudica a culmii Cocoselul, la est de Voslobeni. Dolomitele prezinta stratificatii cu directie est-vest si inclinari nordice de 25-40 grade.

Nisipuri

Zacamantul Aghires-Cornesti. In acest parametru apare un complex de nisipuri cuartoase oligocene care fac obiectul unor exploatari organizate in cariera Aghires.

Zacamantul Fagetul Ierei. Pe teritoriul localitatii Faget, comuna Iara, au fost indentificate nisipuri cuartoase fine, cu granulatie medie grosiera, dispuse in strate lenticulare cu caracter torential

Zacamantul Feleacu. In apropierea localitatii Feleacu, langa soseaua Cluj-Turda, se intalnesc nisipuri cuartoase care sunt extrase in cariera Feleacu.

Nisipuri si pietrisuri

Zacamantul Gligoresti. Pe cursul inferior al raului Aries, de la confluenta sa cu raul Mures pana la Luncani, se intalnesc depozite aluvionare cu granulatie variabila, cantonate in albia majora si terasa raului Aries. Aluviunile au 2-8m grosime.

Zacamantul Sangeorgiu de Mures: la 3 km nord-est de comuna, se gasesc pietrisuri cu granulatie marunta-mare, bine rulate. In zacaminte pietrisurile sunt dispuse in strate ce depasesc 0,8m grosime si sunt separate intre ele prin intercalatii subtiri de argile marnoase.

Zona Sarateni: in perimetrul localitatii Sarateni, in aluviunile albiei majore a raului Tarnava Mica se intalnesc pietrisuri marunte si mari, cu granulatie continua.

Zacamantul Moldovenesti –Cernesti –Cheia. Pe valea Ariesului, la sud – vest de orasul Turda, se exploateaza depozite aluvionare cantonate in lunca Ariesului, formate din nisipuri, pietrisuri si bolovanisuri.

Zona Joseni: in albia Muresului pe o lungime de peste 1 km si o grosime de peste 4m se gasesc aluviuni in care partea levigabila este de 1,2-1,6%. Nisipul si pietrisul extras in cantitati variabile se utilizeaza ca agregat natural pentru betoane, precum si balastarea drumurilor.

Argile

Zacamantul Sighişoara: la 2,5 km nord de staţia CFR Sighişoara s-a conturat un complex litologic argilos marnos cenuşiu aparţinand Pliocenului, şi un complex argilos loessoid cuaternar care sta direct peste argilele pliocene acoperindu-le pe o grosime de 4-6 m.

Zacamantul Corunca: la 3 km de Targu Mures, in apropiere de soseaua Targu Mures-Sighisoara s-a pus in evidenta un complex litologic argilos alcatuit din argile vinete-cenusii in alternanta cu argile marnoase nisipoase. Intregul complex are o grosime totala de 8-10m.

Zacamantul Mureseni: in versantul stang al raului Mures, la 2,5 km vest de Targu Mures se exploateaza argile galbene cuaternare dispuse orizontal cu grosimi variabile si cu intercalatii subtiri de nsisipuri fine.

Zacamantul Dumbraveni: se gaseşte la nord de oraşul Dumbraveni în versantul estic al dealului ce margineşte drumul naţional Dumbraveni-Hoghilag. Zacamantul este constituit dintr-un complex argilos-nisipos-marnos şi face obiectul a doua exploatari.

Zacamantul Viforoasa: este situat la 100m de soseaua Targu Mures-Sovata, intre satul Viforoasa si comuna Fantanele. Se exploateaza argile, argile marnoase cenusii, argile galbui.


Iunie 2012 49/336

Zona Gheorgheni: la 2 km nord de oras, in apropierea ramei estice a depresiunii giurgeului, se gasesc argile galbui de origine proluviala, cu o compozitie granulometrica foarte variata.

Zona Bârnova. Între cotele 315—330 din dealul Rusului aflorează orizontul nisipurilor de Bârnova, care cuprinde 6 intercalaţii decimetrice de lumaşel. Acesta poate fi exploatat numai în subteran, deoarece coperta ajunge la grosimi de 65 m.

Zona Dubrovăţ. În dealul Buda, din versantul stâng al pârâului Dobrovăţ, au fost identificate orizontul nisipurilor de Bârnova între cotele 230 - 243 şi orizontul nisipurilor de Scheia între cotele 284 - 290. Şi aici coperta ajunge la peste 40 m.

Zona Scheia. În versanţii pârâului Valea Rea apar orizonturile nisipurilor de Bârnova şi de Scheia, între cotele 280 - 310 şi de la cota 326 în sus. Coperta are grosimi de 15 - 30 m.

Zona Sireţel. În versantul drept al pârâuluii Sireţel, la nord-est de satul Sireţel, aflorează nisipuri volhiniene, slab cimentate, cu rare intercalaţii decimetrice de argilă. Coperta are grosimi de 1 - 2 m în apropierea versantului. Nisipurile constitue obiectul unor exploatări intermitente, fiind utilizate pe plan local la mortare. în stare naturală nu îndeplinesc condiţiile de calitate pentru a fi folosite ca materie primă în industria sticlei, datorită conţinuturilor ridicate în Fe203, Ti02 şi părţi levigabile.

Zăcământul Lespezi - Paşcani. Între localităţile Lespezi şi Paşcani, atât în albia majoră cât şi în albia minoră a Siretului se găsesc însemnate acumulări de pietrişuri şi nisipuri. Grosimea acestora variază între 5 şi 7 m. Utilizări: agregate naturale pentru betoane de diferite mărci, mortare pentru tencuieli şi zidării etc. Rezervele sunt mari şi se regenerează periodic la viiturile sezoniere.

Albia majoră a râului Moldova şi terasa inferioară a acestuia in perimetral localităţilor Boureni, Cristeşti şi Soci sunt formate din depozite aluvionare care, granulometric, se încadrează în grupa pietrişurilor mărunte şi mari. Trecerea de la o granulaţie la alta se face gradat. Pietrişurile sunt bine rulate, au forme ovale, mai puţin plate şi sferice, şi sunt alcătuite din fragmente de calcare, gresii, cuarţ, mai rar andezite şi micaşisturi. Fracţiunea psamitică şi pelitică este foarte redusă (circa 2%) ea fiind mai abundentă în depozitele de terasă. Pietrişurile au calităţi tehnologice bune pentru betoane şi pentru stratul de uzură al şoselelor. Rezervele estimate sunt foarte mari.

Aluviunile râului Siret care, în perimetrul oraşului Paşcani, se dispun în poziţie favorabilă de exploatare. În aceste zone aluviunile râului Siret sunt formate din pietrişuri asemănătoare granulometric şi petrografic cu cele extrase din aluviunile albiei majore a râului Moldova. Rezervele se apreciază a fi mari.

2. Apă

Apa necesară pentru fabricarea betoanelor şi pentru terasamente va fi preluată dintr-un foraj amplasat in organizarea de şantier, din surse de suprafaţă sau racord la reţeaua de alimentare existentă în zonă, funcţie de amplasamentul organizării de şantier. Aceeaşi sursă de preluare va fi si in cazul apei menajere. Transportul apei se va face cu cisterne.

3. Lemn pentru cofraje

Va fi asigurat de constructorul care castiga licitatia pentru construcţia Autostrăzii.


Iunie 2012 50/336

MATERII PRIME

1. Beton de ciment şi betoane asfaltice

Betonul de ciment şi betonul asfaltic / mixtura asfaltică nu se vor prepara pe amplasamentul autostrăzii, ele se vor prepara în instalaţii specializate în cadrul organizărilor de şantier sau va fi transportat cu mijloace de transport specifice de la statii de betoane din zona punctelor de lucru.

2. Prefabricate din beton

Materiale prefabricate de beton vor fi fabricate conform dimensiunilor stabilite şi vor putea fi aduse din locaţii unde există fabrici specializate.

3. Emulsia cationică pentru amorsare straturi bituminoase, vopseaua şi diluantul pentru marcaje vor fi aduse pe amplasamentul autostrăzii in recipienti etansi din care vor fi descarcate in utilajele de lucru specifice aplicării lor.

4. Parapete metalice

Parapetele metalice vor fi achiziţionaţi de la producătorii de elemente metalice.

5. Emulsii, diluanţi, vopseluri

Vopselurile şi diluanţii utilizate în cadrul lucrărilor de întreţinere, protecţie şi marcaje rutiere, vor fi aduse in recipienti etansi din care vor fi descarcate in utilajele de lucru specifice. Bidoanele goale vor fi restituite producatorilor sau distribuitorilor, dupa caz.

ENERGIE ŞI COMBUSTIBILI

1. Energie electrică

Energia electrică necesară desfăşurării activităţilor de construcţie, funcţionării organizării de şantier, dar şi operării anumitor componente ale proiectului (tuneluri, parcări, Centrul de intretinere si coordonare, Spatiu pentru servicii, Punct de sprijin pentru intretinere, Centrul de control al tunelurilor, sistem de iluminat) va fi furnizată din sistemul energetic national, prin bransarea la reteaua locala de energie electrica.

2. Carburanţi (motorina, benzină)

Alimentarea cu carburanti a utilajelor şi mijloacelor de transport va fi efectuată cu cisterne auto, ori de cate ori va fi necesar (exclusiv pentru utilaje de dimensiune redusa de la fronturile de lucru). Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse în şantier în perfectă stare de funcţionare, având făcute reviziile tehnice şi schimburile de lubrifianţi. Schimbarea lubrifianţilor se va executa după fiecare sezon de lucru în ateliere specializate, unde se vor efectua şi schimburile de uleiuri hidraulice şi de transmisie. În cazul în care vor fi necesare operaţii de întreţinere sau schimbare a acumulatorilor auto, acestea nu se vor executa în şantier, ci în atelierele specializate din cadrul organizărilor de şanter, unde se vor efectua şi schimburile de anvelope.

3. Uleiuri de motor

Energie electrică pentru funcţionarea staţiilor de betoane, incălzire spaţii şantier temporar; va fi asigurată din sistemul naţional de distribuţie a energiei sau de la distribuitori privaţi.


Iunie 2012 51/336

3.5.5 Tehnologia de realizare a proiectului propus. Metode folosite in construcţie

Procesele de productie pentru obiectivul analizat sunt specifice doar perioadei de executie a lucrarilor.

Din punct de vedere constructiv un drum este aIcătuit din:

- strat de formă

- strat de fundaţie (balast şi piatră spartă)

- strat de bază (mixtură asfaltică)

- stratul de legătură (binder de criblură)

- strat de uzură (beton asfaltic)

La acestea se adaugă dispozitivele de scurgere a apelor, parapeţii şi împrejmuirile. La lucrările de drum propriu zise se adaugă lucrări de artă (consolidare a malurilor, lucrări hidrotehnice), parcări, centre de întreţinere, lucrările pentru protecţia mediului, semnalizările şi marcajele, sistemele de telecomunicaţii ale drumului.

Pentru execuţia propriu zisă a drumului, iniţial sunt necesare lucrări de terasamente.

Terasamente

Terasamentele susţin calea de rulare şi asigură racordarea acesteia la terenul natural. Acestea preiau prin intermediul structurii rutiere eforturile ce apar din solicitările autovehiculelor. Ele trebuie să reziste, păstrându-şi capacitatea portantă constantă, la variaţia în timp a condiţiilor climatice. Construcţia unui drum comportă executarea unui mare volum de terasamente, materialul predominat pentru execuţia acestora fiind pamântul.

La execuţia terasamentelor se disting următoarele categorii de lucrări:

Ø Lucrări pregătitoare

Ø Lucrări de bază

Ø Lucrări de finisare

Lucrări pregătitoare

Se execută înaintea lucrărilor de bază şi au ca scop aducerea terenului natural (pe lăţimea zonei drumului) la starea de a putea fi săpat sau de a putea primi umplutura de pământ.

Din categoria lucrărilor pregătitoare fac parte:

§ verificarea şi restabilirea traseului

§ curăţarea terenului de tufişuri, copaci şi buturugi

§ asanarea zonei drumului

§ extragerea brazdelor şi decaparea pământului vegetal

§ pichetarea amprizei

§ amenajarea drumurilor de acces

Lucrări de bază


Iunie 2012 52/336

După terminarea lucrărilor pregătitoare, se trece la executarea lucrărilor de bază, adică a lucrărilor de terasamente propriu-zise, care constau din:

§ săparea pământului din debleuri, camere de împrumut sau şanţuri

§ încărcarea, transportul şi nivelarea pământului în rambleu

§ compactarea pământului

Lucrări de finisare

Din grupa lucrărilor de finisare fac parte operaţiile necesare pentru aducerea platformei, taluzurilor şi a dispozitivelor de evacuare a apelor de suprafaţă într-o stare de funcţionare bună şi o prezentare estetică corespunzătoare.

Acolo unde este posibil, terenurile din care s-a extras pământul pentru terasamente trebuie acoperite cu pământ vegetal şi însămânţate pentru a fi redate agriculturii.

Toate suprafeţele care au servit pentru organizarea provizorie a şantierului, drumuri de şantier, variante ocolitoare etc. trebuie sacrificate, materialul pietros trebuie adunat şi îndepărtat, apoi trebuie nivelate şi aduse în starea de a putea fi cultivate.

Fundaţii şi îmbrăcăminţi rutiere

Fundaţia

Reprezintă partea dintre patul drumului şi îmbrăcăminte şi are rolul de a primi, a repartiza şi a trasmite terasamentelor sau terenului natural sarcinile vehiculelor care acţionează asupra îmbrăcăminţii.

Îmbrăcămintea

Reprezintă partea drumului aşezată deasupra fundaţiei şi care suportă traficul. Poate fi alcătuită din unul sau mai multe straturi.

Ansamblul de straturi ale îmbrăcăminţii şi fundaţiei se numeşte pe scurt sistem rutier.

Sistemul rutier împreună cu terasamentele poartă denumirea de complex rutier.

Tehnologia de executie a sistemului rutier impune folosirea a numeroase materiale si materii prime pentru procesele tehnologice de fabricare a betoanelor, mixturilor asfaltice etc.

Tehnologia de realizare a mixturii asfaltice

Materiile prime si materialele folosite pentru prepararea mixturii asfaltice sunt: agregate de cariera concasate si sortate, agregate de rau concasate si sortate, bitum si filer. Pentru incalzirea agregatelor si a bitumului se foloseste motorina.

Etapele de realizare a mixturii asfaltice sunt urmatoarele:

Ø Din depozit se preiau agregatele cu ajutorul autoincarcatoarelor, se incarca, pe sorturi, in compartimentele buncarului de predozare al statiei, de unde, prin intermediul transportoarelor, sunt dirijate in tambur pentru uscare si incalzire;

Ø Agregatele calde intra in malaxorul de preparare a mixturii;

Ø Filerul din depozit este transportat pneumatic, cu ajutorul aerului comprimat, in silozul de lucru al instalatiei, apoi la dozatorul de filer cu ajutorul unui elevator. Din dozator, filerul este introdus in malaxorul de mixtura prin intermediul unui transportor;


Iunie 2012 53/336

Ø Bitumul fluidizat este transportat prin pompare din vagoanele CF sau din cisterne auto in tancurile de stoc, iar de aici prin pompare in depozitul de zi. Fluidizarea bitumului se realizeaza cu ajutorul cazanului care foloseste drept agent termic ulei fierbinte;

Ø In malaxorul statiei are loc amestecarea agregatelor calde cu filerul si bitumul, rezultand mixtura asfaltica propriu-zisa. Din malaxor mixtura este trimisa in buncarul de stocare in vederea expeditiei la punctele de lucru. Pentru mentinerea temperaturii constante a mixturii asfaltice, pana la livrarea acesteia, buncarul de stocare este prevazut cu o instalatie de incalzire, ce utilizeaza drept agent termic uleiul fierbinte;

Ø Transportul mixturii la punctele de lucru se face cu o autobasculanta (acoperita cu prelata) care intra sub buncarul de stocare si preia mixtura gravitational.

Tehnologia de realizare a betoanelor

Materiile prime si materialele folosite pentru prepararea betoanelor sunt: agregate de rau sortate, ciment si apa.

Prepararea betoanelor se face dupa urmatorul flux tehnologic:

Ø Aducerea agregatelor sortate din balastiera cu ajutorul mijloacelor auto sau CF, descarcarea si depozitarea acestora pe sorturi;

Ø Aducerea cimentului in vagoane specializate, descarcarea lui in silozuri;

Ø Din depozit se preiau agregatele cu ajutorul autoincarcatoarelor, se incarca pe sorturi in compartimentele buncarului de dozare al statiei, de unde, prin intermediul transportoarelor, sunt dirijate la schipul de incarcare al malaxorului statiei de betoane;

Ø Cimentul din depozitul de stoc este incarcat gravitational intr-un impulsor, de unde cu ajutorul aerului comprimat este trimis in silozurile de serviciu. Din silozuri, cu ajutorul unor transportoare, este alimentat cantarul dozator. Dupa dozare, cimentul este descarcat gravitational in malaxorul statiei de betoane;

Ø In malaxorul statiei are loc amestecarea agregatelor cu ciment si apa. Dupa malaxare, betonul este descarcat gravitational in autotransportoare de beton si dus la punctele de lucru.

De mentionat ca procesele de realizare a mixturii asfaltice si a betoanelor sunt automatizate.

Tehnologia de realizare a suprastructurii drumului

Asternerea stratului de balast presupune descarcarea lui din autobasculante, nivelarea cu buldozerul si compactarea cu cilindrul vibrator tractat de un buldozer. Stratul de piatra sparta in fundatie va urma aceiasi tehnologie. Stratul de agregate naturale stabilizate cu ciment presupune prepararea amestecului in statia de betoane, aducerea lui pe amplasament si apoi utilizarea tehnologiei de mai sus.

Amorsarea suprafetelor cu emulsie cationica cu rupere rapida se face cu o autocisterna speciala.

Stratul de baza din mixtura asfaltica cu bitum si agregate concasate executat la cald. Mixtura se va prepara in afara amplasamentului si va fi adusa pe santier cu autobasculante cu incalzire, descarcata in repartitoare si apoi compactata cu cilindri specifici pentru asfalt. Stratul de legatura din binder de criblura si agregate concasate executat la cald va urma tehnologia de mai sus. Strat de uzura din beton bituminos, aceiasi tehnologie.


Iunie 2012 54/336

Drumuri laterale

Stratul de piatra sparta in fundatii fara impanare si innoroire se executa prin nivelerea cu buldozerul dupa care se va compacta cu un cilindru lis tractat de buldozer.

Amorsarea suprafetelor cu emulsie cationica va fi facuta cu o autocisterna speciala. Stratul de baza din mixturi asfaltice va urmarii tehnologia specifica prezentata mai sus.

Solutia sa va aplica la intersectiile cu drumuri laterale.

Santuri si rigole

Rigola carosabila din prefabricate se va realiza cu ajutorul unei macarale montata pe un excavator. Santul nepereat presupune realizarea escavatiei cu excavatorul. Santurile pavate cu elemente prefabricate presupun montarea de prefabricate cu o macara.

Parapete si bariere

Se vor monta cu o macara auto cu acces uşor.

Semnalizari si marcaje

Se vor monta: stalpi de dirijare, indicatori kilometrici, indicatori hectometrici, stalpi pentru indicatoare de circulatie, marcaje rutiere, fiind ncesara o macara pe pneuri si o masina de marcat.

Lucrări de artă

Lucrările de artă – sunt lucrările care asigură continuitatea drumului la trecerea peste obstacole sau prin locuri periculoase precum şi cele care apără sau consolidează zonele de drum, fiind situate în afara platformei.

Din lucrările de artă fac parte :

- podeţele (cele cu lungimi de sub 10 m)

- podurile (cele cu lungimi de peste 10 m)

- galeriile de apărare împotriva avalanşelor sau surpărilor de teren

- ziduri de sprijin

- pereurile

- drenurile, situate în afara platformei

- lucrările hidrotehnice de apărare a drumului

Poduri şi viaducte

Suprastructura pentru poduri şi viaducte este formată în special din grinzi prefabricate precomprimate. Metodologia de construcţie va fi următoarea:

• curăţarea albiei pentru a asigura curgerea apei

• instalarea de batardouri pe unul sau pe ambele maluri deodată din umplutură sau piloni scurţi

• excavare în condiţii de deshidratare directă a fundaţiei până la atingerea nivelului proiectat

• formingare, armare şi turnare a pilelor din beton armat

• instalarea blocurilor portante


Iunie 2012 55/336

• montarea grinzilor din beton armat pretestat

• îndepărtarea batardourilor

• betonarea tablierelor, construcţia carosabilului, trotuarelor şi balustradelor

• protecţia malurilor cu contraforturi şi dale de beton

• amenajarea accesului

În ceea ce priveşte execuţia podurilor, este de dorit ca:

• batardourile şi excavaţiile pentru contraforturi să se facă la un nivel redus al apei

• batardourile să fie scoase când nivelul apei este mediu, pentru a nu creşte prea mult încărcarea apei cu aluviuni

• betoanele să se prepare în afara amplasamentului

• grinzile prefabricate să fie produse în ateliere specializate din zonă.

Podete

Pentru constructia podetelor noi va fi necesare turnarea de beton armat cu tehnologiile binecunoscute de excavare, cofrare, armare si betonare.

Tuneluri

Excavarea sectiunii tunelurilor se va realiza in doua faze principale. Prima va fi excavarea boltii tunelului. A doua faza de excavare va fi posterioara constructiei de sustinere a boltii tunelului. Aceasta ultima faza poate fi divizata in doua subfaze daca terenul impune: “piciorul stang” si ”piciorul drept”. Intre faze se va mentine un decalaj de 30m, din criterii constructive (permiterea deplasarii masinilor, rampelor, etc) precum si criterii geotehnice pentru a se asigura ca excavarea unei faze (nivel) nu o influenteaza pe cea anterioara. In general tunelurile vor fi excavate in terenuri argiloase, drept pentru care pot fi excavate mecanic. Numai in tunelul numarul 1, unde, in aproximativ prima jumatate a lungimii lui, se excaveaza in gresii (roca semi dura) si in tunelurile 2 si 4 ce contin marne argiloase, se recomanda utilizarea masinariilor rozatoare/freze.

Pentru constructia tunelurilor, se propune utilizarea “Metodei Bernold”, ce permite amplasarea boltii de beton vibrat imediat dupa realizarea excavatiei. Procedeul constructiv general al Metodei Bernold, este urmatorul:

§ după excavarea şi îndepărtarea resturilor sunt plasate de la una pana la trei cintre de asamblare, în funcţie de excavarea realizata (distanta de la o cintra la alta, este data de separatoare, de obicei fiind de 960 mm);

§ placile Bernold se plaseaza deasupra cintrelor pe ambele parti a tunelului începand de la baza si se fixeaza cu suruburi; simultan se toarna betonul intre placa si teren;

§ betonul turnat este vibrat până când începe să curgă prin fantele din plăci;

§ dupa operatia de betonare, incepe alt ciclu de excavare, curatenie;

§ procesul de sprijinire Bernold, se finalizeaza cu un strat de beton, pentru ca cintrul sa fie un excelent suport.


Iunie 2012 56/336

3.5.6 Racordarea la reţele utilitare existente în zonă

Alimentarea cu apa

Pentru alimentarea cu apa a parcarilor si a centrului de intretinere si coordonare va fi utilizata apa din puturi forate sau racord la reteaua existenta, rezervoare de apa, inclusiv rezerva de incendiu.

Alimentarea cu apa a organizarilor de santier, din care se vor alimenta cu apa masinile ce vor stropi drumurile de acces si zonele de lucru, statiile de asfalt si de betoane, etc se estimează că vor fi forate pu uri sau se va realiza racord la re eaua existentă.

Apa potabilă va fi achizitionata din comerţ in bidoane de plastic.

Evacuarea apelor uzate

Apele uzate fecaloid-menajere din zona parcarilor si a centrului de intretinere si coordonare vor fi colectate gravitational si vor fi tratate in statii de epurare mecano-biologice, de unde impreuna cu apele pluviale din incinta parcarilor, trecute prin decantoare-separatoare de produse petroliere, sunt colectate in chesoane de unde vor fi pompate in emisari locali.

In perspectiva amplasarii organizarilor de santier in locatiile viitoarelor noduri rutiere sau parcari, solutia de epurare/evacuare a apelor uzate din organizarea de santier (ape uzate rezultate in statii de betoane si asfalt, depozite agregate, birouri, laboratoare etc) poate beneficia de utilitatile ce urmeaza sa se realizeze pentru viitoarea autostrada. Se recomanda ca si organizarile de santier sa fie dotate cu separatoare de grasimi animale (in eventualitatea prevederii unei cantine) si de produse petroliere (pentru apele pluviale colectate din zonele de parcare si service). Apele uzate fecaloid menajere vor fi colectate în fose septice de unde vor fi preluate cu vidanje in vederea epurarii in localitatile de pe traseu.

In zona amenajarilor de santier (fronturi de lucru) vor fi montate toalete ecologice pentru personalul care va realiza lucrarile.

Apele pluviale

Scurgerea apelor pluviale se va realiza prin şanturile proiectate si se vor descarca in reteaua hidrologica locală. Toate apele pluviale vor fi colectate si preepurate cu ajutorul unor decantoare-separatoare de produse petroliere. Decantoarele-separatoare introduse conform normelor de proiectare TEM, pe autostrazi, sunt menite sa asigure deversarea conforma a apelor pluviale in situatie anormala de functionare – accident cu deversare de produse petroliere.

Alimentare cu energie electrica

Energia electrică necesară desfăşurării activităţilor de construcţie, funcţionării organizării de şantier, dar şi operării anumitor componente ale proiectului (tuneluri, parcări, Centrul de intretinere si coordonare, Spatiu pentru servicii, Punct de sprijin pentru intretinere, Centrul de control al tunelurilor, sistem de iluminat) va fi furnizată din sistemul energetic national, prin bransarea la reteaua locala de energie electrica. Bransarea la sistemul energetic se va face din imediata apropiere a autostrazii transformatoarele de curent fiind in interiorul spatiilor deja amenajate pt parcari, CIC , CI etc.

In cazul tunelurilor suprafetele suplimentare de teren pentru electrificare sau derocarile suplimentare vor incluse in suprafetele totale ocupate.


Iunie 2012 57/336

Alimentare cu energie termica

Agentul termic necesar funcţionării Centrului de intretinere si coordonare, Punctului de sprijin pentru intretinere, Centrului de control al tunelurilor și Spa iilor pentru servicii va fi produs în centrale termice echipate cu cazane ce vor functiona cu combustibil lichid, care va fi stocat în rezervoare metalice subterane montate în cuve betonate. Cazanele vor asigura atât agentul termic pentru încalzire, cât si pentru prepararea apei calde menajere. Combustibilul lichid se va aproviziona cu cisterne.

Agentul termic necesar operarii toaletelor din parcari va fi produs în centrale termice electrice, care se vor branşa la reteaua locala de energie electrica.

3.5.7 Lucrări de refacere a amplasamentului in zona afectată de construcţia autostrăzii

Dupa incheierea lucrarilor de executie, antreprenorul are obligatia refacerii cadrului natural in zonele unde s-au aflat: Organizarea de santier, groapa de imprumut, drumurile tehnologice, zonele de depozitare a pămantului excavat sau orice alte lucrari care ocupa teren in afara zonei de siguranta a drumului. O atenţie specială se va acorda zonelor ocupate temporar pentru realizarea lucrarilor:

Ø limitarea la minimul necesar a suprafeţei ocupate;

Ø înainte de construirea tronsonului de autostrada, solul vegetal va fi excavat şi depozitat într-un depozit special astfel încât, la terminarea lucrărilor, să asigure materialul de refacere a structurii vegetale a solului;

Ø refacerea structurii solului prin discuire si aşezarea solului vegetal.

Lucrarile pentru executia Autostrazii vor necesita realizarea unor gropi de imprumut precum si a unor depozite de pamant in cazul excavărilor. In acest sens, ca si pentru Organizarile de şantier vor fi achizionate temporar terenuri. Vor fi obtinute toate aprobarile atat pentru utilizarea drumurilor de acces cat si pentru ocuparile de terenuri. Calitatea pamanturilor din gropile de imprumut va fi testata, astfel incat acestea sa fie proprii executiei umpluturilor in patul autostrăzii. La finalizarea lucrarilor, acestea vor fi dezafectate si vor fi redate in circuit in concordanta cu cerintele din acordurile si avizele obtinute.

După ce vor fi acoperite cu sol vegetal toate acostamentele noi si terenurile adiacente, afectate de lucrari vor fi insamantate cu gazon, iar după finalizarea lucrărilor se vor planta arbori.

În alegerea speciilor de vegetaţie va trebui să se ţină seama de următoarele indicaţii orientative:

ü caracteristicile bioclimatice și geomorfice ale zonei

ü coerenţa cu flora şi vegetaţia locală

ü conservarea biodiversităţii (nu se vor introduce specii invazive)

ü uşurinţa înrădăcinării

ü grad redus de întreţinere

ü valoare estetică şi naturalistă

ü funcţionalitatea structurii

ü caracteristicile condiţiilor staţionare

Semănarea de iarbă şi arbuşti va avea efect rapid în acoperirea zonelor de sol decopertat şi a pantelor expuse, dar plantarea de arbori nu va prezenta efecte estetice imediate, având nevoie de circa 10 ani de creştere până la dezvoltarea efectelor de mascare.


Iunie 2012 58/336

Pe perioada exploatării drumului pentru mentinerea peisajului nou creat se va întreţine proiectul peisagistic implementat (tăiere iarbă, semănare iarbă în zonele în care aceasta nu s-a dezvoltat, toaletare arbusti, plantare arbori şi arbuşti în zonele în care aceştia nu s-au dezvoltat).

3.5.8 Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente

Traseul autostrazii intersecteaza o serie de drumuri de diverse categorii (agricole, exploatare, comunale, judetene) intrerupand continuitatea acestora. Functie de importanta lor, s-au prevazut intersectii denivelate fara acces la autostrada sau devierea lor in lungul autostrazii si gruparea lor in vederea realizarii unei treceri comune peste autostrada.

Se mai disting o serie de drumuri agricole sau accese locale a caror continuitate s-a pastrat prin solutionarea trecerii lor denivelate peste sau pe sub autostrada, prin deschiderile podurilor sau pasajelor.

De asemenea, mai exista o categorie de intersectii cu drumuri existente ce nu sunt afectate de proiectul autostrazii.

3.5.9 Planul de execuţie

Etapa I-a

Realizarea lucrarilor de terasamente pe toata ampriza autostrazii inclusiv nodurile rutiere si a lucrarilor de arta (poduri, pasaje, viaducte, tunele, lucrari de consolidarea a taluzului, podete) dupa cum urmeaza:

• defrisarea arborilor pe toata ampriza autostrazii;

• scoaterea radacinilor arborilor defrisati;

• curatarea amprizei de crengi, frunze, arbusti si vegetatie crescuta haotic etc.;

• decaparea stratului de pamant vegetal pe toata grosimea acestuia;

• realizarea lucrarilor de sapatura sau umplutura pana la cota patului de fundare;

• realizarea lucrarilor de consolidare a taluzurilor atat in profil de debleu cat si in profil de rambleu;

• realizarea podetelor pentru scurgerea apelor in amplasament;

• amplasarea sistemului de canalizare si a retelei de drenaj, pe zona mediana si zonele laterale ale autostrazii;

• forarea coloanelor de sustinere a infrastructurilor de poduri, spargerea la capete a acestora si armarea si turnarea betonului in radiere pilelor si culeilor;

• armarea si cofrarea si turnarea betonului in elevatiile pilelor si culeelor la poduri;

• realizarea suprastructurilor la poduri (grinzi) si armarea si turnarea placi de suprabetonare, aplicare hidroizolatie, turnarea betonului de panta si a straturilor asfaltice, montarea parapetilor;

• racordarea podurilor cu teresamentul autostrazii prin placi de racordare.

Etapa a II-a

Realizarea structurii rutiere pe intreaga platforma a autostrazii inclusiv realizarea zonei mediane si a zonelor de intoarcere dupa cum urmeaza:

• asternerea stratului de forma din balast ;


Iunie 2012 59/336

• asternerea stratului de fundatie din balast;

• asternerea stratului superior de fundatie din balast stabilizat cu ciment;

• amorsarea stratului suport cu emulsie cationica si turnarea stratului de anrobat bituminos;

• se curata si se amorseaza stratul de anrobat si se asterne stratul de beton asfaltic deschis;

• inainte de asternerea stratului de uzura, suprafata stratului de legatura se pregateste de asemenea prin curatare, amorsare si eventual remediere, functie de intervalul scurs intre executia celor doua straturi;

Etapa a III-a.

Executarea lucrarilor in vederea asigurarii scurgerii apelor care constau din:

• realizarea de santuri si rigole noi din pamant sau pereate cu beton;

• amplasarea constructiilor de epurare a apelor uzate;

• montarea rigolei de acostament la marginea platformei autostrazii;

• montarea casiurilor pe taluz

• decolmatarea, adancirea sau reprofilarea santurilor si rigolelor existente;

• realizarea podetelor tubulare pe drumurile de exploatare restabilite;

• amenajarea drumurilor laterale.

Etapa a IV-a.

Montarea parapetului de siguranta atat pe zona mediana a autostrazii cat si pe zonele laterale ale autostrazii. De asemenea se vor monta panourile antiorbire acolo unde este prevazut in proiect. Pozarea lantisorului metalic pe zonle de intoarcere ale autostrazii amplasate din 5 in 5 km precum si montarea parapetilor New Jersey.

Etapa a V-a.

Amenajarea parcarilor de scurta durata si a spatiilor de serviciu, amplasate la 15-20 km fiecare, precum si a Centrelor de Intretinere si Coordonare precum si a Punctelor de sprijin pentru Intretinere a autostrazii.

Etapa a VI-a.

Realizarea semnalizarilor verticale si a marcajelor orizontale. Amplasarea bornelor kilometrice si hectometrice precum si a portalelor pentru montarea camerelor video de monitorizarea a traficului.

3.5.10 Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate

Autostrada Tg. Mureş – Ditrău – Iaşi este inclusa in PATN – Sectiunea Retele de transport (Anexa nr. 1), aprobat cu Legea nr. 363 din 2006.

De asemenea, autostrada Tg. Mureş – Ditrău – Iaşi face parte din strategia de dezvoltare a Programului National de Autostrazi al M.L.P.T.L.

Proiectul Autostrada Tg. Mureş – Ditrău – Iaşi a facut obiectul procedurii emiterii Certificatelor de Urbanism, in baza prevederilor Planului de Amenajare a Teritoriului aprobate prin


Iunie 2012 60/336

Hotarâri de Consiliu Judeţean din judeţele Mureş (HCJ 31/11.06.2002), Harghita (HCJ 122/27.12.1999), Neamţ (HCJ 22/23.04.2003), Iaşi (HCJ 60/29.05.2002).

Proiectul a fost avizat de catre primariile de pe traseu, nefiind mentionate dezvoltari viitoare pe amplasamentul propus pentru constructie (Certificatele de Urbanism anexate).

Realizarea autostrăzii, va permite fluidizarea traficului rutier în zona analizată si se crează infrastructura rutieră necesară dezvoltării viitoare a zonei analizate. Implementarea priectului va avea un impact pozitiv din punct de vedere al dezvoltării viitoare a zonei analizate.

De asemenea Realizarea Autostrazii Targu Mures – Ditrau – Iaşi, este inclusa si in unele Planuri Urbanistice Generale ale localităţilor pe al căror domeniu administrativ trece.

3.5.11 Alte autorizaţii cerute de proiect

Judet Mures

Ø Aviz OCPI:

Ø Aviz Directia Tehnica Drumuri Poduri Judetene si Investitii – Consiliul Judetean Mures;

Ø Aviz Directia Apelor Mures;

Ø Aviz SNCFR Brasov;

Ø Aviz Societatea de Adiministrare a activelor feroviare Bucuresti;

Ø Aviz Inspectoratul de Stat in Constructii;

Ø Aviz Directia Judeteana de Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National;

Ø Aviz Romgaz – Sucursala Targu Mures;

Ø Aviz Transgaz – Medias;

Ø Aviz Transelectrica;

Ø Aviz Romgaz – Sucursala Medias;

Ø Aviz ANIF – Sucursala Mures – Oltul superior, Unitatea de administrare Mures;

Ø Aviz Inspectoratul de Politie a Judetului Mures – Serviciul Politiei Rutiere Mures;

Ø Aviz Electrica S.A.

Judet Harghita

Conform Certificatului de Urbanism nr.175 din 07.08.2012 respectiv CU nr.88 din 26.05.2010 (prelungit pana la data de 26.05.2013) emise de Consiliul Judetean Harghita, in afara acordului de mediu se mai solicita urmatoarele avize si acorduri:

Ø Alimentare cu apa - avizul adinistratorului de retea de apa potabila;

Ø Canalizare – avizul administratorului de retea;

Ø Aviz de amplasare SC Electrica S.A;

Ø Aviz “Transgaz” S. A. Mediaş;

Ø Aviz Autoritatea de Sanatate Publica Harghita;

Ø Avizul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate imobiliare


Iunie 2012 61/336

Ø Decizia directorului executiv al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Judet Harghita;

Ø Avizul Administratiei Nationale a Imbunatatirilor Funciare;

Ø Avizul Administratorului Drumului;

Ø Hotararea Consiliului Local;

Ø Aviz Administratia Nationala “Apele Romane” S.A;

Ø Aviz MAPN-Statul major General;

Ø Aviz SNCF-Brasov;

Ø Aviz Directia Drumurilor Judetene;

Ø Avizul ministerului Culturii si Cultelor prin Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National al Judetului Harghita. Ø Aviz ROMTELECOM S.A

Judeţul Neamţ

Ø Avize şi acorduri privind utilităţile urbane si infrastructura (alimentare cu apă, canalizare,

alimentare cu energie electrică, gaze naturale, telefonizare)

Ø Aviz Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii

Ø Aviz Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Consiliul Interministerial

Ø Aviz Ministerul Administraţiei şi Internelor

Ø Aviz Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Ø Aviz Ministerul Mediului şi Pădurilor

Ø Aviz MAPN-Statul major General

Ø SRI

Ø Autoritatea Aeronautică Civilă Română

Ø DRDP Iaşi, Direcţia de Administrare a drumurilor Judeţene

Ø Poliţia Rutieră Judeţeană Neamţ

Ø C.N.C.F CFR S.A – Sucursala RCF Iaşi

Ø D.A.D.R O.C.P.I – ANIF Neamţ

Ø Apele Române – S.G.A Neamţ

Ø Direcţia Silvică Neamţ şi Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava

Ø S.N.T.G.N. Transgaz S.A. Mediaş

Ø C.N.T.E.E.Transelectrica

Ø S.H. Bistriţa

Ø Parcul Natural Vânători Neamţ

Ø Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National al Judetului Neamţ

Ø H.G.R. pentru aprobarea documentaţiei Tehnico Economice


Iunie 2012 62/336

Ø I.S.C Bucureşti

Ø Aviz Comisia Tehnică de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului a Judeţului Neamţ

Ø Punct de vedere ISU

Judeţul Iaşi

Ø Ministerul Administratiei si Internelor

Ø Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Directia pentru Cultura si Patrimoniul National Iasi

Ø Serviciul Roman de Informatii

Ø Ministerul Apararii Nationale

Ø Administratia Nationala “Apele Romane” – Directia Apelor Iasi

Ø Directia de Sanatate Publica Iasi

Ø Directia Sanitara Veterinara Iasi

Ø Directia Silvica Iasi

Ø Inspectoratul de Stat in Constructii Iasi

Ø Agentia pentru Protectia Mediului Iasi

Ø Inspectoratul Judetean de Politie a Judetului Iasi – Politia Rutiera

Ø Statul Major de Protectie Civilă, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Iaşi

La depunerea Raportului la Studiu de impact vor fi prezentate toate avizele obţinute pana la acea data.

3.6 Localizarea proiectului

3.6.1 Caracteristici fizice

a) Date privind morfologia si topografia terenului

Intre km 0+000 şi km 92+126 autostrada traverseaza mai multe tipuri de relief, pornind de la un relief deluros-colinar si de lunca, urmat de un relief montan si mai apoi de un relief depresionar.

Caracteristica generala a reliefului si a unitatilor locale o reprezinta etajarea pe directie generala vest - est a treptelor de relief, cu o crestere altitudinala din zona Podisului Tarnavei catre Muntii Gurghiului, urmate binenteles dupa traversarea cumpenei de apa din zona montana de o reducere in altitudine, din zona inalta catre cea depresionara mai coborata a Depresiunii Gheorgheni (Giurgeului), respectiv pe o directie generala de la sud-vest catre nord-est.

In continuare traseul autostrazii strabate trei unitati morfostructurale: unitatea montana a orogenului carpatic, unitatea neogena subcarpatica si Platforma Moldoveneasca.

Altitudinea terenului în zona traseului este cuprinsă între maxim 255 – 260 m în zona interfluviilor şi teraselor, respectiv 240 – 250 m în zonele de luncă şi albie a cursurilor de apă traversate. Relieful montan este reprezentat dintr-o asociere de culmi cu înalţimi de 1000-1700 m fiind fragmentat de raurile Putna, Bistricioara, Bicaz etc. După ce trece de zona Tg. Neamţ autostrada intersectează, pe direcţia vest-est, două mari unităţi de relief: Subcarpaţii Moldovei şi


Iunie 2012 63/336

Podişul Moldovei (subunităţile Podişul Sucevei şi Câmpia Moldovei), între care se interpune Culoarul Depresionar al Siretului.

b) Date privind geologia zonei

Depresiunea colinara a Transilvaniei (Depresiunea Transilvaniei sau Podisul Transilvaniei) este situata in zona centrala a Romaniei, fiind inconjurata aproape in intregime de grupuri montane ale Muntilor Carpati. Depresiunea colinara a Transilvaniei isi are originea odata cu sfarsitul erei mezozoice, cand incepe orogeneza Alpina, in paralel cu ridicarea Carpatilor. Astfel, pe masura ce Muntii Carpatii se cutau si se ridicau, aceasta regiune a inceput sa se scufunde lent, fiind ocupata de ape marine si umpluta treptat cu sedimente erodate din zonele inalte nou create ale Carpatilor. Totodata, datorita presiunilor si a fortelor de ridicare si cutare a intregului lant carpatic, zona depresionara ce avea sa devina mai tarziu (fundamentul) a realizat o scufudare lenta pana la o adancime de 4 500 m, respectiv scufundarea bazinului actual al Transilvaniei. Treptat, intreaga regiune a fost invadata de apele unei mari, fiind indelung sedimentata cu argile, marne, nisipuri, calcare, gresii, ajungand ca in pragul Cuaternarului intreaga Depresiune a Transilvaniei a devenit uscata inaltandu-se in Cuaternar pana la altitudini specifice unitatii de podis (500 - 700 m). Pe marginile acesteia, in unele depresiuni intramontane (Brasov, Giurgeu, Ciuc) mai ramasesera lacuri ce aveau sa fie drenate mai tarziu in Cuaternarul inferior. In formatiunile sedimentare amintite se gasesc si intercalatii de carbuni, sisturi bituminoase, sare gema si gipsuri. Legat de perioada Cuaternarului este si evidentierea pe cele trei laturi ale depresiunii prin formarea unor fasii de cute diapire, cu strate ridicate pana la verticala aducand din adancuri samburi de sare, resursa aflata astazi, pe alocuri, in exploatare, cum este si cazul localitatilor Praid si Sovata.

Zona montana aflata la est de toate elementele reliefului prezentate mai sus, apartin unitatii Carpatilor Orientali. Acestia sunt reprezentati de un sir vulcanic montan, dat de Muntii Gurghiu – Harghita. Din intreaga zona a Sectorului 1, cele mai mari inaltimi se inregistreaza in cadrul unitatii montane a Muntilor Gurghiu (Vf. Saca, 1777 m), respectiv a Muntilor Harghita (Vf. Harghita Madaras, 1800 m). Autostrada Targu Mures – Iasi traverseaza Muntii Gurghiu pe la sud de Pasul Bucin (1276 m), Muntele Borzont (1436 m) si Muntele Fagul Mic (1232 m) pe valea Raului Tarnava Mica pana in zona de obarsie, atingand o altitudine max. de 1125 m. Lateral de aceasta unitate montana, catre est si nord-est se afla Depresiunea intramontana Gheorgheni, delimitata la randul ei de un alt sir vulcanic-montan, cel al Muntilor Giurgeu. Relieful zonei inalte este puternic infuentat de prezenta unui substrat geologic format din roci vulcanice. Astfel, apar forme specifice reprezentate prin conuri vulcanice, cratere si platouri vulcanice formate din curgeri de lava.

Cele doua siruri montane, atat Gurghiu – Harghita, cat si Giurgeu aflati pe latura estica a zonei depresionare au luat nastere in lungul unui sistem de fracturi crustale ce au separat Carpatii Orientali de Depresiunea Transilvaniei. Conurile vulcanice au fost edificate in timpul celui de-al treilea ciclu de eruptii ce au avut loc pe acest sistem de fracturi, de varsta pliocen-cuaternara. Acest ciclu a cuprins mai multe faze de efuziuni si explozii, astfel ca rezultatul acestui proces alternativ a fost strato-vulcanii lantului neoeruptiv. In structura lor se disting aglomerate vulcanice alternand cu orizonturi subtiri de roci sedimentare. Pe creasta principala Gurghiu – Harghita, apar mase de andezite cu piroxeni si amfiboli, sporadic si bazalte. Platoul vulcanic din vestul Muntilor Harghita este alcatuit din roci vulcanogen-sedimentare si pe alocuri lave.

Depresiunea Gheorgheni sau Depresiunea Giurgeului cum mai este denumita constituie o depresiune intracarpatica, axata pe directia de drenaj dat de cursul Raului Mures. Aceasta detine un fundament de sisturi cristaline peste care stau depozite de pietrisuri, nisipuri si chiar marne. Depresiunea Gheorgheni a evoluat in directia punerii in evidenta a trei trepte de relief: piemonturi laterale, lunca si terasele. Altitudinea reliefului in zona traversata de traseul autostrazii variaza intre


Iunie 2012 64/336

800 m la bordura piemontana (la sud-vest) pana la a Muntilor Gurghiu pana la aprox. 722 m in zona de traversare a albiei cursului superior a Raului Mures. In aceasta zona depresionara se pot individualiza o serie de terase ale Muresului, aflate de-o parte si de cealalta a cursului sau, cu structura mixta si in roca, sculptate in depozite vulcanice si sedimentare. Valoarea altitudinala relativa a fiecarei terase din lungul Muresului in cadrul Depresiunii Giurgeului indica uneori o crestere din cauza proceselor deluviale si coluviale, alteori o scadere, datorita eroziunii. Pe fondul unei pante relativ reduse albia minoră a Muresului este presarata cu depresiuni mlaştinoase, avand in aspect meandrat. In perioadele cu depasiri ale nivelului de debit, o buna parte a sesului aluvial este inundat.

Principalele elemente petrografice aflate in substrat sunt constituite din argile, marne, nisipuri, conglomerate, tufuri vulcanice si gresii.

Cristalinul este alcatuit din roci de epizona in care domina calcarele cristaline, clorito-sisturi cu calcit si cuart (M. Giurgeu) si Seria de Tulghes (cuartite negre, sisturi grafitoase, sericito-cloritoase, porfiroide). Zona flisului este alcatuita din formatiuni sedimentare de varsta cretacica reprezentate prin flis sistos-grezos, conglomerate, calcare in zona jud. Harghita, Stratele de Sinaia, conglomerate de Ceahlau, flis grezos-sistos si curbicortical in zona traseului din jud. Neamt. Cuaternarul este alcatuit din depozite fluviatile si de versant.

▪ Eruptiv asociat sisturilor cristaline – (Syn) reprezentat prin sienite nefelinice;

▪ Sisturi cristaline epimetamorfice – reprezentate prin filite, sisturi sericito-cloritoase;

▪ Cretacic superior – (K2) reprezentat prin flis calcaros-sistos (Stratele de Hangu);

▪ Cretacic inferior – (K1) reprezentat prin flis grezos-sistos,conglomerate si flis grezos.

Din punct de vedere stratigrafic, corpul panzei de Tarcau este alcătuit din depozite cretacice, paleogene si miocene. Depozitele cretacice de varsta senoniana (formatiunea de Hangu), inregistreaza o variatie litofaciala de la vest la est, pusa în legatura cu modificarile din bazinul de sedimentare induse de miscarile tectonice (laramice). In partea vestica, predomina depozitele arenitice - micacee, spre deosebire de cea estica in care predomina materialul pelitic.

Pe de alta parte, modificarile litofaciale s-ar putea datora surselor de aprovizionare cu material detritic si morfologiei bazinului de sedimentare, morfologie conditionata de distributia conditiilor submerse.

Astfel, in aria de sedimentare a panzei de Tarcau, in paleocen şi eocen se modifica morfologia si batimetria bazinului de sedimentare, ca urmare instalandu-se trei litofaciesuri ce se succed în spaţiu de la vest la est, dupa cum urmeaza:

a. in vest, litofaciesul de Tarcau cu tipul litologic caracteristic gresia de Tarcau;

b. in est, (spre Platforma moldoveneasacă (vorland)) depozitele sunt mult mai variate predominand complexele argilo-marno-calcaroase, ce constituie litofaciesul de Doamna;

c. intre cele doua litofaciesuri afloreaza o zona cu depozite de tranzitie, ansamblul acestor depozite fiind cunoscut sub numele de litofaciesul de Tazlau.

Oligocenul debuteaza cu o schimbare radicala a regimului de sedimentare marin prin instalarea în bazinul de sedimentare a unui mediu de tip euxinic (puternic reducator) ceea ce a determinat sedimentogeneza (formarea) unor roci bituminoase (disodile, marne bituminoase) si silicioase (menilite, gresii de Kliwa). Variaţia in timp a conditiilor de tip euxinic in bazinul de sedimentare a determinat acumularea in partea de vest a unor argile mai putin bituminoase (pseudodisodile) si gresii micacee, slab calcaroase, determinand astfel litofaciesul de Fusaru.


Iunie 2012 65/336

In partea estica depozitele oligocene se caracterizeaza prin prezenta gresiilor silicioase de Kliwa si printr-un caracter bituminos predominant al materialului pelitic alcatuind litofaciesul de Kliwa.

Intre cele doua facisuri apare o zona de intrepatrudere in care gresiile silicioase alterneaza cu gresiile micacee, curbicorticale, iar rocile pelitice au caracter bituminos mai slab ca in est. Acest ansamblu de roci a fost denumit litofaciesul de Moldovita.

În cadrul zonei miocene subcarpatice (Unitatea Marginala) se deosebesc depozite de varsta helvetiana localizate la sud de valea Ozana (ex. valea Cacova) după cum urmeaza:

a) Orizontul inferior, alcătuit dintr-o succesiune ritmica cu caracter flisoid de gresii calcaroase, microconglomeratice, cenusii şi argile marnoase cenusiu-verzui. La baza orizontului apare in mod constant un nivel caracteristic de gipsuri cunoscut sub numele de gips de Perchiu.

b) Orizontul superior este alcatuit din gresii nisipoase, friabile, nisipuri cenusii in strate groase de 1-4m care alterneaza cu marne cenusii si rosietice. In acest orizont apar intercalatii de sisturi calcaroase, gipsuri si tufuri dacitice.

Din punct de vedere geologic, teritoriul aferent judetului Iasi este situat in partea central-estica a Platformei Moldovenesti si reflecta intru totul ansamblul structural in care se integreaza.Evolutia paleogeografica: in fundamentul regiunii se gases vestigii ale unui vechi sistem muntos. Acesta s-a format in timpul cutarilor arhaice si s-a definitivat probabil prin miscarile orogenice din Proterozoicul mijlociu. Cu timpul edificiul muntos format din sisturi cristaline cu intruziuni granitice si-a pierdut mobilitatea orogenica si s-a cratorizat. In consecinta activitatea intensa a factorilor extrni, favorizata de conditiile unei clime calde si aride, a nivelat relieful inalt, transformandu-l intr-o intensa suprafata sculpturala, cunoscuta sub numele de peneplena soclului cristalin precambrian.In etapele urmatoare de evolutie ca urmare a unor ample miscari de basculare epirogenetice, regiunea a fost acoperita in mai multe randuri de ape marine in care s-au depus sedimente groase al cuverturii. In structura aceste cuverturi se deosebesc mai multe cicluri de sedimentare care au fosilizat suprafetele sculpturale create in perioadele de exondare. Cea mai veche formatie geologica, respectiv soclul Platformei Moldovenesti, care se intalneste in fundamentul orasului, este de varsta precambriana. Ea este constituita din sisturi cistaline, in deosebi gnaise cu intruziuni de granite si granite-gnaisice.Cele mai noi depozite ce apar pe acest teritoriu sunt cele de terase, cu grosimi de 10-30 m, formate din nisipuri si pietrisuri in baza, argile si luturi leossoide la partea superioara. La acestea se adauga aluviuni din sesul Bahluiului si din cele ale afluentilor sai, precum si argilele si luturile nisipoase.

c) Clima

Regimul climatic general

Cea mai mare parte a traseului Autostrăzii aparţine din punct de vedere climatic sectorului cu climă continental – moderată (ţinutul cu climă de munte). Astfel, regimul climatic general diferentiaza doua sectoare climatice, reprezentate prin tinutul climatic de dealuri si podis, pentru zona mai coborata si un tinut climatic al muntilor mijlocii, pentru zonele mai inalte si pentru arealele depresionare, intramontane. Zona judetului Iasi prezintă o clima cu un caracter continental pronunţat, fiind influenţată de masele de aer cu provenienţă răsăriteană. Verile sunt călduroase si secetoase cu temperaturi ridicate, iar iernile sunt geroase, regiunea fiind bântuita de viscole datorita maselor de aer care vin din partea de NE si N.


Iunie 2012 66/336

Radiaţia solară globală – 100 – 115 kcal/cm2/an, aceasta avand valori locale mai ridicate in zonele joase, colinare si de podis si valori mai mici in zonele inalte, montane si in cadrul depresiunii intramontane Gheorghieni (Giurgeu).

Circulaţia generală a atmosferei – se realizeaza din sector predominant vestic si nord-vestic, cu frecvente intercalari ale circulatie de aer din sector estic, nord-estic si nordic (arctic), mai ales pentru perioada rece, respectiv sud-vestic, sudic si sud-estic pentru perioada calda. Fenomenul de inversiune termica determina ca in acesta zona, cea a Depresiunii Gheorgheni sa se inregistreze una din zonele cu cele mai scazute temperaturi la nivel national, atat in semestrul cald al anului (datorita inversiunilor termice nocturne), cat si in semestrul rece al anului (datorita inversiunilor termice care persista mai multe zile in sir). Zona de podisTrasaturile circulatiei sunt conditionate de advectia aerului maritim din V care este continentalizat si a celui continental din NE, E si N. Sunt frecvente patrunderile de aer din partile posterioare ale ciclonilor care se deplaseaza din Vestul Europei.

Temperatura aerului – Datorita etajarii reliefului, a orientarii versantilor si a circulatiei generale a atmosferei, temperaturile aerului prezinta diferentieri regionale. Regimul termic poate ajunge de la o temperatura medie anuala de peste 8OC in zona joasa colinara (cu 8,6OC la Targu Mures, 7,6°C la Sovata si 5,6OC la Gheorgheni), pana la 3-4OC in zona montana inalta traversata de autostrada. Media temperaturii lunii ianuarie coboara sub -4OC la Targu Mures, -3,5OC la Sovata si de -6,8OC la Gheorgheni, in timp ce media temperaturii iulie ajunge pana la valori de 20OC la Targu Mures, 18,5OC la Sovata si 17OC la Gheorgheni. Temperatura maxima absoluta inregistrata in zona traseului strabatut de autostrada este de +39OC (iulie 1936) la Targu Mures, respectiv +35OC (iulie 1929) la Gheorgheni, in timp ce temperatura minima absoluta inregistrata este de –32,8OC (ianuarie 1963) la Targu Mures, respectiv -35OC (februarie 1929) la Gheorgheni.

Precipitaţiile atmosferice – evidentiaza anumite relatii cu circulatia generala a maselor de aer, cu orientarea reliefului din cuprinsul spatiilor interfluviale si al culoarelor de vai, cu prezenta masivelor forestiere pe mari suprafete.

Ca trasatura generala, se remarca o crestere a cantitatii medii anuale conform cu schimbarea morfometrica a formelor de relief, pe o directie generala de la vest catre est, respectiv o scadere a cantitatii de precipitatii datorate efectului de foehnizare care are loc la coborarea maselor de aer din cadrul culoarelor depresionare intramontane. Cantitatile medii anuale de precipitatii atmosferice se situeaza intre 600 mm in sectoarele cele mai joase din Depresiunea Transilvaniei, 750 mm la Sovata, 603 mm la Gheorgheni pana la valori de 1000 – 1200 mm in zona inalta traversata de autostrada. Cantitatile medii in luna iulie se incadreaza intre 80 si 180 mm, iar în ianuarie intre 30 si 50 mm. Nivelul cantitativ al precipitatilor inregistreza cele mai mari valori in perioada primavara-vara, fiind insotite adesea si de descarcari electrice, atunci cand regimul cantitativ al maximelor cazute in 24 de ore poate sa depasesca si mediile lunare. Astfel, maximele inregistrete in 24 de ore sunt de 145,5 mm in iunie 1929 la Miercurea Nirajului, de 75,2 mm in august 1945 la Targu Mures si de 105,2 mm in iunie 1949 la Gheorgheni.

In zona de podiş precipitaţiile atmosferice prezinta următoarele valori:

- cantităţile medii anuale: 500 ÷ 550 mm/an in partea de V cresc la 600 mm/an;

- cantităţile medii ale lunii ianuarie: 30 ÷ 40 mm;

- cantităţile medii ale lunii iulie oscileaza in jurul valorii de 60,0 mm.

Stratul de zapadă – Pentru perioada rece a anului, specifice sunt ninsorile, fiind insotite de mase de aer venite dinspre nord-vest si nord, favorizeaza existenta viscolelor si a troienirii zăpezii. Numarul mediu al zilelor cu ninsori este de 40-60 de zile pentru zona montana, 30-40 de zile pentru zona subcarpatica si 20-30 de zile pentru intreaga zona de podis. Stratul de zapada este prezent in


Iunie 2012 67/336

zona de munte intre 90 si 160 de zile, in functie de orientarea versantilor, iar in zona de colinara si de podis sa ajunga la valori de 50-80 de zile. Grosimea medie a stratului de zapada variaza in zona montana intre 80-120 cm, in zona subcarpatica si depresionara intre 50– 60 cm si in zona joasa, de podis intre 30-40 cm.

Vânturile

Sunt puternic influentate de relief, atat in privinta directiei, cat si a vitezei.La nivelul celor mai inalte culmi montane sunt predominante componentele din V si NV. Frecvenţele medii pentru directia V sunt de 18%, iar pentru cea de NV 8.0%

Directia generala a curentilor de aer se desfasoara din sector vestic si nord-vestic. Pentru zona colinara, de podis si subcarpatica unde vantul detine o intensitate si o frecventa mijlocie, viteza medie fiind de 3,1 m/s la Targu Mures. In timpul iernii sunt destul de frecvente vanturile dinspre nord-est si nord care ating uneori viteze ce depasesc 45 m/s.

Culoarele de vale influenteaza canalizarea curentilor de aer. Cele mai puternice vanturi se inregistreaza in cadrul sezonului rece, acestea fiind cu precadere in zona montana inalta. Exista si perioade de calm atmosferic, acesta fiind intalnit mai ales in zonele depresionare (Depresiunea Sovata - Praid, Depresiunea Gheorgheni).

In zona de campie a judeţului Iaşi directiile dominante de deplasare ale vânturilor sunt NV, SE si N, iar viteza medie anuala variaza intre 2 si 4,1 m/s. Cele mai mari viteze ale vântului pot depasi 40,0 m/s.

d) Regimul hidrografic

Apele freatice si de adancime constituie una dintre resursele importante ale subsolului. Adancimea, debitul si calitatile fizico-chimice difera in functie de zonele traversate, conditii climatice si anotimp. In general, apele de adancime sunt putin exploatate, avand un grad ridicat de mineralizare, asa cum este cazul intregii zone a Depresiunii Gheorgheni si a Muntilor Gurghiu, fapt ce a favorizat dezvoltarea unor statiuni (Sovata). Alimentarea stratului freatic se realizeaza fie sub permanenta influenta a nivelurilor raurilor, fie prin infiltratie si capilaritate. In lunca Tarnavei Mici si a Nirajului apele freatice sunt situate la o adancime de 1,5 - 2,5 m pana la 8 – 10 m in functie de variatile nivelului raului din perioadele ploioase, precum si in functie de pozitionarea fata de cursul de apa sau de terasa acestuia. In zona luncii Muresului si a Depresiunii Gheorgheni aceste ape se gasec cantonate la adancimi cuprinse intre 0,2 - 0,9 m generand zone cu exces de umiditate si aparitia solurilor gleice.

Scurgerea de suprafata este influentata atat de conditiile climatice, cat si de cele litologice, de panta, precum si de gradul de acoperire cu vegetatie a suprafetei terestre. Alimentarea cu apa a raurilor este variabila, in functie de cantitatea de precipitatii si topirea zapezilor.

Reteaua hidrografica existenta in cadrul traseului strabatut de zona de inceput de Autostrada este tributara in totalitate bazinului morfohidrografic a Raului Mures. Astfel, Raul Mures constituie principalul curs de apa traversat de traseul autostrazii in zona de granita a judetelor Mures si Harghita. Alaturi de acesta, intre principalii afluenti (afluenti de stanga) ai Raului Mures aflati in zona traversata de autostrada se numara Raul Tarnava Mica (afluent al Tarnavei) si Raul Niraj, afluenti in lungul carora inainteaza spre amonte si traseul autostrazii. In rest, reteaua hidrografica de suprafata inregistreaza cursuri de apa de dimensiuni reduse si un regim de scurgere semipermanent (temporar). Densitatea retelei hidrografice inregistreaza valori de 0,8 – 1,1 km/km2 in zona de munte, de 0,6 – 0,8 km/km2 in zona dealurilor subcarpatice si de podis. Scurgerea medie multianuala de aluvini in suspensie variaza in functie de pozitionarea si structura


Iunie 2012 68/336

petrografica intre 2,5 t/ha si 0,5 t/ha, cele mai mici valori inregistrandu-se in zonele depresionare, urmate de cele montane, iar cele mai ridicate in zona deluroasa a Podisului Tarnavelor. In cursul anului volumul maxim scurs se inregistreaza in general in perioada aprilie – iunie, iar cel minim in perioada noiembrie – ianuarie, cand se scurg, in medie, 45, respectiv 12 din volumul anual.

Raul Mures constituie un principal curs de apa care curge atat prin Romania, cat si prin Ungaria, constituind un afluent de stanga la Tisei. Acesta detine o lungime de 761 km, avand izvoarele in Muntii Hasmas, la o latitudine de 850 m, in sudul Depresiunii Gheorgheni. Autostrada traverseaza cursul acestuia in zona superioara, in cadrul Depresiunii Gheorgheni (Giurgeului), in zona km 88 - 89, la vest de Municipiul Gheorgheni. Panta medie a raului este in jur de 2,7 ‰, insa in cadrul cursului superior si a zonei traversate de autostrada, panta medie de scurgere a raului este mult mai redusa, in jur de 1 ‰, asa cum este si in cazul localitatii Joseni, unde albia minora formeaza despletiri, meandre si o lunca larga inundabila. In aceasta zona, se estimeaza un debit mediu multianual de 8 – 9 m3/s. Scurgerea medie multianuala de aluviuni in suspensie in cadrul Depresiunii Gheorgheni este mica datorita constitutiei litologice si a pantelor reduse. Fenomene de inghet se produc in fiecare an si dureaza, in medie 100 – 110 zile cu formarea unui pod de gheata.

Raul Tarnava Mica constituie un afluent de dreapta al Raului Tarnava Mare, formand impreuna Raul Tarnava (afluent de stanga al Muresului). Raul Tarnava Mica isi are izvoarele in Muntii Gurghiului, in zona traversata de Autostrada (km 44, 52 si 57), avand o suprafata totala a bazinului de 2 071 km2. Panta de scurgere a raului scade treptat de la valori de 13 ‰ in Depresiunea Praid – Sovata, catre 3 - 5 ‰ in sectorul dealurile subcarpatice pana la 1 ‰ in zona de podis. Afluentii sai au dimensiuni reduse, atat ca lungime cat si ca suprafata, intre care se numara Paraul Sovata (lungime de 20 km si o suprafata de 119 km2). In aceasta zonă debitul mediu multianual de estimeaza la o valoare de 4 – 6 m3/s.

