1. Clasificarea drumurilor, conform prevederilor Ordonanei de Guvern nr. 43/1997 privind regimul drumurilor

Clasificarea drumurilor privind regimul drumurilor :Din punct de vedere a destina iei :- drumuri publice- drumuri de utilitate privatDin punct de vedere al circula iei:- drumuri deschise circula iei publice- drumuri nchise circula iei publiceDin punct de vedere func ional i administrativ-teritorial:- drumuri de interes na ional- drumuri de interes jude ean- drumuri de interes local

2.Clasificarea drumurilor de interes naional, conform prevederilor Ordonanei de Guvern nr. 43/1997 privind regimul drumurilor

Drumurile de interes na ional se clasific n: - autostr zi- drumuri expres- drumuri na ionale europene- drumuri na ionale principale- drumuri na ionale secundare

3.Cine face ncadrarea in categorii a drumurilor de interes naional

ncadrarea n categorii a drumurilor de interes na ional se face de c tre Ministerul Lucr rilor Publice, Transporturilor i Locuin ei, cu excep ia drumurilor na ionale europene , a c ror ncadrare se stabilete potrivit acordurilor i conven i ilor interna ionale la care Rom nia este parte.

4. Ce cuprinde zona drumului public si cum sunt definite elementele din care este compusa

Zona drumului public cuprinde:- ampriza- zonele de siguran- zonele de protec ie

Ampriza drumului - este suprafa a de teren ocupat de elemente constructive ale drumului: parte carosabil , trotuare, piste pentru cicliti, acostamente, an uri, rigole, taluzuri, an uri de gard , ziduri de sprijin, i alte lucr ri de art .

Zonele de siguran - sunt suprafe e de teren situate de o parte i de cealalt a amprizei drumului, destinate exclusiv pentru semnalizarea rutier , pentru planta ie rutier sau alte scopuri legate de ntre inerea i exploatarea drumului, pentru siguran a circula iei ori pentru protec ia propriet ilor situate n vecin tatea drumului. Cuprind i suprafe ele de teren destinate asigur rii vizibilit ii n curbe

i intersec ii , precum i suprafe ele ocupate de lucr rile de consolid ri ale terenului sau drumului.

Zonele de protec ie- sunt suprafe ele de teren situate de o parte i de alta a zonelor de siguran , necesare protec iei i dezvolt rii viitoare a drumului.

5. Cine face administrarea drumurilor publice ?

Ministerul Lucr rilor Publice, Transporturilor i Locuin ei este organul administra iei publice centrale, care exercit prerogativele dreptului de proprietate public a statului n domeniul drumurilor na ionale .

6. Cine aproba lista drumurilor publice cu limitele maselor maxime admise pentru vehiculele de transport marfa si in baza a ce se pot efectua transporturile cu mase si gabarite ce dep esc limitele prev zute ?

Lista drumurilor publice cu masele maxime admise pentru vehiculele de transport marf se aprob prin ordin al ministrului transporturilor, construc iilor i turismului i se public n Monitorul Oficial al Romniei.

Transporturile efectuate cu vehicule a c ror mase i gabarite dep esc limitele prev zute, se efectueaz pe baza autoriza iei speciale de transport emise de administratorul drumului pe care se efectueaz transportul, n condi iile stabilite prin reglement ri specifice emise de Ministerul Lucr rilor Publice, Transporturilor i Locuin ei.

7. Masa maxima admisa pe osia simpla (in tone) pentru autovehiculele care circula pe drumurile europene (E) si drumurile europene reabilitate (ER)

Masa maxim admis pe osia simpl pentru autovehi culele care circul pe drumurile europene(E) este de 10 tone, iar pentru drumurile europene reabilitate (ER) este de 11,5 tone.

8. Cnd pot fi instituite restric ii de circula ie pe drumurile publice ?

Administratorii drumurilor pot institui restric ii temporare, par iale, sau totale de circula ie, pentru executarea unor lucr ri, conform normelor stabilite de Ministerul Lucr rilor Publice, Transporturilor i Locuin ei( pentru protec ia unor sectoare de drumuri sau n cazul unor calamit i - restric ii temporare cu variante ocolitoare).

9. Care sunt m surile de urgenta pe care va trebui sa le ia administratorul drumurilor publice n cazul in care acestea sunt afectate de calamit i naturale sau n alte cazuri de for majora?

n cazul n care drumurile deschise circula iei publice sunt afectate de calamit i naturale sau n alte cazuri de for major , administratorii acestora vor lua de urgen m suri pentru restabilirea operativ a

circula iei, prin executarea de variante ocolitoare sau de alte amenaj ri cu caracter provizoriu, dup caz. Decizia de ocupare a unor terenuri pe o perioad temporar n timpul calamit ilor o va lua administratorul drumului respective cu autorit ile p ublice locale, printr-un proces verbal ncheiat ntre ei.

10.Cine realizeaz proiectarea, construc ia sau amenajarea c ilor de acces la drumurile publice ?

Proiectarea, construc ia sau amenajarea c ilor de acces la drumurile publice se face potrivit legisla iei n vigoare de c tre cei interesa i, cu acordul prealabil al administratorului drumului public i al Poli iei rutiere.

11. Cum se realizeaz dobndirea unui teren pentru un drum nou, lucr ri d e modernizare, corec ii de trasee, reabilit ri, l rgiri de drumuri publice ?

Dobndirea terenurilor necesare pentru executarea unor drumuri noi, moderniz ri, corec ii de trasee, reabilit ri, l rgiri de drumuri, corec ii de trasee, reabilit ri, l rgiri de drumuri se face prin modurile admise de lege, (art 92. din Legea fondului funciar nr.18/1991 republicat), inclusiv prin exproprierea pentru cauza de utilitate public

12.Cine coordoneaz din punct de vedere tehnic si metodologic ntreaga reea de drumuri?

Ministerul Lucr rilor Publice, Transporturilor i Locuin ei coordoneaz din punct de vedere tehnic i metodologic ntreaga re ea de drumuri deschise circula iei publice.

13.Care este distanta minima fata de marginea carosabilului la care este permisa instalarea in afara localitilor a panourilor publicitare ?

n afara localit ilor, panourile publicitare se amplaseaz la distan e de minim 7,00 metri fa de marginea mbr c min ii drumului.

14. Cine face constatarea contraven iei n cazul degrad rii sau distrugerii par iale sau totale a drumurilor publice ?

Constatarea contraven iilor i aplicarea sanc iunilor se face de c tre :

- personalul mputernicit de Ministerul Transporturilor, Construc iilor i Turismului;- administratorul drumului, prin personal mputernicit;- ofi erii i agen ii de poli ie , dup caz.

15. Care sunt criteriile de ncadrare a drumurilor de interes na ional n fiecare din

categoriile prev zute n Ordonan a Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor ?

ncadrarea drumurilor de interes na ional se face pe baza urmtoarelor criterii:

-1. Autostr zi -drumuri naionale de mare capacitate si viteza, rezervate exclusiv circulaiei autovehiculelor, care nu deservesc proprietile riverane, prevzute cu doua cai unidirecionale separate printr-o zona mediana avnd cel puin doua benzi de circulaie pe sens si banda de staionare de urgenta; intersecii denivelate si accese limitate, intrarea si ieirea autovehiculelor fiind permise numai in locuri special amenajate;

- 2. Drumuri expres-drumuri naionale accesibile numai prin noduri sau intersecii reglementate, care pot fi interzise anumitor categorii de utilizatori si vehicule si pe care oprirea si staionarea pe partea carosabila sunt interzise;

- 3. Drumuri na ionale europene(E )- drumuri naionale deschise traficului interna ional, a c ror ncadrare ca drumuri E se stabilete conform prevederilor Acordului European privind marile drumuri de trafic internaional(AGR)

- 4. Drumuri na ionale principale - drumuri naionale care asigura legtura capitalei tarii cu oraele reedin de jude, legturile dintre acestea, precum si cu principalele puncte de control pentru trecerea frontierei de stat a Romniei;

- 5. Drumuri naionale secundare - celelalte drumuri naionale cu trafic mediu zilnic mai mic dect 3500 vehicule fizice/24 ore sau mai mic dect 4500 vehicule etalon autoturisme/24 ore.

16. Clasele tehnice a drumurilor in funcie de intensitatea medie zilnica anuala, vehicule fizice

Clasele tehnice a drumurilor in funcie de intensitatea medie anuala, vehicule fizice sunt: vehicule fizice

- Clasa I Foarte intens >16000 - autostrzi- Clasa II Intens 8001-16000 - drumuri cu 4 benzi

de circulaie - Clasa III Mediu 3501-8000 - drumuri cu doua

benzi de circulaie- Clasa IV Redus 750-3500- Clasa V Foarte redus

18.Conform c rei Ordonan e de Guvern au fost elaboratea) Normele tehnice privind ncadrarea n categorii a drumurilor de interes naionalb) Normele tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publicec) Normele tehnice privind amplasarea lucr rilor edilitare, a stlpilor pentruinstalaii si a pomilor n localitile urbane si rurale ?

Ordonana de Guvern nr.43/1997privind regimul juridic al drumurilor si Hotrrea de Guvern nr.44/1997 privind organizarea si funcionarea Ministerului Transporturilor.

19. In ce condiii se pot amplasa in zona drumului public construcii sau instalaii

Realizarea in zona drumului public a oricror construcii sau instalaii , in orice scop, se face cu respectarea legislaiei privind amplasarea si autorizarea executrii construciilor si numai cu acordul administratorului drumului.

