Ghid pentru Ghid pentru înfiinţarea unei înfiinţarea unei ferme de creştere ferme de creştere şi îngrăşare porci şi îngrăşare porci

Ferma de porciFerma de porci

• Sensul real al noţiunii de fermă de porci este reprezentat de o exploataţie de porcine care din punct de vedere economic rezistă din vânzarea producţiei marfă. În acest sens, creşterea unui număr de 1-3 porci în gospodăriile populaţiei nu reprezintă o fermă, aceasta făcându-se pentru consumul propriu şi nu pentru producţia marfă, ceea ce reprezinta doar o ferma de subzistenta. Singura alternativă viabilă pentru gospodăriile din mediul rural este crearea fermelor de tip familial, în care să se practice creşterea porcilor după tehnologiile moderne.

• Rentabilitatea unei ferme de creşterea porcilor este influenţată pe lângă o serie de factori economici (preţ furaje, preţ carne, cost forţă de muncă, electricitate etc.) şi de nivelul unor parametri tehnici.

• Având în vedere profilul fermei, de producere de porci pentru sacrificare, se recomandă utilizarea metişilor de carne bi sau trirasiali.

• În acest scop, scroafele vor fi de rasa Marele Alb sau Landrace, sau metişi F1 Marele Alb x Landrace. Ca vieri terminali se vor utiliza rasele Pietrain, Duroc, Hampshire, Linia sintetica 345 Peris, Linii PIC etc..

Condiţiile optime de microclimat în adăposturile de reproducţie:

Temperatura optimă 18-20 °C;Umiditatea relativă 60-70 %;Viteza curenţilor de aer:

Vara 1,0 m/sec;Iarna 0,2-03 m/sec;

Concentraţia maximă de gaze nocive:Bioxid de carbon 3,5 %;Amoniac 0,023 %◦;Hidrogen sulfurat 0,015 %◦;

Rata de ventilaţie m.c./cap /orăVara 100;Iarna 30.

Condiţiile optime de microclimat în maternitate:Temperatura optimă în timpul fătării:Mediu ambiant 22-24 °C;Zona culcuşului purceilor 32-34 °C;Temperatura din zona culcuşului purceilor va scădea odată cu vârsta purceilor şi anume:0 -7 zile 32-30 °C;8 -14 zile 30-28 °C;15 -21 zile 28-24 °C;22 -42 zile 24-22 °C;Umiditatea relativă 60-70 %;

Microclimatul în compartimentele de tineret:Temperatura optimă 20-22 °C;Umiditatea relativă 55-70 %;Viteza curenţilor de aer:

Vara 0,5 m/sec.;Iarna 0,2 m/sec.;

Concentraţia maximă de gaze nocive:Bioxid de carbon 3,5 %◦;Amoniac 0,026 %◦;Hidrogen sulfurat 0,015 %◦;Rata de ventilaţie m.c. /cap/oră: Vara 50;

Iarna 10:Microclimatul în halele de îngrăşare

Temperatura optimă 18-20 °C;Umiditatea relativă 60-75 %;

Viteza curenţilor de aer:Vara 0,5 – 1,0 m/sec.;Iarna 0,2 – 0,5 m/sec.;

Concentraţia maximă de gaze nocive:Bioxid de carbon 3,5 %◦;Amoniac 0,026 %◦;Hidrogen sulfurat 0,015 %◦;

Rata de ventilaţie m.c. /cap /orăVara 100;Iarna 20:

Pentru realizarea acestor parametri de microclimat se vor utiliza surse de încălzire numai în sectorul de maternitate şi în sectorul de tineret pentru vârstele mici.Ventilaţia va fi naturală prin coşuri de ventilaţie, şed sau panouri rabatabile la ferestre.Elementele de construcţie a halelor, cele mai recomandate, sunt cărămida şi panourile de lemn cu izolaţie.