Raul Niraj constituie un afluent de stanga al Muresului, avand izvoarele in Muntii Gurghiului. Lungimea cursului sau este de 79 km, iar suprafata bazinului hidrografic este de 625 km2. Autostrada Targu Mures – Iasi parcurge culoarul de vale al acestuia impreuna cu cel al Paraului Nirajul Mic (afluent de stanga al Raului Niraj), din zona localitatii Miercurea Nirajului catre Magherani.

In cadrul Podisului Tarnavei si a zonei de contact catre zona subcarpatica exista acumulari lacustre cu apa sarata formate prin acumularea apei in ocnele parasite rezultate prin prabusirea vechilor galerii, in goluri de natura carstica sau in bazine special amenajate antropic pentru captarea izvoarelor sarate. Intre acestea se numara Complexul lacustru de la Sovata cu Lacul Ursu, de origine carsto-salina (suprafata de 4,8 ha si o adancime de 18 m) cu un fenomen de heliotermie.

Cele mai importante cuvete lacustre din zona traseului strabatut de Autostrada sunt cele cu apa sarata din cadrul Complexului lacustru de la Sovata. Acesta s-au format prin acumularea apei in ocnele parasite rezultate prin prabusirea vechilor galerii, in goluri de natura carstica sau in bazine special amenajate de om pentru captarea izvoarelor sarate. Cel mai important lac este Lacul Ursu, de origine carsto-salina, cu o suprafata de 4,8 ha, adancime de 18 m acumulare care prezinta un fenomen de heliotermie. Alaturi de acesta mai pot fi numite alte spate lacuri mai mici de origine similara: Alunis, Suhat, Rosu, Verde, Sarpelui, Dulce si Bertului.

De-a lungul sectorului de autostrada cuprins intre km 92+126 – 122+126 reteaua hidrografica este tributara Raului Mures (in partea de vest a M. Giurgeu) si raului Putna (in partea de est a M. Giurgeu). Dintre vaile mai importante pe care traseul Autostrazii le va traversa mentionam Valea Ditrau, Paraul Mare, Valea Mortonea, V. Tengheler, Paraul Copacilor, Paraul Chel etc.

Râul Bistrita, prezent in jud. Neamt prin sectorul sau mijlociu, curge pe o distanta de 126 km. La intrarea in judet, Bistrita are aspectul unui rau tipic de munte; in aval de Farcasa si in


Iunie 2012 69/336

special de Lacul de acumulare si barajul Izvorul Muntelui, aspectul si conditiile naturale ale raului sunt complet modificate prin interventia omului. Afluentii sai, in zona lacului, au dimensiuni ce variaza intre 50 si 12 km lungime si intre 10 si 64 km2 suprafata de bazin, cu exceptia Bistricioarei, afluent de ordinul I situat pe dreapta, (L = 55 km si S= 763 km2), din care doar 20% revine judetului prin sectorul sau inferior. In aval de lac se afla afluentul sau de ordinul I Bicazul (L=35km, S=563 km2).

Debitul mediu multianual al raului Bistrita, in regim natural de scurgere, variaza intre 35 m3/s si 66 m3/s, o contributie importanta avand-o raurile Bistricioara (6.1 m3/s) si Bicaz (5.4 m3/s).

Fenomenele de inghet se inregistreaza in fiecare an cu o durata medie de 75 zile, iar podul de gheata mai rar, la un interval de 4-5 ani, cu o durata medie de 35 zile.

Caracteristice jud. Neamt sunt lacurile de acumulare de pe valea Bistritei de interes hidroenergetic. Cel mai mare este Lacul Izvorul Muntelui care, la nivelul normal de retentie are o suprafata de 3100 ha si un volum de 1240 mil. m3. Puterea instalata a hidrocentralei este de 210 MW. Barajul are inaltimea de 127m, iar lungimea coronamentului atinge 430m.

De asemenea pe parcursul traseului sunt traversate o serie de văi ale afluentilor Bistricioarei (Sabau, Olaru, Varaia, Pintic, Frasinu, Luncilor, Ungureni), diferite ca mărime, cu debit lichid nesemnificativ sau inexistent, dar care în perioade cu precipitaţii bogate pot fi active.

De-a lungul sectorului de autostrada cuprins intre km 152+126 ÷ 197+126, reteaua hidrografica este tributara r. Ozana (Neamt) care colecteaza o serie de afluenti cu caracter torential, ce curg în principal dinspre partea dreapta a traseului spre partea stanga a acestuia.

S-a observat ca, aproximativ dupa km 160+126, in teren exista o cumpana a apelor care separa raul Largului (p. Petru –Vodă) ce curge spre lacul Bicaz, de raul Ozana (r. Neamţului) care curge spre est, constituind afluentul dreapta al raului Moldova. In teren cumpana apelor coincide cu un sector cu versanţi abrupti (defileu), care continua aproximativ pana in dreptul localitatii Pluton.

De-a lungul raului Largului s-a observat ca in profil transversal valea prezinta mai multe terase cu trepte cvasiorizontale care au destinatie fie de faneata, fie agricola.

Intre km 210+931 - km 288+931 râurile fac parte din cele două mari bazine hidrografice: Prut in partea de Est şi Siret in partea de Vest. Densitatea medie a reţelei hidrografice este de cca. 0,5 km/km². Scurgerea medie multianuala specifica de apa variaza intre 3,0 l/s.km² in Vest si 0,5 l/s.km² in Est. Debitele medii multianuale specifice de aluviuni in suspensie sunt reduse variind intre cca 2,0 t/ha.an (zona deluroasa din Vest) si sub 0,5 t/ha.an (in Est). Aluviunile târâte nu sunt sensibile comparativ cu cele in suspensie.

Râul Siret are o suprafata de bazin de 5.874 km² si o lungime de 263 km. Debitul mediu multianual al Siretului in ultimii 30 ani variaza intre 35 m³/s si 37 m³/s Panta medie pe sectiune aferentul judetului este de cca 0,5 ‰. Debitele maxime cu probabilitatea de depasire de 1% variaza de la 1900 m³/s la 2020 m³/s. Debitul mediu multianual de aluviuni in suspensie variaza in limite apropiate intre 55 kg/s si 60 kg/s. Fenomenele de inghet au o durata medie de 100 zile iar podul de gheata apare destul de des in peste 90% din ierni si dureaza in medie 68 zile.

Râul Prut are o suprafata de 13.381 km² si o lungime de 675 km. Debitul mediu multianual pe perioada ultimilor 30 de ani variaza intre 92,0 m³/s la intrare si 104 m³/s la iesirea din judet aportul principal fiind al Jijiei. Debitul maxim cu probabilitatea de depasire de 1% este la Ungheni de 1200 m³/s. Fenomenul de inghet apare in fiecare iarna si are o durata medie de 80 zile iar podul de gheata apare in cca 90% din ierni si are durata medie de 60 zile.

Dintre afluentii principali al râului Prut mentionam: Jijia (S = 5.850 km², L = 287 km) are un debit mediu multianual la intrarea in judet cuprins intre 3,90 m³/s iar la varsare de 8,30 m³/s, Bahlui


Iunie 2012 70/336

(S = 1.915 km², L = 104 km) cu un debit mediu multianual de 2,80 m³/s si Miletinul (S = 685 km², L = 79 km) cu debitul mediu multianual de 1,0 m³/s. Debitele maxime in regim natural de scurgere sunt in general reduse datorita atenuarilor ce se produc in luncile largi ale albiilor majore. Fenomenele de inghet dureaza in medie cca 80-90 zile iar podul de gheata apare foarte des (80-100%) din ierni si are o durata medie de 60-65 zile.

3.6.2 Biodiversitate

Vegetatia si flora

Flora si vegetatia naturala reflecta in mod fidel particularitatile elementelor climatice, varietatea si etajarea reliefului, precum si structura geologica a substratului. In cadrul asociatiilor vegetale apar particularitati conditionate de topoclimatul local, de orientarea culmilor, de expunerea versantilor, etc.

Din punct de vedere al reliefului si al etajarii vegetatiei, primii kilometrii ai Autostrăzii, traverseaza doua etaje de vegetatie, reprezentate prin etajul padurilor nemorale (de foioase) si prin etajul padurilor boreale (de molid). Aceste etaje de vegetatie sunt specifice zonei colinare-deluroase si de podis, urmata de cea subcarpatica, montana si depresionara.

In regiunea vestica, in cadrul Depresiunii colinare a Transilvaniei predomina padurile de foioase, in timp ce catre est, zona subcarpatica si montana predomina padurile de molid. In functie si de pozitionare, patura forestiera este mai bine individualizata in cadrul zonei subcarpatice si a celei montane. Astfel, in zona de colinara si de podis asociataia forestiera cuprinde un amestec realizat din paduri de gorun (Quercus petraea) cu stejar (Quercus robur) si carpen (Carpinus betulus). Alaturi de acestea mai pot fi intalnite si specii cer (Quercus Cerris), garnita (Quercus Frainetto), gorun (Quercus petraea) si artar tataresc (Acer tataricum). In zona vestica apar paduri de sleau de deal, formate dintr-un amestec de gorun si stejar pedunculat. Toate aceste specii si asociatiile forestiere prezentate mai sus, prezinta un amestec cu fagul (Fagus Silvatica), odata cu cresterea in altitudine, respectiv in zona subcarpatica si partial in cea montana.

Fagul (Fagus silvatica) este prezent pe areale insemnate sub forma de paduri compacte si in amestec cu diferite specii, inclusiv cu cele boreale aflate la partea superioara, in zona montana. In cadrul etajului padurii de rasinoase, predomina padurile de molid (Picea abies), fie ca paduri compacte pe cele mai mari suprafete, fie sporadic, in amestec cu bradul (Abies alba). Exista suprafete insemnate forestiere prezente in cadrul Muntilor Gurghiu si Harghita. Sporadic, exista si specii indigene de larice sau zada (Larix decidua) si tisa (Taxus baccata), specii ocrotite.

Asociatiile vegetale naturale, speciile de arbori (in cazul de fata molid, brad, pin si fag) sunt sensibile la clima si mai ales la topoclimatele locale existente, reflectate mai ales din prisma oscilatiilor de temperatura, cat morfografiei cu orientarea versantilor. In zona joasa si la baza Depresiunii Gheorgheni (Giurgeni), la o altitudine de 700 – 900 m se afla paduri de molid si brad, iar pe versantii montani din zona, la altitudini de 900 – 1200, suprafetele forestiere sunt alcatuite din molid, brad, brad alb, pin si mai ales fag, ceea ce confirma faptul ca in aceste zone este mai cald decat la bazele depresiunii.

Flora spontana este prezenta cu o serie de fructe de padure, clasificate dupa ponderea economica, in arbusti fructiferi cu pondere economica mare, cum sunt zmeurul, afinul, macesul, murul, alaturi de specii de ciuperci - ghebe (Armillaria mella), hribi (Belotus sp.), galbiori (Cantharells cibarius), etc.

Pajistile si pasunile au un caracater secundar, avand o mai larga extindere in zona colinara si de podis, precum si in zona depresiunilor subcarpatice si intramontane. In cadrul etajului de foioase, dar si cu extindere catre etajul boreal, intre varietatea de graminee existenta, se pot


Iunie 2012 71/336

numara prezenta firutei (Poa nemoralis), a paiusului rosu (Festuca rubra) si iarba vantului (Agrostis tenuis), cat si plante cu flori colorate. In cadrul etajului padurilor de molid, intre speciile ierboase sunt de mentionat parusca (Festuca supina), coarna (Carex curvula), degetarutul (Soldanella pusilla), firuta (Poa media), taposica (Nardus stricta), etc. Tufarisurile sunt formate din diferite varietati de salcie pitica (Salix reticulate, Salix Herbacea), ienupar pitic (Juniperus comunis), jneapan (Pinus mugo), afin (Vaccinium myrtillus), merisor (Vaccinium vitis idaea), etc.

In cadrul Depresiunii Gheorgheni (Giurgeului) cea mai mare extindere o au pajistile si pasunile cu speciile ierboase prezentate mai sus, alaturi de care, in zonele cu mlastini eutrofe cuprind elemente de vegetatie si flora reprezentate prin specii de Carex stellulata, Carex canescens, Carex lepidocapra, Comarum palustre, Hysimachia thyrsiflora, etc., precum si alte specii relicte Saxifrago hirculus si Ligularia sibrica.

Pentru zonele coborate, vegetatia azonala este prezenta in luncile tuturor cursurilor de apa, fiind reprezentata prin pajisti secundare si zavoaie de salcie, mesteacan si plop. Specifice sunt specii vegetale azonale de lunca si de pasune cu Agrostis Stolonifera si Agrostis Canina in complex cu diverse specii de pipirig (Juncus sp.) si rogoz (Carex sp.).

Incepand de la km 130+126, traseul autostrăzii intră in Zonei pădurilor de molid, fiind reprezentată din molidisuri si pajisti montane secundare cu Festuca rubra si Nardus stricta. Zonele împădurite sunt prezente în regiunea studiată (fiind întâlnite pe versanţii ce mărginesc zonele depresionare). In zona montana au extindere mare si padurile de amestec (fag, brad, molid), iar pe povarnisurile stancoase apar uneori arborete de pin (pinus silvestris). In zona localitatii Tulghes apar si pajisti mezofile cu Agrostis tenuis si Festuca rubra. Arealul zonelor impadurite a fost în ultimul timp redus din cauze antropice, în urma defrişărilor.

In continuare traseul urmareste in linii generale, de la est la vest, succesiunea unitatilor de relief. Astfel, etajul padurilor de foioase ocupa cea mai mare parte a teritoriului. In Podisul Moldovenesc vegetatia este reprezentata de sleauri de stejar, alaturi de care apar insular fagete colinare, pe cand in dealurile piemontane pericarpatice predomina gorunul in alternanta cu stejarul. In zona montana au extindere mare padurile de amestec (fag, brad, molid).

In padurile de rasinoase cele mai intinse din zona forestiera (73%), traiesc un numar mare de specii de mamifere: ursul carpatin, cerbul carpatin, râsul, lupul, jderul de scorbura, pisica salbatica, veverita, vulpea, mistretul; pasari precum cocosul de munte, acvila de munte, ciocanitoarea de munte, pitigoiul de munte; unele reptile ca: vipera comuna, soparla de munte, tritonul carpatic, salamandra.

In subetajul fageto-gorunetelor (19%), predomina mistretul, lupul, vulpea si apar caprioarele, soarecele gulerat, pârsul de alun, veverita; dediferite specii de păsări, cum ar fi piţigoiul, sticletele, mierla, privighetoarea, şoimul, uliul etc. In apele repezi traiesc pastravii, zlavoaca, boisteanul, grindeiul, iar in apele mai mari moioaga, cleanul, latita, etc. In masivul Puciosu, in apa lacului Sfanta Ana, a fost aclimatizat somonul pitic.

Cea mai mare parte a zonei forestiere o ocupă pădurile amestecate, limita sa superioara ajungând până la 1500 m în Munţii Tarcaului de unde coboara in regiunea subcarpatica sub 500 m.

În zona ce apartine judeţului Iaşi se întâlnesc următoarele unităţi zonale de vegetaţie:

1. Unităţi zonale pe latitudine: Zona de silvostepă și Zona pădurilor de stejari

2. Unităţi zonale pe altitudine: Etajul nemoral (al pădurilor de foioase), subetajul pădurilor de gorun şi de amestec


Iunie 2012 72/336

Zona de silvostepă este prezentă în zona analizată prin subdiviziunea silvostepa din centrul şi nordul Moldovei (Enculescu, 1924), sub forma unei benzi largi de pădure, cu caractere proprii. Această zonă ocupă un relief deluros cu altitudini cuprinse între 100 şi 300 m, cu cernoziomuri şi soluri cenuşii. Clima se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 8,5 - 9,50C, precipitaţii medii anuale de 520 - 570 mm şi durata perioadei de vegetaţie de 175 - 185 zile.

Unitatea fitosociologică forestieră potenţială este reprezentată prin asociaţia Aceri tatarico – Quercetum roboris Zolyomi 1957, în care se dezvoltă mai frecvent speciile: Quercus robur, Q. dalechampii, Carpinus betulus, Cerasus avium, Acer campestre, A. tataricum, Tilia tomentosa, Lithospermum purpureocaeruleum, Lathyrus niger, Cornus mas, C. sanguinea, Melica picta etc.

Majoritatea comunităţilor de pajişti primare, care se întâlnesc fragmentar în arealul nostru de interes, se încadrează în asociaţia Taraxaco serotinae – Festucetum valesiacae (Burduja et al. 1956, Răvăruţ et al. 1956) Sârbu, Coldea et Chifu 1999. Printre alte asociaţii derivate şi secundare de pajişti, se menţionează: Taraxaco serotinae – Bothriochloetum ischaemi (Burduja et al. 1956) Sârbu, Coldea et Chifu 1999, Agropyro pectinati – Stipetum capillati (Burduja et al. 1956 ) Sârbu, Coldea et Chifu 1999, Thymo pannonici – Chrysopogonetum grylli Doniţă et al. 1992 etc.

Zona pădurilor de stejar are o răspândire mai redusă în Câmpia Moldovei, la o altitudine 180 – 300 m. Substratul geologic este reprezentat prin marno – calcare, marne, gresii, luturi etc. Solurile sunt brune – eumezobazice şi cenuşii. Clima se caracterizează prin temperatura medie anuală de 7,5 – 9,50C, precipitaţii medii anuale de 525 – 650 mm şi durata perioadei de vegetaţie de 170 – 180 zile.

Unitatea fitosociologică principală este reprezentată de asociaţia Corylo avellanae – Carpinetum Chifu 1997, în care combinaţia specifică este constituită din speciile: Quercus robur, Carpinus betulus, Corylus avellana, Acer campestre, Stellaria holostea, Aegopodium podagraria, Melampyrum bihariense etc. Terenurile mai înalte sunt populate de fitocenoze ale asociaţiilor Evonymo europaeae – Carpinetum Chifu (1995) 1997 şi Galio schultesii – Fagetum (Burduja et al. 1973) Chifu et Ştefan 1994. Asociaţia secundară principală este Taraxaco serrotinae – Festucetum valesiacae (Burduja et al. 1956, Răvăruţ et al. 1956) Sârbu, Coldea et Chifu 1999.

Etajul nemoral (al pădurilor de foioase), subetajul pădurilor de gorun şi de amestec are o răspândire insulară în Câmpia Moldovei, la altitudini cuprinse între 200 m şi 400 m. Substratul geologic este reprezentat de argile şi marne. Solurile sunt brune – podzolice, brun-mezobazice, brune luvice, argiluviale, cenuşii etc. Clima se caracterizează prin temperatura medie anuală de 6 - 90C, precipitaţii medii anuale de 550 - 600 mm şi durata perioadei de vegetaţie de 170 - 180 zile.

Vegetaţia potenţială este reprezentată de asociaţia Evonymo europaeae – Carpinetum Chifu (1995) 1997, în care combinaţia specifică este alcătuită din speciile: Quercus dalechampii, Carpinus betulus, Acer campestre, Evonymus europaeus, Tilia cordata, Carex pilosa, Poa nemoralis, Stellaria holostea etc. Pe suprafeţe restrânse se dezvoltă fitocenoze ale asociaţiei Galio schultesii – Fagetum (Burduja et al. 1973) Chifu et Ştefan 1994.

De asemenea, apar şi pădurile moldavice de gorun şi carpen (Quercus dalechampii şi Carpinus betulus), cu Tilia tomentosa şi Fraxinus excelsior, constituind asociaţiile Dentario quinquefoliae – Carpinetum (Dobrescu et Kovács 1973) Taüber 1992, Lathyro veneti – Fagetum (Dobrescu et Kovács 1973) Chifu 1995 nom. novum, Aro orientalis – Carpinetum (Dobrescu et Kovács 1973) Täuber 1992, în care se dezvoltă un nucleu de specii caracteristice: Arum orientale, Carex brevicollis, Corydalis cava ssp. marschalliana, Cardamine quinquefolia, Fagus orientalis, F. taurica, Fritillaria orientalis, Lathyrus venetus, Scutellaria altissima, Symphytum tauricum, Tilia tomentosa etc. Ca unitate secundară de vegetaţie, erbacee, se menţionează asociaţia Taraxaco serotinae – Festucetum valesiacae (Burduja et al. 1956, Răvăruţ et al. 1956) Sârbu, Coldea et Chifu 1999.


Iunie 2012 73/336

Vegetaţia de stepă ierboasă naturală de stepă lipseşte aproape cu totul, fiind degradată treptat, sub presiune antropică, până la transformarea ei într-o vegetaţie derivată. Ca urmare, vegetaţia stepică actuală este reprezentată aproape exclusiv prin pajişti secundare, derivate din cele primare. Suprafeţe mici de pajişti primare, în diferite stadii de degradare, se află doar pe dealuri şi pe coastele din lungul văilor.

Unităţile de vegetaţie extrazonală, intrazonală şi azonală aparţin la mai multe tipuri de vegetaţie şi anume:

Vegetaţia halofilă de pe solurile saline este cel mai bine reprezentată în depresiunea Jijia – Bahlui în zona noastră de interes. Solurile sunt de tip solonceac, soloneţ şi solul aluvial salinizat. Cea mai răspândită asociaţie este as. Puccinellietum limosae Rapaics ex Soó 1936, în care sunt caracteristice speciile: Aster tripolium, Puccinellia distans ssp. limosa, Taraxacum bessarabicum, Scorzonera cana, Limonium gmelini, Juncus gerardi, Matricaria recutita etc. Suprafeţe mai limitate sunt ocupate de asociaţiile: as. Suaedetum maritimae Soó 1927, as. Salicornietum prostratae Soó 1964, as. Astero tripolii – Juncetum gerardii Smarda 1953 etc.

Vegetaţia palustră este caracteristică bălţilor, mlaştinilor şi apelor curgătoare. Substratul este reprezentat prin aluviuni, iar solurile sunt de tip gleic mlăştinos. Unitatea fitosociologică principală este asociaţia Phragmitetum vulgaris Soó 1927, care formează stufării de întinderi variabile, în lungul tuturor râurilor, în mlaştini, bălţi, iazuri etc. Alte asociaţii de mlaştini sunt: as. Typhetum angustifoliae Pignatti 1953, as. Typhetum latifoliae Lang 1973, as. Caricetum vulpinae Soó 1927, as. Galio palustris – Caricetum ripariae Bálátová - Tuláčková et al. in Grabherr et Mucina 1993 (Syn. Caricetum acutiformis-ripariae Soó 1938).

Vegetaţia de luncă este caracteristică râurilor Prut, Siret, Moldova, precum şi afluenţilor acestora. Vegetaţia naturală de luncă s-a păstrat în foarte mică măsură, deoarece mari suprafeţe au fost defrişate în trecut. Principalele asociaţii sunt: as. Salicetum albae Issler 1926, as. Salici – Populetum Meijer-Drees 1936, as. Fraxino pannonici – Ulmetum Soó in Aszöd 1936 corr. Soó 1963. Dintre asociaţiile secundare de pajişti, mai răspândite sunt: as. Agrostietum stoloniferae Burduja et al. 1956, as. Rorippo austriacae – Agropyretum repentis (Timar 1947) R. Tx. 1950, as. Trifolio – Lolietum perennis Krippelova 1967 etc.

Zona studiată se încadrează în următoarele complexe teritoriale de vegetaţie potenţială (cf. Chifu T. & Mititelu D. 1992), considerate pe sensul vest-est:

3. U14 Păduri de luncă cu stejar pedunculat, frasin de luncă (Quercus robur, Fraxinus angustifolia) în complex cu zăvoaie de plopi (Populus alba, P. nigra) şi sălcii (Salix alba, Salix fragilis)

4. F83 Păduri moldavice de fag cu tei arginitiu (Fagus sylvatica, local F. taurica, F. orientalis şi Tilia tomentosa) cu Hedera helix, Carex brevicollis.

5. R1 Mlaştini europene de stuf, papură şi rogoz (Phragmites australis, Typha angustifolia, Scirpus lacustris).

6. L2 Pratostepe moldavo-ucrainiene cu pajişti stepice (Stipa tirsa, S. pennata, Carex humilis) în complex cu păduri de stejar pedunculat cu arţar tătărăsc (Quercus robur, Acer tataricum)

7. P10 Pajişti halofile danubian-balcanice (Puccinellia sp. div.) în complex cu vegetaţie halofilă (Salicornia ramosissima, Suaeda sp. div., Limonium sp. div.)


Iunie 2012 74/336

Fauna

Fauna este strans legata de specificul invelisului vegetal si de relief, reprezentative fiind speciile de padure, de lunca si cele acvatice.

Mamiferele numără prntre specii, pe următoarele: arici, cârtiţe, chiţcani (Erinaceus europaeus, Talpa europaea, Sorex minutus, Sorex araneus) specii prezente în toată zona studiată, deopotrivă în ecosisteme naturale, cât şi antropizate; lilieci (Plecotus auritus, Eptesicus serotinus, Nyctalus noctula, Myotis myotis), care trăiesc în ecosisteme naturale, dar şi în zone antropizate; şobolani şi şoareci (Rattus norvegicus, Rattus rattus, Mus musculus, Apodemus sylvaticus, Apodemus agrarius, Apodemus flavicollis, Ondatra zibethica, Clethrionomys glareolus, Microtus arvalis, Arvicola terrestris, Sicista subtilis), care sunt cunoscute deopotrivă ca specii sinantrope care habitează în perimetre locuite de oameni, dar şi în ecosisteme naturale; pârşii şi veveriţa (Glis glis, Muscardinus avellanarius, Eliomys quercinus, Dryomys nitedula, Sciurus vulgaris), care trăiesc în ecosistemele de pădure; popândăul, sau şuiţa (Spermophylus citellus), iepurii (Lepus europaeus, Oryctolagus cuniculus), care trăiesc în zonele de stepă; cerbii, căprioarele şi mistreţii (Cervus elaphus, Capreolus capreolus, Sus scrofa), care populează pădurile; o serie de carnivore, precum bursucul (Meles meles), jderii (Martes martes, Martes oina), vulpea (Vulpes vulpes) şi pisica sălbatică (Felis silvestris) care sunt prezente în păduri, vidra, sau lutra (Lutra lutra), în zonele umede. Marea majoritate a speciilor enumerate au importanţă protectivă la nivel naţional şi european, unele fiind elemente Natura 2000, precum Myotis myotis, Sicista subtilis, Spermophylus citellus şi Lutra lutra.

In paduri, dintre manifere, pot fi amintite: caprioara (Capreolus capreolus), mistretul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), ursul (Ursus arctos), cerbul carpatin (Cervus elaphus), rasul (Lynx lynx) , veverita (Sciurus vulgaris), iepurele (Lepus europaeus), etc.

Nevertebratele sunt larg răspândite habitând în toate habitatele terestre, acvatice şi de ecoton. Joacă un rol important în economia naturii reprezentând verigi în cadrul reţelelor trofice, îndeplinind cele mai diferite funcţii, în calitate de fitofage, prădătoare, detritofage, coprofage.

În cele ce urmează vom prezenta o succintă analiză a grupelor de nevertebrate semnificative, precum: moluştele acvatice şi terestre, dintre care gasteropodele terestre sunt dependente de natura solului, ca factor determinant în structura cochiliei. Desebit de bine reprezentate sunt speciile acvatice. Dintre speciile cele mai frecvente le menţionăm pe următoarele: Theodoxus danubialis, Viviparus contectus, Physa frontinalis, Aplexa hypnorum, Stagnicola palustris, Radix auricularia, Planorbis planorbis, Acroloxus lacustris, Succinea putris, Succinea oblonga, Vertigo antivertigo, Vertigo pygmaea, Clausilia pumila etc.

Arahneele şi opilionidele, cunoscute sub numele generic de păianjeni, trăiesc în această zonă, cu precădere, în sălcişe şi foarte multe sunt specii nepretenţioase, euritope. Dintre cele mai răspândite specii le menţionăm pe următoarele: Achaearanea riparia, Enoplognatha ovata, Robertus arundineti, Theridion impressum, Bathyphantes nigrinus, Dicymbium nigrum, Diplostyla concolor, Erigone atra, Erigone dentipalpis, Hypomma bituberculatum, Maso sundevalli, Meioneta mollis, Meioneta rurestris, Neriene clathrata, Neriene montana, Prinerigone vagans, Tenuiphantes mengei, Walckenaeria antica, Pachygnatha clercki, Pachygnatha degeeri, Tetragnatha montana, Aculepeira ceropergia, Larinioides cornutus, Singa hamata, Alopecosa pulverulenta, Pardosa agrestis, Pardosa amentata, Pardosa palustris, Pardosa riparia,Trochosa ruricola, Trochosa terricola, Pisaura mirabilis, Dictyna arundinacea, Clubiona lutescens, Clubiona phragmitis, Phrurolithus festivus, Misumena vatia, Ozyptila praticola, Xysticus cristatus, Xysiticus floricola, Evarcha falcata, şi opilionidele, Mitostoma chrysomelas, Paranemastoma sili, Phalangium opilio.

Insectele, grup de succes, bine reprezentat în toate tipurile de ecosisteme are o pondere importantă şi în zona studiată. Între insecte, coleopterofauna este reprezentată în ecosistemul


Iunie 2012 75/336

studiat prin specii aparţinând familiilor: Carabidae, Staphilinidae, Chrysomelidae, Curculionidae, Coccinelidae, Lagriidae, Scarabeidae. În cadrul acestora, doar câteva sunt considerate ca forme eudominante, şi anume: Carabus cancellatus ssp. tuberculatus, diferite specii ale genului Onthophagus sau Drypta dentata, iar dintre cele considerate deosebit de importante din punct de vedere protectiv sunt Pilemia tigrina3, Lucanus cervus şi Morimus funereus. Fauna de cicade (Homoptera) de pe vegetaţia spontană este ceva mai bogată, alcătuită din specii polifage care se hrănesc cu grupe de plante înrudite cât şi din specii monofage (Cercopis, Philaeus sau Empoasca). Fitofage în exclusivitate, apare interesantă relaţia insectă-planta gazdă. Literatura de specialitate consemnează, că cicadele sunt specii foarte restrictive, o singură specie Aphrophora alni (Cercopidae) fiind comună tuturor tipurilor de ecosisteme. Heteropterele reprezintă, alături de homoptere fitofagii de talie mijlocie, rolul lor fiind limitat la nivelul epigaionului, şi mult mai extins la nivelul hypergaionului. În zona luată în studiu a fost pus în evidenţă un număr însemnat de specii, dintre care aici amintim pe Notostira erratica, Nabis rugosus, Syromastes marginatus precum şi specii din familiile Reduviidae şi Pentatomidae. Fauna de lepidoptere se caracterizează prin păstrarea dominanţei nete a familiei Nymphaelidae, urmată de Pieridae, familia Papilionidae fiind cea mai slab reprezentată. Totodată, menţionăm prezenţa unor specii considerate de importanţă protectivă deosebită, fiind chiar prioritară la nivel european, Calymorpha quadripunctaria, şi care pe teritoriul ţării noastre este foarte bine reprezentată. Hipergaionul zonei este dominat şi de ortoptere, fiind semnalate destul de multe specii dintre care Pachitrachis gracilis, Euthysthira brachyptera şi Grillus campestris etc. Importantă protectiv este Saga pedo (cosaşul de stepă). Între diptere domină brachicerele prin reprezentanţii mai multor familii, precum: Muscidae, Phoridae, Sphaeroceridae, Chloropidae, Scatophagidae, Heleomysidae şi Syrphidae. Dintre nemathocere domină, firesc, reprezentanţii familiilor Tipulidae, Ceratpogonidae şi Chironomidae.

La toate acestea se aduga numeroase specii de pasari. Dintre acestea, se amintesc: mierla (Turdus merula), ciocanitoarea pestrita (Dendrocopus minor), cucul (Cuculus canorus), turturica (Sterptopelia turtur), pitpalacul (Coturunix coturnix), cocosul de munte (Tetraourogallus rudolfi), acvila de munte (Aquila chrysaetos), etc.

3.6.3 Suprafaţa şi folosinţa terenului ce urmeaza a fi ocupat temporar sau definitiv

Traseul Autostrazii se desfasoara pe teritoriiile administrative ale judetelor Mureş, Harghita, Neamţ şi Iaşi. Conform certificatelor de urbanism anexate:

Ø Regimul juridic: terenul se afla in extravilanul localităţilor traversate şi este proprietate privata si/sau publica;

Ø Regimul economic: folosinta actuala terenuri agricole (arabil, fanete, păşuni), terenuri silvice, teren neagricol (drumuri publice si de exploatare agricola, retele de utilitati), curţi şi construcţii (pensiuni, zone de agrement)

Ø Regimul tehnic: Certificatul de Urbanism s-a eliberat in baza avizelor favorabile emise de primariile pe al carui teritoriu va trece traseul autostrazii. Conform Certificatelor de Urbansim există restricţii de construire de-a lungul culoarelor de echipare edilitara existenta: retele electrice, telefonie, gaze naturale, alimentare cu apa potabila, canalizare, zone de protecţie sanitară, arii protejate.

3 Speciile boldate şi subliniate sunt specii Natura 2000


Iunie 2012 76/336

Tabel 3.6.3.1

Folosinţa terenului şi suprafeţele ce urmează a fi ocupate de autostradă

Nr. Crt.

Judetul Comuna / Orasul Teren agricol

(mp) Teren silvic

(mp)

Teren neagricol

(mp)

Curti constructii

(mp) Total (mp)

1

Mures

Gheorghe Doja 581.922 - 20.946 1.646 604.514 2 Craciunesti 842.474 1.337 59.150 7.309 910.270 3 Acatari 1.337.451 - 98.690 21 1.436.162 4 Pasareni 231.365 - 14.358 2.244 247.967 5 Galesti 411.081 - 23.041 - 434.122 6 Miercurea Nirajului 555.504 5.415 64.892 13.609 639.420 7 Bereni 226.513 19.759 5.235 9.575 261.082 8 Magherani 353.488 70.464 7.157 936 432.045 9 Chibed 220.524 35.647 24.650 - 280.821 10 Sarateni 388.656 191.280 13.671 8.198 601.805 11 Sovata 31.010 899 11.753 - 43.662

Total judetul Mures 5.179.988 324.801 343.543 43.538 5.891.870 12

Harghita

Praid 789.338 862.719 220.541 11.442 1.884.040 13 Joseni 1.521.006 508.826 68.654 81.967 2.180.453 14 Lazarea 841.358 - 46.546 - 887.904 15 Ditrau 774.337 24.669 36.118 8.344 843.468 16 Tulghes 455.059 820.732 40.630 9.739 1.326.160

Total judetul Harghita 4.381.098 2.216.946 412.489 111.492 7.122.025 17

Neamt

Gristies 560.162 336.207 55.136 46.531 998.036 18 Ceahlau 15.400 147.078 2.920 - 165.398 19 Poiana Teiului 185.310 791.992 44.125 25.874 1.047.301 20 Pipirig 276.148 715.425 21.243 20.488 1.033.304 21 Vanatori Neamt 317.171 295.664 63.562 2.679 679.076 22 Agapia 392.801 - 14.653 7.267 414.721 23 Targu Neamt 233.922 - 14.589 17 248.528 24 Petricani 533.677 - 13.923 - 547.600 25 Timisesti 105.587 - 748 - 106.335 26 Urecheni 313.456 - 19.096 - 332.552 27 Pastraveni - - 13.473 - 13.473

Total judetul Neamt 2.933.634 2.286.366 263.468 102.856 5.586.324 28

Iasi Motca 169.159 218.593 - - 387.752

29 Miroslovesti 218.383 - - - 218.383 30 Stolniceni Prajescu 577.728 25.780 17.094 - 620.602


Iunie 2012 77/336

Nr. Crt.

Judetul Comuna / Orasul Teren agricol

(mp) Teren silvic

(mp)

Teren neagricol

(mp)

Curti constructii

(mp) Total (mp)

31 Pascani 271.445 - - - 271.445 32 Helesteni 1.011.297 - - - 1.011.297 33 Costesti 163.667 - - - 163.667 34 Strunga 43.498 - - - 43.498 35 Ion Neculce 739.020 - - 431 739.451 36 Tg.Frumos 464.050 - - 1.006 465.056 37 Baltati 766.876 47.879 7.362 5.535 827.652 38 Podu Iloaiei 620.114 - 765 4.063 624.942 39 Dumesti 512.800 - - 654 513.454 40 Letcani 806.726 - - 17.753 824.479 41 Potricani 484.245 - - 3.929 488.174 42 Rediu 372.424 - - - 372.424 43 Victoria 518.803 - 11.329 - 530.132

Total judetul Iasi 774.0235 292.252 36.550 33.371 8.102.408 Total autostrada (mp) 20.234.955 5.120.365 1.056.050 291.257 26.702.627 Total autostrada (ha) 2.023,4955 512,0365 105,6050 29,1257 2.670,2627


Iunie 2012 78 /336

3.6.4 Areale sensibile

Arealele sensibile identificate se regasesc in lungul intregului traseu al autostrăzii dintre acestea facand parte:

Ø Ariile protejate (Situri Natura 2000, Parcuri naturale, rezervaţii ale naturii, monumente ale naturii)

Ø Zonele impădurite

Ø Zonele umede

Ø Zone cu potential de alunecare

Ø Zonele din imediata apropiere a localităţilor unde exista case si/sau gospodării

Ø Zone de protectie sanitara

Ø Siturile arheologice

Arii naturale protejate de pe traseul autostrăzii sunt descrise in Anexa 8 al acestui memoriu.

Ariile protejate sunt prezentate in Anexa 8.

Zone impadurite

Pe traseul autostrăzii se intalnesc zone impădurite la pozitiile kilometrice din tabelele de mai jos.

Mentionăm faptul ca in aceste zone a fost prevazuta imprejmuirea traseului cu plasa de sarma H=1,80 - 2,6 m, pe restul tarseului inaltimea imprejmurii fiind H = 1,5m.

In Anexa 11 (numai format electronic) sunt prezentate coordonatele STEREO 70 zonelor de padure care vor fi defrisate.

Zone umede (terenuri moi)

Pe baza cartariii geologice in culoarul autostrazii au fost identificate zone cu umiditate excesiva si zone inundabile.

De-a lungul aliniamentului autostrăzii intre Târgu Neamţ şi Iasi au fost identificate mai multe zone cu exces de umiditate, în care se dezvoltă o abundentă vegetaţie de baltă, care au, în majoritatea cazurilor, un aspect de mlaştină şi în care se dezvoltă, adeseori, vegetaţie hidrofilă specifică (stuf şi pipirig), care subliniază caracterul de lungă durată al băltirilor.

• Km 9+565 – km 21+610

• Km 28+400-km 29+360

• Km 61+520

• Km 85+446 – km 86+625

• Km 86+785 - km 87+010

• km 210+931 (km 0+000) - km 211+431 (km 0+500)4

• km 221+581 (km 10+650) - km 221+931 (km 11+000)

• km 225+431 (km 14+500) - km 225+831 (km 14+900)

• km 232+231 (km 21+300) - km 232+331 (km 21+400)

4 Sectorul 3 Tg. Neamt - Iasi


Iunie 2012 79 /336

• km 236+831 (km 25+900) - km 236+931 (km 26+000)

• km 262+066 (km 51+135) - km 268+531 (km 57+600)

• km 276+931 (km 66+000) - km 277+131 (km 66+200)

• km 277+581 (km 66+650) - km 277+781 (km 66+850)

• km 282+931 (km 72+000) - km 283+101 (km 72+170)

• km 287+781 (km 76+850) - km 288+931 (km 78+000)

Zone cu potenţial de alunecare

In lungul sectorului 3 au fost identificate mai multe zone cu potenţial de alunecare, zone creeping (alunecări de suprafaţă), alunecări de adâncime, pe următoarele sectoare (aproximativ):

• km 229+681 (km 18+750)4

• km 239+431 (km 28+500)

• km 249+731 (km 38+800)

• km 250+131 (km 39+200)

• km 250+731 (km 39+800)

• km 251+756 (km 40+825)

• km 252+281 (km 41+350)

• km 252+931 (km 42+000)

• km 274+331 (km 63+400)

• km 283+181 (km 72+250)

• km 283+381 (km 72+450)

Selectarea acestor zone s-a bazat în special pe observaţiile vizuale efectuate în timpul vizitelor pe teren – aspectul vălurit al terenului, suprafeţe de desprindere, poziţia înclinată a vegetaţiei arboricole şi degradări ale terenului.

Zone locuite

Pentru realizarea autostrăzii va fi necesara demolarea unor construcţii (case şi/sau anexe)

Tabel 3.6.4.2

Nr. crt.

Judet Teritoriu

Total constructii

Total suprafata

Constructie civila

Anexa

(buc.) (mp) (buc.) (buc.)

1

Mures

Miercurea

Nirajului 13 1222.5 8 5

2 Bereni 1 10.05 0 1

3 Sarateni 4 130.62 1 3

TOTAL JUDET MURES 18 1363.17 9 9


Iunie 2012 80 /336

1 Harghita

Praid 25 986.34 14 11

2 Joseni 24 815.23 9 15

3 Lazarea 0 0 0

4 Ditrau 10 8344 3 7

5 Tulghes 32 9739 18 14

TOTAL JUDETUL HARGHITA 91 19884,57 44 47

1 Neamt Grinties 30 1106 13 17

2 Ceahlau 0 0 0 0

3 Poiana Teiului 33 1894 20 13

4 Pipirig 3 80 0 3

5 Vanatori

Neamt 0 0 0 0

6 Agapia 9 1208 5 4

TOTAL JUDET NEAMT 75 4288 38 37

1 IASI Ion Neculce 2 95 2 0

2 Tg. Frumos 2 142 1 1

3 Bălţaţi 10 916 7 3

4 Leţcani 8 523 7 1

5 Popricani 3 385 3 0

TOTAL JUDET IASI 25 2061 20 5

TOTAL

AUTOSTRADA TARGU MURES

– IASI

209 27.596,74 111 98

Tabel 3.6.4.3

Distante intre ax autostrada si cele mai apropiate locuinte

Localitatea Partea autostrazii

Distanta intre localitate si

axul autostrazii (m) Comuna Gheorghe Doja, sat

Gheorghe Doja

dreapta 1350

Comuna Gheorghe Doja, sat

Ilieni

dreapta 700

Comuna Craciunesti , sat dreapta 630


Iunie 2012 81 /336



axul autostrazii (m) Cinta

Comuna Craciunesti, sat

Craciunesti

stanga 200-370

Comuna Craciunesti , sat

Cornesti

dreapta 30-350

Comuna Acatari, sat Stejaris stanga 1190

Comuna Acatari, sat Gruisor dreapta 790

Comuna Acatari, sat Acatari stanga 1250

Comuna Acatari, sat

Murgesti

stanga 1500

Comuna Acatari, sat Roteni dreapta 570

Comuna Pasareni, sat

Pasareni

stanga 940


Galateni

dreapta 246 -360


Bolintineni

stanga 950

Comuna Galesti, sat Galesti stanga 1000

Comuna Galesti, sat Troita dreapta 330-450

Comuna Galesti, sat

Adrianul Mic

dreapta 1020

Oras Miercurea Nirajului, sat

Dumitrestii

stanga 264-340

Oras Miercurea Nirajului stanga /dreapta 10 - 340

Comuna Bereni, sat Drojdii dreapta 72-380

Comuna Bereni, sat Bereni stanga 20-170

Comuna Bereni, sat Bara stanga 1200

Comuna Magherani, sat

Torba

stanga 340

Comuna Magherani, sat

Magherani

stanga 50-300

Comuna Chibed dreapta 790

Comuna Sarateni stanga 30-360

Oras Sovata stanga 600

Comuna Praid, Praid dreapta 230-1000

Comuna Praid, sat Bucin Stanga/dreapta 100


Iunie 2012 82 /336



axul autostrazii (m) Comuna Joseni, sat Bucin dreapta 1000

Comuna Joseni, sat Borzont dreapta 4000

Comuna Lazarea dreapta 1100

Sector 2

Localitatea Partea

autostrazii


axul autostrazii (m)

Comuna Ditrau, jud Harghita stanga 400

Comuna Tulghes, jud

Harghita

stanga 0

Comuna Grinties, jud Neamt stanga 0

Comuna Ceahlau, jud Neamt dreapta 10

Comuna Poiana Teiului, jud

Neamt

dreapta 0

Comuna Pipirig, jud Neamt stanga 200

Comuna Vanatori Neamt, jud

Neamt

stanga 10.000

Comuna Agapia, jud Neamt dreapta 500

Comuna Grumesti, sat

Topolita, jud Neamt

dreapta 500

Oras Targu Neamt, sat

Humulestii Noi, jud Neamt

stanga 400

Comuna Petricani, jud

Neamt

Stanga+dreapta 900

Comuna Urecheni, jud

Neamt

Dreapta+stanga 500

Comuna Timisesti, jud

Neamt

stanga 10.500

Comuna Pastraveni, jud

Neamt

dreapta 4.250


Iunie 2012 83 /336

Sector 3

Localitatea Partea

autostrazii


axul autostrazii (m)

Motca stanga 4000

Boureni stanga 400

Soci dreapta 300

Sodomeni stanga 200

Bratesti dreapta 1400

Pascani stanga 1400

Stolniceni Prajescu dreapta 200

Helesteni dreapta 700

Movileni dreapta 400

Crivesti dreapta 600

Costesti stanga 900

Dadesti dreapta 200

Targu Frumos dreapta 1300

Razboieni dreapta 1300

Valea Oilor stanga 400

Baltati dreapta 800

Sirca dreapta 100

Budai dreapta 700

Podu Iloaiei stanga 150

Holm dreapta 700

Letcani dreapta 600

Bogonos dreapta 900

Horlesti stanga 500

Vulturi dreapta 2000

Moinesti stanga 400

Zone de protectie sanitară

Sector 1

Zona localitatii Miercurea Nirajului

In localitatea Miercurea Nirajului, la nord de aceasta, Primaria are un proiect pentru alimentarea cu apa a localitatii.

Sistemul de alimentare cu apa este alcatuit din: captare de apa cu priza de mal pe raul Nirajul Mare, aval de bazinul disipator al barajului Valea, statie de tratare, rezervoare de inmagazinare, aductiune si retea de distributie.

Dupa excutia lucrarilor, va fi instituita zona de protectie sanitara aferenta sistemului de alimentare cu apa.


Iunie 2012 84 /336

Pentru captarea de apa, zona de protectie sanitara va fi de 250m in amonte, 50m aval si 50m lateral. De asemenea, pentru baraj este instituita o zona de protectie de 200m.

In aceasta zona, traseul autostrazii trecea initial pe la nord de localitate, dar pentru a se tine seama de proiectele comunitatii locale, pentru a nu se afecta cimitirele din zona si pentru a favoriza dezvoltarea localitaii in aceasta directie, traseul a fost modificat, trecand pe la sud.

Zona localitatii Praid

In localitatea Praid alimentarea cu apa este realizata din sursa de suprafata, captarea fiind din raul Tarnava Mica (zona km 53+450 al autostrazii, pe partea dreapta a acesteia). Intre captarea de apa si autostrada, trece drumul national DN 13B, distanta intre captare si autostrada fiind de cca. 120m.

Pentru captarile din cursurile de apa zona de protectie sanitara cu regim sever se determina functie caracteristicile locale ale albiei. Dimensiunile minime ale acesteia sunt de:a) 100 m, pe directia amonte de priza.b) 25 m, pe directia aval de ultimele lucrari componente ale prizei;c) 25 m lateral, de o parte si de alta a prizei.

Inmagazinarea apei se realizeaza in rezervoarele amplasate in zona km 51+850 a autostrazii, pe partea dreapta a acesteia.

Traseul autostrazii nu va afecta sistemul de alimentare cu apa al localitatii, axul fiind mutat local in aceasta zona in scopul protejarii rezervoarelor existente. Traseul autostrazii trece la o distanta de cca. 110m de unul dintre rezervoarele de apa potabila. Rezervoarele sunt supraterane.


Iunie 2012 85 /336

Zona localitatii Lazarea

Pe teritoriul judetului Harghita, catre finalul traseului, autostrada trece prin apropierea Monumentului Comemorativ in amintirea luptelor cu tatarii din 1657, cod LMI-HR-IV-m-B-13021 conform Listei monumentelor istorice din anul 2004. Aceste monument, a fost mentionat si in Certificatul de Urbanism nr. 136 din 20.07.2010, eliberat de Consiliul judetean Harghita.

Conform Legii Nr. 422 din 18 iulie 2001, republicată, privind protejarea monumentelor istorice: pana la instituirea zonei de protecţie a fiecărui monument istoric potrivit art. 9 se consideră zonă de protecţie, suprafaţa delimitată cu o rază de 100 m în localităţi urbane, 200 m în localităţi rurale şi 500 m în afara localităţilor, măsurată de la limita exterioară, de jur-împrejurul monumentului istoric.

In aceasta zona, autostrada traversand terenuri situate in extravilanul localitatii, zona de protectie a monumentului este de 500m, in jurul acestuia.


Iunie 2012 86 /336

In urma solicitării IPTANA, S.C APAVITAL Iasi şi Compania Judeteană APA SERV S.A. au pus la dispoziţie planşele cu delimitarea perimetrelor de protecţie hidrogeologica pentru sursa de alimentare cu apă ce o exploatează (vezi plansele anexate).

Din datele puse la dispozitie de S.C APAVITAL Iasi şi Compania Judeteană APA SERV S.A a rezultat că traseul autostrăzii intra in perimetrul de protecţie hidrogeologică de la Timişeşti intre km 203+376 si 211+126.

Traseul autostrăzii nu trece prin zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie şi nici prin cea cu regim sever, nu afectează frontul de captare Zvonoreşti, staţia de tratare Timişeşti cu priza de mal râu Moldova, toate acestea aflându-se amonte faţă de traseul acestuia.


Iunie 2012 87 /336

Lista monumentelor istorice si a siturilor arheologice este prezentata in Anexa 9.

3.6.5 Alternative de traseu studiate

In anul 2008 a fost intocmit un Studiu de Prefezabilitate, de catre IPTANA SA, studiu in urma caruia a fost ales un culoar pentru traseul autostrazii Tg. Mures – Iasi.

Pentru stabilrea culoarului autostrazii, in cadrul Studiului de Traseu au fost analizate 3 variante principale precum si legaturi intre ele:

- Varianta 1: Tg-Mures – Sovata – Gheorghieni – Cheile Bicazului – Piatra Neamt – Sabaoani – Tg-Frumos – Iasi

- Varianta 2: Tg-Mures – Reghin – Ditrau – Tulghes – Poiana Largului – Cracauani – Pascani – Tg-Frumos - Iasi

- Varianta 3: Tg-Mures – Reghin – Ditrau – Tulghes – Poiana Largului – Tg-Neamt – Pascani – Tg-Frumos - Iasi

In urma analizei multicriteriale a acestor variante a rezultat urmatorul traseu care a fost avizat in cadrul CTE – CNADNR SA in data de 02.10.2009: Targu Mures – Sovata – Ditrau – Tulghes – Poiana Largului – Targu Neamt – Targu Frumos – Iasi.

Varianta finală de traseu a fost selectată pe baza următoarelor criterii:

Ø Minimizarea traversarii zonelor cu construcţie dificilă

Ø Impact minimal asupra mediului , în special asupra zonelor protejate (parcuri naturale, sit-uri Natura 2000, rezervaţii naturale etc.) dar si asupra agriculturii, in special a livezilor şi viilor


Iunie 2012 88 /336

Ø Evitarea zonelor unde s-a identificat teren instabil

Ø Evitarea zonelor cu o densitate mare a populaţiei

Ø Evitarea zonelor de importanţă arheologică

Ø Risc minim de securitate

Ø Reducerea costului total.

Descrierea variantelor de traseu analizate se află in Anexa 7.

De menţionat că după alegerea culoarului fiecare proiectant pe sectorul lui a facut o analiză multicriterială ce a avut la bază urmatoarele considerente:

Ø Asezari umane:

• Demolari,

• Proiecte de dezvoltare,

• Cimitire,

• Nivel de zgomot, calitate aer.

Ø Folosinta terenului (zone impadurite, terenuri agricole),

Ø Arii naturale protejate (SPA-uri situri de protectie avifaunistica, SCI-uri situri de interes comunitar),

Ø Apa de suprafata.

Analiza comparativa privind impactul pe care il va exercita autostrada asupra mediului pentru asezari umane, a avut la baza urmatoarele elemente:

Ø Demolari, existenta cimitire in vecinatatea traseului

Ø Proiecte de dezvoltare,

Ø Nivel de zgomot si calitatea aerului.

Un criteriu important de care s-a tinut cont la compararea variantelor a fost impactul social pe care autostrada il va avea asupra asezarilor umane, identificandu-se constructiile posibil a fi demolate, cimitirele din zona traseului autostrazii precum si proiectele in derulare sau viitoare pe care le au Primariile localitatilor.

Demolarea sau stramutarea unor gospodarii sau cimitire reprezinta un impact social negativ important.

Pe parcursul elaborarii proiectului si a studiului de impact asupra mediului si in cadrul procesului de consultare a autoritatilor si populatiei din zonele traversate, traseul se va stabili astfel incat sa se evite pe cat posibil demolarile.

3.7. Caracteristicile impactului potenţial

Impactul potenţial trebuie analizat atat in perioada de realizare a autostrăzii, precum şi in cea de operare, caracteristicile acestuia, factorii asupra cărora acţionează, precum şi măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului fiind evidenţiate pentru toate tipurile de activităţi.

Impactul potenţial al organizării de şantier, incluzând luarea în considerare a zgomotului şi vibraţiilor, este prezentat în cap. 7.

Impactul semnificativ se inregistrează în perioada de constructie a autostrăzii, in special ca urmare a ocupării definitive a unei mari suprafeţe de teren, defrişări de pădure, relocari de drumuri, demolarea unor locuinte si/sau anexe din gospodării.


Iunie 2012 89 /336

Pe perioada de operare a autostrăzii un impact semnificativ se poate inregistra numai in cazul unor accidente grave in care sunt implicate substante periculose. In rest circulatia vehiculelor rutiere va avea un impact moderat asupra aerului, apelor de suprafata, biodiversitaţii şi populaţie prin masurile impuse de proiectant.

3.7.1 Impactul potenţial asupra apei

Influenţa istorică a traficului asupra calităţii apelor curgătoare din zonă este considerată a fi redusă. Se asteapta ca prin îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie calitatea apelor de suprafata sa nu fie influentata semnificativ, dar prin cumularea cu celelalte surse de poluare existente in prezent la nivel local calitatea apei sa fie oarecum influentata negativ. Toate masurile de diminuare a impactului propuse si avizate prin Avizele de gospodarire a apelor vor reduce substantial impactul negativ din perioada de constructie dar si din perioada de exploatare.

a) Perioada de construcţie

In perioada de construcţie impactul asupra apei se va resimti atat asupra apelor de suprafata cat si asupra apelor subterane.

Impactul construcţiei autostrăzii asupra apei subterane se exercita mai puternic in zonele cu panza freatică ridicată, unde este posibila modificarea regimului natural de scurgere si a indicatorilor de calitate. Drenajul drumului si excavatiile pot determina scăderea nivelului pânzei de apa subterană in zonele adiacente, in timp ce rambleele si structurile pot ridica nivelul pe directiile curentilor naturali de scurgere.

Impactul autostrazii asupra calitatii panzei freatice depinde in mare masura de adancimea la care se afla aceasta si de gradul de autoepurare, acesta depinzand de tipul solului din zona respectivă.

În ceea ce priveşte posibilitatea de poluare a stratului freatic, prin stocarea hidrocarburilor (carburanţi, uleiuri), vopselelor, diluanţilor, amorsei pentru mixtura asfaltică în rezervoare etanşe şi întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) se apreciază că şi aceasta va fi relativ redusă, deorece se va impune depozitarea acestora numai în locurile special amenajate (pe platforme de beton, prevăzute cu şanţuri de gardă şi decantoare pentru reţinerea pierderilor).

Exploatările de balast şi excavaţiile pentru fundaţii

Exploatările de balast din albiile cursurilor de apă produc un puternic impact asupra acestora prin modificarea vitezei de curgere şi adâncimei apei ca urmare a realizării de gropi sau depuneri de materiale de construcţii şi balast pe fundul apei. Acestea pot avea drept consecinţe:

§ producerea de inundatii în zone în care în mod natural astfel de evenimente nu se întâmplau;

§ distrugerea unor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, în cazul existenţei acestora, sau afectarea altor lucrări din zonă;

§ deteriorarea talvegului şi a malurilor cursului de apă;

Tot in perioada de construcţie, va creşte încărcarea cu aluviuni a apei datorită excavaţiilor pentru fundaţiile podurilor. Acest tip de lucrări trebuie să se efectueze rapid şi eficient, sub directa supraveghere a inginerului de şantier, astfel încât poluarea apelor de suprafaţă si fie minimă.

De asemenea, există riscul producerii unei poluări locale a apelor cu material în suspensie. Suspensiile din apă sunt minerale şi organice şi pot fi autohtone şi alohtone. Cele minerale constau în particule de nisip, mâl, iar cele organice părţi sau chiar organisme moarte şi substanţe organice


Iunie 2012 90 /336

solvite. Importanţa lor ecologică este dată de faptul că servesc drept hrană pentru cele mai mici organisme animale.

Tulburarea solului acvatic duce la creşterea bruscă a concentraţiei de suspensii în apă, dispersia şi liniştirea lor fiind întârziată de existenţa unor curenţi sau a unor factori perturbatori care să încetinească mult aceste procese.

O cantitate mai mare de materii aflate în suspensie pentru o perioadă mai îndelungată de timp, rezultat al unei acţiuni repetate pe fundul apei, poate împiedica pătrunderea luminii în adâncime. Lipsa radiaţiei solare afectează procesul de fotosinteză din organismele acvatice.

Particulele aflate în suspensie pot fi readuse pe fundul albiei fie prin depunere gravitaţională (liniştire), fie prin alegerea unui alt loc de depunere, datorită mobilităţii lor.

Substanţele organice din materialul aflat în suspensie pot absoarbe oxigenul disponibil din apele mediului înconjurător şi pot crea local condiţii de viaţă neadecvate pentru multe animale acvatice.

Tulburarea sedimentelor presupune şi o potenţială readucere în soluţie a unor compuşi toxici, ce pot determina contaminarea sau pot cauza moartea diverselor specii (pestii.

Se apreciază că impactul exploatării de balast asupra corpurilor de apă nu poate fi evitat în totalitate, dar poate fi diminuat prin măsurile propuse. Acest impact se manifestă numai pe perioada lucrărilor. Se poate manifesta şi după terminarea lucrărilor dacă în albie rămân gropi, de mari adâncimi şi dimensiuni.

Deoarece autostrada traversează cursuri de apă, este posibil să apară o poluare accidentală a acestora pe perioada în care activitatea de şantier se desfăşoară în zona traversării. Aceasta poate apare în special ca urmare a:

- întretinerii defectuoase a utilajelor şi maşinilor;

- pierderi de mortar în cursul de apă;

- gospodăririi defectuoase a deşeurilor, precum şi a substanţelor toxice şi periculoase.

Prin deversarea accidentală a carburanţilor, uleiurilor sau materialelor de construcţii se poate produce poluarea mediului acvatic, care poate avea consecinţe grave asupra ecosistemului acvatic, datorită peliculelor formate pe apele de suprafaţă în apropiere de mal, unde debitul de curgere scade, prezenţa acestora în aval putând avea impact asupra unor zone depărtate.

Impactul asupra apelor trebuie privit şi sub aspectul creşterii turbidităţii apei în zona lucrărilor cu efectele deja prezentate. Aceste impacte sunt de scurtă durată şi se manifestă numai pe perioada de construcţie.

Efectuarea de lucrări în malurile apelor poate conduce la distrugerea unor biotopi şi la o retragere a ihtiofaunei către zone mai puţin favorabile.

Traficul rutier ce deserveşte şantierul

Se apreciază că emisiile de substanţe poluante (provenite de la traficul rutier specific şantierului, de la manipularea şi punerea în operă a materialelor) care ar putea ajunge direct sau indirect în apele de suprafaţă sau subterane nu sunt în cantităţi importante şi nu modifică încadrarea în categorii de calitate a apei.

Organizarea de şantier

Pentru apele uzate care vor rezulta de la organizările de şantier se impune respectarea limitelelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în resursele de apă stabilite conform NTPA – 001, în cazul în care acestea se vor evacua după epurare într-un curs de apă din apropierea organizărilor. Dacă acestea se vor evacua în reţeaua de canalizare existentă a unei localităţi din vecinătate, concentraţiile maxime admisibile vor fi cele stabilite de NTPA – 002 “Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor”.


Iunie 2012 91 /336

Impactul global în perioada de construcţie este caracterizat ca fiind minor, pe termen scurt şi cu efect local sau regional.

Chiar daca amplasamentul organizarilor de şantier sau depozitelor permanente nu sunt definitiv stabilite, principalele surse de poluare aferente acestora se referă la apele pluviale colectate de la depozitele temporare de materiale de construcţie. Se considera ca amplasarea fiecărei organizări de şantier pe câte o suprafata circa 5 ha va fi suficienta. Se recomandă amplasarea organizărilor de şantier in proximitatea unei aglomerari urbane, mai ales in zona nodurilor rutiere, acolo unde in final terenul va fi ocupat de bretele nodurilor, sau în zona unei viitoare parcări de pe traseul viitoarei autostrăzi, având folosinţa actuală de păşune sau teren agricol. Organizarile de santier nu pot fi amplasate pe malurile raurilor si paraurilor de pe traseu.

În alegerea locului de amplasare a organizărilor de şantier va trebui să se ţină seama de impactul şantierelor şi de consecinţele acestora asupra mediului acvatic în legătură directă cu vulnerabilitatea mediului din zona analizată. În grupul de probleme se încadrează:

ü toate riscurile de poluare a apei, de suprafaţă sau de adâncime, datorate deversării de substanţe poluante în zona de servicii a şantierului de construcţii (uleiuri, carburanţi, descărcări materiale etc.) şi pe drumurile folosite de mijloacele de transport;

ü poluarea apelor datorită spălării staţiilor de betoane;

ü deversarea neautorizată a apelor uzate generate pe şantiere.

În acest caz, impactul asupra ecosistemelor acvatice va fi redus, mai ales dacă stocurile de materiale de construcţie sunt bine protejate (şanţuri de gardă la platformele de depozitare a materialelor de construcţii; depozitarea carburanţilor în spaţii protejate).

b) Perioada de exploatare şi întreţinere

Poluarea in perioada de operare a autostrazii depinde de traficul desfasurat pe acesta. Totodata este de amintit faptul ca, o corelare directa numai cu volumul de trafic nu este relevanta, existand o serie de alti factori ce influenteaza magnitudinea impactului. Dintre acesti factori mentionam: directia vantului, nivelul de precipitatii, starea de intreţinere a drumului, topografia terenului, pH-ul solului, prezenta si concentratia substantelor organice, etc., intrucat apele pluviale vor fi preluate de santuri, impactul asupra apelor subterane se apreciaza ca fiind nesemnificativ.

Functie de caracteristicile zonei si adancimea la care se gaseste panza freatica, impactul poate fi mai puternic sau mai redus.

In ceea ce priveste regimul natural de scurgere a apelor de suprafata, se apreciaza ca acesta nu va fi afectat, intrucat in proiect au fost prevazute constructii pentru epurarea apelor: bazine de sedimentare si separatoare de hidrocarburi.

In zona parcarilor, Centrului de intretinere si coordonare, Punctelor de sprijin pentru intretinere, Centrului de control al tunelurilor, Spaţiilor pentru servicii propuse, unde se considera ca apele pluviale pot fi impurificate cu eventuale scurgeri de produse petroliere datorate unor eventuale schimburi de ulei (ocazional), aceste ape pluviale vor fi colectate si transportate gravitational prin tuburi de beton simplu spre decantoare-separatoare de produse petroliere mineral unde vor fi preepurate (eficienta de 95%) inainte de evacuarea in emisar.

