ANUI. III.-- No. 599 01110111111111111111111111111111111111111111111111111111 10 BANI EXEMPLARUL ABONAMENTUL: In Capitals: an lei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei. In Bestride: I an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei. In Strainetate: anti() lei, 6 luni 20 lei, 3 luni to lei Director : D. AUG. LAIIRIAN. I B a., APARE IN TOATE ZILELE VINERI, 25 MAI. 1879 Pentru Abonamente, Anunciur i Reclame , a se adresa: In Romania I La Administratie, strada Lipscani, No. it, Typographia Stefan -In Francis : la Societe Havas Laffit & Otis, 8, place de la Bourse, Paris.- In Austria : Abonamente, Anunciuri Reclame la d. B. G. Poppovits, furnisorul Curtei Rornine, Stadt, Fleischmarkt, Is, Views. - Pentru anunciuri, venind din Germania, nu se primesc de at prin mill mirea espeditiunei de anunciuri: ...Volt` Steiner ,in Hamburg. ANUNCIURILE: Lima mica pe pagma Iv -a. ,; bani Reclame pe pag. leu; pe pag. H, 2 let; pe pag. 1, 3 I Epistole nefrancate se refusa. nepublicati nu se inapoiaza. - Pentru rubrica: Insertiuni si Reclame, Redactiunea nu e resp ,nsabila 1111110111111.11111111111111111111.11111 STIRI TELEGRAFICE din ziarele strains. MaI intreaga cetate este Mantua, 2 lunit. - .ab ap. Msur s'at luat ast-fel ea st se pótg v;ta eausarea de, daune i mai marl. Digul din partea starlet a riulni Mincio este periclitat. Paris, 2 Iuniti.-Cu ocasiunea imptrtirii pre- iniurilor la espositiunea agricolg din Lille, ministru de commit . tinu o ouvgntare eu care combgtu pe protectionist', relevOnd d'o parte avantajele tratatelor de comercit, iar d'altg, parte periculele sisterneluï protectionist. Messiva, 2 Iunin. - Eruptiunile Etnel con- limit, Riul de left se indreaf tg tot spre rîul Alcantare ; un mare brat ia tot aceiasI directi- Detunatiunile continua. Petersburg, 2 Iuniu. »Monitorul guvernu- IA« publica un ucas impgrgtesc de la 26 May, lain care ministrul de finante este avisat sä a- mpere cheltuelile flcute in ultimul rgsboI, etni- traul un imprumut de 300 milioane ruble in va- loare nominall i cu 5 la sat& Conditiunile emisiunl vor fi : Imprumutul se va inscrie intre datoriile sta- tuluI sub titlul al treilea imprumut o:riental. 0- bligatiunile in valoare nominalg de 100 si 1000 ruble se vor emite au porteur. Precentele se vor }Alai de doug orT pe an la 1 Mal si 1 Noem- brie, amortisatiunea se va face in 40 de ant In couformitate cu acest noes, banca statului publicg, e subscriptiunea se va incepe pe our- sul de 92 i jum. ruble la 5, 6 si 7 lunit. Constantinopel, 2 Iunit. - Poarta a Lois sti mat amine trirneterea ung note ()are marile puterl-in privinta intrgriT lui Aleco pap in Rumelia. Ea voeste st evite orI ce pas, dupg care s'ar putea impute eT vre-o provocare de ueorinduelí in Rut uelia. * * N. R. «N. W. Tagblatt» insotesce aceastt leper de urmgioarele esplicatinni : Aceastg stire mitt, o retragere a TurcieT, pro- babil sub presiunea Rusid, d'a nu accelera un rgt anunintsátor. Cestiunea baroc a fesuluT s'a resolvat intr'un mod nu mai putin baroc. A- siesta deslegare ilustreazg intr'un mod aproape satiric-drastic difieila i penibila situatnine itnprejurgrilor din Rumelia de ost. Cestiunea fesuluT a provooat o corespondentit diplomaticg intre generalul Stolipiu i principele Labanoff- Rostowsky d'o parte, si Aleco pap cu Poarta de alta parte. Saltanul a decis ast fel, cg, a per- mis loco-tiitorului sit sg, se presente la ocasiunI publice cu calpacul pe cap. Fesul aibg va- loarea sa inst in esercitiul functiunilor sta- whet. Prin a3easta deslegare sultanul s'a arttat in- &loiter fa cu BulgariI din Rumelia de Ost.) Madrid, 2 Iuniti. Cuvhtul de tron i¡inut la deschiderea parlamentuluT zice : Guvernul va sttrui, ea sit aduc la valoare principiile liberale, va ameliora defectele admi- nistratiuniI i va introduce orT ce economig va fi posibilg. Relatiunile cu puterile cele l'alte stint din cele maT cordiale. Mesagiul de tron constatg mali'departe, lucre- derea ce a argtat'o natiunea cu ocasiunea ulti- mein! imprumut ; prin acest imprumut defieitul se va acoperi. Guvernul va presents un buget ne-incOrcat ca nouI sarcinT ; va propane ce mgsurI al se ia pentru alinarea urmgrilor rgs- boiuluI din Cuba. Solavagiul din Antile se va sterge. In line se face un apel dare corpurile le- giuitoare, ea at leer( ze en totT la readucerea Spa- niel in vechia eT splendoare. Washington, 2 Iuniu. - Ia Causes i Pebrasco un orcan mare a omerit peste 40 de persZaae si a ränit alte 100. Din case 40 at fost diatruse ; recoltele at fost serios stings. Serviolul telegraflo al *Rominiel Liberal. de la 4 Iunin - 4 ore sears Loners, 4 MaT. - Se telegrafiazg din Belgrad fake «Times» : Guvernul Serbia a adresat Pa- terilor o nota, prin care le cere revizuirea coin- pletg a nouilor granite ale principatulul, aproape de Wranja, pentru-cg e en neputintä a le a- Ora, de acea parte, contra invasiuneI bandelor de insurgent!, earl vin din Albania sat din Macedonia. Constantinopole, 3 Inuit. - Astral a remis Poarta ambasadorilar marilor Pater! circulara sa, ca sg le denunte persecuPunile oe s'at eser- citat contra musulmanilor din Bulgaria: Roma, 4 Iuniti. - Intr'o scrisoare adresatg archiepiscopilor de Turin, de Vercelli si de Génes si care s'a i publicat, Pap desaprobg obliga- tinnea insurgtoareT civile pe care a votat'o Ca- mera deputatilor; el afirmA, cg vs apgra tot-d'a- una stub, causg a insurAtoareI relig'o ise. Bombay, 3 Iunin. -0 mare toamete Wane in :west moment provincia de Cashraier. (Havas) A se vedea ultime saint pe pagina Bucurestii, 24 Mai. AdunArile de revizuire sunt in muncile constituirii. Ca toatit manopera intrebuintat& la convocarea lor, deputatil i senatoril, nu tome bine v`éGutl de gavern , se gräbesc viol, §i spergln ca, , la sfA'rsitul septemanil, vor fi cu top in Bucuresci, pen- tru a tine in loc surupurile ce se invèrtesc la validarea titlurilor celor ales! de tara. De la inceput, suntem informap , et se vor ridica desbaterl furtunoase carY vor arta celor naivi at de strict/ legalitate s'a Päzit in timpul alegerilor », si citt de mare pofta » are maioritatea, de a se seism. de o minoritate, foarte important la revizuirea art 7 din . constitutiune. Cei de la drink ingrigiati de positiunea material/ a prietenilor capétuip, sunt pusl pe gandurI. Dupe ce s'aft asigurat, ea unii din eel' insirap in rindurile guvernamenta- lilor, vin cu mandat imperativ din partea alegëtorilor, pentru ca sit voteze pe fat& impamintenirea individual. cu garantii pen- tru proprietatea rarala,, stetnicii Tronuld at cgutat st imprastie reaua impresiune, pro- dust in Ora, phn'end in gura Suveranuliff cuvintele : Eland Bil dispart, din aceste dispositiuni le- gislative, aceea ce le-ar putea impima caracte- rul mad esclusiunI religioase, i pungndu-le in acord en marele principal, cit nimini sit nu fie inlitturat de la folosinta i esercitiul unlit drept pentru must de religiune, vom da satisfacere prinoipalei preocupari, cute a dictat art. 44 al tratatuluI de Berlin. Aceste cuvinte, de si destul de elastice, vor fi bine primite ; cu toate acestea, tara un poate fi linistita, de at and va vedea dorintele sale stint pe deplin respectate de eel adunap in parlament. Si aceastit neli- piste resultä, din alergaturile celor de la pu- tere, spre a's1 asigura - se zice - (lout treimi in senat. 'Luau cam greti, clef con- cesiunl, in favoarea protectorilor neamulul evreesc, nu credem a se vor putea face. Imprejurarile, in earl ne atiam, Bunt foarte grave. Cu cat gitndim mai mult la dansele cu atat ne intiorard mal mult de resultatele und hotarari gresite. Un singur lucru ne bu- curl resolutiunea mai tutulor representan- plot. Moldovel, de ori ce culoare militia, de a se impotrivi barlAteste la liberalitatea filo- judanit, manifestata in unele cercuri bum- re'ene, si la ademenirile aurisone ale urma- silor lul Moise si Aron. Data este o gre.sall mare a ne inpotrivi impunerii congresulul, cum ne-am incercat demonstra in penaltimul numr al organu- lui ; este o gresall si mat mare, de a introduce d'odata la cetttenia romana pe top Evreii nitscup in tara, cum o doreste alianta istrailita si cum sl'a manifestat pa- rerea in congres, al doilea plenipotentiar al Bohol, comitele de Lawny. Dad, in primal caz, ne-am espane la matte loviturI de din earl i poate &liar la o silaire materialä, in cazul d'al doilea ne-am omori singuri, introducénd otrava cea mal nimicitoare in organismul natiunei romanesci. Clad nebunia ne-ar cuprinde inteatat in cat sit team o mäsura asa de liberala, pu- tern fi siguri, ct am subscris actul de im- mormntare ale natiunil romänesci. Miile de Ford, primip astfel in cetatenia romana, ar sci, prin puterea banilor, st introduca, in cele d'Antli corpurI legiuitoare, o inajoritate evreeasca, care st deschidt toate portile te'- ril invasiuni israelite. Si apol, cu incetul, nol Romänil, stapaul de veacuri ai acestui pamant, sfintit prin Angelo vitejilor nostri strdbuni, cari ni-l'ag 'Astral, i, prin oasele mosilor si strarnosilor nostri, carl odihnesc intensul, am deveni slugile veneticilor ce ne arise, cersetori =flip in tara noastrit, sat am dada sit rsutlam un aer mal carat pe tármari Idea, care ar trebui sit ne calluseze in miscarea noastra, este idea conserväril cu or-ce pret a nationalitatii, care e mai scum- pa de cIt toate libertitile, de at toate bu- nurile pamintesci, cad aceste bunuri per- 46ndu-1e, se mal redobndesc, pe cat timp nationalitatea perduta nu se mai poate in- chega. Multe am pierdut nol, in cursul veacuri- lor de jale. Transilvania este despartita de nol i data pe mIna Ungurilor ; Bucovina a fost vnduta Mewl mod miselesc de Turd ; Basarabia a fost infam rupta din trupul RominieI; risipit-am milioane, pier- dut-am mil de frap pe campiele nerecunos- c6toare ale Bulgariei; pierded marl, grozav de marl"! Dart nationalitatea romana speranta revendiarilor ne incalçIesce inima, punctul de gravitate, catre care as- pint toate sufletele romanesci, exista, pen- tru el este un stat romanesc, locuit §i sta.