BUGETUL PRODUSULUI „CARNE DE PORC”

INDICATORI U.M. VALOARE

A. VALOAREA PRODUCŢIEI RON/to 5000,00

B. (+) SUBVENŢII RON/to 1100,00

C. (=) VALOAREA PRODUCŢIEI + SUBVENŢII (A +B) RON/to 6100,00

D (-) CHELTUIELI TOTALE ( I + II +III) RON/to 4081,35

D1 d.c. pentru producţia principală RON/to 4081,35

I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4+5+6) RON/to 2116,01

1. Costul furajelor RON/to 633,00

2. Material biologic RON/to 1200,00

3. Energie electrică + combustibil RON/to 150,84

4. Medicamente şi materiale sanitar - veterinare RON/to 7,56

5. Alte materiale RON/to 60,00

6. Cota de aprovizionare RON/to 64,61

II. CHELTUIELI CU FORŢA DE MUNCĂ RON/to 984,3

III. ALTE CHELTUIELI (6+7+8+9+10) RON/to 481,08

7. Cheltuieli generale RON/to 112,06

8. Dobânzi la credite RON/to 180,02

9. Asigurări RON/to 96,00

10. Amortisment RON/to 28,39

G. PROFITUL NET + subvenţii ( E – F +B)

RON/to 2018,65

I. RATA PROFITULUI NET + subvenţii ( G: D1) x 100 % 49,46

Alimentaţia scroafelor de reproducţieAceasta reprezintă o problemă complexă deoarece într-o perioadă de timp relativ scurtă scroafa trece prin diferite stadii fiziologice în care metabolismul său este modificat profund.Ţinând cont de aceste considerente pentru scroafele lactante se recomandă o furajare “ad-libitum” (la discreţie), care depăşeşte uneori 6-7kg de nutreţ combinat pe zi (până la 20000 kcal energie metabolizabilă pe zi). Tot la discreţie trebuie asigurat şi consumul zilnic de apă, necesar metabolismului crescut precum şi în procesul de producere a laptelui.În momentul înţărcării se recomandă dietă absolută (inclusiv hidrică), minim 24 de ore, pentru a stopa producţia de lapte şi a preveni apariţia mamitelor.La scroafele în aşteptare trebuie să se facă o hrănire stimulativă, atât în ceea ce priveşte refacerea organismelor epuizate în perioada de lactaţie cât şi pentru dezvoltarea foliculilor ovarieni. Astfel, începând cu ziua a 3-a după înţărcare scroafele trebuie să primească cca. 3-3,5 kg de nutreţ combinat din reţeta 0–5, cu un nivel de 14,5% proteină brută. În primele 30 de zile de la montă se recomandă menţinerea aceleiaşi raţii deoarece aceasta corespunde cu perioada de organogeneză şi dezvoltare embrionară, după care ţinând cont de componenta de asimilaţie a metabolismului scroafei gestante, se recomandă reducerea raţiei (2 kg nutreţ combinat) pentru următoarele două luni, asigurând circa 6600 kcal energie metabolizabilă zilnic. În ultima perioadă de gestaţie (ultimele trei săptămâni) când fetuşii au o creştere mai rapidă în greutate, este necesar să se suplimenteze din nou raţia la nivelul normal.

Alimentaţia porcilor la îngrăşatDeşi din punct de vedere tehnologic activitatea în îngrăşătorie este mai puţin pretenţioasă decât în celelalte sectoare, este necesară aplicarea cu atenţie a tehnologiilor de furajare în vederea realizării unui maximum de spor în greutate, cu un consum minim de furaje.Cantitatea şi calitatea hranei influenţează atât evoluţia procesului îngrăşării cât şi calitatea produselor obţinute. Raţia porcinelor puse la îngrăşat trebuie să aibă un grad înalt de digestibilitate, să conţină cel mult 6-7 % celuloză, necesarul de unităţi nutritive, de proteină digestibilă şi de aminoacizi indispensabili. Pentru a asigura consumul raţiei în totalitate, furajele se vor asocia în aşa fel încât să prezinte un gust plăcut.Îngrăşarea pentru carne este cea mai eficientă din punct de vedere economic şi urmăreşte valorificarea potenţialului de creştere a animalelor tinere care consumă cantitatea cea mai mică de hrană pentru 1 kg spor în greutate. Ea începe când purceii au 25-40 kg greutate vie şi ţine până ajung la 100-110 kg.Furajarea porcilor destinaţi pentru carne se face, cu un nutreţ care să asigure 15,7 % P.B. până la atingerea unei mase corporale de 60 kg şi în continuare 13,7 % P.B. până la 100 kg. Pentru porcul de carne cerinţele sunt să asigure o carcasă cu peste 56 % ţesut muscular şi un strat de grăsime sub 15 mm precum şi calităţi gustative deosebite ale cărnii.

