8 NOIEMBRIE 1945

Cicerone Ionitoiu (dintre participanti)

Amestecul rusesc în afacerile interne ale României era evident la toate nivelele vieţii politice, economice şi sociale urmărind schimbarea întregii structuri, pentru a transforma tara într-o anexă bolşevică.

Pe lângă uneltele aduse în "furgoanele sovietice" si politrucii veniţi cu diviziile "Tudor Vladimirescu si Horia, Cloşca si Crisan", au mai găsit şi la fata locului mulţi oameni lipsiţi de caracter, puşi pe trădare pentru a parveni, pe care rusii i-au folosit ca "tovarăşi de drum", cât au avut nevoie.

Cu ajutorul acestor elemente si sprijinul tancurilor ruseşti, A. I. Vasinschi a impus guvernul de la 6 Martie 1945 care a dezlănţuit o cruntă teroare în toată tara.

Regele Mihai în luna August a cerut demisia lui Petru Groza si, acesta îndemnat de Susaicov să refuze dispoziţia regală, s-a intrat în cunoscuta criză denumită "greva regală" si care a ţinut până 8 Ianuarie 1946 când s-au aplicat hotărârile Conferinţei de la Moscova din 26 Dec.1945.

In timpul "grevei regale" într-un raport al Misiunii Militare americane adresat Washingtonului pe 13 Septembrie 1945 se spunea: "...Scopul URSS este în mod clar...să integreze România în mod complect în situaţia economică si politică sovietică. Comunizarea integrală si unirea formală cu URSS, urmărită de comuniştii români, sunt probabil scopuri finale, dar sunt departe de înfăptuirea lor."

La începutul Conferinţei de la Londra, a Miniştrilor de externe a celor 3 Mari Puteri, pe 16 Sept. 1945 Molotov declarase : "Uniunea sovietică nu va tolera niciodată în Răsăritul Europei guverne ostile si nu poate fi vorba de reorganizare a guvernelor bulgar sau român, decât după tinerea alegerilor."

Iar la acest capitol, cu 45 de zile înainte, în timpul întâlnirii la nivelul celor trei şefi de State, Rusia se opusese oricărui control anglo-american, de orice natură în ceea ce priveşte alegerile libere din aceste ţări.

In cadrul Conferinţei miniştrilor de externe de la Londra, pe 26 Septembrie Molotov declarase că anglo-americanii susţinuseră un guvern neprietenos fată de URSS, la Bucureşti si solicita recunoaşterea internaţională a guvernului Groza.

Iuliu Maniu, în declaraţiile făcute presei străine subliniază printre altele: "...Dacă dl. Molotov orientându-se după informatiuni tendenţioase si interesate ce i-au fost date, afirmă că nu are nimic să reproşeze guvernului, tara românească în covârşitoarea si impresionanta ei majoritate reproşează acestui guvern dezastrul economic, degringolada financiară, prăbuşirea monedei naţionale, specula înspăimântătoare, anarhia, carenţa autorităţilor, convenţiile oneroase încheiate cu străinătatea si mai cu seamă îi reproşează teroarea cumplită pe care a instaurat-o. Opinia publică care cunoaşte realităţile, va condamna în unanimitatea ei, pe acei informatori în fruntea cărora stă actualul guvern prezidat de dl. Petru Groza, un guvern odios cum n-a mai fost altul în România. Pe un sâmbure comunist s-au grefat ambuscaţii şi rataţii vieţii publice, româneşti de sub cele trei dictaturi precedente, care compromişi si odioşi opiniei publice, s-au oferit să camufleze pe comunişti, pentru ca scăpând de acuzaţia de criminal de război, să poată exercita o nouă teroare de pe banca ministerială a aşa zisului guvern democratic. Acest guvern nu este susţinut decât de fasciştii unguri rămaşi aici de pe timpul regimului hortist, de câţiva agenţi si

oportunişti care se găsesc în toate ţările şi în toate timpurile si de o mică minoritate de muncitori care terorizează pe cei din majoritate prin comitetele sindicale şi de fabrică impuse cu forţa poliţienească....".

După Conferinţa de la Londra, Secretarul de Stat american - James Byrnes - alesese pe Mark Ethridge, editor al ziarului "Louisville Courier Journal" ca să facă o vizită în Bulgaria si România pentru a înainta o dare de seamă cinstită şi independentă despre situaţia ce urma să o găsească la fata locului.