- Omit de Romani. Cand acest stat va in- ceta de a mal fi ast-fel, and el va fi sta.- Omit de un alt -neap), tare incuibat in sin- gele lul, atunci nationalitatea va fi pierdutä, idealul romanesc va dispare. Aceasta n'o pot voi de at dusmanil nostril A ne face uneltele mimed ale dorintelor evreiesci este o &Unit ; a lucra peutru (Musa, pe nesciute, este o stupiditate; i crima i stupiditatea sunt tot atat de periculoase in aceste im- prejurari. SA ne deschidem bine ochii, dacit mal avem o scAnteie de respect pentru mormintele parintilor nostri, dacit mai avail o razA de iubire pentru leaganul copiilor nostri ! Ce care ? simplul fapt al nascerii pe un lament oare-care este un titlu la nationa- litate? Sit ne lase Alianta israelita, cu aceste amagiri cosmopolite, cad pot gadila urechile internationalistilor. Niel situgele, niel traditiunile, nicl mora- varile, nid limba, niel aspiratiunile Evreilor din Romania, nimic din ceea ce putea sit doVedeasca o apropiare, o dorintA legitima de imbratisarea nationalitatii romane, nu manifest/ dreptul Evreilor, nitscup la noi, cittre cetatenia romaneasca. Evreil at for- mat si formeaza un trib neasimilltor dar exploatAtor in statul rominesc. Siingeie lor este sane semitic. LegAtura de familii cu alte rase este oprita de legile lor religioase. Cap Eyre inruditu-s'ati cu Romanii ? Cap dovedit'at ct vor sit intre in familia romAneasa? Traditiunile lor sunt altele de citt tradi- punile noastre. Altt istorie, alta literatara, alp oamenl marl. Prin ce dar identificatu- s'at cu Romitnil ? Moravurile si limba lor sunt cu total strit- hie de moravurile si de limba Romanilor. Imbraaminte, trait, vorbire sunt, mI cu seam/ in Moldova, de o deosebire isbitoare. N'am audit incl trel judanl vorbind bine romanesce ; vorbesc insa cu tota jargoane mal inu't sat mal putin stricate, poloneze, nemtestl sat spaniolestl. Stint eel putin aspiratiunile Evreilor, nits- cup in tart, aceleasl ea ale Romanilor ? Le tremor% lor inima la durerile acestel se bum/ dansil de rnultumirile ei, aleargä dansil in ajutorul st ? - Nu! Idealul tor este astigul Mime, pe orl ce vile. Pe el s'ajuta prin toate mijloacele, pe Romani 61 store, 61 inlaid, 61 raineaztt. In afar/ ca- -lamniaza neamul rominesc, inauntru 61 es- ploateaz MrLt nici o Acestia sunt jidanii aproape in unanimitate. Si and dinsii sant ast fel, and nimic nu dovedesce romanisarea lor, and nicI traditiunile treating, niel deprinderile pre- sintelul, nici aspiratiunile viitorului, nu ni-1 infltiseazi ca tinnd cu inima la nationali- tatea romana,-inteleptesce este sit deschi- dem portile cetatenii tutulor Ebreilor nits- cup in tail ? - Nu, respundem nol. Un asemenea act ar fi, daa nu o crima de inalti tradare nationall, de sigur o stupiditate care ne-ar conduce la acelasl fullest sfarsit: aservirea i apol nimicirea nationalitatii ro mane. Each.' de ce, la 19 Mai, am zis cititori- Ion nostri: Ar fi o sinacidere de a acorda drepturl politice i civil! tutulor Evreilor, näscup in tara, dup. cum doresce Mint% «israelita." In curand, vom desvolta i cele lalte con- clusiuni ale noastre, atunci emise. CRONICA ZILEI Sectiunile Camera i Sen AttauT stint foarte pornite spre tor alidlni. Ast-fel, in Canna, s'ar fi propus invalidarea d-lor Ganea, Aur. ComA.- neanu, Nioolag, El ad, Wand, i altora. In Se- nat, a d-lui G. Cantaouzino si a altora ale carer mime ne scapg. Societatea academia a iuut a-searg, Ontgia sedintg pentru transformarea sa in «Academia naming,. Cea ma mare parte din membri erat presintI. S'a decis, dupe desbaterI animate, sit se rechigme in stunt academieT, d-niT V. Alexandri, T. Mtiorescu i P. Ep. Melhisedee, foeti membri demisionatl. -X O intrebare D-lra Ministru al horns* on li publice, Am (AU, ia «Monitorul oficial . No. 42, pro- iectul de lege votat in unauimitate de Camera trecntä, prin care se deschide pe seama min s- teruluI instructiuniT publioe un credit suplimen- tar de lei 3600 la art. 59 al bugetutut.:-. cu c2.re sä se pied pldti cet do profe3ort de Um- romdneasca si de fisica §i chirnie de la scoa a de comer( din capitala, earl' si-ag gout eursu- rile. Nu scim, dach aceastt lege s'a promulgat, dart scim et, eel clod profesori - dintre cad nnul, cel de limba romgng, face de apro pe don't' an! ¡west curs gratuit - /fat pr m *, re- munerarea, de cat pe luua luT Laurie bruarie, dupe un credit d-schis maT in urmg, tot in urma votuluY dat de Camera. " - Articolii ctstigate ' - - -;'''';;4'1',. *°41.,-;;- . pant . . - . nostril - strtine... iesce, sfiall. -X- Fr- 11 8 - I I rke:, W., si I ' 1 - une. sail . * . /. ' a . , . sí ' cit - ' trI- 6,6.11.,- torn ' - si a - -- - ba 10, - , . a criminall,
ABONAMENTUL:In Capitals: an lei, 6 luni 12 lei, 3 luni 6 lei.
In Bestride: I an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 luni 8 lei.
In Strainetate: anti() lei, 6 luni 20 lei, 3 luni to lei
Director : D. AUG. LAIIRIAN.
I B a.,
APARE IN TOATE ZILELE
VINERI, 25 MAI. 1879
Pentru Abonamente, Anunciur i Reclame , a se adresa:In Romania I La Administratie, strada Lipscani, No. it, Typographia Stefan -In Francis : la Societe
Havas Laffit & Otis, 8, place de la Bourse, Paris.- In Austria : Abonamente, AnunciuriReclame la d. B. G. Poppovits, furnisorul Curtei Rornine, Stadt, Fleischmarkt, Is, Views. - Pentru anunciuri, venind
din Germania, nu se primesc de at prin mill mirea espeditiunei de anunciuri: ...Volt` Steiner ,in Hamburg.
ANUNCIURILE:Lima mica pe pagma Iv -a. ,; bani
Reclame pe pag. leu; pe pag. H, 2 let; pe pag. 1, 3 I
Epistole nefrancate se refusa. nepublicati nuse inapoiaza. - Pentru rubrica:
Insertiuni si Reclame, Redactiunea nu e resp ,nsabila
1111110111111.11111111111111111111.11111
STIRI TELEGRAFICEdin ziarele strains.
MaI intreaga cetate esteMantua, 2 lunit. -.ab ap. Msur s'at luat ast-fel ea st se pótgv;ta eausarea de, daune i mai marl. Digul din
partea starlet a riulni Mincio este periclitat.
Paris, 2 Iuniti.-Cu ocasiunea imptrtirii pre-iniurilor la espositiunea agricolg dinLille, ministru de commit . tinu o ouvgntare eucare combgtu pe protectionist', relevOnd d'oparte avantajele tratatelor de comercit, iar d'altg,parte periculele sisterneluï protectionist.
Messiva, 2 Iunin. - Eruptiunile Etnel con-limit, Riul de left se indreaf tg tot spre rîulAlcantare ; un mare brat ia tot aceiasI directi-
Detunatiunile continua.
Petersburg, 2 Iuniu. »Monitorul guvernu-IA« publica un ucas impgrgtesc de la 26 May,lain care ministrul de finante este avisat sä a-mpere cheltuelile flcute in ultimul rgsboI, etni-traul un imprumut de 300 milioane ruble in va-loare nominall i cu 5 la sat&
Conditiunile emisiunl vor fi :Imprumutul se va inscrie intre datoriile sta-
tuluI sub titlul al treilea imprumut o:riental. 0-bligatiunile in valoare nominalg de 100 si 1000ruble se vor emite au porteur. Precentele se vor}Alai de doug orT pe an la 1 Mal si 1 Noem-brie, amortisatiunea se va face in 40 de ant
In couformitate cu acest noes, banca statuluipublicg, e subscriptiunea se va incepe pe our-sul de 92 i jum. ruble la 5, 6 si 7 lunit.
Constantinopel, 2 Iunit. - Poarta a Lois stimat amine trirneterea ung note ()are marileputerl-in privinta intrgriT lui Aleco pap inRumelia.
Ea voeste st evite orI ce pas, dupg cares'ar putea impute eT vre-o provocare de ueorinduelíin Rut uelia.
* *
N. R. «N. W. Tagblatt» insotesce aceasttleper de urmgioarele esplicatinni :
Aceastg stire mitt, o retragere a TurcieT, pro-babil sub presiunea Rusid, d'a nu accelera unrgt anunintsátor. Cestiunea baroc a fesuluT s'aresolvat intr'un mod nu mai putin baroc. A-siesta deslegare ilustreazg intr'un mod aproapesatiric-drastic difieila i penibila situatnineitnprejurgrilor din Rumelia de ost. CestiuneafesuluT a provooat o corespondentit diplomaticgintre generalul Stolipiu i principele Labanoff-Rostowsky d'o parte, si Aleco pap cu Poartade alta parte. Saltanul a decis ast fel, cg, a per-mis loco-tiitorului sit sg, se presente la ocasiunIpublice cu calpacul pe cap. Fesul aibg va-loarea sa inst in esercitiul functiunilor sta-whet.
Prin a3easta deslegare sultanul s'a arttat in-&loiter fa cu BulgariI din Rumelia de Ost.)
