8.4 LAGĂRE

Lagărele sunt organe de maşini utilizate la

rezemarea şi ghidarea osiilor şi arborilor

aflate în mişcare de rotaţie.

Clasificarea lagărelora) în funcţie de direcţia forţei principale care acţionează

asupra lagărului : lagăre radiale

lagăre axiale

lagăre radial-axiale

lagăre oscilante

FrFr

Fa

Fa

Fa

Fr

Fa

Fr

Fa

Fr

Clasificarea lagărelorb) după natura forţei de frecare :

8.4.1 Lagăre cu alunecare- bucşă (cuzinet) : partea componentă care vine în contact, direct

sau prin intermediul unui film de lubrifiant, cu fusul arborelui(aliaje antifricţiune)

Bucşe pentru lagăre cu alunecare

Bucşe cu guler Bucşe lise

150

dD

f1

f2

l

f2

f3

Ra1,6

Ra1,6

150

dD

f1

f2

l

f2

b

D1

0,2x450

0,2x450

Ra1,6

Ra1,6150

dD

f1

f2

l

f2

f3

Ra1,6

Ra1,6

150

dD

f1

f2

l

f2

b

D1

0,2x450

0,2x450

Ra1,6

Ra1,6

lagăr cu alunecare

lagăre cu rostogolire

Lagăre radiale cu alunecare

A

A - A

A

Sis

tem

ed

e lu

bri

fie

re

gau

ri r

adia

le

Sistemul de lubrifiere

Numarul de gauri, canale longitudinale (circulare)A

cces

lub

rifi

ant

exte

rior

inte

rior

pri

n1 2 3

gau

ra r

adia

la +

canal

long.

canal

circ

ula

rca

nal

lon

git

udin

al

canal

long. +

canal

cir

cula

r

a) b) c)

d) e) f) g)

So

luţi

ip

en

tru

împ

ied

icare

a

roti

riib

ucşelo

r- ştifturi filetate (a, b)

- bolţuri (c)

- pene (d)

- şuruburi (e)

- asamblări prin filet (f)

- strângere exterioară (g)

Lagăre axiale cu alunecare

1 – corp

3 - bucşă

4 - fus arbore

2 - placă de sprijin

7 – fus arbore

4 - bucşa

1 - corp lagăr

6 - şuruburi

5 – pivot

3 - placa sferică

2 - ştifturi

b

1

2

3

4

1

2

3

4

5

6

7

ab

1

2

3

4

1

2

3

4

5

6

7

a

8.4.2 Lagăre cu rostogolire- rulmenţii: înlocuiesc frecarea de alunecare dintre fus şi bucşă cu

frecarea de rostogolire dintre corpuri şi căile de rulare.

Elementele rulmentului

inel exterior

inel interior

corp de

rostogolire

colivie

AVANTAJ: - reducerea frecării şi uzurii organelor componente,

- posibilitatea atingerii de viteze mult mai mari

Clasificarea rulmenţilor

a) după direcţia de acţiune a sarcinii principale :

- rulmenţi radiali,

- rulmenţi axiali,

- rulmenţi radial – axiali,

- rulmenţi axiali – radiali ;

b) după forma corpurilor de rostogolire :

- rulmenţi cu bile,

- rulmenţi cu role,

- rulmenţi cu ace ;

c) după numărul rândurilor corpurilor de rostogolire :

- rulmenţi cu un rând,

- rulmenţi cu două rânduri,

- rulmenţi cu mai multe rânduri ;

d) după posibilitatea de preluare a rotirilor :

- rulmenţi oscilanţi,

- rulmenţi neoscilanţi.

Rulmentul se identifică prin simbol - STAS 1679 – 88

Prefixe

Simbolul de bază

Sufixe Simbolul seriei de rulmenţi

Simbolul alezajului rulmentului

Exemplu - rulment radial cu bile pe un rând:

simbolul seriei 62;

simbolul alezajului 07;

diametrul alezajului d = 35 mm;

diametrul exterior D = 72 mm;

lăţimea B = 17 mm:

Rulment 6207 SR 3041: 93

Pentru diametrul alezajului d = 20÷480 mm,

simbolul alezajului este 1/5 d

ISO 199: 2014 Rulmenţi axiali şi axial-radiali cu bile. Abateri limită

ISO 492: 2014 Rulmenţi radiali. Toleranţe

CLASE DE PRECIZIE pentru rulmenţi:

- clasa de precizie P0 – cu toleranţe considerate normale,

- clasa de precizie P6 – cu toleranţe mai strânse decât cele ale clasei P0,

- clasa de precizie P5 – cu toleranţe mai strânse decât cele ale clasei P6,

- clasa de precizie P4 – cu toleranţe mai strânse decât cele ale clasei P5,

- clasa de precizie P2 – cu toleranţe mai strânse decât cele ale clasei P4.

Reguli de reprezentare a rulmenţilor

(în secţiune longitudinală) SR 8953: 2008

colivia nu este obligatoriu să se reprezinte;

nu se reprezintă teşiturile şi racordările;

în vedere frontală, se reprezintă un singur corp de rostogolire;

în secţiune longitudinală inelele rulmentului se haşurează diferit;

în secţiune longitudinală corpurile de rulare se reprezintă în vedere, iar planul de secţiune se consideră că trece prin axele acestora, chiar dacă acestea sunt în număr impar;

elementele de etaşare sau de protecţie se reprezintă cu linie continuă groasă (şaiba de etanşare şi şaiba de protecţie).