Aceasta se datora faptului că discutarea problemei româneşti se amânase pentru Conferinţa Miniştrilor de Externe ai celor trei Mari Aliaţi ce urma să aibă loc la Moscova între 16-26 Decembrie 1945.

Reprezentanţii american si englez din Românii, Schuyler si Berry s-au întâlnit pentru prima dată cu Ana Pauker pe 19 Oct. încercând să schimbe atmosfera în relaţia est-vest din România. In cadrul discuţiilor, cei doi reprezentanţi apuseni au subliniat că nu se poate trece peste faptul bine cunoscut din ulti-mii 10 ani că "numele lui Maniu si Brătianu au fost asociate în mintea opiniei publice americane cu lupta pentru libertate si democraţie în România."

Pe 23 Oct. Const. I. C. Brătianu într-o declaraţie făcută presei străine a spus printre altele: "...Guvernul Groza, ce reprezintă toate stigmatele dictaturii, constituie un real pericol pentru România, atât în ordinea internă, cât si pentru poziţia sa internaţională."

La numai 24 de ore, în noaptea de 24/25 Octombrie au fost arestaţi numeroşi naţionali ţărănişti si liberali din Capitală supunându-i la torturi si privaţiuni, iar în cursul zilei de 25 Oct. au continuat arestările printre fruntaşii tineretului naţional ţărănist ce plecau de la sediul partidului din str. Clemenceau nr. 9 -11, de teamă ca aceştia să nu manifesteze pentru Rege cu ocazia zilei de naştere din 25 Octombrie.

In ajunul acestei aniversări guvernul a anunţat că ziua de naştere a Regelui va fi sărbătorita odată cu cea onomastica pe 8 Noiembrie.

Pe 31 Octombrie, Iuliu Maniu într-un interviu acordat ziarului "New-York Times" a subliniat printre altele: "că socoteşte situaţia României tragică, înconjurată de tări rivale care vor avea în curând alegeri si deci guverne recunoscute putând fi reprezentate la Conferinta de Pace. Marile Puteri trebuie să ia măsuri urgente şi practice pentru a elimina guvernul actual, care este complet lipsit de sprijinul opiniei publice VA considerat guvernul Groza ca un guvern Quisling impus de URSS si care serveşte Rusia pe toate căile, făcând conventiuni economice care duc tara la ruină.

De asemenea Iuliu Maniu a subliniat că în România sunt imposibile alegerile libere atâta timp cât trupele ruseşti nu vor fi retrase de pe teritoriul tării.

Senatorul american Popper care vizita mai multe capitale din Europa, în întâlnirea organizată în cinstea lui de reprezentantul american, a spus pe 1 Noiembrie: "în prezent în România nu există libertatea presei, a cuvântului si a întrunirilor si nici inviolabilitatea persoanei. Poporul si guvernul american nu se pot obişnui cu acest fapt. Ei doresc să fie asigurate condiţiile unei adevărate democraţii în toată tara."

Furioasă, după discuţiile cu Schuyler si Popper si la vestea că Ethridge va veni să verifice situaţia libertăţilor din România, Ana Pauker în mitingul de la Ploieşti, din 4 Nov. 1945, a tunat si fulgerat spunând:" Unii de peste mări si ţări s-au obişnuit ca numai alde Maniu si Brătianu să conducă ţara noastră, ori ce învăţ are şi dezvăţ."

Iuliu Maniu si C. I. C. Brătianu au discutat pe 3 Nov. ca cele două partide să lase populaţia să manifesteze pentru Rege, iar membrii partidului să participe dacă doresc, ca simpli cetăţeni.

In seara de 6 Nov. Secretarul general al PNT a fost convocat la Ministerul de Interne şi Teohari Georgescu i-a comunicat că are informaţii că PNT intenţionează să provoace incidente si s-ar putea să curgă sânge pe 8 Nov, iar el a informat Comisia Aliată de Control despre proiectata manifestaţie.

Bucurestiul se umpluse de manifeste-chemări înmânate sau scrise şi s-au efectuat zeci de arestări în seara de 7 Noiembrie.

Aceasta era atmosfera pregătitoare sărbătoririi Onomasticei Suveranului.