Madrid, 2 Iuniti. Cuvhtul de tron i¡inutla deschiderea parlamentuluT zice :
Guvernul va sttrui, ea sit aduc la valoareprincipiile liberale, va ameliora defectele admi-nistratiuniI i va introduce orT ce economig vafi posibilg. Relatiunile cu puterile cele l'altestint din cele maT cordiale.
Mesagiul de tron constatg mali'departe, lucre-derea ce a argtat'o natiunea cu ocasiunea ulti-mein! imprumut ; prin acest imprumut defieitulse va acoperi. Guvernul va presents un bugetne-incOrcat ca nouI sarcinT ; va propane cemgsurI al se ia pentru alinarea urmgrilor rgs-boiuluI din Cuba. Solavagiul din Antile se vasterge.
In line se face un apel dare corpurile le-giuitoare, ea at leer( ze en totT la readucerea Spa-niel in vechia eT splendoare.
Washington, 2 Iuniu. - Ia Causes i Pebrascoun orcan mare a omerit peste 40 de persZaaesi a ränit alte 100. Din case 40 at fost diatruse ;recoltele at fost serios stings.
Serviolul telegraflo al *Rominiel Liberal.de la 4 Iunin - 4 ore sears
Loners, 4 MaT. - Se telegrafiazg din Belgradfake «Times» : Guvernul Serbia a adresat Pa-terilor o nota, prin care le cere revizuirea coin-pletg a nouilor granite ale principatulul, aproape
de Wranja, pentru-cg e en neputintä a le a-Ora, de acea parte, contra invasiuneI bandelorde insurgent!, earl vin din Albania sat dinMacedonia.
Constantinopole, 3 Inuit. - Astral a remisPoarta ambasadorilar marilor Pater! circularasa, ca sg le denunte persecuPunile oe s'at eser-citat contra musulmanilor din Bulgaria:
Roma, 4 Iuniti. - Intr'o scrisoare adresatgarchiepiscopilor de Turin, de Vercelli si de Génessi care s'a i publicat, Pap desaprobg obliga-tinnea insurgtoareT civile pe care a votat'o Ca-mera deputatilor; el afirmA, cg vs apgra tot-d'a-una stub, causg a insurAtoareI relig'o ise.
Bombay, 3 Iunin. -0 mare toamete Wanein :west moment provincia de Cashraier.
(Havas)
A se vedea ultime saint pe pagina
Bucurestii, 24 Mai.AdunArile de revizuire sunt in muncile
constituirii. Ca toatit manopera intrebuintat&la convocarea lor, deputatil i senatoril, nutome bine v`éGutl de gavern , se gräbesc
viol, §i spergln ca, , la sfA'rsitulseptemanil, vor fi cu top in Bucuresci, pen-tru a tine in loc surupurile ce se invèrtescla validarea titlurilor celor ales! de tara.
De la inceput, suntem informap , et sevor ridica desbaterl furtunoase carY vor artacelor naivi at de strict/ legalitate s'aPäzit in timpul alegerilor », si citt de marepofta » are maioritatea, de a se seism. deo minoritate, foarte important la revizuireaart 7 din . constitutiune.
Cei de la drink ingrigiati de positiuneamaterial/ a prietenilor capétuip, sunt puslpe gandurI. Dupe ce s'aft asigurat, ea uniidin eel' insirap in rindurile guvernamenta-lilor, vin cu mandat imperativ din parteaalegëtorilor, pentru ca sit voteze pe fat&impamintenirea individual. cu garantii pen-tru proprietatea rarala,, stetnicii Tronuld atcgutat st imprastie reaua impresiune, pro-dust in Ora, phn'end in gura Suveranuliffcuvintele :
Eland Bil dispart, din aceste dispositiuni le-gislative, aceea ce le-ar putea impima caracte-rul mad esclusiunI religioase, i pungndu-le inacord en marele principal, cit nimini sit nu fieinlitturat de la folosinta i esercitiul unlit dreptpentru must de religiune, vom da satisfacereprinoipalei preocupari, cute a dictat art. 44 altratatuluI de Berlin.
Aceste cuvinte, de si destul de elastice, vorfi bine primite ; cu toate acestea, tara unpoate fi linistita, de at and va vedeadorintele sale stint pe deplin respectate deeel adunap in parlament. Si aceastit neli-piste resultä, din alergaturile celor de la pu-tere, spre a's1 asigura - se zice - (louttreimi in senat. 'Luau cam greti, clef con-cesiunl, in favoarea protectorilor neamululevreesc, nu credem a se vor putea face.
Imprejurarile, in earl ne atiam, Bunt foartegrave. Cu cat gitndim mai mult la danselecu atat ne intiorard mal mult de resultateleund hotarari gresite. Un singur lucru ne bu-curl resolutiunea mai tutulor representan-plot. Moldovel, de ori ce culoare militia, dea se impotrivi barlAteste la liberalitatea filo-judanit, manifestata in unele cercuri bum-re'ene, si la ademenirile aurisone ale urma-silor lul Moise si Aron.
Data este o gre.sall mare a ne inpotrivi
impunerii congresulul, cum ne-am incercatdemonstra in penaltimul numr al organu-lui ; este o gresall si mat mare, dea introduce d'odata la cetttenia romana petop Evreii nitscup in tara, cum o dorestealianta istrailita si cum sl'a manifestat pa-rerea in congres, al doilea plenipotentiar alBohol, comitele de Lawny. Dad, in primalcaz, ne-am espane la matte loviturI de dinearl i poate &liar la o silaire materialä,in cazul d'al doilea ne-am omori singuri,introducénd otrava cea mal nimicitoare inorganismul natiunei romanesci.
Clad nebunia ne-ar cuprinde inteatat incat sit team o mäsura asa de liberala, pu-tern fi siguri, ct am subscris actul de im-mormntare ale natiunil romänesci. Miile deFord, primip astfel in cetatenia romana, arsci, prin puterea banilor, st introduca, incele d'Antli corpurI legiuitoare, o inajoritateevreeasca, care st deschidt toate portile te'-ril invasiuni israelite. Si apol, cu incetul,nol Romänil, stapaul de veacuri ai acestuipamant, sfintit prin Angelo vitejilor nostristrdbuni, cari ni-l'ag 'Astral, i, prin oaselemosilor si strarnosilor nostri, carl odihnescintensul, am deveni slugile veneticilor cene arise, cersetori =flip in tara noastrit,sat am dada sit rsutlam un aer mal caratpe tármari
Idea, care ar trebui sit ne calluseze inmiscarea noastra, este idea conserväril cuor-ce pret a nationalitatii, care e mai scum-pa de cIt toate libertitile, de at toate bu-nurile pamintesci, cad aceste bunuri per-46ndu-1e, se mal redobndesc, pe cat timpnationalitatea perduta nu se mai poate in-chega.
Multe am pierdut nol, in cursul veacuri-lor de jale. Transilvania este despartita denol i data pe mIna Ungurilor ; Bucovinaa fost vnduta Mewl mod miselesc deTurd ; Basarabia a fost infam rupta dintrupul RominieI; risipit-am milioane, pier-dut-am mil de frap pe campiele nerecunos-c6toare ale Bulgariei; pierded marl, grozavde marl"! Dart nationalitatea romana
speranta revendiarilor ne incalçIesceinima, punctul de gravitate, catre care as-pint toate sufletele romanesci, exista, pen-tru el este un stat romanesc, locuit §i sta.-Omit de Romani. Cand acest stat va in-ceta de a mal fi ast-fel, and el va fi sta.-Omit de un alt -neap), tare incuibat in sin-gele lul, atunci nationalitatea va fi pierdutä,idealul romanesc va dispare. Aceasta n'opot voi de at dusmanil nostril A ne faceuneltele mimed ale dorintelor evreiesci esteo &Unit ; a lucra peutru (Musa, pe nesciute,este o stupiditate; i crima i stupiditateasunt tot atat de periculoase in aceste im-prejurari. SA ne deschidem bine ochii, dacitmal avem o scAnteie de respect pentrumormintele parintilor nostri, dacit mai availo razA de iubire pentru leaganul copiilornostri !
Ce care ? simplul fapt al nascerii pe unlament oare-care este un titlu la nationa-litate? Sit ne lase Alianta israelita, cu acesteamagiri cosmopolite, cad pot gadila urechileinternationalistilor.
Niel situgele, niel traditiunile, nicl mora-varile, nid limba, niel aspiratiunile Evreilordin Romania, nimic din ceea ce putea sitdoVedeasca o apropiare, o dorintA legitimade imbratisarea nationalitatii romane, numanifest/ dreptul Evreilor, nitscup la noi,cittre cetatenia romaneasca. Evreil at for-mat si formeaza un trib neasimilltor darexploatAtor in statul rominesc.
Siingeie lor este sane semitic. LegAturade familii cu alte rase este oprita de legile
lor religioase. Cap Eyre inruditu-s'ati cuRomanii ? Cap dovedit'at ct vor sit intrein familia romAneasa?
Traditiunile lor sunt altele de citt tradi-punile noastre. Altt istorie, alta literatara,alp oamenl marl. Prin ce dar identificatu-s'at cu Romitnil ?
Moravurile si limba lor sunt cu total strit-hie de moravurile si de limba Romanilor.Imbraaminte, trait, vorbire sunt, mI cuseam/ in Moldova, de o deosebire isbitoare.
N'am audit incl trel judanl vorbind bineromanesce ; vorbesc insa cu tota jargoanemal inu't sat mal putin stricate, poloneze,nemtestl sat spaniolestl.
Stint eel putin aspiratiunile Evreilor, nits-cup in tart, aceleasl ea ale Romanilor ? Letremor% lor inima la durerile acestelse bum/ dansil de rnultumirile ei, aleargädansil in ajutorul st ? - Nu! Idealul toreste astigul Mime, pe orl ce vile. Pe els'ajuta prin toate mijloacele, pe Romani 61store, 61 inlaid, 61 raineaztt. In afar/ ca--lamniaza neamul rominesc, inauntru 61 es-ploateaz MrLt nici o
Acestia sunt jidanii aproape in unanimitate.Si and dinsii sant ast fel, and nimic
nu dovedesce romanisarea lor, and nicItraditiunile treating, niel deprinderile pre-sintelul, nici aspiratiunile viitorului, nu ni-1infltiseazi ca tinnd cu inima la nationali-tatea romana,-inteleptesce este sit deschi-dem portile cetatenii tutulor Ebreilor nits-cup in tail ?
- Nu, respundem nol. Un asemenea actar fi, daa nu o crima de inalti tradarenationall, de sigur o stupiditatecare ne-ar conduce la acelasl fullest sfarsit:aservirea i apol nimicirea nationalitatii romane.
Each.' de ce, la 19 Mai, am zis cititori-Ion nostri: Ar fi o sinacidere de a acordadrepturl politice i civil! tutulor Evreilor,näscup in tara, dup. cum doresce Mint%«israelita."