Totodată apele menajere provenite de la Centrul de intretinere si coordonare, Punctele de sprijin pentru intretinere, Centrul de control al tunelurilor, Spaţiile pentru servicii propuse vor fi colectate si transportate gravitational prin tuburi de beton simplu spre statii mecano-biologice, de unde vor fi evacuate în chesoanele statiilor de pompare ape uzate de unde vor fi evacuate in emisar.


Iunie 2012 92 /336

Pentru colectarea apelor pluviale de pe platforma autostrăzii au fost prevăzute prin proiect santuri laterale betonate, rigolele si casiurile care având in vedere relieful, asigurarea vitezei de inamolire si dotarea podetelor cu camere de cadere, eficienta decantarii particulelor solide transportate de aceste ape in sistemul de drenaj proiectat va fi de circa 80-85% (sedimentarea se va realiza la viteze de curgere sub 0,2-0,3m/s). Totodată anterior evacuării în emisari apele vor fi preepurate în decantaore-separatoare de produse petroliere. Aceste măsuri şi lucrări se considerata suficiente pentru preepurarea apelor colectate în vederea evacuării lor în apele de suprafaţă sau pe terenurile adiacente (apele preepurate vor respecta prevederile NTPA 001 şi a condiţiilor impuse de Administraţia Naţională “Apele Române”şi STAS-ul 9450/88 privind condiţiile de calitate pentru apele folosite pentru irigatii)

Exploatarea drumului poate avea efecte pozitive asupra sistemului hidrologic din zona analizată (îmbunătăţirea calităţii apelor subterane sau de suprafaţă) datorită:

§ colectarii riguroase a apelor pluviale,

§ ameliorarii eroziunii solului,

§ diminuarii încărcării cu particule solide;

§ creşterii fluenţei circulaţiei, cu efecte benefice asupra reducerii emisiilor de poluanţi, respectiv asupra poluării prin apele pluviale.

3.7.2 Impactul potenţial asupra aerului


Executia lucrarilor constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de praf, iar pe de alta parte, sursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate) atat in motoarele utilajelor, cat si a mijloacelor de transport folosite.

Activitatea de constructie poate avea, temporar (pe durata executiei), un impact local asupra calitatii atmosferei. Impactul asupra aerului este semnificativ in cadrul Bazei de productie datorita functionarii statiilor de asfalt si betoane.

Funcţie de specificul activităţilor ce se vor desfăşura pentru construcţia autostrăzii, activităţile generatoare de impact sunt:

§ Activitati desfăşurate în cadrul organizărilor de şantier

§ Activitati desfăşurate în amplasamentul gropilor de imprumut.

§ Activitati desfăşurate în amplasamentul lucrărilor (construcţia terasamentelor şi a sistemului rutier, a lucrărilor de artă şi de pe traseu (poduri, podeţe), a canalelor de colectare a apelor pluviale).

§ Traficul aferent lucrărilor de constructii.

In general activitatea de execuţie a unei căi rutiere reprezintă o importantă sursă de poluare a atmosferei cu praf, putând avea un impact temporar substanţial asupra calităţii aerului din zona amplasamentului.

Sursele aferente acestor activităţi sunt surse libere (degajare de praf), emisiile nefiind normate nici pe plan intern şi nici pe plan internaţional. Exploatarea gropilor de împrumut se estimează a fi continuă pe toată perioada de exploatare. La emisiile de praf se adaugă emisiile generate de traficul auto implicat în transportul materialelor şi emisiile de la utilajele ce activează în groapa de împrumut. Din acest motiv, zona de impact maxim a acestora va fi în general extrem de restrânsă şi va fi reprezentată de zona drumului şi de imediata vecinătate a acesteia, valorile concentraţiilor datorate activităţilor de construcţie scăzând rapid cu creşterea distanţei faţă de axul drumului, excepţie făcând doar construcţia podurilor, pasajelor sau viaductelor cu cele mai mari înălţimi. În zonele tunelurilor, valorile concentraţiilor vor fi mai ridicate la intrările/ieşirile acestora,


Iunie 2012 93 /336

datorită faptului că emisiile în atmosferă asociate cu activităţile de construcţie în tuneluri vor fi distribuite în aceste zone.

Impactul local asupra calităţii aerului, datorat realizării diferitelor tronsoane de drum, va avea un caracter temporar, fiind limitat la perioada de desfăşurare a lucrărilor de construcţie a tronsoanelor respective. De asemenea, schimbarea în timp a poziţiei surselor de emisie (datorită deplasării frontului de lucru) determină un impact local redus pe termen lung şi scăderea probabilităţii de apariţie a unor valori mari ale concentraţiilor pe termen scurt.

Există o probabilitate de depăşire pe termen foarte scurt a concentraţiei maxime admisibile pe 30 de minute pentru TSP, datorită activităţilor de construcţie, însă eventualele depăşiri pot avea loc doar pe arii foarte restrânse, aflate strict în zona drumului sau în imediata vecinătate a acestuia. Pe termen lung, aportul construcţiei autostrăzii la poluarea cu particule devine mult mai puţin semnificativ.

Pentru ceilalţi poluanţi, valorile concentraţiilor datorate atât exclusiv activităţilor de construcţie, cât şi impactului cumulat al acestor activităţi cu valorile de fond, se vor situa sub valorile limită corespunzătoare, pe toate perioadele de mediere.

În zonele cu receptori sensibili (arii protejate şi localităţi), impactul activităţilor de construcţie a autostrăzii este redus, cele mai mari valori prognozate ale concentraţiilor poluanţilor în aceste zone fiind mai mici decât valorile maxime estimate pe întreaga grilă de calcul

Din analiza dispersiei poluanţilor pentru activităţi asociate cu organizarile de şantier, din proiecte similare, am putut trage următoarele concluzii:

• Impactul acestor activităţi va avea loc strict în interiorul perimetrului acestora şi în imediata vecinătate a acesteia. Impactul va fi temporar, fiind limitat la perioadele de desfăşurare a lucrărilor de construcţie.

• Deşi pe termen scurt există posibilitatea apariţiei unor valori locale relativ mari în cazul NO2, pe termen lung acest lucru nu va întâmpla, datorită caracterului intermitent al surselor de emisie.

• În cazul celorlalţi poluanţi, nu se va putea înregistra un impact semnificativ.


Analizând dispersia poluantilor pentru perioada de exploatare si intreţinere se pot trage următoarele concluzii:

Ø Datorită surselor de emisie nedirijate, cu înălţimi reduse, aflate aproape de nivelul solului - aferente traficului rutier, zona de impact maxim a acestora va fi în general extrem de restrânsă şi va fi reprezentată de zona drumului şi de imediata vecinătate a acesteia, valorile concentraţiilor datorate traficului rutier scăzând rapid cu creşterea distanţei faţă de axul drumului, excepţie făcând doar tronsoanele de pod, pasaj sau viaduct cu cele mai mari înălţimi.

3.7.3 Impactul potenţial asupra solului şi subsolului

a) Perioada de constructie

Perioadei de constructie îi sunt asociate numeroase puncte de impact asupra solului, directe sau prin intermediul mediilor de dispersie a poluanţilor.

Astfel, în perioada de constructie au loc o serie de modificări în calitatea şi structura solului şi subsolului ca urmare a ocupării unor suprafeţe cu organizarea de şantier, gropile de împrumut şi ampriza viitoarei căi rutiere.

Formele de impact identificate în această perioadă pot fi:


Iunie 2012 94 /336

a) Decaparea stratului de sol vegetal şi realizarea unui profil artificial în ampriza căii de rulare.

b) Deteriorarea profilului albiei râului prin exploatarea balastului din aceasta

c) Deteriorarea profilului solului pe adâncime de circa 5 m prin exploatarea gropii de împrumut

d) Apariţia fenomenelor de eroziune a solului

e) Betonarea unor suprafeţe din ampriza lucrării sau din organizarea de şantier

f) Pierderea caracteristicilor naturale ale solului fertil prin depozitarea neadecvată a acestuia în haldele de sol rezultate din decopertări

g) Poluări accidentale cu hidrocarburi sau alte substanţe, precum şi cu ape uzate fecaloid - menajere

h) Depozitarea necontrolată a deşeurilor, a materialelor de construcţii, a deşeurilor tehnologice

i) Modificări calitative şi cantitative ale circuitelor geochimice locale

La acestea se adaugă impactul provocat de emisiile în atmosferă atât ca urmare a activităţilor din zona gropilor de împrumut, organizării de şantier şi al amplasamentului lucrărilor, cât şi a traficului asociat.

În general impactul realizării unei căi rutiere asupra solului depinde de înălţimea terasamentelor şi de natura terenurilor folosite la terasamente. Efectele impactului, strict locale, pot fi la originea unor modificări ale condiţiilor de scurgere a apelor la suprafaţa terenului (datorită fenomenelor de tasare şi de convergenţă). În zonele unde astfel de riscuri sunt reale se vor lua măsuri de evitare a tasării solului de către utilaje la piciorul rambleurilor şi îmbrăcarea cu sol vegetal a taluzurilor.

Depunerea uscată sau umedă pe sol a oxizilor de azot poate conduce la creşterea acidităţii acestuia, determinând perturbări ale proceselor de regenerare, modificarea compoziţiei, eliberarea ionilor metalici, cu efecte negative asupra vegetaţiei şi a apei subterane.

După cum s-a menţionat, crearea de cariere şi gropi de împrumut necesită îndepărtarea pământului vegetal şi a altor straturi de suprafaţă, făcând terenul inaccesibil agriculturii, locuirii, recreerii, păşunatului etc., şi expunând solurile şi rocile de sub ele la acţiunea soarelui, climei, vântului etc.

Planurile de stabilire a surselor de nisip, pietriş sau rocă trebuie, bineînţeles, să se îndrepte spre amplasamentele unde există resursele dorite. Totuşi, trebuie avută în vedere valoarea terenurilor marcate pentru a fi distruse, în special atunci când sunt disponibile soluţii alternative pentru procurarea materialelor de construcţii.

Funcţiunile pierdute ale terenurilor includ utilizarea acestora ca terenuri cultivabile sau de păşunat, pierderea zonelor rezidenţiale existente sau potenţiale, pierderea cherestelei – dacă este acoperit cu copaci, sau a capacităţilor de paravânt şi pierderea capacităţilor de prevenire a eroziunii, care duce la o mai mare probabilitate de apariţie a surpărilor, a prafului purtat de vânt şi a alunecărilor de teren.

Pierderea capacităţii pământului vegetal şi a vegetaţiei de a reţine apele pluviale creşte rapiditatea şi volumul scurgerilor, producându-se astfel un mai mare potenţial de apariţie a inundaţiilor la un nivel mai mic în bazinul de recepţie.

b) Perioada de operare a autostrăzii

Sursele de poluare ale solului in perioada operationala a autostrazii sunt:

− emisiile de poluanti rezultate ca urmare a traficului rutier,

− apele pluviale care spala poluantii depusi pe platforma autostrazii,


Iunie 2012 95 /336

− deseurile solide si/sau apele uzate provenite de la spatiile de servicii.

Poluanţii care caracterizează calitatea aerului pe întreaga perioadă de exploatare sunt cei rezultaţi ca urmare a traficului auto. Dintre aceştia, NOx, SO2 şi metalele grele (în special Pb) sunt cei mai periculoşi pentru contaminarea solului.

Din cercetările de specialitate se semnalează clar că prezenţa metalelor grele în cantităţi mai mari decât limitele maxime admisibile ce influenţează negativ majoritatea proceselor care au loc în sol, modifică propietăţile fizico-chimice şi reduce activitatea biologică a solului. Solurile afectate au un procent mai mic de agregate şi o stabilitate hidrică scăzută a acestora ceea ce duce la creşterea susceptibilităţii la eroziune şi compactare.

Exploatarea autostrăzii se va face cu generarea unor concentraţii semnificative de poluanţi de-a lungul întregii perioade de funcţionare, poluanţi a căror efect direct şi indirect (cumulativ) asupra solului reprezintă principalul factor cauzator de dezagremente. Putem spune astfel că principala formă de impact asociată exploatării autostrăzii este impactul produs de traficul auto de pe autostradă.

Efectele acestor poluanţi la nivelul solului sunt variate, cele mai importante dintre ele fiind:

- modificarea pH – ului solului, urmare a depunerilor acide;

- acumularea metalelor grele în sol urmată de contaminarea biotei.

Din emisiile totale de poluanţi rezultaţi ca urmare a traficului desfăşurat pe autostradă, se estimează că 40% se vor depune pe distanţe de până la 100 m pe solul din ambele părţi ale carosabilului. Se va putea totodată delimita o zonă sensibilă ca fiind aceea cuprinsă pe o lăţime de 30 m în ambele părţi ale autostrăzii şi pe întreaga lungime a acesteia (aici va avea loc depunerea majorităţii cantităţilor de poluanţi).

În ţara noastră, până în prezent nu s-a evidenţiat poluarea terenurilor ca rezultat al circulaţiei rutiere. Concentraţiile de Pb, Ni, Zn,Cd în sol în vecinătatea drumurilor s-au încadrat în prevederile Ordinului 756/1997 privind evaluarea poluării mediului, respectiv au rezultat mai mici decât pragurile de alertă pentru soluri mai puţin sensibile.

In prezent CNADNR a redus semnificativ cantitatile de sare folosite pe drumurile nationale, trecand la folosirea intensiva a clorurii de calciu, in vederea reducerii riscurilor asociate (aport de cloruri in ape pluviale, agresivitate crescuta asupra elementelor construite, eventuale saraturari ale terenurilor adiacente zonelor de depozitare a amestecului sare/nisip). Se face mentiunea ca pentru intretinerea podurilor, in perioada de iarna, se foloseste exclusiv nisip.

În perioada de exploatare o problema ar putea fi depozitarea ilegală pe sol a deşeurilor rezultate de la activităţile care se vor desfăşura la marginea drumului. Colectarea şi depozitarea acestora va fi în sarcina angajatilor care vor intretine autostrada.

O sursă potenţială de poluare a solului în perioada de exploatare ar putea fi reprezentata de scurgerile accidentale de combustibil necesar funcţionării centralelor termice. Se apreciază că nu pot interveni schimbări în calitatea şi structura solului şi subsolui, decât în cazul unor deversări accidentale semnificative şi a neintervenţiei la timp a institutilor abilitate. Prin montarea rezervoarelor în cuve betonate şi betonarea zonelor adiacente riscul de poluare este minim.

Impactul anticipat se caracterizează global ca minor, cu componente pozitive, având în vedere fluentizarea traficului, reducerea ambuteiajelor, minimizarea consumului de carburanţi, reducerea timpului de deplasare, creşterea duratei de exploatare a autovehiculelor participante la trafic, cu impact regional pe termen lung.

3.7.4 Impactul potenţial asupra biodiversităţii

Traseul autostrazii Tg. Mureş – Iaşi va străbate în mare parte habitate de zone deschise reprezentate în principal de terenuri agricole, pajişti şi păduri de luncă sau de coastă şi platouri. De asemenea va traversa arii protejate sau va trece prin apropierea altor cateva.


Iunie 2012 96 /336

Detalierea acestora este facuta in Anexa 8.

Astfel, de-a lungul traseului autostrăzii există perimetre în care valoarea biodiversităţii este redusă, ecosistemele fiind antropizate, degradate, dar şi perimetre caracterizate prin prezenţa de elemente de floră şi faună valoroase din punct de vedere ştiinţific şi protectiv. În zona studiată habitatele antropice sunt dominante.

Zona propusă ca traseu pentru autostradă este ocupată preponderent de terenuri agricole (majoritatea cultivate cu cereale si puţine rămase necultivate), dar există numeroase zone de pajişti (păşuni şi fâneţe – sporadice în toată zona de interes), precum şi numeroase suprafeţe cu vegetaţie naturală, de interes conservativ (în special pajiştile xerofile sau cele higrofile, zăvoaiele de sălcii şi plopi etc.), o parte dintre acestea fiind incluse în situri Natura 2000. (cca 100 km din cei 289 km ai autostrazii).


În perioada de construcţie a unei căi rutiere se înregistrează următoarele tipuri de impacte asupra vegetaţiei şi faunei terestre:

Ø Înlăturarea componentelor biotice de pe amplasament prin lucrările desfăşurate (decopertare, betonare);

Ø Fragmentarea habitatelor naturale;

Ø Reducerea productivităţii biologice prin creşterea gradului de poluare (aer, zgomot) în zonă.

Înlăturarea componentelor biotice

Lucrările de construcţie specifice drumurilor necesită ocuparea unor suprafeţe de teren cu lucrările de şantier propriu-zise, organizarea de şantier, gropile de împrumut, drumurile de legătură. Toate acestea sunt de natură să înlăture în totalitate elementele naturale din amplasament, producând o diminuare considerabilă a cantităţii de biomasă disponibilă la nivelul zonei analizate.

Daca din punct de vedere chimic, poluarea aerului nu va fi periculoasă pentru vegetatie, poluarea cu particule in suspensie (praf) poate avea insa efecte negative. Acestea se manifesta cu preponderenta in perioadele secetoase, lipsite de precipitatii si pe suprafete limitate ca extindere. Praful se depune pe frunze si reduce intensitatea proceselor de fotosinteza, respiratie si transpiratie. Plantele nu se dezvoltă normal, producţiile realizate sunt reduse. Efectul asupra pădurilor este mai puţin vizibil. Concentratiile mari de praf în aer se manifestă insa pe perioade limitate de timp.

Asupra faunei actionează negativ alte impacturi specifice santierelor de constructii, respectiv zgomotul, circulatia utilajelor si mijloacelor de transport, impiedicarea accesului in unele zone etc.

Fragmentarea habitatelor naturale

Prin fragmentarea habitatelor naturale se produc “efecte secundare” în structura biocenozei locale. Sunt afectate în special speciile de talie mică care suferă o reducere a densităţii spaţiale. Nu este afectată însă densitatea lor pe fragmente de habitat. De asemenea se poate modifica raportul între speciile pradă şi prădător, primele având condiţii de dezvoltare mai bune în lipsa prădătorilor.

În timpul perioadei de construcţie vor apare situaţii pe termen scurt de stress chimic asupra vegetaţiei, datorate expunerii la impurificarea cu NOx pe distanţe de până la 200 m faţă de amplasamentul autostrăzii, de amplasamentul gropii de împrumut şi de drumurile de acces.

De asemenea, condiţii de stress chimic asupra vegetaţiei, generate de nivelurile concentraţiilor de NO2 şi de SO2 vor apare în vecinătatea organizării de şantier până la distanţe de 150-200m.

Concentraţii de NOx în aer care să prezinte riscuri pentru unele specii de animale pot fi întâlnite pe o distanţă de 50 m în jurul gropii de împrumut, pe perioada exploatării acesteia, pe o


Iunie 2012 97 /336

distanţă de circa 100 m de ambele părţi ale amplasamentului autostrăzii în timpul concentrării maxime a lucrărilor de constructie, precum şi pe circa 200 m în jurul organizării de şantier.

Arealul de lucru şi volumele de material fin ce vor intra în suspensie sunt mici în raport cu dimensiunile ecosistemului receptor. Din acest motiv, se poate aprecia că impactul lucrărilor de execuţie asupra ecosistemului terestru este suficient de redus pentru a permite refacerea naturală a zonelor afectate, la scurt timp după încetarea acestor lucrări.

Efectul cresterii nivelului de zgomot

Nivelul ridicat de zgomot din timpul executiei lucrarilor poate determina schimbari comportamentale in relatia interspecii - cum ar fi schimbarea balantei prada-pradator ceea ce are ca efect final schimbari populationale, schimbari comportamentale in ceea ce priveste ritualul de imperechere, reproducerea, migrarea etc. De asemenea, poate fi afectat auzul unor specii; prin limitarea auzului si modificarea fondului sonor natural poate fi mascata prezenta unor pradatori, chemarea pentru imperechere, comunicarea cu alti membrii ai aceleiasi specii. Nivelul ridicat de zgomot poate produce modificari fiziologice cum sunt cresterea sau scaderea nivelului unor hormoni, alterarea functiilor inimii, alterarea respiratiei, stres. Totusi trebuie specificat faptul ca in literatura de specialitate (studii ale Agentiei Americane de Protectia Mediului) se precizeaza ca asemenea modificari apar in general la un nivel de zgomot mai mare de 90 decibeli, iar nivelul de zgomot de pe santier nu depaseste 75 de decibeli.

Urmare a activităţii balastierelor şi executării lucrărilor de artă, în perioada de construcţie se înregistrează următoarele tipuri de impacte asupra vegetaţiei şi faunei acvatice:

Retragerea faunei acvatice spre zone mai puţin favorabile.

Acest impact se va resimţi numai pe perioada de construcţie a lucrărilor şi este local.

Există riscul producerii unei poluări locale a apelor şi sedimentelor cu hidrocarburi sau alte substanţe.

Substanţele din masa de apă, aflate în suspensie, în plutire şi în soluţie, în stare solidă, lichidă sau gazoasă, determină în mod esenţial calitatea apei. Organismele acvatice sunt afectate direct de aceste substanţe. În plus, ele sunt afectate şi indirect prin efectele substanţelor asupra altor forme de viaţă acvatică cu care aceştia se află în relaţii de pradă sau competiţie ecologică. Diferitele specii şi diferitele stadii de dezvoltare ale aceleaşi specii pot prezenta sensibilităţi sau toleranţe foarte diferite la condiţiile de mediu, la substanţele prezente şi la efectele sinergice sau antagonice ale substanţelor toxice.

Creşterea gradului de turbiditate a apei.

În perioada de extracţie a balastului din albia minoră şi de construcţie a podurilor, va creşte turbiditatea apei, ceea ce va reduce pătrunderea luminii solare în apă, în detrimentul organismelor fotodependente. Substanţele organice din materialul aflat în suspensie pot absoarbe oxigenul disponibil din apele mediului înconjurător şi pot crea temporar condiţii neadecvate de viaţă pentru multe animale acvatice. Substanţele toxice sau contaminate rezultate din tulburarea solului se pot regăsi în soluţie sau suspensie şi pot determina contaminarea sau cauza mortalitatea unor importante resurse de peşte. Materialul fin poate afecta hrana speciilor filtratoare.

Impactul produs de creşterea turbidităţii în apă este important pe un areal limitat şi pentru intervale limitate de timp. Sunt afectate speciile care, din cauza mobilităţii lor reduse, nu se pot refugia la timp în zonele adiacente neperturbate. Vor fi de asemenea afectate speciile bentonice mai puţin mobile, aflate în amprizele lucrărilor. Acest ultim impact este inevitabil. În zona de apă adiacentă, efectele asupra comunităţii biotice, inclusiv a zooplanctonului, sunt considerate neglijabile datorită perioadei scurte de expunere. Pentru organismele înotătoare mai mobile, efectele se reduc şi mai mult datorită abilităţii lor de a evita zona de turbiditate crescută.

Impactul infrastructurilor de transport este bifazat, diferenţiindu-se tipurile de impact pe termen scurt, asociate cu faza de execuţie şi cele pe termen mediu/lung din faza de operare.


Iunie 2012 98 /336

În cele ce urmează se prezintă impactul global al diferitelor etape a proiectului (construcţie, exploatare) asupra biodiversităţii din zona analizată, urmând ca impactul diferitelor etape ale proiectului asupra fiecărei specii si fiecărui tip de habitat identificat pe traseu să fie prezentat detaliat în cadrul Studiului de evaluare adecvată, urmand a fi încorporat in Raportul la Studiul de Evaluare a impactului.

Pentru diminuarea impactului asupra speciilor de floră şi vegetaţie identificate trebuie respectate toate măsurile legale privind tăierea vegetaţiei lemnoase şi perturbarea stratului ierbos, limitând posibilităţile de perpetuare a impactului antropic ce ar favoriza ruderalizarea vegetaţiei.

Traseul autostrazii traverseaza arii naturale protejate:

• SPA-uri:

- ROSPA0028 Dealurile Tarnavelor si Valea Nirajului (km 3+993 – km 8+532 pe o lungime de 4539m; km 8+685 – km 10+595 pe o lungime de 1910m; km11+771 – km 13+378 pe o lungime de 1607m; km 14+379 – km 17+048 pe o lungime 2669m; km 18+369 – km 22+978 pe o lungime de 4609m; km 24+647 – km 39+283 pe o lungime de 14636m; km 40+016 – km 40+404 pe o lungime de 388m; km 44+103 – km 47+557 pe o lungime de 3454) traversata in total pe o lungime de 33.812km;

- ROSPA0033 Depresiunea si Muntii Giurgeului (km 70+644 – km 71+261 pe o lungime de 617m; km 76+578 – km 77+315 pe o lungime de 737m; km 77+511 – km 87+715 pe o lungime de 10204m; km 91+047 – km 92+126 – km 108+589 pe o lungime de 1079m) traversata in total pe o lungime de 12.638km + 15,225km = 27,863km;

- ROSPA0129 Masivul Ceahlau (km 130+715 – km 136+988 pe o lungime de 6273m; km 137+616 – km 141+716 pe o lungime de 4100m) traversată în total pe o lungime de 10,373km;

- ROSPA0107 Vanatori – Neamt (km 175+696 – km 179+842) traversată pe o lungime de 4,146km;

• SCI-uri:

- ROSCI0297 Dealurile Tarnavei Mici – Biches (km 24+974 – km 26+740 pe o lungime de 1766 m; km 30+196 – km 31+451 pe o lungime de 1255m; km 31+710 – km 31+733 pe o lungime de 230m; km 31+883 – km 42+050 pe o lungime de 10167m; km 42+333 – km 50+573 pe o lungime de 8240m) traversează în total pe o lungime de 21.5km;

- ROSCI0279 Borzont (km 77+800 – km 80+320 pe o lungime de 2.52km);

- ROSCI0270 Vanatori – Neamt (km 175+696 – km 179+842) traversată pe o lungime de 4,146km;

- ROSCI0363 Raul Moldova intre Oniceni si Mitesti (km 210+327 – km 210+872) traversată pe o lungime de 545m;

- ROSCI0378 Raul Siret intre Pascani si Roman (km 225+231 (km 14+300) - km 225+751 (km 14+820) pe o lungime de 420m);

- ROSCI0221 Saraturile din Valea Ilenei (km 271+051 (km 60+120) - km 271+151 (km 60+220) pe o lungime de 100m);

- ROSCI0265 Valea lui David (km 276+931 (km 66+000) - km 277+151 (km 66+220) pe o lungime de 220m; km 277+551 (km 66+620) - km 278+331 (km 67+400) pe o lungime de 780m; km 278+591 (km 67+660) - km 280+031 (km 69+100) tunel pe o lungime de 1440m) traversata in total pe o lungime de 1km si 1.44km de tunel;

• parcuri:

Parcul Natural Vanatori – Neamt (km 175+696 – km 179+842) traversată pe o lungime de 4,146km


Iunie 2012 99 /336

• rezervatii:

- Rezervatia de zimbri Neamt (km 175+696 – km 179+842) traversată pe o lungime de 4,146km;

- Saraturile din Valea Ilenei (km 271+051 (km 60+120) - km 271+151 (km 60+220) pe o lungime de 100m.

Urmatoarele arii naturale se afla in vecinătatea autostrăzii, fara ca aceasta sa le traverseze: - ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu (la cca 1,35 km);

- ROSCI0019 Calimani – Gurghiu (la cca 1,8km),

- ROSCI0244 Tinovul de la Fantana Brazilor (la cca 6,5km)

- ROSCI0243 Tinovul de la Dealul Abinelor (la cca 8km)

- ROSCI0024 Ceahlau (la cca 3km);

- ROSCI0058 Dealul lui Dumnezeu (la cca 0.9 km);

- ROSCI0171 Padurea si pajistile de la Marzesti (la cca 1.15km);

- Parcul National Ceahlau (la cca 3km);

- Rezervaţia dealul Melcului (Firtuş) (la cca 7,5km)

- Rezervatia Muntele de sare Praid (la cca 2km);

- Rezervatia Lacul Ursu si Arboretele de pe saraturi (la cca 3.2km),

- Rezervatia Piemontul Nyeres (la cca 0.62km);

- Rezervatia Mlastina cea Mare (la cca 1.3km);

- Rezervatia Pietrele Rosii (la cca 1.7km).

În perioada construcţiei autostrăzii Tg. Mureş – Iaşi efectele negative asupra amfibienilor şi reptilelor vor fi in general relativ reduse, dar în perioada migraţiilor sezoniere (când aceste specii îşi depun ponta), când populaţiile diferitelor specii trebuie să traverseze zona lucrărilor de construcţie, impactul construirii autostrăzii asupra acestor specii creşte. Se estimează că numărul de animale omorîte va fi însemnat mai ales pentru speciile Bombina bombina, Rana dalmatina, Pelobates fuscus şi Emys orbicularis în lunca râurilor traversate dar si in păduri şi în zona păşunilor de dimensiuni mari.

Impactul asupra speciilor de pesti şi mamifere va fi minor, direct, pe termen scurt (circa 2 ani), local ca arie de manifestare cu efecte reversibile.

Perioada de exploatare şi întreţinere

In perioada de operare principala sursă de poluare este traficul auto.

Traficul rutier poate afecta flora şi faună inclusiv din arealele protejate prin:

- creşterea concentraţiilor de substanţe toxice în aer;

- depunerea unor poluanţi pe sol şi în plante;

- creşterea nivelului de impurificatori în apele de suprafaţă şi în pânza de apă freatică;

- creşterea nivelului poluării sonore;

- perturbarea vieţii faunei sălbatice prin inducerea efectului de barieră.

Principalii poluanţi în atmosferă din traficul rutier sunt: SO2, NOx, pulberile în suspensie şi sedimentabile.


Iunie 2012 100 /336

Poluanţii atmosferici datoraţi traficului auto contribuie atât la creşterea aciditatii atmosferei, cât şi la formarea ozonului troposferic, cu efecte directe si/sau indirecte asupra tuturor componentelor de mediu (vegetatie, fauna, sol, apa).

Respectarea măsurilor recomandate şi a legislaţiei specifice de protecţia mediului în perioada de operare a autostrăzii vor asigura un impact redus asupra florei şi faunei.

Vegetaţia poate fi afectată si de lucrarile sezoniere de întreţinere a sistemului rutier. În perioada de iarna, pentru topirea gheţii de pe carosabil si pentru curatarea acestuia de zapada, unitatile de administrare rutiera folosesc sare sau alti produsi chimici. Aceştia pot fi imprăştiaţi prin circulaţia rutieră in afara platformei autostrazii si a santurilor colectoare si in felul acesta pot avea un impact negativ asupra vegetatiei din zonele adiacente.

În zona arealului protejat în perioada de operare a autostrăzii viaţa salbatică ar putea fi afectată în principal din cauza:

- creşterii nivelului de zgomot în zonă - datorat traficului rutier,

- efectului de barieră indus de culoarul de transport.

Poluarea sonoră are consecinţe importante în tulburarea profundă a vieţii animalelor salbatice, acestea schimbandu-şi traseele către locurile de hrănire, adăpat etc.

Creşterea nivelului de zgomot poate determina în sectorul apropiat de drum, modificări ale locului de cuibărit şi reproducere, dar fară modificări semnificative a numărului de indivizi.

O altă componentă a cărui impact asupra faunei sălbatice poate fi important se datorează efectului de barieră pe care il induce existenta autostrazii pentru circulaţia faunei sălbatice.

În perioada exploatării autostrăzii, şi efectele negative asupra amfibienilor şi reptilelor vor fi in general relativ reduse, dar în perioada migraţiilor sezoniere (când aceste specii îşi depun ponta), când populaţiile diferitelor specii trebuie să traverseze autostrada, impactul exploatării autostrăzii asupra acestor specii creşte. Urmarea monitorizării realizate în zona sectorului 3 (Tg. Neamţ-Iaşi), între anii 2007 şi 2010 s-au observat mortalităţi rutiere la unele specii de amfibieni şi reptile, în special în timpul migraţiilor sezoniere ale amfibienilor. Cele mai frecvente victime dintre anure sunt Rana temporaria şi Rana dalmatina în zonele împădurite (Bîrnova, Codrii Paşcanilor), Bufo viridis şi Pelobates fuscus în zonele de şes şi deal, dintre salamandre, Triturus vulgaris şi dintre reptile Lacerta viridis şi Natrix natrix.

Impactul asupra ecosistemelor acvatice si a speciilor de pesti, precum şi a speciilor de mamifere este considerat redus, local ca arie de manifestare, avand in vedere numarul mare de poduri, viaducte si tuneluri care fie dau o permeabilitate mare autostrazii, fie nu afectează continuitatea spatiului.

Speciile de păsări identificate nu vor fi afectate, deoarece ele nu cuibăresc aici, ci doar se hrănesc, fiind păsări de pasaj care zboară pe suprafeţe mari ce includ şi această zonă. Singurul aspect potenţial negativ ar putea fi reprezentat de accidentarea acestora.

Pe baza datelor preliminare deţinute, speciile de mamifere mari din zona viitoarei autostrăzi şi habitatele lor nu vor fi afectate de lucrările de construcţie şi exploatare a autostrăzii, nefiind necesare măsuri de reface a acestora. Mai multe informaţii privind impactul construcţiei şi exploatării autostrăzii asupra habitatelor naturale, speciilor de floră şi faună (animale, păsări, nevertebrate, peşti, amfibieni) şi măsurile necesar a fi luate pentru reducerea impactului/refacerea acestora se vor obţine pe perioada elaborării Studiului de evaluare adecvată, studiu care va acoperi toate perioadele de vegetaţie, migraţie, etc caracteristice habitatelor şi speciilor analizate.


Iunie 2012 101 /336

3.7.5 Impactul potenţial asupra peisajului


În afară de faptul că peisajul va fi modificat de noile structuri, ce se vor ridica pe timpul construcţiei, activităţile de construcţie şi organizările de şantier vor afecta şi priveliştea, însă numai temporar. În timpul lucrărilor de construcţie la proiect, unele suprafeţe vor fi utilizate temporar pentru realizarea organizărilor de şantier (circa 5 ha per locaţie organizare de şantier). Deşi utilizate numai temporar, ele vor determina pierderea de sol vegetal şi scăderea productivităţii.

Efecte negative asupra peisajului vor apărea cel mai probabil pe şantierele de construcţie pentru intersecţii cu trecere de nivel şi poduri. Gropile de împrumut, locurile de depozitare şi eliminare a surplusului de material vor avea de asemenea un impact negativ asupra peisajului.

În perioadele de manevrare a materialelor pulverulente şi în perioadele cu condiţii meteorologice nefavorabile, particule în atmosferă (norii de praf) vor avea impact asupra preisajului.

In aceasta etapa se recomandă amplasarea organizărilor de şantier in proximitatea unei aglomerari urbane, în zona unei viitoare parcări de pe traseul viitoarei autostrăzi, sau a unui nod având folosinţa actuală de păşune sau teren agricol. Se recomanda totodată pastrarea unei distante de minim 300 m fază de zonele rezidentiale, ariile naturale protejate şi vestigiile arheologice identificate. Organizarile de santier nu pot fi amplasate pe malurile raurilor si paraurilor de pe traseu. Se considera ca amplasarea organizărilor de şantier pe cate o suprafata circa 5 ha va fi suficienta pentru desfăşurarea activităţii.


Formele de impact asupra peisajului vor apărea sub două forme:

Ø efecte asupra structurii fizice şi esteticii peisajului;

Ø efecte asupra amenajării vizuale a peisajului pentru receptori.

Datorită construcţiei unui drum complet nou, autostrada va avea un impact asupra resurselor estetice de peisaj. Elementele şoselei care determină un impact negativ de durată asupra esteticii şi peisajului sunt sectoarele cu rambleu înalt (> 3,00 m) şi sectoarele cu structuri majore (pod, viaduct). În acelaşi timp, existenta autostrăzii va conduce în anumite zone la refacerea peisajului, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra peisajului global al zonei analizate.

În privinţa receptorilor rezidenţiali (respectiv persoanele ce locuiesc în locuintele din apropierea autostrăzii) ei sunt consideraţi a fi cel mai sensibil grup de receptori datorită intereselor imobiliare şi expunerii permanente la proiect după finalizarea acestuia. De asemenea, utilizatorii viitoarei autostrăzi pot fi consideraţi receptori, însă caracterul tranzitoriu al expunerii acestora face ca sensibilitatea lor să fie mult mai mică faţă de aceea a locuitorilor expuşi permanent la vederea structurilor şi a traficului ce se desfăşoară pe acestea.

Modificarea vizuală adăugată de noile structuri, ca şi de fluxul continuu al circulaţiei este bine cunoscută, la ea adăugându-se în timpul nopţii cea luminoasă creată de farurile autovehiculelor. Nu sunt prevăzute sisteme de iluminat pe lungimea drumului, cu excepţia celor din nodurile rutiere.

„Scara nouă” a acestor construcţii are două dimensiuni: viteză şi mărime. Prin însăşi mărimea lor, şoselele fac să pară mai mici clădirile şi formele de relief mai modeste şi pătrund nedorite în contextul vizual al celor mari.

Dar fiind concepute pentru viteză, dimensiunile şi scara lor sunt în mare măsură o consecinţă a caracteristicilor transportului: curbe largi, lipsa de detalii care să distragă atenţia şi detaşarea de labirintul străzilor mici cu circulaţie încărcată.

La alegerea traseului autostrăzii s-a avut în vedere ca aceasta să urmărească curbele de nivel, alte căi de comunicaţie (acolo unde a fost posibil), realizându-se astfel o integrare perfectă în spaţii influenţate antropic.


Iunie 2012 102 /336

3.7.6 Impactul potenţial asupra populaţiei


Impactul principal asupra zonei de intravilan şi extravilan în care se execută amenajarea unei noi căi rutiere se produce în timpul execuţiei lucrărilor.

Circulaţia intensă a utilajelor de construcţie la punctele de lucru, funcţionarea staţiilor de asfalt şi betoane, a depozitelor de materiale şi carburanţi, devierea şi restricţionarea temporară a circulaţiei rutiere, etc. vor constitui surse temporare de disconfort pentru populaţia locuitoare sau care activează în arealul studiat. Impactul este produs în principal de sursele deja menţionate de poluanţi ai aerului şi de zgomotul suplimentar indus de utilajele în funcţiune. Acest impact este temporar producându-se numai pe perioada de constructie a lucrărilor.

Populaţia afectată corespunde populaţiei aflate în zona de influenţă directă şi indirectă. Dacă efectele asupra populaţiei din vecinătatea autostrăzii sunt preponderent negative (impact datorat zgomotului şi poluării atmosferice), efectele asupra populaţiei din zona indirectă de influenţă pot fi estimate ca pozitive, prin îmbunătăţirea serviciilor de transport şi prin economiile de cost şi timp.

Se apreciază că impactul generat de lucrările de execuţie din amplasamentul autostrăzii, precum şi traficul pe drumurile de acces, nu vor afecta populaţia din alte localităţi, din următoarele considerente:

- amplasamentul autostrăzii este în afara localităţilor;

- se prevăd măsuri pentru transportul acoperit al materialelor pulverulente şi întreţinerea utilajelor şi maşinelor;

- pe cât posibil drumurile de acces vor ocoli zonele populate,

- dată fiind perioada scurtă de expunere a populaţiei localităţilor posibil a fi afectate la impurificarea cu substanţe cu potenţial cancerigen (Cr, Ni, HAP), riscul prezentat de aceşti poluanţi este minor.

În ceea ce priveşte impactul poluanţilor generaţi de activitatea de organizare de şantier asupra populaţiei, acesta poate fi apreciabil dacă amplasamentul va fi ales la distanţe mici fata de zonele locuite şi dacă se va folosi tehnologia de lucru clasică.

Autostrada fiind amplasată în afara localităţilor, se consideră că impactul va fi minim asupra locuitorilor.

Se apreciaza ca activitatea de realizare a autostrăzii va constitui o sursa de poluare fonica locala, nivelul de zgomot generat putand depasi in anumite perioade de lucru limitele stabilite de STAS 10009 - 88 "Acustica urbana - Limite admisibile ale nivelului de zgomot" pentru nivelul de zgomot la limita functionala: 65 dB(A), cu maxim 25 dB(A).

În ceea ce priveşte activitatea de transport din exteriorul şantierului, vor trebui să se folosească la maximum rutele din afara localităţilor. În cazul în care nu este posibilă netraversarea zonelor rezidenţiale, se estimează că nivelurile de zgomot la marginea şoselelor pot avea valori mediate pe 24 h (Leq.24h) de maxim 65dB(A), valoare limită impusă de STAS 10 144/1 – 80 şi pentru drumurile folosite (categoria I -III).

Deşi pot fi motive de apariţie a vibraţiilor în structura terasamentului, mai ales în cazul utilizării utilajelor grele, drumul analizat nu este direct fundat pe rocă de bază şi există straturi intermediare în sistemul drumului, cu rolul de întrerupere a vibraţiilor. Din acest motiv, nu se consideră necesar să se ţină seama de problema apariţiei unor niveluri de intensitate a vibraţiilor peste cele admise de SR 12025/1994.

Se estimeaza ca zona protejata cu caracter rezidential va fi afectata de activitatile de realizare a autostrăzii, numai cand aceste lucrari se vor desfasura in dreptul sau in zonele rezidenţiale, insa disconfortul fonic/datorat vibraţiilor va fi de scurta durata.


Iunie 2012 103 /336

Cercetarea nivelului socio-economic de-a lungul traseului autostrăzii arată că impactul asupra populaţiei nu reprezintă un impact negativ, punctele critice fiind mai curând legate de impactul indirect asupra populaţiei în raport cu zgomotul, impactul asupra peisajelor, impact asupra calităţii aerului, folosinţei terenurilor, date prezentate în capitolele anterioare.

Locuitorii din zonele imediat adiacente nu vor fi afectaţi prin expunerea la atmosfera poluată de lucrările de construcţie, in conditiile luării şi respectării de măsuri pentru protecţia atmosferei. Expunerea la poluanţi în aceasta perioada este acută (de intensitate mare şi cu durată de 1-7 zile) sau subacută (de intensitate medie şi cu durată de 3-6 luni).

Perioada de construire va implica riscuri nesemnificative asupra infrastructurii prezente, în proiect fiind prevăzute lucrări de mutare şi de protecţie a acestora. Poluanţii emişi (gaze şi particule agresive) în perioada de construcţie vor avea o contribuţie nesemnificativă în ceea ce priveşte rata de coroziune a construcţiilor şi instalaţiilor din zona analizată.


Având în vedere estimările de trafic de la nivelul anului 2030, nivelul de zgomot la marginea autostrăzii va fi de 74 -76 dB(A) in afara localitatilor. Totodată, prin preluarea de catre autostradă a traficului de pe drumurile nationale existente, se va obtine o reducere a poluarii fonice pe aceste drumuri. Pe de altă parte ţinând cont de estimările de trafic se consideră că nu vor fi depăşite nivelurile de intensitate a vibraţiilor peste cele admise de SR 12025/1994. Astfel, traficul va avea un impact global minor, pe perioadă lungă asupra populaţiei din zonele rezidenţiale învecinate din punct de vedere al zgomotului şi vibratiilor. Detalierea calculelor nivelului de zgomot la limita zonelor rezidentiale vor fi facute in Raportul la Studiul de evaluarea a impactului.

Nivelul de poluare generat de emisiile din traficul rutier din perioada de exploatare va avea un impact nesemnificativ asupra populaţiei din zonele rezidenţiale învecinate.

În ceea ce priveşte obiectivele construite, trebuie făcuta precizarea că o parte din emisiile de poluanţi sunt reprezentate de gaze agresive. Se apreciază că, indiferent de intensitatea traficului, concentraţiile de SO2 şi NOx se situează în grupa A de agresivitate. Totodată traficul auto este responsabil de prezenţa particulelor slab solubile, care determină încadrarea mediului atmosferic de la slab agresiv până la agresiv. Se apreciază că în perioadele caracterizate de umezeală ridicată a aerului atmosferic (în principal sezonul rece), acţiunea acestor particule poate fi considerată agresivă.

Autostrada va avea un impact pozitiv asupra dezvoltării economice din zonă, datorită creării oportunităţilor de locuri de muncă legate de lucrările de construcţie. Totodată, fluidizarea traficului va conduce la diminuarea nivelului de zgomot şi la îmbunătăţirea calităţii aerului din zonele rezidenţiale ceea ce va conduce implicit la îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor.

3.7.7 Impactul potenţial asupra patrimoniului istoric si cultural


Construcţia autostrăzii nu va avea impact asupra condiţiilor etnice şi culturale, obiectivelor de patrimoniu cultural sau asupra monumentelor istorice.

Având în vedere obiectivele arheologice identificate în zona viitoarei autostrăzi este inevitabil ca o construcţie de acest tip şi cu astfel de dimensiuni să nu afecteze într-o oarecare măsură patrimoniul arheologic (impact minor, permanent, local ca arie de manifestare cu efecte ireversibile). Principalele efecte potenţiale asupra resurselor arheologice din zonă se vor produce in faza de construcţie a proiectului, datorită ariei mai extinse de perturbare, de exemplu prin căile de acces la organizările de şantier şi creşterii traficului de incintă.


Iunie 2012 104 /336

Impactul fizic direct asupra resurselor arheologice poate avea loc ori de câte ori perturbarea terenului prin care sunt îndepărtate total sau parţial trăsături ale sitului.

Impactul lucrărilor de constructie a autostrăzii asupra siturilor arheologice este important pentru zonele in care au fost identificate resurse arheologice care necesită săpătură de descărcare arheologică.

În afara acestora, lucrările de constructie a autostrăzii nu vor degrada resursele culturale, deoarece majoritatea monumentelor şi siturilor importante se află localitati şi nu vor fi afectate în lucrările de construcţie.


Exploatarea şi întreţinerea autostrăzii nu va avea impact asupra condiţiilor etnice şi culturale, obiectivelor de patrimoniu cultural sau asupra monumentelor istorice.

Impactul asupra resurselor arheologice este nesemnificativ în zonele în care au fost identificate astfel de resurse în zona autostrazii.

Cercetarea arheologică va face obiectul Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, cu modificările şi completările introduse prin Legea 378/2001 şi Legea 462/2003 şi a Ordinului comun al ministrului transporturilor si infrastructurii şi ministrului culturii şi patrimoniului naţional nr. 653/2497/2010 pentru instituirea Programului Naţional de Cercetare Arheologică ,,Autostrada”.

Conform prevederilor Ordinului nr. 653/2497/2010, obiectivul Programului naţional de cercetare arheologică "Autostrada" este cercetarea patrimoniului arheologic, inclusiv înregistrarea totală a datelor rezultate din săpături şi periegheze (baze de date arheologice şi cartografice, arhive digitale de imagini etc.), valorificarea complexă a patrimoniului, precum şi publicarea integrală a rezultatelor cercetării, iar activităţile în cadrul Programului naţional de cercetare arheologică "Autostrada" sunt:

- planificarea, organizarea şi gestionarea cercetării preventive (de teren);

- planificarea, organizarea şi gestionarea logisticii administrative;

- gestionarea datelor de săpătură şi din teren;

- planificarea şi gestionarea activităţilor post-săpătură (post-fieldwork planning);

- planificarea şi realizarea conservării şi restaurării bunurilor culturale arheologice mobile descoperite;

- conformarea legislativă;

- diseminarea rezultatelor cercetării pe 3 direcţii strategice: comunicarea în interes public (atât cu autorităţile competente de rang european, naţional şi local, cât şi cu presa şi publicul larg); comunicarea în interes profesional (în mediul muzeal şi academic din ţară şi străinătate), inclusiv organizarea de expoziţii, elaborarea şi coordonarea planului editorial şi, nu în ultimul rând, comunicarea cu investitorul;

- gestionarea resurselor financiare stabilite contractual;

- gestionarea în teren a resurselor umane puse la dispoziţie de investitor;

- coordonarea ştiinţifică a echipei de cercetare şi stabilirea colaborărilor interdisciplinare;

- managementul echipei de cercetare pe două paliere - arheologic şi pluridisciplinar;

- aplicarea procedurii de descărcare de sarcină arheologică a siturilor aflate în zona de impact a proiectelor de infrastructură, în conformitate cu prevederile legii.

Conform aceluiaşi Ordin, coordonarea managerială a Programului este asigurată de Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti împreună cu Compania Naţională de Autostrăzi şi


Iunie 2012 105 /336

Drumuri Naţionale din România-SA, în vederea descărcării de sarcină arheologică a siturilor aflate în zona de impact a proiectelor de infrastructură rutieră, conform prevederilor legale.

Având în vedere cele menţionate anterior, metodologiile de protecţie/conservare a sit-urilor arheologice şi estimarea duratei de realizare a acestor activităţi sunt în directa responsabilitate a Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti şi Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România-SA care trebuie să demareze procedura de descărcare de sarcina arheologică conform legislaţiei în vigoare.

Monumentele istorice si Siturile arheologice sunt detaliate in Anexa 9.

4. SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA, EVACUAREA ŞI DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU

4.1. Protecţia calităţii apelor

Surse potenţiale de poluare a apei în timpul construcţiei propriu-zise a autostrăzii sunt următoarele:

§ excavarea pământului;

§ manevrarea necorespunzătoare a materiilor prime;

§ traficul utilajelor de construcţii şi vehiculelor care transportă materiale de construcţie;

§ lucrările de intervenţie în cursurile de apă sau în imediata vecinătate.

În ceea ce priveşte organizările de şantier, sursele potenţiale de poluare a apei sunt următoarele:

§ manevrarea/depozitarea necorespunzătoare a materiilor prime;

§ scurgerea accidentală de carburanţi sau alte produse petroliere;

§ manevrarea/depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor;

§ întreţinerea utilajelor de construcţii şi vehiculelor care transportă materiale de construcţie.

Tabel 4.1.1

Surse de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul Activitatea Sursa de poluare

Organizarea de

şantier şi baze

de producţie

Sursele de poluare din perioada de şantier cu incidenţă asupra corpurilor de

apă pot fi clasificate în:

- Surse punctiforme (staţionare);

- Surse difuze de poluare.

Din categoria surselor punctiforme, fac parte evacuările fecaloid menajere

aferente bazelor de producţie şi organizării de şantier, în condiţiile în care

evacuarea nu se realizează la un sistem de canalizare.

In cadrul bazelor de producţie, sursele difuze de poluare sunt constituite din:

- Depozitele intermediare (vrac) de materiale de construcţii (în special

pulverulente), ce sunt spălate de apele pluviale, particulele fine fiind antrenate

către terenurile adiacente. Aceste depozite sunt amplasate în incinta staţiilor

de betoane

- Apele provenite de la spălarea utilajelor (autobasculante, autoutilitare).


Iunie 2012 106 /336

Aceste ape au un caracter alcalin (pH>8,5), fiind potenţial impurificate cu

produşi de tip petrolier (uleiuri, carburanţi).

- Apele uzate menajere provenite de la organizările de şantier şi punctele de

lucru

- Depozitarea necorespunzătoare a substanţelor chimice şi periculoase

- Hidrocarburi rezultate din activităţi de întreţinere a utilajelor

- Depozitări necontrolate de deşeuri

- Depozitarea carburanţilor, fără măsuri de intervenţie în caz de avariere a

sistemului de depozitare. De regulă, în incinta organizării de şantier se

prevede câte un depozit de carburanţi (motorină) necesar alimentării utilajelor

şi vehiculelor pentru transportul materialelor. In cazul deteriorării recipientului

de stocare a carburantului se poate produce o poluare a apelor subterane cu

hidrocarburi. De asemenea, se pot produce poluări locale in cazul manevrării

greşite a furtunelor pentru alimentarea cu combustibil a rezervorului de

stocare sau a celor pentru extragerea combustibilului depozitat.

- Traficul vehiculelor grele va genera emisii ale unor poluanţi gazoşi (NOx,

CO, SO2, compuşi organici volatili particule în suspensie, PM10 etc.). În acelaşi

timp, vor rezulta particule din frecarea dintre suprafaţa drumului şi a roţilor

vehiculelor.

Amplasamentul

lucrărilor,

inclusiv

traversarea

cursurilor de

apă

In amplasamentul lucrărilor, sursele difuze de poluare sunt constituite din - Scurgeri de hidrocarburi ca urmare a neîntreţinerii utilajelor. Prezenţa

excavatorului şi a altor utilaje constituie o sursă potenţială de poluanţi, în special de reziduuri de produse petroliere (motorină, uleiuri etc.). Această sursă se activează numai în cazul stării tehnice imperfecte a utilajului sau a exploatării sale necorespunzătoare.

- Pierderile de materiale de construcţii (în special mortar sau lapte de ciment), care pot conduce la creşterea alcalinităţii apei.

- Manevrarea necorespunzătoare a substanţelor chimice şi periculoase; - Manevrarea necorespunzătoare a combustibilului la alimentarea utilajelor; - Depozitarea necontrolata a deşeurilor

- Lucrări de excavaţii şi manevrarea pământului Exploatarea

balastului din

albiile

cursurilor de

apă

Sursele difuze de poluare a apelor de suprafaţă sunt constituite din:

- Poluări accidentale cu hidrocarburi ca urmare a neîntreţinerii utilajelor cu

care se execută extracţia balastului

- Poluări accidentale ca urmare a neintreţinerii bazinelor de decantare din

staţia de sortare

Perioada de

exploatare si

intretinere a

autostrăzii

Apele pluviale colectate de-a lungul drumului sunt principala sursă de poluare în perioada de exploatare şi intreţinere. Poluarea apelor de suprafaţă mai poate proveni din:

- depunerea directă în apele de suprafaţă a poluanţilor generaţi de vehicule; - evacuarea apelor pluviale provenite din şiroirile de pe carosabil în cursurile

de suprafaţă fără să fie preepurate in prealabil; - evacuarea apelor pluviale provenite de pe carosabil poluate cu compuşi

chimici generaţi prin accidentele de circulaţie în care sunt implicate cisterne ce transportă substanţe periculoase.

Debitul şi natura substanţelor poluante provenite din accidente de circulaţie, poluanţi potenţiali ai apelor de suprafaţă şi subterane nu pot fi estimate la acest moment al proiectului. O sursă suplimentară de poluare a apelor uzate este reprezentată de apele


Iunie 2012 107 /336

uzate menajere provenite de la Centrul de intretinere si coordonare, Punctele de sprijin pentru intretinere, Centrul de control al tunelurilor, Spaţiile pentru servicii propuse

Tabel 4.1.2

Staţii şi instalaţii de epurare sau de preepurare a apelor uzate

Activitatea Măsuri de protecţie a corpurilor de apă de suprafaţă/subterane.

Organizarea

de şantier şi

baze de

producţie

- apele pluviale din zona depozitelor de materiale pulverulente se vor colecta prin șan uri perimetrale/de gardă și vor fi preepurate în decantoare pentru reţinerea pierderilor; - apele pluviale din zona parcărilor utilajelor și mijloacelor de transport se vor colecta prin șan uri perimetrale/de gardă și vor fi preepurate în decantoare și separatoare de produse petroliere; - apele pluviale de pe platformele de beton pe care se vor stoca rezervoarele cu hidrocarburi (carburanţi, uleiuri), vopsele, diluan i, amorsa pentru mixtura asfaltică și pe care se vor întreţine utilajele (spălare, efectuarea de reparaţii, schimburi de piese, uleiuri, alimentare cu carburanţi etc.) vor fi prevăzute cu şanţuri perimetrale/de gardă pentru reţinerea pierderilor; - apele uzate rezultate din activitatea organizarilor de şantier (ape uzate rezultate de la spălarea betonierelor şi altor utilaje/echipamente sau anumitor componente) se vor preepura în decantoare şi ulterior se vor refolosi în diferite procese (preparare beton), fie se vor preepura în separatoare de produse petroliere fie se vor colecta în fose vidanjabile (ape de la spălarea utilajelor/echipamentelor sau anumitor componente), fie vor fi epurate în staţiile de epurare mecano-biologice sau vor fi evacuate în reţeaua de canalizare existentă a unei localităţi din vecinătate; - pentru eliminarea apelor uzate menajere de la birouri şi laboratoare, organizările de şantier vor fi prevăzute cu staţii de epurare mecano-biologice sau fose vidanjabile sau vor fi racordate la reţeaua de canalizare existentă a unei localităţi din vecinătate.

Amplasamentul lucrărilor,

inclusiv traversarea

cursurilor de apă

- pentru a nu perturba curgerea în canalele de scurgere se vor construi podeţe cu o suprafaţă de evacuare suficientă, amplasate aproape toate pe canale activate de precipitaţii, astfel încât construcţia platformei sa nu puna probleme reţelei hidrografice naturale; - punctele de lucru/fronturile de lucru vor fi prevăzute cu toalete ecologice pentru angajaţi

Perioada de

exploatare si

intretinere a

autostrăzii

- in zonele parcarilor, CIC, Punctelor de sprijin pentru intretinere, Centrului de control al tunelurilor, Spaţiilor pentru servicii propuse, unde se considera ca apele pluviale pot fi impurificate cu eventuale produse petroliere vor fi prevăzute bazine de decantare – separare (decantoare de namol si separare de produse petroliere cu o eficienta de 95%); - Centrul de intretinere si coordonare, Punctele de sprijin pentru intretinere, Centrul de control al tunelurilor, Spaţiile pentru servicii propuse vor fi prevăzute cu statii de epurare mecano-biologice; - pentru colectarea apelor pluviale de pe platforma autostrăzii au fost prevăzute prin proiect şanturi laterale betonate, rigolele şi casiurile care având in vedere relieful, asigurarea vitezei de inamolire si dotarea podetelor cu camere de cadere, eficienta decantarii particulelor solide transportate de aceste ape in sistemul de drenaj proiectat va fi de circa 80-85% (sedimentarea se va realiza la viteze de curgere sub 0,2-0,3m/s); totodată anterior evacuării în emisari apele


Iunie 2012 108 /336

vor fi preepurate în decantaore-separatoare de produse petroliere; aceste măsuri si lucrări se considera suficiente pentru preepurarea apelor colectate în vederea evacuării lor în apele de suprafaţă sau pe terenurile adiacente (apele preepurate vor respecta prevederile NTPA 001 şi a condiţiilor impuse de Administraţia Naţională “Apele Române”şi STAS-ul 9450/88 privind condiţiile de calitate pentru apele folosite pentru irigatii).

4.2. Protecţia aerului

Emisiile datorate lucrărilor de construcţie a unei autostrăzi sunt asociate în principal cu mişcarea pământului, cu manevrarea altor materiale, precum şi cu construirea în sine a unor facilităţi specifice. O mare parte a acestor emisii este generată de funcţionarea echipamentelor şi de traficul autovehiculelor de lucru în amplasamentul construcţiei.

Emisiile de poluanţi în atmosferă au o durată egală cu durata zilnică a programului de lucru (în general 8-10 ore), putând prezenta unele variaţii de la o oră la alta şi de la o zi la alta. Totodată, având în vedere că durata anuală a lucrărilor este de circa 9 luni/an (primăvara + vara + toamna), în sezonul de iarnă emisiile încetează. În perioada anuală de lucru vor exista, de asemenea, variaţii ale emisiilor, atât datorită categoriilor de operaţii care se vor executa la un moment dat, cât şi datorită variaţiei condiţiilor meteorologice.

Tabel 4.2.1 Surse de poluanţi pentru aer, poluanţi

Activitatea Sursa de poluare

Organizarea de

şantier şi baze

de producţie

Activităţile desfăşurate în baza de producţie generatoare de poluanţi

atmosferici sunt:

- Operaţii aferente preparării betoanelor de ciment (funcţionare staţie,

depozitare agregate, silozuri ciment) şi betoanelor asfaltice (necesare reabilitării

drumurilor afectate de transportul agabaritic);

Prepararea betoanelor de ciment şi asfaltice, implică o serie de operaţii care pot constitui surse staţionare sau mobile de emisie a poluanţilor atmosferici, şi anume:

• manevrarea (aprovizionare, stocare, transfer) materiilor prime (agregate, nisip, ciment, filer, bitum);

• procesarea materiilor prime, şi, după caz, stocarea temporară a produselor;

• transportul produselor pentru punerea în operă. În funcţie de nivelul tehnologic al procesului, echipamentelor şi instalaţiilor

folosite, operaţiile aferente fazelor de producţie se constituie în surse de poluare a atmosferei.

Prepararea betoanelor asfaltice Principalele surse de impurificare a atmosferei specifice instalaţiei de mixturi asfaltice se pot clasifica în surse dirijate şi surse nedirijate.

Surse dirijate - uscătorul pentru agregate; - sistemul de încălzire a rezervoarelor de bitum (încălzitor de ulei); - malaxorul pentru prepararea mixturii.

Surse nedirijate - buncărul (silozul) de depozitare a filerului; - manevrarea agregatelor (în principal descărcarea din autovehicule în

padocuri);


Iunie 2012 109 /336

- stocarea motorinei necesare instalaţiilor de ardere; - stocarea bitumului; - stocarea şi încărcarea mixturii în autovehicule.

Alături de aceste surse staţionare, în cadrul instalaţiei de mixturi asfaltice vor exista surse mobile reprezentate de autovehicule pentru aprovizionarea cu materii prime şi combustibil şi de cele pentru transportul produsului finit. Se ia în considerare o instalaţie pentru prepararea la cald a mixturilor asfaltice, cu următoarele caracteristici:

- tambur de mixare în curent paralel care conduce la emisii de substanţe organice mai mari decât alte tipuri de instalaţii;

- combustibilul utilizat la uscătorul de nisip şi la încălzitorul de ulei: combustibil lichid uşor (CLU) cu un conţinut de sulf de maximum 1,2%;

- instalaţia prevăzută cu un sistem unic de colectare-epurare-evacuare a poluanţilor evacuaţi de la uscătorul de agregate (praf şi gaze de ardere) şi de la malaxor (compuşi organici volatili generaţi de bitumul cald);

- încălzirea rezervoarelor de bitum cu un încălzitor de ulei. - Parcarea autovehiculelor destinate transportului materiilor prime pentru

prepararea betoanelor şi a produselor finite; Ø Emisiile provenite de la Statiile de asfalt sunt de doua tipuri: • emisii fugitive - specifice activitatii de dinaintea prepararii mixturii cat si unor operatii in timpul producerii mixturilor, • emisii dirijate - specifice procesului de productie. Ø Emisiile de praf premergatoare fazei de preparare a mixturilor asflatice sunt asociate traficului de vehicule desfaşurat pe drumurile din cadrul organizarii de santier (pavate sau nu), cat şi manevrării agregatelor. La emisiile fugitive de praf se încadrează particulele cu dimensiuni cuprinse intre 0,1 – 300 µm. Ø Emisiile fugitive apărute in timpul procesului de productie al mixturilor asfaltice constau in combinaţii de poluanti gazosi si particule materiale si sunt asociate urmatoarelor operatii:

− descarcarea asfaltului in mijloacele de transport – de unde rezulta vapori organici si aerosoli,

− stocarea bitumului. Ø Emisiile dirijate specifice procesului de productie sunt colectate si evacuate in atmosfera controlat prin cosuri. Sursele principale de emisii dirijate sunt:

− uscătorul – de unde rezultă particule materiale, produse de combustie: CO2, NOx si SOx, monoxid de carbon si cantitati reduse de compusi de diferite tipuri: COV, CH4 – ce rezulta din combustia incompleta a combustibilului;

− topitorul de bitum – de unde rezulta particule materiale, produse de combustie: CO2, NOx şi SOx, monoxid de carbon.

Ø Emisii fugitive rezultate din procesul de producţie Emisiile fugitive rezultate de la Staţiile de asfalt s-au evaluat pe baza factorilor de emisie prezentati in metodologia AP – 42, functie de sursa:

Depozitarea carburanţilor. Este posibil ca în incinta organizării de şantier să se

prevadă un depozit de carburanţi (motorină) necesar alimentării utilajelor folosite

pentru implementarea proiectului, precum şi vehiculelor pentru transportul

materialelor.

Activităţile specifice acestui depozit sunt: aprovizionarea cu carburanţi


Iunie 2012 110 /336

(descărcarea din cisterne auto în rezervoare), stocarea carburanţilor şi

distribuirea carburanţilor. În cursul acestor activităţi au loc emisii de hidrocarburi

în atmosferă generate de procesul natural de evaporare a carburantului, şi

anume:

- la aprovizionare, prin gura de aerisire a rezervorului în care se face

descărcarea;

- la stocare, prin gurile de aerisire ale rezervoarelor;

- la distribuire din rezervorul de carburant al vehiculului sau al

autocisternei destinate alimentării utilajelor în zonele de lucru.