20. n ce zon a drumurilor publice se amplaseaz indicatoarele rutiere si plantaiile rutiere?

Indicatoarele rutiere si plantaiile rutiere se amplaseaz in zona de sigurana a drumurilor.

21. Cum este definit in Normativul privind ntreinerea si repararea drumurilor publice scopul lucrrilor si serviciilor de ntreinere si reparaii a drumurilor, podurilor si anexelor acestora, activiti desf urate de ctre administratorii drumurilor publice ?

Scopul lucrrilor si serviciilor de ntreinere si reparaii a drumurilor publice este:

- stabilirea din punct de vedere tehnic si economic a tipurilor de lucrri si servicii pentru fiecare din activitile de ntreinere si reparare a drumurilor si podurilor de sosea, a construc iilor si amenaj rilor aferente lor.

- reglementarea organizrii, planificrii si urmririi execuiei lucrrilor si serviciilor de ntreinere si reparaii, in mod sistematic si la timp, pentru a asigura desf urarea traficului rutier in condiii de sigurana si confort si conservarea patrimoniului rutier.

22. Cum sunt clasificate in Normativul privind ntreinerea si repararea drumurilor publice activitile de ntreinere si reparare a drumurilor, podurilor si anexelor aferente acestora ?

Activitile de ntreinere si reparare a drumurilor, podurilor si anexelor aferente acestora se clasifica in:

1. - lucrri si servicii planificate2. - lucrri accidentale

23.Cum sunt clasificate in Nomenclatorul privind lucrrile si serviciile planificate aferente drumurilor publice, aprobat prin ordinul M.T. nr. 346/15.05.2000, lucrrile si serviciile

planificate aferente drumurilor publice ?

Lucrrile si serviciile aferente drumurilor publice se clasifica astfel:

A. Servicii pregtitoare aferente ntreinerii si reparrii drumurilor publice:1. Gestionarea bunurilor publice din administraie2. ntocmirea documentaiilor tehnico-economice pentru

lucrrile de ntreinere si reparaii la drumuri3. Asigurarea calitii si a controlului tehnic al calitii, activitate

laboratoare4. Studii, cercetri, experimentri, inclusiv urmrirea in

exploatare a acestora5. Coordonarea dezvoltrii unitare a reelei de drumuri publice6. Monitorizarea controlului mijloacelor de transport pe

drumurile publice.

B. Lucrri si servicii privind ntreinerea curenta a drumurilor publice1. ntreinerea curenta pe timp de vara2. ntreinerea curenta pe timp de iarna

C. Lucrri si servicii privind ntreinerea periodica a drumurilor publice:1. Tratamente bituminoase2. Straturi bituminoase foarte subiri3. Covoare bituminoase4. Reciclarea in situ a mbrcmintei asfaltice5. Sigurana rutiera6. Plantaii rutiere7. ntreinerea cldirilor8. Pietruiri de drumuri de pmnt9. Protejarea corpului si platformei drumului

10. ntreinerea periodica a podurilor, pasajelor, podeelor, tunelelor.

D. Lucrri aferente reparaiilor curente la drumurile publice1. Lucrri pentru aducerea drumurilor, podurilor, pasajelor,

podeelor, tunelelor, in starea tehnica iniiala, in urma unor evenimente accidentale(inundaii, cutremure, alunecri, etc)

2. mbrcminte bituminoasa uoara3. Ranforsri sisteme rutiere(cu lian i bituminoi si hidraulici)4. Benzi suplimentare pentru vehicule lente5. Eliminarea punctelor periculoase, amenajri intersecii6. Reparaii curente la poduri7. Reparaii curente cldiri(districte, secii, cantoane, baze de

deszpezire, garaje, ateliere, sedii centrale si locale, etc)

E. Lucrri aferente reparaiilor capitale la drumurile publice1. Consolidri de terasamente la drumuri, versani, ameliorri de albii,

ziduri de sprijin de volum mare, copertine de protecie (contra avalanelor)2. Reabilitri de sisteme rutiere, amenaj ri ale variantelor ocolitoare

pe traseele existente3. Consolidri, definitivri de poduri avnd lungimea pana la 40 ml si

reabilitri de poduri si pasaje4. Consolidri ale structurii de rezistenta, extinderi, modernizri de

cldiri aferente drumurilor publice

24. Ce indicative sunt prevzute in Nomenclatorul privind lucrrile si serviciile aferente drumurilor publice, aprobat prin ordinul M.T. nr. 346/15.05.2000, la Cap. B Lucrri si servicii privind ntreinerea curenta a drumurilor publice si la Cap. C Lucrri si servicii privind ntreinerea periodica a drumurilor publice ?

B. Lucrri si servicii privind ntreinerea curenta a drumurilor publiceIND 101. ntreinerea curenta pe timp de varaIND 102. ntreinerea curenta pe timp de iarna

C. Lucrri si servicii privind ntreinerea periodica a drumurilor publice:IND 103. Tratamente bituminoaseIND 104. Straturi bituminoase foarte subiriIND 105. Covoare bituminoaseIND 106. Reciclarea in situ a mbrcmintei asfalticeIND 107. Sigurana rutieraIND 108. Plantaii rutiereIND 109. ntreinerea cldirilorIND 110. Pietruiri de drumuri de p m ntIND 111. Protejarea corpului si platformei drumului

IND 112. ntreinerea periodica a podurilor, pasajelor, podeelor, tunelelor.

25.Care sunt principalele lucrri si servicii cuprinse la IND. 102 ntreinere curenta pe timp de iarna, conform prevederilor din Anexa 2 la Nomenclatorul privind lucrrile si serviciile aferente drumurilor publice, aprobat prin ordinul M.T. nr. 346/15.05.2000 ?

IND 102 ntreinerea curenta pe timp de iarna

102.1 Pregtirea drumurilor pentru sezonul de iarna si la iesirea din iarna - curiri de anuri- tieri de cavalieri si corectarea taluzurilor pentru nlturarea cauzelor care provoac nzpezirea- depozitarea materialului antiderapant- nlturarea obstacolelor nzpezirii drumurilor(tufe, garduri vii)- instalarea si completarea semnalizrii specifice pe timp de iarna- plombarea gropilor- aprovizionarea cu mixtura stocabila sau cu materiale

componente pentru plombarea gropilor

102.2 Aprovizionarea cu materiale pentru combaterea lunecuului102.3 Asigurarea cu panouri de parazpezi102.4 Montarea panourilor cu parazpezi102.5 Deszpezirea manuala si mecanica

- rspndirea materialelor antiderapante manual sau mecanic- patrularea cu utilaje pentru informarea si acionarea in cazul

nzpezirii drumurilor publice- marcarea platformei drumurilor pentru dirijarea utilajelor de

deszpezire- degajarea vehiculelor nzpezite cu utilajele din dotare, etc

102.6 Informri privind starea drumurilor

26. Care sunt elementele principale care determina periodicitatea efecturii lucrrilor de ntreinere si reparaii curente la drumurile publice, conform prevederilor Normativului privind ntreinerea si repararea drumurilor publice ?

Elementele principale care determina periodicitatea efecturii lucrrilor de ntreinere si reparaii curente la drumurile publice sunt:

1. Mrimea intensitii traficului si structura acestuia in raport cu care apare uzura sau degradarea lucr r ilor

2.Tipul de lucrri asupra cruia se intervine cu lucrri de ntreinere sau reparaii curente

3. Calitatea materialelor folosite4. Efectele iernii, stabilitatea unor sectoare din zona drumului, efectele

transporturilor grele, perioadele optime pentru execuia unor lucrri5. Frecventa apariiei degradrilor datorita circulaiei si factorilor naturali

27. Care sunt tipurile de lucrri de intervenie imediata pentru remedierea degradrilor la mbrcminile rutiere bituminoase pe drumurile naionale reabilitate ?

Tipurile de lucrri de intervenie imediata pentru remedierea degradrilor la mbrcmini rutiere bituminoase pe drumurile naionale reabilitate sunt:

a.- frezarea denivelrilor si pragurilor peste limita corespunztoare fgaelor, urmata de o tratare ulterioara a suprafeei

b.- aternerea nisipului sau a criblurii pe suprafeele cu bitum in excesc.- plombarea gropilor.

28. Care sunt fenomenele meteorologice periculoase care produc dezastre la drumurile publice ?

Fenomenele meteorologice periculoase care produc dezastre la drumurile publice sunt:

- ploi toreniale- ninsori ambundente, - depuneri de gheata- polei- grindina

29. Cui revine responsabilitatea privind organizarea si apararea impotriva dezastrelor la drumurile publice ?

Conform O.G. 47/1994 responsabilitatea privind organizarea si aprarea mpotriva dezastrelor revine autoritilor administraiei publice centrale si locale, precum si ministerelor si regiilor autonome care prin specificul activitii lor sunt afectate de asemenea fenomene, si anume:- in cazul drumurilor naionale-responsabilitatea organizatorica revine Administraiei Naionale a Drumurilor- in cazul drumurilor judeene, comunale si a drumurilor de utilitate privata deschise circulaiei publice - responsabilitatea revine Comisiilor Judeene de Aprare mpotriva Dezastrelor.

30. Definirea termenului de plantaie rutiera

Prin plantaii rutiere - se neleg toate amenajrile cu arbori, pomi, arbuti, liane, plante floricole sau nierbri, care se executa:

- in zona de sigurana a drumurilor- in perdelele de protecie contra nzpezirii drumurilor- in perdelele de protecie antioc- in paravane antifonice- in plantaiile de stvilire a avalanelor si de reinere a nisipului- la taluzuri- pe drumurile cu sensuri de circulaie separate prin banda mediana- in insulele de dirijare a circulaiei- in locurile de parcare si la fntni- in incinta cantoanelor si la sediile unitilor de drumuri- ncadrrii lucrrilor de arta sau de mascare din zona drumurilor.