In curand, vom desvolta i cele lalte con-clusiuni ale noastre, atunci emise.
CRONICA ZILEISectiunile Camera i Sen AttauT stint foarte
pornite spre tor alidlni. Ast-fel, in Canna, s'arfi propus invalidarea d-lor Ganea, Aur. ComA.-neanu, Nioolag, El ad, Wand, i altora. In Se-nat, a d-lui G. Cantaouzino si a altora ale carermime ne scapg.
Societatea academia a iuut a-searg, Ontgiasedintg pentru transformarea sa in «Academianaming,. Cea ma mare parte din membri eratpresintI. S'a decis, dupe desbaterI animate, sit serechigme in stunt academieT, d-niT V. Alexandri,T. Mtiorescu i P. Ep. Melhisedee, foeti membridemisionatl.
-XO intrebare D-lra Ministru al horns* on li
publice,Am (AU, ia «Monitorul oficial. No. 42, pro-
iectul de lege votat in unauimitate de Cameratrecntä, prin care se deschide pe seama min s-
teruluI instructiuniT publioe un credit suplimen-tar de lei 3600 la art. 59 al bugetutut.:-. cuc2.re sä se pied pldti cet do profe3ort de Um-
romdneasca si de fisica §i chirnie de la scoa ade comer( din capitala, earl' si-ag gout eursu-rile. Nu scim, dach aceastt lege s'a promulgat,dart scim et, eel clod profesori - dintre cadnnul, cel de limba romgng, face de apro pedon't' an! ¡west curs gratuit - /fat pr m *, re-munerarea, de cat pe luua luT Lauriebruarie, dupe un credit d-schis maT in urmg,tot in urma votuluY dat de Camera.
"
- Articolii
ctstigate
'
-
-
-;'''';;4'1',. *°41.,-;;-
.
pant
. .
-
.
nostril
-
strtine...
iesce,
sfiall.
-X-
Fr-
11
8
-
I
I
rke:,
W.,
siI
'
1
-
une.
sail.
*
.
/.
'a .
,
.
sí
'
cit
-
'
trI-
6,6.11.,-
torn
'
-
si
a
-
--
-
ba
10,
-
,
.
a
criminall,
ROMANIA LIBERA
De sigua, e s'a %cut o confusiune, desprecare on. d. Cautilie n'are cunostinta. Pe aceearuggm ye d. ministru al instructiunei publice aface dreptate acestor doi profesori pentru carT s'acerut de la camera credit si creditul a feast acordat.
Sp-ram ort ministrul fiind profesor va facedreptate colegilor sal mai mkt
- X-Esamenele pentru elevii i elevele din scoalele
secundare Ucee. gimnasii, seminarii, scoale cc-merciale, scoale eentrale i profes'onale de fete
scoale rormale primare, se vor tine de la 6prin'ä. la 22 Iuniu,
Esamenele pentru vele ccoalelorpi4mare-urbane de amlat le-sexe se vor tine de la14 pang la 22 hunt,
Cele pentru eleviI i elevele scoalelor rimare-rurale, de ambele-stxe, se v or tine de la 16piing la 22 Iuniu, inclusiv
Orele de esaminare sunt de la 8.-11 a. in.si de la 2- 4 p. m.; la scoalele primare-ruraleinsa ele sunt de la 9-12 a.m. si de la 3-5 p. m.
In intervalul zilelor aratate, chiar dumineciisi srbgtorY fiind, esamenile nu se vor intrerupe.
Esaminarea lucrului de maul la scoala pri-mar i secundar de fete din Bucuresci, va fiin 23 si 24 luniu.
Acestea le estrangem dinteun comunicat alministerului instructiei publics si al cultelor.
- X-Vorbim de sgnatatea cetatenilor.Bunt birturi in Buouresei si am putea zice
multe, in cari murdaria e nedespartitg de vaseleiu earY:se Oleo bucatele. Visitati buogtgriilebirturilor i v yeti incredinta.
Mara de aceasta, uni birtast ca sä dea o cu-loare ¡reset, verde pronuntatg, castravetilor mu-rat!, ingglgeniti din causa otetului ce nu e bun,bagä' in acel otet amnia.
Ori-eine stie, c arama cu otetul formeaz'ä a-cetatul de oupru, care e de coloare verde, darnu stim ding toti ti i mal eu seeing, birta-
eg aoest ocelot nu e bun pentru stomachuloaspetilor lor i ea nu arare-orl a produs in-
toxioatiuntOri-egt de mica ar fi enantitatea introdusä
in stomach a acestui acetat, ea produce contur-bare in functiunile digestive.
Atragem dar atentia onor. prefecturi a poli-tiei asupra acestor fapte ale birtasilor, comise
poate din nestihatg, i credem, eg rhl va fi incurled inlaturat.
-X -Eata o frumoasa ispravg a zapciului de Gla-
vacioc, pe care o imprumutem dela q2leseentra-lisarea, din Giurgiu
»Se ziee, c d-1 Zalic, servindu-se de niste actefalse, despre care a vorbit ziarul tPresa», main-tea judeeäloriel de pace a plesei Glavacioe , a
obtinut o hetgrire, prin care eilstigg esproprie-rea locuitorului Ionitg Subtiroin (din comunaVida) depe locul de Cash; investeste aceastg cartede judecatil cu formula esecutorie i o depunela portaret spre a o educe la indeplirire.
Un portgrel vine la localitate, someazg pe Io-n Subtiroiu a pgrIsi casa sa i locul ; acesta insäse opune. Atunci portgrelul dreseazg, un proces-verbal i dispune a se inapoia judecgtorie i. toateactele relative spre a se pronunta pentru derg-
marea easetD. Zalio, ca subprefeet, avnd in Pelee timp
calitatea de judecator al pläsiT Glavacioe, nuUlnae actele judecgtorului plgsei vecine sprea se pronunta in afacere, dupe cum prescrie le-gea, oi lash de trece timp Ong mai deung'zi
/OITA (ROMAN/El LIBERE,
ARTICOLUL 47DE
ADOLPHE BELLOT
PA RTEA I.
0 stránepoatä a negrilor.Urmare
X
Ajunsi la lacul Ponchartrain , trgsura al:Kegpe un drum ce merge de a lungul lacului si seopri laugh chioscul %cut eu lemne de portocal.Aei era locul duelului. Era aproape cilia oredupa
George de Hamel, urmat de cei dol martorT,se cobori din Wiser!.
- lathí, dar ce vor fi egutand toate auto tra-suri ? zise el.
Martorii privirg in partea artat i Aria'vre o trei-zecT de trilsuri de toate formele ici
colo pe drum, lauga chlor si in luminisul re-
And, cu puterea sa de zapeit i eu concursulvettiseilor i dilgrasilor subprefectureY, decree!toate imprejmnirea si dependintele easel' Sub-
tiroiuAcum nu stim - coutinug acelas ziar - decal
aoel nenorocit nu losueste in crimp liber , im-
prenna en o multime de copi' RI sill.zice eg nenorocitul ar fi reelam at parehe-
Plot asupra acestei nelegiuirt-X -Iar o faint frumoasa,D. loan Ograzianu, proprietar in comuna Bul-
lancets, judetul Vlasca, a construit cu propriele
sale sr ese un local de primarie i scoalä, n-spune
D. Ograziann a oferit, afara de .acestea, co-
munei Icimi aria neceso rig pentru construction.podurilor ce aunt a se infiinta in interiorulearl se ridicg aproape de valoarea sumei de 1,500galbeni.
Ministerul esprimil multumirile sale d-lui 0-grazi anu pentru o astfel de faptg laudabilä.
NoT, inregistrgndu- o credem c esprimgm sen-time ntele noastre de gratitudine d lui Ograzianu.
-X -Consiliul comunei Ciora din judetul Teleor-
man s'a disolvat, din caus c membrii aceluiconsiliu ag fost foarte departe de a'sl intelege
datoriile functiunei lor.Tot asemenea i eons Bill coniund Radovan,
din judetul Ilfov, si al !coin. rurale Ciortesti,jud. Vasluiú ne fiind la ingltimea misiunei lor,
fiind departe de a administra only na conform
intereselor locuitorilor.-X--Printr'un decret domnesc, biuroul ,vamal sf.
George din Dobrogea e suprimat, cu ineepere
de la lIuniu, curent,Se infiiuteazil iu comuna sf. George un punet
vamal sucursal, dependent de vama Salina.
DIN AFARÁ
Starea lucrurilor in Tesolia i Epir.
Se pare, el Grecia ar fi inceput deja res-boiul cu Turcil,-prin ocolisurl.
Grecil din Tesalia s'at revoltat si mi§carea revolutionarit ia dimensiunl din ce ince mat marl.
La Mirzelia, bang Trikala, mal multebande de insurgentl grecI ail masacrat, la11 Mal, posturile turcescl din localitate ;dou zile mat tarzit insa, bandele de in-surgentl ail fost total mAcelarife de catredon batalioane de nizami, cu care prilegitnu cildura de cat 300 de turd.
La Trikala ar fi fost aduse in tret care72 capete de insurgent! si nu ar fi scapatde cat 2 sat 3 rAnitl.
* *
Poporatiunea greaca din Epir se mitrgi-nesce de o cam data a face demonstratiunlin favoarea unirel acestel provinciI cu Gre-cia, i ma! bine!
Atentatul din Belgrad.
Zilele acestea s'a float la Belgrad un a-tentat contra fostulul ministru presedinte,
actualmente arestat, cum se stie,penti u incriminarea de inalta tradare.
Aceasta, ciudata incercare de atentat con-
cin ; caiT inselati i legatI de arbor! sail päzitide negri, asteptaä cglaretii.
- Oare inemicul ttl va fi chemat pe totiamicii sei la acest duel.? zise tatal lui George.Dar e contra cri-cgreI bune-euviinte si nu void....
Asteapta , z;se George ; martoriT lui vinspre not i vom afla, cred, ce insemneaza aceasta.
Intrebati asupra presentei persoanelor streine,rcspunser c mai multe persoane din Noul-Orlean voiser s asiste la acest duel. Nu pu-tuse sal impedice de altminteri ; insulta fusesepublic i gäsiati foarte natural ea i reparatiase, fie publicii.
- D. de Hamel voi s proteste. George el
opri.- Stt nu pierdem timp, zise el, in vorbe. Nu
vom putea convinge niei odatg pe toti acei oa-menT de a ne rasa singuri ; ag fileut mai multeleghe spre a vedea doi oameni uoizandu se siar fi pgeat lipsim de aceasta priveliste. SIvie, sit se apropie , ea sit vadg cum seie sh sebath un frauces, pe care ail indrasnit sal numea-sea la s,
Pe and doi martori se departa spre a insci-_
tra until can, care fiind arestat nu mal I
poate fi obiectul nid unei url sat rivalitatiindividuale, se atribue, firesce prin circurn-scried destul de intunecoase, aproape deintreaga presa vieneza tine! colectivitati,buna-oara partidulul liberal, astAzI la pu-tore in Serbia. Imprejurarea, cit atentatul afost desmintit 'n mod oficial - dar cu pu-tina hotArire ar fi o imprejurare de na-turl sa confirme banuiala semnalatit.
