8 pag 50-84

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/8-pag-50-84 1/49

Tipuri de incontinenţă:

- simptomatică - în cazul îmbolnăvirilor şi leziunilor

sfincterului anal, alerectului şi colonului

-incontinenţa anală din constipaţia cronică, cu formare de

fecaloame

-incontinenţa neurogenă - este legată nemijlocit de

modificărilesistemuluinervos induse de îmbătrânire

Tratamentul incontinenţei anale este descurajant deoarece, cu

excepţia tratării unorcauze locale, generatoare de incontinenţă anală

simptomatică, se reduce la încercări dereeducare şi la îngrijiri:

-în cazul constipaţiilor se aplică evacuarea

-în formele neurogene se poate încerca reeducarea mecanismului de evacuare

alternând provocarea de constipaţii şi diaree

-un rol important î l au îngrijir ile ca metodă paliativ; sunt

necesare supravegherea continuă, echipament moale de

calitate şi în cantitate suficientă, diverse tipuride

echipament absorbant, aleze, pânză cauciucată, soluţii

dezinfectante, detergenţi etc.

e. Crizele de adaptare

Marile crize ale bătrâneţii:

-retragerea

-schimbarea mediului de viaţă

-moartea partenerului de viaţă

-prima boală invalidantă

-instituţionalizarea

-apropierea morţii

Cauze:

-intervenţia bruscă a unui factor stresant, internarea pe

termen lung

-50-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


-lipsa pregătirii psihologice a schimbărilor în cursul vieţii

vârstnicului

-situaţia necorespunzătoare a unor instituţii de spitalizare

îndelungată

Prevenire:

-cercetarea factorilor psiho-sociali

-neutralizarea şi ameliorarea efectelor negative

morbigenetice

f. Suferinţe ale sistemului nervos central

În aceste cazuri se urmăreşte redobândirea unor funcţii

afectate de boală, de sechelele unor boli şi reintegrarea în

activitate, în colectivitate, a ajuta vârstnicul să-şi recâştige

independenţa la nivel cât mai înalt posibil.

Principii de recuperare a vârstnicilor:

- recuperarea curativă: recuperarea vârstnicului care a

supravieţuit unei boli acute pentru a se întoarce la modul lui de

viaţă obişnuit

- recuperarea conservativă: îmbunătăţirea stării de

sănătate sau prevenirea degradării stării pacientului cu boli

cronice sau cu un handicap stabilizat, ajutându-1 să poată

rămâne în propria sa casă

- recuperarea preventivă: recuperarea pacientului vârstnic

a cărui stare este pe cale de deteriorare şi oprirea procesului

deteriorativ

g. Alte afecţiuni

Un număr divers de afecţiuni specifice vârstnicilor apar fie

pe fondul procesului de îmbătrânire, fie ca o consecinţă aafecţiunilor enumerate înainte, fie ca factori determinanţi ai

-51-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


acestora. Printre acestea, un impact deosebit asupra activităţii

medicale îl au următoarele:

-tulburările de somn

-depresiile tardive

-demenţele-fracturile extremităţii superioare a femurului

-ulcerul de decubit

Toate acestea şi cele menţionate mai sus se asociază, în

general, cu afecţiuni cronice şi în programul de nursing trebuie

ţinut seama de toate problemele ridicate de complexitatea

nevoilor vârstnicului. Aceasta impune în afara unei

-52-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


pregătiri profesionale adecvate şi anumite calităţi umane

individuale: tact, răbdare, calm, înţelegere, dăruire, natură

optimistă, cunoştinţe de psihologie clinică, psihogeriatrie şi o

formaţie etico-morală corespunzătoare acestei grele misiuni.

6. ÎNGRIJIRILE PALIATIVE ŞI TERMINALE ÎN MEDICINA DE

FAMILIE

a. Îngrijiri paliative

În prezent, îngrijirile paliative sunt parte componentă

obligatorie a îngrijirilor de sănătate, conceptul îngrijirilor

paliative fiind adoptat oficial în peste 50 de ţări.

•Definesc complexul de măsuri folosite pentru ameliorarea

suferinţelor pacienţilor incurabili, aflaţi în ultima parte a vieţii

•Medicina paliativă presupune o schimbare de mentalitate şi de

atitudine faţă de suferinţa muribundului atât a personaluluimedical cât şi a societăţii întregi

•Îngrijirile paliative trebuie privite ca o parte integrantă a unei

responsabilităţi terapeutico-medicale şi de îngrijire

•Îngrijirile paliative se bazează pe o abordare şi înţelegere

globale ale muribunului şi cuprinde trei elemente esenţiale:

-controlul durerii-controlul simptomelor

-acompaniamentul raţional necesar confortului

psihologic

• O tendinţă actuală este medicina paliativă extramuros, cu alte

cuvinte un interes din ce în ce mai mare de a îngriji muribundul în

mediul său firesc de viaţă, la domiciliu, îngrijirile paliative fiindintegrate din ce în ce mai mult ca parte a îngrijirilor la domiciliu.

Filozofia îngrijirilor paliative include cinci principii:

-53-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


1.să se reaccepte că a muri este un fenomen natural

2.a ameliora simptomele care perturbă stadiul terminal este un

scop al tratamentului

3.unitatea de îngrijire cuprinde pacientul şi anturajul său

apropiat4.este necesar să se susţină familia pe timpul doliului

5.acest tip de tratament trebuie aplicat de o echipă

pluridisciplinară compusă din profesionişti şi benevoli

Controlul durerii

Se face prin utilizarea procedeelor farmacologice şi

tratamente

adjuvante fizicale:

Mijloace farmacologice:

-antialgice periferice (non-opioide)

-antialgice centrale (opioide)

Tratamente adjuvante de natură fizicală:

-electroterapie, stimulările electrice

-acupunctură

-fizioterapie

-masaje

-activităţi fizice

-tehnici de relaxare.

Controlul simptomelor (altele decât durerea):

-constipaţie

-greţuri, vărsături

-anorexie

-sete

-stări confuzionale

-delir

-depresie

-54-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


-anxietate

-astenie

-insomnie

-dispnee

-suferinţele pielii

-stomatita micotică

Acompaniamentul relaţional

Susţinerea şi prezenţa la căpătâiul bolnavului cu care trebuie

stabilită comunicare verbală şi non-verbală:-identificarea angoasei din sensul întrebărilor şi

diminuarea

ei prin răspunsuri

-descifrarea gradului suferinţei din expresia feţei

-stabilirea dorinţelor bolnavului

-stabilirea reacţiilor şi stadiilor psihologice pe care leparcurge

-favorizarea relaţiilor cu ceilalţi (împăcare, evitarea

conflictelor)

-favorizarea unei reîntoarceri asupra traiectoriei sale

existenţiale şi permiterea descifrării sensului vieţii.

b. Îngrijiri terminale

Stare terminală = perioada trecerii de la viaţă la moarte.

