80351810-FORMAREA-DEZVOLTAREA-sI-EDUCAREA-LIMBAJULUI-IN-INVĂŢĂMANTUL-PRIMAR

7/29/2019 80351810-FORMAREA-DEZVOLTAREA-sI-EDUCAREA-LIMBAJULUI-IN-INVMANTUL-PRIMAR

1/58

LUCRARE DE LICEN

ARAD, 2008UNIVERSITATEA ,,AUREL VLAICU'' ARADFACULTATEA DE sTIINE ALE EDUCAIEI sI ASISTEN SOCIAL

SPECIALIZAREA: Pedagogia nvatamntului Primar si PrescolarLUCRARE DE LICENFORMAREA, DEZVOLTAREA sI EDUCAREA LIMBAJULUI NNVMNTUL PRIMARARAD, 2008CUPRINSIntroducere..................................4CAP.I: Probleme ale curriculum-ului national.................6

1.1. Concepte cu efecte metodologice......................61.2. Principii, criterii, componente, finalitati....................81.3. Locul si rolul limbii romne n ciclul primar..................10

CAP.II: Limba si literatura romna................................................132.1. Obiective educationale..........................132.2. Continuturi lingvistice n ciclul primar.....................142.3. Metode de nvatare.............................17

CAP.III: Educarea limbajului n ciclul de achizitii fundamentale........................203.1. Stabilirea obiectivelor: cadru, specifice si operationale..............203.2. Activitati de nvatare pentru formarea, educarea si dezvoltarea

limbajului......233.3. Evaluarea - barometrul activitatii scolare pentru nvatator si elev..........31

CAP.IV: Comunicare si limbaj.........................344.1. Ce este limba? Ce este limbajul?......................34

4.2. De ce gresesc copiii n exprimare?......................404.3. Jocul didactic folosit n lectiile de limba romna .................454.4. Formarea si educarea limbajului prin lectura..................51CAP.V. Experiment didactic...........................57Concluzii.............................................................................................................................................69Anexe.....................................71Bibliografie..................................81Introducere

Statutul disciplinei, ca disciplina de granita, precum si prezenta celor doua paliere -teoretic si practic - impun exigentele dinamismului si plasticitatii. Studiul disciplinei sipropune formarea personalitatii autonome si creative, capabila de a aborda actul didacticntr-o perspectiva dinamica si flexibila, cu deschideri creative si interdisciplinare.Limba si literatu 515q162f ra romna constituie o disciplina prioritara n nvatamntulromnesc, fiind importanta ca limba materna si ca limbaj de elaborare a textelor literare,modele de exprimare nuantata si expresiva. Ea ajuta realizarea comunicarii, prinintermediul limbajului, dintre indivizi, la dezvoltarea gndirii si exprimarea ideilor.Datorita limbii, oamenii au acces la cultura scrisa a lumii, adica la stocul de texte care


2/58

nmagazineaza memoria si nvataturile pe care umanitatea le-a creat. Stapnirea corecta alimbii romne, ca limba materna, constituie, pe lnga toate argumentele de mai sus, ondatorire fata de cultura si civilizatia romneasca, fata de valorile pe care poporul romnle-a creat n existenta sa.Limba si literatu 515q162f ra romna, asa cum este ea cuprinsa n Planul de nvatamnt

al Curriculumului National, are doua aspecte: limba romna si lectura literara. Prin limbaromna se nteleg toate componentele acesteia, adica fonetica, vocabularul/lexical,gramatica (morfologia si sintaxa), ortografia, punctuatia si stilistica. Prin lectura literarase ntelege aspectul ngrijit, cultivat, al limbajului scris, asa cum apare el n texteleliterare si neliterare si n diversele stiluri de comunicare. Toate formele si strategiileutilizate la orele deLimba si literatu 515q162f ra romna au menirea de a forma elevilorcapacitati de comunicare orala si scrisa. Prin capacitati de comunicare se ntelegeformarea unor deprinderi conform carora elevii vor fi capabili sa recepteze mesajele oralesi scrise si sa le exprime pe acestea. Modelul dupa care se nvata n scoala primaraaceasta disciplina se numeste: modelul comunicativ-functional.n cadrul componentelor limbii, un loc prioritar l are formarea limbajului. Prin formarea

limbajului nteleg mbogatirea limbajului si nuantarea acestuia. Elevii vor fi constientizaticaci cu ct limbajul lor este mai bogat si mai nuantat cu att sunt mai inteligenti, mainvatati si obtin rezultate mai bune la nvatatura. Modalitatile de mbogatire avocabularului sugereaza o anumita strategie, prin care cuvintelor li se clarifica sensul, attizolat ct si n contextul lor. Totodata, un cuvnt nu are valoare dect n combinatie cualte cuvinte, adica n propozitii, fraze si texte integrate sau fragmentare. Un cuvnt poatesa dezvolte sensuri diferite n contexte diferite. Dupa sens, cuvintele pot fi sinonime,omonime, antonime, paronime si polisemantice. Toate acestea se nvata cu elevii (fara adenumi notiunile) nca din ciclul de achizitii fundamentale.Pentru elaborarea prezentei lucrari, am n vedere ipoteza ca limbajul contribuie laobtinereaunor rezultate mai bune la nvatatura. mbogatirea acestuia se realizeaza prin lectura decalitate a unor texte, sursa de noi cuvinte si de nuantare a vocabularului. Este necesar sase puna accent pe formarea de capacitati/subcapacitati la elevi, excluzndu-se tipurile decontinuturi, de teme, prin care abilitatile de dezvoltare si nuantare a limbajuluicomunicativ devin automatisme. Am tinut cont ntr-o anumita masura de conditiilescolare n care acum lucrez, de nivelul si capacitatea de comunicare a copiilor pe care iam n vedere. Am pornit de la ideea ca mbogatirea limbajului este unul din temeiurilepentru formarea unei exprimari corecte. Cu ct vocabularul este mai bogat, cu att seasimileaza mai usor deprinderile si capacitatile de comunicare prin intermediullimbajului.Se pune ntrebarea daca are institutoarea obligatia de a verifica ceea ce citesc elevii. Estenecesara lectura suplimentara ? Cine se ocupa de ndrumarea acesteia ? Sprijina lecturasuplimentara macar obiectivul-cadru care se refera la ,,dezvoltarea capacitatii dereceptare a mesajului scris'' ? Sprijina lectura suplimentara celelalte obiective- cadru,avnd n vedere corelatia acestor obiective de baza ? Sprijina lectura suplimentarambogatirea si nuantarea vocabularului ? Pentru ca nu exista nici o mentiune privindlectura suplimentara a elevilor, nici exprimata explicit n obiective si n continuturi, s-arputea concluziona ca institutoarea nu mai are atributii de ndrumare si control, aceastatrecnd, eventual, n optiunile familiei.este adevarat ca lectura suplimentara ar putea


3/58

figura n cadrul ,,disciplinelor optionale'', fiind inclusa n schema orara, sub denumirea de,,literatura pentru copii'' sau chiar ,,lectura suplimentara''. n opinia mea, lecturasuplimentara este necesara din mai multe puncte de vedere. n primul rnd, continua subforma de exercitiu citirea textelor din clasa. Apoi textele suplimentare mbogatesc ,,experienta literara'' a copiilor. Cititul cartilor devine un act de obisnuinta, cartea fiind

principalul furnizor de informatie, traire sufleteasca, experienta indirecta.Cercetarea experimentala pe care am prezentat-o n continutul lucrarii a evidentiat calectura nu numai ca contribuie la mbunatatirea performantelor elevilor, dar dezvoltaacestora si alte capacitati de gndire si odine, mbogatire si nuantare a limbajului. Acum,n conditii de acerba concurenta pentru achizitionarea de informatii prin lectura sau/siprin imagini audio-vizuale, de tip mass-media, lectura cartilor devine un act deintelectualitate. Obiceiul de a citi si de a cumpara o carte, de a ncropi o bibliotecapersonala ori de a petrece oarecare timp printre rafturile bibliotecilor ori printre paginilecartilor se formeaza din scoala. De aceea, lecturile literare si neliterare, lectura cartilor sia presei, lectura textelor pe ecranul televizoarelor sau calculatoarelor nu mai poate fi ooptiune. Nu se poate crede ca elevii citesc doar ceea ce exista n manualele scolare. De

aceea , literatura pentru copii, specifica fiecarei vrste, constituie o forma importanta derealizare a educatiei, a obiectivelor educationale din scoala. Rolul important l aredisciplina limba si literatura romna, ale carei obiective specifice, de referinta, exprimaatributii de stimulare, ncurajare si nvatare a lecturii elevilor.CAPITOLUL IPROBLEME ALE CURRICULUM-ULUI NAIONAL1.1. Concepte cu efecte metodologiceCurriculum-ul National pentru nvatamntul primarpromoveaza o viziune noua asupransusirii limbii si literaturii romne de catre elevii din clasele primare. Modelul deorganizare si desfasurare (proiectare, evaluare) a noii viziuni privind parcursul didactic nnvatarea limbii si literaturii romne este numit "comunicativ-functional". ntreguldemers face parte din "reforma curriculara", care centreaza procesul didactic peconceptual de curriculum.se ntelege prin curriculum, n sens larg, "ansamblulproceselor educative si al experientelor de nvatare prin care trece elevul pe durataparcursului sau scolar", iar n sens restrns, un "ansamblu al acelor documentescolare de tip reglator, n cadrul carora se consemneaza datele esentiale privindprocesele educative si experientele de nvatare pe care scoala le ofera elevului", dupacum mentioneazaMiron Ionescu nEducatia si dinamica ei (1998), dar si DorelUngureanu nEducatie si curriculum (1999), Constantin Cucos, nPedagogie (1998),Sorin Cristea nDictionar de pedagogie (2000), ori Ion Al. Dumitru n Educatie sinvatare (2001)Curriculum-ul National propune o serie de termeni noi, acoperind realitati schimbate sideterminnd mentalitati transformabile. Conceptele cu efecte metodologice sunturmatoarele: cicluri curriculare, arii curriculare, curriculum nucleu, obiective-cadru,obiective de referinta, standarde de performanta, schema orara, descriptori deperformanta. La acestea, nvatarea limbii si literaturii romnepresupune extinderea unorcomponente ale comunicarii spre capacitati de emitere-receptionare (orala si scrisa), dupacum urmeaza:

-receptionarea mesajului oral (ascultarea)-exprimarea orala (vorbirea)


4/58

-receptionarea scrisului (citirea)-exprimarea scrisa (scrierea).