Am6nuntele de o cam data lipsesc i lu-crul nu se poate judeca prin urmare cudeslOrsire. Orf cum ar sta ins& faptul, s fi
derivat ercarea de atentat de la un in-(livid sail de la un partid ir putere cumult mar WI-, or! cum este o trista pri-veliste atentarea tutu! orn arestat, destul deprigonit i alt cum.
Ne mirAm in fine, ce ratiune sa mal aibittentatele la Belgrad, uncle si n§a oamenil
cu cap sunt atAt de putinT.
Un nou proect de canal.Congresul interoceanic din Paris discutA,
in intrunirea sa de la 30 MaT, proectulimpreunarel mare atlantice cu oceanul Pa-cific printeun canal, care sa strAbata strim-toarea de Panama.
Congresul, presedut de dare admiralul laRoncière le Noury, hotari dupl o mina-tioasit si lung desbatere, punerea in apli-care a acestul proect. 74 de membril atfost pentru; '8 contra si 16 s'ati abtinut dela vot.
Presedintele sI esprimi la sfarsitul des-baterilor i dupa pronuntarea votulul spe-rants, c urzitorul canalulul de Suez, Fer-dinand de Lesseps, va trAi pAna va puteasit navige i pe acest not canal, menit aimpreuna cele ma! mar! dou marl si a taiacontinentul american in dou parti.
Acest not canal va aduce marl foloasecomerciult I lumesc; nu trebue sit o malspunem.
Legea de instructiune a lui Ferry.Presa reactionara francesa respAndise in
zilele trecute stirea, cit guveruul s'ar fi de-cis, in mina propagandel clericale, sit a-mane desbaterea proectulur de lege a lidFerry pe un timp nehotadt; stirea era falsl.
Republique francaise" declara aceastitveste, intr'un num6r al el mal not, de cu-ran, scornitura, Malta de cittre iesuitl siprietenil lor.
Le Temps» se crede in stare, ca organoficios, s asigure chiar, ca desbaterile pu-blice asupra acestel legl vor incepe pe lamijlocul lul Iunit. Pe Mg raportul depu-tatulul Spuller va figura, intre actele ce sevor lua in consideratiune cu acest prilegit,si un conspect a tuturor petitiunilor, adu-nate de catre clerical! in contra legal. A-ceste petitiunl nu poarta ping acum insetde cat 80,000 de subscrierl.
PAnA, acum s'at inscris deja ca vorbitorlcu ocasiunea desbaterilor 24 de deputatl ;dintre acestia 20 sunt contra proectulul sinumal 4 vor vorbi pentru el, Intre acestidin urns! 3 aunt, a cheer particlpare ladesbated este indispurabill, anume : mi-nistrul care este autorul legel, raportorul
deputatul Madier de Montjau, ca autorulOMEN,
inta pe Iohn de B.... rig era asteptat , Georgeintoreandu-se &are OW seí zise :
tml pare foarte bine de ceea-ce s'a in-tämplat ego! mi-ail aprins signgele i mimai desceptat nervit Eram prea liniseit ; mi separe eg me voiä bate mal cu putere. Iatg ! Iata!adaogg el, privitoril se apropie. late, cii se co-bor din trasuri ; iatä altil care es din padure ;sunt mai multi de at credeam.
De o data apucend pe tatal sei de brat,zise :
D-zeg sa me ierte : dar mi se pare easunt i femei. Ah! asta e piea mult si nu salfi ore4ut-o niei odatg. Femei. ! Femei de socie-tate, da iat. eä cunosc mai multe, sg, asiste laun duel! De sigur in multe privinte, aoesti a-mericani. aunt jumtate selbateci.
George nu se insela ; maT multe dame creoledin Noul- Orlean, printre cari s'ar fi putut cu-noasee clout sati trel june eopile, indrgsniserg, sg,
vie la teatrul duelulul , ea si cum ar fi fostvorba de o alergare de cat Trainer! s kelpsloviturile, s yea ranile i sa fie de fatg lamoartea minis din eel' dot
until amendament, prin care se propune es-cluderea tuturor congregatiunilor religioase,feel nid o deosebire, de la invètam'éntulsuperior. Numal un vorbitor de lux va ayesdar proiectul, care sail devoteze dialecticasa in sprijinul lui.
Aceasta imprejurare este foarte esplica-bill, ; camera deputatilor, ca i senatul, inimensa eI majoritate , este deja pentruproiectul in cestiune. Primirea lul este pri-vita ca un ce atAt de sigur si natural, incat afara de ceI car! sunt dated sit vor-beascA din oficiu, nimeni nu-sT va mal daosteneala self deschicla gura de prisos.
Adoptarea legel lul Ferry si cu ea cl-derea desav6rsita a influentel iesuite inFrancia, se poate considera dar, ca un fl3tsigur.
CONCURSU IV![WI/manful secundar. - La 16 Septembre
se va tinea, conform vomit' leg!, concurs, la la-cultatea de medieing, pentru ocuparea a 12 ca-tedre de Igiena elementará, i anume : a eelorde la gimuaziele Lazar, Michaid-Bravul si Can-temir din Bucuresti. ; a celor de la gim: azielediu Pitesti, FocsanY, Galati si Baca ;a eelor de la gimnaziele Alexandru-cel-Bun siStetan-cel-Mare din IasT, si a celor de la liceeledin Barlad si din Botosant
La 1 Octobre se va tinea, la Universitateadin Bucuresti, conform ou nowt lege, concurspeutru ocupar, a de 20 de catedre, §i anume
a) Catedrele de geografil, istorig, limba elengsi 1. franceza, de la gimn. din Pitesti.
b) Catedrele de matematica si de limba eleartde la gimn. Michaid-Bravul, din Bucuresti ; -cea de limba cleat, de la gimn. Cantemir, diaBucuresti ; - cele de matematica si de limbsromanä, de la scoala normala Carol I, din Bu-curesti ; - cea de matematica de la scoala co-merciala din Bucuresti.
o) Catedr ele de limba eling, de la gimn. dinPloiesti si din
d) Catedrele de sciintele natnrale i matema-tioe, de limbele flacons' si elena, de limba la-tino-romana, de la gimn. din Alexandria.' e) Catedra de limba ronin i religinue, dela gimn. din BuLq.
f) Catedrele de limba latino-ronigne, de isto-riä si geografig, de la gimn. din Targoviste.
g) Catedra de limba italiana, de la swatscentrala de fete, din Craiova.
h) Catedra de agricultural, silvi6ulturg, dreptadministrate; i economia political,- de la gimn.din Targoviste. (Coneursul se va tine la scoalade agricultural din Buouresti).
Tot in acea zi, se va tinea concurs, la Uni-versitatea din laIT, peutru ocuparea a 11 cate-dre, de peste Milcov, i anume
Catedra de limba latmo-romäng, de la se-mivarul din Roman.
b) Catedra de limba ding si de cea trances!,de la gaunt. Alexandru-cel-Bun, din Iasi ; -(lea de limb.' ding, de la gimn. Stefan-eel-Maredin Iasi ; eta de matematicA, de la scoalanorniala Vasilie-Lupu, din Iasi ; - *ma de sciin-tele fis,co-n at ul ale si agriculturg, de la swai-n arul, din Iasi; tea de desemn i caligrafig
de la [metal din last
sa nu creada niment cii spre a face isle-risirea noastra mai miscatoare, noi am inventatceva. N'am imaginat nimie in toatl aceastg isto-
rie, am %cut us numai de memoria noastra-si dada suntem &ate odata eonstrgusi, din causadelicatetei, stt schimlagm un mime propria sat(
sä.'1 scurtilm, &tea se intämplg sal schimbgm,intentiune locul unhand, putem eel putin afir-ma, eg scheletul istorieT noastre este adevärot
n'am fi oare vinovati de a inventa, and estedestul a reproduce ?
AltI dol duelisti i alt patru martori la carsse mai adeoga se si un medic, intraril in mite
duinbravä de portocali, de care am vorbit,sirg, lumjniul foarte potrivit unui duel cu sabia,
Pe and ei se meant in garde si eel patrumartori regulae cele din urmg conditiuni ,rlosii, earl' pang acorn se dusera departe, se al
propiarg putin cite petin in tacere si se for-
marl in cire in jurul prineipalilor actori al a-cestei scene.
Sunteti gate , domnilor zise maul din mar-torn' lui lobo de B.., adresandu-se dare eel del
luptiltori de what,.
:
§i
inclusiv.
.
.
.
.
.
-
prä'uz.
§i
le»
4.Mo&toru1».
.
.
.
Ciumici,
sä'T
-
.Ploie§tT,
:
.
:
-
Oa:
?
'
e1evT i
.
.
-
§i1,
.
'
7
,
ei
-
ens
,
.
:
Sa
-s'ad
-
Bralla.
-
CU
i gg'
inelusiv.
-
:
.
ROMANIA LIBERA11/11/111,
Catedrele de geografia si de Bribe, fran-
4 de la gimn. din Baca.Catedrele de matematice i sciinte natu-
ale de la scoala normalh, din Galati ; - ceade ijinba greach modernh de la scoala comer-
din Galati'.Now
DI. C.tefanescu ne trimite un respuns la critic& fa-
ma de d. IL, legendel ,,Aur j Aura.. Respectini foarte
malt dreptul de a pèrare, mai ales and este vol ba de o
testiuneliterarit, deschidem cu plicere d-lut S. colonele
noastre.
RESPUNS LA 0 CRITICA
Domn ale Redactor,
In nunidrul de la 19 Mai al sfimabilulul d-rostra jurnal, sub titlul Legenda, « Aur i Aura,
de M. Botez, H..., acuza pe §...--care are ne-ineritul d'a fi facia, cu chte-va siiptrimanT ina-
fate o dare de satinet asupra acekiaaT scrierT,
in coloanele unuT alt ziar j aceasta fhal taint
opreteasinne-acuzh zic pe , da fi un ne-
simtitor in poesie, da fi un necanosorttor de arta
poetich si de conditiunele poesitT, d'a fi indus
i a eroare opinia publica prin mpriceputa can-thrire ce a flout acestei Legende §i d'a fi con-tribuit d'a-T da jnsu d-s o idea greaith des-
pre d'ensa, cu toate ea conclusiunile la care
nil H... ajunge, sunt aceleag, la care ajun-
sese.