Moartea = o etapă din viaţă, ultima în viaţa biologică, un

eveniment unic, neselectiv, general.

Moartea poate fi - dorită, acceptată, refuzată

-subită, naturală, violentă

-neaşteptată, revoltătoare

Ca percepţie medicală: eşec, insucces, culpă, abandon,

-55-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


înverşunare terapeutică, reclamă proastă.

Atitudinea în faţa morţii:

Vârstnicii gândesc, în general, realist despre moarte, ei sunt

şi se simt mai aproape de moarte, sunt mult mai adaptaţi la

pierderi decât adulţii: "Carta muribundului".Diagnosticul iminenţei de moarte se bazează pe mai multe

tehnici: diagnostic medical, somatic şi psihic.

-56-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


Obiectivele în faza terminală:

- evitarea unor schimbări în conduita echipei de îngrijire

-menţinerea în ambianţa obişnuită

-asigurarea permanenţei umane

- înlăturarea suferinţei fizice, alimentaţia şi hidratareacorectă

- îngrijirea cavităţii bucale, îngrijiri corporale, habituale

-respectarea nevoilor şi dorinţelor personale

-menţinerea comunicării

-îngrijirile post-deces.

Portretul clinic al muribundului: starea de agonie:

•deteriorarea funcţiilor vitale şi a activităţii SNC

•corpul devine pasiv în pat

•musculatura îşi pierde tonicitatea

•tegumentele devin palide, pământii

•

modificările

faciesului:

nasul

ascuţit,

fruntea şi urechiledevin reci, mandibula căzută, umflarea şi retragerea

obrazului şi buze-

lor în timpul inspirului şi expirului, ochii devin sticloşi,

adânciţi în orbită, înconjuraţi de cearcăne, pleoapele

semideschise.

Diagnosticul de deces:

- decesul constatat după semnele de probabilitate ale

morţii:

• stop cardio-respirator

• paliditate cadaverică

• relaxare completă a musculaturii

• dispariţia reflexului pupilar

-semne sigure ale morţii: rigiditatea şi petele cadaverice

-57-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


instalate aproximativ la 2 ore după moarte.

-58-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


7. PRINCIPIILE DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR LA

PERSOANELE ÎN VÂRSTĂ

Fenomenul creşterii numerice a persoanelor vârstnice şi

consecutiv a consumului de medicamente, modificărilemorfofuncţionale ale organismului vârstnic care pun individul în

alte raporturi cu medicamentele, diferite de cele ale indivizilor

sub 50 de ani, polipragmazia impusă de polipatologia cunoscută

a vârstnicului a impus individualzarea farmacogeriatriei ca pe o

necesitate.

Dimensiunile impactului contemporan al medicamentului asupravârstnicului reiese din examinarea următoarelor date statistice, care

reflectă un supraconsum farmacologic la această vârstă şi,

consecutiv, un cumul de efecte secundare.

-77% iau curent medicamente

-40% iau cel puţin o tabletă pe zi

-70% iau medicamente din vechi prescripţii, din proprieiniţiativă

-30% automedicaţie

-10-24% fac accidente farmacologice iatrogene

-11 % nu urmează tratament

medicamentos

O cercetare privind modul în care bolnavii vârstnici urmau

prescripţiile ambulatorii a semnalat că 87% îşi luau regulat

medicamentele prescrise din care 34% luau 3 sau 4

medicamente diferite şi 13% nu respectau prescripţiile.

De obicei vârstnicului îi este administrată 1/3 - 1/2 din doza

adultului.

Evitarea:

-59-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


-formelor retard

-medicamentelor ototoxice

-posologiei prelungite

-dozei de atac

-hipnoticelor barbiturice

-60-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


Atenţie!

- la administrarea medicamentelor hipoglicemiante

- la administrarea medicamentelor hormonale

(diminuarea capacităţii de metabolizare)

- la administrarea diureticelor (risc de căderi,deshidratări, hipotensiune arterială)

- la administrarea laxativelor: "boala laxativelor"

- la administrarea antibioticelor (dacă se poate după

antibiogramă) - la interacţiuni şi fenomene alergice

8. PARTICULARITĂŢI ALE ACORDĂRII ASISTENŢEIMEDICALE LA DOMICILIU

Supravegherea şi îngrijirea vârstnicului impune asistentei

medicale deplasarea la domiciliul pacientului în special în cazul

bolnavilor dispensarizaţi şi a celor nedeplasabili.

Obiectivele vizitei la domiciliu:

- supravegherea evoluţiei bolii/bolilor de care suferă

pacientul

- culegerea de date suplimentare de la pacient şi

anturajul acestuia, date care sunt furnizate mult mai

precis când bolnavul se află în mediul său de viaţă

decât la cabinet

- identificarea unor semne şi simptome care sugerează

fie apariţia unei boli noi, fie complicaţii posibile ale

bolilor existente

- constatarea complianţei pacientului la tratamentul

prescris, respectarea regimului igienic, dietetic şi a

programului de recuperare

- cunoaşterea condiţiilor de locuit, a condiţiilor igienico-

sanitare, a obiceiurilor şi nivelului cultural al

-61-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


pacientului şi al familiei, cunoaşterea condiţiilor

socio-economice, a relaţiilor cu familia şi cu vecinii

-62-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


- sesizarea gradului de mobilitate a pacientului şi a

gradului de independenţă în satisfacerea nevoilor

traiului de zi cu zi şi a celor legate de boală. Sesizarea

unor factori de risc

- supravegherea alimentaţiei pacientului (regimul urmat,modul de preparare şi păstrare a alimentelor, ce

alimente îşi poate permite bolnavul)

- constatarea gradului şi posibilităţilor de disponibilitate

a familiei în procesul de îngrijire a vârstnicului

- cunoaşterea modului de petrecere a timpului liber, viaţa

spirituală a pacientului, legăturile acestuia cucomunitatea religioasă

- întocmirea planului de nursing individualizat în funcţie

de vârstă, bolile existente, recomandările medicului şi

nu în ultimul rând în funcţie de toate aspectele constatate

în mediul de viaţă al pacientului şi enumerate înainte

precum şi în funcţie de starea psihică a pacientului(cooperant, indiferent, negativist etc). Un alt factor care

intervine în stabilirea programului de îngrijiri la domiciliu este

posibilitatea pacientului sau a familiei de a asigura

materialele şi echipamentele necesare procesului de

îngrijire, deoarece spre deosebire de îngrijirile acordate

în spital, la domiciliu cea mai mare parte din materialeşi echipamentul necesar o procură pacientul sau familia

- educarea pacientului, a familiei sau a altor persoane

dispuse să participe la îngrijirea vârstnicului

- administrarea medicamentelor pe cale parenterală

- prelevarea de produse biologice pentru investigaţii de

laborator- acordarea îngrijirilor paliative sau a îngrijirilor terminale.