Le vom defini pe rnd, mprumutnd semnificatia de reper a autorilor Curriculum-ului(devenit document normativ): cicluri curriculare sunt "periodizari ale scolaritatii, stabilite pe baza unor

obiective comune; CICLUL de dezvoltare (clasele II, IV) s.c.l. curriculum nucleu se exprima n obiective, continuturi si numar de ore, valabilepentru ntregul proces de nvatamnt primar. Totodata, curriculum nucleu are n vedere"realizarea standardelor de performanta, devenind norma si obligativitate, fiind referentialpentru evaluarea prin concursuri sau examene nationale". Obiective de referinta cuprind "rezultatele asteptate ale nvataturii pe parcursulunui an de studiu; ele se exprima ntr-un inventar de capacitati care este necesar sa fierealizate de catre fiecare elev promovabil". Standardele curriculare de performanta au caracter normativ, fiind echivalentepentru toti elevii ajunsi la sfrsitul unor cicluri (trepte) de scolaritate. Standardelecurriculare de performanta consemneaza nivelul mediu de asimilare a cunostintelor ("a

sti"), competentele ("a sti sa faci") si atitudinile ("a sti sa fii "), exprimate n rezultateleasteptate ale nvatarii. In principiu, standardele curriculare de performanta cuprindrepere de nivel pentru evaluari scolare la sfrsit de ciclu curricular, fiind constituite ca unsistem unitar de cerinte. Schema orara cuprinde varianta planului-cadru de nvatamnt pentru care a optatinstitutoarea sau fiecare grup de clase. Pentru ca planul de nvatamnt este flexibil,flexibilitate ntretinuta de disciplinele optionale, fixarea anuala a acestuia se constituie nschema orara a clasei respective. Sintetic, aceasta se exprima n orar, dar fiecare institutorare posibilitatea de a alege un tip diferit de organizare a procesului didactic n functie deoptiune: curriculum nucleu, curriculum aprofundat, curriculum extins. Descriptori de performanta (ca si concept) descind din nlocuirea masuriievaluarii (din notare cifrica) cu calificative. Pentru ajutorarea dascalului de a realiza oclasificare (foarte bine, bine, suficient, insuficient) ct mai exacta a fiecarui elev,rezultate scolare asteptate sunt "descrise"sub forma de "capacitati si subcapacitatiesentiale pe care elevii trebuie sa le demonstreze dupa anumite perioade de instruire".De regula, capacitatile (subcapacitatile) corespund obiectivelor (cadru si de referinta)dincurriculum.Viziunea comunicativ -functionala de nvatare a limbii si literaturii romne nnvatamntul primar are n vedere ideea ca cele patru deprinderi/capacitati (ascultarea,vorbirea, citirea, scrierea) sunt integratoare, intradisciplinare, adica n fiecare moment alnvatarii se realizeaza "din toate", fiind astfel mpartite numai din ratiuni metodologice siexplicative. Ele au n vedere asimilarea capacitatilor de comunicare biunivoca, reciprocadintre emitator si receptor, ascultator si exprimator, dintre ntelegere si exprimare.n practica, obiectivele de referinta, formulate n curriculum, se nuanteaza n fiecarelectie/sistem de lectii (sau unitate didactica) prin intermediul obiectivelor performative,operationale sau concrete,pe capitole si lectii. Acestea sunt elaborate de institutoare,utiliznd verbe de actiune ca a vedea, a auzi, a verifica n mod direct de institutor pentrufiecare elev, grup de elevi sau clasa de elevi. Ele confirma actiunea elevilor careidentifica, demonstreaza, clasifica, elaboreaza, enunta, executa, aplica caracterizeaza,creeaza. Sustinerea operatorie a obiectivelor performative (care "vizeaza operatiile


5/58

concrete direct evoluabile, prin intermediul carora se realizeaza obiectivele de referinta"-Alexandru Crisan (1998) genereaza, prin nsumare (liniara, concentrica si sferica),capacitati comunicative n conformitate cu standardele de performanta.1.2. Principii, criterii, componente, finalitati

Principiile de construire ale Curriculum-ului National, relevate de Consiliul

National pentru Curriculum au fost:A. Principii privind curriculum-ul ca ntreg :- sa reflecte idealul educational ;- sa respecte caracteristicile de vrsta ale elevului ;- sa reflecte dinamica valorilor socio-culturale specifice unei societati deschise sidemocratice ;- sa stimuleze dezvoltarea unei gndiri critice si creative ;- sa-i ajute pe elevi sa-si descopere disponibilitatile si sa le valorifice la maxim nfolosul lor si al societatii.

B. Principii privind nvatarea :- elevii nvata n stiluri si ritmuri diferite ;

- nvatarea presupune investigatii continue, efort si autodisciplina ;- nvatarea dezvolta atitudini, capacitati si contribuie la nsusirea de cunostinte ;- nvatarea trebuie sa porneasca de la aspecte relevante pentru dezvoltarea personalaa elevului si pentru insertia lui n viata sociala ;- nvatarea se produce prin studiu individual si prin activitati de grup.

C. Principii privind predarea :- predarea trebuie sa genereze si sa sustina motivatia elevilor pentru nvatarecontinua ;- educatorii trebuie sa creeze oportunitati de nvatare diverse, care sa facilitezeatingerea obiectivelor propuse ;- educatorii trebuie sa descopere si sa stimuleze aptitudinile si interesele elevilor ;- predarea nu nseamna numai transmiterea de cunostinte, ci de comportamente siatitudini;- predarea trebuie sa puna n valoare acel set de inteligente care este caracteristicfiecarui elev, care este pozitivant pentru fiecare dintre subiectii educatiei, bazndu-se peinteligentele lor multiple ;- predarea trebuie sa faciliteze transferul de informatii si de competente de la odisciplina la alta ;- predarea trebuie sa se desfasoare n contexte care leaga activitatea scolara de viatacotidiana.

D. Principii privind evaluarea :- evaluarea este o dimensiune esentiala a procesului curricular si o practica efectivala clasa ;- evaluarea trebuie sa implice folosirea unei varietati mari de metode ;- evaluarea trebuie sa fie un proces reglator care informeaza agentiieducationalidespre calitatea activitatii scolare ;- evaluarea trebuie sa-i conduca pe elevi la o autoapreciere corecta si la ombunatatire continua a performantelor ;


6/58

- evaluarea se fundamenteaza pe standardele curriculare de performanta, orientatespre ceea ce va fi elevul capabil sa faca la finalizarea parcursului sau scolar si la intrarean viata sociala.Criteriile de construire ale Curriculum-ului National au fost :- centrarea curriculum-ului pe obiective care urmaresc formarea de capacitati,

competente si atitudini ;- situarea explicita a unei paradigme didactice relevante la nivelul fiecareidiscipline ;- asigurarea unui nivel mediu de generalitate si de complexitate a obiectivelorcurriculare (obiectiv cadru si obiective de referinta) si a standardelor curriculare deperformanta ;- propunerea unor variante de activitati de nvatare centrate pe elev, care sa asigureatingerea obiectivelor si a standardelor propuse ;- selectarea unor continuturi semnificative din perspectiva stiintelor educatiei.Idealul educational al scolii romnesti consta n dezvoltarea libera, integrala siarmonioasa a individualitatii umane n vederea formarii unei personalitati autonome si

creative.Curriculum National cuprinde componentele: curriculum nucleu , curriculum diferentiat,curriculum la decizia scolii, curriculum nucleu aprofundat, curriculum extins, curriculumelaborat n scoala: optionalul la nivelul disciplinei, optionalul la nivelul ariei curriculare,optionalul la nivelul mai multor arii curriculare.Finalitatile nvatamntului primar: asigurarea educatiei elementare pentru toti copiii; formarea personalitatii copilului respectnd nivelul si ritmul sau de dezvoltare ; nzestrarea copilului cu acele cunostinte, capacitati si atitudini care sa stimulezeraportarea efectiva si creativa la mediul social si natural si sa permita continuareaeducatiei.

1.3. Locul si rolul limbii romne n ciclul primarCurriculum-ul de limba si literatura romna reprezinta o componenta fundamentala aprocesului de nvatare oferit elevilor n contextul scolaritatii obligatorii.Obiectivul central al studierii limbii si literaturii romne n nvatamntul primar lconstituie dezvoltarea competentelor elementare de comunicare orala si scrisa alecopiilor, precum si familiarizarea acestora cu texte literare si nonliterare semnificative dinpunct de vedere al vrstei cuprinse ntre 6/7-10/11 ani.Comunicarea este un domeniu complex, care nglobeaza procesele de receptare amesajului oral si a celui scris (citirea/lectura), precum si cel de exprimare orala, respectivde exprimare scrisa.O alta caracteristica a curriculum-ului de limba romna o constituie definirea domeniilordisciplinei exclusiv n termeni de capacitati: receptarea mesajului oral, receptareamesajului scris, exprimarea orala si cea scrisa.Specificul curriculum-ului actual de limba romna consta n:- centrarea obiectivelor pe formarea de capacitati proprii folosirii limbii n contexteconcrete de comunicare;- structurarea programei pe baza unor obiective cadru si de referinta sintetice, nmasura sa surprinda ceea ce este esential n activitatea de nvatare;


7/58

- orientarea continuturilor spre ncurajarea creativitatii nvatatorului, acordndu-i-seacestuia libertate de alegere;- conectarea la realitatile comunicarii cotidiene propriu-zise; de aceea, se pune unaccent deosebit pe nvatarea procedurala, adica se urmareste structurarea unor strategiiproprii de rezolvare de probleme, de explorare si de investigare caracteristice activitatii

de comunicare.Un element de noutate l constituie manualele alternative, cu rol auxiliar. Astfel,continutul lor nu este neaparat obligatoriu, lasndu-se dascalilor si elevilor libertatea de aalege ceea ce anume vor sa studieze. Toate au ca baza o programa scolara comuna,eficienta lor urmnd a fi apreciata.

Prin studiul organizat al limbii romne n scoala primara, elevii vor constientizaactul comunicarii, vor afla nca din clasa I ca vorbirea corecta are la baza anumite reguluipe care ei le pot ntelege si aplica fara dificultate, construind comunicari (propozitii) carese despart n cuvinte, silabe, sunete. Familiarizarea elevilor cu unele elemente deconstructie a comunicarii n clasele primare constituie suportul fundamentarii stiintifice aformarii capacitatii de exprimare corecta orala si scrisa.

Studiul elementelor de gramatica, incluznd si cele de fonetica si de vocabular,are ca scop fundamental cultivarea limbajului elevilor, ntelegnd prin limbaj procesul deexprimare a ideilor si sentimentelor prin mijlocirea limbii.

n prima etapa, elevii opereaza cu notiunile de limba, n cele mai multe cazuri,fara sa le si numeasca si fara sa le defineasca (asa se ntmpla n clasele I si a II-a). nclasele a III-a si a IV-a elevii si nsusesc n mod stiintific notiuni de limba prin reguli sidefinitii. n acest scop se face apel si la ,,experienta lingvistica'' dobndita n etapa oral-practica, pe baza careia elevii nvata unele reguli si definitii gramaticale.

Ca disciplina scolara n nvatamntul primar, limba romna ndeplineste maimulte functii:- functia instrumentala - realizata prin toate compartimentele limbii romne: citire,scriere, lectura,comunicare;- functia informationala - realizata n mod esential prin citirea informatiilor dinmanualele scolare de la orice disciplina sau prin orice tip de lectura;- functia informativ-educativa - realizata prin exersarea actului de lectura decomunicare.Curriculum-ul de limba si literatura romna reprezinta o componenta fundamentala aprocesului de nvatare oferit elevilor n contextul scolaritatii obligatorii.Importanta studierii limbii romne n scoala deriva din urmatoarele aspecte:- limba romna este expresia cea mai cuprinzatoare a fiintei nationale poporuluiromn;- limba romna este limba oficiala a statului national romn;- limba romna, avnd acest statut oficial, asigura dobndirea cunostintelor din sferatuturor celorlalte discipline de nvatamnt;- procesul studierii limbii romne n scoala este parte integrata a actiunii dedezvoltare a gndirii, dat fiind faptul ca ideile se prefigureaza si persista n mintea omuluipe baza cuvintelor, a propozitiilor, a frazelor;- limba romna contribuie la cultivarea disponibilitatii de a colabora cu semenii, de antretine relatii interumane eficiente pe diverse planuri de activitate, imperativ categorical dezvoltarii vietii moderne;


8/58

- limba romna contribuie la cultivarea sensibilitatii elevilor, la nuantarea exprimariiorale si scrise.CAPITOLUL AL II-LEALIMBA sI LITERATURA ROMNPrimul si principalul document normativ, deci obligatoriu de realizat, estePlanul-cadru

de nvatamnt. El cuprinde disciplinele de studiu, numarul minim si maximde oresaptamnale de studiu si anuale. Spre deosebire de anii anteriori, actualul plan-cadru estestructurat pe arii curriculare. Ariile curriculare corespund unei "viziuni multi- si/sauinterdisciplinare asupra obiectelor de studiu",1[1] dispunnd de cteva dimensiuni denoutate:

-planul-cadru propune o oferta de nvatare flexibila (numar diferit sioptional de ore, discipline optionale);

-creste responsabilitatea instituoarei n proiectarea si monitorizareaactului de nvatare;

-propune/da posibilitatea factorilor educationali (institutia scolara, colectivdidactic, parinti, chiar comunitatea civica) de a adopta nvatarea la realitati cotidiene,

locale, specifice.Se afla aici chiar o forma de oferta a nvatarii pentru trasee individuale si pentrugrupe de nvatare de diferite marimi ori nivele valorice.