Asa find lucrurile, in tememl dreptuluTaphare §i al sent nieetelor de dreptate ce
caracteriseag jurnalul d- voastra, v rose, cuprofuud respect, d-le redactor, sit bine-voitl a in-sera in until din cele maT apropiate uumere alesale, aceste rhuduri.
D-nu H... este ruga t s. pr. measch sincerefelieithrT diu partea lei
Pentru o dare de seamä, care pretiude a fi e-Oil din pana until out competent, plin de sit).-tul poesiel, cunoschtor de arta poetich si de con-ditiunele poesiel, unuT doritor d'a restabili opi-via publica, indusä in eroare, d-nu H... a reusitde minune. Critioa d-sale, e plink de simtul po-etie, de duh, 'Wawa, i mai ales plinti de ou-palliate.
A uitat insä o parte a legendel, child Aura sepeapthnii si and ceI 7 fiT de imphratl vin
111.1 vers tot din Horatin care zice:artununt montes, nascitur ridiculus mus.De sigur crt deed ar fi aVut ei aceste treT lu-
cerT in vedere scriindu'O critica, ar fi eait o scri-ere vednic de nemurire i invidiath de Tainde la Paris.0 lolls emit. qui, brôlaet u'une ardour périlleuse
Courez du bel esprit la cam& épineuse,...Craignez d'un vain plaisir les trompenses amorces,Et cousultez longtemps vôtre esprit et vos forces.
Asa zicea Boileau.Cu aceastg ocasiune vd rog, d le Redactor, sit
primiti incredintare despre respectul ce v con-fiery.
1879, Mal. §.
SOCIETATEA CORPULUI DIDACTIC
Inca din tuna Martie am comunicat lee-tailor no§tri, ca Societatea didactic& s'a con-stituit i ca Onor. D. C. Bosianu a inter-venit pe Wig& Ministerial pen-tru rt cunoascerea si aprobarea statutelor ei.Nu scim ce o ti gasit cu cale Mini- teriulsa faca, di stul c corpul didactic asceaptaresultatul, §i eu toed convirgerea ce avem
ET deli un respuns afirmativ i hurt shbieleee li se dete.
AtuneT se seedarh mull in fata altuia, incru-Morn ferul si in mijloeul celeT maT adduct' tit-cerT aceste vorbe fuel, pronuntate de unul din
patru martorT- lncepetT, d-lor !Lupta iueu poise ; cortina se ridicase pentru
privitortinteleserh indata, o asistad la o lupta' im-
portarith : ceT do luptiltorT raved puterT egallli erat inzestratY cu uu mare sringe rece.
Iohn de B.... rifled cu putere : George sh mul-tumi a se aphra, crtuthnd sit profite de mina-tul, and inimical sgt se va descoperi spre a atacadin nod, dar acesta BU lieu nic o greeealh ;el ataca de aproape i sabia s'a era tot asa derepede la aphrare ea si la atac i nu putea fi
verba de suprindere.Dupli trei minute aproape martorii intrerup-
sera duelul.Goorge schimba cate-va vorbe cu tathl st, eare
moot, sedea lringh el, gata dea ajutorla trebuinth.
despre buna-vointa d-luI Cantilli si zeluld-sale de a sprijini interesele invétatorilor,credem cit nu gresim afirmand, cit in desertasceapta Societatea ceva incuragiare de lapersoanele, cari incongiura pe titularul dela Logofetia bisericeasca.
Iata, in intregul el, si adresa ConsiliuluTde administratiune catre minister.
Domnule Ministru,Sunt 70 zile, de cand Cousiliul de administra-
tiune al SociethtiT aeteapth solutiunea, ce onor.Minister va bine-voi a da, celor continute in a-dresa noastril sub No. 12 din 14 Martie, acestan.-El n'a ,nal. procedat la nicY o lucrare, spe-rand c. D-voastra yeti' bine-voi acorda au-toriSarea solicitata.
Aceastit speranth o avem ranch.In consecuenth, subsemnatul v roaghrespeo-
tuos, Domnule Ministru, s bine-voitI a ordonaaccelerarea indeplinireT formalitatilor pentru re-cunoascerea Societte i aprobarea statutelor el.
PrimitT v rog, Domnule Ministru, asigurareainaltel mele consideratiunT.
Preeidintele C. Bosianu
Din Camerile de revisuire.- Sesiunea estra-ordinar5. -
§edinta de la 23 Mai, curent.
edinta se deschide la a meazi sub pre-§edinta d-luI D. Cariagdi, in presenta a 96dd. deputatl.
Sumarul sedintel precedente se citeste sise aproba.
-X-Adunarea trece in sectiuni pentru a lucra
la verificarea alegerilor.
ARENA ZIARELOR*** Vorbind de apropiata verificare a ale-
gerilor si spunandu'sI convingerile cu carea§teapta foarte apropiata dechidere a des-baterilor camerelor actuale, »Romanuh nuface alt-ceva - basat pe majoritatea ce secrede cit are in camera si senat - cleat des-volta, in extenso, proverbul roman «Linda tegull, ca eaca pumnu."
Full ot cine autopsia si, fiind impar-tial, se va convinge de cele ce spunem.
* * * Timpul » se ocupa cu incidentul dincamera, intmplat and un secretar al biu-rouluI provisoria (land cetire apelulul nomi-nal, citi ca ales al colegiuluI I de Suciava,pe d. Mortun §i nu pe d. Nicu Gane I a-dev6ratul ales. Deputatil guvernamentall cutot sgomotul ce'l ridicara contra d luI N.Gape, care ceruse cuvntul ca sa protesteze,aft admis la fine trecerea provisorie a d-lulGone in apelul nominal - si aceasta gratieintrevenirif energice a d-luI Maiorescu.
*** Ocupandu-se de deschiderea sesiunel es-tra-ordinare a Adunarilor de revisuire ,
.Pressa" vede-si vede bine-cit mesagiulTronulul nu da niel o informatiune in pri-vinta stare relatiunilor noastre cu marileP uterI.
Organul untrulul atribue aceasta Weredefavorabilel positiunI ce singur guvernul§'acreat.
Eat& ce fidel resuma «Pressa » mesagiulde care vorbim :
- Nu tremura asa, zise el incet, e foartetare la duel dar cred ch '1 cello. acorn, ae datot ce am, adhogh el strhnghnd liana tathlu
ca acest duel sh fie funest ilia mieMel luT.
Cat peutru loin' de B.., el sal-Idea si salutepe spectatorT si se (Area ch le ziee : Aeteptatil
cer ertare de a nu fi sfarsit inch, dar nu yetiperde mutt asteptand.
Luptatoril reluarra loeurile lor i ferul se in-or ucis ti din not. De asth data George athc0'au atilta putere in ct Iohn de B... trebui sh se
retragh.El se retrase ast-fel cu o mobile de psi, a-
poT in momentul and George se astepta s. '1
Nadia retragandu se din not si se &ilea sh'l a-puce de aproape, el se oppri de o data si seoaseun tipet spre a zripheT pre inamic d sad i 'tdete o loviturh.
Dacia George ar fi fost deseoperit, lovituraa r fi fost mortalh. Dar bratul sad, pre carea vusese timpul s '1 indoeasch, seer! de scut
sabia 'T strapunse bratul din o parte in alta.orT ce alt duel, aceastg rang, s'ar fi putut
RepresentantlY Orel n'avead nevoie sh le sprigguvernul, prin mesagiul TronnleT, cum s'ad g-out alegerile i direr cause se datoresce linisceace a domnit in cursul lor. ET n'avead de ase-menta nevoie s afle, din discutsul TronaluT,
Natiuuea ronihnit a fost pururea toleranthospitalierrt ; n'avead, ou un mega, nevoie deleetinnea de istorie ce le-a fileut'o guvernul prindiscursul Tronului.
Pe la finea revistel sale, Presto) mul-tume§te guvernuld pentru sincera declara-Oune ce face in mesagiul Tronulul, decla-ratiune in care se vede, ca el n'a avutprevederea §i abilitatea ceruta ca sit evitetreI umiliuta de a i se impune de Europaresolvarea unel cestiunI, umilinta pe careCostaforu a sciut, Ileum catl-va anl, sit o in-lature la Constantinopol.
SA NE RACORIM !&intent in luna lierbintelii. NAdueell la Ca-
merit, nhelueelY la senat , nduet la academic ,nhdueelY in fine si la st. sinod. InvdtatiT , de-putatii, archiereff i senatoril fae o gimnastioh,caniculara in luna luT Cuptor. Dar oe sh zicl ,iuteresele eparchielor, interesele tern', intereselesciintei nu pot Rd, rabde cea maT mich inthrziare.Patriotismul tutulor lupta cu turbarea lui Si-rius, pentru bindle obetesc,
Noroc c grdinile mal vin s rdcoreascraasalturile invilphiate ale aristocratiel noastre in-telectuale i quasi-inteligente...
Grhdina Rape, cu armoniele feerice ale areu-aelor vieneze, adunh pe aleele iluminate toatheleganta capitalel ; dar lumea se cam pl otisesceou prea multi muzioh.
La Stavri, spectacolul vesel intrunesce pe fa-schionabilil cu gust, ploat basil cit slant putinT !Diasearh bast inghesuialh mare. Mult asteptatulLe Roux a sosit, Jal vom vedea pe Neal-
La Dacia, gimnasticit fac m'nunT ; and estevelocipedistul pe coardh, toate inimile tremurdde emotiune. d. Lambru, insä sta mahnit, chcinumdrä putine inimT in grhdina sa.
Teatru Guiohard i Union-Sui,se ar merita maTmulth incurajare. dd. Vasiliu i Lupeseu fac to-tul spre a multumi greoinl nostril- public. Shmergem si la (Mali!,
Pitting rdcoare, duph o zi de mart de munchai de cearth, nu stria- Fie care ghsim, dupegustul nostru. Credeti-md pe mine. - Trepedusi,
Serviciul Telcgrafic al .Romaniel Mare"4 lucid. - 8 ore seara
Constantinopol, 4 lunin. - Sultanul a refu-sat de a sanotiona numirea directorilor chapatide Aleco-paea in diferitele serviciT ale adminis-tratieT RumelieT, pentru ca toff sunt de vatic,-nalitate bulgarh.
Poarta considerh condnita guvernatoruluT ge-neral, de and a intrat in servicid, ea o seriede acte de rebeliune contra autorithtel Sultana-lui", mal' cu seeing incidentul fesulul la Hermanlyei refusul de a arbora pavilionul turc la Fili-popoli.
Se ànunth, de alta parte, ch o divergenta deopiniuniT prea great s'a produs in staid comi-s'ef europene din Rumelia; majoritatea a decis,ori guvernatorul general al provinciel va fi obli-g at sit urmeze consiliele comisiunei ; minorita-tea, compush din comisariT englezi, austriacTturd nu se unese eu aceastit decisiune. Diver-genta, care a resultat intre membriT comisiuneise cons idea ea o desmembrare definitivh.