-63-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


Dezavantajele desfăşurării activităţii de nursing la domiciliul

pacientului:

- lipsa unor aparate şi instrumente

- dificultatea de a respecta unele reguli de asepsie

generată de condiţiile de locuit- prezenţa unor rude, vecini sau prieteni

- situaţiile în care pacientul sau familia nu cooperează

- bolnavii psihici

- bolnavii singuri

- imposibilitatea familiei de a asigura materialele şi

echipa-mentele necesare procesului de îngrijire

- dificultatea de a urmări reacţiile pacientului după

administrarea tratamentului medicamentos şi felul în

care pacientul respectă prescripţiile.

Boli care pot fi tratate la domiciliu:

1.boli care nu pun în pericol iminent viaţa bolnavului2.boli care nu afectează grav funcţiile vitale ale organismului

3.boli care nu necesită o monitorizare permanenetă

4.boli care nu presupun o evoluţie nefavorabilă

5.boli pentru care avem un diagnostic de certitudine

6.boli în care avem o experienţă terapeutică

7.boli pe care le putem supraveghea în mod optim8.bolnavi care cooperează

9.bolnavi care au condiţii minime de îngrijire la domiciliu

9. CALITĂŢILE ASISTENTEI MEDICALE ÎN RELAŢIA CU

PERSOANA ÎN VÂRSTĂ

- apropiere de pacient

- discernământ între normal şi patologic-64-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


- a nu ignora latura psihologică, socială, culturală,

morală

- a răspunde nu numai medical ci şi spiritual

- ascultare cu răbdare

- comunicare adaptată la persoană- susţinere morală

-65-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


- demersul terapeutic a factorului "familie"

- asigurarea nevoilor socio-afective

- asistenţa paliativă şi terminală

- respectarea drepturilor persoanelor vârstnice dependente.

-66-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


IV. CARTA DREPTURILOR PERSOANEI VÂRSTNICE DEPENDENTE

- Raportul Consiliului Europei - 1976 -

Libertatea de a alege locul şi modul de viaţă

Domiciliul şi mediul de viaţă să fie adecvat nevoilor sale

Menţinerea relaţiilor familiale şi cu reţelele de susţinere

extrafamiliale (prieteni, vecini, benevoli)

Păstrarea capacităţii de a dispune de ansamblul

resurselor sale restante disponibile şi de patrimoniul său

Conservarea libertăţii de comunicare, de deplasare şi de

participare la viaţa socială Dreptul de a fi informat privind starea sa de sănătate,

handicapul, măsurile terapeutice şi de îngrijire care se

întreprind în ceea ce îl priveşte

Dreptul de a-şi practica religia căreia îi aparţine

Dreptul la prevenirea dependenţei

Dreptul de a avea acces la îngrijirile care îi sunt necesare; aredreptul la un ajutor personalizat, juridic şi social

Are dreptul să primească îngrijiri efectuate de persoane

formate corespunzător şi în număr suficient

Are dreptul să i se asigure asistenţă şi îngrijire în faza

terminală

Are dreptul la protecţie legală: orice persoană însituaţia de dependenţă îşi conservă integritatea tuturor

drepturilor sale conform legii.

-67-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


V. ÎNGRIJIREA VÂRSTNICULUI

1. STUDIU PE CAZURI

CAZ CLINIC NR. 1

Date despre pacientNumele şi prenumele: ..... D.D.

Sex: ............................................ masculin

Data naşterii ................... 08.10.1927

Ocupaţia.................................. pensionar

Naţionalitatea....................... română

Religia........................................ protestantăAntecedente heredo-colaterale... mama - HTA

- CICD

.................................................... tata - infarct miocardic

Antecedente personale............... HTA

CICD

Colecistopatie cronică litiazică Rinită cronică

Ateroscleroză sistemică predominant

cerebrală

Evaluarea pacientului

Pacientul a fost preluat în evidenţa CMI dr. D.C. începând

cu data de 15.05.2000. La data luării în evidenţă bolnavul avea

următoarele boli cronice:

-HTA E moderată

-CICD

-Dislipidemie cronică

-Ateroscleroză cerebrală

-BPOC

-Colecistită cronică litiazică

-68-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


De la data luării în evidenţă pacientul a necesitat în

repetate rânduri internare în spital datorită afecţiunilor

enumerate:

23-30.06.2000 - Centrul de Boli Cardiovasculare al Armatei Diagnostic Dislipidemie

Bloc atrioventricular gradul II 19.03-

02.04.2002 - Spitalul Universitar de

Urgenţă Bucureşti - Secţia Chirurgie

Diagnostic Colecistită cronică litiazică

01.07-16.07.2004 - Spitalul Universitar Witing - Secţia Chirurgie Diagnostic Colecistită cronică litiazică

04.03-17.03.2005 - Centrul Clinic de Urgenţă de Boli

Cardiovasculare al Armatei - Secţia Cardiologie III

Diagnostic Implantare de stimulator cardiac permanent

pentru boală binodală

Cardiomiopatie dilatativă de etiologie

mixtă (ischemică şi hipertensivă)

ICC cls. III NYHA HTA esenţială gradul II

(OMS '99)

Paralizie coardă vocală stângă

Tulburare depresiv-reactivă

Datorită afecţiunilor enumerate pacientul a fost

dispensarizat şi monitorizat după un program stabilit de medicul

de familie împreună cu ceilalţi medici specialişti şi care

cuprinde:

-examen clinic bilunar la cabinetul medicului de familie

-examene paraclinice trimestriale

-examen ORL lunar în reţeaua teritorială

-examen neuro-psihiatric lunar în reţeaua teritorială

-69-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


-control periodic trimestrial efectuat în secţia de

cardiologie, în spital

Control periodic al bolnavului D.D. la cabinetul medicului de familie efectuat

în data de 01.04.2006

În vederea desfăşurării în condiţii optime a controlului

periodic am luat următoarele măsuri:

-am programat pacientul pentru efectuarea controlului în data de

01.04.2006 ora 14,00

-am anunţat pacientul să se prezinte la cabinetul medicului

de familie la data şi la ora respectivă

-cu o zi înainte am contactat telefonic pacientul pentru a mă

asigura că nu a uitat de programare sau că nu au

intervenit probleme care ar putea pune pacientul în

imposibilitatea de a se prezenta la cabinet

-am pregătit psihic bolnavul explicându-i în ce constăexaminarea şi necesitatea efectuării acestui control

medical

-am participat la efectuarea controlului şi am notat în fişa

de consultaţii medicale a pacientului, la indicaţia

medicului, rezultatele controlului periodic

Examen clinic

Înălţime .................................. l,70 m

Greutate................................................ 65 kg

Starea de conştientă ............... păstrată

Facies ................................................... depresiv

Tegumente ........................................... intacte, palide

Mucoase .............................................. intacte, normal colorateFanere................................................... normale

-70-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


Ţesut conjuctivo-adipos........... diminuat

Ganglioni limfatici............................... nepalpabili

Aparat cardio-vascular:........................ TA: 130/90 mmHg

.............................................................. AV=72 bătăi/minut

.............................................................. zgomote cardiace ritmice

şoc apexian spaţiul VI

intercostal stâng

aria cardiacă mărită

transversal

Aparat respirator.................................. submatitate bazai drept.............................................................. murmur vezicular diminuat bazal

drept

Aparat digestiv..................................... abdomen sensibil lapalpare în

hipocondrul drept

Aparat locomotor şi sistemul nervos muşchi normotoni,

normokineticiforţă musculară păstrată

ROT păstrate

mobilitatea coloanei

vertebrale - relaţii normale,

conform vârstei

mobilizarea activă şipasivă a articulaţiilor -

reacţii normale, conform

vârstei

reflexele pupilare - normale

Manevra Giordano ....................... negativă

Starea psihică................................. pacientul este depresivÎn urmă cu o săptămână pacientului i-au fost efectuate

-71-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


probe serologice, biochimice, îi sunt comunicate rezultatele acestor

analize. Notez în fişa pacientului rezultatele investigaţiilor de

laborator:

-Hemoleucogramă - în limite normale

-glicemie = 78 mg/dl

-acid uric = 39 m.g./dl

-creatinina = l,5m.g./dl

-ALT = 272 u/l

-AST = 220 U/l

- Na= 130 mmol/l

- K = 3,89 mmol/1

-INR= 1,60

-AP = 47%

-Lipide totale = 905

-Colesterol total = 268

Evaluarea familială, socio-economică şi culturală a pacientului:

• pacientul locuieşte împreună cu soţia într-un apartament

de 2 camere la parterul unui bloc cu 4 etaje, într-o zonă

expusă poluării fonice

• nu are copii sau alte rude în viaţă

• relaţiile cu vecinii nu sunt bine consolidate, pacientul şi

soţia sa locuiesc de puţin timp la adresa respectivă

• un sprijin real le este acordat din partea comunităţii

religioase din care fac parte

• datorită afecţiunilor menţionate, pacientul întâmpină

dificultăţi în satisfacerea nevoilor cotidiene fiind ajutat desoţie

-72-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


• situaţia financiară nu permite pacientului respectarea în

întregime a regimului igienico-dietetic, a procesului

terapeutic şi de recuperare recomandat, uneori fiind

necesară internarea în spital pentru asigurarea

continuităţii tratamentului sau reevaluarea schemeiterapeutice în raport cu posibilităţile pacientului în

detrimentul eficienţei; soţia pacientului urmează, de

asemenea, tratament pentru mai multe afecţiuni cronice

ceea ce duce la diminuarea resurselor financiare

• nivelul cultural al pacientului, lipsa de cunoaştere, au

condus la dificultăţi în înţelegerea bolilor de care suferă, a

posibilităţilor terapeutice, a evoluţiei afecţiunilor,

pacientul se aştepta la o ameliorare bruscă şi

miraculoasă în urma implantului de pace-maker şi a

schemei terapeutice urmare, deşi i s-a explicat atât de

către echipa medicului de familie cât şi de medicii

specialişti în repetate rânduri care sunt efectele scontate,

că obiectivul este menţinerea funcţiilor cardio-circulatorii

în limite satisfăcătoare

• situaţia socio-familială (soţie bolnavă, lipsa unor

aparţinători, integrarea într-o comunitate nouă),

posibilităţile financiare limitate şi lipsa de cunoaştere,

dificultăţile în a-şi înţelege afecţiunile au favorizat starea

depresivă a pacientului aceasta conducând uneori la o

comunicare ineficientă

La finele controlului periodic anunţ pacientul data efectuării

următorului control stabilită de medic, stabilesc diagnosticul deîngrijiri şi planul de îngrijiri în funcţie de starea actuală a

-73-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


pacientului.

Principala problemă o reprezintă circulaţia neadecvată

determinată de hipertensiunea arterială, de insuficienţa cardiacă,

manifestată prin prezenţa stimulatorului cardiac implantat.Obiectiv = pacientul să-şi menţină funcţiile cardio-

circulatorii în limite satisfăcătoare şi să cunoască modalităţile şi

atitudinile faţă de implantul prezentat.

Atât pacientul cât şi soţia sa necesită educarea cu privire la

nevoile pacientului la îngrijirile generale ce trebuiesc acordate şi

la îngrijirile speciale impuse de afecţiunile monitorizate, deasemenea, pacientul trebuie supravegheat şi susţinut din punct

de vedere psihic pentru a depăşi starea de depresie şi pentru a

putea coopera eficient la procesul de îngrijiri, pentru a obţine o

complianţă maximă din partea lui.

Deoarece timpul acordat pacientului la cabinet este limitat şi

nu acoperă necesarul procesului de educaţie, stabilesc împreunăcu bolnavul şi cu soţia sa un program de vizite la domiciliu care vor

avea ca obiective:

• supravegherea evoluţiei bolilor în perioadele dintre

controalele efectuate de medic

• identificarea tuturor modificărilor apărute în starea

generală a pacientului (îmbunătăţireasau agravareaacesteia)

• sesizarea unor factori de risc determinaţi de condiţiile de locuit,

de obiceiurile alimentare,de modul de viaţă al pacientului,

de înţelegerea deficitară a bolilor, de complianţă redusăla

tratament etc.