Planul-cadru cuprinde sapte arii curriculare, prima fiindLimba si comunicare.Disciplinele obligatorii ale acestui sector curricular sunt: limba si literatura romna silimba moderna. Secventa mai cuprinde "optionale", la care institutoarea, elevii si parintiipot renunta sau si le pot asuma. Se poate opta pentru o limba moderna (clasele I-II),literatura pentru copii, teatru de papusi, dramatizare s.a.2.1. Obiective educationale

Pentru limba si literatura romna, obiectivul fundamental consta n "dezvoltareacompetentelor elementare de comunicare orala si scrisa ale copiilor, precum siasigurarea familiarizarii acestora cu texte literare si nonliterare, semnificative dinpunctul de vedere al vrstei cuprinse ntre 6/7-10/11 ani".2[2] n esenta, se va urmari ca,prin disciplina limba si literatu 515q162f ra romna, sa se asigure elevilor "o culturacomunicationala si literara de baza", capabila sa-i asigure capacitatea de interactiune cusemenii si sa dispuna de sensibilitate vis-a-vis de frumos. n virtutea acestei intentii,Curriculum-ul National nu mai defineste disciplinele (citire, lectura, scriere, comunicare),ci defineste capacitatile. Aceste capacitatii (receptionare, emitere) deriva din obiectivele-cadru, generale, esentiale si obligatorii. Ele sunt: dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral, adica ascultare; dezvoltarea capacitatii de exprimare orala; dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris, adica citire, lecturarea textelorliterare sau nonliterare; dezvoltarea capacitatii de exprimare a mesajului scris, scriere elaborata, compunere;Toate aceste functii se realizeaza, n mod fundamental si special, prin intermediul lectiei,vazuta ca: "o unitate logica, didactica si psihologica", ca "un program didactic"3[3]coerent, structurat,. n ciclul de achizitii fundamentele, aceste competente au un specific

123


9/58

metodologic, desprins din atributia institutoarei de a-i nvata pe elevi instrumenteleoricarei activitati intelectuale sau practice. ntreaga activitate didactica la limba siliteratura romna se structureaza n jurul formarii acestor achizitii fundamentale si, deaceea, are un anumit specific metodologic.Asimilarea capacitatilor de comunicare si de formare/activizare/nuantare a vocabularului

sprijina activitatea de nvatare a celorlalte discipline didactice, asa cum mbogatireavocabularului asigura o paleta mai larga de cuvinte, un limbaj mai bogat. n consecinta,fiecare fapt de vorbire contribuie la formarea unor capacitati de comunicare, care sementin printr-o activitate permanenta de primenire a lexicului si de transferare acuvintelor dintr-un registru verbal n altul. Structurile lingvistice formate si utilizate daunota de originalitate a vorbitorului, iar copiii cu ct au un limbaj mai elevat si nuantat dauimpresia unei note de intelectualitate si de gndire flexibila.2.2. Continuturi lingvistice n ciclul primar

Dam mai jos o schema privind continuturile pe care le vor dobndi elevii n decursulnvatarii organizate n scoala a limbii:

A. FONETICA1.Fonem (cea mai mica unitate fonetica, din care se alcatuieste forma cuvintelor). Ex: t,a, b, l, a;2. Litera (semnul grafic cu care se noteaza, n general, un fonem)

Sistemul fonologic al limbiia) vocalele: a,e,i,o,u,a,,;

b) consoanele: b,c,d,f,g,h,j,k,l,m,n,p,r,s,s,t,t,v,w,x,y,z;Aspecte particulare

a) diftongi, triftongi, hiat;b) grupuri de litere si pronuntarea lor:ce, ci ge, gi, che, chi, ghe, ghi, k, x;c) accentul si intonatia.B. LEXICUL

1. Componenta:a) fondul principal de cuvinte;b) masa vocabularului:

- neologisme;- regionalisme;- arhaisme;- limbaj stiintific;- limbaj tehnic;- limbaj argotic;

- limbaj de jargon.2.mbogatirea vocabularului:

- derivarea cu sufixe;- derivarea cu prefixe;- compunerea prin alaturare;- compunerea prin juxtapunere;- compunerea prin abreviere;- schimbarea valorii gramaticale.


10/58

3. Sensul cuvintelor:- de baza;- secundar;- figurat.

C. GRAMATICA1. Morfologia (parti de vorbire):- substantivul (felul, genul, numarul);- adjectivul (felul, acordul cu substantivul);- numeralul (felul);- pronumele (personal, de politete);- verbul (felul, timpul);- adverbul;- articolul;- prepozitia;- conjunctia;

- interjectia.2. Sintaxa (parti de propozitie)- predicatul;- subiectul;- atributul;- complementul.

D.STILISTICA1. stilul cotidian (limbajul comun);2. stilul literar (beletristic);3. stilul functional (utilitar);4. stilul administrativ;5. stilul stiintific;6. stilul publicistic.

Obiectivele educationale au menirea de a stabili, la nivelul copiilor, deprinderi,capacitati automatizate astfel nct nvatarea limbii si literaturii romne sa aiba uncaracter comunicativ-functional4[4]. Dobndirea capacitatii de vorbire corecta si coerentase realizeaza prin nvatarea regulilor de functionare a limbii. De asemenea, nconformitate cu cerinteleProgramei de limba si literatura romna pentru nvatamntulprimar, nvatarea are n vedere formarea capacitatii de comunicare n procesul de vorbireefectiva, excluznd aspectele teoretice de dragul teoriei. Nimic nu este necesar sa ncarcememoria elevilor, daca nu i este de folos n activitatea de comunicare corecta prinlimbaj. Este una din noutatile prioritare ale Curriculum-ului National de nvatare acomunicarii prin intermediul limbii romne si de promovare a modelului utilitar,functional.2.3. Metode de nvatareCuvntul metoda are ca origine grecescul methodos (metha-catre, odos-cale)nsemnnd ,,cale de urmat'' pentru gasirea adevarului.

Metoda de nvatamnt reprezinta o modalitate de actiune, un instrument cuajutorul caruia elevii, sub ndrumarea institutorului sau n mod independent si nsusesc si

4


11/58

aprofundeaza cunostinte, si formeaza si dezvolta priceperi si deprinderi intelectuale sipractice, aptitudini, atitudini.

Metodologia didactica cuprinde ansamblul metodelor si procedeelor didacticeutilizate n procesul de nvatamnt.

Pentru formarea si dezvoltarea capacitatilor de citire/lectura, scriere, vorbire si

ascultare, se impune utilizarea unei metodologii didactice. Metodologia didactica serefera ,,la un sistem de tehnici, metode si procedee didactice de optimizare a activitatiide predare, nvatare si evaluare''. Principalul element al conceptului, de la care si derivaeste metoda de nvatamnt. n didactica moderna, se apreciaza ca,,metodele suntinstrumente cu ajutorul carora elevii, sub ndrumarea institutoarei sau n modindependent progreseaza n actiunea de cunoastere si de formare a priceperilor sideprinderilor intelectuale si practic''(M. Ionescu).Taxonomia metodelor didactice metode de comunicare orala:- expozitive: expunerea, povestirea, descrierea, explicatia, prelegerea, prelegereainteractiva, cursul;

- conversative: conversatia, discutia, dezbaterea, colocviul, Phillips 66,brainstorming. metode de comunicare scrisa: lectura explicativa, munca cu manualul sau cartea; metode de autocomunicare: reflectia personala, introspectia, jurnalul; metode de cercetare a realitatii: observatia, experimentul, descoperirea, munca ngrup, demonstratia, modelarea; metode de actiune: exercitiul, algoritmizarea, lucrari practice, studiu de caz,proiectul, portofoliul, simularea, modelarea, jocuri; metode asistate: IAC (M. Ionescu, 2003)Sistemul metodelor de predare-nvatare de comunicare: descrierea, explicatia,prelegerea, instructajul,conversatia,discutiacolectiva, problematizarea, lectura explicativa, mass-media, reflectia;* de explorare: observatia, experimentul, studiul de caz, anchete, demonstratia,modelarea; de actiune: exercitiul, lucrari practice, aplicatia teoretica, proiecte, jocuri; de rationalizare: algoritmul, instruirea programata, instruirea asistata de calculator.Exista o clasificare a metodelor de nvatamnt, dupa cum urmeaza:Metode de transmitere si nsusire a cunostintelor:- metode de comunicare orala- expozitiva: expunerea, expunerea cu oponent,povestirea, descrierea, explicatia, informarea, prelegerea scolara, prelegerea-dezbatere,conferinta-dezbatere, cursul magistral;- metode de comunicare orala conversativa: conversatia, discutia, dezbaterea, asaltulde idei, colocviul;- metoda problematizarii;- metode de comunicare scrisa: lectura explicativa, lectura dirijata, activitatea cumanualul;- metode de comunicare la nivelul limbajului intern: reflectia personala, introspectia.Metode de cercetare a realitatii:- metode de cercetare directa a realitatii: observatia sistematica si independenta,experimentul, abordarea euristica, nvatarea prin descoperire;


12/58

- metode de cercetare indirecta: abordare euristica, nvatarea prin descoperire ( nplan mintal), demonstratia, modelarea.Metode bazate pe actiunea practica:- metode de actiune reala: exercitiul, rezolvarile de probleme, algoritmizarea,lucrarile practice, studiul de caz, proiectul/tema de cercetare;

- metode de actiune simulata: jocuri didactice, jocuri de simulare, jocuri de roluri.Instruirea si autoinstruirea asistate de calculatorO buna parte din aceste metode, se pot utiliza n nvatamntul primar pentru nvatareadiferitelor componente ale Limbii si literaturii romne. Astfel pentru nvatarea sidezvoltarea vorbirii se utilizeaza metodele de comunicare, jocurile didactice, pentrunvatarea scrierii se utilizeaza exercitiul, pentru exersarea lecturii-citirii se folosestemetoda lecturii explicative. Pentru formarea si dezvoltarea oricarei capacitati se poate sise recomanda utilizarea unui complex de metode si procedee; unele metode, cum este silecturaexplicativa, au nevoie de sprijinul altora pentru a avea eficienta scontata. Totusi, sepoate aprecia ca metoda lecturii/citirii explicative este o metoda specifica nvatarii siexersarii citirii, adica este o metoda specifica disciplinei Limba si literatura romna.