8 noiembrie 1945

In dimineaţa de 8 Nov.1945 Teohari Georgescu l-a convocat prin telefon pe Nicolae Penescu, la orele 8,30. Acolo era si Const. Brătianu, secretarul general PNL iar audienta a fost comună. Le-a citit un text care era traducerea unei adrese ce-i fusese trimisă de Comisia Aliată de Control prin care se spunea că mitingurile sunt permise. Dacă se urmăreşte însă provocări, conducătorii grupurilor politice trebuie să fie făcuţi răspunzători de manifestaţiile interzise. In momentul când avea loc audienta îsi făceau apariţia camioanele cu muncitori de la CFR si Distribuţia în Piaţa Palatului. S-a cerut secretarului general să comunice că guvernul doreşte ca să fie revocată această manifestaţie. S-a răspuns, cu drept cuvânt, ca partidul nu poate revoca ceea ce n-a convocat. (Din Comunicatul nr.2 al PNT, din 12 Nov.)

La ora 6,30 dimineaţa toate intrările care dădeau spre Piaţa Palatului Regal, începând din Piaţa Romană până la Universitate, continuând pe bulevardul Elisabeta si str. Brezoianu până la Ştirbei Vodă erau închise circulaţiei, erau soldaţi din T.V, agenti de politie militari şi civili care nu permiteau accesul de-cât al celor care locuiau în perimetrul respectiv dovedit cu legitimaţie. De la ora 8 dimineaţa studenţimea se încolona la căminele Politehnicii din Barou Delavrancea, la Statuia Mihai Viteazu si Facultatea de drept. Peste tot se vedeau chemări pentru manifestaţia de la Palatul Regal, scrise cu vopsea sau lipite .Dispăruseră etichetele din librării, cumpărate de elevi, scrise si lipite peste tot, în oraş. Majoritatea elevilor se duceau la licee fără serviete deşi se anunţase că se vor tine cursuri. Peste două ore Piaţa Palatului va fi plină de elevi absolut de la toate şcolile. De fapt prezenta lor va fi simţită, cu sutele, în arestările care s-au efectuat în aceea zi. Au fost semnalaţi elevi de la liceele: Matei Basarab (unde s-a raportat că din 700 de elevi numai 350 au rămas la cursuri), liceele industriale de băieţi nr. 1 si 2, Industrial de fete, Regina Măria, Dimitrie Cantemir, Regele Ferdinand, Nicolae Bălcescu, Regele Mihai si Marele Voievod Mihai (în număr mare fiind si patronul scolii), Spiru Haret, Aurel Vlaicu, Ion Neculce, Barbu Delavrancea, Gheorghe Lazăr, Colegiu Sava, Iulia Hasdeu, Sfântu Gheorghe, Gheorghe Sincai, Principele Carol, Constantin Brâncoveanu, Mihai Viteazu, Liceul Comercial Carol, liceul Profesorii Asociaţi, Scoală de Arte si Meserii, Titu Maiorescu, liceul Industrial Ciocanul, Scoală de Horticultura, toate acestea si altele si-au dat tribut Ministerului de Interne si celorlalte locuri de detenţii, înscriindu-si prezenta în suferinţa neamului, împotriva ocupaţiei barbare ce se instaurase, în locul eliberării.

Studenţimea tuturor rectoratelor a fost la înălţimea zilei si prezenta ei s-a făcut simţită din zori până noaptea târziu.

Si la măreaţa sărbătorire a zile numelui Regelui s-a alăturat populaţia tarii trimitându-si mesageri din toate colturile si din toate categoriile.

Dar începutul a fost măreţ. In Piata Palatului Regal, isi făcea apariţia un grup de circa 30-40 de invalizi de război împingând cărucioarele marilor mutilaţi. Veneau de la Căminul invalizilor de pe str. General Berthelot având si un drapel si se îndreptau agale spre Palatul Regal. S-au oprit în faţă si au început să ovaţioneze pentru Rege. Nu au trecut decât vreo 10 minute si dinspre sediul Confederaţiei Generala a Muncii si-a făcut apariţia o echipă de soc, care confirma adresa Uniunii Patrioţilor Sectorului III - Albastru si a început să năzuiască acest grup de eroi, pe care-i fugărea. Invalizii s-au grupat în jurul statuii regelui Carol I si au început sa-si exprime dragostea fată de rege. Si cum prindeau un moment de neatenţie al agenţilor, care la rândul lor începuseră să fie hărţuiţi de oamenii ce se adunau luând apărarea celor ce luptaseră si dăruiseră trupurile pentru apărarea tării, imediat invalizii împingând cărucioarele marilor

mutilaţi se îndreptau spre gardul Palatului Regal. Si în acest du-te vino, a apărut maiorul Nicolau C. Dumitru de la Comenduirea pieţii să îndemne pe trecătorii care se înmulţea ca să ia apărarea invalizilor si sa-i protejeze.