-74-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


• sesizarea gradului de independenţă al pacientului în

satisfacerea nevoilor traiului de zi cu zi şi a celor legate de

boală

• constatarea modului de integrare a pacientului însocietate (posibilitatea unor relaţii bune cu noii vecini,

obţinerea unui ajutor din partea acestora în satisfacerea

unor nevoi, căpătarea unui sentiment de siguranţă, de

securitate bazat pe aceste relaţii

• constatarea gradului şi posibilităţilor de disponibilitate a

comunităţii religioase din care face parte pacientul înprocesul de îngrijire a acestuia

• supravegherea modului în care sunt respectate

recomandările făcute cu privire la îngrijiri (alimentaţie şi

hidratare, confort, igienă, odihnă, mobilizări evitarea

eforturilor fizice, recreere) şi la administrarea

medicamentelor (respectarea schemei terapeutice)

• obţinerea din partea pacientului a unui nivel de înţelegere

şi de cooperare satisfăcător pentru atingerea obiectivelor

propuse, recăpătarea respectului de sine şi a motivaţiei

• educaţia pacientului şi a soţiei, a persoanelor dispusă să

ajute la procesul de îngrijire

Ritmicitatea vizitelor la domiciliu o stabilesc în funcţie de evoluţia stării

de sănătate a pacientului.

-75-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


-76-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


CAZ CLINIC NR. 2

Date despre pacient

Numele şi prenumele: ...... C.I.

Sex: ............................................ masculin

Data naşterii ........................ 03.03.1933

Domiciliu................................... Bucureşti, str. Agnita nr. 59A, sector 6

Ocupaţia................................. pensionar - limită de vârstă

Naţionalitatea....................... română

Religia........................................ creştin-ortodoxă

Antecedente heredo-colaterale .... nu sunt cunoscute

Antecedente personale............... Ateroscleroză sistemică predominant

cerebrală

Evaluarea pacientului

Pacientul a fost preluat în evidenţa CMI d r D.C. începând cu datade 12.07.2001.

Diagnosticele care au condus la dispensarizarea

pacientului de către medicul de familie au fost următoarele:

-Sechele post accident vascular cerebral ischemic (hemiplegie

dreaptă cu afazie mixtă, sindrom pseudobulbar)

-Sindrom involutiv cronic

-Sindrom depresiv cronic.

Diagnosticele enumerate au fost precizate prin internarea

pacientului în secţia neurologie a Spitalului Universitar de

Urgenţă - Bucureşti, în perioada

07.04-21.04.1998

Din 1998 până la data luării în evidenţă de către medicul de

familie pacientul a fost internat de 3 ori în Spitalul de Geriatrie "Sf. Luca"

-77-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


unde a urmat tratament de recuperare psihomotorie.

-78-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


În pofida repetatelor internări şi a dispensarizării

ambulatorii afecţiunile au continuat să evolueze înregistrându-se

acutizări sub forma unor A.I.T.

În luna mai 2001 pacientul a fost încadrat de către Comisia

de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handincap în categoria

persoanelor cu deficienţă funcţională gravă - handicap grav cu

drept la asistent personal (încadrare permanentă).

Pacientul a urmat în funcţie de evoluţia bolii tratamente

cu medicamente din următoarele grupe:

-vasodilatatoare şi trofice cerebrale

-antiagreganţi

-decontracturante musculare

-antidepresive şi neuroleptice

*

* *

Ca urmare a examenului medical general s-a elaborat de

către echipa medicului de familie un program de dispensarizări

şi monitorizare a pacientului.

Programul de dispensarizare a pacientului C.I. cuprinde:

1.vizite la domiciliul pacientului efectuate de către medicul defamilie, vizite săptămânale efectuate de AM

2.colaborarea echipei medicului de familie cu celelalte

specialităţi medicale ori de câte ori este nevoie

3.efectuarea de examene paraclinice (probe de sânge şi examen

de urină) la interval de 3 luni sau când apar modificări în starea

pacientului - recoltarea produselor biologice o realizez la

domiciliul bolnavului

-79-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


4.evaluarea periodică a evoluţiei afecţiunilor pacientului,

determinarea complianţei pacientului la tratamentul

recomandat şi reconsiderarea schemei de tratament de câte ori se

impune

5.stabilirea diagnosticului de îngrijiri6.întocmirea planului de îngrijiri

7.menţinerea unei bune colaborări cu membrii familiei care

îngrijesc bolnavul.

Supravegherea pacientului la domiciliu - vizită la domiciliu

efectuată în data de 12.03.2006

1. Evaluez condiţiile de locuit

-pacientul beneficiază de cameră proprie decomandată, în

cadrul locuinţei (casă cu 4 camere + anexe)

-camera pacientului este spaţioasă, bine aerisită, bine iluminată,

curată-posibilităţile de încălzire a locuinţe sunt optime (centrală termică

proprie)

-locuinţa este racordată la reţelele de apă curentă, electricitate,

gaze naturale şi canalizare.

2. Evaluez condiţiile igienico-sanitare:

- locuinţa foarte curată, aerisită

- vesela, tacâmurile cu care este servit pacientul sunt corect

întreţinute

- lenjeria de pat, lenjeria de corp, îmbrăcămintea

pacientului sunt frecvent schimbate spălate

- pacientul este îngrijit: tuns, ras, unghii tăiate, igiena

corporală foarte bine întreţinută

- prepararea, depozitarea şi servirea alimentelor se face

-80-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


în condiţii igienico-sanitare corecte.

3. Evaluez integrarea pacientului în cadrul familiei şi

disponibilitatea familiei de a-l îngriji:

-pacientul locuieşte cu fiul său în vârstă de 40 de ani, nora (35 de

ani) şi

nepotul (10 ani)

-este văduv, soţia a decedat în urmă cu 7 ani

-familia este bine închegată, cu funcţiile păstrate pacientul fiind

integrat şi păstrându-şi statutul corespunzător

-familia nu priveşte suferinţa pacientului ca pe o povarăinacceptabilă, îi acordă îngrijirile necesare satisfacerii nevoilor

fizice şi psihice.

4. Evaluez situaţia socio-economică şi culturală a familiei

şi a pacientului.

-situaţia financiar-economică a familiei este bună permiţând

asigurarea condiţiilor igienico-sanitare, respectarea regimului

alimentar, procurarea medicamentelor prescrise, respectarea programului de

recuperare

-nivelul cultural al familiei facilitează comunicarea şi sprijinul

acordat în îngrijirea bolnavului

-familia integrată în societate (locuri de muncă, vecini,

comunitate=relaţii bune).