31. Care sunt principalele funcii pe care trebuie sa le ndeplineasc plantaiile rutiere?

Plantaiile rutiere trebuie sa ndeplineasc urmtoarele funcii:a. Funcia tehnica:

- sa asigure protecia taluzurilor erodabile- sa asigure asanarea apelor care vin spre partea carosabil- sa retina zpada, nisipul si praful purtate de vnt, prevenind depunerea

lor pe platforma drumuluib. Funcia rutiera:

- sa contribuie la sigurana circulaiei prin jalonarea drumului, in special pe timp de iarna si de ceata

- sa asigure confort si agrement prin peisajul si umbra pe care o degaja pe timp de aria

- sa asigure marcarea si accentuarea zonei de relief a traseuluic. Funcia ecologica:

- sa realizeze un microclimat favorabil- sa reduc zgomotele prin creare de ecrane vegetale- sa constituie filtru al noxelor provenite din evacuarea gazelor care

conduc la poluarea mediului ambiant- sa serveasc drept adpost faunei

d. Func ia peisagistic :- s se ncadreze in peisajul nconjurtor- crearea si valorificarea peisajului specific rutier- sa mbunteasc aspectul estetic al zonei, evitnd monotonia- sa mascheze aspectele neplcute si suprafeele degradate din

vecintatea drumurilor

32. Care este distanta minima fata de marginea prii carosabile, la drumuri de clasa tehnica I III, pentru execuia plantaiilor rutiere in rnduri si care este distanta de plantare dintre arborii sau pomii aceluiai rnd ?

La drumuri de clasa tehnica I-III pentru execuia plantaiilor rutiere in rnduri distanta minima este de 2,25 fata de marginea platformei, in zona de siguran a a drumului.

Distanta de plantare dintre arborii sau pomii aceluiai rnd sunt de 50,0 metri, pentru evitarea impactului cu auto ce iese din partea carosabila a drumului.

33. Pe ce sectoare de drum nu se nfiineaz plantaii rutiere in rnduri ?

Nu se vor executa plantaii rutiere in rnduri in urmtoarele situaii:- pe sectoarele de drum in rambleu cu h>5,00m- la rambleele care necesita consolidri- pe sectoarele de drum in debleu cu h>2,00m- la trecerile de nivel cu calea ferata(100,0metri de o parte si de alta a

trecerii)- in interseciile de drumuri- pe sectoarele de drum limitrofe cu zona de sigurana a cailor ferate, la

mai puin de 10,00m- pe sectoarele de drum in care liziera pdurii este la o distanta

a.- indicele global de degradare(IG)- mbr c min i bituminoaseb.- indicele de degradare(ID)- mbr c min i bituminoase si din

beton de ciment)

35. Documentele necesare pentru recepie la terminarea lucrrilor de ntreinere periodica si reparaii curente drumuri si poduri .

Documentele necesare pentru recepie la terminarea lucrrilor de ntreinere periodica si reparaii curente drumuri si poduri, sunt:

1.- Aprobarea de ncepere a lucrrilor2.- Avizele de executare a lucrrilor(unde sunt impuse)3.- Contractul de execuie a lucrrilor(comanda-pentru lucrri cu valori

mici), cu anexele sale(caiet de sarcini, condiii generale, condiii speciale, etc)4.- Documentaie tehnico-economica de execuie(piese scrise si piese

desenate ale proiectului avizate si aprobate de organele in drept)5.- Situaiile lucrrilor executate(Msurtori, note de comanda

suplimentare, note de renunare)6.- Procese verbale de lucrri ascunse, procese verbale de recepie

calitativa pe faze, procese verbale de admitere a fazelor determinante7.- Caietul de dispoziii (comunicri) de antier pe probleme de execuie

si calitate8.- Verificri prin sondaj pe poziii kilometrice privind profilul

transversal, profilul in lung, grosimea straturilor de mbrcminte, etc9.- Buletine de analize pentru stabilirea compoziiei mixturilor asfaltice, a

betoanelor de ciment, etc, cu aprobrile autorizate, precum si pentru probele prelevate in staii de preparare i la punctele de lucru cu rezultatele ncercrilor efectuate pentru verificarea calitii lucrrilor

10.- Buletinele de analiza pentru probele prelevate din mbrcmintea rutiera executata, efectuate la laboratoarele atestate.

36. Care sunt situaiile in care se va proceda la nchiderea sau instituirea de restricii de circulaie temporare pentru protejarea drumului si participanilor la trafic ?

Situaiile in care se va proceda la nchiderea sau instituirea de restricii de circulaie temporare pentru protejarea drumului si participanilor la trafic sunt:A) Pe timp de viscol, ninsoare abundenta, polei generalizat, inundatii sau in alte situaii in care condiiile meteorologice genereaz blocarea cailor rutiere, se interzice accesul vehiculelor spre zonele afectate, in scopul interveniei operative cu utilaje specializateB) In perioada iarna - primvara se pot institui bariere de nghe n scopul protejrii sistemului rutier al drumurilor, prin interzicerea accesului vehiculelor cu masa totala maxima autorizata ce dep ete o anumita valoare si restricionarea vitezei de circulaie, cu exceptarea , dup caz, a transportului public de persoane.

37. In ce situaie de semnalizare a punctului de lucru se pot folosi crucioareleportsemnalizare ?

Crucioarele portsemnalizare sunt mijloace auxiliare de semnalizare a lucrrilor si se folosesc pentru semnalizarea rutiera temporara si protecia personalului.(?)

38. Cine ntocmete si cine aproba proiectele de Management de Trafic pentru nchiderea sau instituirea restriciilor de circulaie in vederea executrii lucrrilor de construcii drumuri noi, modernizri, reabilitri si de sporire a capacitaii de circulaie, la drumurile naionale ?

Proiectele de Management de Trafic pentru nchiderea sau instituirea restriciilor de circulaie in vederea executrii lucrrilor de construcii drumuri noi, modernizri, reabilitri si de sporire a capacitaii de circulaie, la drumurile naionale sunt ntocmite de antreprenorul general care rspunde de lucrare , nsuite de consultant si aprobate in comun de Administraia Naionala a Drumurilor si Direcia Politiei Rutiere din Inspectoratul General de Politie pentru drumurile naionale, respectiv de administratorului drumului mpreuna cu Serviciul Politiei Rutiere Judeean, pentru celelalte categorii de drumuri publice.

39. Care este obligaia administratorului drumului public, in prealabil nchiderii sau instituirii restriciilor de circulaie ?

Obligaia administratorului drumului public, in prealabil nchiderii sau instituirii restriciilor de circulaie este de a controla modul in care se respecta condiiile si masurile stabilite prin actul de aprobare emis si masurile ce se vor lua pentru nerespectarea lor.(?)

40. Care este schema de semnalizare a punctului de lucru la lucrrile de tratamente bituminoase ?

Semnalizarea punctului de lucru la lucrrile de tratamente bituminoase se realizeaz dup urmtoarea schema:a)Semnalizare de ansamblu:- La o distanta de 100,0 metri de o parte si de alta a lucrrii se vor pune indicatoare rutiere a45"tratamente de suprafaa".- Indicatorul (a7) "mprocare cu pietri "se repeta la fiecare 1000 metri si se menine dup terminarea lucrrilor pn la fixarea completa a granulelor agregatelor minerale.b)Semnalizarea punctului de lucru care se modifica in cursul zilei:- semnalizare cu un crucior portsemnalizare(a61) la max.30 m de marginea lucrrii, pe firul de circulaie pe care se executa tratamentul bituminos- axului caii pe care se executa lucrarea va fi semnalizat cu bariere normale(a55) a cror poziii se vor modifica in cursul zilei odat cu executarea tratamentului. - In cazul unui utilaj care se deplaseaz in timpul lucrului, fr instituirea unor restricii in

urma acestuia, pe partea din spate a utilajului se instaleaz aceleai indicatoare ca si pe partea din fata("ocolire" a21 si "lucrri" a8)

41. Cine da aprobarea pentru nchiderea temporara a circulaiei rutiere pe sectoarele de drumuri naionale afectate de viscol, ninsori abundente sau alte fenomene meteorologice care genereaz blocarea caii rutiere ?

Aprobarea pentru nchiderea temporara a circulaiei rutiere pe un sector de drum afectat de viscol, ninsori abundente sau alte fenomene meteorologice se da pentru drumurile naionale, de ctre Comandamentul Central de Iarna al MTCT la iniiativa CNADNR si Direcia Politiei Rutiere din Inspectoratul General de Politie, iar pentru drumurile de interes judeean sau local de ctre Comandamentele Judeene sau al Municipiului Bucureti, cu acordul Inspectoratelor Judeene de Poliie - Serviciul Circulaiei Rutiere.

42. Cum se procedeaz in cazuri de urgenta cnd starea timpului impune nchiderea circulaiei rutiere pe un sector de drum pentru a se evita producerea unor evenimente grave ce ar putea periclita viata participanilor la trafic si cnd sistemul de informare existent nu permite luarea operativa a aprobrii din partea Comandamentului central de iarna al MTCT, CNADNR si Direcia Politiei Rutiere

Seful Seciei Drumurilor Naionale mpreun cu seful Serviciului Politiei Rutiere pot opera nchiderea circulaiei cu instalarea mijloacelor de semnalizare corespunztoare si a informrii participanilor la trafic.