CAPITOLUL AL III-LEAEDUCAREA LIMBAJULUI N CICLUL DE ACHIZIII FUNDAMENTALE3.1.Stabilirea obiectivelor: cadru, specifice, operationale

Unul din cele mai dificile elemente ale proiectarii didactice consta noperationalizarea obiectivelor pedagogice. Autorii Curriculum-ului National au n vederecel putin trei nivele de obiective:- obiective cadru (stabilite prin standarde de performanta pentru ciclul de achizitiifundamentale);- obiective de referinta (stabilite si nominalizate pentru un an scolar);- obiective performative sau operationale (pe care institutoarea le stabileste pentrufiecare activitate zilnicaObiectivele sunt corelate, astfel ca cele concrete, viznd comportamente observabilesi masurabile nsumate, genereaza realizarea obiectivelor referentiale si apoi a celorgenerale. Curriculumul National da posibilitate institutoarei de a-si stabili obiectivelezilnice, punndu-l n situatia de a-si asuma independenta si responsabilitatea realizariiacestora, adica de a le operationaliza. Operationalizarea obiectivelorpedagogice ,,semnifica transpunerea, respectiv derivarea scopurilor procesului didacticn obiective specifice si a acestora n obiective concrete, prin precizarea unorcompartimente cognitive sau / si psihomotorii direct observabile si masurabile"5[5]. Iata,prin urmare,ca, daca vechile programe analitice erau concepute pe baza stabilirii inclusiv(si mai ales) a obiectivelor operationale, noul curriculum pune institutoarea n situatiacreativa. El trebuie sa defineasca ceea ce asteapta de la elevi, rezultatele asteptarii ntermeni specifici. Obiectivele operationale ar fi acele obiective definite n mod concret,care vizeaza comportamente observabile si masurabile , care permit realizarea eficienta astategiilor instruirii n raport cu imaginea clara si concreta a ceea ce va trebui sa obtinaelevul ca performanta si, deci, ceea ce va fi evaluat, pe baza unor criterii precise.

Trebuie avut n vedere ca ,,obiectivele operationale. sa fie n concordantacu obiectivele de generalitate medie si sa acopere ntreaga arie de capacitati care pot fidezvoltate pe calea educatiei cu ajutorul continuturilor esentiale ale disciplinei". O

5


13/58

dificultate pentru institutoare este alimentata de modul de formulare a obiectivelor.Acestea se centreaza pe activitatile de nvatare ale elevilor viznd ,,procese, actiuni, acte,operatii observabile scontate, immediate, n cadrul diferitelor secvente si situatii depredare-nvatare"6[6]. n general, se aleg verbele care indica comportamente de nvatarecum ar fi: sa identifice, sa distinga, sa defineasca,sa recunoasca, sa exprime, sa citeasca,

sa scrie, sa schimbe, sa rearanjeje, sa completeze, sa utilizeze, sa clarifice, sa analizeze,sa povesteasca, sa modifice, sa combine, sa selecteze, sa motiveze etc. Totodata, nformularea obiectivelor educationale, institutoarea va cuprinde cerinta urmarita, conditiilede realizare si performanta asteptata.

Pentru aria curriculara limba si comunicare, obiectivele-cadru sunt stabilite pe baza -cred- teoriei comunicarii n general. Se are n vedere formarea capacitatii de receptare amesajelor si formarea capacitatii de emitere a mesajelor. Mesajele verbale pot fi orale sauscrise. n felul acesta, obiectivele cadru stabilesc capacitati de receptare a mesajului oral,adica de ascultare, capacitati de exprimare a mesajului oral, adica de vorbire, educarealimbajului, capacitati de receptare a mesajului scris, adica citirea unui text tiparit saulectura unui text manuscris, n fine se stabilesc capacitati de exprimare a mesajului scris,

adica de scriere. Toate i se subordoneaza uneia din cele 8 ,,iesiri" ale elevului dinnvatamntul obligatoriu:se asteapta ca elevul sa comunice eficient n situatii reale .Acest fapt confirma necesitatea ca fiecare elev sa achizitioneze, sub ndrumareainstitutoarei, abilitati de comunicare operativ- functionale, fiind capabil sa participle la oconversatie, la o situatie de comunicare reala, din activitatea sociala, din cadrul relatiilorinterumane.

La nivelul lor, obiectivele de referinta se coreleaza capacitatilor asteptate sa leasimileze elevii. Astfel, din ,,receptarea mesajului oral" se desprind obiectivele dereferinta, dupa cum urmeaza:

clasa I: -sa nteleaga semnificatia mesajului oral;- sa intuiasca corectitudinea gramaticala a unor propozitii ascultate;- sa distinga cuvinte si sensul lor ntr-o propozitie data;- sa distinga sunete si silabe dintr-un cuvnt;- sa-si concentreze atentia asupra unor mesaje formulate de

persoane diferite.clasa a II- a -sa desprinda informatii de detaliu dintr-un mesaj

ascultat;- sa intuiasca structura gramaticala corecta sau incorecta dintr-un

enunt oral;- sa sesizeze cuvinte necunoscute dintr-un context dat;- sa semnaleze prin replici adecvate ntelegerea mesajului

interlocutorului;- sa manifeste interes fata de mesajul partenerului7[7].

Se poate observa ca, din aceste obiective referentiale, nu se pot extrageobiective operationale, dect prin particularizare, desi unele au o formulare aproapeidentica.

De pilda:- sa desparta n silabe cuvintele.

67


14/58

- sa rosteasca o propozitie, de cel putin doua cuvinte, corecta grammatical- sa raspunda la ntrebari.etc.,,Exprimarea mesajului oral" tine n mare masura de dezvoltarea vorbirii si educarealimbajului. Se stabilesc urmatoarele obiective de referinta valabile pentru clasa I si a II-a:

- clasa I:- sa formuleze clar si correct enunturi verbale potrivite unor situatii date;- sa integreze cuvintele noi n enunturi- sa manifeste initiativa si interes pentru a comunica cu ceilalti;- clasa a II-a:- sa mbine enunturi ntr-un mesaj propriu;- sa pronunte clar si corect enunturi;- sa redea prin cuvinte proprii, cu sprijin,un paragraf / fragment dintr-un text citit;- sa-si adapteze vorbirea n functie de partenerul de dialog;- sa manifeste o atitudine degajata n comunicarea orala cu persoane cunoscute.n aceste cazuri, obiectivele de referinta se pot operationaliza n termen de

comportament observabil si masurabil. Mai mult, o buna parte din obiectivele enuntatemai sus sunt formulate ca si obiective operationale.n vederea formarii capacitatii de receptare a mesajului scris, adica a

ntelegerii acestuia, a decodarii prin citire, elevii ar trebui sa-si nsuseasca urmatoareleobiective de referinta, n functie de:

- clasa I: -sa identifice litere, grupuri de litere, silabe, cuvinte sienunturi n textul tiparit si n textul scris de mna;

- sa sesizeze legatura dintre enunturi si imaginile care le nsotesc;- sa desprinda semnificatia globala a unui text citit;- sa citeasca n ritm propriu, corect un text cunoscut;- sa manifeste curiozitate pentru lectura8[8].

- clasa a II-a: -sa identifice elemente de baza ale organizarii textului n

pagina; - sa desprinda informatii esentiale dintr-un text citit;

- sa citeasca fluent, corect si expresiv un text cunoscut de mica ntindere;- sa citeasca n ritm propriu un text nou de mica ntindere;- sa manifeste interes pentru lectura9[9].Obiectivul educational de formare si dezvoltare a capacitatii (si

deprinderilor) de exprimare scrisa este defalcat n urmatoarele obiective referentiale:-clasa I: -sa scrie corect litere, silabe, cuvinte;- sa scrie corect,lizibil si ngrijit propozitii scurte- sa utilizeze conventii ale limbajului scris (punctual, semnul ntrebarii,

scrierea cu majuscula);- sa manifeste interes pentru exprimarea scrisa.

- clasa a II-a:- sa scrie corect litere, silabe, cuvinte, enunturi;- sa redacteze texte scurte pe baza unui suport vizual si a unui sir de

ntrebari;- sa utilizeze sensul cuvintelor noi n enunturi proprii;

89


15/58

- sa scrie corect, lizibil si ngrijit texte;- sa utilizeze conventii ale limbajului scris (semnul de exclamare, linia

de dialog, virgula, doua puncte);- sa manifeste interes pentru redactarea corecta si ngrijita a textului.

Lecturnd astfel obiectivele, asezate sub forma unei vizualizari n

completare, se poate observa organizarea acestora n structura concentrica. n esenta, lasfrsitul ciclului de achizitii fundamentale, elevii promovabili dispun de elementele debaza pentru nvatarea corecta a limbii romne. Ei vor fi capabili sa asculte cu respect sintelegere un partener de dialog, sa participe active la un dialog prin a pune si a raspundela ntrebari, sa citeasca corect, cursiv si constient un text de pna la 100 de cuvinte, nritm propriu, precum si sa scrie corect, lizibil si ngrijit un text cunoscut. Sunt createpremisele pentru ,,dezvoltarea" capacitatilor, deprinderilor si atitudinilor de limba siliteratura romna. Fiecare institutoare este coautoare la elaborareadocumentelor scolare, la operationalizarea procesului didactic, n functie de aspecteleparticulare ale propriei activitati. Dificultatile ntmpinate tin de formularea coerenta aobiectivelor privind educarea limbajului si corelarea acestora cu sistemul de comunicare

prin verbalizare.3. 2. Activitati de nvatare pentru formarea, educarea si dezvoltarealimbajului

Curriculumul National sugereaza cteva exemple de activitati de nvatare,recomandnd tipuri de exercitii. Urmeaza ca institutoarea sa particularizeze n exempleaccesibile pentru elevii din ciclul de achizitii fundamentale, adica din clasa I si clasa a II-a, avnd n vedere si forme de continuitate n urmatorul ciclu de dezvoltare.

Astfel la clasa I, se recomanda numeroase activitati de nvatare (care vor firealizate cu ajutorul unor continuturi, sugerate). Ele sunt, n general, exercitii deselectare, corectare, delimitare, identificare, construire, determinare, transformare,corectare etc.

Sugeram anumite feluri de exercitii cu exemple concrete, pe careinstitutoarea le poate mbunatati sau adapta, la specificul clasei.1. Pronuntarea alfabetului.

Se cere copiilor sa priveasca plansele cu toate literele alfabetului.,,Vreau sapronuntati corect sunetele indicate de mine". Se va indica, pe sarite diferite litere, iarelevii le vor pronunta corect. Exercitiul capata complexitate prin a cere sa se gaseasca uncuvnt care sa nceapa cu litera respectiva. Exemplu: a - avion; s -soarece; z -zboretc.n continuare, elevii vor fi solicitati sa scrie cuvntul ales la tabla si n caietele speciale.Exercitiul devine si mai instructiv daca se solicita elevilor sa includa cuvntul obtinutntr-o comunicare cu nteles, adica printr-o propozitie. Aceasta poate fi scrisa pe tabla,dar poate fi complicata, prin schimbarea unor cuvinte, a formei unui cuvnt sau aintonatiei (pentru intuirea semnelor de punctuatie).2. nvatarea observarii.

Se prezinta copiilor doua-trei imagini narative (sugereaza o activitate), cum ar fi: ,,uncopil citind", ,,tata sofeaza", ,,catelul latra" etc. Se solicita scrierea , necorelata, a 3-4cuvinte n legatura cu fiecare imagine. De pilda: copil, fotoliu, carte; volan, parbriz,ochelari; curte, catel, lant. Se cere apoi alcatuirea unei propozitii cu cel putin trei cuvintedespre fiecare desen, pe care elevii o vor scrie pe caiete.3. Locul literei.