5. Evaluez starea pacientului

- înălţime l,65 m

-greutate 68 kg

-stare de nutriţie - bună

-stare de conştientă - păstrată Facies - necaracteristic

-tegumente - intacte, normal colorate

-mucoase - intacte, normal colorate

-81-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


-fanere - normale

-tesut conjuctivo-adipos - normal reprezentat, conform vârstei

-ganglioni limfatici - nepalpabili

-aparat locomotor şi sistem nervos

-hemicorp stâng - muşchi normotori,normokinetici

-forţă musculară păstrată

-R.O.T. păstrate

-hemicorp drept - membre imobile

-ROT diminuate

-forţă musculată diminuată-TA = 140/80 mmHg

-puls 65/min bine bătut

-temperatura 36,8°C

-controlul sfincterelor - păstrat

-diureză: la solicitarea mea, familia a recoltat într-un recipient

gradat (borcande 250 ml) urina pe o perioadă de 24 h - 1.800 ml/24h

-scaun - 1 scaun la 2-3 zile (sursa de informare - familia)

-nu prezintă semne de deshidratare

-apetenţă păstrată - 4-5 mese/zi

-somnul = pacientul doarme aproximativ 6-7 ore/zi

-starea psihică - datorită afaziei mixte nu pot comunica eficientcu pacientul

-din relatările familiei pacientul prezintă emotivitate exagerată

(plânge relativ uşor)

-este cooperant în acordarea îngrijirilor, acceptă administrarea

tratamentului prescris de medic

Pacientul poate efectua singur anumite acţiuni parţialindependente servindu-se de mâna stângă şi de piciorul stâng.

-82-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


6. Educ familia pacientului cu privire la nevoile acestuia

şi la îngrijirile ce trebuiesc acordate pentru satisfacerea acestor

nevoi

Probleme

- dependenţa totală prin imobilizare permanentă la pat,

determinată de sechelele neurologice post accident vascular cerebral

ischemic

Obiective

- pacientului să i se asigure un minim de independenţă şi unmaxim de ajutor, pentru satisfacerea tuturor nevoilor (fizice

şi psihice) nu numai pentru a-i prelungi durata vieţii dar şi

pentru a creşte calitatea acesteia

- prevenirea agravării stării pacientului şi a apariţiei

complicaţiilor

Nevoia de a mânca şi a bea

- poziţionarea pacientului şezând, cu spatele drept şi cu capul

uşor flectat pentru evitarea riscului de aspiraţie, sprijinit

-după mese va fi menţinut în poziţia şezând cel puţin 30 de

minute

-83-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


- să i se administreze de preferinţă alimente semisolide: fructe

şi legume moi, bine coapte, carnea tăiată în bucăţi foarte mici

-recomand mese mici şi dese şi dacă este posibil precedate de

ciorbe sau supe calde care stimulează apetitul şi uşurează digestia

-subliniez membrilor familiei alimentele contraindicate

pacientului - grăsimi, prăjeli, rântaşuri, alimente care

necesită o digestie laborioasă sau care încetinesc tranzitul

intestinal, alimente sau băuturi excitante, condimente, afumături,

conserve

-respectarea raţiei zilnice de 2,5 litri de lichide care pot include

ceai, compot, supă, lapte să aibă răbdare cu pacientul, să

implice pacientul în activitatea de a se alimenta acesta având

posibilitatea de a utiliza mâna stângă

- în perioadele când nu poate fi supravegheat, pacientului să i se

lase la îndemână un recipient cu apă accesibil şi uşor de

utilizat (ex. sticluţă de plastic cu un pai introdus prin capacpentru a nu se vărsa apa).

Nevoia d e a se mişca şi a avea o bună postură

-patul în care se odihneşte pacientul să fie comod, confortabil, cu

aşternuturi curate, bune, întinse pentru a nu forma cute care

să-1 deranjeze pe bolnav, cu pernă elastică, moale

- membrul superior drept şi membrul inferior drept să fie

aşezate în permanenţă în poziţie fiziologică

-pacientul să fie stimulat de membrii familiei să-şi utilizeze

partea stângă a corpului în satisfacerea nevoilor personale

-mobilizare pasivă şi masaj efectuat cu blândeţe şi după un

program stabilit pentru membrele afectate

-mobilizare activă pentru membrele sănătoase

-84-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


- pacientul să fie aşezat în timpul zilei într-un fotoliu comod,

în casă sau în curte când condiţiile meteo permit acest lucru

- pacientul să fie ajutat să-şi modifice poziţia în pat din 2 în ore.

-85-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


Nevoia de a comunica

-familia trebuie să comunice permanent cu pacientul chiar

dacă această nevoie este deficitară datorită afaziei mixte a

bolnavului

-să i se adreseze cu răbdare, formulând propoziţii scurte, cu

conţinut bine precizat la nevoie să repete până când pacientul

înţelege bine ceea ce i s-a spus

-să stabilească împreună cu pacientul un cod al semnelor care să

faciliteze comunicarea, de exemplu: pentru da - o aprobare cu

capul; pentru nu o negare cu capul; sete/foame mişcare a mâinii

stângi spre gură

-până la instalarea unei sonerii pacientul să aibă la dispoziţie în

perioadele când nu este supravegheat un obiect care

produce zgomot suficient de tare pentru a putea fi auzit de

membrii familiei când sunt chemaţi prin acest mijloc

(exemplu: în pat, în partea stângă o cutie de ness cu două

biluţe metalice în interior sau un clopoţel)

-familia trebuie să stimuleze pacientul să comunice prin

gesturi sau cuvinte scurte în permanenţă, să-şi exprime

nevoile.

La sfârşitul vizitei la domiciliu stabilesc împreună cu familiadata exactă la care va avea loc următoarea vizită când voi

evalua în ce măsură recomandările precizate au fost urmate şi

voi continua educaţia familiei cu privire la alte nevoi ale

pacientului.

-86-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


CAZ CLINIC NR. 3

Date despre pacientă

Numele şi prenumele: ..... P.S.

Sex:............................................. femeiesc

Data naşterii: .................. 01.02.1944

Domiciliul:................................. Bucureşti, str. Ruşeţu nr. 7, sector 6

Ocupaţia:......................... pensionară

Naţionalitatea: ..................... maghiară

Religia:............................ catolică

Antecedente heredo-colaterale: . fără importanţă

Antecedente personale: ............. HTA std. I-II

CICD

Constipaţie cronică

Evaluarea pacientei

Pacienta a fost preluată în evidenţa CMI dr. D.C. începând cu

data de 24.07.2000.

Pe parcursul a aproximativ 5 ani, pacienta nu a ridicat probleme deosebite,

în urma controalelor periodice efectuate constatându-se că bolile

cronice existente (HTA, CICD) au avut o evoluţie favorabilă în

urma tratamentelor efectuate. Efectuarea examenelor clinice şi

paraclinice nu au pus în evidenţă alte afecţiuni.

La data de 08.03.2005 pacienta se pr ezintă la cabinetul medicului

de familie şi relatează existenţa unei constipaţii cronice (de

aproximativ 5 ani) care s-a agravat ducând la oprirea tranzitului

intestinal. S-a diagnosticat în urma examenului clinic un sindrom subocluziv,

motiv pentru care a fost internată de urgenţă în Secţia Chirurgie II aSpitalului Clinic de Urgenţă Medical Central.