43. Cum se procedeaz in caz de viscol pe sectoarele de drumuri naionale ?

Pe timp de viscol se va interzice accesul autovehiculelor spre zonele afectate, prin montarea mijloacelor de semnalizare rutiera corespunztoare. Nu se va aciona pentru deszpezire dect in situaii cu totul excepionale, cnd sunt in pericol viei omeneti, in vederea acordrii primului ajutor.

44. Care sunt masurile stabilite de administratorul drumurilor publice pentru asigurarea circulaiei rutiere in timpul iernii ?

Pentru asigurarea circulaiei rutiere in timpul iernii, administratorul drumurilor publice va stabili urmtoarele masuri:

- msuri pregtitoare- msuri de prevenire a nzpezirii si de deszpezire- msuri de prevenire si combatere a poleiului- ntocmirea anuala a programelor comune la nivel central, intre

CNADNR SA Bucureti si DRDP(termen 1 Octombrie), iar in plan teritoriale intre serviciile de Politie Rutiera si Seciile de Drumuri Naionale, respectiv Consiliile Locale

45. Care este perioada anuala pentru care se ntocmete Planul operativ de aciune pe timpul iernii, si ce va cuprinde ?

Planul Operativ de aciune in timpul iernii se ntocmete pe perioada actuala 1 Noiembrie-15 Martie anul viitor si va cuprinde:

1.- Planul operativ de aciune pe timpul iernii 2.- Centralizatorul materialelor chimice si antiderapante, al carburanilor si

lubrefianilor pe baze si secii prevzute in planul de aciuni pe timpul iernii3.- Centralizatorul autoutilajelor si mijloacelor de transport prevzute in planul

operativ de aciune in timpul iernii4.- Centralizatorul bazelor de deszpezire si al punctelor de sprijin5.- Lista bazelor de deszpezire si a punctelor de sprijin care deservesc zona

de munte 6.- Centralizatorul panourilor de parazpezi care se vor monta in iarna7.- Lista sectoarelor de drum care vor aprea cu panouri de parazpezi8.- Lista mijloacelor de comunicare9.- Lista subunitilor, seciilor, din cadrul DRDP(Administraia drumurilor

locale) cu adresa unitii, seful unitii si numerele de telefon de la serviciu si de acas.

10.- Lista bazelor de deszpezire, cu adresa unitii, seful bazei si numerele de telefon de la serviciu si de acas.

11.- Lista indicatoarelor de circulaie, fixe si mobile specifice semnalizrii rutiere pe timp de iarna

12.- Necesarul de carburani si lubrefiani, inventar gospodresc, echipament de protecie si PSI la secie(baza)13.- Lista sectoarelor de drum pe care se acioneaz cu materiale

antiderapante14.- Lista mijloacelor de semnalizare mobile necesare includerii temporare

a circulaiei rutiere pe sectoarele de drum blocate.

46. Care sunt masurile cuprinse in programul de pregtire in vederea iernii ?

Programul de pregtire in vederea iernii va cuprinde ansamblul de masuri necesare, cantiti de lucrri estimate si termenele de realizare pentru:

- punerea in ordine a drumurilor- pregtirea bazelor de deszpezire- aprarea drumurilor cu panouri parazpezi- revizuirea si repararea utilajelor, a echipamentelor si mijloacelor de

transport prevzute in programul de iarna- aprovizionarea cu materiale pentru combaterea poleiului- pregtirea, completarea si revizuirea spatiilor de depozitare- stabilirea sectoarelor de drum pe care se acioneaz numai cu

materiale antiderapante- instruirea personalului- organizarea reelei de coordonare operativa si informare- asigurarea necesarului de indicatoare si mijloace de semnalizare rutiera

pentru nchiderea a sectoarelor de drum nzpezite- ncheierea contractului cu ANM pentru furnizarea informaiilor meteo.

47.Care este obiectul de activitate al Seciei de Drumuri Naionale ?

Obiectul de activitate a Seciei de Drumuri Naionale este in conformitate cu prevederile Ordonanei de Guvern nr.43/1997 privind regimul drumurilor: de administrarea , ntreinerea, repararea si conservarea drumurilor naionale din raza

de activitate.

48.Care sunt politicile sectoriale al CNADNR de care rspunde Secia de Drumuri Naionale?

Politicile sectoriale al CNADNR de care rspunde Secia de Drumuri Naionale sunt:

1.- Asigura viabilitatea, pe toata durata anului, pe ntreaga reea rutiera, in conformitate cu normativele in vigoare

2.- Asigura un nivel de serviciu corespunztor pentru utilizatori, concomitent cu reducerea cheltuielilor pentru ntregul sistem de transport rutier

3.- Menine in funciune si utilizeaz eficient activele aferente infrastructurii rutiere

4.- Asigura un nivel corespunztor cu privire la sigurana circulaiei in scopul reducerii evenimentelor rutiere

5.- Reduce efectele negative ce pot influenta protecia mediului nconjurtor

49. Sarcinile Seciei de Drumuri Naionale in organizarea si asigurarea serviciului de iarna .

Sarcinile Seciei de Drumuri Naionale in organizarea si asigurarea serviciului de iarna sunt:

- ntocmete programul operativ de aciune pe timp de iarna si l nainteaz la DRDP

- Urmrete prezentarea in bazele de deszpezire la termenele prevzute in contracte, a utilajelor si echipamentelor pentru asigurarea viabilitii pe timp de iarna

- asigura, mpreuna cu proprietarul utilajelor, instruirea personalului de deservire, in scopul aplicrii si respectrii prevederilor instruciei de deszpezire si combaterea poleiului, in mod unitar, la toate bazele si punctele de sprijin

- Informeaz proprietarul utilajelor despre deficientele care apar in intervenii, cu privire la starea tehnica a acestora cat si aspecte legate de disciplina personalului de deservire

- Transmite la DRDP buletine informative meteo-rutiere la orele stabilite, cu datele complete

- Informeaz organele Ministerelor Administraiei si Internelor precum si utilizatorii drumurilor, asupra strii de viabilitate pe reeaua din administrare.(?)

50.Ce este districtul de drumuri si care sunt obiectivele sale de activitate ?

Districtul - este unitatea teritoriala de baza care gestioneaz si aplica direct la reea, politica rutiera elaborata la nivelurile superioare de administrare.

Districtul de drumuri are ca obiective activiti de administrare, monotorizare, exploatare, ntreinere si reparaii curente la drumuri, poduri si construcii anexe din raza de activitate, referitoare la:

- gestionarea si conservarea patrimoniului pus la dispoziie de organele superioare de administrare

- cunoaterea strii tehnice a reelei rutiere in orice moment si nscrierea datelor in BDTR

- asigurarea serviciilor si a viabilitii in tot timpul anului, conform legislaiei- urmrirea respectrii legislaiei pentru exploatarea patrimoniului, trafic

agabaritic, autorizri si construcii in zona drumului- stabilirea prioritilor si a perioadelor optime pentru execuia lucrrilor- urmrirea si realizarea programelor de lucrri executate in regie, - supravegherea programelor aprobate a fi realizate prin teri in limita

competentelor acordate.

51. Care sunt atribuiile sefului de district privind problemele de ordin tehnic si administrativ?

Atribuiile sefului de district privind problemele de ordin tehnic si administrativ sunt:

- s cunoasc foarte bine sectoarele de drum din administrare, lucrrile de arta si accesoriile drumului, sa le tina permanent sub observaie, prezentnd o aten ie deosebita sezonului de prim vara si toamna

- sa cunoasc si sa respecte prevederile regulamentul de organizare si funcionare a administraiei, precum si legile, instruciunile, reglementrile tehnice, ordinele si dispoziiile legate de activitatea traficului

- sa-si completeze cunotinele tehnice permanent, in special tehnicele noi de lucru, exploatrii raionale a utilajelor si a echipamentelor din dotare, mecanizarea lucrrilor de ntreinere

- este subordonat sefului de secie, are relaii funcionale cu conducerea seciei si relaii de colaborare cu subunitile sec iei si unit ile din teritorii: Poliie, Consiliile Locale

- ordinele primite direct din partea organelor ierarhic superioare seciei, vor fi executate imediat si se va raporta seciei in cel mai scurt timp de realizarea acestora

- are in subordine tot personalul muncitor existent in organigrama districtului, precum si alte categorii de salariai(cititori de nregistrare a traficului rutier)

- asigura repartizarea echipamentului de lucru si de protecie- efectueaz instructajul NSSM si PSI la angajare, periodic si la schimbarea

locului de munca

52. Care sunt sarcinile sefului de district privind asigurarea viabilitii corespunztoare a drumului pe toata perioada anului si urmrirea exploatrii in bune condiiuni a reelei de drumuri ?