16/58

Pe o fisa se scriu zece cuvinte. Se cere elevilor sa arate locul unei anumite litere nfiecare cuvnt, precum si numarul de litere din cuvintele alese. Exemplu:

parc cte litere - 4- locul literei ,,p" - 1 -pasare ____ ____mparat ____ ____

peste ____ ____crap ____ ____copil ____ ____pom ____ ____Exercitiul poate avea instructiuni sub forma de test, de alegere a

raspunsului corect, din mai multe variante indicate.la nceput ___

Litera ,,p" n ,,parc" este la mijloc ___la sfrsit ___

4.Locul silabelor.Se efectueaza exercitii de recunoastere, de completare si de ordonare:

a) Indicati numarul silabelor din cuvintele:limba ___literatura ___scoica ___carte ___institutoare ___

b) Ordonati silabele de mai jos, astfel nct sa obtineti un cuvnt cunteles:

tri-, lec-, e-, - an, ci- ____________________n-, toa-, ta-, va-, re ____________________dar, a-, ce-, be- ____________________

c)Completati spatiile goale cu silabele corespunzatoare:Ma - - a - na; _____________________n - tre - - re; _____________________sa - na - toa - ; ______________________i - ma - - na - - va. _____________________

n general, exercitiile de silabisire descind din logica etimologiei fonetice a limbiiromne. Eforturile de silabisire pot fi diminuate si chiar evitate n vederea nvatariiglobalizate a cuvintelor.5. Ordonarea cuvintelor.

Se stabilesc, pe jetoane sau fise, mai multe cuvinte, care asezate de catre elevi nanumita ordine, se constituie n propozitii:

Ionel, Lupu, n curte, se joaca________________________scolii, elevii, alearga, n curte________________________

6. Cuvinte adaugate. Institutoarea propune copiilor mai multe propozitiialcatuite din doua cuvinte, iar elevii vor adauga alte cuvinte astfel ca propozitia noua saaiba trei sau patru cuvinte. Elevii vor recunoaste locul n care au nserat un cuvnt nou.

De exemplu: Propozitia initiala: Ileana deseneaza.


17/58

Propozitiile construite de elevi:a) Acum, Ileana deseneaza.b) Ileana deseneaza cinele.c) Ileana nu mai deseneaza.

7.Alcatuiti propozitii.

Se solicita copiilor sa alcatuiasca propozitii, cu cerinte diferentiate:a) din cte doua cuvinte, despre: carte, elevii, calculatorul, Mariana, MihaiEminescu;

b) din 3-4 cuvinte despre: institutoare, curte, animale, carti, oameni;c) din cuvinte care denumesc fiinte sau / si lucruri:

I). Cuvinte care denumesc fiinte:rndunica______________________________________________scolar__________________________________________________catel___________________________________________________

II). Cuvinte care denumesc lucruri:stilou____________________________________________________

televizor__________________________________________________telefon___________________________________________________8. Exercitiul propune elevilor doua sarcini:

- obtinerea unor noi cuvinte prin modificarea unui sunet;- alcatuirea unei propozitii cu un cuvnt nou.

var car ___________________________________________parc ____ ____________________________________________vase ____ ____________________________________________ceapa ____ ____________________________________________Exercitiul de stimulare a creativitatii n activitatea de nvatare poate lua

forme mai complicate, cum ar fi sarcina de a alcatui propozitii cu ajutorul cuvintelorobisnuite, pornind de la litera sau litere commune:

sa aspa

na at fa

cada p ot ta ce

le ic repac us toar

9. Atribuiti nsusiri.Se provoaca un joc de rol, n care un grup din elevii clasei sunt numiti sa fie mama, tata,

fratele si surioara. Fiecare va scrie pe un biletel cel putin trei nsusiri pentru fiecare. Apoise vor aseza la masa si-si vor face ,,complimente" reciproce.


18/58

10.Povestiri imaginate sau reale.Institutoarea va organiza un fel de sezatoare narativa, n care elevii vor povesti nmaximum cinci minute o ntmplare reala, n care el sau altcineva a fost participant saunarator, iar n lipsa acesteia va putea nara o ntmplare literara, cunoscuta din lecturi. Unjuriu, alcatuit din trei elevi, va stabili ierarhia primelor trei ,,naratori".

11.ntrebari si raspunsuri.Sub forma ,,jocului de rol social" grupuri de 2-5 elevi vor fi pusi n diferite situatii (latelefon, pe strada, la magazin, pe patinoar, la calculator, la muzeu etc.) de a pune ntrebarisi a raspunde la acestea. Se va avea n vedere ca enunturile sa fie proprii, precum sicorecte din punct de vedere grammatical.12.Cititi mesajele.Pentru a forma capacitati de citire corecta, fluenta, n ritm propriu, pe niste biletele, tipjeton, se va scrie - sau lipi prin decupaje - fragmente din texte cunoscute. Acestea vor fipuse ntr-un plic, iar elevii vor extrage biletelul pe care-l va citi n fata clasei. Se poate caun juriu sa acorde note sau calificative. Activitatea de nvatare se poate complica princerinte suplimentare ca:

- citirea unor cuvinte pe silabe;- nlocuirea unui cuvnt cu opusul sau;- schimbarea intonatiei;- modificarea ordinii unor cuvinte;- citirea fragmentului si alegerea ilustratiei care coincide cu ideea acestuia;- memorizarea unor versuri (n plicuri s-au pus texte lirice).

13.Punctuatia potrivita.n clasa I, se nvata doar doua semne de punctuatie: punctual si semnul ntrebarii. Se vapregati un text adecvat astfel ca sa cuprinda numai aceste semne. Ele vor fi omise, iarelevii le vor aseza, conform modelului:

Ileana citeste ___ Mama intra n casa ___- Ce faci ___ Ileana ___- Citesc ___

- Tata a sosit ___- Nu ___

14. Transcriere selectiva.Se va solicita elevilor sa transcrie textul pe care l-au extras dintr-un saculet pregatit denvatatoare. Se poate solicita copiilor sa adauge nca doua-trei propozitii n plus care saaiba legatura cu continutul textului transcris.15.Exercitii de dictare.Respectndu-se metodica organizarii si desfasurarii unei dictari, institutoarea va alegetexte potrivite cu specificul de vrsta a elevilor din clasa I. Va efectua exercitii dedezvoltare a muschilor minii, elevii vor fi nvatati sa ncadreze corect textul n pagina, sascrie corect, lizibil si cu respectarea semnelor de ortografie si punctuatie (punct, semnulntrebarii), scrierea semnelor de ortografie si punctuatie (punct, semnul ntrebarii, scriereacu litera mare, scrierea ortogramelor etc.).

Spre exemplu: ,,Gina, Gheorghe si Tache fac gimnastica. Gelu le arata un exercitiu nou.- Cine vrea sa-l execute primul? ntreaba Gelu"


19/58

Activitatile de nvatare propuse sunt variante desprinse din sugestiileCurriculum-ului National. Ele vor fi nuantate si adaptate n functie de continuturilenvatarii, sugerate si ele, n curriculum. Se adauga alte contexte de realizare a procesuluiscrierii si a constructiei comunicarii. Toate acestea le-am utilizat n clasa, constatnd caelevii participa cu multa placere la organizarea si desfasurarea lor. n acelasi timp, am

constatat ca ele au contribuit la dezvoltarea limbajului, la formarea si dezvoltarea unorstructuri corecte de comunicare verbala.Pentru clasa a II-a, activitatile de nvatare dezvolta si integreaza pe cele efectuate n

prima clasa a ciclului de achizitii fundamentale. Apar o serie de probleme noi, dupa cumurmeaza:

- realizarea acordului gramatical (S si P, subs. si adj.);- determinarea sensului unor cuvinte noi;- nvatarea conversatiei de grup;- construirea unor texte scurte dupa un sir de ilustratii;- reglarea intonatiei si a unei anumite viteze de vorbire;- recitarea versurilor;

- povestirea unor ntmplari, cu respectarea logicii narative;- initierea si mentinerea unui dialog;- recunoasterea personajelor dintr-un text narativ;- citirea unui text la prima vedere;- lecturarea unor texte din literatura pentru copii;- redactarea scrisa a unor texte, pe baza ilustratiilor;- elaborarea de bilete si scrisori;- integrarea n enunturi proprii a cuvintelor necunoscute;- despartirea cuvintelor la capat de rnd;- scrierea caligrafica a textului;- familiarizarea cu notiunile: asezarea textului n pagina, factorii perturbatori

ai comunicarii, intonarea propozitiilor, alineatul, diftongi, triftongi, semnul exclamarii,linia de dialog, doua puncte, virgula, compuneri, lucrare de control, cuvinte cu sens opus,cuvinte cu sens asemanator, vocala,consoana, scriere imaginativa (compunere), text liric.

n acelasi timp, asimilarea unorelemente ale limbajului, care-i regleazautilizarea, devine necesara si capata un caracter aplicativ. n clasa a II-a, importanta estedezvoltarea vocabularului elevilor, prin nvatarea sensului unor cuvinte noi, introducereaacestora n contexte inventate si variate, utilizarea cuvintelor cu sensuri opuse, cu sensuriidentice ori cu sensuri apropiate.

Pentru clasa a II-a, n care se fixeaza, se consolideaza abilitatile de citit-scris- ca forme de achizitii fundamentale- se pot organiza felurite activitati de nvatare,unele sugerate de programa scolara, altele propuse de institutoare. Aceasta are ladispozitie numeroase transmanuale sau culegeri de exercitii.

Institutoarea poate alege sau crea diferite forme de exercitii, cum ar fi:- identificarea titlului si autorului;- recunoasterea alineatelor;- analiza imaginilor aferente textului;- identificarea si relatarea unor ntmplari;- identificarea personajelor;- intonarea corecta a unui text cu semne de punctuatie;


20/58

- recitarea poeziilor;- povestirea unor texte citite.Sugeram cteva unitati de exercitii, pe care le-am aplicat n clasa si care au avutefecte pozitive asupra dezvoltarii limbajului si a capacitatii de comunicare a elevilor:

1.Nume de fiinte si lucruri. Institutoarea va pretinde elevilor sa scrie 20 de

cuvinte. Apoi, solicita elevilor sa grupeze pe doua coloane numele de fiinte si numele delucruri. n continuare, institutoarea cere sa se alcatuiasca 5 propozitii folosind cuvinte dinfiecare coloana. Ca forma de diferentiere a activitatii, se solicita alcatuirea unor propozitiicare sa cuprinda:

- numai nume de fiinte (de la 2-4 cuvinte);- numai nume de lucruri;- att nume de fiinte ct si nume de lucruri (sau fenomene ale naturii).

2.Punctuatia propozitiilor. Institutoarea va cere elevilor sa alcatuiascanoua propozitii, n asa fel nct la sfrsitul acestora sa pot pune un numar egal de semnede punctuatie specifice sfrsitului de propozitie: punct (.), semnul ntrebarii (?) si semnulexclamarii (!). Activitatea de nvatare capata iz de creatie didactica, solicitnd elevii

apoi ,,sa ncurce" semnele, observnd apoi modificarile de pronuntare si intonatie.3. Punerea semnelor de punctuatie. Se ofera elevilor urmatorul text, transcris farasemne de punctuatie, urmnd sa le puna pe cele potrivite:

,,O vulpe era tare flamnda __ Cum sa-si potoleasca foamea __ Vulpea s-aasezat n mijlocul drumului __

-Iata o vulpe moarta __ striga taranul __El o arunca n car __- Ce mult peste __ zise vulpea __ Ea ncepu sa arunce pestele din carul

taranului __ aranul si mna boii__ De unde sa stie ce isprava facuse vulpea __4. Corectarea greselilor. Elevul stie ca va primi un text cu greseli intentionate, pe caretrebuie sa-l corecteze. Iata un posibil text:,,O eleva merge spre scoala. n tramvai vine controlorul biletului la control zise acestaAm abonament asteptati sa-l caut Iertati-ma l-am uitat Acasa."