Ø Emisiile de HC în atmosferă apar episodic, sunt discontinue, variabile şi

prezente numai în timpul programului de lucru. Sursele se înscriu în

categoria surselor nedirijate.

Amplasamentul

lucrărilor

Executarea lucrărilor implică o serie de operaţii care pot constitui surse staţionare sau mobile de emisie a poluanţilor atmosferici, şi anume: - mişcarea pământului (curăţarea terenului, excavarea solului, umpluturile) şi manevrarea agregatelor. Sursele aferente manevrării agregatelor, precum şi stocării acestora sunt surse joase, la nivelul solului sau în apropierea solului, deschise şi punctuale. Sursele aferente stocării agregatelor sunt surse de suprafaţă, deschise, în apropierea solului. - lucrări de construcţie a sistemului de drum, poduri, viaducte, pasaje, tuneluri, drenări ale apei pluviale; Principalele faze de activitate care se constituie în surse de emisie a prafului în atmosferă sunt: § săpăturile, excavaţiile; § umpluturile; § forările; § realizarea sistemului rutier (punerea în operă a balastului); § realizarea celorlalte lucrări: poduri, podeţe, viaducte, ziduri de sprijin, apărări

de mal etc. Ø Emisiile din amplasamentul unei construcţii au un început şi un sfârşit

care pot fi bine definite, dar variază apreciabil de la o fază la alta a procesului de construcţie. Aceste particularităţi le diferenţiază de marea majoritate a altor surse nedirijate de praf, ale căror emisii au fie un ciclu relativ staţionar, fie un ciclu anual uşor de evidenţiat. Emisiile de praf variază adesea în mod substanţial de la o zi la alta, în funcţie de nivelul activităţii, de operaţiile specifice şi de condiţiile meteorologice dominante.

- traficul aferent transportului materialelor şi muncitorilor - funcţionărea utilajelor, cum sunt: buldozerele, excavatoarele şi basculantele. Ø Emisiile sunt constituite din gaze de combustie şi pulberi în suspensie şi

sedimentabile, după cum urmează: Utilaj Caracteristici

sursă Poluant Debit masic

[g/h] Timp emisie

[h/day] Concentraţia

emisiei [mg/mc]

Excavator Motorină NOx 18.4 4-7 108 SO2 4 24

Funingine 4.76 28 Basculantă Motorină NOx 16.5 4-7 90

SO2 4 22 Funingine 5.9 3

Buldozer Motorină Pulbere - 7 8.6

- aşternerea asfaltului pe autostrada dar şi pe drumurile afectate de lucrările de traversare (când traversarea se face prin şanţ deschis) sau a drumurilor deteriorate ca urmare a traficului greu ce deserveşte şantierul. - eroziunea vântului reprezintă o sursă suplimentară de praf care însoţeşte, în


Iunie 2012 111 /336

mod inerent, lucrările de construcţie. Fenomenul apare datorită existenţei, pentru un anumit interval de timp, a suprafeţelor de teren neacoperite expuse acţiunii vântului. Ø Emisiile de particule generate de eroziunea eoliană pot avea loc

continuu, pe toată durata perioadelor de construcţie, debitele masice variind apreciabil cu viteza vântului.

Praful generat de manevrarea materialelor şi de eroziunea vântului este, în principal, de origine naturală (particule de sol, praf mineral).

Extragerea

pietrei şi a

balastului

Principalele surse posibile de poluare a aerului sunt: - fronturile de exploatare a zăcământului - utilajele de prelucrare a rocii (concasoare) - utilajele de transport şi încărcare a rocii (autobasculantele, benzile

transportoare, excavatoarele) - depozitele de steril Ø Pulberi din carieră În cadrul carierelor, fronturile de exploatare (derocare) a zăcământului în

timpul efectuării exploziilor de derocare precum şi acţiunile de încărcare, descărcare şi transport ale autobasculantelor în timpul evacuării materialului steril din frontul de exploatare la haldele de depozitare pot fi considerate surse de poluare a aerului. Pulberile emise, sunt în mare parte pulberi sedimentabile, care se depun în timp scurt. De obicei acestea nu depăşesc limita incintei carierei. În perioadele cu vânt puternic, haldele de steril pot deveni surse de poluare a aerului prin antrenarea de pe suprafaţa taluzelor a fracţiei granulometrice de sub 0,005 mm. Ø Pulberi emise de concasoare

Concasoarele constituie sursele constante care emit pulberi. Datorită faptului că aceste utilaje lucrează în spaţii deschise, pot fi considerate surse de emisie în care dispersia poluantului are un caracter de suprafaţă şi nedirijat .

Deoarece dimensiunile şi densităţile particulelor de praf sunt mari, pulberile se caracterizează ca pulberi sedimentabile. De aceea, aria de răspândire a acestora este destul de restrânsă. Din rezultatele măsurătorilor efectuate la unele cariere a rezultat că în situaţia de calm atmosferic, raza de răspândire a prafului nu depăşeşte 200 m de sursă, la o cantitate de 0,15 mg/mc. Ø Pulberi emise de benzile transportoare În cazul benzilor transportoare, emisiile de pulberi au loc în următoarele

zone: - ramura activă a benzii (partea superioară) - ramura pasivă a benzii (partea inferioară) - punctele de transbordare (descărcare)

Degajările de praf de pe ramura activă a benzii sunt în general mult mai reduse şi se datorează trepidaţiilor produse de rularea benzii pe rolele de sprijin.

De pe ramura inferioară a benzii transportoare se desprind în general particulele care nu au căzut o dată cu descărcarea materialului.

Pentru protejarea benzilor transportoare de regulă se iau măsuri de acoperire a benzilor cu pereţi din azbociment. Rezultatele măsurătorilor efectuate în apropierea benzilor transportoare protejate astfel demonstrează că valoarea medie a concentraţiei de pulberi în aer este mult sub limita maximă admisă de STAS 12574/87.

Activitatea

utilajelor şi

traficul aferent

lucrarilor

Regimul emisiilor acestor poluanţi este, ca şi în cazul emisiilor de praf, dependent de nivelul activităţii şi de operaţiile specifice, prezentând o variabilitate substanţială de la o zi la alta, de la o fază la alta a procesului. Utilajele, indiferent de tipul lor, funcţionează cu motoare Diesel, gazele de eşapament evacuate în atmosferă conţinând întregul complex de poluanţi specific arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compuşi organici volatili


Iunie 2012 112 /336

nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), dioxid de sulf (SO2). Se remarcă, de asemenea, prezenţa protoxidului de azot (N2O), a metanului care, împreună cu CO2, au efecte la scară globală asupra mediului, fiind gaze cu efect de seră. Cantităţile de poluanţi emise în atmosferă de utilaje depind, în principal, de următorii factori: § tehnologia de fabricaţie a motorului; § puterea motorului; § consumul de carburant pe unitatea de putere; § capacitatea utilajului; § vârsta motorului/utilajului.

Perioada de

exploatare si

intretinere

În perioada de operare, sursa principală de poluare a aerului specifică autostrăzilor o reprezintă circulaţia autovehiculelor. Ansamblul autovehiculelor care circulă la un moment dat pe o cale de trafic rutier formează o sursă liniară a cărei geometrie, în plan orizontal, este similară geometriei acestei căi. Alte caracteristici importante ale acestui tip de sursă, pentru comportarea poluanţilor în atmosferă, sunt: înălţimea efectivă de emisie este deosebit de redusă, fiind foarte apropiată de nivelul solului (circa 2 m înălţime faţă de carosabil), iar poluanţii sunt emişi liber în atmosferă, imprimând acestei surse caracteristica de sursă liberă, deschisă. Parametrii fizici specifici surselor liniare asociate traficului rutier, menţionaţi mai sus, determină o serie de particularităţi cu privire la comportarea poluanţilor în atmosferă, respectiv, la nivelurile de poluare generate, şi anume:

• incidenţa celor mai ridicate niveluri de poluare va avea loc, cu excepţia zonei carosabile care reprezintă sursa însăşi, de-alungul căii de trafic pe porţiunile de teren adiacente celor două laturi ale acesteia, pe distanţe de ordinul metrilor sau zecilor de metri transversal pe cale;

• cele mai ridicate niveluri de poluare apar în situaţii de calm atmosferic şi atunci când vântul bate perpendicular pe cale;

• gradientul de scădere a concentraţiilor pe normala la calea de trafic este mare, fenomen care determină diminuarea semnificativă a nivelurilor de poluare cu distanţa.

Poluanţii caracteristici traficului rutier sunt: • precursori ai ozonului troposferic: monoxid de carbon (CO), oxizi de azot

(NOx), compuşi organici volatili nemetanici (COVnm); • gaze cu efect de seră: dioxid de carbon (CO2), metan (CH4), protoxid de

azot (N2O); • gaze care contribuie la acidifierea atmosferei: dioxid de sulf (SO2) şi

amoniac (NH3); • particule (PM) rezultate în gazele de eşapament (în principal particule cu

diametre aerodinamice echivalente sub 2,5 µm – PM2,5, fracţia PM10 – PM2,5 fiind neglijabilă) ca urmare a arderii carburanţilor, precum şi particule provenite din uzura frânelor, a pneurilor şi a drumului şi antrenate în aer de turbulenţa generată de trafic;

• substanţe cancerigene (hidrocarburi aromatice policiclice – HAP şi poluanţi organici persistenţi – POP);

• metale grele (Pb, Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn) conţinute în particulele emise în gazele de eşapament. Se precizează că, particulele generate de uzura frânelor, a pneurilor şi a

drumului şi care se comportă ca particule în suspensie au un spectru dimensional mult mai larg decât cele rezultate din arderea carburanţilor. Astfel,


Iunie 2012 113 /336

particulele în suspensie rezultate din uzura frânelor, a pneurilor şi a drumului au diametre aerodinamice echivalente de la 30 µm, până la < 2,5 µm. Studiile efectuate în state membre UE indică faptul că fracţia < 10 µm din particulele totale în suspensie (TSP) este redusă, fiind de circa 10 %.

În general, emisiile de particule totale în suspensie rezultate din uzură au ordine de mărime comparabile cu cele rezultate din gazele de eşapament şi conţin:

• substanţe organice (răşini), sulfaţi de bariu şi de stibiu, fibre metalice, minerale, ceramice sau de poliamide aromatice, incluzând oţel, cupru, alamă, titanat de potasiu, sticlă, azbest, grafit, cauciuc; • cauciuc natural, cauciuc sintetic (în principal butadien – stirenic), metale (în special Zn); • în principal particule minerale (cu conţinut de compuşi amorfi de siliciu) provenite de la uzura agregatelor şi mici cantităţi de substanţe organice provenite de la uzura lianţilor bituminoşi din compoziţia mixturii asfaltice.5

Emisiile sunt calculate pentru trei tipuri de surse distincte: emisii produse în timpul operării motoarelor stabilizate termic (emisii la cald), emisii care apar la pornirea motoarelor la temperatura ambientală (pornire la rece şi încălzirea motorului) şi emisii de COVnm generate de evaporarea carburantului. De asemenea, se pot calcula emisiile de particule generate de uzura pneurilor, a drumului şi a frânelor.

Tabel 4.2.2

Instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă.

Activitatea Masuri şi instalaţii pentru reţinerea poluanţilor in atmosferă

Organizarea

de şantier şi

baze de

producţie

Staţii de betoane: - Prevederea de filtre textile la silozurile de stocare a cimentului şi verificarea

etanseitatii instalatiei pneumatice de descarcare/incarcare a cimentului sunt masuri obligatorii pentru reducerea pierderilor de ciment şi incadrarea concentratiilor de particule materiale in aer in reglementarile legale.

- Prepararea betoanelor de ciment se va realiza cu tehnologie modernă, având elevatoarele, cântarele-dozatoare şi malaxorul amplasate într-o incintă perfect închisă

- Ingradirea sau acoperirea padocurilor inactive reprezinta masuri de reducere a eroziunii acestora de către vânt. De asemenea, se adopta masuri de acoperire a padocurilor de stocare pentru agregate fine.

- Udarea periodica a depozitelor de agregate reprezinta o masura temporara de reducere a emisiilor, acest lucru realizandu-se numai pentru agregatele utilizate pentru prepararea betoanelor şi a stabilizatului.

În cazul preparării mixturilor asfaltice se va folosi tehnologie modernă, ce are staţia de preparare a mixturilor echipată cu saci filtranţi ce reţin, în proporţie de 99,9%, particulele emise în atmosferă. Centrala termică va fi prevăzută cu coş de dispersie Rezervoarele de combustibil vor fi prevăzute cu sistem de inchidere.

Traficul aferent lucrarilor

Pentru limitarea disconfortului iminent ce apare in perioada de constructie a unui drum (mai ales pe timpul verii) se vor alege trasee optime pentru vehiculele ce deserversc santierul, mai ales pentru cele care transportă materiale de constructie ce pot elibera in atmosfera particule fine. De asemenea, transportul

5 Sursele de poluare a aerului caracteristice pentru perioada de operare , precum şi prognoza impactului vor fost estimate in cadrul Raportului la studiu de impact, in baza datelor de trafic puse la dispoziţie de proiectant


Iunie 2012 114 /336

acestor materiale se va face pe cat posibil acoperit. Drumurile pot fi udate periodic

Perioada de exploatare şi intreţinere a autostrăzii

Sursele de emisie caracteristice etapelor de construcţie, exploatare şi întreţinere nu pot fi controlate, în general, prin instalaţii/sisteme pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă şi instalaţii pentru epurarea aerului poluat. Utilizarea unor echipamente moderne (statii de asfalt, statii de betoane) de producere a materialelor necesare (mixturi asfaltice/bitumuri, betoane etc) pentru construirea autostrazii va asigura un nivel minim de emisii de poluanti in mediu. Sursele de emisie dirijate aferente staţiilor de betoane şi staţiilor de asfalt vor fi dotate cu sisteme de control al emisiilor de particule. Totodată, organizarile de şantier vor trebui să respecte anumite criterii de amplasare, pentru minimizarea impactului asupra mediului, aceasta neputând fi plasată in perimetrul ariilor naturale protejate, malul apelor şi zonelor unde au fost identificate vestigii arheologice.

4.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Etapa de construcţie a autostrăzii va genera zgomot şi vibraţii prin activităţile propriu-zise (inclusiv manipularea materialelor de constructii utilizate.), si prin transportul materialelor, care se va suprapune peste fondul existent. Construcţia implică folosirea de utilaje de masă mare, care, prin deplasarile lor, provoacă zgomot şi vibraţii. La aceste utilaje se adaugă autocamioanele, care au o masă mare chiar când circulă fără încărcătură.

Tabel 4.3.1

Surse de zgomot şi vibraţii

Activitatea Surse de zgomot şi vibraţii

Organizarea

de şantier,

baze de

producţie,

amplasament

lucrări

Terasamente şi fundaţii - săpături cu excavatorul; - nivelare şi transport cu autogrederul şi buldozerul; - încărcare transport cu încărcătorul frontal; - forare de coloane în terenuri naturale de fundare; - vibroînfigerea palplanşelor; - compactarea pământurilor cu role compactoare. Procesarea materialelor pentru punere în operă pe şantier: Betoane - preparare betonului; - transport şi pompare beton; - vibrare beton; Mixturi asfaltice: - uscare, transportare, ciuruire; - malaxare şi depozitare; Agregate minerale balastieră şi carieră: - transportare; - concasare; - ciuruire prin vibrare; - separare părţilor fine. Lucrări de drumuri: - ciocane perforatoare; - freze rutiere; - repartizatoare de mixturi; - rulouri compactoare vibratoare. Pe perioada de execuţie a lucrărilor, zgomotul va fi produs de utilajele de construcţie folosite în acest scop.


Iunie 2012 115 /336

Prezentăm mai jos puterile acustice asociate ale câtorva utilaje de construcţii: - buldozere – Lw = 115 dB(A) - încărcătoare Wolla - Lw = 112 dB(A) - excavatoare - Lw = 117 dB(A) - screpere - Lw = 110 dB(A) - compactoare - Lw = 105 dB(A) - basculante - Lw = 107 dB(A)

Din literatura de specialitate rezultă că în câmp liber, când sunetul nu este reflectat de obstacole, nivelul acustic scade cu 6 dB la dublarea distanţei faţă de sursă.

Traficul aferent lucrărilor

In funcţie de încărcătură, viteză şi starea tehnică, vehiculele grele generează niveluri de presiune sonoră de 85 - 90 dB(A) la marginea şoselei şi, în funcţie şi de structura terenului în zonă şi de tipul construcţiilor, vibraţii importante ale acestora.

Perioada de exploatare si intretinere

Sursele de zgomot şi vibraţii, în perioada de exploatare şi întreţinere sunt reprezentate de vehiculele de toate categoriile de greutate aflate în circulaţie.

Tabel 4.3.2

Măsurile pentru reducerea zgomotului şi vibraţiilor

Activitatea Masuri şi instalaţii pentru reţinerea poluanţilor in atmosferă

Organizarea de şantier şi baze de producţie

- utilizarea de echipamente/utilaje de lucru moderne care genereaza un nivel de zgomot cat mai mic; - sistemul de absorbţie a zgomotului cu care sunt dotate utilajele trebuie întreţinut periodic; - depozitarea materialelor pe santierul de constructie trebuie sa se faca astfel incat sa se creeze bariere acustice in directia asezarilor umane; - lucrările care trebuie să se desfăşoare la distanţe mai mici de 300 m de zonele rezidenţiale, se vor desfăşura numai pe timpul zilei (6.00 – 22.00), iar dacă nivelul de zgomot va continua sa fie ridicat se vor utiliza pentru izolare panouri fonoabsorbante; - distribuţia activităţilor pe şantierul de construcţie trebuie studiată astfel încât activităţile producătoare de zgomot să fie izolate;

Traficul aferent lucrarilor

- itinerariul rutelor de transport trebuie studiat cu atenţie pentru a evita, pe cât posibil, poluarea cauzată de zgomot si vibratii, itinerariu care trebuie respectat cu stricteţe; - se vor folosi la maxim rutele din afara oraşelor; - in cazul în care nu este posibil ca traficul sa fie totalitate in afara localitatilor, se va limita viteza de deplasare a traficului greu în interiorul localităţilor la 40 km/h; - basculantele, mai ales, vor trebui sa functioneze cat mai departe posibil de zonele rezidenţiale; - pentru respectarea limitei maxim admisa (conform normelor in vigoare) pentru zgomotul produs de staţiile de betoane/asfalt, sortare/măcinare (masurat la fatada cladirilor) aceste utilaje vor fi amplasate la peste 300 m distanta de zonele rezidentiale; - se interzice traversarea ariilor naturale protejate, de catre mijloacele de transport grele, pe alte drumuri decat cele publice.

Perioada de operare şi intreţinere

În perioada de exploatare şi întreţinere a autostrăzii, pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor este prevăzută montarea de panouri fonoabsorbante precum şi instalarea de ferestre reducătoare de zgomot (protecţie acustică


Iunie 2012 116 /336

pasivă); Având în vedere că scopul principal al autostrăzii este asigurarea unui ritm de circulaţie intens, limitarea vitezei nu este considerată aplicabilă decât în cazul când nu se poate aplica nici o altă măsură. In zonele unde autostrada se apropie de locuinte la distanţe care nu permit atenuarea zgomotului pana la limitele admisibile, vor fi amplasate panouri fonoabsorbante

4.4. Protecţia împotriva radiaţiilor

Activităţile de execuţie a lucrărilor se desfăşoară cu utilaje şi echipamente care nu utilizează surse de radiaţii.

4.5. Protecţia solului şi a subsolului

Sursele potenţiale de poluare a solului şi subsolului datorită desfăşurării lucrărilor de construcţie propriu zise sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabel 4.5.1

Sursele de poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice

Activitatea Sursa de poluare

Organizarea de

şantier şi baze

de producţie

-Evacuările fecaloid menajere aferente bazelor de producţie şi organizării de

şantier, în condiţiile în care evacuarea nu se realizează la un sistem de

canalizare.

- Depozitele intermediare (vrac) de materiale de construcţii (în special

pulverulente), ce sunt spălate de apele pluviale, particulele fine fiind antrenate

către terenurile adiacente.

- Apele provenite de la spălarea utilajelor (autobasculante, autoutilitare).

Aceste ape au un caracter alcalin (pH>8,5), fiind potenţial impurificate cu

produşi de tip petrolier (uleiuri, carburanţi).

- Depozitări necorespunzătoare a substanţelor chimice şi periculoase

- Scurgeri de hidrocarburi rezultate din activităţi de întreţinere a utilajelor

- Depozitări necontrolate de deşeuri

- Depozitarea carburanţilor, fără măsuri de intervenţie în caz de avariere a

sistemului de depozitare. De regulă, în incinta organizării de şantier se prevede

câte un depozit de carburanţi (motorină) necesar alimentării utilajelor şi

vehiculelor pentru transportul materialelor.

Amplasamentul

lucrărilor

- Poluări accidentale cu hidrocarburi ca urmare a neîntreţinerii utilajelor. Prezenţa excavatorului şi a altor utilaje constituie o sursă potenţială de poluanţi, în special de reziduuri de produse petroliere (motorină, uleiuri, etc.). Această sursă se activează numai în cazul stării tehnice imperfecte a utilajului sau a exploatării sale necorespunzătoare.

- Manevrarea necorespunzătoare a substanţelor chimice şi periculoase;

- Manevrarea necorespunzătoare a combustibilului la alimentarea utilajelor; - Poluări accidentale ca urmare a depozitării necontrolate a deşeurilor

Perioada de

exploatare si

După punerea în exploatare a autostrăzii sursele potenţiale de poluare a solului sunt:


Iunie 2012 117 /336

intretinere a

autostrăzii

- emisii provenite din traficul rutier (CO, NOx, SO2, PM10, metale grele) – sursă continuă de poluare, proporţională cu intensitatea circulaţiei, determinată de emisiile de gaze de eşapament, uzura carosabilului, anvelopelor, vehiculelor, remorcilor etc.; Poluanţii proveniţi din traficul rutier au în general un impact redus asupra solului. De cele mai multe ori, concentraţia în sol a poluanţilor proveniţi din traficul rutier (de ex. Pb, Ni, Zn) se încadrează în valorile normale sau sub valoarea pragului de alertă pentru soluri mai puţin sensibile. În afara impactului direct al acestor poluanţi asupra mediului, există şi un impact indirect neglijabil, prin bioacumulare.

Alti poluanţii proveniţi din circulaţia rutieră sunt:

§ reziduurile din combustibil nears;

§ reziduurile provenite din uzura pneurilor;

§ reziduurile metalice provenite de la uzura şi coroziunea vehiculelor;

§ pierderile accidentale de uleiuri şi grăsimi minerale;

§ reziduurile provenite din uzura drumului. - scurgerea accidentală de substanţe toxice sau hidrocarburi ca urmare a accidentelor rutiere; - activitatea de întreţinere a drumului în perioadele de iarnă datorită utilizarii substanţelor chimice (NaCl).

Tabel 4.5.2

Lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului

Activitatea Măsuri de protecţie a solului şi subsolului

Organizarea de

şantier şi baze de

producţie

- Sistem intern de canalizare a apelor menajere, racord la sistemul de canalizare, dacă există in zonă - Se vor utiliza staţii proprii de epurare sau se vor utiliza wc-uri mobile, vidanjabile - Sistemul de canalizare al apelor pluviale va fi dotat cu decantoare - Platformele de întreţinere şi spălare a utilajelor să fie realizate cu pantă astfel încât să asigure colectarea apelor reziduale (rezultate de la spălarea maşinilor), a uleiurilor, a combustibililor, şi apoi introducerea acestora într-un decantor care să fie curăţat periodic, iar depunerile să fie transportate la cea mai apropiată staţie de epurare sau la un depozit de deseuri; - asigurarea evacuarii apelor pluviale care spala suprafete mari pe care se pot afla diferite substante din eventuale pierderi de material, pentru a se evita formarea baltirilor ce se pot infiltra cu timpul in subsol, poluand solul si panza freatica; evacuarea acestora se poate face in cel mai apropiat emisar numai dupa preepurare; Evacuarea apelor uzate menajere se va realiza după o prealabilă epurare Staţia de betoane va fi dotată cu decantor În cazul unei construcţii supraterane a depozitului de carburanţi, aceasta se recomandă să fie amplasată într-o cuvă betonată capabilă să reţină 50% din capacitatea de stocare. Stocarea subterană a carburanţilor se va realiza in rezervoare cu pereţi dubli şi senzori de avarie.

Amplasamentul

lucrărilor

- Se interzice depozitarea de materiale de orice fel pe malurile sau în albiile cursurilor de apă în timpul execuţiei subtraversărilor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.

- Pentru eliminarea pericolului infestării cu produse petroliere a solului şi implicit a apei subterane, se va asigura întreţinerea corespunzătoare a


Iunie 2012 118 /336

utilajelor - Pentru evacuarea apelor menajere se vor utiliza wc-uri mobile,

vidanjabile - aplicarea de masuri de atenuare pentru prevenirea eroziunii solului şi

stabilizarea pantelor: replantarea suprafeţelor decopertate cum ar fi gropile de împrumut, depozitele în aer liber, acolo unde este cazul, cu integrarea în estetica peisajului zonei, precum şi măsuri de control al eroziunii

- construirea rambleului din material granular cu drenaj liber si prevederea unui sistem de dirijare, colectare si decantare/separare a apelor pluviale; - refacerea vegetatiei pe taluz prin inierbare pentru rambleu jos si inierbare si plantari de arbusti pentru rambleu inalt şi debleu; - decopertarile trebuie replantate cat mai curand posibil, in scopul prevenirii eroziunii solului; - pastrarea si reutilizarea stratului vegetal; - utilizarea biotehnicilor (plase de geogril spaţial cu vegetaţie reînsămânţată) pentru consolidarea pantelor (zone predispuse la eroziunea solului);

protecţia şanţurilor de gardă împotriva torentelor, prin introducerea de şicane, anrocamente la capătul podeţelor şi în alte puncte sau pe cursuri de apă rapide bolovani şi/sau gabioane (plasă de sârmă umplută cu piatră) lângă rambleuri sau contraforturi la traversarea râurilor.

În mod deosebit, la încheierea etapei de construcţie şi pentru a evita, după închiderea şantierului de construcţie, impactul asupra apei şi solului, va fi important să se prevadă următoarele activităţi de refacere:

Ø eliminarea deşeurilor, resturilor de construcţii şi materiale de construcţie.

Ø refacerea morfologiei iniţiale; Ø refacerea hidrografiei de suprafaţă; Ø refacerea folosinţelor actuale ale solului

Perioada de

exploatare şi

intreţinere

Principalele măsuri pentru controlul şi prevenirea poluării solului sunt:

• colectarea apelor pluviale in scopul ameliorarii eroziunii solului; • verificarea periodică şi întreţinerea curentă a sistemelor de colectare, epurare şi evacuare a apelor meteorice; • verificarea periodică, odată cu recensămintele de trafic, a calităţii solului (pH, metale grele) în zona drumului.

4.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

4.6.1. Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect

In Anexa 8 au fost descrise ariile protejate intersectate de autostradă. Identificarea arelelor sensibile din lungul traseului care nu sunt cuprinse in siturile Natura 2000, se va face odata cu faza de teren a Studiului de evaluare adecvata.

4.6.2. Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor protejate.

Impactul infrastructurilor de transport este bifazat, diferenţiindu-se tipurile de impact pe termen scurt, asociate cu faza de execuţie şi cele pe termen lung din faza de operare. De aceea sunt necesare măsuri specifice fiecărei etape cu efecte directe şi/sau indirecte asupra biodiversităţii.


Măsurile de reducere/diminuare a impactului, în perioada de construcţie sunt:


Iunie 2012 119 /336

§ prevenirea deteriorării suprafeţelor învecinate, pentru a evita pierderea si/sau afectarea habitatelor floristice şi faunistice;

§ analizarea amplasamentelor cu arbori maturi in selectarea traseelor de acces pentru minimizarea distrugerii arborilor (prezenţa arbuştilor şi arborilor şi amplasarea specifică a acestora oferă posibilitatea de hrană şi ascunzători pentru diverse specii faunistice);

§ îndepărtarea vegetaţiei de tipul arbustilor si arborilor se va realiza numai vara tarziu si toamna după terminarea perioadei de înflorire şi scuturarea seminţelor speciilor de interes conservativ, uşurând astfel refacerea sistemelor afectate după finalizarea construcţiei dar şi pentru a limita impactul negativ în perioada de cuibărire;

§ in toate punctele de trecere a râurilor şi pârâurilor există pajişti de luncă şi zăvoaie de sălcii ori plopi de interes conservativ. Pentru reducerea impactului negativ al construcţiilor în aceste zone deosebit de sensibile se recomandă ca aceste segmente de drum să fie realizate pe cât posibil în lunile de toamnă, după terminarea perioadei de înflorire şi scuturarea seminţelor speciilor de interes conservativ, uşurând astfel refacerea sistemelor afectate după finalizarea construcţiei.

§ refacerea vegetatiei imediat dupa incheierea lucrarilor;

§ se interzice folosirea de sol din alte zone, pentru a nu favoriza introducerea unor specii alohtone, potenţial invazive, ce ar putea contribui la afectarea valorii de conservare a ecosistemelor locale;

§ restricţionarea suprafeţelor excavate şi a celor denudate în zonele de lunci ale cursurilor de apă;

§ desemnarea de suprafeţe de protecţie în jurul habitatelor din zona şi din apropierea zonei de construcţie (din siturile Natura 2000 din zonă: SPA Dealurile Tarnavelor si Valea Nirajului, SPA Depresiunea Giurgeului , ROSCI şi ROSPA Vânători Neamţ, Valea Ilenei, Mârzeşti, Pădurea Icuşeni) şi îngrădirea lor temporară (amplasarea de panouri care să ecraneze emisiile de praf şi noxe din funcţionarea utilajelor);

§ autostrada va trece peste râuri şi mai multe pârâuri cu debit redus, motiv pentru care este necesară limitarea defrişărilor de-a lungul cursurilor de apă, în vederea menţinerii conectivităţii coridoarelor de vegetaţie şi reducerii tulburării zonelor de contact dintre două ecosisteme (zone ecotonale);

§ interzicerea realizării lucrărilor de construcţie în albie a podurilor şi a lucrărilor hidrotehnice în perioada în perioada de reproducere a speciilor de peşti (1 mai – 31august);

§ monitorizarea lucrărilor de construcţie a podurilor şi a lucrărilor hidrotehnice în scopul limitării impactului asupra habitatelor şi a speciilor de peşti;

§ prevenirea deteriorării suprafeţelor adiacente în vederea evitării pierderii şi/sau afectării habitatelor floristice şi faunistice, indivizilor diferitelor grupe de animale, nevertebrate şi vertebrate din zonele afectate şi limitrofe;

§ limitarea compactării solului;

§ limitarea dezvoltării de infrastructuri conexe (drumuri de acces, puncte de oprire etc.) pe segmentele de drum situate în imediata apropeire a siturilor Natura 2000. Pentru accesul utilajelor şi a echipelor de lucru se vor folosi drumurile existente (ex. cele de pe digurile de pământ);

§ stropirea cu apă a drumurilor de serviciu şi a platformelor de şantier în perioadele în care condiţiile meteorologice sunt nefavorabile, pentru a diminua emisiile de particule în atmosferă;


Iunie 2012 120 /336

§ împrejmuirea cu panouri a zonelor în care se desfăşoară activităţi generatoare de particule sau în care sunt depozitate materiale în vrac;

§ folosirea speciilor de plante native şi locale (din zonele adiacente suprafeţelor afectate de construcţie), în vederea renaturării zonelor degradate, în perioada de post-construcţie: porumbar (Prunus spinosa), migdal pitic (Prunus tenella), pir (Elymus repens), pir crestat (Agropyron cristatum ssp. pectinatum), trifoi alb (Trifolium repens), trifoi roşu (Trifolium pratense), zâzanie (Lolium perenne) etc. Alte specii ce pot fixa taluzurile sunt: lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), dracila (Berberis vulgaris), răsura (Rosa gallica), măceşul (Rosa canina), Rosa rugosa, murul de mirişte (Rubus caesius); Pot fi folosite şi următoarele specii: cătina (Hippophaë rhamnoides), sălcioara (Elaeagnus angustifolia), păducel (Crataegus monogyna), sânger (Cornus sanguinea), salba moale (Euonymus europaeus) etc., însă trebuie avut în vedere faptul că aceste specii ating la maturitate înălţimi mai mari (3-5 m) şi de aceea ar trebui folosite doar la baza taluzurilor şi acolo unde aceste taluzuri sunt înalte (în zonele de poduri, viaducte etc.). Speciile Hippophaë rhamnoides şi Elaeagnus angustifolia sunt de mare interes decorativ, prin habitus, frunziş, fructe, însă au şi proprietatea de a fixa taluzurile şoselei. Mai mult, cătina are nodozităţi fixatoare de azot pe rădăcini, îmbogăţind astfel solul în nitriţi şi nitraţi, creindu-se astfel condiţii favorabile dezvoltării altor specii ierboase ori lemnoase în preajma acestei specii. Alte specii care ar putea fi utilizate pentru plantare în lungul taluzurilor sunt Aronia melanocarpa, cătina de garduri (Lycium barbarum), liliacul (Syringa vulgaris), viţa de vie sălbatică (Vitis vinifera). Pe locurile cu umiditate se poate utiliza cătina roşie (Tamarix ramosissima) sau speciile de salcie (Salix alba, Salix fragilis). Un arbust de mare efect peisagistic este Sarothamnus scoparius (Cytisus scoparius) – drob, mături – arbustivă, de până la 2 m înălţime, cu înflorire în lunile mai-iunie. În România este specie cultivată, dar şi subspontană, în zona pădurilor de stejar–etajul fagului, prin tufărişuri, rarişti şi margini de pădure.

§ refacerea habitatelor afectate (inclusiv în zonele adiacente), la sfârşitul construcţiei;

§ pentru a evita creşterea turbidităţii apei ce poate afecta în special ecosistemele acvatice şi palustre din râurile şi pârâurile traversate se impune evitarea deschiderii de noi balastiere în scopul folosirii nisipului din surse locale (râurile Ozana, Moldova şi Siret);

§ depozitarea pământului săpat, a sterilului şi a altor materiale la o distanţă care să nu permită scurgeri accidentale în albiile râurilor;

§ management corespunzător al traficului utilajelor, deşeurilor generate, depozitării hidrocarburilor şi a altor substanţe toxice în perimetrul şantierului;

§ decantarea apelor colectate de pe drum în vederea deversarii lor in cursurile de apa receptoare, fie ele de tipul canale de desecare-irigatii sau cursuri de apa locale;

§ curatarea canalelor de irigatii si/sau desecare va fi efectuata vara tarziu si toamna pentru protejarea speciilor de amfibieni existente (in vederea impiedicarii migratiei acestora, in zona canalelor este necesara bararea locală a acestora cu plasă fină, inainte de decolmatare).

Pe toată perioada realizarii lucrărilor de construcţie se recomandă monitorizarea periodică a lucrărilor în scopul limitării impactului şi asigurării stării favorabile de conservare pentru toate elementele Natura 2000 identificate în zonă.

Totodată, pentru a preveni poluările acidentale este necesară monitorizarea zonei pe timpul construcţiei, şi în special a lucrărilor de realizare a podurilor şi a lucrărilor hidrotehnice.


Iunie 2012 121 /336

Constructorul are obligaţia reconstrucţiei ecologice a terenurilor ocupate temporar sau afectate şi situate de-a lungul traseului (organizare de şantier, gropi de imprumut). O atenţie specială se va acorda zonelor ocupate temporar pentru realizarea lucrarilor:

Ø limitarea la minimul necesar a suprafeţei ocupate;

Ø înainte de construirea autostrăzii, solul vegetal va fi excavat şi depozitat într-un depozit special astfel încât, la terminarea lucrărilor, să asigure materialul de refacere a structurii vegetale a solului;

Ø refacerea structurii solului prin discuire si aşezarea solului vegetal.



§ caracteristicile climatice ale zonei

§ coerenţa cu flora şi vegetaţia locală

§ conservarea biodiversităţii (nu se vor introduce specii invazive)

§ uşurinţa înrădăcinării

§ uşurinţa de găsire pe piaţă

§ grad redus de întreţinere

§ valoare estetică şi naturalistă

§ suncţionalitatea structurii

§ caracteristicile condiţiilor staţionare

a) Perioada de exploatare şi întreţinere

Pentru menţinerea stării de conservare a covorului vegetal se impune necesitatea menţinerii conectivităţii luncilor râurilor, astfel, măsurile de reducere/diminuare a impactului, în perioada de exploatare şi întreţinere sunt reprezentate de podeţele, pasajele superioare şi/sau inferioare, podurile şi viaductele care permit trecerea animalelor de pe o parte pe alta a drumului.

Totodată, prin colectarea şi decantarea apelor pluviale înainte de evacuarea în cursurile de apă sau în canale de desecare-inundatii se protejază speciile de peşti, amfibieni şi reptile din zonele adiacente autostrăzii.

Luând în considerare „road-effect zone”, este necesară crearea unor coridoare ecologice pentru comunicarea speciilor de amfibieni şi reptile protejate din zona investigată (e.g. Vipera ursinii ssp. moldavica) vor fi construite tunele, ecoducte, viaducte şi canale în lunca râurilor Moldova, Siret, Bahlui şi Prut; în pădurea de la Moţca şi Iecuşeni, dar şi în păşunile de dimensiuni mari (>200 m lungime) care să permită trecerea. Pentru a diminua mortalităţile rutiere se recomandă instalarea de-a lungul autostrăzii unui gard de pexiglass sau alt material care să împiedice animalele să ajungă pe şosea.

Pentru menţinerea stării de conservare a covorului vegetal este necesara menţinerea conectivităţii luncilor râurilor, monitorizarea periodică a stării vegetaţiei din zona adiacentă drumului.

Pentru diminuarea impactului asupra sitului ROSCI0221 – Saraturile din Valea Ilenei si a habitatului 6430 care se regaseste in sudul acestui sit, autostrada va traversa acest sit printr-un pod, ai căror piloni vor fi amplasaţi în exteriorul sitului.

Pentru limitarea poluării se recomandă montarea unor panouri de protecţie pe cele două laturi ale autostrăzii în punctele de trecere a râurilor Moldova, Siret şi Jijia, care să ecraneze poluarea cu praf şi noxe de autovehicule, reducând astfel stresul de poluare cauzat pajiştilor de luncă şi zăvoaielor de sălcii şi plopi. În ţări precum Germania şi Belgia, pentru îmbunătăţirea


Iunie 2012 122 /336

performanţei acestor ecrane se utilizează liane, care cresc pe latura dinspre interiorul autostrăzii. În acest scop se recomandă plantarea de plante native şi locale (ex. Clematis vitalba, Hedera helix etc.).

O altă măsură constă în evitarea construirii unor dotări ale autostrăzii (parcări, spaţii servicii, etc) în apropierea pădurilor, păşunilor sau a zonelor umede.

Totodată, autostrada va fi imprejmuita cu garduri de plasa de sarma cu urmatoarele inaltimi:

ü h = 1,50 m pentru zonele curente ale autostrăzii

ü h = 1,80 m pentru zonele în care sunt traversate păduri.

şi va fi prevăzută cu pasaje inferioare pentru traversarea autostrazii de catre mamiferele mari (zona intrari isi iesirii din pădurea Iecuşeni), si ecoducte pentru mamifere mici in zonele de rambleu.

4.8 Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public

Identificarea obiectivelor de interes public, distanţa faţă de aşezările umane, respectiv faţă de monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra cărora există instituit un regim de restricţie, zone de interes tradiţional etc.

Unitatile teritorial – administrative traversate de coridorul autostrazii au fost prezentate in paragraful

3.3. In Tabelul 3.6.4.3 - Distante intre ax autostrada si cele mai apropiate locuinte

In Anexa 9 sunt prezentate obiectivele istorice inscrise in Ordinul 2314/2004 al ministrului culturii şi cultelor privind aprobarea listei monumentelor istorice dispărute

Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a obiectivelor protejate şi/sau de interes public


În cazul în care se constata deplasari in cladiri si structuri (deplasari orizontale si verticale, rotatii, evolutia marimii rotatiilor deja existente sau noi) si/sau deplasari ale terenului (deplasari in diferite puncte, in suprafata si in profunditate, orizontale si verticale) va fi necesara luarea de măsuri suplimentare de stabilizare. Prin plasarea clădirilor, care ar putea fi afectate, aproape de portaluri, s-ar putea stabiliza şi consolida terenul ce este situat intre tunel şi clădirile de la acel portal. Un posibil tratament al terenului ar fi de a efectua o umbrela peste minipiloţi cu injecţii repetitive, care va acţiona ca o injectie de consolidare sau compensare a terenurilor.

Măsurile de diminuare a impactului recomandate pentru protejarea populaţiei şi a obiectivelor protejate şi/sau de interes public sunt:

• amplasarea staţiilor de betoane/asfalt, sortare/măcinare, gropilor de împrumut la distante cat mai mari de zonele rezidentiale (minim 300 m); în situaţia care nu va fi posibilă respectarea distanţei de 300 m de faţă de zonele rezidenţiale aflate in proximitatea autostrăzii va fi necesară instalarea de bariere acustice (panouri fonoabsorbante); nivelul de zgomot la faţadă şi în interiorul locuinţelor va trebui monitorizat periodic.

• utilizarea de echipamente/utilaje de lucru moderne care genereaza un nivel de zgomot/vibraţiilor cat mai mic;

• se va acorda atentie manevrarii utilajelor in apropierea zonelor locuite si se va evita traficul autovehiculelor aferente santierului în interiorul localitatilor;

• se va asigura semnalizarea santierului cu panouri de avertizare;


Iunie 2012 123 /336

• se va dirija traficul din zona santierului astfel incat sa se asigure fluenta circulatiei si sa se evite aglomerarile de autovehicule in zonele de lucru, iar in zonele de racordare cu alte drumuri se vor lua masuri pentru devierea temporara a traficului;

• in perimetrele construite, iluminarea lucrarilor de constructii se va face astfel încat sa nu afecteze populatia şi traficul local;

• se va asigura accesul echipelor de interventie, a organismelor specializate pentru prevenirea sau remedierea unor defectiuni ale retelelor sau lucrarilor de interes public existente in zona;

• se va asigura mentinerea curata a drumurilor de acces;

• punctele de lucru vor fi dotate cu echipamente PSI necesare interventiei in caz de incendiu;

• constructorul este obligat ca in cazul aparitiei unor semne ce sugereaza prezenta unor vestigii arheologice sa opreasca lucrarile de constructii si sa ceara expertiza arheologilor de la Muzeul Judetean; lucrarile vor fi reluate numai cu acordul acestora;

• in timpul lucrarilor se va urmari protejarea monumentelor, a vestigiilor istorice, a constructiilor si amenajarilor existente;

• pe parcursul executiei lucrarilor se va face descarcarea de sarcina arheologica a amplasamentului;

• toate rutele ocolitoare, locurile unde vor fi amplasate organizările de santier, depozitele de materiale vor fi amplasate astfel la minim 300 m de resursele arheologice identificate;

• constructorul va fi informat în avans de locul exact în care se află siturile arheologice identificate pe traseul autostrăzii;

• documentele contractuale pentru lucrările de construcţie trebuie să specifice regulile de păstrare şi recuperare a vestigiilor culturale descoperite în faza de construcţie şi mijloacele specifice de protejare a trăsăturilor caracteristice sau lucrările suplimentare ce ar putea fi necesare;

• semnalizarea lucrărilor de construcţie în apropierea siturilor arheologice identificate;

• în timpul tuturor operaţiunilor de săpături este necesară implicarea unor experţi arheologi;

• constructorul este obligat, ca în cazul apariţiei unor semne ce pot prevesti prezenţa unor vestigii arheologice să oprească lucrările de costrucţii şi să ceară expertiza experţilor în domeniu; lucrările vor fi reluate doar după acordul scris al acestora. Muncitorii direct implicaţi în realizarea lucrărilor de excavaţii vor fi instruiţi în acest sens şi vor fi obligaţi sub semnatură să se angajeze în respectarea acestei cerinţe.

În afara respectării reglementărilor naţionale cu privire la organizările de şantier, se pot adăuga următoarele recomandări pentru protejarea populaţiei:

Ø itinerariul rutelor de transport trebuie studiat cu atenţie pentru a evita, pe cât posibil, poluarea cauzată de zgomot si vibratii, itinerariu care trebuie respectat cu stricteţe;

Ø se vor folosi la maxim rutele din afara oraşelor;

Ø in cazul în care nu este posibil ca traficul sa fie totalitate in afara localitatilor, se va limita viteza de deplasare a traficului greu în interiorul localităţilor la 40 km/h;

Ø basculantele, mai ales, vor trebui sa functioneze cat mai departe posibil de zonele rezidenţiale;


Iunie 2012 124 /336

Ø pentru respectarea limitei maxim admisa (conform normelor in vigoare) pentru zgomotul produs de staţiile de betoane/asfalt, sortare/măcinare (masurat la fatada cladirilor) aceste utilaje vor fi amplasate la peste 300 m distanta de zonele rezidentiale;

Ø lucrările care trebuie să se desfăşoare la distanţe mai mici de 300 m de zonele rezidenţiale, se vor desfăşura numai pe timpul zilei (6.00 – 22.00), iar dacă nivelul de zgomot va continua sa fie ridicat se vor utiliza pentru izolare panouri fonoabsorbante;

Ø pentru diminuarea nivelului de zgomot, gropile de imprumut vor fi amplasate la peste 300 m de zonele rezidentiale;

Ø depozitarea materialelor pe santierul de constructie trebuie sa se faca astfel incat sa se creeze bariere acustice in directia asezarilor umane;

Ø distribuţia activităţilor pe şantierul de construcţie trebuie studiată astfel încât activităţile producătoare de zgomot să fie izolate;

Ø sistemul de absorbţie a zgomotului cu care sunt dotate utilajele trebuie întreţinut periodic;

Ø se interzice traversarea ariilor naturale protejate, de catre mijloacele de transport grele, pe alte drumuri decat cele publice.


Măsurile de diminuare a impactului recomandate pentru protejarea populaţiei si mediului socio-economic în perioada de exploatare şi întreţinere sunt:

Ø montarea de panouri fonoabsorbante pentru a proteja obiective aflate la distante unde limita de admisibila de zgomot este depasita, si instalarea de ferestre reducătoare de zgomot (protecţie acustică pasivă) în apropierea zonelor rezidentiale şi zonelor naturale protejate sau instituirea de restricţii de viteză; având în vedere că scopul principal al autostrăzii este asigurarea unui ritm de circulaţie intens, limitarea vitezei nu este considerată aplicabilă decât în cazul când nu se poate aplica nici o altă măsură.

Ø se vor respecta prevederile Ordinului nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei;

Ø alimentarile cu apa si toaletele din parcari vor fi supuse procedurilor de reglementare în domeniul sănătăţii publice;

Ø se vor intocmi programe de interventie in situatia aparitiei unor accidente cu deversare de produse periculoase, care sa prevada masurile necesar a fi luate, echipele, dotarile si echipamentele de interventie in caz de accident.

Ø Înainte de darea în exploatare a autostrăzii va fi necesară marcarea si împrejmuirea obiectivelor arheologice pentru a limita accesul si a preveni degradarea acestora.

Ø In perioada de exploatare şi întreţinere nu sunt necesare măsuri de diminuare a impactului pentru protejarea obiectivelor arheologice.

4.9 Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament

4.9.1. Tipuri de deşeuri produse


Materialele care vor rezulta din operaţiile de excavare necesare pentru realizarea lucrărilor sunt asimilabile deşeurilor din construcţii şi anume:

§ pământ şi materiale excavate (cod deseu 17.05.04)

§ deşeuri de piatră şi spărturi de piatră (cod deseu 01.04.08)

§ amestec de beton, cărămizi (cod deseu 17.01.07)


Iunie 2012 125 /336

§ asfalturi bituminoase (altele decat cele be baza de gudron de huila) (cod deseu 17.03.02)

§ deşeuri amestecate de materiale de construcţie (cod deseu 17.09.00)

De asemenea, din diferite lucrări executate pentru realizarea autostrăzii dar și din activită ile desfășurate în cadrul organizării de șantier pot rezulta:

• deşeuri de lemn (cod deşeu 17.02.01)

• deşeuri de sticlă (cod deşeu 17.02.02)

• deşeuri de materiale plastice (cod deşeu 17.02.03)

• deşeuri de amestecuri metalice (cod deşeu 17.04.07)

Categoriile de lucrări şi categoriile de deşeuri care vor fi produse sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Categoriile de lucrări şi categoriile de deşeuri care vor fi produse

în perioada de realizare a autostrăzii

Categorii de lucrari Categorii de deşeuri

Lucrări de fundaţii Deşeuri solide, pulverulente

Realizare tuneluri Deşeuri solide, pulverulente

Reparaţii curente la echipamente Uleiuri uzate, anvelope uzate, baterii, deşeuri metalice

Organizări de şantier Deşeuri menajere, hârtie, ambalaje, anvelope uzate, lemn, materiale de constructie

Examinând lista categoriilor de deşeuri care pot rezulta din lucrările de realizare a autostrăzii, se constată că nu apar deşeuri periculoase întrucât această categorie de deşeuri nu se generează prin lucrările de construcţie proiectate.

Pentru realizarea autostrăzii va fi necesara realizarea următoarelor lucrări generatoare de deşeuri :

ü curăţare de tufişuri şi arbuşti;

ü decapare pământ vegetal;

ü săpături şi excavaţii;

ü îndepărtare sistem rutier uzat – asfalt vechi (circa 30.000 mc).

In Tabelul 4.9.1 sunt prezentate tipurile, cantită ile și managementul deseurilor care vor rezulta în perioada de realizare a autostrăzii.


Iunie 2012 126 /336

Tabel 4.9.1

Managementul deseurilor în perioada de realizare a autostrazii

Denumire deseu*

Cantitate prevazuta

a fi generata [t/4 ani;

mc/4 ani]

Starea fizica

(Solid-S Lichid-L, Semisoli

d-SS)

Cod deseu*

Cod privind

principala

proprietate

periculoasa **

Cod clasificare

statistica ***

Managementul deseurilor - cantitate prevazuta a fi

generata [t/4 ani; mc/4 ani]

Valorificata

Eliminata Ramasa in

stoc

Materiale rezultate în urma decapărilor/ săpăturilor/ excavaţiilor/ îndepărtare sistem rutier uzat: - pământ vegetal,

pământ şi materiale excavate

- deşeuri de piatră şi spărturi de piatră

- amestecuri de beton, cărămizi

- deşeuri amestecate de materiale de construcţie

- asfalt uzat

13.895.000 mc/4 ani

S

- 17.05.04

- 01.04.0

8 - 17.01.0

7 - 17.09.0

0 - 17.03.0

2

- 12.13 7.680.000 mc/4

ani

6.215.000 mc/4 ani

-

Deşeuri de ambalaje (bidoane metalice de la vopsea pentru marcaje)

4,2 t/4 ani

S 15 01 10* H6 06.31 4,2 t/4

ani - -

Deseuri menajere şi asimilabil menajere

54 t/4 ani S 20 03 01 - 10.11 - 54 t/4 ani -

*

In conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, din Anexa 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

** Ordonanta de Urgenta a Guvernului 78/2000 privind regimul deseurilor cu modificarile si completarile ulterioare

*** Regulamentul (CE) nr. 2150/2002 al Parlamentului European si al Consiliului din 25 noiembrie 2002 privind statisticile asupra deseurilor (odata cu data aderarii Romaniei la UE, Regulamentele UE se aplica direct in Romania)


In Tabelul 4.9.2 sunt prezentate tipurile, cantită ile și managementul deseurilor care vor

rezulta în perioada de exploatare şi întreţinere a autostrăzii.


Iunie 2012 127 /336

Tabel 4.9.2

Managementul deseurilor în perioada de exploatare şi întreţinere a autostrăzii

Denumire deseu*

Cantitate prevazuta

a fi generata

[t/an; mc/an]

Starea fizica

(Solid-S Lichid-L, Semisoli

d-SS)

Cod deseu*

Cod privind

principala proprietat

e periculoas

a **

Cod clasificare

statistica ***

Managementul deseurilor - cantitate prevazuta a fi

generata [t/an; mc/an]

Valorificata

EliminataRamasa in stoc

Material colectat in santuri si in decantoare (nămol) – asimilabil nămolului provenit din epurarea apelor uzate

50 t/an S 19.08.05

- 11.11 - 50 t/an -

Deşeuri de ambalaje (bidoane metalice de la vopsele şi diluanţi)

4,2 t/an S 15 01 10*

H6 06.31 4,2 t/an - -

Deseuri menajere şi asimilabil menajere

95 mc/an

S 20 03

01 - 10.11 - 95 mc/an -

* In conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, din Anexa 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

** Ordonanta de Urgenta a Guvernului 78/2000 privind regimul deseurilor cu modificarile si completarile ulterioare

*** Regulamentul (CE) nr. 2150/2002 al Parlamentului European si al Consiliului din 25 noiembrie 2002 privind statisticile asupra deseurilor (odata cu data aderarii Romaniei la UE, Regulamentele UE se aplica direct in Romania)

4.9.2 Modul de gospodărire a deşeurilor


Circa 40 % din pământul vegetal decapat va fi utilizat la sfârsitul lucrărilor pentru îmbrăcare taluze, iar restul de circa 60 % va fi transportat la alte lucrări din zonă pentru refacere zone verzi şi redare în circuit a gropilor de împrumut, sau pentru închiderea depozitelor de deşeuri din zona analizată şi redarea acestor terenuri circuitului natural. Pământul vegetal care va fi utilizat la sfârsitul lucrărilor pentru îmbrăcare taluze va fi stocat temporar, până la finalizarea lucrărilor, în cadrul organizării de șantier.

După realizarea săpăturilor şi excavaţiilor, pământul cu conţinut mare de material biodegradabil va fi evacuat de pe şantier şi transportat la depozitele de deşeuri menajere din zonă, pentru a se asigura acoperirea lor zilnică. Piatra si sparturile de piatra rezultată din frezare poate fi folosită in pavimentul drumurilor de pamant de pe traseul drumului, cu acceptul primariilor de pe traseu, această solutie fiind una larg raspandita in cadrul lucrarilor de reabilitarea a drumurilor nationale. O parte din pamantul corespunzător săpat şi excavat, va fi utilizat pentru umpluturile necesare realizării diverselor componente ale drumului (circa 40 %).

Asfaltul vechi rezultat în urma îndepărtarii sistemului rutier uzat din zona intersecţiilor cu drumurile de legatură va fi transportat la statiile de preparate asfalt pentru introducera lui in procesul de fabricatie.

Nivelul pierderilor de material ca urmare a transportului, depozitării sau instalării este evaluat la circa 1%. Majoritatea acestor pierderi tehnologice pot fi folosite pentru diverse umpluturi, funcţie de rezultatele de laborator geotehnic. Restul va trebui evacuat şi depozitat în amplasamente autorizate de Agenţiile de Protecţie a Mediului.


Iunie 2012 128 /336

In conformitate cu Normele de aplicare a procedurilor pentru atribuirea contractelor de achizitie publica, amplasarea eventualelor puncte de lucru şi suprafaţa lor este stabilită de câştigătorul licitaţiei pentru executarea lucrărilor. Cu toate acestea, se poate presupune că toate materialele inerte vor putea fi folosite în umpluturi locale, sau transportate la un depozite de deşeuri situate în zonele fronturilor de lucru.

În ceea ce priveşte deşeurile rezultate de la reparaţiile curente la echipamente (uleiuri uzate, anvelope uzate, deşeuri metalice) acestea nu vor rezulta pe amplasamentul analizat deoarece utilajele vor fi aduse pe amplasament în bună stare de funcţionare, iar reviziile tehnice, schimburile de ulei (hidraulic şi de transmisie), anvelope uzate, baterii, precum şi reparaţiile curente vor fi realizate numai în ateliere autorizate la fiecare schimbare de sezon.

Deşeurile de lemn, sticlă, materiale plastice se încadrează în categoria deşeurilor menajere; sunt generate de personalul de execuţie a lucrărilor de construcţii.

Deseurile menajere rezultate in amplasament de la personalul de executie (hartie, pungi, folii de plastic, resturi alimentare) vor fi depozitate in containere la locurile de munca in continua miscare (circa 0,3 kg/om/zi). Pentru cate 250 angajati în perioadele de construc ie aceasta înseamnă circa 75 kg/zi (circa 1,5 t/lună). Acestea vor fi colectate la sfârşitul programului în organizarea de şantier, iar o firmă de salubritate se va ocupa de ridicarea periodică a containerelor. Aceste deseuri se vor elimina periodic prin grija executantilor, la firme specializate pentru revalorificarea dupa caz a acestora sau la un depozit ecologic de deşeuri situat în zonele fronturilor de lucru.

Deşeurile reciclabile şi cele de ambalaje vor fi colectate selectiv şi valorificate conform legislaţiei în vigoare.

Antreprenorul general al lucrărilor va trebui să încheie contracte cu operatorii de salubritate locali în vederea depozitării lor.

La sfârşitul săptămânii se vor afecta 2 ore pentru curăţenia fronturilor de lucru, când se vor elimina toate elementele care au devenit deşeuri.

Alte categorii de deseuri care vor rezulta pe perioada realizării autostrăzii vor fi reprezentate de:

§ asfalt şi piatră nevalorificate la construcţia drumului. Constructorul va lua toate măsurile necesare pentru ca la sfârşitul zilei de lucru sa nu rămână asfalt neturnat şi sa nu rezulte astfel deşeuri de asfalt. În cazul în care vor rezulta deseuri de asfalt acestea vor fi transportate la statiile de preparate asfalt pentru reintroducrea lor in procesul de fabricatie. În ceea ce priveşte piatra nevalorificată ea va fi transportata in vederea reutilizării in alte fronturi de lucru sau la alte lucrări de repararatie/construcţie care necesită piatră spartă.

§ bidoanele goale de la vopseaua pentru marcaje. In perioada realizarii marcajelor rutiere, bidoanele in care vor fi achizitionate vopselelor vor fi restituite producatorilor sau distribuitorilor, după caz, conform nomelor legale specifice.

În ceea ce priveste deseurile generate pe amplasamentul lucrarilor, constructorului ii va reveni, prin contract, obligatia de a se conforma legislatiei de mediu în vigoare la data semnarii contractului. Recomandările pentru perioada de construcţie privind gestionarea deşeurilor provenite din lucrări sunt următoarele:

§ deşeurile rezultate din construcţia lucrărilor de terasamente (deseurile inerte) trebuie să fie, pe cât posibil, reutilizate;

§ deşeurile rezultate din construcţia lucrărilor de terasamente care nu pot fi utilizate se transportă la depozitele de deşeuri existente, pentru lucrări de fertilizare şi readucere a acestor suprafeţe în circuitul productiv. Alternativ, aceste deşeuri pot fi folosite ca material de acoperire zilnică a depozitelor municipale de deşeuri urbane, pentru a reduce emisiile atmosferice şi a preîntâmpina accesul animalelor şi persoanelor, respectiv pentru îmbunătăţirea peisajului în aceste locaţii;


Iunie 2012 129 /336

§ deseurile inerte provenite de la constructii (resturi de beton sau asfalt, agregate etc) pot fi colectate si valorificate pe plan local (in pavimentul drumurilor, acoperire intermediara in cadrul depozitelor de deseuri menajere din zona) sau depunere in gropile de imprumut;

§ deseurile menajere, generate de executantii lucrarilor, se vor colecta in pubele acoperite, amplasate in locuri special amenajate si vor fi preluate în vederea eliminării de societăţi autorizate;

§ deşeurile metalice şi de ambalaje trebuie reutilizate pe cât posibil, conform reglementărilor în vigoare;

§ deseurile de lemn pot fi valorificate prin grija constructorului;

§ reviziile tehnice, schimburile de ulei (hidraulic şi de transmisie), anvelope uzate, baterii, precum şi reparaţiile curente vor fi realizate numai în ateliere autorizate unde vor fi recuperate şi valorificate;

§ uleiurile uzate, anvelopele uzate si deseurile metalice ce pot rezulta din reparatiile la echipamentele de lucru vor fi colectate selectiv şi eliminate de pe amplasament prin societăţi autorizate;

§ bateriile şi uleiurile uzate vor fi recuperate şi duse la filialele PETROM;

§ la punctele de lucru nu se vor colecta/stoca deseuri periculoase.


În perioada de exploatare a autostrăzii vor rezulta o serie de deşeuri specifice transportului rutier, dar şi deşeuri datorate unui comportament neadecvat al participanţilor la traficul rutier cum ar fi aruncarea de diverse amalajele, dar nu numai, din autovehiculele în mers direct în natură sau în parcările amenajate. Aceste deşeuri sunt de natura deşeurilor menajere, ele vor trebui colectate şi evacuate prin grija personalului de exploatare într-un depozit ecologic de deseuri municipale. Pe baza datelor de trafic se estimează o cantiate de deşeuri menajere de circa 95 mc/an.

Ca urmare a scurgerii apelor de pe suprafaţa carosabilă in santuri şi decantoare se va colecta nămol care este asimilabil nămolului provenit din epurarea apelor uzate, iar potenţialul toxic este indus de concentraţia potential mare de metale grele. Santurile trebuie curăţate periodic, nămolul urmând a fi evacuat în localităţile de capăt într-un depozit de deseuri inerte, depozit ecologic de deşeuri menajere sau la una din staţiile de epurare din apropiere, dupa testarea fizico-chimica. Cantitatea anuală de nămol evacuat din şanţuri poate fi evaluată la circa 50 t, în condiţiile de circulaţie din 2035 (exploatarea ambelor căi rutiere – calea1 + calea2).

În timpul manipulării şi utilizarii vopselelor şi diluanţilor – utilizati în cadrul lucrărilor de întreţinere, protecţie şi marcaje rutiere, de către unităţile specializate în lucrări de întreţinere şi reparaţii ale drumurilor, vor rezulta bidoanele in care vor fi achizitionate lacurile, vopselele şi diluanţile vor fi restituite producatorilor sau distribuitorilor, după caz, conform nomelor legale specifice.

4.9.3. Planul de management al deşeurilor

Managementul deşeurilor din faza de proiectare

Proiectarea lucrărilor se va realiza ţinând cont de necesitatea reducerii cantităţilor de deşeuri produse în perioada de realizare a lucrărilor.

Pentru staţii vor fi proiectate platforme special destinate pentru depozitarea temporară şi colectarea selectivă a deşeurilor în containere etichetate corespunzător.


Iunie 2012 130 /336

Cerinţe legislative

În conformitate cu reglementările în vigoare din România, deşeurile produse în perioada de execuţie a autostrăzii vor fi colectate, transportate şi depuse la rampa de depozitare în vederea neutralizării lor, sau valorificate. Conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului , „persoanele juridice care desfăşoară activităţi cu impact semnificativ asupra mediului sunt obligate să organizeze structuri proprii pentru protecţia mediului”.

In acest sens, atât pe perioada de execuţie a lucrărilor, cît şi pe cea de exploatare a autostrăzii: - se va nominaliza , prin decizie a conducerii, persoana responsabilă cu protecţia mediului şi

gestionarea deşeurilor; - se va elebora un plan de gestiune a deşeurilor; - se vor deschide fişe de gestiune a deşeurilor, pe tipuri de deşeuri identificate; - se va ţine evidenţa deşeurilor produse, valorificate sau rămase în stoc.

Conform Hotărârii Guvernului nr. 856/2002, se va tine evidenta gestiunii acestora, pentru fiecare tip de deşeu, in conformitate cu modelul prevăzut la anexa 1 la actul legislativ mai sus menţionat.

In conformitate cu art. 20, alin. 2 din HG nr. 621/2005 6, operatorii economici detinatori de deşeuri de ambalaje, au obligaţia:

- sa asigure valorificarea şi respectiv reciclarea deşeurilor de ambalaje prin mijloace proprii sau prin predarea către operatorii economici autorizaţi; - sa raporteze la solicitarea autoritatilor locale pentru protecţia mediului cantităţile de deşeuri de ambalaje gestionate in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

Managementul deşeurilor în perioada de construcţie

Prin modul de gestionare a deşeurilor se va urmări reducerea riscurilor pentru mediu şi populaţie, precum şi limitarea cantităţilor de deşeuri eliminate.