Dintre agenţii provocatori si ofiţeri de politie au fost depistaţi: Nisipeanu Constantin (chestor) si Flintea (care acţionau la hărţuirea invalizilor), Sulea Ion, Diaconu Aurică, Butnărescu (comisar ajutor), Marinescu (comisar ajutor), Diaconu Aurică, Gorotcov Igor, Melianu Ion, Ursei Ion, Constantin Constantin, Petraru Dumitru, Crăijsă Ion, Stan Florea, Stoica Vasile, Boacă Emil, Alexe Filipescu Grigore, Bandei Aron, Dragomir Marin, Barbu Jaques (str. Titu Frumuseanu, din partea "Tineretului Progresist) si mulţi, mulţi alţi fiindcă acţiunea provocatoare era bine organizată.

Piaţa Palatului începuse să se umple cu lume. Spre 10 si jumătate si-au făcut apariţia, din str. Wilson, venind de la Confederaţia Generală a muncii, câteva camioane cu muncitori înarmaţi cu răngi care au încercat să împrăştie mulţimea, mergând până la Athenee Palace, si întorcând veneau până aproape de fostul Teatru National si iarăşi reluau cursa. Alte camioane au apărut dinspre str. Academiei si urmau acelaşi traseu, unele învârtindu-se în jurul statui si lovind în mulţime cu răngile. Au încercat să prindă dintre manifestanţi şi să-i tragă în camioane unde îi torturau. Aşa a fost smuls din mulţime locotenentul Dumitriu Vasile de la Scoală de ofiţeri de artilerie si umplut de sânge. Maşinile erau de la CFR.

Mulţimea ovaţiona pe Rege dar si huiduia pe cei ce-i terorizau, în câteva rânduri ajungând până la gardul de lemn al Ministerului de interne. Văzându-se presiunea populaţiei, probabil s-au înspăimântat si au chemat pe ruşi în ajutor, pentru că la un moment dat, din curtea Ministerului si-a făcut apariţia un cor-don de ostaşi sovietici care au înconjurat Ministerul. Intre timp se făcuseră ceva arestări si în interiorul Ministerului începuseră Bulz Gheorghe, Kiculescu Constantin, Curelea si alţi comisari să schingiuiască pe tinerii arestaţi, după cum s-a aflat ulterior.

La balconul hotelului Athenee Palace apăruseră câţiva ziarişti printre care se numărau: Nicolae Carandino, Anton Ionel Mureseanu. Si-au mai făcut apariţia Constantin Hagea, Sergiu Grosu, Aurel Lipinschi , Florin Isar, Ion Lolu, Grigore Malciu, Leon Proca, Emil Serghie s.a.

Se numărau americani: Glaud, Thomas Hali, Ira Hamilton ,Charles Huiick, Wilcox, Serafim Buta; englezi: Marjori Banks, Hogg, Yves Porter, Watson; francezii: Louis Fontaine, Leon Lammy, Grafeuille, Serge Parisol; italienii: prof. Manzone si Eraldo Pintori.

Nu trebuie trecut cu vederea că încă din jurul orei 9 guvernul român îsi trimisese reprezentantul în persoana lui Gheorghe Apostol la Confederaţia generală a muncii din str. Wilson de unde va acţiona în strânsă legătură cu ministerul de interne, cu care se învecina la aceea oră matinală.

In fata afluxului mulţimii, în jurul orei 11 din curtea Ministerului de Interne a ieşit un bărbat cu capul descoperit si s-a urcat pe scara unui camion făcând semn cu mâna celorlalte să-l urmeze si au intrat cu maşinile în mulţime călcând si lovind cu răngile,

In acel moment cordonul din fata bisericii Albe a fost răsturnat de o coloană studenţească ce ocolise pe la Statuia Mihai Viteazu, pe bulevardul Elisabeta, prin Schitu Măgureanu si prin Ştirbei Vodă si prin str. Berthelot ajunseseră la timp să mărească numărul celor din Piaţa Palatului, dar mai ales să bareze calea camioanelor. Era în jurul orei 11 şi jumătate. Două camioane n-au mai putut circula fiind blocate. Lumea le-a răsturnat si le-a dat foc. Din ele au sărit bătăuşii si au căutat să se strecoare prin mulţime. Au putut fi identificaţi: şoferul Daroagă Constantin de la CFR si o parte din muncitorii care terorizaseră mulţimea cu răngile. Printre ei se aflau: Bujescu Ştefan, Olaru Gheorghe cel mai înverşunat bătăuş, Câmpeanu Alexandru, Mândra Toma, Coman Gheorghe, Lazarovici G. Lazăr din str. Brumărel nr.4, si alţii.