Rulmenţi radiali cu bile

pe un rând - SR 3041 : 93

Rulmenţi radiali-axiali cu bile

pe un rând - STAS 7416/1 - 92

Rulmenţi radiali cu

role cilindrice pe un

rând - SR 3043 : 94

B

d

D

A

A/2 2

A/3

600

B/2

B

d

D

A

A/2

150

B/2

A/4

A/2

B

d

D

A

A/2 2

A/3

600

B/2

Rulment radial cu bile pe un rând,

seria de dimensiuni 03, având

diametrul alezajului de 40 mm:

Rulment 6308 SR 3041:1993

T

D

d

T/2

B

B/2

T/4

==

d

D

A

A/2

150

A/2

A/8

A/2

B

B/2

B/4 B/4

Rulmenţi axiali cu bile, cu

simplu efect - STAS 3921 - 93

Rulmenţi radiali cu role cilindrice

pe două rânduri – STAS 6190 - 86

Rulmenţi radiali cu ace

SR 7016-1 : 93

B

d

D

A

A/2

A/3

A/3

A/3

A/3

Lagăre cu rostogolire - RULMENTIReprezentarea simplificată generală SR ISO 8826/1: 2002

Element Descriere Aplicare

1 Linie dreaptă

continuă lungă

- reprezintă axa

corpului de

rostogolire, fără

posibilitate de

aliniere

2 Arc de cerc

continuu lung

- reprezintă axa

corpului de

rostogolire, cu

posibilitate de

aliniere

Linie dreaptă

continuă scurtă,

perpendiculară

pe 1 sau 2

Număr de rȃnduri

şi poziţie a

corpurilor de

rostogolire

cerc

dreptunghi lat

dreptunghi

îngust

bilă

rolă

ac

Linie dreaptă continuă lungă poate fi înclinată în

funcţie de tipul rulmentului

Linie dreaptă continuă scurtă poate fi înlocuită cu

simbolul elementului de rotaţie

Reprezentarea simplificată detaliată SR ISO 8826/2: 2002

Montarea rulmenţilor

Reductor cu o treaptă

8.5 ELEMENTE

DE ETANŞARE

Etanşarea reprezintă un element sau un ansamblu de elemente, integrate într-un ansamblu, cu scopul de a:

- împiedica circulaţiei unui fluid sau a unui lubrifiant din interiorul acestuia;

- proteja împotriva pătrunderii impurităţilor, care ar duce la deteriorarea prematură a diferitelor elemente ale unui ansamblu (rulmenţi, roţi dinţate etc.);

- menţine presiunea interioară şi funcţionarea corectă a unor instalaţii prin care circulă un fluid cu o anumită presiune.

Clasificarea etanşărilor după structură :

a - etanşări cu contact direct

b - etanşări cu contact cu element intermediar

c - etanşări fără contact (cu joc garantat)

a) Etanşări cu contact direct Etanşările fixe cu contact direct

= =

Etanşări mobile cu contact direct,

pentru mişcarea de rotaţie

Etanşări mobile cu contact direct,

pentru mişcarea de translaţie

b) Etanşări cu contact cu element intermediar

Etanşările fixe cu

garnitură

=

=

=

=

=

=

=

=

=

=

Etanşările fixe cu contact, cu garnituri inelare plate

Etanşări fixe (plane sau cilindrice) cu garnitură inelară rotundă

(inele O)

=

=

=

=

=

=

=

=

b) Etanşări cu contact cu element intermediar

Etanşările mobile cu inele tip O

Etanşările mobile cu manşete de translaţie

b) Etanşări cu contact cu element intermediar

Etanşările cu

elemente din

pâslă

Sistemul de etanşare

mobil cu manşete de

rotaţie Forma A

Forma B

c) Etanşări fără contact

Sisteme de etanşare fără

contact, pentru mişcarea

de translaţie

Sisteme de etanşare fără contact, pentru mişcarea de

rotaţie

= =

Reprezentare simplificată generală SR EN ISO 9222 – 1: 2002 Manşete de etanşare pentru

aplicaţii dinamice. Partea 1: Reprezentarea simplificată

generală

c)b)a)

Reprezentare simplificată particularăSR EN ISO 9222 – 2: 2002 Manşete de etanşare pentru aplicaţii

dinamice. Partea 2: Reprezentarea simplificată particulară

Reprezentare simplificată

particularăElementul de etanşare

Manşetă de translaţie cu formă profilată în V / LI /

UE

Ansamblu de manşete de translaţie cu formă

profilată în V

Manşetă de rotaţie cu buză de etanşare pentru rbori

Manşetă de rotaţie cu buză de etanşare pentru

alezaje

Manşetă de rotaţie cu buză de etanşare şi cu buză

de praf pentru arbori

Manşetă de rotaţie cu buză de etanşare şi cu buză

de praf pentru alezaje

Manşetă de rotaţie cu buză de etanşare dublă

pentru arbori / alezaje

Etanşare fără contact - Etanşare cu labirint radial