5.Alcatuiti texte. Pe baza unor ntrebari, date de institutoare, elevii vor alcatui un textcoerent si corect din punct de vedere gramatical. ntrebari posibile:* Ce orar ai astazi?* Ce cuprinde ghiozdanul tau?* Ce vei mnca n pauza mare?* Cum ajungi acasa?* Ce program ai dupa- masa?6. Transcrierea unui text liric poate fi ceruta pentru un text cu versurile grupate n strofesau aranjate n strofe (Inima de cine de T. Arghezi; ntarul si avionul de O.Cazimir).Pentru formarea deprinderilor de versificatie, se propun exercitii de tipul: aleg cuvntulcare sa se potriveasca cu anteriorul:a. Cu hainutele calcate.b. Cu rochitele............. (curate).c. Cu coditele pe .............. (spate).d. Ele intra-n clasa noastra.


21/58

e. Pe usa nu pe ............... (fereastra).7.ntelesul cuvintelor. Se are n vedere att cuvintele cu nteles asemanator, apropiat sauidentic - cu anumite cuvinte date - ct si cuvinte cu nteles opus: prieten, calatorie, masa,masina, guma, a mnca, a fugi etc.

8. Ortogramele. Se ofera copiilor jetoane pe care sunt scrie ,, perechile"

gramaticale omonime: deal - de-al; ne-am - neam; ce-i - cei; nai - n-ai; s-au - sau; s-a - sa; sa-i -sai; la - l-a; ia - i-a; m-ai - mai; cai - ca-i. Elevii vor alcatui cte o propozitie cu fiecarecuvnt dat.

9. Alegeti forma corecta. Cerinta pentru asemenea exercitii se exprima la persoana Ipentru a implica afectiv si volitiv elevii. ,,Eu voi alege forma corecta, taind cuvntul carenu se potriveste":

Alearga pe ca-i / cai ngrijite.Cinii cei / ce-ipatati sunt ai mei.Baiatul ce-l / celnalt e vecinul meu.Tu nu m-ai / mai vazut?

Tu n-ai / nai un nai nou?Ion si Ilies-au / sau dus la teatru.Colegasa / s-a nu-i acasa.Colegas-a / sa dus n tabara.Ionel sta la / l-a tara.Ionel merge la / l-a teatru.

ntreaga activitate are rolul de a pune copilul ntr-o postura educationala. Eltrebuie sa stie ca exercitiul i formeaza abilitati adecvate si adecvabile nevoilor sociale -civice: elevul ,,experimenteaza de fapt cu sine nsusi", aceasta fiind o premisa obligatoriepentru ,,asigurarea unui exercitiu didactic adecvat, a unui univers n care copilului sa-i fierecunoscut ,,dreptul" de a face ,,propriile" experiente de a ,,ncerca propriile" idei, de agresi, de a avea propriul ritm, propriile preferinte si antipatii". Activitatile de nvatare punelevii n situatii concrete, iar acestea pot lua aspectul unor jocuri de rol. Efectele suntbenefice si din punct de vedere al dezvoltarii si nuantarii limbajului elevilor si pentrunsusirea corecta a unor structuri de comunicare verbala.

3.3 Evaluarea - barometrul activitatii scolare pentru institutor si elevActualul curriculum propane o abordare moderna a procesului de nvatamnt. Se

urmareste astfel trecerea de la un nvatamnt modern, n care elevul este nzestrat cumijloacele si instrumentele necesare formarii lui ulterioare. De asemenea, partea decomportament se urmareste a fi realizata nu prin impunere, ci prin ntelegerea unor normesi acceptarea lor liber consimtita. De asemenea, se urmaresteeliminarea stresului cotidianexistent, elevului dndu-i-se posibilitatea de exprimare si manifestare. Evaluarea, cabarometru al achizitiilor, ramne aceeasi parte importanta n procesul nvatarii. Estenecesar sa vedem daca n cadrul nvatarii elevul si-a nsusit toate instrumentele cu carenoi dorim sa-l nzestram. Fiecare pas facut deschide noi orizonturi, da noi posibilitati. Deaceea tinnd seama si de particularitatile individuale si de vrsta, evaluarea estemomentul n care se face bilantul, putndu-se apoi trece mai departe.O evaluare sistematica si corect facuta are ca rezultat o activitate eficienta, att a elevului,ct si a cadrului didactic.


22/58

Se trece astfel de la o evaluare comparativa, a carei functie principala estede a clasifica elevii, la o evaluare criteriala, corectiva si constientizata. Aceasta are rolulde a furniza informatiile functionale, de a situa elevii n raport cu atingerea rezultatelorprevazute n documentele scolare si de a oferi solutii de ameliorare a rezultatelor. Sedoreste ca elevului sa i se ofere informatii suplimentare n functie de dificultatile

constatate, pentru a-i facilita nvatarea si se urmareste participarea activa si autonoma aelevului, cu scopul de a constientiza propriile dificultati.Importante sunt toate tipurile de evaluare : initiala, formativa si sumativa,

dar accentul este deplasat n functie de specificul vrstei si de competentele elevului.In mod corect, dupa fiecare unitate de nvatare se realizeaza evaluarea -

prin probe orale, scrise sau practice.Tehnicile de lucru trebuie astfel alese nct sa dea posibilitatea elevului si

nstitutorului sa afle cu exactitate progresele realizate. Se mbina astfel raspunsurile cualegere duala, raspunsurile cu alegere multipla, itemi tip pereche, textele lacunare, eseulsemistructurat, eseul structurat, eseul liber.Anexa nr. 1 - Test de evaluare - clasa a II-a

ntr-o alta proba de evaluare s-a urmarit capacitatea elevilor de a emite sirecupera un mesaj oral, de a formula raspunsuri, de a pune ntrebari sau de a dialoga dupaniste imagini date. Ei trebuiau sa-si imagineze ce ntrebare poate sa puna elevul dinimagine la un raspuns dat, sau ce raspuns a dat fetita la ntrebarea pusa. Apoi au trebuit sarealizaze un dialog. Apoi sa gaseasca o formula de adresare la nceputul unui dialog, oformula de ncheiere pentru un dialog, sa formuleze diferite mesaje.

Astfel elevii au trebuit sa desprinda informatiile dintr-un mesaj, sa distingasensul cuvintelor si sa semnsleze prin replici corecte ntelegerea mesajului scris.

Au fost pusi n situatia de a initia sau ncheia un schimb verbal, de aidentifica obiecte sau persoane, sa formuleze ntrebari si raspunsuri, sa efere informatii, sisa-si exprime parerile n legatura cu un fapt.

Evaluarea odata realizata, trebuie interpretata de catre nvatator, iaractivitatea urmatoare trebuie sa porneasca avndu-se n vedere rezultatele evaluarii. Sepot lua astfel masuri corective ale activitatii sau de stimulare si ameliorare.

Fiind constienti de propriile capacitati, dar si de dificultatile pe care lentmpina, elevii au astfel posibilitati de comunicare, cooperare, colaborare siautoevaluare, att la nivelul grupului, al clasei, ct si la nivelele sociale, depasindgranitele scolii.CAPITOLUL AL IV-LEACOMUNICARE sI LIMBAJ4.1. Ce este limba? Ce este limbajul?Limba reprezinta una din caracteristicile de baza ale fiintei umane, a fiecarui individ,deoarece fara limba, omul nu ar mai fi fiinta umana. Functia de baza a limbii este nprimul rnd cea de a permite oamenilor sa comunice ntre ei, sa se nteleaga. Aceasta nueste specifica fiintei umane, deoarece si alte fiinte utilizeaza anumite forme decomunicare, nsa doar omul are puterea si capabilitatea de a vorbi.Acestea determinafiinta umana la nivel sociologic si de grup, ca membru al unei comunitati sociale ncadrul careia se utilizeaza o anumita limba. Aici apar si caracteristici individuale alefiecarui om n parte10[10] . Limba a aparut, dainuie si se dezvolta interdependent de

10


23/58

mediul si comunitatea n care se foloseste. Aceasta interdependenta reiese si din vastaexperienta umana.Limba, se apreciaza de catre Ion Coteanu11[11] , reprezinta n acelasitimp si expresia relatiei ntre om si natura, ntre om si societate si fata de elnsusi.Totodata, limba este o forma a creatiei umane care modifica att societatea ct silimba nsasi. Toate acestea fac ca limba sa fie complexa precum viata umana, permitnd

modificari, nsa doar n cadrul anumitor sisteme si procese. Relatia ntre limba sisocietate este reciproca, limba trebuind sa ofere fiintei umane, sub aspect social si psihic,o viata decenta -fiind mijloc de comunicare si , nu numai att, ci si instrument pentrureflectii filozofice si cel al inspiratiei poetice.Astfel, limba este un fenomen social care permite comunicarea n cadrul anumitorgrupuri umane, oferindu-le n acelasi timp si posibilitatea de a-si exprima optim toateelementele specifice ale comunitatii umane . Limba este mult mai mult dect un simplumijloc de transmitere a informatiilor.Este un element de identitate nationala si culturala.n acelasi timp, limba reprezinta capacitatea de comunicare cu ajutorul sistemului desemne verbale articulate.Care sunt elementele de baza ale limbii ca sistem de semne? Tatiana Slama-Cazacu12[12]

concluzioneaza ca:1.Limba este un semn de semne cu o structura determinata n care locul sirolul anumitor parti componente este stabilit n functie de alte parti si de ntregansamblul.

2.Limba este un sistem de semne care are la baza principiul simbolizarii.Realiznd diferenta ntre mijloc de exprimare si obiectul desemnat, aspecte si relatii culumea n care traieste.

3.Limba este un sistem de reguli pentru conexiunea dintre sunet sisemnificatie.Doar fiinta umana are posibilitatea de a utiliza, n afara de semne naturale ( cnd tuna sifulgera, nseamna ca va ploua) si semne conventionale, respectiv semne intuite desocietate, numite simboluri.Aptitudinea de a crea simboluri verbale, dar si acceptarea siutilizarea acestora, sunt caracteristici care-l diferentiaza pe om de animale.Vorbirea naturala este un dar divin si apartine fiecarui om. Ea se concretizeaza n treiplanuri:

a)aptitudine;b)cunoastere (competenta);c)utilizare (actiune, act, practica).

Deoarece limba nseamna nainte de toate, comunicare interumana, fiind instrumentul debaza, dar n acelasi timp si cel mai perfect pentru comunicare, fara ea nu ar putea fiorganizate si nu ar exista comunitati sociale. De aici reiese ca limba este o premisaimportanta pentru existenta societatii umane.Limba nsa, si are rolul doar n societate, deci n comunitate sociala. Datorita acestui faptse poate concluziona ca ntre limba si societate exista o relatie de interdependenta. Putemafirma ca limba si societatea au aparut simultan, ntr-o interactiune permanenta. Numai nacest fel, ele pot coexista si dainui.Capacitatea verbala ca forma de exprimare si comunicare ntre oameni, limba le permitetransmiterea informatiei. Cu ajutorul ei, oamenii percep lumea si pe sine, meditnd si

1112


24/58

crend opere literare. De aici rezulta nca o caracteristica specifica a limbii si relatiaacesteia cu cultura n general si n particular.Structura lingvistica cuprinde doua planuri: de continut si cel al exprimarii. Aceastapresupune existenta planului care cuprinde unitati cu semnificatie proprie (cuvinte) si acelui compus din unitati care doar prin combinare au semnificatie (sunete).