Cu greu a ajuns o maşină cu pompieri ca să stingă focul, dar a fost oprită, blocată si pompierii alungaţi de lângă maşină. Cam în acelaşi timp din curtea Ministerului de interne a ieşit un cordon din

regimentul Tudor Vladimirescu, a făcut o bucla si a prins în ea circa 20-30 manifestanţi luaţi prin surprindere si i-a împins în curtea ministerului.

Pe lângă ovaţiile pentru Rege au început huiduielile împotriva guvernului.

Si de o dată urale nesfârşite. Lumea cu ochii spre palatul telefoanelor de unde se vedea venind o altă coloană studenţească înfrăţită cu populaţia care reuşise să rupă cordonul de la Cercul militar.

Profitând de faptul că atenţia mulţimii era îndreptată în acea direcţie, patru agenţi înarmati, dintre care unul cu puşca mitralieră au ieşit din curtea ministerului si s-au îndreptat spre Biserica Kretulescu si au început să lovească publicul. S-a reacţionat huiduindu-i si pe ei si regimul. Ei s-au dat câţiva metri înapoi si au tras în sus si în mulţime. Ucigaşii au fugit fiind văzuţi de ofiţeri din armatele aliate care au fotografiat. In urma criminalilor a rămas baltă de sânge; răniţi, dar si un mort: Tudorache Ion lovit de glonţ în cap, era plutonier în Ministerul aerului. Spre mijlocul Pietii mai zăcea mort Scortaru Ion omorât cu ranga de muncitorii din camioane.

In nenumărate rânduri s-a tras în plin de pe acoperişul Ministerului de interne făcând numeroşi răniţi si 8-9 morţi, printre ei si-au împuşcat pe comisarul lor: Ion Sulea.

Aproape de ora 12, cu greu si-a făcut drum escadronul din garda regală condus de căpitanul Snarandache, având în frunte fanfara, care venea să schimbe garda de la Palatul Regal. Chiar în dreptul Bisericii Kretulescu rămăseseră blocaţi

După o discuţie între locotenentul Pop Valeriu si căpitan, acesta a hotărât să se cânte: TRĂIASCĂ Regele, DESTEAPTA-TE ROMANE si HORA UNIRII.

Mulţimea s-a înflăcărat si s-a prins în horă care cu greu se desfăşura fiindcă Piata devenise masă compactă de la Biserica Albă la Palatul telefoanelor. După vreun sfert de oră de cântece ale fanfarei, cu greu sau strecurat militarii si au schimbat garda cu întârziere.

Elementele de soc comuniste cu ostaşii din Tudor Vladimirescu au mai smuls cu forţa, din mulţimea care se afla mai aproape de gardul MAI sub acoperirea pistoalelor. Impuşcături se auzeau si dinspre CGM, si nu se trăgea numai în sus, ci şi în plină. Iată alţi morţi ce au putut fi identificaţi: Alexandru Mircea, Beu Constantin (coşar ucis la CGM), Cincă Ion, Constantin Sandu, Florută Ion, Mustăciosu Ion, Scortaru Ion (omorât cu ranga în cap).

O parte din multimea revoltată s-a îndreptat spre C.G.M. de unde muncitorii înarmaţi trăgeau în populatie. Un şuvoi mare s'a revărsat pe str. Kilson si a ieşit la Dalles îndreptându-se spre misiunea americană si Piaţa Sf. Gheorghe.

O altă parte s-a scurs prin Clemenceau, spre legaţia Angliei si Piaţa Romană manifestându-si durerea pentru cei ce fuseseră torturaţi, răniţi si morţi.