Este recomandabil ca fiecare persoană juridică implicată în construcţia şi respectiv exploatarea autostrăzii să-şi implementeze standardul ISO 14001:2004 – Sisteme de management al mediului – Linii directoare privind principiile, sistemele şi tehnicile suport. In vederea implementării standardului, se vor evalua aspectele de mediu şi se vor implementa măsuri pentru managementul deşeurilor.

Programul de instruire şi constientizare va avea in vedere cunoasterea cerintelor legislative, precum şi impactul pe tipuri de deşeuri asupra mediului. Se va pune accent pe prezentarea principiului precauţiei şi a avantajelor obţinute din colectarea selectivă, reciclarea/valorificarea deşeurilor, depozitarea in condiţii de siguranţă.

Colectarea deşeurilor se va face selectiv, in containere etichetate corespunzător.

In cadrul bazelor de producţie se vor stabili zone pentru depozitarea în condiţii de siguranţă a deşeurilor, pe tipuri de deşeuri.

Containerele pentru colectare deşeuri valorificabile vor fi etichetate corespunzător. Containerele metalice pentru depozitarea uleiurilor uzate vor fi marcate cu tipul de ulei .

În cadrul bazelor de producţie, ca şi în amplasamentului lucrărilor, orice deşeu metalic va fi depozitat în locuri special amenajate în acest sens, respectiv container transportabil. Constructorul are în vedere valorificarea periodică a acestora, la unităţi specializate în recuperarea şi reciclarea deşeurilor metalice.

Pe traseul autostrăzii nu vor fi depozitate deşeuri metalice provenite de la reparaţiile utilajelor, acestea urmând a se efectua la sediul firmei constructoare, în locuri special amenajate, destinate activităţii de întreţinere a instalaţiilor, utilajelor.

6 HG nr. 621/2005 cu modificările şi completările ulterioare privind gestionarea ambalajelor, reciclarea şi valorificarea deşeurilor de

ambalaje


Iunie 2012 131 /336

Celelalte tipuri de deşeuri vor fi colectate selectiv şi vor fi depozitate temporar, in condiţii de siguranţă, până la eliminarea definitivă. Transportul deşeurilor menajere şi a deşeurilor inerte se va realiza la cel mai apropiată staţie de transfer/depozit ecologic7 sau punct de depozitare indicat de primăria localităţii pe teritoriul căreia se execută lucrarea.

Deşeurile nu vor fi depozitate în apropierea cursurilor de apă.

Rumeguşul şi materialul lemons marunt, sunt deşeuri biodegradabile şi vor putea fi depozitate pe o rampă de gunoi sau lăsate in pădure, uniform distribuite, în zone specificate de personalul silvic. Rumeguşul va fi colectat şi livrat firmelor specializate in valorificarea acestui tip de deşeu, sau va fi folosit drept combustibil solid.

In conditiile in care aceste deşeuri provin de la defrişarea zonelor cu păduri de răşinoase, acestea vor trebui tratate inainte de a fi depozitate in pădure.

4.10. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase

4.10.1 Substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse

Referitor la substanţele toxice şi periculoase, operaţiunile de realizare a conductei implică utilizarea unor materiale care pot fi considerate toxice şi periculoase. Cele mai folosite produse sunt:

• combustibil folosit pentru utilaje şi vehicule de transport;

• benzina;

• lubrifianţi (uleiuri, parafină);

• vopsele, diluant – folosite pentru lucrările de protecţie a conductei

• lavete utilizate la curăţirea conductei şi impregnate cu solvenţi organici

• explozivi.

Pot apărea unele probleme in timpul manevrării şi utilizării acestor produse din partea constructorului. Personalul va respecta normele specifice ale lucrărilor pentru a asigura utilizarea acestor produse în condiţii de siguranţă.

4.10.2 Modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei


Alimentarea cu carburanti a utilajelor şi mijloacelor de transport se va asigura din afara şantierului, transportul carburanţilor efectuandu-se cu cisterne auto, ori de cate ori va fi necesar. În zonele punctelor de lucru nu vor fi depozitati carburan i.

Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse in santier in perfecta stare de functionare, avand facute reviziile tehnice si schimburile de lubrifianti. Schimbarea lubrifiantilor se va executa dupa fiecare sezon de lucru in ateliere specializate, unde se vor efectua si schimburile de uleiuri hidraulice si de transmisie.

In cazul in care vor fi necesare operatii de intretinere sau schimbare a acumulatorilor auto, acestea nu se vor executa in santier, ci intr-un atelier specializat, unde se vor efectua si schimburile de anvelope.

7 In România sunt în curs de realizare depozite ecologice regionale şi staţii de transfer a deşeurilor


Iunie 2012 132 /336

Mixtura asfaltică nu se va prepara pe amplasament, ea se va prepara în instalaţii specializate si transportată cu mijloace de transport specifice.

Vopseaua pentru marcaje și emulsia bituminoasă vor fi aduse in recipienti etansi din care vor fi descarcate in utilajele de lucru specifice. Bidoanele goale vor fi restituite producatorilor sau distribuitorilor, dupa caz.

Explozivii vor fi deţinuţi şi manevraţi de societăţi acreditate pentru lucrul cu astfel de substanţe, societăţi cu care constructorul va încheia un contract de furnizare servicii. La utilizarea explozivililor, se vor lua măsuri de înştiinţare a populaţiei asupra locului, datei şi orei de efectuare a exploziei şi înlăturare a populaţiei din zonă.


Alimentarea cu carburanti a utilajelor şi mijloacelor de transport se va asigura de la sta ii de distribu ie, iar schimbarea lubrifiantilor se va executa dupa fiecare sezon de lucru in ateliere specializate, unde se vor efectua si schimburile de uleiuri hidraulice si de transmisie.

Vopsele și diluanţi utilizate în cadrul lucrărilor de întreţinere, protecţie şi marcaje rutiere, vor fi aduse in recipienti etansi din care vor fi descarcate in utilajele de lucru specifice. Bidoanele goale vor fi restituite producatorilor sau distribuitorilor, dupa caz.

Personalul angajat al unităţilor specializate în lucrări de întreţinere şi reparaţii trebuie să respecte normele specifice de lucru pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţa deplină a operaţiilor respective.


Iunie 2012 133 /336

CAP. 5. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

Se apreciază că măsurile de diminuare a impactului propuse, împreună cu obligaţia antreprenorului de respecta legislaţia de mediu existentă la data semnării contractului sunt suficiente pentru impacturile identificate pentru perioada de construc ie a autostrăzii. Se recomandă includerea acestor măsuri în caietele de sarcini.

Monitorizarea măsurilor de protecţie a mediului în timpul perioadei de construcţie priveşte în special progresele atenuării şi amplificării impactului şi activităţile de construcţie pe care trebuie să le execute Constructorul. Între acestea se numără prevenirea afectării ariilor naturale protejate, apelor, zonelor reziden iale, reabilitarea sau protecţia gropilor de împrumut, reacoperirea cu vegetaţie a zonelor decopertate şi îndepărtarea vegetaţiei cu afectarea minimală a peisajului, buna gestionare a deşeurilor.

În afara problemelor legate de construcţie, este necesară monitorizarea efectelor la distanţă, inclusiv transfrontieră.

Planul de management al mediului este prezentat în Tabelul 5.1.

Tabel 5.1

Plan de management al mediului

Factorul de mediu/Impact

Măsură necesară Momentul

(iniţierea măsurii) Durata măsurilor

Responsabili

Monitorizare

Mediul fizic şi uman

Sol Replantarea rambleurilor Pregătirea proiectului Fazele de construcţie şi

exploatare

CNADNR-Constructor

Monitorizarea implementării

Păstrarea şi reutilizarea solului vegetal

Fazele de pregătire a proiectului şi construcţie

Fazele de construcţie şi

exploatare

CNADNR-Constructor

-

Prevenirea compactării solului



exploatare

CNADNR-Constructor


Utilizarea unui material granular, cu scurgere liberă şi prevederea unui sistem de scurgere de-a lungul

taluzurilor



exploatare

CNADNR-Constructor


Infiltraţiile de apă în masa rambleului trebuie

interceptate şi dirijate departe de zonele

susceptibile

Pregătirea proiectului Faza de construcţie CNADNR-Constructor


În zonele de instabilitate, utilizarea structurilor de

retenţie



Condiţii hidrologice şi de calitate a apei

Resurse de apă şi calitatea

apei

Programarea activităţilor de construcţie în apropierea

cursurilor de apă în anotimpuri uscate ori de

câte ori este posibil



Protecţia curgerii naturale a apelor



Eliminarea adecvată a uleiurilor uzate şi altor

lichide

Faza de construcţie Faza de construcţie CNADNR-Constructor


Asigurarea unor sisteme de scurgere care să nu




Iunie 2012 134 /336




Responsabili

Monitorizare

polueze sursele de apă prin canalizare adecvată sau

filtrare după caz Asigurarea prevenirii pătrunderii altor surse

poluare în cursurile de apă Asigurarea prevalenţei

nevoilor populaţiei locale în raport cu construcţia şi

constructorii Asigurarea neblocării

accesului la resursele de apă pe perioada

construcţiei Prevenirea poluării cursurilor de apă

Calitatea aerului

Reducerea vitezei de circulaţie (hopuri) şi

stropirea regulată cu apă a drumurilor şi trotuarelor după necesităţi pentru

prevenirea emisiilor puternice de praf in

perioadele secetoase

Pregătirea proiectului Faza de construcţie şi exploatare

CNADNR-Constructor –Autorităţile

locale

Monitorizarea implementării / construcţie

Acoperirea autocamioanelor care transportă materiale

pulverulente



Întreţinerea corespunzătoare a utilajelor

de construcţie pentru a minimiza emisiile excesive

de gaze



Probleme de zgomot

Activităţile generatoare de zgomot excesiv (la gropi de împrumut şi cariere) trebuie

limitate pe timpul zilei



Organizări de șantier

Consultări cu oficialii locali înainte de stabilirea amplasamentelor,

resurselor, procedurilor de rezolvare a conflictelor şi a

drepturilor şi obligaţiilor fiecărei părţi



Refacerea vegetaţiei imediat după încheierea

lucrărilor

Faza de construcţie Faza de construcţie/încheier

ea lucrărilor

CNADNR-Constructor


Evaluarea ecologiei vectorilor în zonele de lucru

şi evitarea creării unor habitate indezirabile (ex.

apă stătătoare)



Depozitarea şi utilizarea materialelor periculoase

astfel încât să nu se polueze solul, subsolul și

apa. După utilizare, aceste materiale, trebuie eliminare

conform legisla iei în vigoare



Peisaj Acoperirea cu plante verzi a terenurilor afectate

Încheierea lucrărilor Faza de exploatare CNADNR-Constructor

-

Utilizarea tehnicilor bioinginereşti în zone cu

Faza de construcţie Faza de construcţie CNDNAR- Constructor

-


Iunie 2012 135 /336




Responsabili

Monitorizare

rambleu înalt şi debleu instabil

Replantarea taluzurilor cu iarbă şi arbuşti


-

Ocuparea terenurilor

Analiza locurilor cu arbori maturi în selectarea

traseelor ocolitoare pentru a minimiza distrugerea

acestora



Dezafectarea secţiunilor de drumuri nefolosite după

finalizarea lucrarii

Încheierea lucrărilor Încheierea lucrărilor CNADNR-Constructor


Plata unei despăgubiri echivalente cu valoarea de piaţă a recoltelor existente, arborilor, construcţiilor şi proprietăţilor immobile

afectate de lucrari

Pregătirea proiectului Fazele de pregătire a proiectului şi

construcţie

CNADNR-Constructor

Monitorizarea măsurilor

compensatorii

Acorduri de compensare şi refacere negociate şi

perfectate cu reprezentanţii comunităţilor locale

Pregătirea proiectului Fazele de pregătire a proiectului şi

construcţie

CNADNR-Constructor

_

Vegetaţie naturală

Selectarea drumurilor ocolitoare şi de acces la gropile de împrumut şi

cariere



Proiectarea şi construcţia traseelor ocolitoare

necesare în diferite puncte de pe traseu astfel încât să se provoace cât mai puţine daune vegetaţiei naturale



Curăţarea terenului de eventuali arbori şi arbuşti doar vara târziu şi toamna



Refacerea vegetaţiei imediat după încheierea

lucrărilor



Mediu Socio-economic

Populaţie şi aşezări

Populaţie afectată direct

Amplasamentele selectate pentru organizările de

șantier/punctele de lucru să nu creeze conflicte cu

aşezările existente

Faza de planificare Faza de pregătire / Planificarea

organizarilor de santier / Fazele de

construcţie şi exploatare

CNADNR / Constructor / Autorităţile

locale

-

A se vedea măsurile legate de mediul atmosferic

- - - -

A se vedea măsurile legate de zgomot

- - - -

Structura socială şi valorile culturale

Tulburări sociale cauzate de organizările

de șantier/punctele

de lucru

Selectarea unor amplasamente mai puţin

vulnerabile

Faza de planificare Faza de pregătire / Planificarea taberelor de

construcţie / Fazele de construcţie şi

exploatare


locale

-

Respectarea regulamentelor locale privind organizările de

șantier/punctele de lucru

Faza de construcţie Fazele de construcţie

Constructor Monitorizarea

respectării regulilor


Iunie 2012 136 /336




Responsabili

Monitorizare

Crearea unui cod de comportament al

muncitorilor referitor la utilizarea resurselor &

tulburarea vieţii de zi cu zi a locuitorilor

Faza de planificare Fazele de construcţie

Constructor Monitorizarea respectării regulilor

Degradarea resurselor culturale şi

estetice

A se vedea măsurile identificate referitor la

resursele peisagistice şi estetice

Forme de impact asupra

siturilor de patrimoniu

cultural

Stabilirea regulilor şi măsurilor privind

conservarea şi recuperarea vestigiilor culturale



locale

Da: Monitorizarea

respectării regulilor

Stabilirea zone sensibile înainte de demararea

proiectului pentru a evita activităţile de construcţie /

excavare


Autorităţile locale

-

Planificarea amplasamentelor organizărilor de

șantier/punctelor de lucru, depozitelor deschise şi rutelor ocolitoare astfel

încât să nu fie afectate situri arheologice



locale


Constructorul trebuie informat din timp despre

locul exact al siturilor importante

Faza de planificare Faza de pregătire / planificare a

taberelor

Autorităţile locale

-

Planificare adecvată a mişcării materialelor


Constructor Monitorizarea implementării

Plantarea de semnalizare în timpul lucrărilor de

construcţie în apropierea amplasamentului



Valori imobiliare

Pierdere de tren agricol

Obligarea constructorilor să nu interfereze inutil sau neadecvat cu accesul, utilizarea şi ocuparea

terenurilor



Obligarea constructorului să obţină acordul scris al

proprietarilor pentru orice intervenţie pe terenul lor



Obligarea constructorului să selecteze, negocieze şi

dacă este cazul să plătească utilizarea

terenurilor pentru ocoliri, depozite etc



Obligarea constructorului să depolueze şi să refacă

terenurile afectate



Despăgubirea tuturor pierderilor de terenuri

agricole potrivit legislaţiei


CNADNR Monitorizarea implementării

Despăgubirea pentru pierderea temporară a

recoltei


CNADNR Monitorizarea implementării


Iunie 2012 137 /336




Responsabili

Monitorizare

Reabilitarea păşunilor folosite pentru construcţie

(reînsămânţare etc.)



Asigurarea continuităţii drumurilor de acces la

proprietăţile agricole locale

Faza de construcţie Faza de exploatare CNADNR / Autorităţile

locale


Siguranţa rutieră

Accidente în timpul fazei de

construcţie datorită

traficului şi utilajelor de

construcţie şi interferenţei cu

drumurile locale

Stabilirea măsurilor de siguranţă pentru şantierele de construcţie prin obligaţii

contractuale



Postarea anticipată a panourilor de semnalizare şi

avertizare



Informarea în avans a utilizatorilor drumurilor cu privire la traseul rutelor ocolitoare şi programării

lucrărilor



Limitarea vitezei traficului de serviciu



Împrejmuirea carierelor şi gropilor de împrumut



Interzicerea accesului public în locurile în care

lucrează utilaje grele



Instructaje adecvate de protecţie a muncii



Reglementarea activităţilor de depozitare şi construcţie



Dezvoltare economică

Oportunităţi de locuri de

muncă privind de lucrările de

construcţie

Asigurarea locurilor de muncă pentru populaţia

locală prin reguli clare de angajare inclusiv instruirea

personalului necalificat



locale


Stabilirea relaţiilor de muncă locale



locale

Interzicerea angajării minorilor




Iunie 2012 138 /336

În Tabelul 5.2 este prezentat sintetic un plan de monitorizare a mediului în diferite faze ale

proiectului.

Tabel 5.2

Plan de monitorizare a mediului

Faza Factor de

mediu Locaţia Parametrii Frecventa

Conditii iniţiale Nu este cazul Constuire Aer Cele mai afectate zone

rezidentiale NOx, CO, SO2, PM10, pulberi totale Lunar, de catre o

firma specializata Apa Cele mai vulnerabile

zone la emisii pH, suspensii solide, Ca2+, Mg2+, SO42+, CBO5, CCO-Cr, produse

petroliere Sol Cele mai vulnerabile

zone la deversari TPH

Gropi de imprumut si zone de depozitare sol

in exces

Autorizarea activită ii din punct de vedere al protectia mediului, depozitare

conforma a deseurilor inerte. Zone de depozitare provizorie deseuri

menajere si asimilabile

Depozitare conforma a deseurilor nepericuloase si de ambalaj.

Raportare statistica a deseurilor. Zgomot Cele mai afectate zone

rezidentiale Nivel de zgomot – dB(A)

Flora si Vegetatia,

Fauna

Cele mai afectate zone Pulberi depuse Specii de interes protectiv

Habitate de interes protectiv Operare Zgomot Cele mai afectate zone

rezidentiale Nivel de zgomot – dB(A) Periodic, impreuna

cu recensamantul de trafic

Dezafectare Nu este cazul; inainte de receptia finala este efectuata de aceeasi firma specializata, pentru toti factorii de mediu, inclusiv managementul deseurilor

Pentru monitorizarea calitatii factorilor si activitatii de mediu, se considera necesar ca Antreprenorul sa contracteze o societate specializata pentru monitorizarea lunara a activitatilor asupra mediului, pe intreaga perioada de construire. Aspectele de poluare in zona investigata pot fi generate de trafic, echipamentele de constructii, gestionare deşeuri, depozitare carburant, carierele, ocupare temporara a terenurilor agricole pentru managementul santierului.

Această activitate de monitorizare are scopul de a verifica impactul de mediu generat de constructiile de drum, atat pentru a evalua sursele de poluare şi pentru a determina impactul asupra factorilor de mediu, cât si pentru stabilirea masurilor pentru remedierea si diminuarea/eliminarea impactului. Astfel, se vor putea indica clar insuficientele si erorile in managementul santierului si intretinerea echipamentelor.

Pentru monitorizarea calitatii factorilor si activitatii de mediu se propune urmatoarea abordare:

ü Stabilirea celor mai afectate zone de santierul de constructii, in ceea ce priveste poluarea aerului si nivelul de zgomot ridicat.

ü Stabilirea celor mai sensibile zone in ceea ce priveste poluarea solului cu ulei sau carburant, si emisiile de VOC in atmosfera: rezervoare, rampa incarcare si descarcare;

ü Stabilirea poluantilor proveniţi din aceasta activitate (indicatori/parametri):

§ NOx, CO, SO2, TSP, PM10, compusi organici volatili (VOC) (poluanţi ai aerului);

§ hidrocarburi (poluant al solului)

§ pH, materii în suspensie, Ca2+, Mg2+, SO42+, CBO5, CCO-Cr, produse petroliere (poluanti ai apei).


Iunie 2012 139 /336

ü Stabilirea legislatiei romanesti si europene care impune valori limita pentru poluantii mentionati, in aerul ambiental, sol, apă si zone rezidentiale;

ü Masurarea indicatorilor/parametrilor menţionaţi anterior in vecinatatea santierului;

ü Compararea rezultatelor masurarilor cu valorile prevăzute în legislaţia identificată;

ü Identificarea masurilor pentru remedierea si diminuarea/eliminarea impactului;

ü Elaborarea lunară a unui raport de monitorizare.


Iunie 2012 140 /336

CAP. 6. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI, DUPĂ CAZ, ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NAŢIONALE CARE TRANSPUN LEGISLAŢIA COMUNITARĂ (IPPC, SEVESO, COV, LCP, DIRECTIVA CADRU APĂ, DIRECTIVA CADRU AER, DIRECTIVA CADRU A DEŞEURILOR ETC.)

Proiectul propus se încadrează în prevederile următoarelor acte normative:

Ø HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului (Anexa 1, pc. 7b – Construirea de autostrăzi şi drumuri expres);

Ø OUG nr. 57/2007 privind regimul arilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice (art. 28(2));

Activitatea propusa prin proiect nu cade sub incidenta prevederilor:

Ø OUG nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata prin Legea nr. 84/2006 cu modificările şi completările ulterioare;

Ø HG nr. 440/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi de la instalaţiile mari de ardere;

Ø HG nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase

Activităţile desfăşurate în perioada de construcţie şi exploatare vor respecta prevederile OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor cu modificările şi completările ulterioare şi Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare.

Prin măsurile prevăzute în proiect vor fi respectate prevederile OUG nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei cu modificările şi completările ulterioare.


Iunie 2012 141 /336

CAP.7 LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER

7.1 - Descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier

Se considera ca amplasarea fiecărei organizări de şantier pe câte o suprafata circa 5 ha va fi suficienta pentru depozitarea temporara a materialelor de constructie si a materiilor prime, pentru parcarea utilajelor folosite, contruirea unui birou, a unui laborator de materiale de constructie, a unei secţii pentru repararea mijloacelor de transport şi utilajelor care nu pot fi transportate la un service autorizat.

Organizarile de şantier vor fi dotate şi cu câte o statie mobila pentru fabricarea mixturilor asfaltice (capacitate 100 mc/h), o staţie mobilă pentru fabricarea betoanelor (capacitate 50mc/h) si un concasor (capacitate 10 mc/h). Prin caietele de sarcini se va impune folosirea unor instalatii de producere asfalt si beton omologate la nivel european.

Cazarea personalului de supervizare se va realiza in zonele rezidentiale adiacente viitoarei autostrăzi, in locuinte inchiriate, iar majoritatea muncitorilor vor fi angajati pe plan local.

La amenajarea organizarilor de santier trebuie respectate urmatoarele reguli:

ü dupa preluare amplasamentul se va decapa de terenul vegetal;

ü se va nivela si se va compacta tinandu-se cont de destinatia ulteriora a terenului (birou, parcare, depozite materiale, căi de acces, platforme pentru calarea automacaralelor si a autopompei de beton, etc.).

Se vor trasa pe teren amplasamentul constructiilor, drumurile de acces, spatiile destinate antreprenorului si subantreprenorilor, magazii, depozite.

Se vor organiza depozitele de materiale, materii prime şi deşeuri:

• platforme pentru stocarea temporară a pământului excavat şi de umplutură, balastului, nisipului, asfaltului uzat, prevăzute cu şanţuri perimetrale pentru colectarea pierderilor antrenate de apele pluviale şi decantor pentru preepurarea apelor pluviale;

• zone betonate, acoperite şi împrejmuite pentru stocarea/depozitarea temporară a uleiurilor, vopselelor, diluanţilor, emulsiei pentru mixtura asfaltică, pieselor de schimb, deşeurilor colectate selectiv etc.

În zonele în care vor fi amenajate parcările şi zonele de gestionare a hidrocarburilor (carburanţi, uleiuri) vor fi montate separatoare de produse petroliere.

Organizările de şantier vor avea in componenţă:

- Spaţii de locuit pentru circa maxim 100 persoane;

- Spatii pentru birouri;

- Bucătărie /sală de mese/ restaurant;

- Spaţii de parcare;

- Infirmerie;

- Centrală termică;

- Punct alimentar şi magazie de alimente;

- Sistem de alimentare cu apa, inclusiv rezervoare şi reţea de distributie a apei;

- Sistem de iluminare pe timp de noapte


Iunie 2012 142 /336

- Retea de canalizare şi instalaţie de epurare a apelor uzate;

- Spălătorie;

- Staţie de transformare electrică;

- Pichete PSI conform HG nr. 971/2006.

- Containere pentru depozitarea deşeurilor solide;

- Reţea de telecomunicaţii;

- Imprejmuire;

- Cabina portar

Carburanţii necesari funcţionării utilajelor şi mijloacelor de transport nu se vor stoca în cadrul organizărilor de şantier. Carburanţii se vor aproviziona periodic, în funcţie de necesităţi, cu ajutorul unei cisterne auto.

Din punct de vedere al protectiei mediului este deosebit de important sa se ia unele masuri cu caracter organizatoric şi anume:

Ø Clădirea administrativă poate fi realizată din barăci monobloc sau ca o construcţie propriu-zisă. Funcţie de dotările edilitare ale zonei, clădirea poate fi branşată la sistemul centralizat de alimentare cu apă şi de canalizare, sau alimentarea cu apă se face dintr-un foraj propriu, iar apele uzate sunt evacuate într-o fosă septică. Centrala termică poate fi electrică sau pe gaze.

Ø Depozitele de materii prime vor fi compartimentate şi prevăzute cu şanţuri perimetrale şi jompuri pentru reţinerea materialului antrenat de precipitaţii. Ca materii prime se folosesc: agregate minerale, ciment, aditivi pentru ciment, fier, bitum şi apă, dacă nu se face racordul la sistemul centralizat de alimentare cu apă.

Stocarea cimentului şi a filerului se realizează în silozuri, iar a bitumului în tancuri de bitum prevăzute cu sistem de încălzire pentru menţinerea acestuia la o temperatură ridicată.

Rezervoarele pentru depozitarea combustibililor vor fi amplasate într-o cuvă betonată, împrejmuită perimetral. Lubrefianţii, uleiurile şi vaselina necesare pentru întreţinerea utilajelor şi a mijloacelor de transport vor fi depozitate într-o magazie, în recipiente etanşe.

Ø Prepararea betoanelor de ciment se realizează cu tehnologie modernă, având elevatoarele, cântarele-dozatoare şi malaxorul amplasate într-o incintă perfect închisă .

Ø Atelierul de reparaţii şi întreţinere, ca şi rampa de spălare şi întreţinere a autovehiculelor vor fi prevăzute cu un canal de evacuare a apelor provenite din spălare şi un decantor - separator pentru reţinerea produselor petroliere.

7.2 - Localizarea organizării de şantier şi a bazei de producţie.

Având în vedere lungimea şi traseul viitoarei autostrăzi, natura lucrărilor necesar a fi realizate se considera ca vor fi necesare 2-3 organizari de santier pentru fiecare sector din cele 3.

Chiar dacă la această etapă a proiectului (studiu de fezabilitate) nu se poate indica cu precizie amplasamentul organizărilor de şantier, amplasamentul acestora va fi ales in functie de urmatoarele criterii:

La propunerea acestor locatii s-a avut in vedere ca impactul asupra mediului in perioada de executie a lucrarilor sa fie minim:


Iunie 2012 143 /336

Ø Nu sunt amplasate in apropierea zonelor locuite,

Ø Nu sunt amplasate in arii naturale protejate si nici in vecinatatea acestora,

Ø Nu sunt amplasate in imediata vecinatate a cursurilor de apa,

Ø Nu implica defrisari nici pentru Organizarile de santier si nici pentru drumurile tehnologice, terenul fiind agricol,

Ø Nu implica alte devieri de retele decat cele prevazute in proiect,

Ø Exista drumuri forestiere sau de pamant prin care sa se asigure accesul de la Organizarile de santier la puncteled e lucru din lungul traseului autostrazii.

In conformitate cu prevederile Normelor de aplicare a procedurilor pentru atribuirea contractelor de achizitie publica “Organizarea de santier” ca descriere sumara face parte din Proiectul Tehnic al Investitiei si anume se specifica ca in acesta se vor face numai referiri cu privire la aceasta actiune. Conform legislatiei subsidiare, organizatia de santier constituie atributia si raspunderea Antreprenorului General ca amplasament, solutii, dotari. Se va interzice prin Caietele de Sarcini amplasarea acestora in zonele naturale protejate, inclusive siturile Natura 2000, zonele rezidentiale si /sau in proximitatea cursurilor de apa

Date fiind conditionarile pentru alegerea locatiilor Organizarilor de santier, pe sectorul 1 de autostrada Targu Mures – Ditrau au fost identificate 3 posibile locatii pentru Organizarile de santier.

Date fiind cele de mai sus locatiile posibile pentru Organizarile de santier sunt urmatoarele:

Ø La km 0+000 in zona nodului rutier la autostrada Transilvania (acesta nefiind parte a acestui proiect), pe partea dreapta a autostrazii. Accesul se poate asigura din DJ 151D catre Organizarea de santier pentru aprovizionare si pe drumul de exploatare existent, iar apoi catre punctele de lucru se poate circula pe traseul autostrazii. Suprafata estimata a fi ocupata de Organizarea de santier este de 5ha;

Ø La km 47+000 pe partea stanga a autostrazi, in zona localitatii Sovata. In aceasta zona, dat fiind spatiul destul de restrans se poate prevedea o Organizare de santier mai mica, aceasta fiind necesara pentru a asigura front de lucru zonei de tuneluri si viaducte dintre localitatile Sovata si Borzont. Accesul se poate asigura din DN 13A apoi pe drumul forestier existent in zona. Suprafata estimata a fi ocupata de Organizarea de santier este de 3 ha;

Ø La km 90+000 pe partea dreapta a autostrazii, in zona intersectiei cu DN12. Accesul se poate asigura din DN 12 iar apoi pe drumul de exploatare din culoarul autostrazii. Suprafata estimata a fi ocupata de Organizarea de santier este de 5ha.

Organizarile de santier principale sunt propuse in capetele tronsonului, dat fiind faptul ca aceste locatii raspund cel mai bine cerintelor mentionate mai sus.

Organizarea de santier de la Ditrau poate deservi si sectorul 2. Alte locatii propuse pt sectorul 2 care indeplinesc doar cerintele de mediu ar fi la km 130+100, km 150+100, km 188+126 si Km 211+126. Aceste locatii se afla in zona viitoarelor noduri, mai putin cea de la km 130+100 (Tulghes) unde va si o parcare de scurta durata pe partea dreapta. Mentionam ca acestea locatii sunt doar propuneri, amplasamentul final fiind stabilit in urma consultarii cu toate autoritatile implicate.

In zona sectorului 3 se considera ca vor fi necesare 2-3 organizari de santier vor fi amplasate pe terenuri agricole din proximitatea localitatilor Pascani, Targu Frumos, Letcani, Iasi, care vor ocupa fiecare circa 5ha pasune sau terenuri agricole.

De asemenea, in perioada de executie a lucrarilor, pe suprafetele parcarilor de scurta durata se pot amplasa sediile loturilor de executie (birouri, dormitoare, cantina) iar in zonele lucrarilor


Iunie 2012 144 /336

de arta vor fi amenajate suprafete tehnologice (depozite, spatii pentru utilaje, grinzi prefabricate). Fiecare suprafata tehnologica ocupa cca 400 – 600 mp.

Materialele ce urmeaza a fi aduse in amplasament sunt de doua categorii si anume:

Ø a) materiale ce urmeaza a fi puse in opera, direct de la sursa (fara depozit intermediar)

Ø b) materiale ce urmeaza a fi puse in opera, care vor suferi fie inglobarea lor in alte materiale compozite , sau necesita depozite intermediare.

din categoria a) enumeram:

Ø pamantul de umplutura,

Ø materiale de fundatie: balast si piatra sparta.

Din categoria b) enumeram:

Ø Cribluri,

Ø material de concasaj,

Ø bitum,

Ø pamant natural,

Ø filer,

Ø ciment,

Ø agregate pentru prepararea betoanelor,

Ø prefabricate din beton,etc.

Materialele din categoria a) se aprovizioneaza treptat cu mijloace auto odata cu executia lucrarilor, se astern si se compacteaza strat cu strat conform tehnologiei adoptate.

Pentru materialele din categoria b) se propune amanajarea unor spatii adecvate la fiecare din lucrarile de arta (poduri, pasaje).

In aceste spatii care sunt evaluate la o suprafata de 400 – 600 mp, se va depozita si aparatura tehnologica necesara: foreze, macarale,etc.

Frecventa aprovizionarii depinde de programul de lucru al constructorului, care se va intocmi de catre acesta in functie de prevederile Contractului de executie indexat intre acesta si beneficiar si avizat de catre Consultantul lucrarii.

In conformitate cu legislatia actuala, Constructorul isi va amenaja un responsabil tehnic cu executia care va aviza programul (graficul) de executie precum si tehnologia ce urmeaza a fi folosita.

7.3 – Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu în timpul organizării de şantier

Sursele de poluanţi in timpul organizării de şantier au fost prezentate la capitolul 4.

7.4 - Descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier

In tabelul 7.5.1 de mai jos se prezintă impactul potenţial al organizării de şantier asupra mediului şi măsurile de diminuare propuse.

7.5 Dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu.

In tabelul 7.5.1 de mai jos sunt prevăzute dotările necesare pentru diminuarea impactului şi controlul emisiilor de poluanţi în mediu ( coloana 7 din tabel).


Iunie 2012 145 /336

Pe perioada de funcţionare a organizării de şantier, constructorul va elabora un program de monitorizare a calităţii factorilor de mediu, cu accent pe calitatea apelor evacuate, a emisiilor în atmosferă şi a zgomotului. Aceste determinări vor fi realizate de laboratoare acreditate. Determinările se vor efectua trimestrial.


Iunie 2012 146 /336

Tabel 7.5.1. - Impactul potenţial al organizării de şantier şi măsuri de diminuare a impactului

Nr.crt Activitatea

Impact potenţal

Natura impactului

Extinderea impactului Magnitudinea Măsuri de evitare/diminuare

Impact remanent

Natura transfrontieră a impactului

1.


Ocupare temporară a unor suprafeţe de teren

direct, pe termen scurt, temporar,

Suprafetele ocupate temporar vor fi reduse la minim prin alegerea amplasamnetului organizarii de santier si depozitelor de pamant

Funcţie de numărul proprietarilor particulari de terenuri şi de destinaţia acestor terenuri

Reducerea la minim a suprafeţelor ocupate de organizarea de şantier Folosirea unor spaţii disponibile, fără a se deschide o nouă organizare de şantier

Necesită o perioadă de timp până la refacerea zonelor ocupate de organizarea de şantier

nu se amplasează organizare de şantier în zona de graniţă

2.

poluare apă, aer, sol

direct/indirect funcţie de natura poluantului

Local

Redusă

Staţii de epurare a apelor uzate sau racord la sistemul de canalizare al zonei nu are nu este cazul

3.

Depozitarea substantelor periculoase se va face in locuri speciale. Lacurile şi vopselele vor fi depozitate in magazii in cadrul organizarii de santier, departe de surse de foc. Magazia va avea posibilitate de aerisire.

nu are nu este cazul

4.

-Depozitele de materiale vor fi închise sau acoperite, astfel neexistând pericolul împrăştierii în atmosferă şi depunerii pe sol, infiltrarea acestora în apele subterane prin intermediul apei de ploaie fiind exclusă.

-Depozitarea agregatelor se va face pe platforme betonate având pante şi rigole de evacuare a apelor



Iunie 2012 147 /336

Nr.crt Activitatea

Impact potenţal

Natura impactului


Impact remanent


5.


poluare apă, aer, sol

direct/indirect funcţie de natura poluantului

Local

Redusă

Depozitarea şi păstrarea aditivilor se va face în ambalaj original şi în încăperi uscate

6.

Spălarea autovehiculelor se va realiza numai in locuri special amenajate.


7.

Asigurarea şi păstrarea curăţeniei în zona punctelor de lucru.


8.

-Adoptarea de tehnologii mai puţin poluante, folosirea unor staţii betoane dotate cu instalaţii de epurare a gazelor arse evacuate în atmosferă şi de reţinere a prafului, astfel încât nivelul imisiilor să nu depăşească limitele admisibile -Echiparea silozurilor de stocare a cimentului cu filtre textile pentru reducerea emisiilor şi încadrarea în CMA. -Verificarea periodică a instalaţiei pneumatice de descărcare/încărcare a cimentului

nu are

nu este cazul

9. intreţinerea utilajelor pentru evitarea poluărilor accidentale nu are nu este cazul

10.

Platforma organizarii trebuie proiectata astfel incat apa meteorica sa fie colectata printr- nu are nu este cazul


Iunie 2012 148 /336

Nr.crt Activitatea

Impact potenţal

Natura impactului


Impact remanent


Organizarea de

şantier

un sistem de santuri sau rigole pereate, unde sa se poata produce o sedimentare inainte de descarcare, sau pot fi prevazute guri de scugere, de unde apa sa fie introdusa in statia de epurare modulata prevazuta pentru ape menajere

11.

Deşeurile de orice tip vor fi colectate şi depozitate în spaţii special amenajate, urmând să fie eliminate sau valorificate în funcţie de specificul acestora..


12.

Vor fi respectate condiţiile de depozitare in condiţii de siguranţă a materialelor


13.

poluare fonică

direct, funcţie de amplasament locuinţe faţă de organizarea de şantier

Local

funcţie de amplasament locuinţe faţă de organizarea de şantier

realizarea unui ecran de protecţie intre org. de şantier şi cea mai apropiată locuinţă (ex. padocuri)

nu are

nu este cazul

14.

Afectare floră şi faună ca urmare a: -lucrărilor de defrişare - poluării fonice -emisii in atmosferă -depozitării neadecvate a deşeurilor

direct,pe termen scurt, temporar

Local

Funcţie de: - destinaţia anterioară a terenului -gradul de poluare fonică şi sensibilitatea speciilor din zona limitrofă organizării de şantier -tipul vegetaţiei din

Nu se amplasează organizări de şantier în parcuri naturale, sit-uri Natura 2000, rezervaţii naturale Realizarea unui ecran de protecţie intre org. de şantier şi zonele impădurite Dotarea staţiilor de betoane cu filtre Platforme amenajate cu containere inchise pentru depozitarea temporară a

Necesită o perioadă de timp până la refacerea zonelor ocupate de organizarea de şantier

nu este cazul


Iunie 2012 149 /336

Nr.crt Activitatea

Impact potenţal

Natura impactului


Impact remanent


menajere

zona limitrofă organizării de şantier

deşeurilor Imprejmuirea organizării de şantier

15.

potenţial pericol de incendiu

direct, negativ local funcţie de amploarea incendiului

Respectarea normelor in vigoare privind prevenirea şi stingerea incendiilor Instruire personal Asigurare echipe de intervenţie Organizarea şi dotarea corespunzatoare a punctului PSI

posibil, funcţie de extinderea incendiului

nu este cazul

16.

utilizare forta de muncă locală

direct, pozitiv

Local

funcţie de numărul de locuitori angajaţi

nu este cazul

creşterea veniturilor populaţiei

nu este cazul

17.

conflicte intre lucrătorii de pe şantier şi localnici

direct, pe termen scurt, temporar

numar redus de indivizi implicaţi în altercaţii

funcţie de natura conflictului

instruire personal nu are nu este cazul

18.

Potenţial de apariţie a unor boli inexistente in zonă înainte de înfiinţarea organizării de şantier

direct, negative

Local, dar se poate extinde dacă nu se iau măsuri de prevenţie

funcţie de tipologia bolii

Respectarea normelor in vigoare privind sănătatea populaţiei Măsuri preventive prin control periodic al stării de sănătate al celor cazaţi în organizarea de şantier Măsuri preventive de igienizare şi deratizare Asigurare alimentare cu apă potabilă, epurare ape uzate menajere Management corect al deşeurilor Izolarea persoanelor bolnave

Funcţie de posibilităţile de izolare a focarelor de infecţie

nu este cazul Organizarea de şantier nu se amplasează în zona de graniţă


Iunie 2012 150 /336

CAP.8 LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIŢIEI, ÎN CAZ DE ACCIDENTE ŞI/SAU LA ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII

8.1 Lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii în vederea utilizării ulterioare a terenului

Constructorul are obligaţia reconstrucţiei ecologice a terenurilor ocupate temporar sau afectate şi situate de-a lungul traseului (organizare de şantier, gropi de imprumut). O atenţie specială se va acorda zonelor ocupate temporar pentru realizarea lucrarilor:

§ limitarea la minimul necesar a suprafeţei ocupate;

§ înainte de construirea autostrăzii, solul vegetal va fi excavat şi depozitat într-un depozit special astfel încât, la terminarea lucrărilor, să asigure materialul de refacere a structurii vegetale a solului;

§ refacerea structurii solului prin discuire si aşezarea solului vegetal.



Ø caracteristicile bioclimatice şi geomorfice ale zonei

Ø coerenţa cu flora şi vegetaţia locală

Ø conservarea biodiversităţii (nu se vor introduce specii invazive)

Ø uşurinţa înrădăcinării

Ø uşurinţa de găsire pe piaţă

Ø grad redus de întreţinere

Ø valoare estetică şi naturalistă

Ø caracteristicile condiţiilor staţionare

Prin caietele de sarcini se vor impune masuri de management corespunzator:

§ datorita folosirii drumurilor publice pentru transportul betoanelor sau al altor materiale, se va executa curatarea pneurilor de pamant sau de alte reziduuri din santier.

§ utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni.

§ se va exercita un control sever la transportul de beton din ciment cu autobetoniere, pentru a se preveni in totalitate descarcari accidentale pe traseu sau spalarea tobelor si aruncarea apei cu lapte de ciment in parcursul din santier sau drumurile publice.

§ procesele tehnologice care produc praf vor fi reduse in perioadele cu vant puternic, sau se va urmari o umectare mai intensa a suprafetelor.

§ la sfarsitul saptamanii se va efectua curatirea fronturilor de lucru, eliminandu-se toate deseurile.


Iunie 2012 151 /336

a) Refacerea terenului cultivat sau a zonelor inierbate la finalizarea investiţiei

Refacerea zonelor cultivate sau inerbate se va realiza numai atunci când condiţiile meteo şi ale solului sunt corespunzătoare.

Inainte de imprăştierea stratului de sol vegetal, subsolul va fi cultivat cu un plug cu dinţi distanţaţi la maximum 450 mm, montat pe un vehicul corespunzator pentru a asigura o adâncime de patrundere de minimum 400 mm (măsurat de la suprafaţa subsolului) de-a lungul si de-a latul benzii de lucru cu treceri suficiente pentru a sfărâma subsolul.

Intreaga banda de lucru va fi apoi cultivata prin minimum doua treceri cu plugul la o adâncime de 450 mm sub nivelul initial al solului, lucrând de-a lungul si de-a latul benzii de lucru astfel incat directia de brazdare sa fie la 45 faţă de limite. Se va avea grija ca cultivarea sa coincida cu orice sistem de drenare existent sau dupa constructie, dar sa nu deterioreze drenurile.

Stratul de sol va fi adus dintr-o sursa aprobata. Antreprenorul va furniza o analiza completa a solului existent si a sursei propuse.

Stratul de sol nu va fi luat din terenurile adiacente pentru a rezolva deficientele din alte terenuri.

În cazul în care terenul traversat de conductă a fost păşune, se vor împrăştia seminţe cu mâna, care ulterior se vor îngropa cu grebla de grădină şi tăvălugul de mână. Apa necesară udării suprafeţelor se va transporta cu cisterna.

b) Refacerea santurilor

Cursurile de apa si santurile se vor reface conform Planselor din proiect. Tipul de refacere a cadrului natural se va determina de catre autoritatile relevante, iar Antreprenorul va lua legatura cu Autoritatea relevanta la o data anterioara pentru a conveni asupra cerintelor exacte.

c) Refacerea drumurilor care nu reprezinta autostrada sau alei

Antreprenorul va notifica Reprezentantul Angajatorului de intentia sa de a lucra pe sau de a utiliza orice drum sau alee care nu reprezinta o autostrada si le va inregistra starea inainte de o astfel de lucrare sau folosinta. Antreprenorul va reface apoi permanent drumul sau aleea spre satisfactia partilor afectate. Antreprenorul va asigura pentru o astfel de lucrare materialele necesare, asfaltul, sfaramaturi de beton.

Acolo unde transeea se afla intr-un drum sau alee, dupa ce rambleul a fost finalizat, Antreprenorul va furniza, aseza si compacta un strat cu grosimea de 300 mm de pietris (sub-baza a drumului) si va reface suprafata liniei transeei la un standard echivalent cu constructia existenta, sau in conformitate cu Plansele in care este specificat.

Acolo unde drumurile sau aleile au fost degradate de catre vehiculele si instalatiile Antreprenorului din afara liniei transeei, stratul de legatura si stratul de uzura se vor reface pe intreaga zona degradata.

d) Parcari, zone de depozitare, zone de lucru si acces

Antreprenorul va reface suprafata tuturor zonelor de parcare, zonelor de depozitare, zonelor de lucru si rutelor de acces de pe sau adiacente Santierului si Zonei de depozitare a materialelor la o stare egala cu cea existenta inaintea inceperii lucrarii si spre satisfactia partilor afectate.

e) Canale de scurgere

Deteriorarile sistemelor de drenare a terenului vor fi minime in timpul lucrarilor executate de Antreprenor. Daca se identifica ca exista o cerinta de a instala un sistem de drenare a terenului inainte sau dupa constructie, acest lucru se va realiza numai dupa discutii cu si acceptul proprietarului de teren si al Reprezentantului angajatorului. Pentru a minimaliza impactul conductei, proiectul de drenare va merge in paralel cu transeea si drenurile conductei. Gurile de evacuare vor debusa pe un camp.


Iunie 2012 152 /336

Acolo unde exista deja un sistem de drenare, acesta trebuie intretinut si protejat de catre Antreprenor prin lucrari.

Deteriorarile aduse drenarilor din sau adiacente santierului vor fi reparate de catre Antreprenor.

f) In cazul defrişărilor de pădure, suprafeţele ocupate de arbori vor fi replantate in cadrul ariei protejate in zonele indicate de administratorul/custodele ariei sau de administratorul silvic.

j) Organizarea de şantier, cu unele modificări va putea fi refolosită de administraţia publică locală pentru amenajarea unor locuinţe sociale, spaţii de agrement, parc de afaceri, sau va fi demolată şi terenul redat folosinţei iniţiale.

AUTOSTRADA TG. MUREŞ – IAŞI

Memoriu de prezentare – Anexe

153

CAP.9 – DESCRIEREA ARIILOR PROTEJATE DESCRIEREA ARIILOR PROTEJATE CONFORM PUNCTULUI X DIN ANEXA 5 LA

METODOLOGIA ORD. 135/2010

Traseul Autostrazii Targu Mures – Iasi (Sectorul 1) traverseaza patru areale naturale protejate, reprezentate prin doua arii de importanta avifaunistica (SPA) si doua situri de importanta comunitara (SCI). Acestea sunt reprezentate prin:

• SPA Dealurile Tarnavelor si Valea Nirajului;

• SCI Dealurile Tarnavei – Biches;

• SPA Depresiunea si Muntii Giurgeului;

• SCI Borzont

dupa cum urmeaza:

Tabel 9 -1

11.. SSPPAA DDeeaalluurriillee TTaarrnnaavveelloorr ssii VVaalleeaa NNiirraajjuulluuii

Nume sit Km intrare Km iesire Lungime

(m)

ROSPA0028 Dealurile Tarnavelor

si Valea Nirajului

3+993 8+532 4539


si Valea Nirajului 8+685 10+595 1910















154

Din aceste zone kilometrice, rezulta o lungime totala parcursa in cadrul ariei protejate de

aprox. 33,812 km.

Totodata, pe langa traversarile mentionate mai sus autostrada se desfasoara in imediata

vecinatate a SPA Dealurile Tarnavelor si Valea Nirajului in urmatoarele zone:

• km 10+940 – km 11+771, la o distanta cuprinsa intre 130 – 190 m fata de axul traseului autostrazii;



• km 42+265 – km 42+575, la o distanta cuprinsa intre 30 – 75 m fata de axul traseului autostrazii.

Suprafata totala a sitului SPA Dealurile Tarnavei si Valea Nirajului ocupa 85 217 ha.

Caracteristici generale ale sitului:

• N12 Culturi (teren arabil);

• N14 Pasuni;

• N15 Alte terenuri arabile;

• N16 Paduri de foioase;

• N21 Vii si livezi;

• N23 Alte terenuri artificiale (localitati, mine);

• N26 Habitate de paduri (paduri in tranzitie).

Situl ocupa o suprafata de aprox. 8 825 ha in judetul Harghita, in zona Dealurile Tarnavei

Mici. Acesta cuprinde terenuri impadurite cu paduri de foioase fag si stejar, pasuni si fanete,

precum si terenurile agricole. In cadrul arealului sau se gaseste o rezervatie naturala, Dealul

Firtos aflata la o distanta de cca 7,5 km de traseul autostrazii .

Rezervatia naturala Dealul Firtos are regulament de functionare si plan de management

elaborat de custodele desemnat, Directia Silvica Miercurea Ciuc.

Biotopuri principale:

• Constructii antropice discontinue (3 %);

• Terenuri arabile neirigate (10 %);

• Vii (3 %);

• Livezi (2 %);



155

• Pasuni (19 %);

• Zone cultivate complexe (2 %);

• Terenuri agricole cu suprafete semnificative de vegetatie naturala (20 %);

• Paduri de foioase (36 %);

• Zone de tranzitie paduri-tufarisuri (5 %).

SPA Dealurile Tarnavei si Valea Nirajului constituie un habitat important pentru numeroase

specii de pasari de importanta comunitara.

Calitate si importanta:

• Prioritate nr. 4 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus;

• C1 – specii de interes conservativ global – 1 specie: cristelul de camp (Crex crex);

• C6 – populatii importante din specii amenintate la nivelul Uniunii Europene – 9 specii: acvila tipatoare mica (Aquila pomarina), viesparul (Pernis apivorus), barza neagra (Ciconia nigra), huhurez mare (Strix uralensis), cristelul de camp (Crex crex), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocanitoare de stejar (Dendrocopos medius) sfranciocul rosiatic (Lanius collurio), ciocarlie de padure (Lullula arborea), soimul de iarna (Falco columbarius) – iernat.

Zona caracteristica de deal care se situeaza de-a lungul raurilor Tarnava Mica si Niraj.

Peisajul are un aspect mozaicat, cu paduri de foioase, pajisti semi-naturale si terenuri agricole

extensive. Impactul uman ca factor negativ apare in pe mod deosebit in practicarea agriculturii

pe parcele mari, exploatarii forestiere si constructiile necontrolate.

Desi este o zona relativ des locuita, dispune de habitate valoroase si o biodiversitate bogata,

reflectata in numarul mare de specii importante de pasari cu efective mari. Regiunea este

importanta si pentru iernatul in numar mare a mai multor specii de pasari rapitoare, dintre care

amintim soimul de iarna.

Vulnerabilitate:

ü intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele traditionale in agricultura intensiva, cu monoculture mari, folosirea excesiva a chimicalelor, efectuarea lucrarilor numai cu utilaje si masini;

ü schimbarea habitatului semi-natural (fanete, pasuni) datorita incetarii activitatilor agricole ca cositul sau pasunatul;

ü braconaj;

ü desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul raurilor, pe zone de ses;

ü cositul in perioada de cuibarire;

ü distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor;



156

ü deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului (colonii de starci si ciori); cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de camp);

ü arderea vegetatiei (a miristii si a parloagelor);

ü scoaterea puilor pentru comert ilegal;

ü folosirea pesticidelor;

ü reglarea cursurilor raurilor;

ü electrocutare si coliziune in linii electrice;

ü prinderea pasarilor cu capcane;

ü practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, masini de teren;

ü inmultirea necontrolata a speciilor invazive;

ü defrisarile, taierile ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe suprafete mari;

ü taierile selective a arborilor in varsta sau a unor specii;

ü adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci;

ü amenajari forestiere si taieri in timpul cuibaritului speciilor periclitate;

ü vanatoarea in timpul cuibaritului prin deranjul si zgomotul cauzat de catre gonaci;

ü vanatoarea in zona locurilor de cuibarire a speciilor periclitate;

ü impaduririle zonelor naturale sau seminaturale (pasuni, fanate etc.);

ü industrializare si cresterea zonelor urbane;

ü schimbarea majora a habitatului acvatic (ex. construirea barajelor);

ü ucrari indelungate in vecinatatea cuibului in perioada de reproducere.

In cadrul ariei naturale protejate exista urmtoarele specii de pasari enumerate in anexa I a

Directivei Consiliului 79/409/CEE:

o A229 Alcedo atthis;

o A255 Anthus campestris;

o A091 Aquila chrysaetos;

o A089 Aquila pomarina;

o A090 Aquila clanga;

o A222 Asio flammeus;

o A104 Bonasa bonasia;

o A215 Bubo bubo;

o A403 Buteo rufinus;

o A224 Caprimulgus europaeus;

o A031 Ciconia ciconia;



157

o A080 Circaetus gallicus;

o A081 Circus aeruginosus;

o A084 Circus pygargus;

o A082 Circus cyaneus;

o A122 Crex crex;

o A196 Chlidonias hybridus;

o A238 Dendrocopos medius;

o A239 Dendrocopos leucotos;

o A429 Dendrocopos syriacus;

o A236 Dryocopus martius;

o A379 Emberiza hortulana;

o A103 Falco peregrinus;

o A098 Falco columbarius;

o A321 Ficedula albicollis;

o A320 Ficedula parva;

o A092 Hieraaetus pennatus;

o A022 Ixobrychus minutus;

o A339 Lanius minorl;

o A338 Lanius collurio;

o A246 Lullula arborea;

o A023 Nycticorax nycticorax;

o A072 Pernis apivorus;

o A234 Picus canus;

o A151 Philomachus pugnax;

o A220 Strix uralensis;

o A307 Sylvia nisoria;

o A166 Tringa glareola;

o A027 Egretta alba.

• Alte specii importante de flora si fauna specifice acestei arii protejate:

o Achillea ptarmica;

o Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum;

o Angelica archangelica;

o Arnica montana;



158

o Cephalanthera rubra;

o Corallorhiza trifida;

o Crocus banaticus;

o Dactylorhiza maculata;

o Dactylorhiza sambucina;

o Dianthus superbus;

o Diphasiastrum alpinum;

o Epipactis palustris;

o Fritillaria meleagris;

o Galanthus nivalis;

o Galega officinalis;

o Gymnadenia conopsea;

o Gymnadenia odoratissima;

o Hyoscyamus niger;

o Iris sibirica;

o Listera ovata;

o Menyanthes trifoliate;

o Narcissus poeticus ssp. radiiflorus;

o Neottia nidus-avis;

o Orchis laxiflora ssp. elegans;

o Orchis militaris;

o Orchis morio;

o Orchis purpurea;

o Orchis ustulata;

o Parnassia palustris;

o Petasites kablikianus;

o Platanthera bifolia;

o Polemonium caeruleum;

o Prunus tenella;

o Pulmonaria rubra;

o Salvia transsylvanica;

o Soldanella hungarica;

o Trollius europaeus;



159

o Utricularia vulgaris.

Custode pentru aria naturala protejata este Asociaţia Microregiunea Valea Nirajului în

parteneriat cu Asociaţia Microregională Târnava Mică Bălăuşeri-Sovata şi Asociaţia "Grupul

Milvus"



160

Tabel 9-2

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/ECE pentru care a fost desemnat situl ROSPA0028

Dealurile Tarnavelor si Valea Nirajului

Cod Specia Aspect morfologic Efectivul speciei

în sit Habitat preferat

A229 Alcedo atthis 20-30p

(cuibarit)

Pasare frecventa in toate locurile corespunzatoare ei.Este o pasare migratoare

care soseste la noi in mijlocul lui Aprilie si ne paraseste iarasi la finele lui

Septembrie.Aria geografica de raspandire a speciei este reprezentata de

Europa Centrala,Regiunea submediteraneana si Asia Centrala;iarna migreaza

in tarile prielnice,mai sudice.

Se gaseste pe teritoriul tarii,pe langa ape.

A255 Anthus

campestris

30-50p

(cuibarit)

Ea trăieste în poieni, luminisuri sau la liziera pădurilor unde vegetatia este

deasă, la depistarea ei ajută cântecul specific al păsării. Fâsa de pădure este

o pasăre migratoare, care iernează în savanele din Africa Centrală si Africa de

Vest.

A091 Aquila

chrysaetos

1-2p (rezidente În ceea mai mare parte a arealului de raspândire cuibareste preponderent în

munti, însa în unele locuri îl gasim si în zona de deal si câmpie. Prefera



161



stâncariile pentru cuibarit, însa îsi poate construi cuibul si pe copaci batrâni.

Cel mai important aspect a habitatului speciei este prezenta unor habitate

deschise (pajisti, tufarisuri scunde), fiind incapabil sa vâneze în paduri închise.

În România majoritatea perechilor cunoscute cuibaresc pe stâncarii.

A089 Aquila pomarina 35-45p

(cuibărit)

Prefera padurile foioase batrâne din zonele de deal, ses si cele de lunca.

Unele perechi urca si în zona de munte unde cuibaresc în paduri de fag si de

molid.

Prefera păduri de dimensiuni medii, cuibarind de regula aproape de liziera sau

în vecinatatea unui poieni.

Se hrănesc în terenuri deschise, inclusiv terenuri agricole.



162



A090 Aquila clanga

Poate fi intalnita in zona din nordul Europei pana in Asia si iarna in sud-estul

Europei,Estul Mijlociu si sudul Asiei.

Habitatul obisnuit al acvilei tipatoare mari este zona impadurita,unde vaneaza

mamifere mici si alte mamifere terestre.

A222 Asio flammeus 0-1p (cuibărit) Preferă ţinuturile de câmpie, în vegetaţie de mlaştini, pajişti cu vegetaţie

ierboasă abundentă, lanuri de grâne şi pârloage. În Cartea Roşie este

menţionată ca fiind oaspete de vară şi extrem de rar cuibăritoare.



163



A104 Bonasa bonasia 250-280p

(rezidentă)

Traieste în paduri de conifere mature nederanjate dar poate fi prezent si în

paduri mixte sau defoioase, de exemplu în paduri de fag. De obicei prefera

padurile închise cu molizi si larici înalte, cu arini si mesteacan pe marginile

poienilor. Îi plac padurile mai umede, de multe ori este prezenta în apropierea

pârâurilor, izvoarelor montane. Are nevoie de prezenta tufarisului des (afine

de exemplu), prefera deasemenea vegetatiile de tranzitie dintre diferite

asociatii arboroase.

A215 Bubo bubo 1p (rezidentă) Îşi construiesc cuibul de regulă pe stânci. Preferă pădurile montane dese,

sălbatice, preferând habitatele cu stâncării abrupte şi pădurile de conifere cu

arbori maturi, departe de aşezările omeneşti.

A403 Buteo rufinus Aria geografica de raspandire a acestei pasari o reprezinta Europa Sud-

Estica,Caucaz,Asia Mica,India.

Este raspandit atat in zonele impadurite cat si in campiile intinse unde

foloseste orice punct mai inalt ca loc de observatie.



164



A224 Caprimulgus

europaeus

250-

320p (cuibărit)

Este o specie rară a regiunilor păduroase dechise, aride cu poieni şi rarişti.

Preferă pădurile de conifere cu soluri nisipoase, vegetaţia de stepă cu tufişuri

sau copaci mici, dar este prezent şi in apropierea mlaştinilor mai uscate sau

langă păduri tinere. Evită pădurile mari, inchise. In Romania cuibăeşte in

zonele de deal cu vegetaţie mozaică: are nevoie de păduri pentru cuibărit şi

de terenuri agricole cu vegetaţie naturală pentru hrănit.



165



A031 Ciconia ciconia

50-60p (cuibărit) Cuibareste aproape în exclusivitate în apropierea omului, pe sura, case,

cosuri, claie, pomi, ruine sau pe stânci.

Se hrăneşte pe fânete, pasuni, zone umede în apropierea locurilor de cuibarit

(800-3000 m în jurul cuibului).

A080 Circaetus

gallicus

2-3p (cuibărit) Cuibareste în zonele muntoase xerofile cu stâncarii, unde gaseste paduri cu

copaci batrâni ,favorabili pentru amplasarea cuibuluit si habitate cu reptile,

hrana lui preferata.

Serparul cuibareste solitar, Îsi construieste cuibul pe copac, de obicei pe

vârful acestuia.



166



A081 Circus

aeruginosus

0-1p (cuibărit)

60-100i (pasaj)

Este strâns legat de zonele umede, cu suprafeţe mari de stuf (Phragmites

australis), unde şi cuibăreşte, dar poate fi întâlnit şi în alte tipuri de habitat,

ca de exemplu culturi agricole şi păşuni învecinate cu zone umede.

A084

Circus pygargus Aria geografica de raspandire a acestei pasari o reprezinta Europa Centrala si

Sudica,si in partea de Nord a Asiei.Ierneaza in Africa,India si China de Sud.

Vaneaza pe campii si terenuri agricole in orele timpurii de dimineata si spre

seara.

Apare si la noi la sfarsitul lui martie pana in octombrie.Migreaza apoi in

Africa,India si China de Sud.



167



A082 Circus cyaneus

40-50i (iernat) Preferă terenurile deschise, cu vegetaţie puţin înaltă cum este tundra, dar şi

câmpuri agricole şi zone mlăştinoase. Cuibul este plasat pe sol, printre ierburi.

A122 Crex crex 180-250p (cuibărit) Prefera locurile umede, racoroase cu vegetatie ierboasa mai mica decât

înaltimea sa. În unele parti este prezent în terenuri cultivate cu trifoi sau

cereale. Pasunile folosite intens sau fânatele taiate de repetate ori cu tehnici

moderne de taiere nu ofera habitat prielnic pentru cuibarire, cuiburile fiind

expuse usor la distrugere.

A196 Chlidonias

hybridus

Cuibareste de regula in colonii prin vegetatia baltilor.

In Romania se regaseste numai in sezonul cald cand gaseste hrana din

abundenta:insecte sau pesti mici.



168



A238 Dendrocopos

medius

Peste cea mai mare parte din Europa in afara de Irlanda,nordul indepartat al

Scandinaviei si mare parte din sud-estul Europei.

Se regaseste in majoritatea padurilor cu frunzis.Urca si pe vaile raurilor.

A239 Dendrocopos

leucotos

60-80p (rezidentă) Este prezenta în padurile de foioase si de amestec, cu luminisuri si arbori

batrâni si putrezi, în special fag, plop, mesteacan si stejar. Prefera padurile si

zavoaiele din lunca râurilor.

A429 Dendrocopos

syriacus

Se regaseste in Sudul si Estul Europei.

Prefera diferiti copaci batrani de prin curti si gradini:duzi,nuci,plopi

piramidali,platani si pomi fructiferi.



169



A429 Dryocopus

martius

70-90p (rezidentă) Ciocănitoarea neagră este mai mult o specie generalistă, ocupând habitate de

pădure foarte diferite, naturale sau secundare. Specia se suprapune bine

peste condiţiile de mediu din pădurile boreale, riverane, montane şi păduri din

zona de şes. Condiţia necesară pentru cuibărit este prezenţa arborilor groşi şi

maturi în pădurile pe care le locuieşte, fiind o pasăre de dimensiuni mari.

Emberiza

hortulana

A379 30-40p

(cuibarit)

Emberiza hortulana reprezinta o specie migratoare ce traieste in Europa.

A103 Falco peregrinus 1-2perechi

rezidente

Este specie predominant montană; trăieşte în zone cu stâncării, păduri şi

versanţi descoperiţi. În pasaj sau iarna apare şi în ţinuturi de câmpie. Penrtu

vânat are nevoie de terenurideschise mari, de multe ori este observat în

habitate umede. Tot mai des cuibareste si în orase. În unele zone cuibarelte

pe copaci sau chiar pe sol.

A098 Falco

columbarius

30-40i

(iernat)

Falco columbarius este o specie mică de şoim din emisfera de Nord. O pasăre

de pradă o dată în limbajul cotidian cunoscut ca şoim porumbel în America

de Nord, rasa Merlin în Holarctica de nord, unii migrează spre regiunile



170



subtropicale si tropicale de nord în timpul iernii.