-87-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


Pacienta a ascuns existenţa acestei constipaţii cronice la

controalele periodice efectuate de M.F. şi de medicul cardiolog,

acestea ducând la precizarea

-88-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


diagnosticului într-un stadiu foarte avansat al bolii.

La data de 26.03.2005 pacienta a fost externată iar la data

de 27.03.2005 a fost văzută la domiciliu de medicul de familie pe

care l-am însoţit la vizită.Conform biletului de ieşire din spital, în timpul internării a

fost precizat următorul diagnostic: SINDROM SUBOCLUZIV

PRIN TUMORĂ DE RECT MIJLOCIU STADIUL III.

S-a intervenit operator în data de 12.03.2005 practicându-se anus iliac

stâng tip Audrey.

Pacienta a fost îndrumată de medicul de familie către

serviciul teritorial oncologie (CDT Regiei) pentru luare in evidenta si tratament.

Rezultatul examenului histopatologic a fost:

-Adenocarcinom moderat diferenţiat infiltrând tunica musculară a

colonului;

-Stadiul TiiiNxMx (examen extemporaneu chirurghical)

Ulterior pacienta a efectuat chimioterapie şi radioterapie.

Programul de dispensarizare a pacientei P.S. cuprinde:

1.Vizite lunare la domiciliul pacientei efectuate de către

medicul de familie, sau ori de câte ori modificările apărute

în starea pacientei impun aceste vizite, săptămânal în

faza terminală

2.Programarea pacientei la consultaţii la cabinetul medicului

de familie bilunar, iar la medicul oncolog lunar, dacă

starea pacientei permite deplasarea

3.Vizite săptămânale la domiciliul pacientei efectuate de

asistenta medicală sau în funcţie de modificările

ulterioare în starea generală a pacientei, la interval de

două zile în faza terminală

4.Evaluarea periodică, planificată a evoluţiei bolii,-89-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


supravegherea reacţiilor la tratamentul chimio- şi radio-

terapeutic.

5.Colaborarea permanentă a echipei medicului de familie cu

serviciul de oncologie

6.Efectuarea de examene paraclinice

7.Monitorizarea afecţiuni

8.Supravegherea colostomei

9.Stabilirea diagnosticului de îngrijire

10.Stabilirea planului de îngrijiri paliative11.Menţinerea unei bune colaborări cu membrii familiei

12.Comunicarea eficientă cu pacienta

Supravegherea pacientei la domiciliu

Vizită la domiciliu efectuată în data de 08.04.2006

1. Evaluez condiţiile de locuit

-pacienta locuieşte într-un apartament de două camere situat la

parterul unui bloc cu patru etaje, apartamentul nu este decomandat

-imobilul este situat într-o zonă liniştită, fără poluare fonică

(stradă pe care nu circulă mijloace de transport în comun);

-locuinţa este racordată la reţelele de apă curentă, termoficare,

electricitate, gaze naturale şi canalizare.

2. Evaluez condiţiile igienico-sanitare

-locuinţa este foarte curată, bine aerisită

-vesela şi tacâmurile sunt curate

-lenjeria de pat, îmbrăcămintea pacientei sunt confortabile, curate

-pacienta îşi menţine autonom şi cu sprijinul familiei o igienăcorporală corectă.

-90-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


3. Evaluez situaţia familială a pacientei

-pacienta locuieşte împreună cu fiica sa în vârstă de 24 de ani,

este văduvă, soţul decedând în urmă cu 10 ani

-o problemă deosebită o ridică faptul că fiica pacientei P.A.suferă de autism fiind dependentă de îngrijirile acordate de

mama sa. P.A. a fost încadrată de Comisia de Expertiză

Medicală a Persoanelor cu Handicap în categoria persoanelor

cu deficienţă funcţională gravă care necesită supraveghere şi

îngrijire permanentă, cu diagnosticul: autism infantil; sechele

post encefalopatie infantilă-in prezent pacienta este îngrijită de o fostă cumnată domiciliată

în Caracal, judeţul Olt şi de sora sa domiciliată în Sfântul

Gheorghe, judeţul Covasna; cele două rude se ocupă

alternativ de îngrijirea pacientei, câte o săptămână fiecare;

la data vizitei sunt prezente amândouă pentru a putea

discuta împreună despre nevoile pacientei şi pentru a puteastabili un plan de îngrijiri.

-pacienta este tratată cu respect, familia este dispusă să-i acorde

sprijinul necesar.

4. Evaluez situaţia socio-economică şi culturală a pacientei

şi a familiei

-pacienta dispune de resurse financiare modeste

-f amilia pacientei este dispusă să suporte cheltuielile necesare

îngrijirii şi tratamentului pacientei (pacienta beneficiază de

tratament gratuit pentru afecţiunea menţionată, conform

legislaţiei în vigoare, dar o parte din medicamentele

adjuvante nu se înscriu în această categorie)

-nivelul socio-cultural al familiei şi al pacientei permite o

comunicare eficientă, relaţiile cu comunitatea în care trăiesc-91-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


este foarte bună.

5. Evaluez starea pacientei

De la debutul bolii, în urmă cu 13 luni şi până în prezent, în pofida tratamentului urmat, boala a evoluat spre faza

terminală, starea generală a pacientei s-a deteriorat treptat.

Inălţime............................................. l,62 m

Greutate................................................ 45 kg

Stare de nutriţie...................... deteriorată

Stare de conştientă................. păstratăFacies.................................................... necaracteristic

Tegumente ........................................... intacte, palide

Ţesut conjunctivo-adipos............. slab reprezentat

Ganglioni limfatici............................... inghinali - palpabili

Aparat locomotor şi sistem nervos muşchi atrofiaţi

Forţă musculară diminuatROT păstrate

TA 150/80 mmHg

Puls = 60 bătăi/minut, bine

bătut

Temperatura......................................... 36,5° C

Diureza................................................. normalăScaune.................................................. 3-4 scaune/zi, diareice

Starea generală:............................ Greţuri, vărsături

Inapetenţă

Dureri abdominale

Astenie fizică

Deshidratare uşoarăStarea psihică: ........................ Echilibrată

-92-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


7. Educ familia pacientei şi pacienta cu privire la nevoile

acesteia şi la îngrijirile necesare

Probleme:

Dificultăţi în a-şi menţine funcţiile vitale şi vegetative manifestate

prin atitudini specifice perioadei terminale din cauza evoluţiei finale

a neoplasmului rectal.

Obiectiv:

Pacienta să aibă create condiţii pentru a depăşi cu demnitate

perioada traversată.