Sarcinile sefului de district privind asigurarea viabilitii corespunztoare a drumului pe toata perioada anului si urmrirea exploatrii in bune condiiuni a reelei de drumuri sunt:

- se ocupa si r spunde de asigurarea viabilit ii drumurilor in tot parcursul anului, conform programului de lucrri aprobat si luarea masurilor ce se impun

- se ocupa de conducerea si coordonarea aciunilor de intervenie si de informare pe timp de iarna, cat si in cazul dezastrelor produse de fenomenele meteorologice periculoase la drumuri si poduri de pe raza districtului

- efectueaz reviziile prevzute in instruciuni si ia masuri de nlturarea deficientelor semnalizate si a obstacolelor ce mpiedica circulaia

- rezultatele reviziilor sunt consemnate in registrul de revizii de la district si o copie se transmite la secie

- daca siguran a circula iei este grav periclitata ( pod afuiat, drum ntrerupt,

etc), semnalizeaz locul periculos, ntiineaz secia si organele locale in vederea dirijrii circulaiei pe alte rute

- verifica respectarea normelor de exploatare si meninerea in buna stare a drumurilor din administrare, lund masuri de sancionare in conformitate cu OG 43/1997 privind regimul drumurilor

- verifica si urmrete corectitudinea semnalizrii punctelor de lucru pentru lucrrile executate in regie, pentru sectoarele de drum executate cu teri , lund masuri in consecin

- urmrete si verifica executarea lucrrilor de ntre inere si repara ii executate prin teri si ia masuri in limita competenilor acordate

53. Cum sunt clasificate defec iunile mbr c minilor rutiere bituminoase in Normativul pentru prevenirea si remedierea defec iunilor la mbrcminile rutiere moderne?

Clasificarea defec iunilor mbrcminilor rutiere bituminoase este:1.Defectiuni grave:

- gropi- vluiri si refulri mari- degradri din nghe - dezghe- tasri locale- praguri- fgae longitudinale avansate

2.Defectiuni mijlocii:- pelada- suprafa a lefuita- suprafaa ncre i ta- vluiri si refulri in stare incipienta- suprafaa exudat- fisuri si crpturi- rupturi de margine- fgae longitudinale incipiente

3.Defectiuni uoare:- suprafaa cu ciupituri- suprafaa poroasa- suprafa a iroita- pelada la tratamente bituminoase

54. Cum sunt definite fgaele longitudinale in Normativul pentru prevenirea si remedierea defec iunilor la mbrc min ile rutiere moderne ?

Fgaele longitudinale sunt denivelri sub forma de albie( l ime pn la 1,0 m cu adncime variabila de la 1...2 cm pn la 10...15 cm) situate mai evident spre marginea prii carosabile, in zona in care se concentreaz traficul greu, extinzndu-se in profil longitudinal pe distante variabile de pana la zeci de kilometri.

55. Care sunt cauzele apariiei gropilor la mbrcminile bituminoase (Normativul pentru prevenirea si remedierea defeciunilor la mbrcminile rutiere moderne)

Cauzele apariiei gropilor pot fi:

- dislocarea unor poriuni din suprafeele faianate- mbrcminte din mixtura asfaltica necorespunztoare( bitum ars,

bitum insuficient, compactarea incorecta, agregate murdare, etc)- dezvoltarea fisurilor si crpturilor- realizarea mbrcminilor pe timp nefavorabil( ploaie, temperaturi

sczute)- scurgerea pe suprafaa mbrcmintei a unor substane

agresive(benzina, motorina, petrol,...)- executarea mixturilor asfaltice cu un coninut redus de bitum si cu

absorbii de apa foarte ridicate

56. Care este grosimea straturilor bituminoase foarte subiri si pentru ce clase tehnice ale drumurilor sunt destinate ?

Grosimea straturilor bituminoase foarte subiri este in funcie de domeniul de aplicare ( strat de rulare, strat de reprofilare), de dimensiunea maxima a granulei agregatului utilizat care este intre 8 mm si 16 mm, astfel:

- strat de reprofilare - maxim 8 mm- strat de rulare - maxim 16 mm.

Straturilor bituminoase foarte subiri sunt destinate ntreinerii curente a mbr c min ii rutiere a drumurilor de clasa tehnica II-IV cu mbr c minte bituminoasa sau din beton de ciment.

57. Tipuri de degradri luate in considerare la evaluarea strii de degradare ambr c minilor drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide ?

Tipurile de degradri luate in considerare la evaluarea strii de degradare a mbrcminilor drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide sunt:

A. Degradari de tip structural:- degradri datorate oboselii structurii rutiere- faianri- fisuri si crpturi longitudinale- plombri- fgae- gropi care afecteaz structura rutiera

B. Degradri de suprafaa:- degradri de margine- fisuri transmise la rosturile de lucru- fisuri si cr p turi transversale- gropi care afecteaz stratul de suprafa- vluiri- suprafaa exudat- suprafaa lefuita- suprafa cu ciupituri- cedri acostamente.

58. In ce consta reciclarea la cald in situ a imbracamintilor rutiere bituminoase

Reciclarea la cald in situ a imbracamintilor rutiere bituminoase consta in utilizarea integrala a materialului recuperat prin frezarea sau nclzirea si scarificarea imbracamintilor rutiere bituminoase existente, degradate, in adugarea de liani si agregate naturale si in punerea in opera cu ajutorul unui utilaj de reciclare.

Reciclarea la cald este destinata ranfors rii, ntre inerii si consolid rii structurilor rutiere cu o stare tehnica necorespunztoare si se aplica pe drumuri de clasa tehnica II-IV.

59. Care sunt perioadele din cursul anului in care se recomanda m sur torile cudeflectograful sau cu deflectometrul cu prghie ?

Perioadele din cursul anului in care se recomanda m sur torile cudeflectograful sau cu deflectometrul cu prghie sunt:

- primvara - imediat dup dezghe si pana la cel mult 15 zile dup perioada ploilor de prim va ra(aprilie-mai)

- toamna - dup un numr suficient de zile (10-15 zile) de ploi care au condus la crearea condiiilor hidrologice defavorabile ale complexului rutier.

60. Descriei etapele de execuie ale unui tratament bituminos simplu cu bitum

Etapele de execuie ale unui tratament bituminos simplu cu bitum sunt:1. - Semnalizarea sectorului de lucru2. - Cur irea, ndeprtarea prafului si eventuala splare a stratului suport cu max.2 ore nainte de r sp ndirea liantului3. - Respectarea perioadei de execuie a tratamentelor bituminoase4. - R sp ndirea liantului bituminos - prin ncercri preliminare de stropire pentru asigurarea dozajului, trebuie efectuata omogen, execuia rosturilor de lucru transversale si longitudinale5. - R spn direa agregatului natural - se realizeaz numai mecanic si pentru asigurarea dozajului se efectueaz ncerc ri preliminare de r sp ndire6. Compactarea - cu formarea atelierului de compactare prin ncercri preliminare 7. - Eliminarea excesului de agregat natural - operaie obligatorie si se realizeaz cu utilaje de periere si aspirare dup 2 ore de la execuie8. - Darea in circulaie - dup 2 ore de la execuie, cu restricii de viteza

61. Care este scopul realizrii imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald executate cu bitum modificat cu polimeri si unde se aplica acestea ?

Imbracamintile bituminoase realizate cu bitum modificat cu polimeri se executa in scopul creterii rezistentei la deformaii permanente la temperaturi ridicate si a rezistentei la fisurare la temperaturi sczute a acestora. Se aplica pe drumuri de clasa tehnica I-III cu trafic greu si foarte greu.

Se poate aplica si la lucrri speciale justificate economic cum ar fi: benzi cu circulaia vehiculelor foarte grele, locuri de parcare, zone cu accelerri si decelerri frecvente, zone de staionare, etc

62. Unde si cum se realizeaz prepararea bitumului modificat utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimeri ?

Prepararea bitumului modificat se realizeaz in rafin rie sau pe antier in instalaii speciale cu funcionare in flux discontinuu formata din:

- recipient vertical cu agitator- moara coloidala.Procesul de preparare are trei faze:1.- Faza de predispersie si umflare a polimerului in masa de bitum - se

realizeaz in recipientul vertical prin introducerea polimerului in bitumul nclzit la t=160grade si amestecarea lor sub agitare continua, timp de 30 min.

2.- Faza de dispersie si mcinare - se realizeaz in moara coloidala prin introducerea amestecului bitum-polimer din rezervorul vertical

3.- Perioada de omogenizare amestecului bitum-polimer - se realizeaz prin recircularea acestuia , de mai multe ori, din moara coloidala in recipientul vertical.

Prepararea bitumului modificat cu polimeri se considera ncheiata atunci cnd liantul prezint omogenitate conform normativului AND 549.

63. Ce sunt aditivii si ce rol au ei in mixturile asfaltice cu bitum aditivat?

Aditivii sunt substane tensio-active, cu compoziie si structura specifica polar - apolara, care in adaos de max.1% in bitumul neparafinos pentru drumuri, amelioreaz adezivitatea acestuia fata de agregatele naturale, f r a-i afecta celelalte caracteristici.

Aditivii trebuie sa fie compatibili cu bitumul, sa fie stabil termic pana la 200 grade C, sa nu fie toxici, corozivi sau inflamabili, sa nu ridice probleme ecologie.

64. Cnd se utilizeaz bitumul aditivat la prepararea mixturilor asfaltice ?

Bitumul aditivat se utilizeaz la prepararea mixturilor asfaltice in cazul in care adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale se situeaz sub limita de min.80%, sau poriunea respectiva de drum se situeaz in zone umbrite, umede sau rcoroase.

Bitumul aditivat se folosete numai la execuia straturilor de uzura al imbracamintii bituminoase( rar in stratul de legtura - justificat economic)

65. Care este scopul realizrii mixturilor asfaltice antifga si unde se recomanda utilizarea lor ?

Scopul realizrii mixturilor asfaltice antifga este creterea rezistentei la ornieraj si a rezistentei la dezanrobare si se recomanda utilizarea lor lucrrile de ranforsare cat si la lucrrile de reabilitare a drumurilor de clasa tehnica II...IV in straturi de uzura si justificat tehnico-economic si in benzi de circulaie a vehiculelor grele, locuri de parcare zone de accelerri si decelerri frecvente, precum si la lucrri noi.