Alimentaţia purceilor sugariÎn prima parte a vieţii, purcelul valorifică foarte bine hrana şi are un ritm de creştere accelerat, sporindu-şi masa corporală de la naştere de circa 5 ori până la vârsta de o lună şi de 10–12 ori până la vârsta de două luni.Particularitatea principală a hrănirii purceilor este aceea că furajele se administrează în prima parte a vieţii numai ca un supliment faţă de laptele matern. În prima săptămână de viaţă purcelul trebuie să primească o cantitate suficientă de colostru. Prin administrarea colostrului, pe lângă substanţele nutritive absolut indispensabile şi uşor accesibile, se face şi un transfer de gammaglobuline purtătoare de anticorpi, prin care se realizează o adevărată “vaccinare” a purcelului.Vârsta la care se face înţărcarea purceilor este de foarte mare importanţă pentru orientarea hrănirii acestora. În prezent vârsta înţărcării purceilor s-a redus foarte mult. În unităţile moderne de tip industrial, înţărcarea purceilor se face la vârsta de 3-4 săptămâni (acolo unde se asigură nutreţul combinat prestarter) sau la 5-6 săptămâni. Echipamentul enzimatic digestiv fiind adaptat în special la hrănirea cu lapte, toate nutreţurile combinate şi înlocuitorii de lapte destinaţi purceilor în prima perioadă de viaţă se bazează pe lapte praf, completat în măsură mai mare sau mai mică cu alte furaje.

Alimentaţia tineretului Purceii înţărcaţi formează o grupă aparte, a tineretului de 2–4 luni.Printr-o bună organizare a înţărcării, prin asigurarea unor condiţii optime de microclimat şi cazare, precum şi asigurarea unei nutriţii corespunzătoare cu un furaj de foarte bună calitate, pot fi diminuate consecinţele nedorite ale crizei de înţărcare.Hrănirea tineretului înţărcat de la 2–4 luni trebuie să urmărească realizarea unor sporuri mari prin dezvoltarea musculaturii şi osaturii, indiferent dacă animalele sunt crescute pentru prăsilă sau pentru îngrăşare. Întrucât în această perioadă creşterea scheletului este intensă se va acorda o atenţie deosebită asigurării necesarului de vitamine şi săruri minerale, pentru a preveni rahitismul care apare frecvent, în special la rasele performante cu viteză foarte mare de creştere.

Pentru hrănirea purceilor, în primele 5 zile de la trecerea în creşă se foloseşte aceiaşi reţetă de furaj combinat ca în maternitate (reţeta 0–1), administrat la început în exclusivitate (1-2 zile), apoi înlocuindu-se câte 25 % în fiecare zi cu furaj pentru tineret (reţeta 0–2).În practică tineretul porcin se furajează la discreţie, ţinându-se însă cont de consumul zilnic, astfel încât să nu staţioneze furajul în hrănitori mai mult de două zile, pentru a nu se altera.

În ceea ce priveşte furajarea purceilor după înţărcare, trebuie supravegheat consumul zilnic, deoarece există pericolul apariţiei unei toxiemii denumită “boala edemelor” tocmai la purceii foarte bine dezvoltaţi şi care ingeră o cantitate mare de furaje fără însă a avea tractul digestiv şi echipamentul enzimatic complet pregătit. Ca urmare a nedigerării complete şi a neutilizării totale a substanţelor nutritive apar reacţii de tip alergic cu edeme, care în funcţie de localizare se traduc prin simptome respiratorii, nervoase, etc., putând merge până la moarte. Prevenirea acestei afecţiuni se poate face prin obişnuirea cât mai timpurie a purcelului sugar cu cantităţi mici de furaj combinat şi supravegherea alimentaţiei purceilor după înţărcare.

Boxe creşe

Boxă de îngrăşare

BOXA DE FATARE

MULTUMESC PENTRU ATENTIE