La vizitele anterioare am discutat cu pacienta şi cu persoanele care o

îngrijesc

-93-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


despre satisfacerea nevoilor fundamentale (confort, igienă,

hrană, mişcare, odihnă). Cu această ocazie voi insista asupra

nevoilor specifice acestei perioade a evoluţiei bolii.

Combaterea durerii

-îi explic pacientei că trebuie să sesizeze persoanei care o

îngrijeşte prezenţa durerilor

-abdominale pentru a-i fi administrate medicamentele prescrise

(nu trebuie să suporte durerea pentru a nu-i deranja pe cei din jur)

-pacienta să comunice dacă efectul medicamentelor este cel

scontat: în cât timp este calmată durerea, dacă este doar

diminuată, cât durează efectul medicamentului, pentru a

putea fi reevaluată de către medic schema tratamentului

-persoana care supraveghează pacienta să urmărească semnele

evocatoare ale durerii în cazul în care pacienta nu-şi exprimă

suferinţa: poziţii antalgice, expresivitatea figurii, rezistenţă şi

geamăt la mobilizare, refuz de alimentaţie.

Combaterea greţurilor şi vărsăturilor:

-administrarea medicaţiei antiemetice cu o oră înainte de masă

-administrarea alimentelor în porţii mici şi dese

-alimentele să aibă miros şi gust plăcut-evitarea alimentelor greu digerabile

Anorexia

-pacienta să fie hrănită după ce medicaţia antialgică şi

antiemetică şi-a făcut efectul

-să se respecte preferinţele pacientei pentru alimente (cucondiţia ca acestea să respecte regimul dietetic prescris)

-94-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


-prezentarea alimentelor într-un aranjament apetisant

- îi explic pacientei că o alimentaţie deficitară conduce la

agravarea stării generale, la accentuarea suferinţelor

Îngrijirea colostomei

-schimbarea la timp a pungii colectoare

-supravegherea şi îngrijirea tegumentelor din jurul colostomei

pentru a evita iritarea şi infectarea acestora, menţinerea

igienei locale

-supravegherea pungii colectoare pentru a evita desprinderea acesteia de

colostomă sau perforarea ei

-procurare din timp a pungilor colectoare

-deşi la fiecare vizită am discutat acest aspect, insist asupra

importanţei supravegherii şi îngrijirii corecte a colostomei atât

pentru a evita pericolul infectării cât şi pentru a evita situaţiilestânjenitoare pentru pacientă şi pentru familie

Acompaniamentul raţional

- discut cu pacienta şi mă asigur că este bine informată în

legătură cu boala sa, cu evoluţia acesteia

-mă asigur că pacienta a înţeles importanţa cooperării sale laprocesul terapeutic şi la îngrijiri

-din discuţia cu pacienta reiese că aceasta îşi acceptă boala, că

nu şi-a pierdut respectul de sine, că traversează cu demnitate

această perioadă

-pacienta are încredere în echipa medicală, a înţeles rolul şi

importanţa tratamentului, respectă prescrierile şi recomandările

făcute şi planul de îngrijiri

-95-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


-pacienta acceptă să discutăm despre problemele ei

personale, în ce măsură echipa medicului de familie o poate

ajuta să le rezolve. Principalele probleme ale pacientei sunt

legate de viitorul fiicei sale, în acest sens a început demersurile pentruvânzarea apartamentului după decesul său pentru s-i asigura

fiicei sale un suport financiar. Sora pacientei şi-a asuma

răspunderea de a o îngriji pe P.A. după decesul mamei sale

aceasta urmând să locuiască împreună cu mătuşa sa

-discut cu persoanele care o îngrijesc pe pacientă despre

importanţa menţinerii unei comunicări permanente.Pacienta trebuie tratată cu respect, să se realizeze atât o

comunicare verbală cât şi un contact fizic suportiv

(mângâiere, strângere de mână) să i se creeze sentimentul de

securitate

-să i se respecte pacientei dorinţele, nevoile spirituale şi

religioase (prezenta unui preot la solicitarea pacientei)-suportul psihologic din partea familiei, siguranţa că fiica sa va fi

bine îngrijită, vor asigura evitarea stărilor de depresie şi

anxietate care ar putea accentua deteriorarea stării generale

a pacientei

*

Pacienta urmează la data efectuării vizitei tratament

paliativ cu Scobutil fiole, Metoclopamid fiole, Tramadol fiole, administrat

de personal calificat.

*

-96-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


2. CONCLUZII

Acordarea asistenţei medicale continue vârstnicului

necesită timp, pregătire profesională la standarde înalte şicalităţi particulare (răbdare, înţelegere, sensibilitate,

deschidere către probleme psihice, spirituale ale pacientului etc.).

Asistenţa medicală se ocupă de un pacient de la primul

contact al acestuia cu sistemul sanitar şi până în momentul

vindecării respectiv decesului.

Pentru a putea stabili un diagnostic de îngrijiri corect şi unplan de îngrijiri eficient asistenta medicală trebuie să aibă

temeinice cunoştinţe atât medicale cât şi de terapie socială şi

psihologică, trebuie să cunoască pacientul în mediul său de

viaţă, situaţia familială, situaţia socială, economică, culturală şi

spirituală, obiceiurile şi tradiţiile pe care le respectă pacientul.

Îngrijirile acordate persoanelor vârstnice reprezintă între50% şi 80% din activitatea asistentei medicale care lucrează în

echipa medicului de familie. Cea mai mare parte a acestor

îngrijir i este acordată la domiciliul pacienţilor fiind necesară o

comunicare permanentă cu familia, cu comunitatea, cu

organizaţiile caritabile care pot asigura personal de îngrijire la

domiciliul vârstnicilor singuri, cu toate specialităţile medicalecare intervin în evaluarea bolilor şi a tratamentelor aplicate, a

programelor de recuperare.

De foarte multe ori soarta vârstnicului depinde de

competenţa şi disponibilitatea asistentei medicale care prin

aplicarea unui plan de îngrijiri eficient şi prin cooptarea tuturor

factorilor care pot contribui la îndeplinirea acestui plan la

domiciliul pacientului reduce riscul instituţionalizării.

Activitatea asistentei medicale are, de cele mai multe ori, scopul nu numai-97-

5/12/2018 8 pag 50-84 - slidepdf.com


de a prelungi durata de viaţă a pacientului dar şi de creştere a

calităţii acesteia, având un rol deosebit în îngrijirile paliative şi

terminale, ajutând pacientul să depăşească cu demnitate

această perioadă.

-9

Date post:	13-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	munteanu-claudia
View:	68 times
Download:	1 times

8 pag 50-84

Documents