Berlin, 3 Iuniu. - Cel din genet buletin alsintie ImpdratuluT Guilom spune, ch Majes-tatea Sa este astral* bine de tot; militates ge-nuchiulul a saint.
- de la 6 iuniu - 9 ore dim. -Paris, 4 Iuniu. - Rentha monitors 5 Va s'a
inchis asti seara ou 72 fraud, in creetere de 1
Diane peste cursul de alalth-ierT.
Petersburg, 4 Inniu. - Din cauza boatel M.Ducese care este Inge jiitoare, s'a ho-thrit ea Tarul sit nu aware, la Berlin, ca sitfig d fatä la mints de aur a ImpdratuluT Vil-helm.
Londra, 4 Iuniu. Principele BulgarieT adebarc it astir! It Folkstone, venind de la Paris.Alteta Sa s'a transportat indath la ducele deEdimburg, in resedinta sa de la Rastwell-Parcla
Filipopoli, 4 hail,. - Directoratul, care va fipe ling guvernatorul geueral al Rumelia nutel de consiliu de ministri, a fost format si atinut ieff Nadia eedinth. Strut numitY : La in-terne, d. Kerstovic' i Gavril Efeedi; la resboidgeneralul Vital's ; la finance, d. Schmidt ; la lu-crilrile publics, agricultural i comerci.d, d. Vil-
; la instructia public, d. Greezeff, ei lajust tie, d. Kes!okov.
Se alit de la Constantinopole, eil Poarta facegreutätT la confirmarea acestor numi, dar sespeed, Oil comisiunea europeanh va interveui eiva sfärei prin dobandirea sanetiunel SultanuluT.
Berlin, 4 Iuniu. 4Nordd. allg. Ztg., deck-ea' neintemeiath noutatea, c guvernul imperio-luT s'ar sili dolahndeaseh de la Belgia cerereade resiliare a tratatuluI de commit.
Ham.
socoti de fericita, clod avea o aparenta, care sa-tisfacea ouoarea ei nu punea viata in pericol -dar eu un turbat ca Iohnf,cle B.... nu putea trecede cat la defioitul Diu! ce a primit'o.
In adevdr, child martorii lui George declararhcr duelul nu mai poate urma. John. de B res-punse priutr'un hohot de !is.
fiind ch. sthruiad In oea co ziseserii,- Glumiti, striga, el, sit incethm un duel pen-
tru o rang la brat! S. me multumesc cu o sgt-rieturh, and et. cer viata sa, ar fi curios !
adresanduse Mitre George, a &kill rang oobserve medicul.
-v aetept, domnule, zise el, si mg inoredin vol.
Cereal spectatordor se strhnsese i maT moltin jurul lu pitta's bor. lohn de B... tindnd inchin retina sabia s'a din care pleura singe, se dusesit vorbeascä cu veciniT set.
(Va urma)
DONNUL EDUARD BUDIEfabricant de lingerie, eaten VictorieT No. 34, inconsideratia meritelor s'a numit furnisorul Cur-
tel I. S. R. Carol I.
Vapoarele accelerate nitre Ruselue-Giurgin i Orova.
De la Orsova la Rusciuc-Giurgiu Marti si;Viper! 10 ore si jum. sosi-ea in Rusci,w-Giurgiu Merauri. §i Shmbäta 6 ore dim., de la.Rusciuc-Giurgiu la Orsova Mercursi si Siimbhth4 ore p. m. 8,Isirea in Orsova Joinneca 6 ore p. m.
Noth : Vapoarele accelerate strut in legilturilcu trenurde accelerate ale calei ferate a statu-lui C. R. Au.triae pentru Buda-Pesta, Vieua etc.
trenurile de la Rusciuc la Varna in corespou-dentii, cu vapoarele societhtiT Lloyd pentru Con-stantinopole.,
Agentia.
BIBLIOGRAFIEA esit de sub tipar la tipografiT-editorT Thiel
et. Weiss, 1879, si se afire de vendare la toatela toate chioscurile diu eapitalii,
Statul romin si situatiunea juridica a evreilorin Romania. Studin de consiliernl intim, Dr. I.C. Bluntschli, profesor la Universitatea din Hei-delberg. Pretul 1 led nod.
CURSUL BUCURESCI
MARE CASA DE NUMBLA
Bursa Bueuresci"I. U. FERMO &Flit RENZAL
No. 48. STRADA LIP6C.A.NI No. 48.
Pe diva de 23 Mai 1879 ora 12OBLIOATIUNI
100/0 Oblig. male. .....»,
elite la sort!80/0 domeniale
l' fr.,
Obig.elite taCase!
sorti .
lei.
Dob. 10 pens. 300 . .
70/0 &rind funciare rurale7% r , urbane80/0 Impr. Municipal.
» en pr. Boo. (bil. 20 1.)Renta RomAniAction! Dacia»
, «Romania,Climate rurale exigibile
, domeniale ,, mind ,
Argint contra aurBilete hypotecare contra aur.Rubla 'Artie . ,
gradina Cimigiu1uT s'a redeschisdin nod, avgnd pe langà tot ce seatinge de cofetkie i mancari calde
reel in tot timpul precumbkituri recoritoare.
Serviciul prompt si preciurl mo-derate.
toate serile =via nationala.Autreprenor : Nae lonescu.
Dr. LUPUSs'a mutat in Calea Rahovel No. 63
(Calea Craiovel)
domnioara'din germania de Nord,
dilate; famine nobile, care a depus esame-nut de profesorat cu cel mal bun sums,canosand, afara de limba sa materna, al
limbele frances i angles& i toate cnno-teintele cerute in scoalrle elementare, de-
semnand tot-de-o data foarte bine, dorms:a gag un loc in Bucureeci intr'o familie dis-tin& A se adresa la d-na Gertrude Winter,Griinangergasse No. 1, Test to Prtiblicb, Nina.
051VNE A UMiN Alit
Diploma de onoare
DIN VIENNA
,_11,111NEA UNIVERSAI
GAN Aktpie 2 Medalii de aur I de argint
14IN PARi;'
SOCIETATE PRIN ACTIUNI PRIM FONDERIA BE YIETADRI I PABRICA DE M4INEitAr NI MU ID 7117 i 1141
E ZC.-D-41YA :
Matinele sale de mánat cu eilimire de old turnatcare de eitg-va ani incoa inlocuesc petrele in toate morile mal insemnate din And ro-Ungaria §i care sunt foartepotrivite chiar pentru mod mid din causa diverselor avantagie ce oferas ; afarä de acestea recomandlt
Ori-ce lucrári de metal esecutate prin mijloace mecanice fonte de ter sari de oldWit MX All II ilk 111.-.1!
tar ROATE DE VAGOANE SI MECANISMURI DE INCRUTISIAREA SI NELOVW21pentru drumurl de fer si pentru mine ; asemenea si
SINE FE TAU LUMINA, E ECT
LOTERIAGavernul german la Hamburg care a autori-
sat noua si marea loteria de ban!, controleaziau numal emiterea losurilor el si toate trage-rile; deosebit de aceasta guvernul german laHamburg garanteazi cu toati averea imensa asummit pentru plate. esacti a cestigurilor, o-ferindu-se ast-fel fie-crtrui din toate punctelede ved3re asigurantt mot mai perfect& Singe-rul fapt ce guvernul german figureazit aci cagarant este forfeit dovada c aceasta loterie esolidi de tot.
Nona i marea loteria de bent mat contineinch 86 000 lose din care 44,000 lose trebue
castige neaperat; sense de castig e darfoarte mamma& Sind mat mutt ea jumitatea tutulor loselor trebuese colligate negresitToate ca§tigurile se trag in 7 sectiunl care sesucced repede una dupe alta. - Cistigul eelma: mare care e de Aleut in easel eel seal fe-rioit se urea la
533,333KAHN MIMI
Special mal sant de airtight urmatoarele cha-egad principala :
Lei nuoi Lei nuoi1 a 333,333 -735113
a 200,000 - 200,0001 a 133,333 - 133,333I a 80,000 - 80,0001 a 66 666 - 66,666
2 a 53,333 - 106,6662 a 40,000 - 80 0005 a 33 333 - 166,665
a 26,666 - 63,33212 a 20,000 - 240,000
1 a 16 000 16 00024 a 13 333 - 319 9925 a 10,666 -- 63,3302 a 8,000 - 16,000
64 a 6 666 359,9646 a 6 383 - 31 998
71 a 4 000 - 284 000217 a 2,666 578,522
2 a 2,000 - 4,0002 a 1,600 - 3.200
531 a 1,333 - 707,823673 a 666 - 448,218950 a 400 - 380,000
etc. etc.in total 44.000 castiguri
Toate cestigurile se platen imediat dupetragere in moneda de aur subt controlnl go-vernulut Hamburgian german. Noi suntem insr-clasp cu desfacerea loselor originate a &meterfoul si mart loteril de bard espediendu-le cupretul oficialmente Warn fare alte cheltuell.Pretul oficialmente hothrit pentra toate tragerilede castig a amandoura sectiunl viitoare e de :
Lei Irma 24pentru un los intreg original
Lei- 'moil 12pentru jumetate los original
Costal urmeazi a ni se transmite franco inmoneda hipotecare romane sat in timbre pos-tale remain). Mate dupe primirea costulni es-pediam fie caret comande directamente intr'-un envelop bine inchis losele originate comau-date, investite cu armarele writ. Fie cirri es-peditiuni de lose asociam programul tragerilortrades in limbs, romini, ei dupi fie care tra-gere, fie care participant primesce lista oficialia tragerii, care lista specifier+, intr'un mod e-sect numerile trase cu castig ; deosebit de a-meta numerile trase cu ea atig se public siprin toate aiarele principale din Romenia. Mel-tuunim pubbcului roman pentrn increderea are-tate de peat acum, figaduind crt si in viitorvom efectua toate comandele prompt ai met.Rugim a termite comandele cat posibit curledin tot caul inaiatea inceperil trageril l anumecel mal tam% papa la
11. Juniu a. c.fiind ca in acé th zi urmezá a ayes loc tragereaoficialmtnte borer's
direct catre adresa noastra.
iSENTHAL & Comp.Biuroul principal de Loteria
HAnBCHG (Germania)Cu clientit nostril din Romania corespundem
in limbo. romAni. Scrisort din Romania sosescla Hamburg in 70 ore.
Prin biuroul d'anuncittri A. Steiner Hamburg.
De vénzare maciaturi (härtie stricata)cu ocaua.