In Piaţa Palatului si-a făcut apariţia o grupă din divizia Tudor Vladimirescu, trăgând spre mulţime si încercând s-o împingă de la Galeriile Kretulescu spre Cercul militar, făcând în continuare victime si smulgând din mijlocul populaţiei oameni pe care-i ducea fie la Ministerul de Interne, fie la prefectura Politiei Capitalei. In jurul orei 14 se dezlănţuise o cruntă represiune, "pandurii" se înmulţeau ca si numărul victimelor. Vreo două ore a durat confruntarea cu populaţia Capitalei până au reuşit s-o aducă în bulevardul Elisabeta, lăsând în urmă bălti de sânge ale celor răniţi. Iată câteva nume dintre cei 60, după alţi 80 de răniţi: Petrescu C. Dumitru (str. Crisului nr. 18, lovit în cap si dus la spitalul Coltea), SCHLESINGER Kdircea (str. N. Tomescu nr. 5, rănit la picior si arestat în sediul C.G.M.), Goinea Tudor, Berlin Abraam (dus la spital), Potroacă Emil (subofiţer dus la Spitalul Brâncovenesc).

In cursul după amiezii, generalul rus I. Z. Susaicov transmitea prin fir direct o telefonogramă către Comisariatul Poporului pentru Afacerile străine a URSS, care a fost distribuită lui Stalin, Molotov, Micoian s.a. si prin care relata că:

"Demonstraţii, partizani ai lui Maniu si Brătianu s-au repezit asupra camioanelor, i-au bătut pe muncitori si au dat foc camioanelor. Provocatorii înarmaţi cu revolvere, pietre si răngi s-au repezit asupra poliţiştilor. Din partea atacatorilor nu sunt victime, deoarece poliţiştii au tras în aer. Dezordinile sunt opera lui Maniu si Brătianu. Ziariştii englezi si străini s-au aflat în locurile de concentrare a demonstranţilor. De la balcoanele hotelului, englezii si americanii salutau pe demonstranţi. Guvernul a tinut o consfătuire si a redactat un comunicat în care atribuie toată răspunderea lui Maniu si Brătianu."

De remarcat că în comunicare este pomenit de 3 ori numele lui MANIU si BRASTIANU, apoi al englezilor si americanilor, dar nu pomeneşte că ruşii au ieşit din curtea Ministerului de Interne ca să-l apere si să intimideze manifestanţii

In Ministerul de Interne, sub pretextul începerii anchetei se trecuse la torturarea si smulgerea de declaraţii arestaţilor de către: Niculescu Ştefan, Brânzaru, Sepeanu Tudor, Dulgheru Misu, Pompilian, Lazarovici, Năstăsescu, Sfetcovici, Weiss Ludovic, Stupineanu, Mihalcea Constantin si alţii sub îndrumarea maiorului magistrat Iorgu Popescu care fusese delegat să conducă ancheta si să întocmească re-feratul de trimitere în judecată.

Pe Bulevardul Elisabeta confruntarea manifestanţilor cu cordoanele din Tudor Vladimirescu coordonate de un capitan Bosânceanu, continua si de abia pe la orele 7 seara se va ajunge acest "fată-n fată" la Liceul Lazăr.

Intre timp arestările continuau în Bucureşti, fiindcă grupuri de manifestanţi ajunseseră în Ferentati, cartierul Tei si Giulesti.

Urmări

Reprezentantul american în Comisia Aliată de Control din România Schuyler, referitor la 8 Noiembrie 1945 scrie: "...Observatorii mei au estimat că, în jurul orei 11 a.m. se adunaseră aproximativ 15000 de oameni. Mulţimea a păstrat ordinea, scandând pentru "Rege si Ţara" si agitând pancartele, cam până la prânz. Tot atunci, un număr de camioane pline cu poliţişti si civili înarmaţi cu pistoale si bâte, au pătruns în piaţă şi au început să încercuiască oamenii. Atitudinea oamenilor s-a schimbat imediat. S-au ridicat pumni si au fost schimbate insulte. Atunci, poliţiştii si civilii au coborât din camioane si au început să facă arestări. Au izbucnit bătăi, s-au tras focuri de armă. Mai multe camioane au fost răsturnate si li s-a dat foc. Trupele din jurul pietii au deschis focul, la început în aer, apoi direct în mulţime. Cei aflaţi în arest erau duşi la cazărmile soldaţilor, unde erau bătuţi sau torturaţi si forţaţi să semneze "mărturisiri" care-l implicau pe Maniu si pe Brătianu. In seara aceea Stevenson si cu mine am îndemnat pe Susaicov să organizeze imediat o şedinţă a Comisiei pentru a discuta tulburările ce au avut loc. Avându-l drept sprijin pe Stevenson, l-am îndemnat pe Susaicov să înfiinţeze o comisie mixtă formată din americani britanici si sovietici, care să investigheze situaţia cauzatoare de revolte, precum şi dezordinele în sine si să ne facă un raport complet cu recomandările privind atitudinea pe care Comisia Aliată de Control ar trebui să o adopte pentru a preveni orice repetare a acesteia. La câteva zile Susaicov a spus că-mi respinge sugestia pe motiv că ea ar însemna un amestec inoportun în problema României. A mai spus va avea încredere deplină în guvern care va lămuri problema prompt si corect..."