66. Prin ce se deosebete o mixtura asfaltica antifagas de o mixtura asfaltica clasica?

Mixtura asfaltica antifagas se caracterizeaz printr-un schelet mineral puternic, absenta nisipului natural, coninut sczut de bitum si pentru a mbunti adezivitatea bitumului la agregatele naturale pentru a mari rezistenta la formarea fgaelor precum si la dezanrobare, se folosete varul.

67. Care sunt avantajele utilizrii mixturilor bituminoase stabilizate cu fibre de celuloza?

Avantajele utilizrii mixturilor bituminoase stabilizate cu fibre de celuloza sunt:1. mbuntirea caracteristicilor de suprafaa, prin:

- sporirea rezistentei la alunecare- reducerea zgomotului in timpul rulrii- mbuntirea vizibilitii pe timp de ploaie- evacuarea rapida a apelor si diminuarea fenomenului de aquaplanare

2. Sporirea durabilitii imbracamintilor bituminoase, prin:- creterea rezistentei la oboseala si mbtrnire- mbuntirea caracteristicilor de stabilitate

3. Sporirea stabilitii la deformaii permanente, prin- asigurarea unei rezistente sporite la producerea fgaelor

4. Reducerea costurilor de ntreinere datorita:- reducerea duratei de ntrerupere temporara a circulaiei pentru reparaii- executrii unor straturi mai reduse care implica operativitate si

eficienta.

68. Care este scopul interveniilor de urgenta la imbracamintile bituminoase, pe timp friguros?

Scopul interveniilor de urgenta la imbracamintile bituminoase, pe timp friguros este prevenirea extinderii degradrilor si al asigurrii siguranei circulaiei.

69. Tipuri de lucrri de intervenie pe timp friguros la imbracamintile bituminoase

Tipurile de lucrri de intervenie pe timp friguros la imbracamintile bituminoase sunt:

- plombarea cu mixturi asfaltice stocabile- colmatare crpturi- lucrri de intervenie cu mixturi asfaltice la cald.

70. Cu ce se executa plombarea gropilor la imbracamintile bituminoase, pe timp friguros?

Plombarea gropilor la imbracamintile bituminoase, pe timp friguros se executa cu mixturi asfaltice stocabile. In cazuri excepionale se poate executa prin aplicarea succesiva de agregate si de stropiri bituminoase.

71. In ce scop se determina starea tehnica a unui pod ?

Starea tehnica a unui pod se determina in scopul stabilirii lucrrilor de ntreinere si reparaii necesare pentru aducerea structurii de rezistenta a podului ,caii si zonele aferente podului(rampe de acces, elemente de racordare, albie si aprri de maluri)in starea tehnica corespunztoare cerinelor traficului.

72. Care este componenta comisiei operative de stabilire a strii tehnice a unui pod din cadrul unei secii de drumuri naionale ?

Stabilirea strii tehnice a unui pod se face prin grija unitii care are in administraie lucrarea de arta respective, prin investigaiile efectuate de personalul de specialitate. Comisia operative este formata din:

1.- Sef Comisie - inginer instruit si atestat pentru urmrirea si verificarea podului2.- Membru - inginer sau subinginer responsabil cu podurile din cadrul seciei respective3.- Membru - sef district sau formaie din zona de verificare a podurilor4.- Personal auxiliar-muncitori5.- Specialiti - pentru poduri importante sau cu probleme deosebite, la cerere, comisia se va putea completa, dupa nevoie, cu:

- Sef serviciu de poduri sau inginer poduri din cadrul Administraiei Naionale a Drumurilor

- Inginer specialist, expert tehnic poduri, din cadrul firmelor de proiectare si consultanta

- Specialist poduri din cadrul instituiilor de nvmnt superior- Cercettor tiinific poduri din cadrul institutelor de cercetare.

73.Care sunt parametrii tehnici cuprini in starea de viabilitate a podurilor

Parametrii tehnici cuprini in starea de viabilitate a podurilor sunt:Parametrii tehnicii necesari determinrii indicilor de calitate a strii tehnice (Ci)

Elementele principale de rezistenta ale suprastructuriise va verifica starea: grinzilor, arcelor si bolilor, tiranilor, hobanelor,

plcilor ortotrope, dalelor.Elementele de rezistenta care susin calea poduluise va verifica starea: lonjeronilor, antretoazelor, plcilor, consolelor

trotuarelor, podinelor.Elementele infrastructurii, aparate de reazem, dispozitive de protecie la

aciuni seismice, sferturi de con sau aripise va verifica starea: culeelor, pilelor, cuzineilor, aparatelor de reazem,

dispozitivelor de protecie la aciuni seismice, sferturilor de con sau aripilor, racordrilor cu terasamentele

Albia, aprri de maluri, rampe de accesse va verifica starea albiei, lucrrilor de aprare, rampelor de acces,

instalaiilor pozate sau suspendate de pod.Calea podului si elementele aferentese va verifica starea caii, trotuarelor, dispozitivele de acoperire a

rosturilor de dilataie, gurile de scurgere, parapetelor pietonale, parapetelor de sigurana a circulaiei.

Parametrii care caracterizeaz gradul de funcionalitate (Fi) care sunt:Condiiile de desf urare a traficului pe podClasa de ncrcare a poduluiVechimea poduluiCalitatea execuiei si de respectarea prevederilor proiectuluiCalitatea lucrrilor de ntreinere.

74. Cum se poate menine starea de viabilitate pe toata durata de exploatare a podurilor din

beton armat sau beton precomprimat ?

Administrarea optimizat a podurilor de osea urm rete utilizarea cu maxim eficien tehnic i economic a datelor ob inute din verificarea i clasificarea tehnic a podurilor, n vederea repartiz rii judicioase a fondurilor financiare pentru ntre inere i repara ii.

Sistemul de administrare optimizat const n efectuarea de observa ii vizuale i m sur tori asupra elementelor constructive ale podurilor, prelucrarea datelor ob inute n scopul stabilirii indicilor de calitate a st rii tehnice, clasificarea st rii tehnice i stabilirea volumului de lucr ri i urgen ei de execu ie a acestora, nregistrarea datelor n BCDTR i prelucrarea acestora, planificarea lucr rilor necesare n func ie de starea tehnic , sub form de liste d e priorit i pentru toate podurile de pe re eaua rutier , indicndu-se tipul de lucr ri, estimarea volumului acestora i a cantit ilor.

75. Care sunt tipurile de mixturi asfaltice utilizate ca imbracaminte bituminoasa pe partea carosabila a podurilor ?

Tipurile de mixturi asfaltice utilizate ca imbracaminte bituminoasa pe partea carosabila a podurilor sunt:

Beton asfaltic cilindrat cu bitum pur - B.A.P.16-imbracaminte pe partea carosabila a podului

Beton asfaltic cilindrat cu bitum modificat B.Am.P16- imbracaminte pe partea carosabila a podului

Asfalt turnat dur A.T.D.16- imbracaminti la poduri cu placa de betonAsfalt turnat A.T.8-imbracaminte pe trotuareMortar asfaltic turnat M.A.T.4-strat de protectie a hidroizolaiei de pe

calea pe pod

76. In ce consta inspecia curenta la poduri ?

Inspec ia curent a podurilor se efectueaz lunar de c tre eful de district, personalul tehnic din cadrul Sec iei de Drumuri i se verific : - starea mbr c min ilor rutiere, - racordarea trotuarelor cu acostamentele,- starea indicatoarelor,- starea parape ilor, a bordurilor, starea panourilor pentru parafumuri i ap rare la firele de contact electric de la liniile cf electrificate,- func ionarea gurilor de scurgere i a rosturilor de dilata ie, - starea lucr rilor de ap r ri i a spartghe urilor,- starea elementelor de rezisten i a prinderilor la podurile de lemn,- starea general a montan ilor, diagonalelor i a contravntuirilor i eventualelor degrad ri din loviri de c tre autovehicule sau transporturi agabaritice,- starea aparatelor de reazem,

- modific ri ale albiei, configura ia malurilor, formarea de grinduri, depozitarea sau exploatarea de materiale ce ar putea afecta scurgerea liber sub pod,- dac sunt fisuri n elementele infrastructurii sau suprastructurii,- starea tiran ilor i prinderea lor n arce,-rezemarea grinzilor din b.a. pe culee sau console, dac betonul asigur protec ia arm turii, - starea hidroizola iei pe pod,- starea racordrilor podului cu terasamentele,- la podurile metalice dac prinderile cu nituri sunt sl bite, dac sunt deforma ii ale pieselor, starea vopselei pentru protec ia anticoroziv a podului,- starea zidurilor de sprijin i de protec ie, starea drenurilor,- starea lucr rilor de ap r ri din zona podului (saltele de fascine, epiuri, gabioane, diguri de protec ie),- starea pragurilor i barajelor pentru corec ia toren ilor, - starea pilo ilor consolid rilor, starea an urilor de gard , a canalelor de scurgere, a canalelor de c dere la pode e.

77. In ce condiii este permisa exploatarea materialelor de balastiera in zona podurilor amplasate pe reeaua de DN ?

Conform Legii 112/2006 care completeaz i modific Legea Apelor 107/1996, se permite exploatarea materialelor de balastier n zona podurilor la min. 1000 m n amonte i 2000 m n aval de pod, numai n zone care necesit decolmatare, reprofilarea albiei i regularizarea scurgerii, pe baza unui studiu tehnic zonal privind influen a exploat rii asupra cursului de ap i pe baza avizului i autoriza iei de gospod rire a apelor i cu avizul de in torilor de lucr ri hidrotehnice din zon .