Cuvintele sunt unitati cu semnificatie proprie si independenta (plan de continut);Sunetele sunt unitati fara semnificatie proprie, prin combinarea carora se obtin unitati cusemnificatie (plan de exprimare) - articularea.Exemplu: casa - cuvntul semnifica o notiune cunoscuta tuturor care cunosc limbaromna. Acest cuvnt (casa) nsa este compus din patru sunete ( c, a, s, a) care , luateseparat, nu nseamna nimic. Ele nsa primesc semnificatie ca ansamblu, luate n ordineaamintita.Regulile care permit anumite combinatii de unitati si exclud altele, constituie gramaticalimbii respective, fiind o trasatura importanta a acesteia.Acest mecanism permite ca prin utilizarea a doar vreo treizeci de unitati sonore, adicaliterele /

sunetele alfabetului, realizarea miilor de cuvinte si a unui numar nelimitat de propozitii.De aici rezulta ca limba este accentuat productiva, permitnd crearea unor enunturi noi,prin care se pot transmite o multitudine de noi informatii si noi continuturi logice.

Dupa acelasi Ioan Dumitru (1993), functia de baza a limbii este de a asiguracomunicarea ntre oameni, de a transmite informatia. Altefunctii ale limbii sunt:reprezentativa-prezentarea realitatii; expresiva-privind vorbirea, subiectul si ceaapelativa-adresata ascultatorului.

O proprietate importanta a limbii este si capacitatea acesteia de dislocare sautranspunere n spatiu si timp, nefiind legata de ceea ce se ntmpla acum si aici.Se poatevorbi despre lucruri departate spatial si temporal sau chiar despre cele inexistente.Simbolizarea permite acest lucru.

Se stie ca fiinta umana este nu doar marcata de limba, ci este chiar determinata deaceasta. Desi capacitatea verbala este o nsusire naturala a fiecarui individ, limba setransmite si se asimileaza pe cale culturala- fiecare generatie la rndul sau este nevoita s-o nvete. De aici rezulta schimbarile permanente si modificarile aferente ale limbii.

Din cele afirmate pna acum (cu sprijinul bibliografiei) reiese ca limba este unfenomen unic, fiind indispensabila, utilizata de fiecare individ si comunitate, n primulrnd ca mijloc de comunicare. De aici si necesitatea acordarii unei atentii deosebitecomunicarii si transmiterii informatiilor.

Oamenii pot comunica si se pot ntelege si prin alte moduri, prin gesturi, cuajutorul steguletelor sau a semnalelor fumigene etc., dar si folosind diferite alte sistemesimbolice deduse din vorbirea curenta (matematica, fizica, chimia,muzica, alfabetulMorse etc.). Toate acestea nsa sunt complementare limbii umane, avnd denumirea deforme de comunicare nonverbala si paraverbala.

Exista totodata si o etica a vorbirii, dupa aprecierea lui Alexandru Metea13[13]care apare n planul practic si cel spiritual. n plan practic este vorba de convingere,distractie si angajare n treburi de interes comun uznd nu doar demijloace lingvistice. Lanivel spiritual nsa, este vorba de categorii mentale si valori morale cu ajutorul caroraindividul si societatea pot fi stimulati sa se angajeze n treburi de interes general.

13


25/58

stiinta, afirma Tatiana Slama-Cazacu14[14], face deosebirea ntre notiunea delimba si cea de vorbire.Limba reprezinta mijlocul prin care se fiinteaza comunicareainterumana, fiind un sistem de semne, de fapt o structura de semne verbale. Pentru aputea ndeplini aceasta functie ntr-o comunitate fie ea si etnica, limba trebuie sa cuprindaacelasi sistem fonetic, morfologic, sintactic si lexical. De pilda, semnificatia unui numar

mare de cuvinte apartinnd unei limbi este cunoscuta de catre toti membrii comunitatiicare vorbesc aceeasi limba.Ca atare, limba este un fenomen de comunicare si se bazeaza pe capacitatea

utilizarii semnelor verbale, n timp ce vorbirea este capacitatea de folosire a acestorsemne si utilizarea individuala a mijloacelor lingvistice de catre membrii comunitatii ncomunicarea lor cotidiana.

Limba este deci, sistem de semne verbale, iar vorbirea reprezinta realizarea,materializarea acestui sistem. Vorbirea fiecarui membru al comunitatii lingvistice estespecifica, ea depinde de mediul social, de nivelul educational al individului etc. Spreexemplu, vorbirea unui copil difera de cea a unui batrn, desi vorbesc aceeasi limba.

Limba si vorbirea sunt interdependente: limba a evoluat sub forma unei vorbiri

organizate, iar vorbirea s-a dezvoltat n baza limbii.Aceasta nseamna ca nu poate existalimba fara vorbire si invers. Vorbirea rezulta din limba, fiind realizarea sonora a acesteia.Prin limba se oglindeste personalitatea lingvistica si asta n toate structurile lingvistice,deoarece particularitatile personalitatii se disting nu numai prin rostirea sunetelor sialegerea cuvintelor, ci si prin exprimarea plastica, sugestiva, prin intonatie si folosireaaccentelor15[15].

Vorbirea individuala apare cnd persoana aflata ntr-o situatie concreta, activeazacu ajutorul organelor sale vocale, sistemul de semne al anumitei limbi.Vorbirea mbogateste considerabil limba. n tezaurul lingvistic al unui popor se introducedestul de des cuvinte noi. La mbogatirea limbii contribuie si personalitatiile (mariiscriitori), mass-media, vorbitorii si altii. Vorbirea difera n fuctie de sistemul lingvistic alunei comunitati, depinznd de vrsta persoanei n cauza, de constitutia psihica si denivelul de cultura al acesteia.

stiinta moderna despre limba, care poarta numele de lingvistica scoate n evidentafaptul ca formele analogice ale vorbirii de creare a limbii sunt exprimarea (vorbireaorala) si scrierea (exprimarea scrisa). Gestica sau gesticularea este o forma neverbala decomunicare, avnd functia de a evidentia si comleta exprimarea (vorbirea orala) precum side a ntari informatia scrisa. Ca atare, vorbirea orala si scrisa reprezinta materializarealimbii, iar gestica un element auxiliar.Exprimarea orala (vorbirea orala) este o forma deconcretizare a limbii n care predomina elementele auditiv-sonore, nfaptuindu-se cuajutorul mecanismelor de vorbire si auditive. Aceasta presupune ca vocea este bazacomunicarii, rezultnd de aici practic si vorbirea orala. Ne referim desigur la actulautentic de exprimare n momentul producerii sunetelor si al vorbirii n ntregime.Elementele de baza ale exprimarii sunt: vocea, gestul, mimica, canalul de comunicare,timpul util si elementul auditiv. Cuvntul este baza de plecare a exprimarii orale.

Exprimarea orala (vorbirea orala) este primara, iar scrierea secundara, cea dinurma fiind reprezentarea grafico-vizuala a vorbirii orale. Exprimarea este nsa deosebit decomplexa, avnd o paleta larga de elemente cu ajutorul carora se obtine informatia

1415


26/58

suplimentara sau ce accentueaza ori detaliaza (intonatia, ritmul, tempo, pauza).Exprimarea devine mai calitativa si are un impact mai puternic si atunci cnd se uzeazade elemente ale vorbirii gesticulative, mai ales gestul si mimica.

Avantajul exprimarii orale consta n faptul ca participantii sunt prezenti fizic siurmaresc reactia ascultatorilor. Exprimarea orala (vorbirea orala) este un fenomen

deosebit de complex, deoarece se realizeaza instantaneu, neexistnd timp pentruconcentrare si revenire. Predomina tonul emotiv si n principiu exprimarea are un efectputernic asupra celui care asculta. Informatia este transmisa direct. n acelasi timp nsa,exprimarea orala scoate la iveala si cea ce vorbitorul nu doreste sau cea ce doreste saascunda. Elementele care-l demasca pe vorbitor att n sens pozitiv ct si negativ suntarticularea, accentul, pronuntarea regionala etc.De aici rezulta importanta exprimarii maiales cnd este vorba de prima impresie sau prima ncercare de a comunica, dar si maitrziu. Din aceste motive, trebuie acordata o mare atentie exprimarii. De mare importantaeste vorbirea cultivata n comunicare. De aici si sloganul: ,, Vorbeste pentru a-mi daseama cine esti !" sau ,,Cuvntul va va trada !". Aici nu ne referim doar la continut ci si laactul n sine de exprimare, de vorbire. Folosind terminologia economiei de piata, iatao

comparatie interesanta: continutul exprimarii orale (al vorbirii orale) este produsul, iarexprimarea n sine forma, ambalajul acesteia. Sa ne reamintim ca produsele se cumpara sicu privirea si cu urechile, desi calitatea ramne cea mai importanta.

Scrierea (vorbirea scrisa) este forma de concretizare a limbii n care predominaimaginea grafico-vizuala a vorbirii. Scrisul a aparut ca rezultat al conventiei civile,marcnd trecerea societatii umane la un nivel superior de dezvoltare.

Oricum, avnd n vedere ca la baza scrierii se afla imaginea grafico-vizuala, nscris nu se pot exprima toate nuantele, mai ales elementele vorbirii gesticulative, sau celecare definesc exprimarea orala (intonatie, tempo, ritm, pauza, accent etc.) Totusi, nscriere, avem sufficient timp de gndire, retusare, corectare si rescriind, mbunatatimtextul. Aici se foloseste si alt stil de exprimare dect vorbirea orala. n ambele cazuri nsa,trebuie sa tinem seama de normele lingvistice, ortoepice si ortografice.

n cazul scrierii, problema de baza este lipsa contactului cu cititorul, deoareceacesta asociaza informatia cu actul de citire. Aici este nevoie de un effort sustinut pentrua comunica, de unde si aparitia unor probleme privind circulatia informatiei. n cazulexprimarii orale (a vorbirii orale) aceste probleme pot fi nlaturate prin reactii (feed-back), iar informatia completata si explicata, ceea ce nu este posibil n cazul scrierii.n ultimul timp, gesticularea (vorbirea gesticulata) este tratata separate, desi functia sade baza este cea de a accentua si completa informatia n timpul exprimarii orale. Oricum,gestul si mai ales mimica sunt importante mai ales n comunicarea oficiala. Utilizareaexcesiva a unor gesture nsa, poate duce la diminuarea frumusetii exprimarii si aeficientei elementelor de baza ale vorbirii orale, devenind o piedica pentru circulatiainformatiilor. Gestul si mimica trebuie sa urmareasca vorbirea, informatia, n genere totceea ce vorbitorul doreste sa exprime. Astfel, acestea devin elemente importante sifunctionale, iar vorbirea gesticulativa si ndeplineste n totalitate functia.

Limbajul, oral sau scris constituie principalul mijloc de comunicare ntre oameni.Important este ca acestia sa stapneasca sufficient de bine limba de comunicare, iaraceasta sa-si poata exprima menirea. nsotirea exprimarii orale de mesaje neverbale esteun avantaj al omului.