In Memoriu, diplomatul Roy M. M. Melbourne, membru al Misiunii americane în România, martor al evenimentelor, pe care l-a trimis în aceiaşi zi la Washington a relatat desfăşurarea aproape ca mai sus, mici diferente la ore, subliniind că la ora 11,30 piaţa arăta ca o mare de oameni care se întindea pe jos în calea Victoriei, cat vedeam cu ochiul; puţin înainte de prânz, dinspre Ministerul de Interne s-au tras puternice rafale de arme, iar două persoane care au venit să mă informeze mi-au spus ca incidentul a fost provocat de demonstranţii care încercau să salveze un grup de circa 100-200 de persoane, care fuseseră

înconjuraţi de jandarmi si duşi în clădirea Ministerului de Interne. Din clipa aceea, timp de două ore s-au tras cu intermitente focuri de către soldaţi si jandarmii care păzeau clădirea Ministerului de interne. Mulţimea pe lângă ministerul de interne era împrăştiată periodic de focurile trase de arma care trăgeau din clădire. Privind de la hotel, am văzut trecând un băiat cu capul însângerat, iar pe la 12 si jumătate un postaş împuşcat în braţ de focurile ce se trăgeau din Ministerul de interne. Doi factori m-au frapat mai mult: 1. evidenta sinceritate si spontaneitate, entuziasmul populaţiei fată de rege si, 2. populaţia s-a descurcat destul de bine în fata tirurilor de armă, ca si când veniseră în piaţă cu scopul declarat de a se apăra..."

In Jurnalul Generalului Const. Sănătescu, fostul prim-ministru, pe 8 Nov. se menţionează că "pentru a împiedica această manifestaţie de simpatie, comuniştii au apărut în câteva camioane ca să împrăştie lumea. S-au produs ciocniri, s-au schimbat focuri de armă. Ofiţeri anglo-americani au fost martori la această scenă si au declarat că toată dezordinea a fost provocată de comunişti. Iar pe 12 Nov. menţionează înmormântarea a doi comunişti omorâţi pe 8 Nov. Guvernul le-a făcut funeralii naţionale, discursuri transmise la radio, în care se atacă partidele lui Maniu si Brătianu, responsabile de dezordinile de la 8 Nov., zic comuniştii. Mare falsificare a adevărului! Spre seară apar pe ziduri si tramvaie afişe mari, prin care comuniştii cer dizolvarea partidelor de dreapta."

Provocarea incidentelor de la 8 Nov.1945 au avut ca scop dezlănţuirea maniei împotriva lui Maniu si Brătianu, care trebuiau eliminaţi din viata politică, din dispoziţia Moscovei pentru că din cauza lor nu aveau linişte comuniştii din România, în intenţia lor de a o transforma în gubernie ruseasca.

Manifestaţii pentru sărbătorirea zilei Regelui Mimai au avut loc în mai toate oraşele tării, dar cele mai mari s-au petrecut la Timişoara, Cluj, Iaşi, Brasov, Ploieşti, Brăila, Craiova, Giurgiu, Galaţi.

Rusii încep manipularea

Pe 9 Nov., a doua zi, V. Dekanozov i se adresează tovarăşului Lauriscev: "Trebuie să dăm în presă lămuririle noastre privind acest incident, diferit de comunicatele provocatoare ale presei anglo-americane. Elaboraţi un proiect împreuna cu tov. Pâlgunov."

Si F.N.D - ul îsi plânge neputinţa apelând la represiune.