78. Care sunt masurile care se vor lua in cazul constatrii exploatrilor neautorizate prin lege in afara zonei premise pentru excavare?

Dac se constat nc lc ri ale condi iilor impuse prin autoriza ii / avize de amplasare n zona drumului sau execu iei de exploat ri de balast neautorizate, se va anun a proprietarul (executantul), se opresc lucr rile pn la remedierea deficien elor i se avizeaz Direc ia Apelor. Efectuarea de excava ii n afara zonei premise se sanc ioneaz conform prevederilor Legii 107/1996 completat i modificat prin Legea 112/2006.

79. Cine participa la ntocmirea procesului verbal de constatare a calamitilor ?

Reprezentan ii administra iei publice locale, I.S.U. jude ean, reprezentan ii de in torului lucr rii afectate.

80. Este necesara evaluarea lucrrilor pentru refacerea infrastructurii afectate de eventuale calamiti? Daca da, cine avizeaz aceasta evaluare ?

Valoarea lucr rilor din planurile de ap rare n cazul dezastrelor produse de fenomene meteorologice periculoase la drumurile publice se va reflecta prin programarea acestora pe baza evenimentelor anterioare i se va suporta din fondurile aprobate de conducerea administra iei centrale respective.

81. Cine coordoneaz lucrrile de punere in sigurana a drumurilor, podurilor, cldirilor,etc. la nivelul unui jude, in condiiile producerii de calamiti ?

Comisia teritorial pentru prevenire i interven ie n cazul dezastrelor produse de fenomene meteorologice periculoase la drumurile na ionale la nivel de DRDP, Comandamentul Jude ean pentru situa ii de urgen , Inspectoratul Jude ean pentru situa ii de urgen .

82. Care sunt unitile care fac parte din Comandamentul Judeean pentru situaii de urgenta?

-Conform HG 1491/2004 i OUG 21/2004Prefectura Judeului prin Prefect Jude (Preedinte Comandament Judeean), Consiliul Judeean prin Preedintele Consiliului Judeean (Vicepreedinte), efii de servicii deconcentrate, descentralizate i de gospod rire comunal , conduc tori ai unor institu ii, regii autonome i societ i comerciale, ai agen ilor economici care, prin specificul activit ilor desf urate, constituie factori de risc poten ial generatori de situa ii de urgen . Consultan i n comitetele pentru situa ii de urgen sunt: a) exper i i specialiti din aparatul propriu al autorit ilor administra iei publice, care constituie comitetele, sau din institu ii i unit i n subordine; b) reprezentan i ai altor ministere, institu ii i servicii publice cu atribu ii n domeniu, manageri ai societ ilor comerciale i regiilor autonome care desf oar activit i n domeniul de competen respectiv, coopta i n comitetele ministeriale la solicitarea preedin ilor comitetelor respective.

83. Cate seturi de semnalizare trebuie sa aib in dotare fiecare district ?

Fiecare district trebuie sa aib in dotare minim doua seturi de semnalizare.

84. Cine efectueaz instructajul general la angajarea unui salariat ?

In prima zi de angajare se efectueaz instructajul general de ctre persoana numita prin decizie de conductorul unitii, care se ocupa cu Normele de Securitate si Sntate in Munca.

85. Cine efectueaz instructajul periodic de protecia muncii si PSI pentru fiecare muncitor si la ce interval ?

Instructajul periodic de protecia muncii si PSI pentru fiecare muncitor se efectueaz din doua in doua luni de c tre conduc torul locului de munc .

86. Cine efectueaz instructajul periodic de protecia muncii si PSI pentru personalul TESA si la ce interval ?

Instructajul periodic de protecia muncii si PSI pentru personalul TESA se efectueaz din 12 luni in 12 luni , iar in caz de urgenta PSI din 6 in 6 luni.

87. Cine efectueaz instructajul zilnic de protecia muncii ?

Instructajul zilnic de protecia muncii se efectueaz de ctre conductorul locului de munca.

88. Seful de district colaboreaz cu Direcia Politiei rutiere, este subordonat acesteia sau comunicarea se face prin seful SDN si directorul DRDP ?

Seful de district este subordonat sefului de secie, are relaii funcionale cu conducerea seciei si relaii de colaborare cu subunitile seciei si unitile din teritoriu: Politie, Consiliile Locale.

89. Care sunt fazele de interven ie prev zute in Managementul accidentelor pe autostrzi si drumuri naionale rolul serviciilor specializate de intervenie ?

Fazele de intervenie prevzute in Managementul accidentelor pe autostrzi si drumuri naionale rolul serviciilor specializate de interveniesunt:

A. Fazele de alertaB. Faza de rspuns si deplasare la fata loculuiC. Faza de intervenie : a. informare

b. coordonarec. alte sarcini

D. Faza de revenire la normal.

90. Cine verifica respectarea condiiilor impuse prin autorizaia de exploatare si utilizare a zonei drumului, eliberata de administratorul drumului ?

Seful de secie, inginerul sef (in cadrul reviziei periodice)si seful de district (in cadrul reviziei curente)verifica respectarea condiiilor impuse prin autorizaia de exploatare si utilizare a zonei drumului, eliberata de administratorul drumului.

91.Care sunt masurile care se vor lua in cazul execuiei unor lucrri fr autorizaie in zona drumuluia) demolarea obiectivului ;b) plngere penala la parchet ;c) sesizarea organului de politie din localitate ;d) anun area serviciului de siguran a circula iei de la DRDP pentru ntocmirea documentaiei legale

d)- r spuns corect

97. Cum se face pregtirea drumurilor nainte de nceperea sezonului de iarna ?

Pregtirea drumurilor nainte de nceperea sezonului de iarna se face printr-un program ce cuprinde:

- reparaii izolate sau pe suprafee ntinse- impermeabilizarea prii carosabile- asigurarea scurgerii apelor- nlturarea obstacolelor ce ar putea provoca nzpezirea drumurilor

100. nainte de recepionarea lucrrilor de covoare asfaltice se fac determinri ale mbrcminilor rutiere pentru planeitate si rugozitate in urmtoarea situaie :a) opional ;b) numai in cazul lucrrilor cu lungime mai mare de 8 km ;c) numai la lucrri cu lungimi mai mari de 20 km ;d) la toate .

d) raspuns corect

103. Lipsa echipamentului de protecie in timpul lucrului , poate conduce la :a) penalizarea salariatului cu 5% ;b) penalizarea salariatului cu 10% ;c) eliminarea de la lucru a salariatului pana la completarea echipamentului ;d) opional, dup cum hot r te seful de district .

C) raspuns corect

SERVICUL URMARIRE ACTIVITATE ACI :

104. Care sunt documentele care trebuie sa se afle la bordul vehiculelor de transport marfa supuse controlului specific CNADNR?

Documentele care trebuie s se afle la bordul vehiculelor de transport

marf supuse controlului specific CNADNR s unt:documentul de acces la re eaua rutier din Romnia, autoriza ia de

transport interna ional sau CEMT ori alt document echivalent

pentru verificarea valabilit ii i vizare;

autoriza ia special de transport sau avizul prealabil pentru dep irea

maselor i/sau dimensiunilor maxime admise pentru verificare i

vizare;

rovinieta i documentul care atest plata tarifului pentru verificare;carnetul TIR sau alt document echivalent pentru informare despre

num rul i ara de nmatriculare, numele i ara operatorului de

transport, originea i destina ia nc rc turii, masa nc rc turii;

scrisoare de tr sur sau scrisoare de tra nsport interna ional, CMR

pentru informare despre num rul i ara de nmatriculare, numele

i ara operatorului de transport, originea i destina ia nc rc turii,

masa nc rc turii;

documente de nso ire a m rfii pentru informare despre masa i,

eventual, dimensiunile m rfii;

certificatul de nmatriculare pentru informare despre num rul de nmatriculare;

documente specifice reglementate pentru transportul de ajutoare umanitare.

105. In ce condiii se admite recntrirea pe sensul de ieire din Romnia?

Pe sensul de ieire din Romnia, recnt rirea nu este admis n nici o situa ie .

106.Exista situaii speciale cnd nu se permite intrarea in Romnia a unui vehicul cu dep iri?

Nu se permite intrarea n Romnia a unui autovehicul cu dep iri dac , prin cnt rire, se constat c sunt dep ite limitele maxime autorizabile pe osii.

107. Care sunt vehiculele supuse controlului specific CNADNR?

Sunt supuse controlului specific CNADNR vehiculele rutiere care

efectueaz transport public de m rfuri i de persoane i vehiculele care

efectueaz transport n interes propriu, avnd masa total maxim

autorizabil mai mare de 3,5 tone sau capacitatea de peste 9 locuri pe

scaune, inclusiv conduc torul auto, de asemenea toate autovehiculele din punct de vedere al existen ei rovignetei.

108. Enumerai o parte din obligaiile pe care le are controlorul de trafic care lucreaza in punctual de lucru pista cantar

Obliga ii ale controlorul de trafic ce lucreaz n punctul de lucru

pist c ntar:solicit conduc torului auto al autovehic olului ce urmeaz a fi cnt rit

documentele vehiculului i ale m rfii i le nm neaz controlorului

de trafic de la punctul de lucru intrare / ieire marf ;

atrage aten ia conduc torului auto c s unt interzise manevrele care pot influen a rezultatul c nt ririi i c opera iunea de recnt rire este strict condi ionat de reaezare sau transfer al m rfii, cu

schimbarea necondi ionat a sigiliului existent;

la introducerea datelor n calculator, respect configura ia

constructiv a autovehicului;

emite tichetul de cntar n dublu exemplar, un exemplar l nmneaz transportatorului, iar cel lalt exemplar l anexeaz la documentul

MMT sau MT, dup caz;

r spunde solidar de calitatea i corectitudinea activit ii de control i

tarifare.