27/58

Vorbirea este un fenomen uman, care permite vorbitorului sa-si exprime gndurile sisentimentele. Vorbirea influenteaza totodata si viata umana din punct de vedere algndirii si din punct de vedere emotional. De fapt, vorbirea este cea mai complexa functiea omului. Fiinta umana a acordat ntotdeauna o importanta deosebita cuvintelor. Uneoriacestea au avut pentru om o relatie magica. Oamenii au crezut n puterea cuvntului, n

puterea cntecelor, a rugaciunilor si a blestemelor (vezi importanta descntecelor).Limba si gndirea reprezinta un ntreg, un ansamblu, dar ele nu sunt fenomeneidentice. Toate unitatile lingvistice tin de sonoritate (sunetele si cuvintele), iar sonoritateaeste materiala, altfel dect formele gndirii (notiunea, cugetarea, concluzionarea) care, nmare masura sunt aceleasi la toate popoarele lumii. Limba nu este doar un simplu mijlocde comunicare, ci si cel de formare a gndurilor. Daca urmarim cu atentie gndurile vomvedea cum apar n gndire anumite elemente de limba.

Prin vorbire, omul apare n dubla calitate: ca individ si ca fiintasociala.Elementele sociale ale limbii consta n faptul ca ea permite realizarea legaturiintre membrii comunitatii etnice. Limba urmareste dezvoltarea unei comunitati lingvisticetransmitnd experienta acesteia.

O vorbire buna, att cea orala ct si cea scrisa, n afara de functiile de baza(practice) are si una estetica. Aceasta se materializeaza prin diferite modalitati: de pilda,cu ct este vorbirea mai ngrijita, mai bogata mental, mai convingatoare prin selectareacuvintelor, cu att exprimarea este mai frumoasa. Aceasta iese n evidenta cel mai bineprin recitarea versurilor, discursuri, monologuri, conversatie.

Aspectul estetic al comunicarii, al vorbirii apare, ca si celelalte aspecte, nlimbajul cotidian. Ceea ce poate influenta negativ vorbirea, este slaba articulare, adicaortoepia si dictia care pot diminua frumusetia vorbirii. Cert este ca limba este o forma decomunicare interumana, cea mai utilizata.

Am amintit deja ca vorbirea spontana, naturala, se manifesta n cel putin treiplanuri: n cel de aptitudine, n cel de cunoastere (competenta) si n cel de utilizare (act,practica, realizare etc.). Creativitatea este cea mai importanta caracteristica a vorbirii,ntelegndu-se prin aceasta functionalitatea si puterea creativa. Toate acestea permitfiintei umane sa-si evidentieze creativitatea n cele mai diverse domenii: social, cultural,gndirii si n interactiunea zilnica. n acelasi timp, limba este un sistem complexconstituit din subsisteme interdependente.

4.2. De ce gresesc copiii n exprimare?Limbajul verbalconsta n exprimarea orala a omului n diferite situatii, este o activitatespecific umana, prin care se realizeaza cu ajutorul limbii att comunicarea verbala ntreoameni, ct si procesul de gndire notionala.Limba este mijlocul prin care se realizeaza comunicarea, ea este un cstig socio-istoric aloamenilor, alcatuita din subsisteme lingvistice: fonetice, lexicale si gramaticale. Limbaunui popor se mbogateste si se nuanteaza, reflectnd conditiile n care traiesc oamenii, eaeste rezultatul acumularilor si perfectionarilor tehnico-economice si socio-culturale.n cadrul procesului de comunicare participnd efectiv si direct la cunoasterea realitatii,limba si limbajul detin o functie cognitiva. Cu ajutorul limbajului omul transmiteexperienta, dobndeste informatii, prelucreaza date cunoscute din realitatea obiectiva sausubiectiva.Experienta verbala a copilului din primii 6 ani de viata influenteaza ntreaga sa dezvoltarepsihica. Pna la intrarea n scoala, copilul nvata vorbirea ntr-un anumit fel, mai mult


28/58

spontan, iar de la aceasta vrsta apar o serie de caracteristici noi, datorita procesului deinstruire verbala si formarii culturii verbale. La intrarea n scoala copilul are deja oanumita experienta intelectuala si verbala. n general, el ntelege bine vorbirea celor dinjur si se poate face nteles prin exprimarea gndurilor n propozitii si fraze alcatuitecorect. Exprima bine diferentele dintre obiecte si fenomene, este capabil de a sustine

discutii contradictorii, de a ntelege subtilitatile vorbirii aluzive, glumele, iar dorintele,preferintele, politetea sunt tot mai clar exprimate. Aceasta exprimare este facilitata si devolumul mare al vocabularului sau: aproximativ 2500 cuvinte din care cca. 700-800 facparte din vocabularul sau activ. La sfrsitul micii scolaritati, vocabularul sau nsumeazacca. 4000-4500 cuvinte din care aproximativ 1500-1600 fac parte din vocabularul activ.Se pot constata diferente nsemnate de la un copil la altul n ceea ce priveste dezvoltarealimbajului, pe de o parte datorita capacitatii intelectuale a copilului, iar pe de alta parte,influentelor mediului familial si social.nvatarea scris-cititului creeaza un cmp larg de dezvoltare si organizare a intereselorintelectuale. Sub influenta acestui proces apare un stil personal de exprimare a ideilor.Desi limbajul nu este suficient automatizat si nca mai ntlnim elemente ale limbajului

situativ, vorbirea scolarului mic devine un element al exprimarii gndirii cu pronuntatenote personale. Daca n clasa I si a II-a ntlnesc expuneri incomplete, n clasa a III-a si aIV-a apar raspunsuri mai complexe, mult mai organizate si sistematizate. O astfel deexprimare fluenta si coerenta este facilitata si de dezvoltarea limbajului interior careconstituie cadrul de organizare al limbajului exterior (Cosmovici A. 1996).16[16]Unele dificultati de sistematizare si organizare succesiva, coerenta a comunicarii verbalepersista n ntreaga copilarie, fiind ntretinuta de vorbirea defectuoasa din familie sau deunele caracteristici dialectale ale mediului lingvistic n care traieste copilul.Se manifesta unele defecte temporare de vorbire, ele trebuie puse pe seama unordisfunctii ale cresterii, dezvoltarii asincrone a unor segmente ale aparatului articular sirespirator, schimbarii dentitiei, particularitati trecatoare ale dezvoltarii. S-a observat oproblema deosebita privind caracteristicile pronuntiei si anume prezenta sunetelorparazitare n vorbirea orala a scolarului mic de tip monologat, de obicei atunci cnd copiiiexpun lectia si mai putin n dialoguri. Cea mai mare frecventa ca sunete parazitare, o ausunetele isi a la sfrsitul si nceputul propozitiilor. n povestirea orala se fac evidenteneglijente de pronuntare, disimulari n articularea diferitelor cuvinte: ,,recreatie'', ,,lu''(nlo de lui), ,,p'orma'', ,,tocma'', ,,aia'', ,,t-a dat o carte''. Apar uneori si sunete mai multedect trebuie sa apara n cuvnt: este vorba de un fenomen de ncarcare fonetica acuvntului. De pilda, scolarul de 8 ani mai spune ,,iera'' n loc de ,,era'' sau ,,ieu'' n loc de,,eu''.Perioada micii scolaritati este perioada n care scrierea devine un nou potential alsistemului verbal, cu foarte multe diferente individuale. n dezvoltarea scrierii corecte, semanifesta la nceput greutati de diferentiere a sunetelor. n primii doi ani ai nvatariiscrierii, sunt frecvente eliziunile de grafeme ( de exemplu ,,tuneric'', ,,tre'',,,hotomalu'', ,,cardula''etc.); fenomene asemanatoare se petrec n scrierea diftongilor si atriftongilor, precum si a grupurilor de litere ,,che, ce, ci, chi, ge, ghe, ghi, gi'' ntre care,micul scolar face adesea numeroase confuzii. Alteori n scriere apar sunete supraadaugate(,,viouara'', ,,diminiata'', ,,artimetrica'' etc.); apar si cazuri de inversari ale silabelor

16


29/58

cuvntului, este vorba de o insuficient de clara analiza auditiv verbala cu privire lacomponenta sonora a cuvintelor.Alte defecte ale scrierii, ca acelea de caligrafiere sau de nclinatie a literelor, secorecteaza pna la sfrsitul clasei a IV-a. cresterea volumului de cuvinte tehnice (lagramatica, aritmetica, istorie) va duce la dificultati n pronuntie si scriere, iar elementele

de pronuntie dialectala prezente la nceputul scolaritatii vor scadea treptat prindezvoltarea limbajului cult. Datorita unei slabe dezvoltari a auzului fonematic la nceputelevul nu poate distinge bine cte cuvinte sunt ntr-o propozitie, dar treptat el ncepe sadesprinda unitatea fonetica si grafica a cuvntului si elementele propozitiei simple sidezvoltate. Pentru nceput nsusirea ortogramelor nu are la baza cunostinte gramaticaleprecise, datorita nivelului de ntelegere precar al copilului, dar treptat scolarul si va daseama de diferentele gramaticale existente (exemplu ,,sau'' si ,,s-au''). De aceeaproblemele de omonimie vor implica dificultati (,,fetita sare coarda'' si ,,mai trebuieputina sare''), acestea presupun probleme de precizare a sensului si semnificatieicuvintelor.n vorbirea scolara (relativ monologata) frecventa cea mai mare o au dezacordurile

gramaticale, n care timpul verbal nu este bine acordat cu substantivul (,,pna vine ei''-clasa a II-a, ,,atta animale cunosc''- clasa a II-a, ,,istoria este o lectie, ca o lectieprincipala a lor''- clasa a IV-a). limbajul elevului mic se caracterizeaza prin formularineclsare, neglijente sau greoaie.n comunicare persista nca destule elemente ale limbajului situativ. Particularitatiledificultatilor ntmpinate de copil n vorbire sunt datorate, pe de o parte, nca insuficienteiautomatizari, mecanismele trecerii din limbajul interior n cel exterior sunt deficitare si,pe de alta parte, nsusi stereotipul dinamic gramatical nu este elaborat.Exprimarea n scris opereaza nca de la nceput cu un vocabular mai critic si cu rigori deo topica expresa. Exprimarea n scris este reletiv simpla si foarte economicoasa pna nclasele a III-a, a IV-a, dupa care devine mai activa si mai personala.ntre scolarii din clasele I-IV exista diferente importante n consistenta vocabularului,bogatia si varietatea lui, n ceea ce priveste stilul vorbirii, caracteristicile exprimarii,bogatia structurii gramaticale a propozitiilor, existenta sau inexistenta fenomenelorparazitare n vorbire, a repetitiilor, a defectelor de pronuntie. Toate aceste particularitatiale limbajului se oglindesc sintetic n debitul oral si scris. De-a lungul anilor de scoaladebitul verbal oral creste, debitul scris creste mult mai lent, dar se constata numeroaseprogrese calitative datorate contactului cu vorbirea literara si cu rigorile impuse de scoalan legatura cu exprimarea verbala. n aceasta perioada scrierea devine un nou potential alsistemului verbal, cu foarte multe diferente individuale.Cunoasterea tulburarilor de limbaj prezinta o importanta deosebita deoarece au ofrecventa relativ mare; ele influenteaza negativ randamentul scolar si n generalintegrarea n colectiv si activitate. (Mitiuc I.)17[17] Limbajul contribuie la ntreaga viataspirituala a

Date post:	03-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	ionel-marineanu
View:	286 times
Download:	2 times

80351810-FORMAREA-DEZVOLTAREA-sI-EDUCAREA-LIMBAJULUI-IN-INVĂŢĂMANTUL-PRIMAR

Documents