A321 Ficedula

albicollis

4500-5500p

(cuibărit)

Cuibăreşte destul de frecvent în pădurile de foioase cu poieni şi subarboret, în

grădini şi parcuri cu vegetaţie densă. Cuibul îl face în scorburile arborilor.

Preferă zonele din vecinătatea râurilor, în pădurile cu frunziş.

A320 Ficedula parva 500-600p(cuibărit) Prefera padurile de foioase sau mixte (foioase – conifere), dar în nord

cuibareste si în paduri de conifere. Adeseori îl gasim în apropierea apelor

curgatoare si prefera padurile cu copaci înalti si subarboret dezvoltat. În

timpul migratiei poate fi întâlnit si în alte habitate cu copaci sau tufisuri.

În România prefera padurile de fag si cele mixte de fag-brad-molid.

A092 Hieraaetus

pennatus

1-2p

(cuibarit)

Intalnita in paduri cu copaci cu frunze cazatoare,cu luminisurisi poieni,de

obicei in regiuni montane mai joase,dar si la campie.



171



A022 Ixobrychus

minutus

12-17p

(cuibarit)

Oaspete de vara in Romania,greu de observat,datorita modului de viata retras

in stufarisuri.

Din primavara pana in septembrie il regasim in majoritatea baltilor cu stufaris

de la noi din tara,cu predilectie in Delta Dunarii.In toamna migreaza.

A339 Lanius minor 120-180p

(cuibarit)

Specia este răspândită în jumătatea sudică a continentului european si de aici

în Asia. La noi cuibăreste aproape în întreaga tară cu reprezentare importantă

în Moldova, Dobrogea, jumătatea estică a Câmpiei Române si V-NV

Banatului,Ardealului.

Pajisti naturale, tinuturi de câmpie necultivate cu caracter stepic dar si lunci

înierbate, livezi, cu deosebire vegetatia în brâu la nivel de talveg.

A338 Lanius collurio 6000-7000p Este prezent în lizierele padurilor mari de deal si de lunca, în poieni, în zone



172



(cuibărit) deschise cu tufe multe, parcuri si gradini. Mai poate popula si maracinisurile

aflate de-a lungul pâraielor.

Prefera să cuibareasca în arbori sau în arbusti.

A246 Lullula arborea 500-700p (cuibărit)

De obicei prefera zona de deal si a muntilor joase, dar uneori urca si peste

limita de padure. De obicei îi plac habitatele deschise cu tufisuri, copaci sau

uneori stânci mici, pe care se aseaza des contrar celorlalte ciocârlii. Astfel îl

putem întâlni pe pajisti cu tufisuri si copaci, la marginea padurilor, plantatiile

de paduri foarte tinere, defrisari, vii si livezi abandonate sau alte zone

deschise cu copaci si tufisuri. Nu cuibareste în interiorul padurilor închise.

Evita terenurile agricole, dar câteodata cuibareste pe pârloage.

În România este specie cuibaritoare a zonei de deal si a muntilor joase

Îsi construieste cuibul pe pamânt, de obicei sub un smoc de iarba, copaci

tinere, sau rareori la baza tufisurilor sau în loc deschis.



173



A023 Nycticorax

nycticorax

Oaspete de vara la noi in tara,din primavara pana in octombrie.

Se intalneste la noi in tara in zonele cu ape,stufarisuri,in special in lunca

Dunarii si in Delta Dunarii,unde cuibareste in colonii mixte cu egrete

mici,cormorani mici,tiganusi.Odata cu sosirea toamnei,migreaza spre

continentul african.

A072 Pernis apivorus

40-55p (cuibărit) Cuibareste în paduri de foioase si conifere în care gaseste copaci în vârsta.

Cuibul îsi construieste exclusiv pe copaci. Hrana îsi procura din padure sau

liziera. Prefera paduri cu coronament deschis.

Este o pasare care cuibareste solitar, fiind teritorial. Cuibul este construit pe

copac, de obicei în nivelul coronamentului.



174



A234 Picus canus

Specia este considerata ca una specializata pe padurile de foioase din regiuni

colinare si muntoase, fiind prezent in special in paduri dominate de fag sau

stejar. Populatii semnificative pot cuibarii si in paduri de lunca.

Specia are o distributie larga in Romania, in unele zone poate fii considerat

chiar comuna.

A151 Philomacus

pugnax

Specia traieste in zonele umede sau maloase,o regasim,in perioada de

trecere(migratie catre Germania)si in baltile Dunarii sau in Baragan.

In general,traieste in partea nordica a Eurasiei,in zonele de lunca si in cele

mlastinoase.



175



A220 Strix uralensis

60-70p (rezidente) Este destul de diversificat în functie de zona unde traieste. În regiunile

nordice cuibareste în arboretele batrâne boreale, mlastini din munti, în paduri

de conifere din regiunea de tundra. Pe alocuri se poate întâlni si în zone joase

si platouri. Este o pasare care cuibareste în zona muntoasa, în ultimul timp

manifestând o tendinta de a coborâ în zona colinara. În regiunile de câmpie

se întâlneste rar, mai ales în perioada de iarna.

A307 Sylvia nisoria 5-10p

(cuibarit)

Cuibareste relativ rar in regiuni deschise cu tufarisuri,cu copaci izolati sau in

luminisuri cu tufisuri.

A166 Tringa glareola Este o pasare de apa,intalnita in baltile si tinuturile mlastinoase de pe tot

teritoriul tarii dar cu o densitate mai mare in delta,unde este destul de

comuna.

Este raspandita in toata Europa,chiar si in extremele nordice.

Iarna migreaza in bazinul mediteranean.



176



A027 Egretta alba

Habitatul egretelor mari este reprezentat de zone umede

intinse,mlastini,lagune costiere,estuare,margini de lacuri,iar dupa perioada de

cuibarit apar si pe langa ape curgatoare.

P Achillea

ptarmica

P Este o planta rezistenta la seceta ce prefera soarele si solul umed,dar bine

drenat.Necesita soare sau semiumbra,sol bogat in humus si substante

nutritive,cu drenaj bun.

P Angelica P Creste spontan in zonele de munte,in sol umed,in paduri si mai ales pe langa



177



archangelica ape curgatoare.

P Cephalanthera

rubra

P Este gasita in cea mai mare parte parte din Europa,la est de Urali.Este rara in

Marea Britanie,Tarile de Jos si vestul Frantei.Apare in Maroc,Algeria si

Tunisia,si in diferite parti ale Asiei de Sud-Est,in masura in Iran.

Locuieste in paduri de foioase,de obicei,dominate de fag.Traieste pe soluri

calcaroase.



178



P Crocus

banaticus

P Prefera spatiile deschise si insorite.

Creste in paduri de foioase,nu la foarte mare altitudine,si nu in depresiuni.

P Dactylorhiza

sambucina

P Specia prefera padurile luminoase si pajistile uscate,oarecum infertile in

mediu si altitudini mai mari;infloreste intre martie si iulie si creste numai in

Europa.

P Diphasiastrum

alpinum

P Planta vesnic verde,prefera pasuni acide in munti,soluri turboase.Mai rar

apare pe nisipurile acide.



179



P Fritillaria

meleagris

P Specie intalnita in padurile deschise si locurile ierboase,de obicei pe zonele

inundabile pentru pasunile alpine.

P Galega officinalis P Adaptat la sol acid,zone umede,mlastinoase,pajisti deschise,se gaseste pe

terenurile agricole,pasuni,pe marginea drumurilor,cailor navigabile.



180



P Gymnadenia

odoratissima

P Specie ce creste pe pasuni,fanete,mlastini,pante,pasuni

montane,acostamente,

Aceasta specie creste in lumina soarelui,iar florile tin din mai pana in august.



181



P Iris sibirica

P Prefera sol bogat in humus.Specia poate fi gasita in apropierea apei(chiar si in

apa de adancime mica,la marginea unui rau sau lac,insa prea multa umiditate

sau soluri ce nu dreneaza destul de bine,pot distruge planta).

Se dezvolta bine in solurile argiloase.

Nu este rezistent la inghet sau la umbra.

Specia poate fi gasita in regiunile temperate din toata lumea.

P Menyanthes

trifoliata

P Creste la marginea lacurilor de mica adancime,iazuri,baltisau rauri lente.Nu

poate trai in umbra.

P Neottia nidus-

avis

P Specia prefera solurile reci si intunecate bogate in litiera.



182



P Orchis militaris P Se gaseste pe pajisti calcaroase,deschise si in zone cu arbusti.

Ea apare intr-o groapa cu creta in Suffolk.

P Orchis purpurea P Este o specie intalnita in zonele de campie,in pasuni deschise,pe soluri

calcaroase,in paduri mai rar.



183



P Parnassia

palustris

P Traieste cel mai frecvent in gabitatele alcaline,cum ar fi zonele umede

mlastinoase,mlastini,pajisti si mlastini de mare altitudine.

De asemenea,poate fi gasit in dezvoltare pe nisipuri umede calcaroase.



184



P Platanthera

bifolia

P Ocupa o gama larga de habitate,fiind mult mai tolerant la solurile acide.

Se gaseste in pasuni,paduri de fag(mai ales in sudul Angliei),in pasunile de

deal pana la 400 m,pe campii si pe terenurile mlastinoase.

P Prunus tenella P Se gaseste in stepele din Europa de Est şi Siberia de Vest, precum şi in

zonele uscate deschise din Caucaz, de Vest şi Asia Centrală. In salbaticie,

specia tinde să crească în grupuri de cate trei.

P Salvia

transsylvanica

P Prefera zonele insorite,dar pot tolera si zonele cu umbra partiala.



185



P Trollius

europaeus

P Se găsește în România în mun ii Carpa i și Apuseni, din zona de pădure până

în zona alpină, prin pășuni, poieni, brâne, în locuri umede.

P Aconitum

lycoctonum

ssp.moldavicum

P Cel mai bine creste in sol argilos, nisip sau pietriş, pământ argilos, solul de

lut, nisip sau argilă,sol argilos, sol care este umed.



186



P Arnica montana P Planta se intalneste in zonele de munte, de unde si denumirea ei. Prefera

climatul umed si racoros si infloreste din luna iunie pana in august. Florile

sunt de culoare galbena.



187



P Corallorhiza

trifida

P Specia este găsita in Mexic şi Baja California,in Canada,in California şi cea mai

mare parte din Statele Unite, cu excepţia Sud-Estului.Specia creşte în special

în păduri montane.

P Dactylorhiza

maculata

P Planta erbacee raspandita la noi in tara in poienile de munte din zona

Vaii Teleajenului.

P Dianthus

superbus

P Specia se gaseste la altitudini mari,de pana la 2400 de metri.

Specia nativa in Europa si Asia de Nord.



188



P Epipactis

palustris

P Planta se gaseste in dune si mlastini cu soluri alcaline în Europa, la altitudini

de la 0 la 1600 de metri.

P Galanthus nivalis P Specie nativa intr-o zonă mare din Europa, care se întinde de la Pirinei, în

vest, prin Franţa şi Germania, în Polonia, în nord, Italia, Grecia de Nord,

Ucraina, Turcia şi european.



189



P Gymnadenia

conopsea

P Specia este gasita in zone de pajişti şi păşuni montane, păşuni şi

mlaştini.Creste pe substrat silicios şi calcaros, uşor umed şi cu valoare

nutritivă scăzută, la o altitudine de 0-2,400 de metri (0-7,900 ft) deasupra

nivelului mării.

P Hyoscyamus

niger

P Planta intalnita din regiunea de munte pana la campie.



190



P Listera ovata P Specia creşte într-o varietate de habitate: păduri, pajişti, dune şi moorland.

P Narcissus

poeticus

ssp.radiiflorus

P Specia prefera zonele insorite . Cel mai bine creste in nisip,in sol argilos, care

este destul de umed.



191



P Orchis laxiflora

ssp.elegans

P Specia prefera habitatele umede şi poate fi găsita în mlaştinile şi pajiştile

mlăştinoase.

P Orchis morio P Este frecventa în fâneţele montane şi înfloreşte primăvara. Florile, de culoare

purpuriu-violacee, sunt grupate într-un spic terminal, în pământ are doi

tuberculi.



192



P Orchis ustulata

P Specia este nativa in Europa,cel mai frecvent este gasita in munti.

Infloreste intre lunile aprilie si august,in functie de altitudine.

P Petasites

kablikianus

P Specia se dezvolta in zone cu umbra.

Creste cel mai bine in sol argilos,care este umed.

P Polemonium

caeruleum

P Planta se dezvolta cel mai bine in zonele cu pajişti umede, păduri, pajişti şi

zone stâncoase în zonele temperate ale Europei.



193



P Pulmonaria

rubra

P Planta erbacee gasita in flora spontana in paduri, marginea tufisurilor,

luminisuri, locuri umede.



194



P Soldanella

hungarica

P Specia creste în pădure, păşuni umede si peisaje stancoase de la 500-3,000 m

deasupra nivelului mării, de obicei, în scorburi, care deţin în zăpadă timp de

vară.

P Utricularia

vulgaris

P Utricularia vulgaris este o planta carnivora care creste in tara noastra in

lacurile de ses. Aceasta specie traieste in apa, iar florile ei se ridica deasupra,

in aer. Frunzele sale sunt fin ramificate si au fixate pe cate un pedicel

numeroade urne, care au diametru de cativa mm.



195



196

Tabel 9-3

ØØ SSPPAA DDeepprreessiiuunneeaa ssii MMuunnttiiii GGiiuurrggeeuulluuii


(m)

ROSPA0033 SPA Depresiunea si

Muntii Giurgeului

70+644 71+261 617


Muntii Giurgeului

76+578 77+315 737


Muntii Giurgeului 77+511 87+715 10204


Muntii Giurgeului 91+047 92+126 1079


aprox. 12,638 km.

Totodata, in afara de zonele traversate amintite mai sus, aceasta arie protejata se mai afla in

imediata vecinatate a traseului Autostrazii Targu Mures – Ditrau in urmatoarele zone kilometrice:

§ km 69+545 - la o distanta de aprox. 160 m fata de axul traseului autostrazii (pe partea dreapta) catre sud-est;



§ km 71+765 - la o distanta de aprox. 188 m fata de axul traseului autostrazii (pe partea dreapta) catre sud-est.

Suprafata sitului SPA Depresiunea si Muntii Giurgeului este de 58 475 ha.

Situl cuprinde Depresiunea Giurgeului in intregime si o parte din padurile de molid

inconjuratoare piemontane. Depresiunea cuprinde mai multe tipuri de habitate caracteristice, pe

lunca Raului Mures. Majoritatea terenurilor sunt utilizate ca pasuni, fanete, dar si pentru culturi

agricole.


§ Prioritate nr. 3 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus;



197

§ C1 – specii de interes conservativ global – 1 specie: cristelul de camp (Crex crex);

§ C6 – populatii importante din specii amenintate la nivelul Uniunii Europene – 8 specii: acvila tipatoare mica (Aquila pomarina), barza alba (Ciconia ciconia), ierunca (Bonasa bonasia), cocos de munte (Tetrao urogallus), cristelul de camp (Crex crex), minunita (Aegolius funereus), ciuvica (Glaucidium passerinum) si ciocanitoare de munte (Picoides tridactylus).

Zona sitului cuprinde doua parti: pajistile semi-naturale si naturale din depresiune si padurile

de molid si in mica parte de fag, din partea adiacenta a Muntilor Gurghiului incluzand si Varful

Saca. In aceste paduri gasim efective importante din doua specii de bufnite, o ciocanitoare,

cocosul de munte si ierunca. Pe pajistile din depresiune cuibareste o populatie semnificativa pe

plan global al cristelului de camp, atingand una din cele mai mari densitati din tara. Acest tip de

habitat este folosit ca loc de hranire de catre berze si multe specii de pasari rapitoare. Pe langa

speciile sus mentionate, mai este important prezenta serparului (Circaetus gallicus), muscarului

gulerat (Ficedula albicollis) si sfranciocului rosiatic (Lanius collurio). In tabelul 9 -10 sunt

prezentate speciile de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE pentru

care a fost declarat situl si posibilitatea prezentei speciei in sit.

Vulnerabilitate:

• intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele traditionale in agricultura intensiva, cu monoculturi mari, folosirea excesiva a chimicalelor, efectuarea lucrarilor numai cu utilaje si masini;

• schimbarea habitatului semi-natural (fanete, pasuni) datorita incetarii activitatilor agricole ca cositul sau pasunatul;

• braconaj;

• desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul raurilor, pe zone de ses;

• cositul in perioada de cuibarire;

• distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor;

• deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului (colonii de starci si ciori);

• cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de camp);

• arderea vegetatiei (a miristii si a parloagelor);

• scoaterea puilor pentru comert ilegal;

• folosirea pesticidelor;

• reglarea cursurilor raurilor;

• electrocutare si coliziune in linii electrice;

• practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, masini de teren;



198

• inmultirea necontrolata a speciilor invazive;

• defrisarile, taierile ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe suprafete mari;

• taierile selective a arborilor in varsta sau a unor specii;

• adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci;

• amenajari forestiere si taieri in timpul cuibaritului speciilor periclitate;

• vanatoarea in timpul cuibaritului prin deranjul si zgomotul cauzat de catre gonaci;

• vanatoarea in zona locurilor de cuibarire a speciilor periclitate;

• impaduririle zonelor naturale sau seminaturale (pasuni, fanate, etc.);

• industrializare si cresterea zonelor urbane;

• lucrari indelungate in vecinatatea cuibului in perioada de reproducere.

Situl include ariile naturale protejate Piemontul Nyires de la Borzont, Mlastina cea Mare

Remetea, Mlastina Dupa Lunca din Voslobeni, si Pestera Sugo, protejate prin Hotararea

Consilului Judetean Harghita nr. 162/2005. si Legea nr. 5/2000.

Nu exista plan de management pentru sit.

Custodele ariei naturale protejate este SC Ocolul Silvic de Regim Gheorghieni SA

Tabel 9-4

ØØ SSCCII DDeeaalluurriillee TTaarrnnaavveeii MMiiccii -- BBiicchheess


(m)

ROSCI0297 SCI Dealurile Tarnavei Mici

- Biches

24+974 26+740 1766

ROSCI0297 SCI Dealurile Tarnavei Mici 30+196 31+451 1255





aprox. 21,5 km.

Suprafata sitului SCI Dealurile Tarnavei Mici - Biches este de 37 082 ha.



199

Caracteristici generale ale sitului:

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

• 1354 Ursus arctos;

• 1352 Canis lupus;

• 1361 Lynx lynx;

• 1355 Lutra lutra;

• 1324 Myotis myotis;

• 1307 Myotis blythii;

• 1303 Rhinolophus hipposideros;

• 1308 Barbastella barbastellus.

Specii de amfibieni si reptile enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

• 1166 Triturus cristatus;

• 1193 Bombina variegata;

• 1220 Emys orbicularis;

• 4008 Triturus vulgaris ampelensis.

Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

• 1138 Barbus meridionalis;

• 1134 Rhodeus sericeus amarus;

• 1146 Sabanejewia aurata.

Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

• 1083 Lucanus cervus.

Sit de importanta majora pentru carnivorele mari rezidente, Canis lupus, Ursus arctos si

Lynx lynx (acesta din urma se regaseste doar in partea estica a sitului). Sit de importanta

deosebita pentru specia Ursus arctos, intrucat cuprinde atat zone de concentrare de sfarsit de

vara-toamna (zone de hranire), cat si zone de iernare (concentratii de barloage – se cunoaste

cel putin o astfel de concentratie, cu peste 15 barloage). Sit important desemnat pentru

habitatele forestiere 91V0 (Dacian Beech forests (Symphyto-Fagion)), 9130 (Asperulo-Fagetum

beech forests) si 91Y0 (Dacian oak & hornbeam forests). Sit de importanta ridicata pentru

speciile de lilieci listate. De importanta ridicata si pentru speciile de amfibieni Bombina si

Triturus. Cuprinde importante coridoare de deplasare pentru speciile de carnivore mari, si in



200

special pentru Ursus arctos – aceste coridoare se regasesc pe toata suprafata situlu (si anume

pe dealurile de pe ambele parti ale Raului Tarnava Mica, respectiv in zona Biches) si sunt

utilizate atat de indivizii “locali cat si de ursii care vin dinspre Masivul Gurghiu si se indreapta

catre zonele de concentrare aflate la altitudine joasa.

Vulnerabilitate:

Pierderea si distrugerea habitatului ca rezultat al activitilor de agricultura intensiva

(deocamdata in mare parte restranse la viile principale ale Raurilor Niraj, respectiv Tarnava

Mica), a supracositului, a lipsei cositului (fenomen care ia amploare odata cu abandonarea

generala a activitilor de agricultura), a suprapsunatului, a lipsei pasunatului, al activitatilor de

exploatare forestiera, a dragarii sii drenarii habitatului umed, al activitatilor industriale, al

exploatarii miniere de suprafata sau subterane, al dezvoltarii teritoriale, a circulatiei, al turismului

necontrolat, al poluarii prin ingrasaminte chimice, depozitare de deseuri menajere sau

industriale. Periclitarea speciilor prin comertul ilegal, colectare si/sau braconaj al speciilor

protejate (acesta din urma este un fenomen larg raspandit, mai ales in zona Tarnava Mica).

Custode pentru aria naturala protejata este Asociaţia Microregiunea Valea Nirajului în

parteneriat cu Asociaţia Microregională Târnava Mică Bălăuşeri-Sovata şi Asociaţia "Grupul

Milvus"



201

Tabel 9-5

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE pentru care a fost desemnat situl

ROSCI0297 Dealurile Tarnavei Mici – Biches

Denumire

specie

Aspect

morfologic Habitat Caracteristici Reproducere si dezvoltare

1354 Ursus

arctos

Cu toate că este retras în

Carpa i, ursul își găsește în

România cel mai prielnic

adăpost din Europa Ursul

brun trăiește de-a lungul

lan ului carpatic, mai ales

printre stânci, unde își

poate crea bârlogul.

Ursul brun are o blană

deasă, mult apreciată, cu

două rânduri de peri,

spicul și puful. Deși

culoarea de bază este cea

brun-cafenie, varia iile sunt

dosebit de mari, de la urși

roșca i la cei aproape

negri. Unele exemplare

prezintă pete albe la baza

gâtului, formând uneori un

adevărat guler,

asemănător cu cel al

ursului gulerat de

Himalaya.

Denti ia este tipică de

omnivor, cu canini

puternici și molari rotunji i.

Sezonul de imperechere incepe la sfarsitul lunii mai si se

termina la inceputul lunii iulie. Femelele se maturizeaza din

punct de vedere sexual dupa 5 ani.

Daca femela nu a acumulat destula grasime ca sa

supravietuiasca iernii, embrionul nu se mai dezvolta si este

absorbit de organismul adultului.

De obicei, o sarcina rezulta in doi, pana la patru pui, acest

numar depinzand de factori ca zona geografica sau resursele

de hrana.



202

Denumire

specie

Aspect


1352 Canis

lupus

Lupul gri este gasit in

intreaga lume,in Europa,

Asia.

Acesta a ocupat aproape

toate regiunile din Statele

Unite, cu excepţia

deserturi şi a muntilor

mari.

Este un animal robust și suplu, lung de până la aprox. 1,5 m, la care se adaugă o coadă de până la cca 0,8 m. Greutatea este variabilă, de obicei între 30 și 50 kg, dar depășind în unele cazuri 70 kg. Blana este de o culoare brun-cenușie cu varia ii multiple. Ea se compune, de fapt, din două rânduri de peri: unul foarte des, lânos, lângă piele, de culoare gălbui-cenușie și un al doilea, mai lung, numit spic, având vârful negru. Năpârlind în general toamna în zonele temperate, lupul are o "haină" de vară, mai închisă, și alta de iarnă, mai deschisă. Alimenta ia și denti ia sunt tipice pentru un carnivor

Împerecherea are loc în lunile februarie-martie, după care

lupul rămâne cu lupoaica, pentru a crește puii împreună.

După aceea, lupii, inclusiv că elandrii, se adună în haite,

care, mai ales în iernile grele, se pot asocia între ele. După o

gesta ie de 62-63 zile, lupoaica fată 4-6 pui, orbi cca. 2

săptămâni, alăpta i vreme de 6 săptămâni.



203

Denumire

specie

Aspect


1361 Lynx

lynx

Traieste in nordul si estul

Europei, in Asia

Occidentala, in Tibet si

America de Nord, in

padurile dese si greu

accesibile, bogate in vanat.

Este raspandit in cele mai

retrase masive muntoase,

cum este Retezatul,

Parangul, Fagarasul sau

Muntii Rodnei.

Pe partea dorsala a

corpului blana este rosie-

cenusie, amestecata cu

alb; pe cap, gat, spate si

flancuri blana prezinte pete

care variaza mult.

Elementele care il

particularizeaza sunt:

favoritii dispusi pe

maxilarele superioare,

varful cozii negru si

smocurile de peri negri de

pe varfurile urechilor (care

au 4-5 cm).

Este un animal carnivor si

iubitor de sange,

consumand la animalele

vanate in primul rand

organele cu masa

sanguina semnificativa

(inima, ficat, plamani). Nu

este un animal de grup.

Rasii se imperecheaza in lunile martie-aprilie. Are un fel de

cantec de imperechere, asemanator oarecum cu cel al

pisicilor in calduri. Dupa aproximativ 70 de zile femela naste

2 - 4 pui. Acestia sunt orbi in primele doua saptamani de la

nastere. Alaptarea dureaza mult, circa 6 luni. Puii isi insotesc

mama pana la doi ani, dupa care se despart de ea,

pregatindu-se pentru prima imperechere.



204

Denumire

specie

Aspect


1355 Lutra

lutra

Traieste in zone umede,

rauri si zone de coasta.

Acum mai este intalnit doar

in Scotia, Irlanda si

Scandinavia. Un numar mic

de vidre a fost reintrodus in

Marea Britanie.

Blana lucioasa a vidrelor

este rezistenta la apa.

Corpul are o linie

curgatoare, iar picioarele

sunt astefel conformate

incat sa se potriveasca

vietii acvatice a acestui

animal. Este normal-activa

noaptea, este sperioasa si

scoate o varietate de

zgomote, suieraturi si

chitaieli. Isi face cuib intr-o

vizuina, de obicei in

scorburile copacilor de pe

marginea raurilor.

Da nastere o data pe an, la 1-5 pui, care, desi se nasc cu

blana, sunt neajutorati si fara vedere la nastere.

1324 Myotis

myotis

Habitatele de hrănire sunt

lizierele pădurilor,

crângurile şi păşunile

mozaicate. Adăposturile

principale sunt peşterile,

folosite în toată perioada

anului.

Specie de talie mai mare,

are lungimea urechii peste

26 mm, cu marginea

externă curbată şi

prevăzută cu 7-8 pliuri

transversale. Blana este

scurtă, cu baza perilor de

Mortalitatea puilor în perioada de alăptare este relativ mare

datorită resurselor trofice limitate.



205

Denumire

specie

Aspect


culoare brună, culoarea

dorsală este cenuşie cu

tentă brunie puternică, cea

ventrală este alb-cenuşie.

Lungime este de 67-79

mm, anvergura aripilor de

350-450 mm, iar greutatea

de 28- 40 g.

1307 Myotis

blythii

Adăposturile principale şi

permanente sunt peşterile

iar habitatul de hrănire,

crângurile, păşunile şi

fâneţele.

Specie de talie mai mică

are lungimea urechii sub

26mm, cu marginea

externă dreaptă şi

prevăzută cu 5-6 pliuri

transversale. Majoritatea

exemplarelor au o pată

albicioasă, ştearsă, pe

frunte. Blana este scurtă,

cu baza perilor de culoare

cenuşiu-închis, culoarea

dorsală este cenuşiu cu

tentă brunie puternică iar

culoarea pe partea

-



206

Denumire

specie

Aspect


ventrală este alb-cenuşiu.

Coada mai lungă decât

trunchiul. Lungime este de

62-70 mm, anvergura

aripilor de 350-400 mm iar

greutatea de 15-28 g.

1303

Rhinolophus

hipposideros

Întâlnim această specie

începând cu vestul Europei

până în Asia centrală şi din

Europa centrală până în

partea nordică a Africii atât

în zonele montane cât şi la

şes. Se adăposteşte în

pesteri dar şi în habitatele

umane prin poduri, pivniţe,

şi alte structuri ridicate de

mâna omului.

Specia prezintă o

structură nazală specifică

ce ajută la ecolocaţie,

speciile purtaând numele

după forma de potcoavă a

nasului. Aceştia au urechi

ascuţite fără tragus. Pe

spate au blana de culoare

cefenie închisă, iar pe

abdomen o culoare

cenuşie

Puii de Rhinolophus hipposideros se disting faţă de adulţi

având blaa pe întreg corpul de culoare cenuşie.



207

Denumire

specie

Aspect


1308

Barbastella

barbastellus

Adăposturile de vară sunt

scorburile copacilor, unde

femelele formează colonii

mici iar foarte rar coloniile

de reproducere sunt mixte,

împreună cu masculii.

Adăposturile de iarnă sunt

peşterile și avenele cu

temperaturi și de 0°C sau

chiar -3°C (zona de intrare

în cavitate). Habitatul de

hrănire este deasupra

pădurii, la liziere de pădure

şi margini înierbate de

terenuri agricole.

Specie de mărime medie,

cu urechi scurte și unite la

bază printr-un pliu

tegumentar, nas cârn cu

nările orientate în sus.

Blana lungă și mătăsoasă,

culoarea brun negricioasă

pe spate, cu vârful perilor

alb, dând efect de chiciură

iar blana ventrală, cenușiu-

închis. Lungimea este de

45-58 mm, anvergura

aripilor de 260-290 mm iar

greutatea de 6-13 g.

Au un singur pui pe an iar coloniile de reproducere sunt

foarte sensibile la deranjare.



208

ØØ RROOSSCCII00227799 BBoorrzzoonntt

Situl de importanta comunitara SCI Borzont (ROSCI0279) se afla pozitionat in cadrul

Depresiunii Giurgeului, in partea vestica a acesteia, aproape de contactul acesteia cu unitatea

montana a Muntilor Gurghiu. Situl reprezinta o zona mlastinoasa, cu mlastini alimentate de

Paraiele Borzontul Mare si Borzontul Mic. Aceasta este situata in zona de piemonturi montane

de pe "Mestecanis", la nord-vest de localitatea Borzont. Vegetatia este reprezentata printr-o

rariste de molid inmlastinita, cu apa mlastinii baltind la suprafata terenului in cea mai mare parte.

Axul, platforma drumului si taluzul Autostrazii Targu Mures - Ditrau nu traverseaza acest

sit, insa terenul din imediata vecinatate si mai ales bretelele rutiere de acces si legatura

apartinand de nodul rutier cu drumul national DN 13B de la Bucin – Joseni, traverseaza si

intersecteaza aceasta arie protejata. Aceasta zona se afla in imediata vecinatate a autostrazii

intre km 77+800 - km 80+320 pe o lungime de aprox. 2,520 km.

Suprafata sitului SCI Borzont este de 265 ha.

Tipuri de habitate prezente in sit:

o 6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii;

o 6410 Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae).

• Specii de plante enumerate iîn anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

o 4068 Adenophora lilifolia;

o 1758 Ligularia sibirica.

• Alte specii importante de flora si fauna:

o Achillea impatiens;

o Achillea ptarmica;

o Cnidium dubium;

o Dactylorhiza majalis;

o Eleocharis ovata;

o Gentiana pneumonanthe;

o Gladiolus imbricatus;

o Pedicularis sceptrum-carolinum;



209

o Ranunculus polyphyllus;

o Salix rosmarinifolia;

o Serratula wolffii;

o Spiraea salicifolia;

o Trollius europaeus.

Calitatea si importanta:

Sit propus pentru existenta speciilor din anexa II a Directivei Habitate: Adenophora lilifolia

si Ligularia sibirica. De asemenea, aici exista si o serie de alte specii de plante extrem de rare in

flora Romaniei, ex. Achillea impatiens - singurul loc unde se gaseste in Romania si aflata la

limita vestica a arealului mondial a speciei, Spiraea salicifolia, Serratula wolfii, etc.

Vulnerabilitate:

Situl este oarecum vulnerabil la nivelul oscilant al pinzei de apa freatica. Acest nivel este

dependent atit de cantitatea de precipitatii si de rata de evapotranspiratie, dar si de eventualele

lucrari de drenare efectuate in zona. Deja pe latura sudica a acestei mlastini exista un canal de

drenare, de cca. 2 m latime si 1 m adancime, cu o lungime apreciabila.

Situl nu detine plan de management.

Legat de conservarea habitatelor si a biodiversitatii, mai pot fi amintite si alte zone (areale)

protejate, fara ca traseul Autostrazii Targu Mures - Ditrau, sa le traverseze, aceasta aflandu-se

de-o parte si de cealalta, la distante variabile.

Custodele ariei naturale protejate este SC Ocolul Silvic de Regim Gheorghieni SA.



210

Tabel 9-6

Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE pentru care a fost desemnat situl ROSCI0279 –

Borzont

Cod Specia Aspect morfologic Habitat preferat

4068

Adenophora lilifolia

Se gaseste in etajul colinar si montan, la marginea padurilor de foioase, prin

pajisti umede si tufarisuri.

1758 Ligularia sibirica În general, Ligularia sibirica creşte pe păşuni si campii forestiere,

mlaştini şi pajişti de luncă, care sunt defavorizate habitatelor sale în altă

parte în Europa Centrală şi de Est.



211


P

Pedicularis

sceptrum-carolinum

Se gaseste pe malul lacurilor infertile, fluviale şi de flux, suprafete de

infiltraţie, turbarii si zone acoperite, pajişti umede, păşuni, şanţuri.

P

Cnidium dubium

Cnidium dubium este originar din Europa de Nord, Europa Centrală, de Est

Europa Centrală, Europa de Est, Sibiria vest, Sibiria de Est şi Asia Centrală.

O specie cu preferinţele ecologice pentru pajişti inundate, este afectată de

contracţia a acestui habitat în întreaga Europă, datorită construcţiei de

diguri de-a lungul râurilor.

P

Dactylorhiza majalis

Specia se dezvolta in principal in azot, zone sarace mlastinoase, care

constau din mai multe comunităţi de plante. Mai rar, ea se găseşte în

mlaştini.



212


P

Salix

rosmarinifolia(salcia

taratoare)

Pe dunele de nisip şi în depresiunile dintre acestea, ce alternează cu fâşiile

de hasmacuri, vegetaţia arbustivă este reprezentată prin salcia târâtoare

(Salix rosmarinifolia).

P

Gladiolus imbricatus

Habitatatul acestei specii este alcatuit din lunci umede sau poieni.



213


P

Gentiana

pneumonanthe

Habitatele preferate de aceasta specie sunt reprezentate de malurile umede

sau de luncile turboase.

P

Serratula wolffii

Serratula wolffii este o specie nativa pentru România şi Rusia europeană.

Cel mai bine creste in soluri care sunt moderat umede.



214


P

Trollius europaeus

Se găsește în România în mun ii Carpa i și Apuseni, din zona de pădure

până în zona alpină, prin pășuni, poieni, brâne, în locuri umede.

P

Spiraea salicifolia

In România apare sporadic numai în nordul ţării, în regiunea montană şi

colinară, prin zăvoaie, de-a lungul pâraielor, prin mlaştini, turbării eutrofe,

fiind specie higrofită, calcifugă.



215


P

Achillea impatiens

Aceasta specie este de obicei găsita pe păşunile umede si acide şi frecvent

alături de fluxuri.

P

Achillea ptarmica Aceasta specie este rezistenta la secetă, este o specie toleranta care preferă

soarele şi solul umed, dar bine drenat.



216


P

Eleocharis ovata

Specia se regaseste in mlastini, pietrişuri, rogoz pajişti, zonele joase de-a

lungul lacurilor şi râurilor, a şanţurilor de scurgere, şi câmpuri slab drenate.

P

Ranunculus

polyphyllus

Specia este raspandita in zona bazinelor acvatice, păşuni inundate şi

mlaştini, de obicei creste cu rădăcinile sale în apă.

Specia este nativa in Romania,Ungaria,Belarus,Slovacia,Cehia,Rusia

Europeana precum si Ucraina.



217

ØØ SSCCII CCaalliimmaannii –– GGuurrgghhiiuu ((RROOSSCCII00001199)) llaa oo ddiissttaannttaa ddee aapprrooxx..

o 1,8 km in zona km 48+600 – km 48+700, la breteaua de acces in zona nodului de legatura cu drumul national DN 13A, judetul Mures, la sud-est de localitatea Sovata;

o 2,0 km in zona km 49+675, la nord-vest de localitatea Praid, judetul Harghita;

o 2,1 km in zona km 51+900, la nord de localitatea Praid, judetul Harghita.

• Aceasta zona protejata este cuprinsa partial in arealul SPA Depresiunea Giurgeului.

• Suprafata sitului SCI Calimani – Gurghiu este de 136.657 ha.

• Caracteristici generale ale sitului:

o N08 Tufisuri, tufarisuri;

o N09 Pajisti naturale, stepe;

o N14 Pasuni;

o N16 Paduri de foioase;

o N17 Paduri de conifere;

o N19 Paduri de amestec;

o N26 Habitate de paduri (paduri in tranzitie).

o Pajisti seminaturale umede, preerii mezofile (5%);

o Pajisti alpine si subalpine (3%);

o Paduri caducifoliate (16%);

o Paduri de conifere (34%);

o Paduri mixte (39%);

o Stancarii interioare, grohotisuri, dune interioare, zone cu zapezi si gheturi vesnice (<1%);

o Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, cai de comunicatie, rampe de depozitare, mine, zone industriale) (1%).

Alte caracteristici ale sitului: Munti Calimani si Gurghiu sunt munti de origine vulcanica

avand pante mari (media peste 30 grade), relief extrem de variat si framantat, cu aglomerate

vulcanice, ce dau forme de relief specifice, de un mare pitoresc. Morfologia reliefului alaturi de

caracteristicile bio-pedo-climatice specifice favorizeaza mentinerea unei biodiversitati deosebit

de valoroase.




218

Existenta padurilor naturale compacte pe mari intinderi (peste 100 000 ha) a contribuit la

existenta unei diversitati biologice remarcabile si reprezentative pentru muntii vulcanici din

Carpati. Avand asezari umane, doar in Defileul Muresului, arealul nu a fost alterat semnificativ

de activitatea antropica si s-a pastrat diversitatea naturala a habitatelor si a speciilor. In aceasta

regiune exista una dintre cele mai importante populatii si centre genetice pentru carnivore din

Carpati – ursi, lup si ras, respectiv o concentrare semnificativa a speciilor de flora si fauna

ocrotite prin legea nationala si Directivele U.E. Procentul habitatelor de interes european

depaseste 95%. Conform Manualul habitatelor sunt 13 habitate, din care 4 de importanta

deosebita Directiva Habitate). 18 specii de pasari, 9 specii de mamifere, 2 de reptile, 5 de pesti

(inclusiv Hucho hucho), 6 specii de nevertebrate (inclusiv Rosalia alpina) si 8 specii de plante

sunt de interes comunitar.

Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

o 1310 Miniopterus schreibersi;

o 1352 Canis lupus;

o 1354 Ursus arctos;

o 1361 Lynx lynx;

o 1304 Rhinolophus ferrumequinum;

o 1307 Myotis blythii;

o 1308 Barbastella barbastellus;

o 1324 Myotis myotis;

o 1355 Lutra lutra.

Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

o 1310 Miniopterus schreibersi;

o 1166 Triturus cristatus;

o 1193 Bombina variegate;

o 2001 Triturus montandoni.

Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

o 1146 Sabanejewia aurata;

o 1163 Cottus gobio;

o 9903 Eudontomyzon danfordi;

o 1105 Hucho hucho;

o 1122 Gobio uranoscopus;



219

o 1138 Barbus meridionalis.

o Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

o 1393 Drepanocladus vernicosus;

o 1428 Marsilea quadrifolia;

o 1617 Angelica palustris;

o 1758 Ligularia sibirica;

o 1902 Cypripedium calceolus;

o 4070 Campanula serrata;

o 4097 Iris aphylla ssp. Hungarica;

o 4116 Tozzia carpathica.

Alte specii importante de flora si fauna:

o Salamandra salamandra;

o Triturus alpestris;

o Aegithalos caudatus;

o Aegolius funereus;

o Alcedo atthis;

o Anthus spinoletta;

o Aquila chrysaetos;

o Aquila pomarina;

o Bonasa bonasia;

o Bubo bubo;

o Caprimulgus europaeus;

o Dendrocopos leucotos;

o Dryocopus martius;

o Erithacus rubecula;

o Falco peregrinus;

o Falco subbuteo;

o Falco tinnunculus;

o Ficedula hypoleuca;

o Ficedula parva;

o Glaucidium passerinum;

o Lullula arborea;

o Motacilla cinerea;



220

• Muscicapa striata;

• Pernis apivorus;

• Phoenicurus ochruros;

• Phoenicurus phoenicurus;

• Phylloscopus trochilus;

• Picoides tridactylus;

• Picus canus;

• Prunella modularis;

• Saxicola rubetra;

• Sylvia atricapilla;

• Sylvia communis;

• Sylvia curruca;

• Tetrao tetrix tetrix;

• Tetrao urogallus;

• Troglodytes troglodytes;

• Barbus peloponnesius;

• Thymallus thymallus;

• Apatura metis;

• Brenthis ino;

• Maculinea arion;

• Parnassius Apollo;

• Parnassius Mnemosyne;

• Eptesicus serotinus;

• Felis silvestris;

• Myotis daubentonii;

• Nyctalus noctula;

• Pipistrellus pipistrellus;

• Sorex alpinus;

• Aconitum firmum;

• Aconitum lycoctonum ssp. Moldavicum;

• Anemone altaica;

• Arnica Montana;



221

• Calla palustris.

Vulnerabilitate:

Exista o presiune semnificativa asupra padurilor datorita retrocedarii terenurilor fostilor

proprietari. Amenajamentele silvice nu respecta intocmai normele silvice in vigoare privind

tratamentele de regenerare prevazute pentru conditii de pante mari, ducand la distrugerea unei

parti insemnate a structurii padurilor naturale, unele cvasivirgine, virgine. Nu s-a eliminat in

Muntii Gurghiului pasunatul in padure, cu consecinte negative asupra speciilor de fauna

salbatica. Braconajul este sub control, dar schimbarea proprietarilor de paduri poate prezenta

premise noi reaparitiei acestui fenomen. Dezvoltarea turismului fara o strategie bazata pe

principiul dezvoltarii durabile poate periclita in viitor in mod semnificativ regiunea.

Custodele ariei naturale protejate este RNP-Romsilva Administraţia Parcului Naţional

Călimani

ØØ SSCCII TTiinnoovvuull ddee llaa FFaannttaannaa BBrraazziilloorr (ROSCI0244) se afla pozitionat la o distanta de aprox. 6,5 km catre sud-est si sud fata de traseul autostrazii. SCI-ul se afla in totalitate pe suprafata administrativa a judetului Harghita, avand o suprafata de 38 de hectare.

Tipuri de habitate:

• 91D0 Turbarii cu vegetatie forestiera;

• 9410 Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea).

Alte specii importante de flora si fauna: Rana dalmatina, Salamandra salamandra si

Zootoca vivipara.

Descrierea sitului:

• N15 Alte terenuri arabile 2%;

• N17 Paduri de conifere 98%.

Alte caracteristici ale sitului:

Situl ocupa o zona depresionara, de pe un platou montan pe substrat alcatuit de andezite.

Sub raportul vegetatiei avem de a face cu o rariste de pin si molid inconjurata pe o treapta

superioara de o banda de molid. Situl include trupul Dotca - parcela silvica 1 (cu toate

subparcelele aferente) din Unitatea de productie II Creanga Mica (conform amenajamentul

Ocolului Silvic Praid editia 1994).



222


Se constata o variabilitate dimensionala a speciilor edificatoare (pinul silvestru si molidul),

cu o regenerare activa a acestora, la care se adauga o foarte buna reprezentare a speciilor

floristice caracteristice.

Vulnerabilitate:

Situl este strabatut de doua poteci folosite temporar de localnici. Pe alocuri, s-au facut

extrageri izolate de arbori. In imediata vecinatate a sitului se intalnesc doua drumuri de pamant.

Custodele ariei naturale protejate este Societatea de Geografie Cholnoky Jenö.

ØØ RReezzeerrvvaattiiaa DDeeaalluull MMeellccuulluuii ((FFiirrttuuss)), se afla lateral (pe partea dreapta, sud) la o distanta minima de aprox. 7,5 km de traseul autostrazii, in zona km 55 – km 56. Altitudinea cea mai mare a muntelui Firtus este de 1062 m.

Vegetatia rezervatiei este diversificata: pasunile, jnepenisul, padurile care acopera pantele

abrupte adapostesc numereose raritati, cele mai importante fiind bulbucii si papucul doamnei. Pe

langa cele floristice gasim aicin aceasta rezervatie se gasesci valori istorice, geologice:

ramasitele cetatii Firtus construita in secolul al XII.

Custodele rezervatiei naturale este Societatea de Geografie Cholnoky Jenö.

ØØ RReezzeerrvvaattiiaa MMuunntteellee ddee ssaarree PPrraaiidd, se afla lateral (pe partea dreapta, sud) la o distanta minima de aprox. 2 km fata de traseul autostrazii in zona km 52+100, in aria administrativa a localitatii Praid, judetul Harghita.

Custodele ariei naturale protejate este Societatea de Geografie Cholnoky Jenö.

ØØ RReezzeerrvvaattiiaa LLaaccuull UUrrssuu ssii AArrbboorreetteellee ddee ppee ssaarraattuurrii, se afla lateral (pe partea stanga, nord) la o distanta minima de aprox. 3,2 – 3,3 km de fata de traseul autostrazii in zona km 48-49, in aria administrativa a localitatii Sovata, judetul Mures.

Custodele rezervatiei naturale este Primaria Sovata.

ØØ RReezzeerrvvaattiiaa PPiieemmoonnttuull NNyyeerreess, se afla lateral (pe partea dreapta, sud) la o distanta minima de aprox. 620 m fata de traseul autostrazii, in zona km 79+800, in aria administrativa a comunei Joseni, localitatea Bucin. Aceasta arie protejata este cuprinsa in totalitate in cadrul arealului SPA Depresiunea Giurgeului.


ØØ SSCCII TTiinnoovvuull ddee llaa DDeeaalluull AAllbbiinneelloorr (ROSCI0243), la o distanta de aprox. 8 km catre nord-vest; aceasta zona protejata este cuprinsa in totalitate in arealul SPA Depresiunea Giurgeului; SCI-ul se afla in totalitate pe suprafata administrativa a judetului Harghita, avand o suprafata de 21 de hectare.




223

ØØ RReezzeerrvvaattiiaa MMllaassttiinnaa cceeaa MMaarree, se afla lateral (pe partea stanga, nord) la o distanta minima de aprox. 1,3 km distanta fata de traseul autostrazii in zona km 91+200.


Sector 2 - Ditrău – Tg. Neamţ

Traseul sectorului 2 al Autostrazii se desfasoara intre Ditrau (intersectia cu DN 12) si

limita judetului Neamt – Pastraveni (in apropierea intersectiei cu DN 2). Traseul este amplasat

pe teritoriul administartiv a 2 judete:

- Harghita – comunele Lazarea, Ditrau, Tulges

- Neamt – comunele Grinties, Ceahlaul, Poiana Teiului, Pipirig, Vanatori-Neamt, Agapia, Petricani, Urecheni, Timisesti, Pastraveni si orasul Targu Neamt.

Lungimea traseului este de cca 118,8 km.

Autostrada Ditaru – Targu Neamt se desfasoara in general in culoarul unor drumuri

existente. Astfel intre km 0 si 34 urmareste culoarul drumului judetean 127, intre km 34 si 57

traseul lui DN 15, intre km 57 si 90 se desfasoara in culoarul lui DN 15B iar intre km 94 si 113 in

apropierea drumului judetean DJ 155D.

Relieful este alcătuit predominant din munti si depresiuni intramontane de la km 0+000

la km 105+000 si in rest dintr-o asociere de dealuri si depresiuni ce apartin podisului Moldovei.

Din punct de vedere al vegetaţiei zona propusă proiectului autostrăzii corespunde Zonei

pădurilor de molid, fiind reprezentată din molidisuri si pajisti montane secundare cu Festuca

rubra si Nardus stricta. Zonele împădurite sunt prezente în regiunea studiată (fiind întâlnite pe

versanţii ce mărginesc zonele depresionare). In zona montana au extindere mare si padurile de

amestec (fag, brad, molid), iar pe povarnisurile stancoase apar uneori arborete de pin (pinus

silvestris).In zona loc. Tulghes apar si pajisti mezofile cu Agrostis tenuis si Festuca rubra.

Arealul zonelor impadurite a fost în ultimul timp redus din cauze antropice, în urma defrişărilor.

Traseul subsectiunii III urmareste in linii generale, de la est la vest, succesiunea unitatilor de

relief. Astfel, etajul padurilor de foioase ocupa cea mai mare parte a teritoriului. In Podisul

Moldovenesc vegetatia este reprezentata de sleauri de stejar, alaturi de care apar insular fagete

colinare, pe cand in dealurile piemontane pericarpatice predomina gorunul in alternanta cu

stejarul. In zona montana au extindere mare padurile de amestec (fag, brad, molid).

Amplasarea autostrăzii în raport cu aceste arii protejate se poziţionează după cum urmează:



224

1. ROSPA0033 Depresiunea si Muntii Giurgeului (sectorul 2)

Începând cu km 92+126 (respectiv km 0+000, tronsonul II) al autostrăzii situl

ROSPA0033 Depresiunea si Muntii Giurgeului este traversat de proiect de la sud-vest la nord-

est pe o lungime de 15.225 m până la km 108+589 al autostrăzii după cum urmează:

ROSPA0033 Depresiunea si Muntii Giurgeului

Tabel 9-7

ROSPA0033 Depresiunea si

Muntii Giurgeului

92+126 95+416 3.290

95+416 96+164 656

96+164 96+271 82

96+271 96+743 184

96+743 96+921 34

96+921 106+592 9358

106+592 107,838 917

107+838 108+589 704

TOTAL SECTOR 2 15.225

In interiorul sitului Natura 2000 ROSPA0033 Depresiunea si Munţii Giurgeului,

autostrada se desfasoara in general in culoarul unor drumuri existente. Astfel, în situl

ROSPA0033 autostrada urmareste culoarul drumului judetean 127.

Traseul sectorului 2 de autostrada în situl ROSPA0033 incepe cu 600m inainte de

intersectia cu DN12, aici fiind prevazut un nod rutier tip trompeta dubla, ocoleste pe la sud-est

localitatea Ditrau si se inscrie pana la km 102+126 pe valea paraului Ditrau, in lungul lui DJ 127.

Intre km 102+126 si 108+126 traseul autostrazii strabate o zona accidentata, traversand DJ 127

de 4 ori, pe un sector de aproximativ 1400m, drumul judetean necesitand a fi relocat, fiind

afectat de constructia autostrazii.

Pe sectorul de autostradă ce corespunde km 98+661 – 102+601 din situl ROSPA0033

au fost prevăzute benzi suplimentare pentru vehicule lente, datorită declivităţilor prelungite mai

mari de 3%.

Pe sectorul din ROSPA0033 traversat de autostradă în 4 sectoare kilometrice sunt prevăzute

tuneluri astfel:



225

Tabel 9-8

Pozitie Lungime

(m)

Obs. Tip

Sectiune

Km 95+626 - Km 95+826 200 T1

Km 96+256 - Km 96+406 150 T1

Km 102+626 - Km 103+526 900 Dreapta T3

Km 102+676 - Km 103+526 830 Stanga T3

Autostrada traverseaza o serie de vai, cursuri de apa, torenti sau se desfasoara de-a

lungul unor rauri sau parauri. In situl natura 2000 ROSPA0033 autostrada va traversa râul Ditrău

la km 102+326 al autostrăzii precum si unele râuri necadastrate.

Pentru autostrada Ditrau-Tg. Neamt au fost propuse unele dotari. Astfel în situl

ROSPA0033 se suprapun următoarele lucrări:

1. Centru de Intretinere si Coordonare CIC Ditrau (km 92+3426)in nod Ditrau 2. Spatiu pentru servicii tip S3 (km 94+9026 stg+dr) 3. Parcare de scurta durata (km 106+826 dr) 4. Parcare de scurta durata (km 96+866 stg).

In tabelul A 8-10 sunt prezentate Calitatea si importanta sitului precum si speciile pt care a

fost declarat ca sit.

Conform Formularului Standard Natura 2000 al ROSPA0033 Depresiunea şi Munţii

Giurgeului situl prezinta urmatoarele caracteristici:

Suprafata: 87892 ha

Coordonate: Latitudine N 46º 43' 47'' Longitudine E 25º 26' 20''

Suprafaţa situllui se încadrează în regiunea biogeografică alpină.

Clasele de habitate care se regăsesc în sit:

Situl cuprinde depresiunea Giurgeului în întregime şi o parte din pădurile de molid

înconjurătoare piemontane. Situl cuprinde mai multe tipuri de habitate , majoritatea terenurilor

fiind utilizate ca păşuni, fâneţe dar şi pentru culturi agricole.



226

Tabel 9-9

Clase de habitate % CLC

Culturi (teren arabil) 5 211-213

Păşuni 27 231

Alte terenuri arabile 6 242, 243

Păduri de foioase 4 311

Păduri de conifere 38 312

Păduri de amestec 6 313

Habitate de păduri (păduri în tranziţie) 14 324

Autostrada va ocupa în interiorul ROSPA0033 Depresiunea şi Munţii Giurgeului habitate

specifice de: terenuri agricole, fâneţe, păşuni, pădure, râuri (dintre care râul Ditrău şi Siret) şi

canale. Astfel pe traseul proiectului autostrăzii Ditrău în situl ROSPA0033 Depresiunea şi Munţii

Giurgeului aceste tipuri de habitate sunt distribuite astfel:

Ø Terenurile agricole Ø Fâneţele Ø Păşuni Ø Păduri



227

Tabel 9-10


Depresiunea şi Munţii Giurgeului si evaluarea in ceea ce priveste prezenta acestora in zona proiectului

Cod Specia Aspect morfologic Efectivul

speciei în

sit

Habitat preferat Posibilitatea prezenţei speciei

pe habitatele din zona

proiectului

A031 Ciconia

ciconia

50-60p

(cuibărit)

Cuibareste aproape în

exclusivitate în apropierea omului,

pe sura, case, cosuri, claie, pomi,

ruine sau pe stânci.

Se hrăneşte pe fânete, pasuni,

zone umede în apropierea

locurilor de cuibarit (800-3000 m

în jurul cuibului).

Habitatele de fâneţe, păşuni şi

zonele umede de pe

amplasamentul proiectului pot

servi speciei pentru hrănire. De

asemenea condiţiile acestor

habitate favorizează prezenţa

perechilor cuibăritoare.

A072 Pernis

apivorus

40-55p

(cuibărit)

Cuibareste în paduri de foioase si

conifere în care gaseste copaci în

vârsta. Cuibul îsi construieste

exclusiv pe copaci. Hrana îsi

procura din padure sau liziera.

Prefera paduri cu coronament

deschis.

Este o pasare care cuibareste

solitar, fiind teritorial. Cuibul este

construit pe copac, de obicei în

Pădurile din zona proiectului

propus pot servi speciei pentru

cuibărit şi hrănire.



228

nivelul coronamentului.

A122 Crex crex

180-250p

(cuibărit)

Prefera locurile umede, racoroase

cu vegetatie ierboasa mai mica

decât înaltimea sa. În unele parti

este prezent în terenuri cultivate

cu trifoi sau cereale. Pasunile

folosite intens sau fânatele taiate

de repetate ori cu tehnici moderne

de taiere nu ofera habitat prielnic

pentru cuibarire, cuiburile fiind


Păşunile şi fâneţele din zona

proiectului oferă habitat prielnic

pentru cuibărire.

A089

Aquila

pomarina

35-45p

(cuibărit)

Prefera padurile foioase batrâne

din zonele de deal, ses si cele de

lunca. Unele perechi urca si în

zona de munte unde cuibaresc în

paduri de fag si de molid.

Prefera păduri de dimensiuni

medii, cuibarind de regula

aproape de liziera sau în

vecinatatea unui poieni.

Se hrănesc în terenuri deschise,

inclusiv terenuri agricole.


aparţinătoare sitului

ROSPA0033 pot sevi speciei

pentru cuibărit iar terenurile

deschise pot servi speciei pentru

hrănire.



229

A091 Aquila

chrysaetos

1-2p

(rezidente)

În ceea mai mare parte a arealului

de raspândire cuibareste

preponderent în munti, însa în

unele locuri îl gasim si în zona de

deal si câmpie. Prefera stâncariile

pentru cuibarit, însa îsi poate

construi cuibul si pe copaci

batrâni. Cel mai important aspect

a habitatului speciei este prezenta

unor habitate deschise (pajisti,

tufarisuri scunde), fiind incapabil

sa vâneze în paduri închise. În

România majoritatea perechilor

cunoscute cuibaresc pe stâncarii.

Pe tot arealul de raspândire

principalele grupuri de prada a

acvilei de munte sunt diferitele

specii de iepuri si galinacee. În

unele zone însa acestea pot fi

înlocuite de alte specii de talie

mijlocie, cum ar fi marmota,

ungulatele (de obicei puii) sau

chiar serpii. Consuma si lesuri,

mai ales iarna.

Habitatele din zona proiectului

nu corespund cerinţelor pentru

cuibărit ale speciei.

Habitatele deschise din zona

proiectului pot servi speciei

pentru hrănire.



230

A223 Aegolius

funereus

200-220p

(rezidente)

Cloceşte rar în Carpaţi, în

pădurile de conifere, unde este un

relict glaciar. Cuibăreşte în

scorburi, adesea în cuiburi vechi

de ciocănitori negre, în crăpături

de maluri etc.


autostrăzii nu corespund

cerinţelor ecologice ale speciei.

Estimăm astfel că specia nu se

regăseşte în zona proiectului.

A241 Picoides

tridactylus

140-170p

(rezidente)

Este un adevarat specialist de

habitate, în România cuibarind

exclusiv în padurile de conifere de

munte pâna la limita superioara a

acestor paduri. Nu cuibareste în

paduri conifere extrazonale sau în

plantatii de conifere din zone

joase. Este atasat de habitatul

tipic pe tot timpul anului, coborând

doar ocazional în timpul

hoinaritului respectiv iarna la

nivelul padurilor mixte.


nu corespund pădurilor de

conifere preferate de specia

Picoides tridacylus.





231

A338 Lanius

collurio

6000-

7000p

(cuibărit)

Este prezent în lizierele padurilor

mari de deal si de lunca, în poieni,

în zone deschise cu tufe multe,

parcuri si gradini. Mai poate

popula si maracinisurile aflate de-

a lungul pâraielor.

Prefera să cuibareasca în arbori

sau în arbusti.

Habitatele pe traseul proiectului

autostrăzii cu liziere de pădure,

arbori şi arbuşti corespund

cerinţelor pentru cuibărit şi

prezenţă a speciei.

A246 Lullula

arborea

500-700p

(cuibărit)

De obicei prefera zona de deal si

a muntilor joase, dar uneori urca

si peste limita de padure. De

obicei îi plac habitatele deschise

cu tufisuri, copaci sau uneori

stânci mici, pe care se aseaza

des contrar celorlalte ciocârlii.

Astfel îl putem întâlni pe pajisti cu

tufisuri si copaci, la marginea

padurilor, plantatiile de paduri

foarte tinere, defrisari, vii si livezi

abandonate sau alte zone

deschise cu copaci si tufisuri. Nu

cuibareste în interiorul padurilor

închise. Evita terenurile agricole,

dar câteodata cuibareste pe

pârloage.

Habitatele de păşune din zona

proiectului autostrăzii din situl

ROSPA0033 corespund

cerinţelor de cuibărit ale speciei.



232

În România este specie

cuibaritoare a zonei de deal si a

muntilor joase

Îsi construieste cuibul pe pamânt,

de obicei sub un smoc de iarba,

copaci tinere, sau rareori la baza

tufisurilor sau în loc deschis.

A080 Circaetus

gallicus

2-3p

(cuibărit)

Cuibareste în zonele muntoase

xerofile cu stâncarii, unde gaseste

paduri cu copaci batrâni

,favorabili pentru amplasarea

cuibuluit si habitate cu reptile,

hrana lui preferata.

Serparul cuibareste solitar, Îsi

construieste cuibul pe copac, de

obicei pe vârful acestuia.

Habitatele de pe amplasamentul

proiectului autostrăzii din

ROSPA0033 nu corespund




A081 Circus

aeruginosus

0-1p

(cuibărit)

60-100i

(pasaj)

Este strâns legat de zonele

umede, cu suprafeţe mari de stuf

(Phragmites australis), unde şi

cuibăreşte, dar poate fi întâlnit şi

în alte tipuri de habitat, ca de

exemplu culturi agricole şi păşuni

învecinate cu zone umede.

Culturile agricole şi păşunile din

apropierea zonelor umede din

perimetrul proiectului în situl

ROSPA0033 pot folosi speciei

pentru hrănire şi pasaj.

Din date preliminare privind

habitatele de pe traseul

proiectului autostrăzii în situl



233

ROSPA0033 reiese că în

această zonă specia nu are

habitate specifice pentru

cuibărit.

A082 Circus

cyaneus

40-50i

(iernat)

Preferă terenurile deschise, cu

vegetaţie puţin înaltă cum este

tundra, dar şi câmpuri agricole şi

zone mlăştinoase. Cuibul este

plasat pe sol, printre ierburi.

Terenurile agricole din zona

proiectului din ROSPA0033 pot

folosi speciei pentru hrănire.

Specia poate fi observată iarna.

A104 Bonasa

bonasia

250-280p

(rezidentă)

Traieste în paduri de conifere

mature nederanjate dar poate fi

prezent si în paduri mixte sau

defoioase, de exemplu în paduri

de fag. De obicei prefera padurile

închise cu molizi si larici înalte, cu

arini si mesteacan pe marginile

poienilor. Îi plac padurile mai

umede, de multe ori este prezenta

în apropierea pârâurilor,

izvoarelor montane. Are nevoie

de prezenta tufarisului des (afine

de exemplu), prefera

deasemenea vegetatiile de

Habitatele intersectate de

proiectul autostrătii în







234

tranzitie dintre diferite asociatii

arboroase.

A215 Bubo bubo

1p

(rezidentă)

Îşi construiesc cuibul de regulă pe

stânci. Preferă pădurile montane

dese, sălbatice, preferând

habitatele cu stâncării abrupte şi

pădurile de conifere cu arbori

maturi, departe de aşezările

omeneşti.







A222 Asio

flammeus

0-1p

(cuibărit)

Preferă ţinuturile de câmpie, în

vegetaţie de mlaştini, pajişti cu

vegetaţie ierboasă abundentă,

lanuri de grâne şi pârloage. În

Cartea Roşie este menţionată ca

fiind oaspete de vară şi extrem de

rar cuibăritoare.

Având în vedere prezenţa

incertă în situl ROSPA0033 şi

habitatele preferate considerăm

că specia nu se regăseşte pe

habitatele supuse proiectului.

A239 Dendrocopos

leucotos

60-80p

(rezidentă)

Este prezenta în padurile de

foioase si de amestec, cu

luminisuri si arbori batrâni si

putrezi, în special fag, plop,

mesteacan si stejar. Prefera

padurile si zavoaiele din lunca

râurilor.

Pădurile din zona proiectului în

situl ROSPA0033 şi în special

pădurile din lunca râului Ditrău

pot servi speciei pentru

rezidenţă



235

A236 Dryocopus

martius

70-90p

(rezidentă)

Ciocănitoarea neagră este mai

mult o specie generalistă,

ocupând habitate de pădure

foarte diferite, naturale sau

secundare. Specia se suprapune

bine peste condiţiile de mediu din

pădurile boreale, riverane,

montane şi păduri din zona de

şes. Condiţia necesară pentru

cuibărit este prezenţa arborilor

groşi şi maturi în pădurile pe care

le locuieşte, fiind o pasăre de

dimensiuni mari.

Habitatele de pădure din zona

supusă proiectului autostrăzii in

situl ROSPA0033 pot

corespunde cerinţelor ecologice

ale speciei Dryocopus martius.