A se adresa in Strada Lipsaul No. 11--13
llama porlalna de !dal iaba si secerat ()maleCare se poate pune in aplicatimie de catre ingnr persoana-, se poate avea an
PRETUL DE 300 franeiDE LA
4. IRE Ilk 1411:1USiin Vieuniihring Herrengasse 74 ti 76
_Amid& masina este patentaa pentru tot continentul -.....1;,-..,7-...4.11.X._;r4I'lL4 ,_'
12-15 barbati cu coasa abia pot face acel horn ce'l face --,.,..iti....-- ''.--aceasta masina condusi usor de o singura femee lucra-
toare. Firul vegetal se poate taia de pe oii-ce teren Ca mulea usurinta. - Masina are o
avanseze 40"/0 ca arvunil; restul d'o data cu priimirea. La comande de 10 bull_7_..Joeclapsuiltisne,
se dil un selizamënt de 10%. - en diferitele comande mg rog a fill onorat at maT in grabil,odd in toiul sesonului nu pot garanta pentrn indeptinirea insarcinkil ce mi s'ar face.
simpla constructiune; un usor mere; o mare aplicabilitate. - La comande e necesar
Cu Iodure de fer inalterabileO APROBATE DE ACADEMIA DE MEDICINÁ DIN PARIS, ETC.e Participand3 de proprietdpe iodulul si termini, aceste Mount' convind cc deosebire in afectiunile. scrofulóse. contra acorn simpli feruginqil saliva neputincioli ; ele redad san-X gelui avutia §'abundinta sea naturale , proved sell regalia cursuld sea; periodicd, fortified treptatii constituliunile lymphatice, slabe situ debili-
tate, etc., etc. Phanuaeirtu, rue Bonaparte, 0, la Para e
N. B. -A se esige semnatura nOstrii aci Maturate, pusa rn josulii unei Michele verde.A SE FERI DE CONTRAFACERI040600000004116000 aale
Atragem atentitinea asupra comunieäel caltigurilor in-
aerate in zi rul nostru de ant a d-lor Laz. Sams. Cohnin Hamburg. Aceasta renumitä case care esisti mat mutt
de cat 60 anI aS platit deja clientitor sal primele citeti-gurt de mint 860,000, 270,000, 246,000, 226,000, 183,000
180,000, 156,000 adesea ori 152,000, 160,000, 90,000 siIn mal multe landing 78,000, 0.000, 48,000, 40,00 ), 36,000
mere! mat inainte tot nu premia de 246,000 mint,mall ales in lithium] timp ad plitit mal malt de cit 21/,
milioane marci din cart multi all devenit capitalistiAcnma cu o mica padre se poate cistiga earast un
capital pink la 400,000 Wad &supra careia eaten' indeosebi publicului. Aceasti casi fiind ca comunice in toatepartite, pliteste cietiguri ori unde. Fiind de asceptat omare participare din cauza mirirel si mai avantagios a-raujate cA§tigurile e de recomandat a intinde mane noro-cubit* si a se adresa cu toati increderea &are firma.
Laz. Barns. Cohn in Hamburg unde lie-care este ser-sit prompt st esact.
533,33311,11E1 INQW11.
aunt de &Alga la Loteria de bent autorlsatede la guvernul german la Hamburg si garantaticu toate averea Statulut. ?east& loterie continein total 44000 cestiguri § i numal 86000 lose sen-se de castig, e darä foarte important& fiind malmult cajunditate a tutor losnrilor trebuiesctigate neaperat. - Intro cele 44000 cietigurise mal gismo i urmatoarele castiguri prin-uipele.
Lei nuoi Lei nuoi1 a 333 333 = 333,3331 a 200 000 = 200 000I a 133,333 =1 a1 a2 a2 a5 a2 a12 a
etc. etc.Pretul loselor este oficalmente hotarit i mimepentru toate tragerile de noroc a amendouraset:punt urmitoare, costal se urea. la
LEI NOI 24PENTRU UN LOS INTREG ORIGINAL
LEI NOI 12PENTRU JUMETATE LOS ORIGINAL
Rog ca comandele pentrn lose sit fie insotitede aceasti same, in moneda 'Artie roulette sailin timbre postale !amine. Indata dupe primireacostulut espediez losele comandate intr'un enve-lop bine inchis direct fie canal comandator ;
Fie care espeditiune d . lose aneaez gratisprograma oficialia Atilt lista tragerilor catbent castigap espediez imediat dupe fie caretragere direct dare fie care posesor de lose.R6g emit transmite comande cat posibil maraudp tot easel mat :Aline de a se incepe tragereamini nu mat train de la
11 Junie a. c. s. n.Camandele sa se inainteze direct dareBiuroul principal de Loterie
A. LÖWENHERZHAMBURG (Germa7(Germania)Cu clienti met din Romania tin corespondinta
romini. &riser! din Romania softest% la Ham-burg in 70 de ore. Adesea orl am fostfericit de a pliti clientelor mei din Romaniacas igarile cele mat marl.
o persoanacare so Old in servicia aproape de patru ani incele crantzin fainiliT din Buouresci, doresce agasi ocasiune de a acompania o doamna la Val,asemenea prim.sce i ori-ceangagiamente si corn-plecta responsabilitate pe lane. domnisoare.
Se poate adresa la administratiunea acestuiziar.
Manutanpunea MunicipaläDE LA COLINTINA
are necesitate d'a angaja mai multi oamenT cavgnptori de paine pe la pavilioanele ce vor in-fiinta in curánd in capita% precum si in peg,valii sari in case particolare cu leafa si cn re-
- Se angajaz a. la aceastaA se adresa la biuroul din strada Debrecen! 3.
Biuroul principal de loterie Innate! & Co in Hamburgofera ii ziarul nostru (Pea participate la noua si marelotarie de bent germane. ',tweet& loterie garantati de Sta-tul german la Hamburg e pe destul monad in tare, elunmet avem trebuinta de a da same de organisarea el.-Nu voim insä aloes ne mentionat cA caltigul principal,sate merit din not in ultima tragere, erea mama! de 375000.Mara sate. Lei nol 600,000 pe and acum castigul prin-cipal care e de facia in can! cel maT fericit se urci la400,000 Marc! sat Lel not
Loteria continue acuma in total 44,000 castigurl a ca-ror divisiune e de veaut din anunciul d'azt a biuroulutpriacipal de loteria lsental & Comp Biuroul principal deloterie Isental & Comp. care alma deja aprepe 100 ani easementa bine recomandat in tare si a avut deja de deseorl ocasiune de a plati eastigurt in Romania. Putem darrecomauda si din parte-ne participare la Site intrepriu-defile enunciate de aceasti case.
Hammed, 'Novae Stefan Uibillescu, Sir. Lipscani No. L. - Com 7203
ROWLAMYSMACASSA.ROIL
Cunoseut de 80
nieli eel mai bar,
restaarator, Bator ili. infrumnsetittoral comet (plrelut). Butilla are un dop
de sta. 4 II 8 franc]
ROWLAND'S KALYDO iiInfrumeseteaal carnaagiue ea qi %talent
petete de piele 6 franc].
ROWLAND'S OIIONTOAlbesce dato gi impedich ca ria. 3 fa Do a
ROWLAND'S EIJCONIAE nn nod qi deice praf de toaletd. Canapdrat1 tot-d'arina art colt de la ROWLAND20, BATON GARDEN, Too ar-ticolil *devil poarta firma : A, ROW-LAND & SONS en madam root pe a.velitoare, a carel imitaalane collide-rati-o ca fiarath. De v6*4are la toll
fa .macistil gi perfume. it. 3 franol.
11111111111111111111MINIESNIMINIIIIID.
Stabili,nentul do bra mi;nerale de laBughea mahalana Campu-lungumse deslchide la 25 Mal cu tot ser-viola] necesarit.
(ompii I giirantat,
de guvernulla Hamburg
se incepe acum din nor' tragerile de noroc gran-dios la cea nasi noue.
Loterie de ban!IIAMBURGIANAEa continue conform programei oficiale nu
mai 86,000 lose originate, din carl 44,000 tre-bue sa cistige neaperat
Toate cestigurile fete in total :
10 Milioane 940 799 Lei noise trag in cursul cater-ye hint in eapte sec-
OW de trefoil de noroc cart se succed metdupe alta. Çietigul eel mat mare care e de le-cut in casul cel mai fericit se urci la
533.333 Lei noiCa§tigurile principale stint organizate preterit
urmeadit:Lei noi Lei noi
I a 333,333 6 a 53331 a 200,000 71 a 40001 a 133 333 217 a 26661 a 80.000 2 a 20001 a 66 666 2 a 1600
2 a 53,333 531 a 13332 a 40,000 673 6665 a 33,333 950 a 4002 a 26,666 65 a 26612 a 20,000 100 a 200
1 a 16,000 24650 a 184
24 a 13,333 1400 a 165
6 a 10,666 70 a 133
2 a 8,000 15150 cite 12554 a 6,666 89 66 etc. etc.
Tragerea de noroc a primel sectiunt este oli-cialmente hotiatii la :
11. §i 12 Juniu a. c.Erwin oficialmente hotarit pentru t6te tragerilede noroc a a mandurora section' viitoare este de;
Lei noi 24 pentru un los intreg originalLei noi 12 pentru jumetate los originalLei noi 6 pentru un sfert los original
Espediez asemenea onor. m i clienti lista di-deli a tragerilor cat si banii eastigap Mate,ce tragerea e terminate, prompt ai confident*nalmente.
Intinsa mea relatiune comerciale ce am pre-tutind-inea, ma pane in stare de a putea achitaori ce oastig cbiar in domiciliul eastigatorulni.(Sr 0 ce comandi se pot inainta spre in-tar lesnirea publicului, printr' on simplu man-gar dat postal tie care comandor primesce
data de la casa mea losele originale
LAZ. SAMS. COHNin Hamburg
Comptuar principal, Casa de Bence gi de schimb
Cu clientil mel din Romania tin corespon-denti roman& - Timpul de poste intre
si Hamburg 70 ore
Prin binroul de anuciurt A. Steiner Hamburg
AnuneiuSub-semnatul in cualitatea mea de sindic
cuidator al fahmentului Teoharie BnehakiLeonida Riga , am onoare a incunosciinta Peouor. public ea in ziva de 28 Ma'í aunt coot1879 la orele 2 p. rn. void vinde prinparticulaa. In strada Coltei No. 19 , in total
sail partial toate márfurile de Victors averea
falitilor Buchaki si Riga dirnprenna on datoriileactive gi cu droetplablrn de locatinne a acel prveiJu
pang la, 26 Octombre 1888:Una mie opt auto cpt-spre-zeol si opt. In ssr
cina va renpunde d-lui Lazar Kalenderolo eat'
25 galben7 anual.lar and van4area nu se va fin in weali
va continua si in zilele urmatoare. Aceasta *re
cunoscinta generala.632 Leopold
Advocatul Radu Orghidan§i-a carámutat Canoelaria in oasele d..ln Avail°
din str. §e1ari No. 5 si in cjltu str. Coved N0 .2.