109. In ce situa ie nu este permisa ie irea din Romnia a unui vehicul si care sunt cazurile excepionale in care acest lucru este totui posibil?

Ieirea din Romnia a unui vehicul nu este permis dac exist

tarife datorate CNADNR neachitate (autoriza ie drum, AST, TURDN ) la

care se adaug c-val amenzii contraven ionale.

Totui, ieirea din Romnia este permis dup achitarea tarifelor i

ntocmirea PVCC.

110. Care este masa maxima pe axe care poate fi autorizata peste masa maxima admisa, pana la care este posibila emiterea AST si circulaia vehiculelor, indiferent de categoria de drum, fr proiect de transport?

Masa maxim pe axe care poate fi autorizat peste masa maxim

admis , pn la care este posibil emiterea AST este de:

3,5 tone pentru osia simpl ;

6,0 tone pentru osia dubl ;

7,0 tone pentru osia tripl .

111. Care este modul de tratare al vehiculelor care nu opresc la semnalele lucrtorilor ACI din punctele de trecere a frontierei pe sensul de intrare?

Vehiculele care nu opresc la semnalele lucr torilor ACI din punctele

de trecere a frontierei, pe sensul de intrare n Romnia, sunt date n consemn la celelalte puncte de trecere a frontierei pentru a fi ncasate taxele datorate CNADNR, inclusiv amenda contraven ional pentru nesupunere la control .

112. Cum se realizeaz tarifarea in cazul dep irii limitelor maxime admise pentru dep irea masei totale, a limii si nlimii?

n cazul dep irii limitelor maxime admise pentru dep ire masei

totale, a l imii i n l imii, tarifarea se realizeaz prin cumulare .

113. Care sunt situaiile in care un autovehicul de transport marfa nu se cntrete?

Nu se cnt r esc:cisternele;pe sensul de ieire din ar , autovehiculele aflate n tranzit, dac au

fost cnt rite la intrare n Romnia i au acelai sigiliu i num r de

nmatriculare al remorcii sau semiremorcii;

114. Cu cat timp nainte de data de nceput a valabilitii rovinietei se poate elibera

aceasta?

Rovinieta se poate elibera cu maxim 30 de zile nainte de data de nceput a valabilit ii.

115. Care este tariful pentru o rovinieta de 1 zi pentru vehiculele de transport marfa cu masa totala maxima autorizata mai mica sau egala cu 3,5 tone?

Nu se elibereaz rovignet de 1 zi pentru vehiculele de transport

marf cu m.t.m.a. 3,5t.

116. Care este lungimea maxima a unui tren rutier pentru care se poate elibera o autorizaie speciala de transport permanenta?

Lungimea maxim a unui tren rutier pentru care se poate elibera o

A.S.T. permanent este 25,00 metri.

117. Un transport cu masa totala de 85 tone , fr a avea dep iri la dimensiunile maxime admise , are nevoie de nsoire ? De ctre cine si cu cate vehicule ?

Transportul cu masa total de 85 tone are nevoie de nso irea unui echipaj al poli iei rutiere.

118. In ce condiii se poate prelungi valabilitatea unei autorizaii speciale de

transport?

Prelungirea valabilit ii A.S.T. este posibil pentru o singur perioad

de cel mult 30 de zile, n urm toarele condi ii:

la cererea transportatorului, n termenul de valabilitate al A.S.T.;dac se men in caracteristicile tehnice autorizate ini ial;

dac se men in aceleai numere de nmatriculare ale vehiculelor

componente ale trenului rutier;confirmarea n scris a administratorului drumului, pentru care

urmeaz s expire valabilitatea A.S.T. asupra neefectu rii totale

sau par iale a transporturilor respective, dup verificarea

prealabil .

119. In ce condiii este posibila circulaia vehiculelor cu dep iri ale limitelor maxime admise in zilele de smbta , duminica si in alte zile nelucratoare ?

Vehiculele cu dep iri ale limitelor maxime admis e nu pot circula n zilele de smb t , duminic i alte zile nelucr toare, cu excep ia vehiculelor apar innd pompierilor, n misiune, i ale A.N.D.

SERVICIUL CONTROLULUI TRAFICULUI

124. Cine este contravenientul in cazul in care conductorul auto refuza sa supun vehiculul operaiei de cntrire , iar din documentele de transport se constata circulaia vehicolului fr AST , cu dep irea masei totale maxime admise , pentru categoria de drum respectiva?

R- refuzul de a se supune verific rii prin cnt rire si/sau m surare a dimensiunilor vehiculului se sancioneaz cu amenda, aplicata conductorului auto.

125. Care este principiul de calcul al valorii totale a amenzii contravenionale in cazul in care prin acelai proces verbal se constata si se sancioneaz mai multe contravenii ?

R- contravenientul va plti, pe lng amenda contravenionala, si

contravaloarea autorizaiei speciale de transport. In aceste situaii agentul constatator nscrie in procesul-verbal de constatare a contraveniei obligaia de plata a autorizaiei speciale de transport, calculata si eliberata potrivit prevederilor legale. Procesul-verbal devine titlu executoriu fr investire sau alta formalitate si cu privire la obligaia de plata a autorizaiei speciale de transport.

126. Ce vehicule sunt exceptate de la plata tarifului de utilizare a drumurilor naionale ?

R- Sunt exceptate de la plata tarifului de utilizare vehiculele de inute n proprietate de unit ile Ministerului Ap r rii, de unit ile Ministerului Internelor i Reformei Administrative, de serviciile de ambulan , de serviciile publice comunitare pentru situa ii de urgen , vehiculele folosite exclusiv n transportul public local de persoane prin servicii regulate pe raza teritorial-administrativ a unei localit i, vehiculele istorice, precum i vehiculele de inute n proprietate de Compania Na ional de Autostr zi i Drumuri Na ionale din Romnia - S.A.

127. Cui revine responsabilitatea achitrii tarifului de utilizare in cazul utilizatorilor romani si strini?

R- Responsabilitatea achit rii tarifului de utilizare i de inerea rovinietei valabile revin n exclusivitate, n cazul utilizatorilor romni, de in torilor men iona i n certificatul de nmatriculare, n cartea de identitate, n documentele vamale sau n alte documente oficiale, iar n cazul utilizatorilor str ini, acestea revin n exclusivitate conduc torului auto al vehiculului

128. Care este termenul de prescriere a aplicrii sanciunii amenzii contravenionale ?

R- Aplicarea sanc iunii amenzii contraven ionale se prescrie n termen de 6 luni de la data s vririi faptei (conf.OG 2/2001 ).

129. Ce vehicule sunt exceptate de la plata autorizaiei speciale de transport ?

R- Se excepteaz de la plata autoriza iei speciale de transport autovehiculele care aparin Corpului Pompierilor Militari, serviciilor publice de pompieri si administratorului drumului public respective

130. Lipsa c ror nscrisuri atrag nulitatea procesului verbal de constatare a contraveniei?

R- Lipsa men iunilor privind numele, prenumele i calitatea agentului constatator, numele i prenumele contravenientului, iar n cazul persoanei juridice lipsa denumirii i a sediului acesteia, a faptei s vrite i a datei comiterii acesteia sau a semn turii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata i din oficiu.

(OG2/2001)Procesul-verbal de constatare a contraven iei va cuprinde n mod obligatoriu: data i locul unde este ncheiat; numele, prenumele, calitatea i institu ia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupa ia i locul de munca ale contravenientului; descrierea faptei contraven ionale cu indicarea datei, orei i locului n care a fost s vrit , precum i ar tarea tuturor mprejur rilor ce pot servi la aprecierea gravit ii faptei i la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilete i se sanc ioneaz contraven ia; indicarea societ ii de asigur ri, n situa ia n care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circula ie; posibilitatea achit rii n termen de 48 de ore a jum tate din minimul amenzii prev zute de actul normativ, dac acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a caii de atac i organul la care se depune plngerea.

131. Cum se face dovada nmnrii sau comunicrii procesului verbal de constatare a contraveniei , in cazul in care contravenientul este prezent sau dei prezent refuza sa semneze PVCC ?

R- Procesul-verbal se semneaz pe fiecare pagina de agentul constatator i de contravenient. n cazul n care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face men iune despre aceste mprejur ri, care trebuie sa fie confirmate de cel pu in un martor. n acest caz procesul-verbal va cuprinde i datele personale din actul de identitate al martorului i semntura acestuia. Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator. n lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la ncheierea procesului-verbal n acest mod.

132. In ce condiii se dubleaz tarifele suplimentare de utilizare a drumurilor naionale din Romnia?

R- Ordin MT 1702/2005-pentru dep irea masei totale, a dimensiunilor i masei pe axe peste masa maxim care poate fi autorizat , dac se constat la ieirea din Romnia sau pe traseu tarifarea se dubleaz .

133. In ce condiii contravenienii pot achita jumtate din minimul amenzii prevzute de OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor , in cazul sanciunilor aplicate pentru circulaia cu dep iri ?

R- Contravenientul poate achita pe loc sau n termen de cel mult 48 de ore de la data ncheierii procesului-verbal ori, dup caz, de la data comunic rii acestuia, jum tate din minimul amenzii, agentul constatator f cnd men iune despre aceast posibilitate n procesul-verbal,