A321 Ficedula

albicollis

4500-

5500p

(cuibărit)

Cuibăreşte destul de frecvent în

pădurile de foioase cu poieni şi

subarboret, în grădini şi parcuri cu

vegetaţie densă. Cuibul îl face în

scorburile arborilor. Preferă

zonele din vecinătatea râurilor, în

pădurile cu frunziş.

Habitatele de păduri din zona

proiectului pot folosi speciei

pentru cuibărit şi alte cerinţe

ecologice.

A320 Ficedula

parva

500-

600p(cuibăr

it)

Prefera padurile de foioase sau

mixte (foioase – conifere), dar în

nord cuibareste si în paduri de

conifere. Adeseori îl gasim în




ecologice.



236

apropierea apelor curgatoare si

prefera padurile cu copaci înalti si

subarboret dezvoltat. În timpul

migratiei poate fi întâlnit si în alte

habitate cu copaci sau tufisuri.

În România prefera padurile de

fag si cele mixte de fag-brad-

molid.

A103 Falco

peregrinus

1-2perechi

rezidente

Este specie predominant

montană; trăieşte în zone cu

stâncării, păduri şi versanţi

descoperiţi. În pasaj sau iarna

apare şi în ţinuturi de câmpie.

Penrtu vânat are nevoie de

terenurideschise mari, de multe

ori este observat în habitate

umede. Tot mai des cuibareste si

în orase. În unele zone cuibarelte


Habitatele deschise de pe

traseul proiectului autostrăzii pot

servi speciei în scopul hrănirii.

A108 Tetrao

urogallus

150-190i

(rezidente)

Preferă padurile de conifere

mature diverse din punct de

vedere al speciilor de copaci cu

parti deschise si cu o vegetatie

interioara bogata. Îi plac padurile

de molid si brad, amestecate cu

Habitatele de pădure de

conifere din zona proiectului

autostrăzii din ROSPA0033 pot

corespunde cerinţelor de

rezidenţă ale speciei Tetrao

urogallus.



237

mesteacan, larice. O întâlnim de

cele mai multe ori în paduri

montane batrâne cu multe

luminisuri. Pentru a se ascunde,

are nevoie si de copaci tineri,

mici, vegetatte densa precum

zmeura, ferigă, etc.

Cocosul de munte, mai ales

femela cu pui are nevoie de multe

resurse naturale, care pot fi

asigurate numai de un habitat cu

caracter mozaic la scala mica. Au

nevoie de plante si insecte pentru

hrana, vegetatie densa pentru a

se ascunde, copaci inalti cu

crengi orizontale pentru noapte.

Aceste conditii se gasesc mai

ales in padurile batrâne de molid

si de pin de padure.

A224 Caprimulgus

europaeus

250-

320p

(cuibărit)

Este o specie rară a regiunilor

păduroase dechise, aride cu

poieni şi rarişti. Preferă pădurile

de conifere cu soluri nisipoase,

vegetaţia de stepă cu tufişuri sau

copaci mici, dar este prezent şi in




corespunde cerinţelor de cuibărit

ale speciei.



238

apropierea mlaştinilor mai uscate

sau langă păduri tinere. Evită

pădurile mari, inchise. In Romania

cuibăeşte in zonele de deal cu

vegetaţie mozaică: are nevoie de

păduri pentru cuibărit şi de

terenuri agricole cu vegetaţie

naturală pentru hrănit.

A217 Glaucidium

passerinum

80-110p

(rezidente)

Trăieşte în păduri întinse de

conifere. Cuibăreşte în vechi

cuiburi de ciocănitoare.





rezidenţă ale speciei.

A220 Strix

uralensis

60-70p

(rezidente)

Este destul de diversificat în

functie de zona unde traieste. În

regiunile nordice cuibareste în

arboretele batrâne boreale,

mlastini din munti, în paduri de

conifere din regiunea de tundra.

Pe alocuri se poate întâlni si în

zone joase si platouri. Este o

pasare care cuibareste în zona

muntoasa, în ultimul timp








239

manifestând o tendinta de a

coborâ în zona colinara. În

regiunile de câmpie se întâlneste

rar, mai ales în perioada de iarna.



240

După cum se observă în datele prezentate în tabelul de mai sus, habitatele supuse proiectului

autostrăzii Ditrău în situl ROSPA0033 Depresiunea şi Munţii Giurgeului pot fi favorabile

prezenţei următoarelor specii de păsări din anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EEC pentru

care a fost desemnat situl: Ciconia ciconia (barza albă), Pernis apivorus (viespar), Crex crex

(cristel de câmp), Aquila pomarina (acvila ţipătoare mică), Aquila chrysaetos (acvila de munte),

Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic), Lullula arborea (ciocârlia de pădure), Circus aeruginosus

(erete de stuf), Circus cyaneus (erete vânăt), Dendrocopos leucotos (ciocănitoare cu spate alb),

Dryocopos martius (Ciocănitoarea negră), Ficedula albicollis (muscar gulerat), Ficedula parva

(muscar mic), Falco peregrinus (şoim călător), Tetrao urogallus (cocoş de munte), Caprimulgus

europaeus (caprimulg), Glaucidium passerinum (ciuvică), Strix uralensis (huhurez mare).

Habitatele pot folosi acestor specii pentru hrănire, pasaj, cuibărit, rezidenţă, etc.

Dintre speciile menţionate ca posibil prezente pe habitatele traversate de proiectul autostrăzii, 9

au posibiliatea de a cuibării în aceste habitate (Ciconia ciconia, Pernis apivorus, Crex crex,

Aquila pomarina, Lanius collurio, Lullula arborea, Ficedula albicollis, Ficedula parva,

Caprimulgus europaeus)

Păsările identificate ca posibil prezente pe habitatele supuse investiţiei nu sunt izolate în situl

ROSPA0033 Depresiunea şi munţii Giurgeului, având o arie largă de răspândire. Situl

ROSPA0033 are o valoare bună pentru conservarea acestor specii de păsări.

Justificarea dacă PP propus nu are legătură direct cu sau nu este necesar pentru

managementul conservării ariei natural protejate de interes comunitar.

Situl de protecţie avifaunistică ROSPA0033 Depresiunea şi Munţii Giurgeului a fost atribuit în

administraţia Ocolului Silvic de Regim Gheorgheni, prin convenţia 6/18.03 2010.

Proiectul propus nu are legatura cu managementului conservarii ariei naturale de protecţie

avifaunistică, intrucat nu este un proiect initiat de catre custodele Sitului Natura 2000. De

asemenea proiectul nu apartine vreunui Plan de management al ariei naturale protejate

ROSPA0033 Depresiunea şi Munţii Giurgeului întrucât până în momentul de faţă nu există un

plan de managemnt al sitului.



241

2. ROSPA0129 Masivul Ceahlău

Începând cu km 130+715 (respectiv km 38+589 + 000, tronsonul II) al autostrăzii situl

ROSPA0129 Masivul Ceahlău este traversat de proiect prin extremitatea nord –vestică a

acestuia pe o lungime de 10.373 m până la km 141+716 al autostrăzii după cum urmează:

Tabel 9-11


(m)

ROSPA0129 Masivul Ceahlau

130+715 136+988 6273

137+616 141+716 4100

TOTAL SPA 10.373

In interiorul ROSPA0129 Masivul Ceahlăului, Autostrada Ditaru – Targu Neamt se desfasoara in

general in culoarul unor drumuri existente, urmărind astfel traseul drumului DN 15.

În situl ROSPA0129 Masivul Ceahlăului, la km 131+126 (39+000) a fost prevazut un nod rutier

tip trompeta simpla care sa asigure legatura cu DN 15. In continuare traseul autostrazii se

mentine pe partea dreapta a raului Bistricioara, la marginea versantului, evitand zonele locuite

ale localitatilor Poiana si Grinties situate pe malul stang. Intre localitatile Grinties si Bistricioara

autostrada traverseaza raul Bistricioara si DN 15 la km 141+726 (49+600), ocolind prin nord

localitatea Bistricioara, traseul situandu-se pe malul stang al raului si amonte fata de DN 15.

Pe sectorul de drum cuprins între km 140+816 (48+690) – 141+871 (49+745) ce cuprinde şi

situl ROSPA0129 au fost proiectate pe partea stângă a autostrăzii benzi suplimentare pentru

vehicule lente.

Pe sectorul cuprins între km 130+786 (38+660) – 131+026 (38+900) din situl ROSPA0129

traversat de autostradă este prevăzut un tunel.

La km 131+726 (39+600) a fost propus un centru de întreţinere CI Tulgheş, în nod Tulgheş.

Conform Formularului Standard Natura 2000 al ROSPA0129 Masivul Ceahlău situl prezinta

urmatoarele caracteristici:

Suprafaţa: 27 837 ha.




242

Suprafaţa situllui se încadrează în regiunea biogeografică alpină.


Masivul Ceahlau este cel mai reprezentativ si cunoscut munte din carpatii Moldovenesti.

Zonalitatea verticala a reliefului determina o zonalitate corespunzatoare a etajelor de vegetatie.

Se disting urmatoarele etaje de vegetatie: 1. Etajul montan inferior (450 - 700 m altitudine)

reprezentat prin fagete pure sau arborete de fag in amestec cu alte esente foioase. Acest

subetaj a fost in mare masura fragmentat de asezarile omenesti, care s-au stabilit la periferia

masivului; 2. Etajul montan mijlociu (700 - 1200 m altitudine) este constituit de paduri de

amestec, foiase si rasinoase. Se remarca aici abundenta bradului; 3. Etajul montan superior

(1200 - 1700 m altitudine), respectiv etajul molidisurilor; 4. Etajul subalpin, dezvoltat deasupra

limitei padurii, in particular pe pantele Ceahlaului, dominat de jneapan si pajisti. Pe cuprinsul

zonei forestiere se afla goluri de munte, respectiv pajisti secundare instalate dupa defrisarea

vegetatiei lemnoase care confera un anumit grad de heterogenitate vegetatiei masivului.

Vegetatia ierboasa azonala mai este prezenta pe abrubturile si povarnisurile stancoase.

vegetatie lemnoasa azonala exista in principal in lungul paraielor si este reprezentat mai ales de

salcii si arini.

Clasele de habitate ce sunt cuprinse în interiorul sitului ROSPA0129 Masivul Ceahlău, conform

CLC (Corine land Cover) sunt următoarele:

Tabel 9-12


Păşuni 18 231

Alte terenuri arabile 2 242, 243




Alte terenuri artificiale (localităţi, mine) 2 1xx


Autostrada va ocupa în interiorul ROSPA0129 Masivul Ceahlău habitate specifice de: fâneţe,

păşuni, pădure. Astfel pe traseul proiectului autostrăzii Ditrău în situl ROSPA0129 Masivul

Ceahlău aceste tipuri de habitate sunt distribuite astfel:



243

Ø Fâneţe ce alternează cu păduri (pâlcuri) de la km 130+676 (38+550) – 137+226 (45+100)

Ø Păşuni ce alternează cu păduri (pâlcuri) de la km 137+226 (45+100) - km 139+476 (47+350) şi 139+726 (47+600) – 141+676 (49+550)

Ø Pădure de la km 139+476 (47+350) la km 139+726 (47+600)



244

Tabel 9-13


Masivul Ceahlău si evaluarea in ceea ce priveste prezenţa acestora in zona proiectului:


speciei în

sit



proiectului

A031 Ciconia

ciconia

50-200i

(pasaj)









Habitatele de fâneţe, păşuni şi

de pe amplasamentul proiectului

şi habitatul oferit de râul

Bistricoara pot servi speciei

pentru hrănire. De asemenea

condiţiile acestor habitate şi

apropierea de localităţi

favorizează instalarea cuiburilor.

A030 Ciconia nigra

5-10i

(pasaj)

Cuibareste pe copaci înalti, în

paduri batrâne, nederanjate care

au în apropierea mlastini, zone

umede râuri, etc. unde poate sa

îsi procure hrana. Fiind o specie

retrasa în perioada de cuibarit are

nevoie de zone întinse,

nederanjate care sa prezinte

acest mozaic de habitate – paduri

batrâne, mlastini, pâraie si/sau

Mozaicul de habitate supus

proiectului autostrăzii: păduri,

râu (Bistricioara), zone umede

corespunzătoare râului

Bistricioara este favorabil

cerinţelor ecologice ale speciei,

în special hrănire.



245

râuri.

A072 Pernis

apivorus

9-11i(pasaj)

Prezentă la

cuibărit.







deschis.






propus pot servi speciei pentru

cuibărit, pasaj, hrănire.

A089

Aquila

pomarina

2- 4i (pasaj) Prefera padurile foioase batrâne











Habitatele de pădure, păşunile

din zona proiectului pot servi

speciei pentru satisfacerea

cerinţelor ecologice în pasaj.



246

A091 Aquila

chrysaetos

1-4i (pasaj) În ceea mai mare parte a arealului








al habitatului speciei este

prezenta unor habitate deschise

(pajisti, tufarisuri scunde), fiind

incapabil sa vâneze în paduri

închise. În România majoritatea

perechilor cunoscute cuibaresc pe

stâncarii.










mai ales iarna.

Habitatele deschise din zona

proiectului precum şi localităţile

din vecinătate pot servi speciei

pentru hrănire.



247

A103 Falco

peregrinus

1-4i (pasaj) Este specie predominant

montană; trăieşte în zone cu

stâncării, păduri şi versanţi

descoperiţi. În pasaj sau iarna

apare şi în ţinuturi de câmpie.

Penrtu vânat are nevoie de

terenurideschise mari, de multe

ori este observat în habitate

umede. Tot mai des cuibareste si

în orase. În unele zone cuibarelte


Habitatele deschise de pe

traseul proiectului şi zonele

umede corespunzătoare râului

Bistricioara autostrăzii pot servi

speciei în scopul hrănirii şi

pasaj.

A108 Tetrao

urogallus

40-60i

(rezidente)
















autostrăzii din ROSPA0129 nu

corespund cerinţelor de

rezidenţă ale speciei Tetrao

urogallus.

Estimăm astfel că specia nu

este prezentă în zona

proiectului.



248












A122 Crex crex

30-40p

(cuibărit)











Păşunile şi fâneţele din zona

proiectului pot oferi habitat

prielnic pentru cuibărire.



249

A215 Bubo bubo

9-11p

(rezidente)







omeneşti.







A220 Strix

uralensis

40-100p

(rezidente)






















250

A223 Aegolius

funereus

4-6p

(rezidente)

Cloceşte rar în Carpaţi, în

pădurile de conifere, unde este un

relict glaciar. Cuibăreşte în

scorburi, adesea în cuiburi vechi

de ciocănitori negre, în crăpături

de maluri etc.


autostrăzii nu corespund




A224 Caprimulgus

europaeus

60-100p

(cuibărit)



















ale speciei.



251

A229 Alcedo atthis

6-10p Cuibăreşte atât în ţinuturile joase,

cât şi pe văile râurilor de munte.

Cuibul este săpat în maluri şi se

află în fundul unor galerii pe care

păsările şi le sapă singure.

cuibăreşte din aprilie până în

iunie;

Râul Bistricioara ce se găseşte

pe partea stângă de proiect la

cca. 200m poate constitui

habitat favorabil pentru

rezidenţa pescăruşului albastru

(Alcedo atthis)

A234 Picus canus

170-210p Este comună în pădurile de

foioase, dar se urca şi pe văile

râurilor.

Se poate observa şi pe sol, dar in

cea mai mare masura ea se

hraneste pe copaci. Sperioasa si

prudenta. Primavara isi

semnaleaza prezenta cu strigatul

sau, dar vara este greu de gasit.

Toamna si iarna se indreapta spre

localitati.

Pădurile de foioase din zona

proiectului şi valea râului

Bistricioara pot constitui habitat

favorabil prezenţei specie Picus

canus.



252

A236 Dryocopus

martius

400-600p

(rezidente)













dimensiuni mari.



situl ROSPA0129 pot


ale speciei Dryocopus martius.

A429 Dendrocopos

syriacus

18-22p

(rezidente)

Habitatele tipice includ grădini,

parcuri, livezi, plantaţii, cimitire,

limite de sate, în special cele cu

arbori fructiferi. Teritoriile ocupate

şi densitătile populaţiilor sunt mai

mari faţă de ale celorlalte

ciocănitori, deoarece habitatele

sunt deseori fragmentate.

Habitatele din zona supusă


apropierea localităţilor

corespund cerinţelor ecologice

ale speciei pentru rezidenţă.



253

A239 Dendrocopos

leucotos

500-600p

(rezidentă)







râurilor.

Pădurile din zona proiectului în

situl ROSPA0129 pot servi

speciei pentru rezidenţă

A238 Dendrocopos

medius

40-100p Este atasat de paduri, parcuri sau

pasuni împadurite cu multe

exemplare batrâne de stejar sau

groun (Quesrcus sp.). Altitudinile

la care cuibareste sunt si ei

determinate de prezenta

habitatelor cu multe exemplare de

stejar sau gorun, fiind localizate în

principal la cc. 200 – 600 m, dar si

la înaltimi mai joase în Dobrogea

si pe Câmpia de Vest.

Pădurile din zona proiectului de

la limita ROSPA0129 sunt de

fag şi molid sau ameste de fag

cu molid. Astfel în zona

proiectului nu se regăsesc

habitate preferate de specia

Dendrocopos medius.





254

A241 Picoides

tridactylus

190-210p

(rezidente)

Este un adevarat specialist de

habitate, în România cuibarind

exclusiv în padurile de conifere de

munte pâna la limita superioara a

acestor paduri. Nu cuibareste în

paduri conifere extrazonale sau în

plantatii de conifere din zone

joase. Este atasat de habitatul

tipic pe tot timpul anului, coborând

doar ocazional în timpul

hoinaritului respectiv iarna la

nivelul padurilor mixte.


nu corespund pădurilor de

conifere preferate de specia

Picoides tridacylus.



A320 Ficedula

parva

1150-

1250p

(cuibărit)












molid.




ecologice.



255

A321 Ficedula

albicollis

2900-

3100p

(cuibărit)











ecologice.

A339 Lanius minor

5-10p

(cuibărit)

Prefera regiunile deschise, zonele

de silvostepa, liziere si culturile

agricole cu copaci izolati, tufisuri

si subarbusti. Mai poate fi prezent

si în livezi batrâne si parcuri mari.




ecologice.

A104 Bonasa

bonasia

90-120p

(rezidente)











Hbaitatele din zona proiectului

nu corespund cerinţelor

ecologice ale speciei.

Estimăm că specia nu este

prezentă în zona proiectului

autostrăzii.



256






arboroase. Nevoile speciei se

scimba pe parcursul anului, doar

un habitat foarte diverz, aproape

neatins poate satisface aceste

nevoi.

A246 Lullula

arborea

Rar

prezentă la

cuibărit


















ROSPA0033 corespund




257


pârloage.



muntilor joase





A338 Lanius

collurio

Prezntă la

cuibărit








sau în arbusti.








258


autostrăzii Ditrău la lextremitatea sitului ROSPA0129 Masivul Ceahlău pot fi favorabile prezenţei

următoarelor specii de păsări din anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EEC pentru care a

fost desemnat situl: Ciconia ciconia (barza albă), Ciconia nigra (barza neagră), Pernis apivorus

(viespar), Aquila pomarina (acvila ţipătoare mică), Aquila chrysaetos (acvila de munte), Falco

peregrinus (şoim călător), Crex crex (cristel de câmp), Strix uralensis (huhurez mare).

Caprimulgus europaeus (caprimulg), Alcedo atthis (pescăruş albastru), Picus canus (ghionoaia),

Dryocopus martius (ciocănitoarea neagră), Dendrocopos syriacus (ciocănitoarea de grădini),

Dendrocopos leucotos (ciocănitoare cu spate alb), Ficedula parva (muscar mic), Ficedula

albicollis (muscar gulerat), Lanius minor (sfrâncioc cu fruntea neagră), Lullula arborea (ciocârlia

de pădure), Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic). Habitatele pot folosi acestor specii pentru hrănire,

pasaj, cuibărit, rezidenţă, etc.


au posibiliatea de a cuibării în aceste habitate ( Pernis apivorus, Crex crex, Caprimulgus

europaeus, Ficedula parva, Lanius minor, Lullula arborea, Lanius collurio,)


ROSPA0033 Depresiunea şi munţii Giurgeului, având o arie largă de răspândire. Situl

ROSPA0033 are în general o valoare considerabilă pentru conservarea acestor specii de păsări.

Pe lângă speciile de păsări care fac parte din anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

menţionate mai sus, în situl Natura 2000 ROSPA0129 Masivul Ceahlău au migraţie regulată 22

de specii de păsări nemenţionate în anexa I a Directivei.

Aceste specii sunt următoarele: A085 Accipiter gentilis (uliu porumbar), A221 Asio otus (ciuf de

pădure), A218 Athene noctua (cucuvea), A087 Buteo buteo (şorecar comun), A334 Certhia

familiaris (cojoaca de pădure), A350 Corvus corax (corbul comun), A267 Prunella collaris

(brumăriţa de stâncă), A333 Tichodroma muraria (fluturaş de stâncă), A282 Turdus torquatus

(mierlă gulerată), A326 Parus montanus (piţigoi de munte), A327 Parus cristatus (piţigoi moţat),

A259 Anthus spinoletta (fâsa de munte), A264 Cinclus cinclus (pescărel negru), A344 Nucifraga

caryocatactes (alunar), A280 Monticola saxatilis (mierlă de piatră), A361 Serinus serinus

(cănăraş), A226 Apus apus (drepnea neagră), A378 Emberiza cia (presură de munte), A112



259

Perdix perdix (potârniche), A210 Streptopelia turtur (turturica), A232 Upupa epops (pupăza),

A207 Columba oenas (porumbel de scorbura).

Speciile de păsări cu migraţie regulată în situl Natura 2000 ROSPA0129 Masivul Ceahlău,

menţionate mai sus, au o populaţie nesemnificativă în sit comparativ cu populaţiile la nivel

naţional. Cateva dintre aceste specii de păsări sunt menţionate în formularul Standard al sitului

ca fiind rar cuibăritoare în sit: A218 Athene noctua (cucuvea), A333 Tichodroma muraria

(fluturaş de stâncă), A282 Turdus torquatus (mierlă gulerată), A259 Anthus spinoletta (fâsa de

munte), A280 Monticola saxatilis (mierlă de piatră), A361 Serinus serinus (cănăraş), A226 Apus

apus (drepnea neagră), A210 Streptopelia turtur (turturica), A232 Upupa epops (pupăza), A207

Columba oenas (porumbel de scorbura).



Situl de protecţie avifaunistică ROSPA0129 Masivul Ceahlău a fost atribuit în custodia RNP -

Romsilva Administraţia Parcului Naţional Ceahlău prin convenţia 821/MMGA/31.05.2004.

Situl de protecţie avifaunistică ROSPA0129 Masivul Ceahlău se suprapune cu Parcul Naţional

Ceahlău, însă nu în totalitate, astfel că proiectul autostrăzii nu se află şi pe teritoriul parcului.

Pentru Parcul Naţional Ceahlău există un plan de management depus la Ministerul Mediului şi

Pădurilor spre avizare şi legalizare.

Referitor la situl de protecţie avifaunistică ROSPA0129 Masivul Ceahlău, acesta nu are un plan

de management elaborat.




ROSPA0129 Masivul Ceahlău întrucât până în momentul de faţă nu există un plan de

management al sitului.



260

3. ROSPA0107 Vânători Neamţ

Începând cu km 175+696 – km 179+842 al autostrăzii (respectiv km 83+570 - km 87+716,

tronsonul II) situl ROSPA0107 Vânători Neamţ este traversat de proiect de la vest la est prin

porţiunea cea mai îngustă a sitului, după cum urmează:

Tabel 9-14


(m)

ROSPA0107 Vânători Neamţ 175+696

179+842 4146

TOTAL ax autostradă 4146

Situl de protecţie avifaunistică ROSPA0107 este traversat prin zona cea mai ingusta, pe o

lungime de cca pe teritoriul administartiv al judeţului Neamţ în zona extravilană a comunei

Pipirig (localitatea Leghin), pe o lungime de 4.1 km (km 175+696 (83+570) – 179+816

(87+690)). Situl ROSPA0107 se suprapune cu parcul Natural Vânători Neamţ. Aceasta zona

strabatuta, conform punctului de vedere transmis de Parcul Natural Vanatori Neamt, este in cea

mai mare parte zona de management durabil, cu o portiune mica, la intersectia dintre autostrada

si DJ 157F, propusa a fi incadrata ca zona de dezvoltare durabila.

In interiorul ROSPA0107 se desfasoara in general in culoarul unor drumuri existente. Astfel, în

situl ROSPA0107 autostrada urmareste culoarul drumului naţional DN15B (la o distanţă de 500-

1000m de proiectul autostrăzii) şi intersectează drumul judeţean DJ157F precum şi alte drumuri

comunale.

La intersecţia cu drumul DJ 157F – km 177+126 (85+000) este prevăzut un nod de tip trompetă

– nod de perspectivă.

Conform Formularului Standard Natura 2000 al ROSPA0107 Vânători Neamţ situl prezinta


Suprafata: 30 841 ha



261


Suprafaţa situllui se încadrează în regiunea biogeografică alpină şi continentală.


Situl ROSPA0107 prezintă caracteristici tipice de zonă de deal şi munţi joşi din zona

subcarpatică cu o largă diversitate şi cu păstrarea caracterului natural nealterat.

Tabel 9-15


Păşuni 8 231




Terenuri artificiale (localităţi, mine) 2 1xx


Autostrada va ocupa în interiorul sitului ROSPA0107 următoarele tipuri de habitate: pădure de

amestec, păşuni, teren agricol.

Astfel pe traseul proiectului autostrăzii Ditrău în situl ROSPA0107 Vânători Neamţ aceste tipuri

de habitate sunt distribuite astfel:

Ø Pădure de amestec - km 177+696 (83+570) – km 177+726 (85+600) Ø Păşune - km 177+726 (85+600) – km 177+926 (85+800) Ø Pădure de amestec - km 177+926 (85+800) – km 179+835 (87+709).



262

Tabel 9-16


Vânători Neamţ si evaluarea in ceea ce priveste prezenta acestora in zona proiectului :


speciei în

sit



proiectului

A089

Aquila

pomarina

25-30p

(cuibărit)

Prefera padurile foioase batrâne











Pădurile de pe amplasamentul

proiectului aparţinătoare sitului

ROSPA0107 pot sevi speciei

pentru cuibărit iar terenurile

deschise pot servi speciei pentru

hrănire.

A072 Pernis

apivorus

40-60p

(cuibărit)







deschis.

Pădurile de pe amplasamentul

proiectului propus pot servi

speciei pentru cuibărit şi hrănire.



263





A122 Crex crex

25-30p

(cuibărit)











Păşunile de pe amplasamentul

proiectului sunt reduse şi mult

influnţate antropic datorită

apropierii de localitatea Leghin

astfel că specia este puţin

probabil a fi prezntă pe aceste

tipuri de habitate.





264

A104 Bonasa

bonasia

170-200p

(rezidentă)
















arboroase.







A320 Ficedula

parva

1500-

1800p

(cuibărit)










Habitatele de păduri de pe

amplasamntul proiectului pot

folosi speciei pentru cuibărit şi

alte cerinţe ecologice.



265



molid.

A236 Dryocopus

martius

85-105p

(rezidentă)













dimensiuni mari.



situl ROSPA0107 pot


de rezidenţă ale speciei

Dryocopus martius.

A215 Bubo bubo

1-3p

(rezidentă)







omeneşti.


proiectul autostrăzii în







266

A217 Glaucidium

passerinum

8-15p

(rezidente)

Trăieşte în păduri întinse de

conifere. Cuibăreşte în vechi

cuiburi de ciocănitoare.

Pădurile de conifere din zona

amplasamentului proiectului nu


pentru specia Glaucidium

passerinum.



A220 Strix

uralensis

35-50p

(rezidente)






















267

A238 Dendrocopos

medius

100-150p Este atasat de paduri, parcuri sau

pasuni împadurite cu multe

exemplare batrâne de stejar sau

groun (Quesrcus sp.). Altitudinile

la care cuibareste sunt si ei

determinate de prezenta

habitatelor cu multe exemplare de

stejar sau gorun, fiind localizate în

principal la cc. 200 – 600 m, dar si

la înaltimi mai joase în Dobrogea

si pe Câmpia de Vest.

Pădurile din zona proiectului de

la limita ROSPA0107 sunt de

fag şi molid sau ameste de fag

cu molid. Astfel în zona

proiectului nu se regăsesc

habitate preferate de specia

Dendrocopos medius.



A321 Ficedula

albicollis

6000-

7500p

(cuibărit)











ecologice.

A234 Picus canus

90-120p Este comună în pădurile de

foioase, dar se urca şi pe văile

râurilor.

Se poate observa şi pe sol, dar in

cea mai mare masura ea se

hraneste pe copaci. Sperioasa si

Pădurile de foioase din zona

proiectului precum şi habitatele

corespunzătoare râului Secu şi

Valea Rea pot constitui habitat

favorabil prezenţei specie Picus

canus.



268

prudenta. Primavara isi

semnaleaza prezenta cu strigatul

sau, dar vara este greu de gasit.

Toamna si iarna se indreapta spre

localitati.

A224 Caprimulgus

europaeus

70-100p

(cuibărit)



















ale speciei.



269

A098 Falco

columbarius

5-10 i

(iernat)

Ne vizitează în perioada rece a

anului, fiind un aprig mâncător de

păsărele. Cuibăreşte în regiuni

deluroase, montane sau

mlăştinoase, în cuiburi vechi în

copaci sau pe vârfuri de stânci,

uneori pe sol.




ale speciei.

A429 Dendrocopos

syriacus

15-20p

(rezidente)

Habitatele tipice includ grădini,

parcuri, livezi, plantaţii, cimitire,

limite de sate, în special cele cu

arbori fructiferi. Teritoriile ocupate

şi densitătile populaţiilor sunt mai

mari faţă de ale celorlalte

ciocănitori, deoarece habitatele

sunt deseori fragmentate.

Habitatele din zona supusă


apropierea localităţilor


ale speciei pentru rezidenţă.

A031 Ciconia

ciconia

2-5p

(cuibărit)









Habitatele de păşuni şi râurile

de pe amplasamentul proiectului

pot servi speciei pentru hrănire.

De asemenea condiţiile acestor

habitate favorizează prezenţa

perechilor cuibăritoare.



270

A030 Ciconia nigra

1p (cuibărit) Cuibareste pe copaci înalti, în

paduri batrâne, nederanjate care

au în apropierea mlastini, zone

umede râuri, etc. unde poate sa

îsi procure hrana. Fiind o specie

retrasa în perioada de cuibarit are

nevoie de zone întinse,

nederanjate care sa prezinte

acest mozaic de habitate – paduri

batrâne, mlastini, pâraie si/sau

râuri.

Mozaicul de habitate supus

proiectului autostrăzii: păduri,

râurile de pe amplasamentul

proiectului, pot constitui habitat

favorabil cerinţelor ecologice ale

speciei, inclusiv cuibărit.

A081 Circus

aeruginosus

10-20i

(pasaj)

Este strâns legat de zonele

umede, cu suprafeţe mari de stuf

(Phragmites australis), unde şi

cuibăreşte, dar poate fi întâlnit şi

în alte tipuri de habitat, ca de

exemplu culturi agricole şi păşuni

învecinate cu zone umede.


proiectului autostrăzii nu


ale speciei.





271

A084 Circus

pygargus

5-10i

(pasaj)

Desi prefera zonele deschise,

fiind o specie de ses, în unele

regiuni poate urca pâna la 1500

de m. În habitatele naturale sau

seminaturale cuibareste mai ales

în vecinatatea râurilor, în vai,

platouri, marginea lacurilor, balti si

stepe. În diverse regiuni s-a

adaptat la cuibaritul în zone cu

tufaris sau plantatii tinere de

conifere.

Când nu au la dispozitie astfel de

habitate, se stabilesc pentru

cuibarit în câmpuri umede, fânate

sau chiar câmpuri agricole, mai cu

seama în cele de cereale cu spic

cum sunt grâul, orzul si ovazul.

Specia necesita un teritoriu

deschis mare, cu vegetatie

suficient de înalta pentru ai

asigura conditiile necesare unui

cuibarit cu succes.


proiectului autostrăzii corespund

cerinţelor ecologice ale speciei

pentru pasaj.



272

A082 Circus

cyaneus

5-10i

(iernat)

Preferă terenurile deschise, cu

vegetaţie puţin înaltă cum este

tundra, dar şi câmpuri agricole şi

zone mlăştinoase. Cuibul este

plasat pe sol, printre ierburi.




ale speciei.



A239 Dendrocopos

leucotos

70-100p

(rezidentă)







râurilor.


autostrăzii în situl ROSPA0107

pot servi speciei pentru

rezidenţă

A246 Lullula

arborea

201-350p

(cuibărit)













ROSPA0107 corespund




273







pârloage.



muntilor joase





A108 Tetrao

urogallus

1o-15i

(rezidente)















ale speciei.





274















A091 Aquila

chrysaetos

1-2p

(rezidente)

În ceea mai mare parte a arealului








a habitatului speciei este prezenta

unor habitate deschise (pajisti,

tufarisuri scunde), fiind incapabil








275

sa vâneze în paduri închise. În

România majoritatea perechilor

cunoscute cuibaresc pe stâncarii.










mai ales iarna.

A229 Alcedo atthis

5-10p Cuibăreşte atât în ţinuturile joase,

cât şi pe văile râurilor de munte.

Cuibul este săpat în maluri şi se

află în fundul unor galerii pe care

păsările şi le sapă singure.

cuibăreşte din aprilie până în

iunie;

Râul Secu ce intersectează

proiectul autostrăzii poate

constitui habitat favorabil pentru

rezidenţa pescăruşului albastru

(Alcedo atthis)



276

A338 Lanius

collurio

8-10

(cuibărit)








sau în arbusti.








277


autostrăzii Ditrău în situl ROSPA0107 Vânători Neamţ pot fi favorabile prezenţei următoarelor

specii de păsări din anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EEC pentru care a fost desemnat

situl: Aquila pomarina (acvila ţipătoare mică), Pernis apivorus (viespar), Ficedula parva (muscar

mic), Dryocopus martius (ciocănitoarea neagră), Strix uralensis (huhurez mare), Ficedula

albicollis (muscar gulerat), Picus canus (ghionoaia), Caprimulgus europaeus (caprimulg), Falco

columbaris (vânturel de iarnă), Dendrocopos syriacus (ciocănitoarea de grădini), Ciconia ciconia

(barza albă), Ciconia nigra (barza neagră), Circus pygargus (erete sur), Dendrocopos leucotos

(ciocănitoare cu spate alb), Lullula arborea (ciocârlia de pădure), Alcedo atthis (pescăruş

albastru), Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic).


au posibiliatea de a cuibării în aceste habitate (Aquila pomarina, Pernis apivorus, Ficedula

parva, Ficedula albicollis, Caprimulgus europaeus, Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Lullula

arborea, Lanius collurio.


ROSPA0107 Vânători Neamţ, având o arie largă de răspândire. Situl ROSPA0107 are o valoare

bună pentru conservarea acestor specii de păsări.

Pe lângă speciile de păsări care fac parte din anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

menţionate mai sus, în situl Natura 2000 ROSPA0107 Vânători Neamţ au migraţie regulată 73

de specii de păsări nemenţionate în anexa I a Directivei.

Aceste specii de păsări, conform formularului standard al sitului ROSPA0107 sunt următoarele:

A086 Accipiter nisus, A298 Acrocephalus arundinaceus, A296 Acrocephalus palustris, A297

Acrocephalus scirpaceus, A295 Acrocephalus schoenobaenus, A168 Actitis hypoleucos, A247

Alauda arvensis, A053 Anas platyrhynchos, A257 Anthus pratensis, A259 Anthus spinoletta,

A256 Anthus trivialis, A028 Ardea cinerea, A221 Asio otus, A263 Bombycilla garrulus, A087

Buteo buteo, A366 Carduelis cannabina, A364 Carduelis carduelis, A363 Carduelis chloris,

A368 Carduelis flammea, A365 Carduelis spinus, A371 Carpodacus erythrinus, A136

Charadrius dubius, A373 Coccothraustes coccothraustes, A207 Columba oenas, A113 Coturnix

coturnix, A208 Columba palumbus, A212 Cuculus canorus, A253 Delichon urbica, A269



278

Erithacus rubecula, A099 Falco subbuteo, A096 Falco tinnunculus, A322 Ficedula hypoleuca,

A359 Fringilla coelebs, A360 Fringilla montifringilla, A299 Hippolais icterina, A251 Hirundo

rustica, A233 Jynx torquilla, A340 Lanius excubitor, A291 Locustella fluviatilis, A292 Locustella

luscinioides, A369 Loxia curvirostra, A270 Luscinia luscinia, A271 Luscinia megarhynchos, A383

Miliaria calandra, A262 Motacilla alba, A261 Motacilla cinerea, A260 Motacilla flava, A319

Muscicapa striata, A277 Oenanthe oenanthe, A337 Oriolus oriolus, A214 Otus scops, A273

Phoenicurus ochruros, A274 Phoenicurus phoenicurus, A315 Phylloscopus collybita, A314

Phylloscopus sibilatrix, A266 Prunella modularis, A372 Pyrrhula pyrrhula, A318 Regulus

ignicapillus, A317 Regulus regulus, A249 Riparia riparia, A275 Saxicola rubetra, A276 Saxicola

torquata, A155 Scolopax rusticola, A361 Serinus serinus, A210 Streptopelia turtur, A351

Sturnus vulgaris, A311 Sylvia atricapilla, A310 Sylvia borin, A309 Sylvia communis, A308 Sylvia

curruca, A285 Turdus philomelos, A284 Turdus pilaris, A282 Turdus torquatus, A287 Turdus

viscivorus, A232 Upupa epops, A142 Vanellus vanellus, A324 Aegithalos caudatus, A226 Apus

apus, A218 Athene noctua, A264 Cinclus cinclus, A237 Dendrocopos major, A342 Garrulus

glandarius, A283 Turdus merula.

Speciile de păsări cu migraţie regulată în situl Natura 2000 ROSPA0107 Vânători Neamţ,

menţionate mai sus, au o populaţie nesemnificativă în sit comparativ cu populaţiile la nivel

naţional.



Situl ROSPA0107 se suprapune în totalitate cu Parcul Natural Vânători Neamţ aflat în

administrarea Direcţiei Silvice Piatra Neamţ. Responsabili cu managementul sitului sunt Direcţia

Silvică Piatra Neamţ (serviciul de administrare al Parcului Natural Vânători).

Pentru Parcul Natural Vânători există un plan de management însă acesta nu este încă avizat

de către Ministerul Mediului.

Referitor la situl de protecţie avifaunistică ROSPA0107 Vânători Neamţ, acesta nu are un plan

de management elaborat.



279




ROSPA0107 Vânători Neamţ întrucât până în momentul de faţă nu există un plan de


4. ROSCI0270 Vânători - Neamţ Începând cu km 175+6989 – km 179+835 al autostrăzii (respectiv km 83+563 - km

87+709, tronsonul II) situl ROSCI0270 Vânători - Neamţ este traversat de proiect de la vest la

est prin porţiunea cea mai îngustă a sitului, după cum urmează:

Tabel 9-17


(m)

ROSCI0270 Vânători - Neamţ 175+689

179+835 4146

TOTAL ax autostradă 4146

Situl de interes comunitar ROSCI0270 Vânători Neamţ este traversat prin zona cea mai

ingusta, pe o lungime de cca 4146 m pe teritoriul administartiv al judeţului Neamţ, în zona

extravilană a comunei Pipirig (localitatea Leghin). Situl ROSCI0270 se suprapune cu parcul

Natural Vânători Neamţ şi cu situl de importanţă avifaunistică ROSPA0107 Vânători Neamţ.

Conform Formularului Standard Natura 2000 al ROSCI0270 Vânători Neamţ situl prezinta


Suprafata: 30 206 ha

Coordonate: Latitudine N 47ş 10' 39'' Longitudine E 26ş 13' 2''

Suprafaţa situllui se încadrează în regiunea biogeografică alpină şi continentală.


Situl ROSCI0270 prezintă caracteristici tipice de zonă de deal şi munţi joşi din zona

subcarpatică cu o largă diversitate şi cu păstrarea caracterului natural nealterat.

Situl prezintă următoarele clase de habitate conform încadrării Corine Land Cover:



280

Tabel 9-18


Păşuni 8 231




Terenuri artificiale (localităţi, mine) 2 1xx


Autostrada va ocupa în interiorul sitului ROSCI0270 următoarele tipuri de habitate: pădure de

amestec, păşuni, teren agricol.

Astfel pe traseul proiectului autostrăzii Ditrău în situl ROSCI0270 Vânători Neamţ aceste tipuri

de habitate sunt distribuite astfel:

Ø Pădure de amestec - km 177+696 (83+570) – km 177+726 (85+600) Ø Păşune - km 177+726 (85+600) – km 177+926 (85+800) Ø Pădure de amestec - km 177+926 (85+800) – km 179+835 (87+709).



281

Tabel 9-19

Tipuri de habitate de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl ROSCI0270 Vânători Neamţ si evaluarea in ceea ce

priveste prezenta acestora in zona proiectului :

Habitat de interes

comunitar

Descriere Corespondent românesc

Descriere

Prezenţa habitatului

pe amplasamentul

proiectului

6230* Pajişti montane

de Nardus bogate în

specii pe substraturi

silicioase

În cadrul sitului ROSCI0270 Vânători Neamţ,

habitatul reprezintă 1% din suprafaţa întregului sit.

Caracterizare: Pajişti permanente, închise, de

Nardus, xeromezofile sau mezofile, ce ocupă

soluri silicatice în zonele de şes, deal şi munte

ale regiunilor atlantică, subatlantică sau boreală.

Vegetaţia este foarte variată, însă această variaţie

este caracterizată prin continuitate. Nardetalia:

35.1 - Violo-Nardion (Nardo-Galion saxatilis,

Violion caninae); 36.31 - Nardion.

Plante: Antennaria dioica, Arnica montana, Carex

ericetorum, C. pallescens, C. panicea, Festuca

ovina, Galium saxatile, Gentiana pneumonanthe,

Hypericum maculatum, Hypochoeris maculata,

Leucorchis albida, Meum athamanticum, Nardus

stricta, Pedicularis sylvatica, Platanthera bifolia,

Polygala vulgaris, Potentilla aurea, P. erecta,

Veronica officinalis, Viola canina.

R3608, R3609

Analiza caracteristicilor acestor tipuri de

habitate conform cărţii “Habitatele din

România” a evidenţiat faptul că acestea nu

corespund zonei supuse proiectului

autostrăzii din situl ROSCI0270.

Caracteristicile de

staţiune şi relief ale

habitatului 6230*

Pajişti montane de

Nardus bogate în


silicioase nu

corespund zonei

supuse

amplasamentului

proiectului autostrăzii

din situl ROSCI0270

Vânători Neamţ.

Estimăm astfel că

habitatul 6230*

Pajişti montane de

Nardus bogate în



282

Asociaţii vegetale: Scorzonero roseae-

Festucetum nigricantis (Puşcaru et al. 1956)

Coldea 1978 (syn.: Festucetum rubrae fallax

Puşcaru et al. 1956, Festucetum rubrae

montanum Csűrös et Resmeriţă 1960); Violo

declinatae-Nardetum Simon 1966 (syn.:

Nardetum strictae montanum Resmeriţă et

Csűrös 1963, Nardetum strictae alpinum Buia et

al. 1962, Nardetum alpigenum carpaticum Borza

1959); Hieracio pilosellae-Nardetum strictae Pop

et al. 1988; Nardo-Festucetum tenuifoliae

Buiculescu 1971; Festuco rubrae-Agrostietum

capillaris Horvat 1951 subas. nardetosum strictae

Pop 1976.


silicioase nu se

regăseşte în zona

proiectului propus.

6430 Comunităţi de

lizieră cu ierburi înalte

hidrofile de la nivelul

câmpiilor, până la cel

montan şi alpin.

În cadrul sitului ROSCI0270 Vânători Neamţ,

habitatul reprezintă 1% din suprafaţa întregului sit.

Subtipuri:

– Comunităţi higrofile şi nitrofile de ierburi înalte,

de-a lungul cursurilor de apă şi lizierelor

forestiere, aparţinând ordinelor Glechometalia

hederaceae şi Convolvuletalia sepium (Senecion

fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion

sepium, Filipendulion).

– Comunităţi de ierburi perene înalte higrofile din

R3701, 3702, 3703, 3706, 3707, 3708,

R3714



România” a evidenţiat faptul că numai

habitatul R3708 se poate potrivi

caracteristicilor zonei supuse proiectului


Habitatul românesc

R3708 corespunde

din punct de vedere

al statiunii cu zona

supusă proiectului



283

etajul montan până în cel alpin, aparţinând clasei

Betulo-Adenostyletea.

Plante:

- Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum,

Senecio fluviatilis, Filipendula

ulmaria, Angelica archangelica, Petasites

hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum

hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria

petiolata, Geranium robertianum, Silene dioica,

Lamium album, Lysimachia punctata, Lythrum

salicaria, Crepis paludosa.

- Aconitum lycoctonum (A. vulparia), A.

napellus, Geranium sylvaticum, Trollius

europaeus, Adenostyles alliariae, Cicerbita

alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis

arundinacea, Cirsium helenioides.

Asociaţii vegetale: Aconitetum taurici Borza 1934

ex Coldea 1990, Adenostylo-Doronicetum

austriaci Horvat 1956 (syn.: Adenostyletum

alliariae banaticum Borza 1946); Cirsio

waldsteinii-Heracleetum transsilvanici Pawł. ex

Walas 1949 (syn.: Cardueto-Heracleetum palmati

Beldie 1967, Heracleetum palmati auct. rom.);

Petasitetum kablikiani Szafer et al. 1926 (syn.:

Petasitetum glabrati Morariu 1943); Telekio-

R3708

Comunitãţi daco-getice cu Angelica

sylvestris, Crepis paludosa şi Scirpus

sylvaticus

Rãspândire: În zona colinarã şi în etajul

montan inferior din toatã ţara.

Suprafeţe: Formeazã fâşii de lãţimi

variabile în vãile umede şi difuz luminate

din etajele amintite.

Staţiuni: Altitudine: 350–700 m. Clima:

T = 8–70C; P = 650–800 mm. Relief:

versanţii vãilor, în apropiere de firul vãii

sau al ochiurilor de apã din lungul

acestora. Soluri: aluviale, pseudo-gleice,

bogate în substanţe nutritive.

Structura: Speciile de bazã sunt plante

înalte, cunoscute şi sub numele de

buruieni

din vãile de munte, dintre care mai

reprezentative sunt: Cirsium oleraceum,

Angelica sylvestris, Cirsium rivularis,

Filipendula ulmaria. Aceste plante

realizeazã

etajul superior, care depãşeşte

autostrăzii.

Habitatul poate fi

prezent pe valea

râului Secu şi Valea

Rea intersectate de

proiect.



284

Petasitetum hybridi (Morariu 1967) Resmeriţă et

Raţiu 1974 (syn.: Petasitetum hybridi auct. rom.,

Aegopodio-Petasitetum hybridi auct. rom.,

Telekio-Petasitetum albae Beldie 1967,

Petasitetum albae Dihoru 1975, Petasiteto-

Telekietum speciosae Morariu 1967); Telekio-

Filipenduletum Coldea 1996; Telekio speciosae-

Aruncetum dioici Oroian 1998; Angelico-

Cirsietum oleracei Tüxen 1937; Scirpetum

sylvatici Ralski 1931 em. Schwich 1944;

Filipendulo-Geranietum palustris Koch 1926;

Chaerophyllo hirsuti-Filipenduletum Niemann et

al. 1973; Lysimachio vulgaris-Filipenduletum Bal.-

Tul. 1978; Chaerophylletum

aromaticiNeuhäuslova-Novotna et al. 1969;

Arunco-Petasitetum albi Br.-Bl. et Sutter1977;

Convolvulo-Eupatorietum cannabini Görs 1974;

ConvolvuloEpilobietum hirsuti Hilbig et al.1972;

Aegopodio-Anthriscetum nitidae Kopecký 1974;

Angelico sylvetris-Cirsietum

cani Burescu 1998; Cicerbitetum alpinae Bolleter

1921 (syn. Adenostylo-

Cicerbitetum Braun-Blanquet 1959).

1 m înãlţime şi densitate mare (65–75%).

Etajul inferior este format din specii de talie

mijlocie şi micã, dintre care semnalãm:

Caltha laeta, Geranium palustre, Crepis

paludosa, Myosotis scorpioides, Mentha

longifolia, Scirpus sylvaticus, Equisetum

palustre, Ranunculus acris, R. repens,

Lychnis flos-cuculi.

Valoare conservativã: redusã, mare doar

în habitatele unde este prezentã specia

Ligularia sibirica (DH2).

Compoziţie floristicã: Specii edificatoare:

Angelica sylvestris, Cirsium oleraceum,

Geranium palustre, Scirpus sylvaticus.

Specii caracteristice: Scirpus sylvaticus,

Angelica sylvestris, Cirsium oleraceum.

Alte

specii importante: Angelica archangelica,

Crepis paludosa, Juncus articulatus. Specii

rare: Ligularia sibirica, Polemonium

caeruleum,

Trolius europaeus.

6510 Fâneţe de

altitudine joasă

Caracterizare: Fâneţe bogate în specii, pe soluri

slab până la moderat fertilizate, din zona de

R3802

Habitatul nu

corespunde zonei



285

(Alopecurus pratensis

Sanguisorba officinalis)

câmpie până în etajul submontan, aparţinând

alianţelor Arrhenatherion şi Brachypodio-

Centaureion nemoralis. Aceste pajişti exploatate

extensiv sunt bogate în plante cu flori şi nu sunt

cosite înainte ca gramineele să înflorească şi

după aceea,

numai o dată sau de două ori pe an. Plante:

Arrhenatherum elatius, Trisetum flavescens

subsp. flavescens, Pimpinella

major, Centaurea jacea, Crepis biennis, Knautia

arvensis, Tragopogon pratensis,

Daucus carota, Leucanthemum vulgare,

Alopecurus pratensis, Sanguisorba

officinalis, Campanula patula, Leontodon

hispidus, L. nudicaulis, Linum bienne,

Malva moschata.

Asociaţii vegetale: Există subtipuri umede până

la uscate. Dacă practicile de exploatare devin

intensive, cu utilizarea abundentă a

îngrăşămintelor, diversitatea speciilor scade

rapid.

supuse proeictului

autostrăzii. Pe

amplasamentul

proiectului nu se

regăsesc habitate de

fâneţe.

6520 Fâneţe montane Caracterizare: Fâneţe mezofile bogate în specii

din etajele montan şi subalpin (majoritatea peste

600 metri), dominate de obicei de Trisetum

flavescens şi cu Heracleum sphondylium, Viola

R3801, R3803, R3804

Habitatul nu

corespunde zonei

supuse proeictului

autostrăzii. Pe



286

cornuta, Astrantia major, Carum carvi, Crepis

mollis, C. pyrenaica, Polygonum bistorta, Silene

dioica, S. vulgaris, Campanula glomerata,

Salvia pratensis, Centaurea nemoralis,

Anthoxanthum odoratum, Crocus albiflorus,

Geranium phaeum, G. sylvaticum, Narcissus

poëticus, Malva moschata, Valeriana repens,

Trollius europaeus, Pimpinella major, Muscari

botryoides, Lilium bulbiferum, Thlaspi

caerulescens, Viola tricolor subsp. subalpina,

Phyteuma halleri, P. orbiculare, Primula elatior,

Chaerophyllum hirsutum şi multe altele.

Plante: Trisetum flavescens, Heracleum

sphondylium, Viola cornuta, Astrantia

major, Carum carvi, Crepis mollis, Polygonum

bistorta, Silene dioica, S. vulgaris, Campanula

glomerata, Salvia pratensis, Anthoxanthum

odoratum, Geranium phaeum, G. sylvaticum,

Narcissus poëticus, Malva moschata, Trollius

europaeus, Pimpinella major, Muscari

botryoides, Lilium bulbiferum, Thlaspi

caerulescens, Viola tricolor subsp. subalpina,

Phyteuma orbiculare, Primula elatior,

Chaerophyllum hirsutum, Alchemilla spp., Cirsium

heterophyllum.

amplasamentul

proiectului nu se

regăsesc habitate de

fâneţe.



287

9130 Păduri de fag de

tip Asperulo-Fagetum

Caracterizare: Pădurile de Fagus sylvatica şi, în

munţii mai înalţi, de Fagus sylvatica-Abies alba

sau de Fagus sylvatica-Abies alba-Picea abies

dezvoltate pe soluri neutre sau slab acide, cu

humus de calitate (mull), din domeniile medio

europene şi atlantice ale Europei occidentale şi

ale Europei centrale şi central-nordice,

caracterizate printr-o

reprezentare masivă a speciilor aparţinând

grupurilor ecologice ale lui Anemone nemorosa,

Lamiastrum (Lamium) galeobdolon, Galium

odoratum şi Melica uniflora şi, la munte, diferitelor

specii de Dentaria, formând un strat ierbos mai

bogat în specii şi mai abundent decât în pădurile

de la 9110 şi 9120.

Subtipuri:

-Păduri medio-europene colinare şi neutrofile de

fag

-Păduri neutrofile sau bazifile de Fagus sylvatica

şi de Fagus sylvatica-Quercus

petraea-Quercus robur, de pe dealurile, munţii

scunzi şi platourile arcului hercinic şi

din regiunile sale periferice, din Jura, Lorena,

bazinul Parisului, Burgundia,

R4118, R4119, R4120



România” a evidenţiat faptul că numai

habitatele R4118 şi R4119 se pot potrivi

caracteristicilor zonei supuse proiectului


R4118

Pãduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi

carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria

bulbifera

Rãspândire: în toate dealurile peri- şi

intra carpatice, ca şi în partea inferioarã a

Carpaţilor, în etajul nemoral.

Suprafeţe: circa 585.000 ha, din care

290.000 ha în dealurile vestice şi Carpaţii

Occidentali, 180.000 ha în dealurile şi

munţii Carpaţilor Meridionali, 80.000 în

dealurile şi munţii Carpaţii Orientali, 30.000

în Podişul

Transilvaniei.

Staţiuni: Altitudini: 300–800 (1000) m.

Climã: T = 9,0–6,00

Habitatul românesc

R4118 corespunde

din punct de vedere

al răspândirii şi

statiunii cu zona

supusă proiectului

autostrăzii. Habitatul

poate fi prezent în

zona pădurilor

traversate de proiect



288

piemontul Alpilor, Carpaţi şi câteva localităţi din

Câmpia Baltică - Marea Nordului.

- Păduri medio-europene montane şi neutrofile de

fag

-Păduri neutrofile de Fagus sylvatica, de Fagus

sylvatica şi Abies alba, de Fagus

sylvatica şi Picea abies, sau de Fagus sylvatica,

Abies alba şi Picea abies din etajele

montan şi montan superior al munţilor Jura,

Alpilor nordici şi estici, Carpaţilor

vestici şi marelui lanţ hercinic.

- Păduri panonice neutrofile de fag

Păduri de fag neutrofile cu afinităţi medio-

europene de pe dealurile Câmpiei

Panonice şi de la periferia vestică a acesteia.

Plante: Fagus sylvatica, Abies alba, Picea abies,

Anemone nemorosa, Lamiastrum

(Lamium) galeobdolon, Galium odoratum, G.

schultesii, Melica uniflora, Dentaria

spp.

Asociaţii vegetale: Arboretele relictare ale

pădurilor colinare neutrofile de fag din munţii

Măcinului,

Dobrogea, formează habitatul prioritar 91X0 -

păduri dobrogene de fag.

C, P = 650–850 mm.

Relief: la altitudini sub 700 m numai pe

versanţi umbriţi şi vãi, chiar pe versanţi

însoriţi cu vechi alunecãri; la altitudini

peste 700 m, pe versanţi cu diferite

înclinãri şi expoziţii, culmi, platouri. Roci: în

general molase (alternanţe de argile,

nisipuri, pietrişuri), marne, gresii calca-

roase, calcare, şisturi (la munte). Soluri:

de tip eutricambosol, luvosol, profunde,

slab acide, eubazice, umede, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de specii

europene, nemorale şi balcanice,

mezoterme, mezofile, mezo-eutrofe.

Stratul arborilor, compus exclusiv din

fag(Fagus sylvatica ssp. moesiaca şi

ssp.sylvatica), sau cu amestec redus

decarpen (Carpinus betulus), iar diseminat

gorun (Quercus petraea), cireş (Cerasus

avium), paltin de munte (Acer

pseudoplatanus), sorb de câmp (Sorbus

torminalis), ulm (Ulmus glabra, U. minor),

frasin (Fraxinus excelsior), tei pucios (Tilia

cordata), iar în sud-vestul şi

vestul României şi cer (Quercus cerris) şi



289

gârniţã (Q. frainetto). În cazul când

proporţia speciilor de amestec depãşeşte

50% se formeazã aşa numitele fãgete

amestecate. Acoperirea realizatã de

arboret este de 80–100%, iar înãlţimea

atinsã de fag la 100 de anieste de 25–35

m. Stratul arbuştilor, cu dezvoltare

variabilã, în funcţie de acoperirea realizatã

de arboret, este compus din Corylus

avellana, Crataegus monogyna, Evonymus

europaeus, Staphylea pinnata, Cornus

sanguinea, Sambucus nigra ş.a. Stratul

ierburilor şi subarbuştilor, cu dezvoltare

variabilã, conţine specii din flora de mull

(Galium odoratum, Asarum europaeum,

Stellaria holostea, Carex pilosa,

Mercurialis

perennis, Dentaria bulbifera).

Valoare conservativã: redusã.


Fagus sylvatica ssp.moesiaca cu frecvenţa

mare, ssp. sylvatica cu frecvenţã mai micã,

Carpinus betulus. Specii caracteristice:

nu sunt; posibil Erythronium dens-canis,

cât şi speciile alianţei Lathyro – Carpinion

Habitatul românesc

R4119 corespunde

din punct de vedere

al răspândirii şi

statiunii precum şi a

speciilor edificatoare

din pădurile supuse

proiectului

autostrăzii. Habitatul

poate fi prezent în

tona pădurilor

traversate de proiect



290

(Carpinus betulus, Cerasus avium, Tilia

cordata, Melampyrum bihariense, Dactylis

polygama, Ranunculus auricomus,

Stellaria

holostea, Crocus heuffelianus, Lathyrus

hallersteinii). Alte specii importante: domi-

nantã primãvara este Dentaria bulbifera;

cu frecvenţã mare se întâlnesc Anemone

ranunculoides, A. nemorosa, Asarum

europaeum, Galium odoratum, Carex

sylvatica, Dactylis polygama, Lamium

galeobdolon, Lathyrus vernus, Milium

effusum, Mercurialis perennis, Primula

vulgaris, Pulmo-

naria oficinalis, Sanicula euopaea, Viola

reichenbachiana, precum şi unele specii

sud-europene (Melittis melissophyllum,

Campanula persicifolia, Lathyrus niger),

în locuri umede, primãvara, solul este aco-

perit cu Allium ursinum.

R4119

Pãduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi

carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa

Rãspândire: în toate dealurile peri- şi

intracarpatice şi în partea inferioarã a



291

Carpaţilor, în etajul nemoral.

Suprafeţe: circa 160.000 ha (22.000 în

dealurile estice, 58.000 în dealurile

vestice, 40.000 ha în Transilvania, restul în

dealurile

din preajma Carpaţilor).

Staţiuni: Altitudini: 300–800 m. Climã:

T = 9,0–6,00

C, P = 600–750 mm. Relief:

versanţi cu înclinãri mici şi medii, cu

expoziţii diferite, platouri. Roci: molase

(argile, nisipuri, pietrişuri), marne. Soluri:

de tip luvosol, preluvosol, profunde, slab

acide, eubazice, hidric echilibrate, cu

stagnare temporarã de apã deasupra

orizontului B, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de specii

europene nemorale şi balcanice,

mezoterme, mezofile, mezo-eutrofe.

Stratul arborilor, compus din fag (Fagus

sylvatica ssp.

moesiaca, ssp. sylvatica), exclusiv sau cu

carpen (Carpinus betulus), mai rar gorun

(Quercus petraea s.l.), cer (Quercus

cerris), frasin (Fraxinus excelsior), sorb de



292

câmp (Sorbus torminalis), paltin de câmp

(Acer platanoides), jugastru (Acer

campestre), tei pucios (Tilia cordata), cireş

(Prunus avium), plop tremurãtor (Populus

tremula), ulm (Ulmus glabra); are

acoperire de 80–100% şi înãlţimi de 25–30

m la 100 de ani. Stratul arbuştilor,

dezvoltat variabil, în funcţie de acoperirea

arboretului, compus din Corylus avellana,

Crataegus monogyna, Cornus sanguinea,

Ligustrum vulgare, Evonymus europaeus

ş.a. Stratul ierburilor şi subarbuştilor:

dominat de Carex pilosa, cu elemente din

flora de mull; în

vestul ţãrii apare frecvent Aposeris foetida.

Valoare conservativã: redusã.


Fagus sylvatica ssp. moesiaca, ssp.

sylvatica, Carpinus betulus. Specii

caracteristice:

Carex pilosa, Galium schultesii. Alte specii

importante: Anemone nemorosa, Asarum

europaeum, Brachypodium sylvaticum,

Campanula persicifolia, Carex digitata,

C. sylvatica, Dactylis polygama, Dentaria



293

bulbifera, Euphorbia amygdaloides,

Galium

odoratum, Lamium galebdolon, Lathyrus

vernus, Melica uniflora, Poa nemoralis,

Primula vulgaris, Pulmonaria officinalis,

Ranunculus auricomus, Stellaria holostea,

Viola reichenbachiana.

91E0* Păduri aluviale

de Alnus glutinosa şi

Fraxinus excelsior (Alno-

Padion, Alnion

incanae, Salicion albae)

Caracterizare: Păduri de luncă de Fraxinus

excelsior şi Alnus glutinosa ale cursurilor de apă

din zona de câmpie şi etajul colinar ai Europei

temperate şi boreale (44.3: Alno-Padion);

păduri de luncă de Alnus incana ale râurilor

montane şi submontane din Alpi şi Apeninii de

nord (44.2: Alnion incanae); galerii arborescente

formate din exemplare înalte de Salix alba, S.

fragilis şi Populus nigra de-a lungul râurilor medio-

europene, în etajul submontan, colinar şi zona de

câmpie (44.13: Salicion albae). Toate tipurile apar

pe soluri grele (în general bogate în depozite

aluviale), inundate periodic de creşterea nivelului

râului (sau pârâului) cel puţin o dată pe an, însă

altfel bine drenate şi aerate în perioada în care

debitul apei este scăzut. Stratul ierbos include

întotdeauna numeroase specii de talie mare

(Filipendula ulmaria, Angelica sylvestris,

R4401, R4402, R4405, R4407, R4408






Habitatul nu

corespunde zonei

supuse proiectului

autostrăzii în ceea ce

priveste răspândirea

şi tipul de staţiune al

acestuia.



294

Cardamine spp., Rumex sanguineus, Carex spp.,

Cirsium oleraceum) şi poate conţine diverse

geofite vernale, precum Ranunculus ficaria,

Anemone nemorosa, A. ranunculoides, Corydalis

solida.

Acest habitat include mai multe subtipuri: păduri

de frasin şi anin ale izvoarelor şi râurilor aferente

(44.31 – Carici remotae-Fraxinetum); păduri de

frasin şi anin ale râurilor cu curgere rapidă (44.32

- Stellario-Alnetum glutinosae); păduri de frasin şi

anin ale râurilor cu curgere lentă (44.33 - Pruno-

Fraxinetum, Ulmo-Fraxinetum);

galerii montane de anin alb (44.21 - Calamagrosti

variae-Alnetum incanae Moor 1958); galerii

submontane de anin alb (44.22 - Equiseto

hyemalis-Alnetum incanae Moor 1958); păduri-

galerii de salcie albă (44.13 Salicion albae).

Plante: stratul arborescent - Alnus glutinosa,

Alnus incana, Fraxinus excelsior;

Populus nigra, Salix alba, S. fragilis; Ulmus

glabra; stratul ierbos - Angelica

sylvestris, Cardamine amara, C. pratensis, Carex

acutiformis, C. pendula, C. remota,

C. strigosa, C. sylvatica, Cirsium oleraceum,

Equisetum telmateia, Equisetum spp.,



295

Filipendula ulmaria, Geranium sylvaticum, Geum

rivale, Lycopus europaeus,

Lysimachia nemorum, Rumex sanguineus,

Stellaria nemorum, Urtica dioica.

Asociaţii vegetale: Majoritatea acestor păduri se

află în contact cu pajişti umede sau cu păduri de

ravene (Tilio-Acerion). Poate fi observată uneori o

succesiune către Carpinion a frăsinetelor.

91F0 Păduri mixte de

luncă de Quercus robur,

Ulmus laevis şi Ulmus

minor, Fraxinus

excelsior sau Fraxinus

angustifolia din lungul

marilor râuri (Ulmenion

minoris)

Caracterizare: Păduri din specii cu lemn de

esenţă tare situate în albia majoră a râurilor,

expuse

regulat inundaţiilor în perioda creşterii nivelului

apei, sau în zone joase, expuse

inundaţiilor provocate de înălţarea apei freatice.

Aceste păduri se dezvoltă pe

depozite aluviale recente. Solul poate fi bine

drenat între inundaţii sau poate rămâne ud. Ca

urmare a regimului hidric specific, speciile

lemnoase dominante aparţin genurilor Fraxinus,

Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine

dezvoltat.

Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U.

glabra, Fraxinus excelsior, F.

angustifolia, Populus nigra, P. canescens, P.

tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus,

R4404, R4409, R4410, R4411






Habitatul nu

corespunde zonei

supuse proiectului



tipul de staţiune şi al

strcturii floristice

acestuia.



296

Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris,

Tamus communis, Hedera helix,

Phalaris arundinacea, Corydalis solida, Gagea

lutea, Ribes rubrum.

Asociaţii vegetale: Aceste păduri formează

mozaicuri cu păduri pioniere sau climax din specii

cu lemn de esenţă moale, în zonele joase ale

luncilor râurilor; ele se pot dezvolta şi din păduri

aluviale de specii cu lemn de esenţă tare. Acest

tip de habitat apare adesea în conjuncţie cu

păduri de anin şi frasin

91V0 Păduri dacice de

fag (Symphyto-Fagion)

Caracterizare: Păduri de Fagus sylvatica, Fagus

sylvatica-Abies alba, Fagus sylvatica-Abies

alba-Picea abies şi Fagus sylvatica-Carpinus

betula din Carpaţii româneşti,

ucraineni şi din estul Serbiei, şi din dealurile

subcarpatice, din alianţa Symphyto

cordati-Fagion, cu specii tipice de Fagetalia,

dezvoltate pe substrate neutre, bazice şi

uneori acide.

Plante: Symphytum cordatum, Cardamine

glanduligera (syn. Dentaria

glandulosa), Hepatica transsilvanica, Pulmonaria

rubra, Leucanthemum waldsteinii,

Silene heuffelii, Ranunculus carpaticus, Euphorbia

R4101, R4103, R4104, R4108, R4109,

R4116






Habitatul nu

corespunde zonei

supuse proiectului



tipul de staţiune şi al

strcturii floristice

acestuia.



297

carniolica, Aconitum

moldavicum, Saxifraga rotundifolia subsp.

heuffelii, Primula elatior subsp.

leucophylla, Hieracium rotundatum, Galium

kitaibelianum, Moehringia pendula,

Festuca drymeja.

3240 Vegetaţie

lemnoasă cu Salix

elaeagnos de-a lungul

cursurilor de apă

montane

Caracterizare: Desişuri sau tufărişuri înalte de

Salix spp., Hippophaë rhamnoides, Alnus spp.,

Betula spp., printre altele, pe depozite de pietriş

ale cursurilor de apă montane şi boreale nordice,

care au un regim hidrologic de tip alpin, cu debit

maxim în timpul verii. Formaţiuni de Salix

elaeagnos, S. purpurea subsp. gracilis, S.

daphnoides, S. nigricans şi Hippophaë

rhamnoides pe depozitele înalte de pietriş fluvial

din văile alpine şi perialpine.

Plante: Salix elaeagnos, S. purpurea subsp.

gracilis, S. daphnoides şi Hippophaë

rhamnoides.

Asociaţii vegetale: Hippopho-Salicetum elaeagni

Br.-Bl. et Volk 1940; Salicetum elaeagni-

purpureae Sillinger 1933.

R4417

Analiza caracteristicilor acestui tip de

habitat conform cărţii “Habitatele din




Habitatul nu

corespunde zonei

supuse proiectului


priveste tipul de

staţiune.

3230 Vegetaţie

lemnoasă cu Myricaria

germanica de-a lungul

Caracterizare: Comunităţi formate din tufe joase

de specii pioniere, ce invadează formaţiunile

erbacee ale tipurilor 24.221 şi 24.222 pe depozite

R4415

Tufãrişuri dacice de cãtinã micã

(Myricaria germanica)

Habitatul românesc

R4415 corespunde

din punct de vedere



298

cursurilor de apă

montane

de pietriş bogate în nămol fin ale cursurilor de

apă montane şi boreale nordice, cu regim

hidrologic de tip alpin, adică cu debit maxim în

timpul verii. Myricaria germanica şi Salix spp. sunt

caracteristice (Salici-Myricarietum).

Plante: Myricaria germanica, Salix elaeagnos, S.

purpurea subsp. gracilis, S. daphnoides.

Asociaţii vegetale: Salici purpureae-

Myricarietum

Rãspândire: intrazonal pe vãi, în

Carpaţii Orientali, Subcarpaţii Moldovei,

Carpaţii Meridionali, Carpaţii Occidentali,

în etajul nemoral al gorunului şi fagului.

Suprafeţe: 10–100 ha.

Staţiuni: Altitudini: 400–850 m. Climã:

T = 8–60

C, P = 750–850 mm. Relief: albia majorã a

râurilor de munte. Roci: aluviuni grosiere,

nisipuri, argile. Soluri: protosoluri aluviale

şi aluviosoluri, cu regim trofic şi hidric

alternant, determinat de frecvenţa şi

intensitatea inundaţiilor (eu-mezotrof dupã

depunerile de mâl bogat).

Structura: Fitocenoza este instalatã

primar,

ca o grupare pionierã şi este edificatã de

specii mezoterme, mezo-higrofile şi

higrofile în proporţie mare, iar speciile

ierboase pot fi şi eutrofe, în special dupã

revãrsãri. Stratul arbustiv este dominat de

Myricaria germanica în proporţii dife rite,

fiind asociat cu Salix purpurea. Sporadic,

apar exemplare juvenile de Alnus

glutinosa, Alnus incana, Fagus sylvatica.

al statiunii cu zona

supusă proiectului

autostrăzii.

Habitatul poate fi

prezent pe valea

râului Secu şi Valea

Rea intersectate de

proiect.



299

Acoperirea stratului este de 40–75%, iar

înãlţimea variazã între 0,50–2,50 m.

Stratul ierburilor are o dinamicã foarte

activã, fiind frecvent distrus de viituri, de

aceea are o acoperire variabilã de 20–

50%, cu înţelenire redusã. Agrostis

stolonifera, Festuca pratensis şi Dactylis

glomerata sunt cele mai abundente

graminee, împreunã cu Trifolium pratense,

Lysimachia nummularia, Lycopus

europaeus, Tussilago farfara, Aegopodium

podagraria, Glechoma hederacea şi

Ranunculus repens. Înãlţimea stratului de

graminee ajunge la 0,50–0,75 m, existând

un al doilea strat, inferior, la 0,20 cm.


Myricaria germanica. Specii caracteristice:

Salix purpurea, Myricaria germanica, Salix

fragilis, Cirsium oleraceum, Epilobium

dodo- naei. Alte specii importante:

Lysimachia nummularia, Mentha longifolia,

Salix triandra, Calamagrostis

pseudophragmites, Humulus lupulus,

Saponaria officinalis, Salix elaeagnos,

Calystegia sepium, Alnus incana, Alnus



300

glutinosa, Fagus sylvatica, Agrostis

stolonifera, Festuca pratensis,

Dactylis glomerata, Trifolium pratense,

Lycopus europaeus, Tussilago farfara,

Aegopodium podagraria, Glechoma

hederacea, Ranunculus repens.

Valoare conservativã: mare, habitate

protejate Emerald; încã bine reprezentate

în România.



301

Tabel 9-20

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE pentru care a fost desemnat situl ROSCI0270

Vânători - Neamţ si evaluarea în ceea ce priveste prezenţa acestora în zona proiectului:


speciei în sit

Habitat preferat Posibilitatea prezenţei

speciei pe habitatele din

zona proiectului

1354* Ursus arctos Prezentă în

sit cu o

populaţie

necunoscută

Habitatul specific - pădurile întinse,

compacte în care impactul antropic

este redus. De obicei habitatul include

stâncării sau arborete doborâte de

vânt unde îşi amenajează bârlogul.

Deşi habitatul caracteristic este cel

forestier montan, în sezonul de toamnă

coboară spre altitudini mai mici, în

regiunea deluroasă, unde hrana este

mai accesibilă. Densităţile cele mai

mari de populare sunt înregistrate în

habitatele forestiere în care arboretele

de vârstă înaintată alternează cu

arborete de vârste tinere, care asigură

atât habitat de adăpost cât şi de

hrănire.

Deplasările zilnice sunt în general

reduse şi se realizează între habitatul

Habitatele de pădure de pe

amplasamntul proiectului

din situl ROSCI0270 pot

servi speciei Ursus arctos

pentru căutarea hranei, dar

nu sunt favorabile

adăpostului permanent al

acestuia dat fiind faptul că

zona este antropizată.



302

de hrănire şi adăpostul de peste zi.

1352* Canis lupus Prezentă în

sit cu o

populaţie

necunoscută

Traieste în păduri relativ întinse, în

zonele de deal şi munte, neavând

cerinţe specifice pentru anumite

habitate forestiere. În acest context,

lupul preferă zonele care îi oferă o

bază trofică abundentă, constituită atât

din animale sălbatice cât şi domestice.

Este prezent în toate ecosistemele

forestiere de deal şi de munte de la

noi, uneori fiind prezent chiar şi în

trupurile mari ale pădurilor de câmpie,

precum şi în Delta Dunării. Utilizează

zone largi de cca. 100 km2

în cuprinsul cărora se pot găsi atât

păduri cât şi pajişti sau fânete.

Habitatele din zona

amplasamentului proiectului

nu sunt favorabile prezenţei

speciei Canis lupus dată

fiind zona foarte antropizată

prin apropierea de

localitatea Leghin şi traficul

de pe drumurile existente.



303

1361 Lynx lynx Prezentă în

sit cu o

populaţie

necunoscută

Râsul preferă linistea oferită de

masivele forestiere întinse, cu relief

accidentat şi poieni intercalate. Toate

tipurile de vegetaţie forestieră care

ofera posibilităţi de observare, pândă

şi vânare a prăzii sunt preferate de

către râs. În România, râsul este

prezent de la 200 m la 1800 m

altitudine, mai ales în zonele care

ofera condiţii optime pentru căprior,

principala specie pradă. Printre

habitatele prioritare la nivel european

în care se găseşte râsul din România

enumerăm: Păduri acidofile de Picea

abies din zona montană (9410), Păduri

de Larix decidua şi/sau Pinus cembra

din zona montană (9420), Vegetaţie

forestieră mediteraneană cu Pinus

nigra ssp. Banatica (9530).

Habitatele de pe

amplasamentul proiectului



Estimăm astfel că prezenţa

speciei în zona investiţiei

propuse nu este posibilă.



304

1323

Myotis

bechsteini

Prezentă în

sit cu o

populaţie

necunoscută

Specie de pădure. Preferă pădurile de

amestec (umede), dar este prezentă şi

în pădurea de conifere, parcuri şi

grădini şi în zona de şes. Vara urcă

până la 800 m altitudine iar

adăposturile de iarnă ajung până la

1.100 m.

Adăposturile de vară sunt scorburile

copacilor, interstiţiile stâncariilor; rar

poate fi întâlnit în clădiri. Adăposturile

de hibernare sunt pivniţele, minele

părăsite, peşterile (3-7şC şi umiditate

foarte) şi scorburile copacilor.


pe amplasamentul

proiectului pot

corespunde cerinţelor

ecologice ale speciei

Myotis bechsteini.

1303 Rhinolophus

hipposideros

Prezentă în

sit cu o

populaţie

necunoscută

Specie primar asociată cu habitatul de

stâncărie. Primăvara şi vara femelele

formează colonii mici de reproducere

în peşteri, pivniţe şi mansarde

părăsite. In acest timp masculii duc o

viaţă solitară în aceleaşi locuri sau în

fisuri de stânci. Iernează în peşteri,

mine părăsite şi pivniţe cu temperatura

de 5-10şC şi umiditate ridicată solitar

sau în agregate laxe de 20-40 indivizi

de ambe sexe (nu se ating, aşa că nu

folosesc termoreglarea colectivă); în

Habitatele de pe

amplasamentul

proiectului nu corespund

cerinţelor de adăpost ale

specie. Habitatele de

pădure pot servi însă

speciei pentru tranzit sau

rute de zbor.



305

mod particular, se fixează pe pereţi

foarte aproape de planşeul

adăpostului.

Tabel 9-21

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE pentru care a fost desemnat situl

ROSCI0270 Vânători - Neamţ si evaluarea în ceea ce priveste prezenţa acestora în zona proiectului:


speciei în sit



zona proiectului

1193 Bombina

variegata

Specie

comună în sit

cu un efectiv

nemenţionat

Ocupă orice ochi de apă, preponderent

bălţi temporare, putându-se reproduce

inclusiv în denivelari ale solului ce

conţin sub un litru de apă, spre

deosebire de B. bombina care preferă

bălţile mai mari din luncă sau valea

apelor curgătoare. Este întâlnită

aproape pretutindeni unde găseşte un

Habitatele oferite de râul

Secu şi râul Valea Rea

pot fi favorabile prezenţei

speciei.



306

minim de umiditate, de la 150 m pâna

la aproape 2000 m altitudine.

1166 Triturus

cristatus

Specie relativ

comună în sit

cu un efectiv

nemenţionat

Este o specie predominant acvatică,

preferând ape stagnante mari şi

adânci, cu vegetaţie palustră. Deseori

poate fi întâlnită în bazine artificiale

(locuri de adăpat, iazuri, piscine). În

perioada de viaţă terestră preferă

pajiştile umede. Datorită dimensiunilor

mari nu se reproduce în bălţi

temporare mici. Este frecvent în iazuri

şi lacuri, mai ales dacă există vegetatie

acvatică în care să se poată ascunde.




speciei.

2001 Triturus

montandoni

Specie relativ

comună în sit

cu un efectiv

nemenţionat

Zone umede montane: mlaştini, lacuri,

bălţi pâraie şi spaţiile limitrofe lor, din

zona pădurilor de fag până în golul

alpin. Se reproduce în apă, unde poate

rămâne şi după accea, uneori

petrecându-şi întreaga viaţă în apă.

Are şi o perioadă terestră, în cursul

căreia trăieşte sub pietre, muşchi,




speciei.



307

buşteni. Poate ierna în apă sau pe

uscat.

Tabel 9-22

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE pentru care a fost desemnat situl ROSCI0270



speciei în

sit


speciei pe habitatele

din zona proiectului

1138 Barbus

meridionalis

Specie

relativ

comună în

sit cu un

efectiv

nemenţionat

Trăieşte exclusiv în râurile şi pâraiele din

regiunea de munte şi partea superioară

a regiunii colinare; în majoritatea râurilor

care izvorăsc din zone de podiş sau deal

lipseşte chiar din cursul lor superior care

este rapid. Trăieşte atât în râuri

pietroase, rapide şi reci, cât şi în unele

pâraie mai nămoloase, care vara se

încălzesc puternic, însa numai la munte.

Arată preferinţă mai ales pentru

porţiunile cu curent puternic şi fund

pietros.

Habitatele oferite de

râul Secu şi râul Valea

Rea pot fi favorabile

prezenţei speciei.



308

1163 Cottus gobio

Specie

comună în

sit cu un

efectiv

nemenţionat

Trăieşte exclusiv în apele dulci, reci de

munte, în general în râuri si pârâuri, rar

în lacuri de munte. Stă sub pietre, în

locurile cu apă mai puţin adâncă şi

relativ înceata, adesea spre mal sau în

braţele laterale.




prezenţei speciei.

1146 Sabanejewia

aurata

Specie

comună în

sit cu un

efectiv

nemenţionat

Trăieşte în ape dulci curgătoare din zona

montană până la şes. Preferă substratul

de pietriş cu nisip dar se întâlneşte şi în

porţiunile exclusiv nisipoase.




prezenţei speciei.

Tabel 9-23

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE pentru care a fost desemnat situl ROSCI0270



speciei în

sit






309

1078 Callimorpha

quadripunctaria

R Preferă habitatele nu foarte uscate,

umbroase dar calde, de obicei margini de

pădure bogate în vegetaţie, luminişuri de

pădure, margini de drumuri forestiere,

margini de pâraie şi chiar lacuri.

Habitatele forestiere

de pe amplasamentul

proiectului, marginea

râului Secu şi al râului

Valea Rea, pot fi

favorabile prezenţei

speciei în zona

investiţiei.

1088 Cerambyx cerdo

Prezentă în

sit cu o

populaţie

necunoscută

Pădurile bătrâne de stejar sau gorun.

Preferă arborii bătrâni, izolaţi în

luminişuri sau la marginea pădurii, mai

ales cei parţial atacaţi de alţi dăunatori.

Habitatele de pădure

preferate de specia

Cerambyx cerdo nu se

regăsesc pe zona

amplasamentului

proiectului.

Estimam astfel că

specia nu este prezentă

în zona

amplasamentului

proiectului.

4054 Pholidoptera

transsylvanica

Prezentă în

sit cu o

populaţie

necunoscută

Fânete alpine mezofile – higrofile,

margini de păduri, tufărişuri din zona

montană.

Habitatele de pe

amplasamentul

proiectuluzi nu

corespund cerinţelor


Estimăm astfel că



310


pe amplasamentul

proiectului.

Tabel 9-24

Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE pentru care a fost desemnat situl ROSCI0270



speciei în

sit




4070 Campanula

serrata

Specie

comună în

sit cu un

efectiv

nemenţionat

Specie carpatică, endemică. Frecventă

din etajul fagului pâna în cel alpin, în

pajisti, tufarisuri; în asociatii incluse în

Campanulo - Juniperetum, Potentillo -

Nardion. 6230 – Păşuni bogate în specii

de Nardus, pe substraturi silicioase în

zone montane şi submontane

Zone în Europa Continentală; HdR:

3608 Pajişti sud-est carpatice de

Scorzonera rosea şi Festuca nigrescens;

Habitatele de pe

amplasamentul


cerinţelor speciei

Campanula serrata.

Estimăm astfel că


pe amplasamentul

proiectului.



311

3609 - Pajişti sud-est carpatice de

Nardus stricta şi Viola declinata. 6520 –

Pajişti montane; HdR: 3801 - Pajişti sud-

est carpatice de Trisetum flavescens şi

Alchemilla vulgaris.

1902 Cypripedium

calceolus

Specie rară

în sit cu un

efectiv

nemenţionat

.

Fitocenologic, Car. Querco-Fagetea

91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-

Fagion) 9130 Păduri moldave de fag

(Asperulo-Fagetum)

Pentru estimarea

prezenţei speciei

Cypripedium calceolus

este necesară

confirmarea prezenţei

habitatului 9130 pe

amplasamentul

proiectului.

1903 Liparis loeselii

Specie rară

în sit cu un

efectiv

nemenţionat

Harman - Mlaştini de văi, mlaştini acide

(turbării) şi mlaştini de tranziţie; 7140

Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării

oscilante (nefixate pe substrat) Parcul

Forestier Vânatori – Pajişti mezofile;

6510 Fâneţuri de joasă altitudine

Masivul Ceahlău – Pajişti mezofile; 6520

Pajisti montane utilizate ca fâneţuri Turda

– habitate de pajişti de sărături

continentale şi dominate de specii

erbacee; 1340* Pajişti sărăturate

Habitatele de pe

amplasamentul


cerinţelor speciei Liparis

loeselii

.

Estimăm astfel că


pe amplasamentul

proiectului.



312

continentale Valea Morii – Rogozişuri şi

stufărişuri, de regulă fără ape stătătoare;

7210* Mlaştini calcaroase cu Cladium

mariscus

4068 Adenophora

lilifolia

Specie rară

în sit cu un

efectiv

nemenţionat

Păduri şi câmpuri umede incluzând:

6240* Pajişti stepice subpanonice

6260* Pajişti panonice pe nisipuri

6440 Pajişti/fânete aluviale de tip Cnidion

dubii din văi

7210* Mlaştini calcaroase cu Cladium

mariscus

7230 Mlaştini alcaline

9160 Păduri subatlantice si

medioeuropene de stejar sau stejar cu

carpen din Carpinion betuli

9170 Pădure de gorun-carpen Galio-

Carpinetum

91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa

si Fraxinus excelsior (Alno-Padion,Alnion

incanae, Salicion albae)

91I0 Păduri de stepă Euro-Siberiană ce

adăpostesc specii de Quercus,

9180* Paduri din Tilio-Acerion pe versanţi

abrupti, grohotişuri şi ravene

Habitatele de pe

amplasamentul


cerinţelor speciei

Adenophora lilifolia

.

Estimăm astfel că


pe amplasamentul

proiectului.



313



314

După cum se observă din datele referitoare la estimarea posibilei prezenţe a speciilor şi

habitatelor de interes comunitar, prezentate în tabelele de mai sus, rezultă că zona

amplasamentului proiectului prezintă caracteristici favorabile prezenţei următoarelor tipuri de

habitate de interes comunitar în situl ROSCI0270 Vânători Neamţ: 6430 Comunităţi de lizieră cu

ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin (Corespondent

românesc R 3708 Comunitãţi daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa şi Scirpus

sylvaticus), 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum (correspondent românesc R4118

Pãduri dacice de fag şi carpen cu Dentaria bulbifera, R4119 Păduri de fag şi carpen cu Carex

pilosa), 3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane

(corespondent românesc 4415 Tufărişuri dacice de cătină mică - Myricaria germanica).

Prezenţa acestor tipuri de habitate este estimată pur teoretic şi în absenţa unor date

referitoare la distribuţia habitatelor natura 2000 în situl ROSCI0270 Vânători Neamţ.

Pentru confirmarea preznţei acestor tipuri de habitate în zona amplasamentului

proiectului sunt necesare studii adecvate de teren pentru identificare.

În concluzie, prezenţa habitatelor de interes comunitar meţionate mai sus, nu este confirmată pe

amplasamanetul proiectului ci doar estimată teoretic conform caracteristicilor descrise in cartea

Habitatele din România şi în Manualul de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România.

Referitor la specile de interes comunitar de desemnare a sitului Natura 2000 ROSCI0270

Vânători Neamţ habitatele supuse proiectului autostrăzii Ditrău pot fi favorabile prezenţei

următoarelor specii:

Ø Mamifere: 1354 Ursus arctos, 1323 Myotis bechsteini, 1303 Rhinolophus hipposideros

Ø Amfibieni şi reptile: 1193 Bombina variegata, 1166 Triturus cristatus, 2001 Triturus montandoni

Ø Peşti: 1138 Barbus meridionalis, 1163 Cottus gobio, 1146 Sabanejewia aurata Ø Nevertebrate: 1078 Callimorpha quadripunctaria

Speciile estimate ca posibil prezente pe habitatele supuse investiţiei nu sunt izolate în situl

ROSCI0270 Vânători Neamţ, având o arie largă de răspândire. Situl ROSCI0270 are o valoare

în general bună pentru conservarea acestor specii de animale.





315

Situl ROSPA0270 se suprapune în totalitate cu Parcul Natural Vânători Neamţ aflat în

administrarea Direcţiei Silvice Piatra Neamţ. Responsabili cu managementul sitului sunt Direcţia

Silvică Piatra Neamţ (serviciul de administrare al Parcului Natural Vânători).

Pentru Parcul Natural Vânători există un plan de management însă acesta nu este încă avizat

de către Ministerul Mediului.

Referitor la situl de interes comunitar ROSCI0270 Vânători Neamţ, acesta nu are un plan de

management elaborat.

Proiectul propus nu are legatura cu managementului conservarii sitului de importanţă

comunitară, intrucat nu este un proiect initiat de catre custodele Sitului Natura 2000. De


ROSCI0270 Vânători Neamţ întrucât până în momentul de faţă nu există un plan de


5. ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti

Situl de importanţă comunitară ROSCI0363 - Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti este traversat

de proiect aproximativ prin mijlocul acestuia pe o portiune relativ ingusta, după cum urmează:

Tabel 9-25

Nume sit Km intrare Km iesire Lungime (m)

ROSCI0363 Râul Moldova între

Oniceni şi Miteşti

210+327 210+872 545

Situl de interes comunitar ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti este traversat pe o

lungime de cca 545 m la limita judeţelor Neamţ şi Iaşi, în zona extravilană a comunei Păstrăveni.

În situl ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti autostrada traversează raul Moldova

la km 210+366 (118+240), aici regasindu-se limita administrativa dintre judetele Neamt si Iasi.

Proiectul pe sectorul II are ca punct final km 210+931 (118+805), pentru a ingloba si podul cu

ajutorul caruia se traverseaza raul Moldova.

Conform Formularului Standard Natura 2000 al ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi

Miteşti situl prezinta urmatoarele caracteristici:



316

Suprafaţa: 3.215 ha


Suprafaţa sitului se încadrează în regiunea biogeografică continentală.

Clasele de habitate:

Situl prezintă următoarele clase de habitate conform încadrării Corine Land Cover:

Tabel 9-26


Râuri, lacuri 34 511,512

Culturi (teren arabil) 5 211-213

Păşuni 59 231




317

Tabel 9-27

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE pentru care a fost desemnat situl ROSCI0363

Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti si evaluarea în ceea ce priveste prezenţa acestora în zona proiectului:


speciei în sit



zona proiectului

1355 Lutra lutra Specie

comună în sit

cu un efectiv

necunoscut

Trăieşte pe malurile apelor curgătoare

şi stătătoare, prezenţa ei fiind un

indicator al apelor curate, specia fiind

sensibilă la poluare. Nu are preferinţe

pentru anumite tipuri de habitat, trăind

pe malurile apelor puţin poluate, în

imediata vecinatate a luciului de apă.

Dintre habitatele prioritare la nivel

european prezente în România

enumerăm: Pădurile aluviale cu Alnus

glutinosa şi Fraxinus excelsior (91E0)

şi Pădurile ripariene mixte cu Quercus

robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior

de-a lungul râurilor mari (91F0).

Este posibilă prezenţa

speciei în zona

proiectului.

Habitatele râului Moldova

din zona supusă proiectului


ecologice ale speciei Lutra

lutra



318

1335 Spermophilus

citellus

Specie

comună în sit

cu un efectiv

necunoscut

Popândaul are un habitat foarte

specific, anume cel de stepă, cu

vegetaţe ierboasă joasă şi foarte joasă

(păşuni şi suprafeţe cu sol bine

drenat), unde-şi face galeriile.

Pentru galerii caută taluzurile, hăturile,

digurile, pantele domoale. A fost

semnalat şi în terenuri cultivate, mai

ales cu plante perene (pentru a

preîntâmpina riscul distrugerii

galeriilor). În România este răspândit

de la nivelul mării pâna la cca 450 m

altitudine, dar în Bulgaria urcă chiar la

2500 m.


speciei în zona

proiectului




ecologice ale speciei

Spermophilus citellus.



319

Tabel 9-28

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE pentru care a fost desemnat situl

ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti si evaluarea în ceea ce priveste prezenţa acestora în zona proiectului:


speciei în sit



zona proiectului

1166 Triturus

cristatus

Prezentă în

sit cu o

populaţie

necunoscută

Este o specie predominant acvatică,

preferând ape stagnante mari şi

adânci, cu vegetaţie palustră. Deseori

poate fi întâlnită în bazine artificiale

(locuri de adăpat, iazuri, piscine). În

perioada de viaţă terestră preferă

pajiştile umede. Datorită dimensiunilor

mari nu se reproduce în bălţi

temporare mici. Este frecvent în iazuri

şi lacuri, mai ales dacă există vegetatie

acvatică în care să se poată ascunde.


speciei în zona

proiectului




ecologice ale speciei .

1188 Bombina

bombina

Prezentă în

sit cu o

populaţie

necunoscută

Nu este o specie pretenţioasă, trăieşte

în orice ochi de apă, temporar sau

permanent, la altitudini între 0-400 m.

Este prezentă în lacurile din lunca şi

delta Dunării, pe maluri sau în zonele

cu vegetaţie, cel mai adesea fiind

găsită în bălţile temporare.


speciei în zona

proiectului

Bălţile temporare şi

ochiurile de apă de la

malurile râului Moldova pot



320



1193 Bombina

variegata

Prezentă în

sit cu o

populaţie

necunoscută

Ocupă orice ochi de apă, preponderent

bălţi temporare, putându-se reproduce

inclusiv în denivelari ale solului ce

conţin sub un litru de apă, spre

deosebire de B. bombina care preferă

bălţile mai mari din luncă sau valea

apelor curgătoare. Este întâlnită

aproape pretutindeni unde găseşte un

minim de umiditate, de la 150 m pâna

la aproape 2000 m altitudine.


speciei în zona

proiectului

Bălţile temporare şi

ochiurile de apă de la

malurile râului Moldova pot





321

Tabel 9-29

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE pentru care a fost desemnat situl ROSCI0363

Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti si evaluarea în ceea ce priveste prezenţa acestora în zona proiectului:


speciei în sit



zona proiectului

1138 Barbus

meridionalis

Prezentă în

sit cu o

populaţie

necunoscută

Trăieşte exclusiv în râurile şi pâraiele

din regiunea de munte şi partea

superioară a regiunii colinare; în

majoritatea râurilor care izvorăsc din

zone de podiş sau deal lipseşte chiar

din cursul lor superior care este rapid.

Trăieşte atât în râuri pietroase, rapide

şi reci, cât şi în unele pâraie mai

nămoloase, care vara se încălzesc

puternic, însa numai la munte. Arată

preferinţă mai ales pentru porţiunile cu

curent puternic şi fund pietros.


speciei în zona

proiectului la traversarea

râului Moldova.

1134 Rhodeus

sericeus

amarus

Prezentă în

sit cu o

populaţie

necunoscută

Trăieşte exclusiv în ape dulci. Preferă

apele stătătoare sau încete, de aceea

în râuri se întâlneşte mai ales în

braţele laterale, dar este destul de

frecvent şi în plin curent, până aproape

de zona montană a râurilor.


speciei în zona


râului Moldova.



322

1122 Gobio

uranoscopus

Prezentă în

sit cu o

populaţie

necunoscută

Trăieşte în râuri de munte şi deal,

localizându-se în zona vadurilor şi

repezişurilor, unde apa are o viteză de

70 - 115 cm/s, iar substratul este

predominant bolovănos. Există cazuri

în care această specie ajunge şi spre

zonele de şes ale unor râuri, dar poate

fi găsit doar în sectoarele cu

repezişuri.


speciei în zona


râului Moldova.

1146 Sabanejewia

aurata

Prezentă în

sit cu o

populaţie

necunoscută

Trăieşte în ape dulci curgătoare din

zona montană până la şes. Preferă

substratul de pietriş cu nisip dar se

întâlneşte şi în porţiunile exclusiv

nisipoase.


speciei în zona


râului Moldova.

1149 Cobitis

taenia

Prezentă în

sit cu o

populaţie

necunoscută

Trăieşte în ape lent curgătoare, cu

fund nisipos, argilos, mâlos, mai rar

pietros, cât şi în ape stătătoare,

evitând însă în general pe cele cu mult

mâl; în bălţi se întâlneşte mai ales pe

fund tare, nisipos sau argilos.


speciei în zona


râului Moldova.



323


autostrăzii în situl ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti pot fi favorabile prezenţei

speciilor din anexa II a Directivei Consiliului 29/43/CEE pentru care a fost desemnat situl.

Pentru confirmarea prezenţei acestor specii pe amplasamntul proiectului sunt necesare studii

adecvate de teren pentru identificare.

Speciile identificate ca posibil prezente pe habitatele supuse investiţiei nu sunt izolate în situl

ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti, având o arie largă de răspândire. Situl

ROSCI0363 are o valoare bună pentru conservarea acestor specii de interes comunitar.



Nu există structură de administrare desemnată.

Nu există plan de management.

6. PARCUL NATURAL VÎNĂTORI NEAMŢ

Conform prevederilor OU 57/2007 privind regimul ariilor protejate naturale, Parcul Natural Vânători

Neamţ face parte din categoria parcurilor naturale, având drept scop protecţia şi conservarea unor

ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a

creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică şi/sau culturală, deseori cu o mare

diversitate biologică.

Parcul Natural Vânători Neamţ corespunde categoriei V UICN - "Peisaj protejat: arie protejată

administrată în principal pentru conservarea peisajului şi recreare", echivalentă în OU 57/2007 cu

categoria „parc natural”.

Localizare Parcul Natural Vânători Neamţ se află situat în nordul judeţului Neamţ, la graniţa cu Suceava, cu

precădere în raza comunelor Agapia, Bălţăteşti, Brusturi,Crăcăoani, Vânători Neamţ, Raucesti,

Pipirig si a oraşului Tg. Neamţ.

Din punct de vedere geografic, parcul se întinde pe versantul estic al Munţilor Stânişoarei,

subdiviziunea Munţii Neamţului (în partea estică a Carpaţilor Orientali), şi peste Subcarpaţii

Neamţului (aflaţi în cadrul Subcarpaţilor Orientali), acoperind o parte a bazinului Ozanei şi

Cracăului, între 47°03’10’’ şi 47°18’20’’ latitudine nordică şi 26°4’20’’ şi 26°22’32’’ longitudine estică.



324

Suprafaţa parcului este de 30.818 ha, din care 26.190 ha pădure.

Situaţia terenurilor din Parc repartizate pe proprietari/administratori si categorii de folosinţa: Tabel 9-30

Proprietar Statul Român Biserica

Ortodoxa

Consilii

Locale

Persoane

fizice

Diferiţi

proprietari

Total

Parc Administrator RNP Apele

Române

fond forestier 15173 10875 109 33 26190

intravilan 173 502 675

fanete, pasuni 1121 911 1071 3103

pasuni impadurite 112 538 650

ape,albii minore 200 200

Total- ha 15173 200 12281 1020 1642 502 30818

Biodiversitatea în Raza Parcului Natural Vânatori-Neamt

Flora

Din studiile efectuate de-a lungul timpului s-au identificat un numar de 1047 de taxoni, ceea ce reprezinta 53% din flora judetului Neamt si aproximativ 25% din flora României. În cadrul Parcului Natural Vânatori Neamt, se gasesc 3 rezervatii naturale, si anume: Padurea de Argint în care au fost inventariate cca. 150 specii, Codrii de Arama - 300 specii, iar în Rezervatia de Stejari Dumbrava, inventarul listeaza un numar de circa 210 specii. Flora acestui teritoriu se remarca în primul rând printr-o serie de endemite: Centaurea carpatica ssp.raraurensis (creste numai în Moldova), Cirsium decussatum, C.furiens, C.grecescui, Dentaria glandulosa, Hepatica transsilvanica, Leucanthemum waldstenii, Phyteuma wagneri, Ranunculus carpaticus, Symphytum cordatum. Pe de alta parte, flora Parcului Natural Vânatori-Neamt contine peste 50 de raritati floristice în România la care se adauga unele specii ocrotite în întreaga tara: Angelica archangelica, Cypripedium calceolus, Taxus baccata. Din punct de vedere al fondului forestier compozitia pe specii se prezinta astfel : 40% din suprafata

este acoperita cu fag (Fagus sylvatica) urmat, în ordine de brad (Abies alba) - 30%, molid (Picea

abies) - 15% si gorun(Quercus petraea)-2%.

Fauna

Mamifere

Parcul Natural Vanatori Neamt constituie un adapost pentru o serie de specii rare sau în extinctie in alte zone: ursul brun (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), râsul (Lynx lynx), vidra (Lutra lutra), zimbrul (Bison bonasus) - în captivitate la Rezervatia de zimbri Dragos-Voda, altadata componenta a faunei salbatice. Alte mamifere care se pot întâlni în raza Parcului Natural Vânatori Neamt sunt: vulpea (Vulpes

vulpes), pisica salbatica (Felix sylvestris), cerbul carpatin (Cervus elaphus), caprior (Capreolus

capreolus), mistretul (Sus scrofa), iepurele (Lepus europeus) etc.



325

Grupul chiropterelor este reprezentat de un numar de 10 specii, printre care amintim prezenta

Myotis bechsteinii, specie rara.

Pasari

În cuprinsul Parcului Natural Vânatori-Neamt au fost inventariate un numar de 102 pasari, parte din

acestea sunt mentionate ca specii strict protejate prin Conventia de la Berna si Conventia de la

Bonn.

De remarcat în raza Parcului numarul mare de rapitoare: Accipiter gentilis (uliu porumbar),Aquila

chrysaetos (acvila de padure), Accipiter nisus (uliu pasarar), Aquila pomarina (acvila tipatoare

mica), Asio otus (ciuf de padure), Buteo buteo (sorecar comun), Buteo lagopus (sorecar incaltat),

Pernis apivorus (viespar), Strix aluco (huhurez mic), Strix uralensis (huhurez mare), Athene noctua

(cucuvea).

Padurile de fag, rasinoase, tufisurile si fânetele sunt populate de: pitigoiul de bradet – Parus ater;

pitigoiul de munte – P. montanus; pitigoiul motat - P. cristatus; alunar – Nucifraga caryocatactes;

ciocanitoarea neagra – Dryocopus martius; sfrânciocul rosiatic – Lanius collurio;ochiul boului –

Troglodytes troglodytes; corb – Corvus corax; mierla gulerata – Turdus torquatus. Exista si câteva

specii de interes cinegetic: cocosul de munte – Tetrao urogallus; ierunca – Bonasia bonasia etc.

REZERVAŢII NATURALE

În zona traversării proiectului autostrăzii în Parcul Natural Vânătoriu Neamţ acesta se suprapune cu

Rezervaţia de zimbri Neamţ.

Rezervatia de zimbri si fauna carpatina Dragoş Voda

Rezervatia de zimbri si fauna carpatina “Dragos Voda” a fost înfiintata în anul 1968, se afla în

nordul judetului Neamt, pe raza comunei Vânatori Neamt, în apropierea drumului national D.N. 15 si

a Manastirii Neamtului.

În rezervatie, pe lânga zimbri se mai pot întâlni: cerbi carpatini, cerbi lopatari, capriori, vulpi, bursuc,

iepuri, urs, lup, specii de avifauna.

Zona amplasamentului autostrăzii se prezintă astfel:

La cca 300 m de zona parcului unde se va amplasa autostrada se află localitatea Leghin (comuna

Pipirig), întâlnim apoi drumuri (DC la 200m nord de autostradă, DN 15 B la 1 km Nord de

autostradă, DJ 115 şi DC perpendiculare pe autostradă la km 177+876 (85+750), respectiv km



326

179+876 (87+750). La 600m nord de viitoarea autostradă se află râul Ozana, iar perpendicular pe

autostradă, la km 177+726 (85+600) râul Secul.

Terenul destinat construirii autostrăzi este acoperit în cea mai mare proporţie de pădure de foiase

iar pe alocuri pădure de amestec. Autostrada este proiectată foarte aproape de limita pădurii. Cu

toate acestea însă vor exista fragmentări de habitat.

Suprafaţa ocupată definitiv teritoriul împădurit al parcului este de cca 145 000 m2 (14,5 ha) ceea ce

reprezintă 0,047 % din suprafaţa totală a parcului.

Autostrada va fi proiectată în de Zona de dezvoltare durabilă (conform zonării interne stabilite pe

baza OG 57/2007).

Conform datelor din planul de management al Parcului este vorba de Zona de dezvoltare durabilă – Schitul Branişte – Leghin este situat pe fâneaţa Mănăstirii Neamţ, avand o suprafata de 329.36 ha. Zonele de dezvoltare durabilă a activităţilor umane sunt zonele în care se permit activităţi de

investiţii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare

durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra

biodiversităţii.

Parcul Natural Vînători Neamţ se suprapune cu ROSCI0270 Vănători Neamţ, cu ROSPA0107

Vânători – Neamţ şi Rezervaţia de zimbri Neamţ (în zona proiectului).

Sectorul 3

Traseul autostrazii Tg Neamţ - Iasi va traversa

- intre km 271+051 (km 60+120) - km 271+151 (km 60+220) extremitatea sudica a ROSCI0221 – Saraturile din Valea Ilenei;

- ROSCI0265 Valea lui David (km 276+931 (km 66+000) - km 277+151 (km 66+220) pe o lungime de 220m; km 277+551 (km 66+620) - km 278+331 (km 67+400) pe o lungime de 780m; km 278+591 (km 67+660) - km 280+031 (km 69+100) tunel pe o lungime de 1440m) traversata in total pe o lungime de 1km si 1.44km de tunnel

şi va trece la distanţe cuprinse între 500m şi 2,5km de următoarele arii naturale protejate:

§ la 1.4 km sud de km 224+931 (14+000) al autostrazii, ROSPA0072 – Lunca Siretului Mijlociu; § la 1 km nord-vest de km 276+731 (65+800) al autostrazii, ROSCI0058 – Dealul lui Dumnezeu; § la 1.2 km nord de km 280+931 (70+000) al autostrazii, ROSCI0171 – Padurea si pajistile de la

Mârzeşti;

Conform formularului standard Natura 2000 completat pentru ROSCI0221 – Sărăturile din Valea

Ilenei în acest sit se găsesc următoarele habitate de interes comunitar:

§ 1310 - Comunităţi cu salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase

§ 1530* - Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice § 6430 - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi

alpin



327

Construcţia autostrăzii nu are legătură directă/nu este necesar pentru managementul conservării

ariei naturale protejate de interes comunitar, ROSCI0221 – Saraturile din Valea Ilenei.

Conform formularului Natura 2000 completat pentru ROSPA0072 – Lunca Siretului Mijlociu, în

acest sit sunt prezente următoarele specii de păsări de interes comunitar:

§ A229 Alcedo atthis § A321 Ficedula albicollis § A255 Anthus campestris § A320 Ficedula parva § A021 Botaurus stellaris § A338 Lanius collurio § A224 Caprimulgus europaeus § A339 Lanius minor § A196 Chlidonias hybridus § A246 Lullula arborea § A031 Ciconia ciconia § A023 Nycticorax nycticorax § A030 Ciconia nigra § A072 Pernis apivorus § A239 Dendrocopos leucotos § A393 Phalacrocorax pygmeus § A429 Dendrocopos syriacus § A151 Philomachus pugnax § A103 Falco peregrinus § A034 Platalea leucorodia § A097 Falco vespertinus § A166 Tringa glareola

Conform formularului Natura 2000 completat pentru ROSCI0058 – Dealul lui Dumnezeu, în acest

sit se gasesc două specii de mamifere, o specie de reptilă şi o specie de nevertebrate după cum

urmează:

§ Mamifere 2021 Sicista subtilis 1335 Spermophilus citellus

§ Reptile 1298 Vipera ursinii

§ Nevertebrate 4020 Pilemia tigrina

Conform formularului Natura 2000 completat pentru ROSCI0265 - Valea lui David, în acest sit se

găsesc trei habitate, două specii de mamifere, o specie de reptilă şi nevertebrate şi cinci specii de

plante protejate şi de interes comunitar.

§ Tip de habitat 1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice 40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice



328

62C0* Stepe ponto-sarmatice § Mamifere

2021 Sicista subtilis 1335 Spermophilus citellus

§ Reptile 1298 Vipera ursinii

§ Nevertebrate 4020 Pilemia tigrina

§ Plante 4091 Crambe tataria 4067 Echium russicum 2191 Galium moldavicum 4097 Iris aphylla ssp. hungarica 2093 Pulsatilla grandis

Conform formularului Natura 2000 completat pentru ROSCI0171 – Pădurea şi pajiştile de la

Mârzeşti, în acest sit se găsesc cinci tipuri de habitate, două specii de mamifere, două specii de

reptile, două specii de amfibieni, patru specii de nevertebrate şi trei specii de plante de interes

comunitar:

§ Tip de habitat 1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice 40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice 62C0* Stepe ponto-sarmatice 6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis - Sanguisorba officinalis) 91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.

§ Mamifere 2021 Sicista subtilis 1335 Spermophilus citellus

§ Amfibieni 1188 Bombina bombina 1166 Triturus cristatus

§ Reptile 1220 Emys orbicularis 1298 Vipera ursinii

§ Nevertebrate 1078* Callimorpha quadripunctaria 1083 Lucanus cervus 1089 Morimus funereus 4020 Pilemia tigrina

§ Plante 4091 Crambe tataria 4067 Echium russicum 2093 Pulsatilla grandis

Estimarea impactului potenţial al PP asupra speciilor de păsări şi habitatelor din ariile de protecţie

avifaunistică (ROSPA):



329

Fiind vorba de un proiect de autostradă care trece prin situri de protecţie avifaunistică cât şi în

vecinătatea acestora, autostrada poate afecta păsările din interiorul sitului atât în mod direct cât şi

indirect.

Tipul de impact direct asupra speciilor de păsări şi problemele ce pot apărea sunt rezumate în

tabelul de mai jos:

Tabel 9-31

Impact Problema

Fragmentare

habitatului

Autostrada ar putea forma o barieră în calea speciilor care

migrează la mică înălţime peste aliniamentul destinat construcţiei

autostrăzii. În funcţie de modul de fragmentare al habitatelor prin

drumuri, poate apărea un fenomen de izolare a populaţiilor. Se

aşteaptă ca păsările care folosesc ca teritoriu de hrănire zonele de

terenuri agricole şi păşuni de pe ambele părţi ale aliniamentului, să

fie supuse unui risc de coliziune în trafic.

Indepărtarea vegetaţiei

Îndepărtarea vegetaţiei ierboase de pe terenurile cu păşune şi

fâneaţă poate conduce la distrugerea unor cuiburilor speciilor

cuibăritoare în sit.

Izolare

Autostrada va constitui obstacol în calea speciilor de păsări

migratoare mai puţin mobile sau retrase.

Pentru speciile care folosesc terenurile agricole din sit pentru a se

hrăni va fi dificil sau periculos a accesa aceste terenuri din cauza

prezenţei autostrăzii. Păsările se vor servi astfel de parcele de

habitat mai mici de hrănire.

Zgomot

Zgomotul produs de construirea autostrăzii cât şi de traficul rutier în

faza de exploatare întrerupe cântecul sau intimidează speciile din

vecinătatea autostrăzii din situl natura 2000.

Sursele de zgomot din faza de construcţie sunt reprezentate de

activităţile de pe amplasamentele de lucru (de exemplu, operarea

utilajelor grele, amenajarea pilonilor podului) şi traficul aferent. Date

fiind însă distanţele mari până la zonele de cuibărit, reproducere

care pot fi cele mai sensibile la zgomot nu se anticipează un impact

sonor semnificativ, cu excepţia unor maxime temporare, de

exemplu, în timpul construcţiei pilonilor podului.

Lumini Luminile stâlpilor şi panourilor de iluminare de pe autostradă sau

luminile farurilor de la maşini pot fi un obstacol pentru păsările ce



330

migrează noaptea şi au reper stelele.

Păsările care se

deplasează în mers

În general, păsările care se deplasează predominant în mers şi au

o traiectorie de zbor de mică înălţime suportă o mortalitate mai

mare.

Construcţiile de poduri

Curenţii de aer de deasupra podurilor pot propulsa păsările care

zboară în vehicule.

Când podurile sunt aproximativ perpendiculare pe direcţia vântului

pot cauza vârtejuri care sporesc riscul de coliziune între păsări şi

sturcturile rutiere.

Cuibăritoarele pe sol Indepartarea vegetaţiei ierboase conduce la distrugerea cuiburilor

de pe sol.

Necrofagi Speciile necrofage prezente în sit şi răpitoarele pot fi ucise în timp

ce vânează animalele ucise de maşini.

Tabel - adaptat după Sandra L. Jacobson

Impactul indirect asupra siturilor de importanţă avifaunistică şi implicit asupra speciilor de păsări se

poate rezuma astfel:

Tabel 9-32

Impact Problema

Dezvoltarea zonei ca

urmare a unei noi

structuri rutiere

Proiectul autostrăzii poate conduce la dezvoltarea pe viitor a zonei

(dezvoltări rezidenţiale, turistice etc.) conducând astfel la noi pierderi

de habitate preferate de speciile de păsări din siturile de importanţă

avifaunistică.

Practici de întreţinere

Intretinerea vegetaţiei de pe marginile autostrăzii se face deseori in

sezonul de cuibarit şi astfel pot fi distruse cuiburi ale unor specii de

interes protectiv.

Impactul din faza de construcţie şi de operare

In faza de constructie

Impactul generat în perioada de construcţie este un impact temporar resimţit asupra componentelor

de mediu (aer, apă, sol, vegetaţie şi faună) în perioada de realizare a culoarului autostrăzii în cele

3 areale de protecţie avifaunistică.



331

Înlăturarea componentelor biotice de pe amplasament prin lucrări de decopertare sau betonare

asfaltare a suprafeţelor şi totodată reducerea productivităţii biologice datorată creşterii nivelului de

poluare în zona vor îndepărta speciile de păsări din zona culoarului autostrăzii.

Păsările vor evita zona din imediata apropiere a traseului autostrăzii datorită nivelului de zgomot

generat de traficul rutier, de luminile din timpul noptii precum şi de cresterea nivelului de

impurificatori atmosferici.

Se apreciază că valorile concentraţiilor de impurificatori în aer, apă şi sol generaţi în perioada de

execuţie a lucrărilor vor fi situate sub valorile maxim admisibile.

Impactul asupra speciilor de păsări în perioada de construcţie se manifestă prin deranjul produs de

prezenţa umană, funcţionarii utilajelor şi echipamentelor de construcţie care vor genera niveluri

superioare de zgomot şi vibraţii precum şi concentraţii superioare de poluanţi atmosferici. Traficul

aferent şantierului şi posibil iluminatul (în cazul construcţiei pe timpul nopţii) vor genera perturbări

suplimentare.

Defrişarea vegetaţiei arboricole şi arbustive, precum şi îndepărtarea vegetaţiei ierboase specifice

terenurilor agricole de pe traseul autostrăzii reprezintă o operaţie cu un impact important având în

vedere că unele specii de avifaună prezente în sit pot folosi vegetaţia pentru odihnă sau hrană, în

anumite situaţii putând folosi şi pentru cuibărit.

În faza de operare

In perioada de operare a autostrăzii impactul asupra speciilor de păsări pentru care a fost desemnat

situl se va manifesta prin ocuparea definitivă a habitatelor de teren agricol, padure, păşune,

fâneaţă, tufe de arbori, atât din arealul de protecţie avifaunistică folosite ca sursă de hrană şi odihnă

pentru păsări.

Se estimează că impactul provocat de traficul pe autostradă nu va fi unul major deoarece traficul

rutier nu este o noutate, în zona celor 3 areale de protecţie avifaunistică prin care trece proiectul

autostrăzii existând deja artere cu un trafic auto important.

Măsuri de diminuare a impactului

Se recomandă respectarea următoarelor MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI asupra celor 3

areale de protecţie avifaunistică ((ROSPA0033 Depresiunea şi Munţii Giurgeului, ROSPA0129



332

Masivul Ceahlău, ROSPA0107 Vânători-Neamţ) pentru speciile de păsări de interes comunitar

prezente în sit în cazul implemntării proiectului autostrăzii Ditrău:

Ø Pentru a mentine continuitatea habitatelor la scara mica se recomandă în general, folosirea de diguri rutiere sau viaducte.

Ø Atenuarea riscului de coliziune pentru speciile care zboară peste autostradă se poate obţine prin crearea unor culoare de survol (şiruri de arbori plantate de-a lungul traseului autostrăzii în interiorul arealul de protecţie avifaunistică). Sirul de arbori vor forţa păsările să traverseze drumul la altitudini mai puţin periculoase. O astfel de măsură va deveni efectivă numai după un anumit număr de ani, când arborii vor fi atins o înălţime semnificativă (după Richarz et al. 2001).

Ø Îndepărtarea vegetaţiei după data de 1 august pentru a evita distrugerea unor posibile cuiburi.

Ø Utilizarea unor echipamente dotate cu amortizoare de zgomot şi evitarea pe cât posibil a suprapunerii operaţiilor cu potenţial ridicat de generare a zgomotului,

Ø Îndepărtarea arbuştilor şi arborilor de pe amplasamentul proiectului autostrăzii trebuie realizată în afara sezonului de împerechere al păsărilor.

Ø În faza de excavare a pământului şi a lucrărilor de terasamente, care au loc pe habitate de terenuri agricole să se aibe în vedere ca pământul decopertat să fie transportat într-o zonă specială de depozitare a pământului şi a altor materiale, pentru a nu mări impactul asupra vegetaţiei de calitate bună pentru cuibărit şi adăpost pentru păsări din vecinătatea proiectului.

Ø Evitarea unor pierderi suplimentare inutile de biotopuri, necesare construcţiei autostrăzii şi menţinerea în condiţii cât mai bune şi productive a habitatelor învecinate astfel încât impactul asupra speciilor de avifaună de interes comunitar care se hrănesc pe terenurile agricole învecinate să fie cât mai redus.

Ø Înaintea începerii execuţiei autostrăzii să se identifice cuiburile din arborii sau vegetatia ce urmează a fi defrişata. Identificarea trebuie facută doar cu câteva luni înaintea începerii execuţiei drumului deoarece numărul acestora se poate schimba radical de la un sezon la altul.

Impactul general asupra siturilor de importanţă comunitară şi speciilor aparţinătoare:

Impacturile principale cauzate de dezvoltarea reţelelor de drumuri sunt (Jaarsma et al. 2006):

- fragmentarea, pierderea directă şi indirectă a habitatelor

- de-a lungul drumurilor se răspândesc specii invazive de plante în micro-habitatele de pe marginea

şoselelor

- deranjarea ecosistemelor din apropiere şi efectul de margine

- pentru multe animale drumurile reprezintă bariere greu sau imposibil de trecut

- mortalitate cauzată de maşini

- diminuarea habitatelor din cauza populării directe sau indirecte cauzate de drum



333

Modificarea suprafeţelor habitatelor de pe amplasament şi a categoriilor de folosinţă a terenurilor;

Prin implementarea acestui proiect categoriile de folosinţă a terenului din zona de influenţă a

proiectului se vor modifica pe termen lung, ceea ce reprezintă un impact direct, de lungă durată şi

parţial ireversibil.

În cazul confirmării prezenţei habitatelor de interes comunitar pe amplasamentul proiectului,

apreciate teoretic mai sus, impactul va fi semnificativ. Poate apărea fenomenul de fragmentare a

habitatelor de interes comunitar.

- modificarea / distrugerea adăposturilor de animale pentru creştere, hrană, odihnă.

Creşterea impactului produs de zgomot asupra speciilor prezente în zonă, vor determina o recţie de

retragere către zonele mai liniştite (cu un nivel redus de zgomot şi concetraţii reduse de

impurificatori în atmosferă) din apropiere.

Mobilitatea speciilor este un factor foarte important în mentinerea nivelului populaţiilor speciilor din

zonă.

Speciile mai puţin afectate de lucrările specifice fazei de construcţie sunt cele care au o

independenţă mai mare. Dintre acestea amintim speciile de păsări şi mamifere şi unele specii de

insecte bune zburătoare.

1. Impactul în faza de construcţie:

Nevertebrate

Dispariţia unor habitate va atrage de la sine şi dispariţia unor specii de nevertebrate. Impactul va fi

mai mare dacă pe habitatele supuse proiectului sunt nevertebrate de interes comunitar.

Vertebrate

Pentru principalele grupe de vertebrate inventariate se poate prognoza următorul impact:

a) Amfibieni

In timpul fazei de construcţie poate apărea mortalitatea directă a amfibienilor din zona de impact

cauzată de omorârea animalelor de către lucrători, capturarea involuntară a diferite specii în gropi,

şanţuri, canale etc, apariţia de false locuri de reproducere (ex gropi, şanţuri, canale temporar

inundate care sunt secate, sau umplute cu material solid în scurt timp, determinând moartea ouălor,

larvelor etc.)

O importantă componentă a impactului este constituit de poluarea datorată: accidentelor,

managementul defectuos al hidrocarburilor (combustibili şi lubrefianţi), folosirii unei tehnologii

neadecvate, managementul defectuos al deşeurilor.



334

b) Reptile

Pierderea habitatelor reprezintă principala cauză a impactului negativ. Reptilele pot fi afectate şi de

către poluarea accidentală. Speciile de reptile sunt vulnerabile şi la impactul generat de mortalitatea

directă. În special şerpii sunt ucişi de cele mai multe ori de către angajaţi.

d) Mamifere

În cazul unor mamifere mici impactul negativ se realizează şi prin apariţia de gropi, canale, şanţuri

neacoperite precum şi prin atitudinea negativă a lucrătorilor. Poluarea cu hidrocarburi este parte a

impactului negativ şi în cazul mamiferelor. Mamiferele mari (ex. ursul) poate suferi un impact din

cauza formării efectului de barieră produs de implementarea proiectului.

e) Pesti

Lucrările hidrotehnice pentru amplasarea autostrăzii peste râurile Secu şi Valea Rea din interiorul

sitului de interes comunitar ROSCI0270 şi peste râul Moldova pot afecta speciile de peşti, impactul

fiind semnificativ dacă acesta se manifestă asupra speciilor de interes comunitar.

2. În faza de exploatare

Exploatarea drumului induce efectul de barieră pentru unele specii ce folosesc mai multe tipuri de

habitate din zona. Speciile afectate pot fi amfibienii, reptilele, unele mamifere mici dar şi mamifere

mari (ex. ursul).

Animalele sunt frecvent ucise de vehicule pe drumurile neîmprejmuite de gard.

Accidentele rutiere depind de volumul traficului, răspândirea vehiculelor, lăţimea străzii, aria care

este traversată, precum şi răspunsurile comportamentale ale animalelor. Cele mai predispuse la

accidente sunt speciile de amfibieni (cea mai mare parte broaşte commune), mamifere de

dimensiuni mijlocii (arici, jder, bursuci, nevastuici, veveriţe, iepuri, vulpi), şi animale mari (cerb,

mistreţi, lup, râs). Coliziunea vehiculelor cu păsările şi liliecii, care vânează însecte aprope de drum

sunt foarte frecvente.

Odată cu deschiderea traficului se vor produce modificări vizuale la nivelul noilor structuri deoarece

fluxul de vehicule va deveni observabil, iar noaptea va fi pus în evidenţă de farurile vehiculelor.

METODE DE REDUCERE A IMPACTULUI:

Pentru a evita impactul asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar prezente în arealele

ROSCI traversate de autostrada, se vor respecta unele categorii de măsuri precum:

- măsuri pentru protecţia arealelor de interes comunitar adoptate în faza de proiectare,



335

- măsuri de diminuare a impactului asupra ecosistemelor forestiere din zonele unde vor fi realizate

lucrări de defrişare,

- măsuri pentru protecţia florei şi faunei în perioada de execuţie a lucrărilor,

- măsuri pentru diminuarea impactului asupra ecosistemelor acvatice,

- măsuri generale pentru diminuarea impactului asupra populaţiilor de specii de interes comunitar.

Pentru a evita pierderile de mari de habitate, amplasamentele de construcţie vor utiliza suprafaţa

minimă necesară amenajării autostrăzii, mai ales în sectoarele de mare valoare floristică şi

faunistică (malurile râurilori, terasele, canalele, porţiunile de păşuni, păduri).

Aceasta va fi de natură să reducă impactul şi costurile necesare refacerii zonelor afectate.

Pentru diminuarea impactului produs de zgomot o măsură de reducere a impactului poate fi

instalarea de bariere de zgomot de-a lungul autostrăzii în siturile de impoartanţă comunitară.

Emisiile de praf pot fi reduse prin stropirea drumului în timpul construcţiei pentru reducerea prafului.

Pierderile de suprafeţe dintr-un habitat de interes comunitar pot fi compensate prin crearea unui nou

habitat (măsură compensatorie).

Depozitele sau rezervoarele de substanţe cu potenţial toxic sau mutagen nu se construiesc pe

suprafaţa siturilor Natura 2000 şi nici în raza de 0,5 km al acestuia.

Pentru protecţia râurilor traversate de proiectul autostrăzii în cadrul siturilor Natura 2000 care fac

obiectul acestei documentatii se recomandă:

• păstrarea caracteristicilor naturale ale morfologiei albiei râulrilor de interes şi afluenţior permanenţi şi temporari

• păstrarea regimului de curgere lichidă, solidă a râurilor de interes, afluenţior permanenţi şi temporari

• evitarea acţiunilor tehnice agresive cu impact direct sau indirect asupra râurilor în perioada primăverii şi a începutului verii

• evitarea afectării vegetaţiei caracteristice de la malul râurilor • evitarea deversării de substanţe cu potenţial toxic sau mutagen

Măsuri De Protecţie A Biodiversităţii in zonele protejate:

Ø Garduri de protecţie. Pentru a avea eficienţă pentru mamiferele mari, gardurile ar trebui să fie de cel puţin 220 cm înălţime. Gardul trebuie pus pe ambele părţi ale autostrăzii şi ar trebui să fie impenetrabil astfel încât să nu devină capcană pentru animale. Gardul ar trebui să fie conectat direct cu un pod sau un pasaj de animale, astfel încât animalele să fie dirijate pe sub aceste structuri, încât să se evite coliziunea cu vehiculele.

Ø Dacă nivelul de zgomot depăşeşte valoare limită admisă pentru fauna care populează zona parcului vor fi prevăzute panouri acustice pentru atenuarea acestuia.



336

Ø Pentru a evita pierderi mari de habitate, amplasamentele de construcţie vor utiliza suprafaţa minimă necesară desfăşurării lucrărilor. Aceasta va fi de natură să reducă impactul şi costurile necesare refacerii şi recultivării zonelor afectate.

Ø Descărcarea şi depozitarea temporară a solurilor şi materialelor în exces va fi limitată la amplasamentele de construcţie. Vehiculele utilizate în activităţile de construcţie vor fi operate numai în interiorul amplasamentelor şi nu vor ieşi în afara limitelor acestora.

Ø Pe toate amplasamentele de construcţie, arbuştii şi arborii vor fi îndepărtaţi exclusiv în afara sezonului de împerechere a păsărilor care durează între 1 martie şi 31 iulie.

BIBLIOGRAFIE

1. Bertel Bruun, 1999, Pasarile din Romania si Europa, Editura Octopus publishing groupe. 2. Botnariuc N., & Tatole Victoria, 2005, Cartea Rosie a Vertebratelor, Editura Academiei

Romane, Bucuresti. 3. Ciochia V., 1984, Dinamica şi migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,

Bucureşti 4. Csaba jere, abigel Szodoray, Farkas Azodoray-paradi, 2008, Liliecii si evaluarea impactului

asupra mediului-Ghid metodologic. 5. Dihoru Gh. & Negrean G, 2009, Cartea rosie a plantelor vasculare din Romania, Editura

Academiei Romane, Bucuresti. 6. Donita N., Popescu A., Comanescu Mihaela, Mihailescu Simona, Biris I., 2005, Habitatele

din Romania, Editura tehnica Silvica, Bucuresti. 7. Gafta D. Mountford O., 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romania,

Editura Rosiprint, Cluj-Napoca 8. Jacobson L. Sandra, 2005, Mitigation measures for Highway – caused Impacts to Birds. 9. Mohan Gh., 2004, Briofite din Romania, Editura victor B victor, Bucuresti. 10. Mohan Gh. & Ardelean A., 2006, Parcuri si rezervatii naturale din Romania, Editura victor B

victor, Bucuresti 11. Paul Goriup, 2008, Natura 2000 In Romania Species Fact Sheets.

Date post:	19-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	ada-balea
View:	118 times
Download:	2 times

86103_Memoriu de Prezentare-Autostrada Tg Mures-Iasi

Documents