Pe 10 Nov. s-a întrunit Consiliu Frontului National Democrat unde Vasile Luca a condus discuţia, manifestându-si ura împotriva opozitiei si acuzând:

"Reactiunea, în frunte cu MANIU SI BRATIANU, au ales ziua Regelui ca să arunce toate forţele lor într-o demonstraţie uriaşa, folosind sentimentul monarhic al poporului. .Acţiunea a fost pregătită în toată tara, ca un fel de rebeliune. E clar că totul a fost mobilizat si sprijinit de americani si englezi si demonstraţia a fost făcută si în vederea sosirii în tară a lui Ethrige. Prin aceasta partidele politice, căci au trecut direct la acte teroriste, anarhice si la rebeliune înarmată, s-a găsit în sânul guvernului o atitudine absolut nejustificată de slăbiciune: a eliberat pe fascişti din lagăre, n-a făcut nici un fel de epurare. Aşa se explică că ieri, la o serie de Ministere, funcţionarii au părăsit lucrul si au participat la acţiune contra guvernului. Degeaba avem masa, dacă aparatul de Stat, funcţionarii si armata ne sabotează de jos până sus şi i-au parte la asemenea demonstraţii. De la cei arestaţi reiese că erau pregătiţi, că au fost înarmaţi, plătiţi pentru acţiuni antisovietice, de partidele "istorice'' pe care nu le putem socoti ca partide de ordine. Si noi socotim că pe aceste fapte să se facă un mare proces politic, pe baza legilor existente pentru rebeliune, ceată înarmată cu săvârşirea de omor si trebuie să fie condamnaţi. Separat să cerem dizolvarea acestor două partide. Guvernul trebuie să facă un protest împotriva amestecului reprezentanţilor anglo-americani în demonstraţia antiguvernamentală. Noi nu suntem de părere - căci nu este acum oportun - sa ne apucam sa clarificam cu Regele. Ignorarea fată de un Rege e cea mai bună metodă ca sa fie uitat, dar trebuiesc atacaţi toţi susţinătorii lui. La înmormântarea de luni să facem o formidabilă demonstraţie, să arătăm cine e cu Guvernul si cine sunt acei bandiţi care au făcut să cadă atâtea victime. Demonstraţia va fi de protest si va cere desfiinţarea partidelor "istorice"..."

Aceste acuzaţii împotriva partidelor "istorice" le-a început după 1944 o dată cu venirea din Rusia, al cărei cetăţean devenise, si a cerut condamnarea la moarte a lui Iuliu Maniu. Dar nu peste mult timp s-a întâmplat ca tovarăşii lui să-l descopere că fusese agentul siguranţei si să-i facă un proces pentru sabotarea economiei naţionale, arestându-l după executarea tovarăşului Pătrascanu, si să-l condamne si pe el la moarte, pe 14 Oct. 1954. Comutându-i-se pedeapsa în M.S.V. l-au ţinut în condiţii ceva mai bune în mijlocul "istoricilor" la Râmnicul Sărat. Si a murit tot în mijlocul "istoricilor" pe 27 Iulie 1963 la Aiud, unde fusese dus după moartea lui Ion Mihalache.

La această întâlnire a Consiliului Frontului, după ce Luca i-a subliniat importanta, a luat cuvântul si preşedintele guvernului, Petru Groza, care la indicaţia lui Luca ca să se acţioneze unitar în FND, a răspuns de la început referitor la 8 Nov.:

"...După părerea mea vina principală o purtăm noi şi în special FND - ul care pur si simplu nu funcţionează pe tară, dincolo de Carpati e inexistent. La mine, la Deva mi se scrie că suntem inexistenţi, că e o totală debandadă. Si am fost la fata locului si am constatat si eu acelasi lucru. Am fost la Deva si i-am întrebat dacă s-au strâns vreodată împreună; Niciodată. Am fost la Deva iar si a fost si Pătrăscanu. Nici o iniţiativă, nici un contact. Aceasta e realitatea. De ziua Victoriei ţăranii au venit în coloane uriaşe. Echipele de muncitori le tăiau mereu coloana. Portretul meu inexistent şi asta la mine acasă. La Făgăraş vor să dea Frontul Plugarilor de o parte, deşi sunt bine organizati. La Severin am schimbat comisia de administrare a averilor grănicereşti. Intre candidati, cei din Frontul plugarilor n-au fost propuşi. Rezultatul - un groaznic dezastru - a intrat toată pleava. In general, se observă că FND - ul e inexistent."

Dacă Vasile Luca eticheta pe cei din rândul partidelor istorice ca "bandiţi si derbedei", primii ministru ii considera pe cei din FND "pleava societăţii".

Este interesantă mărturia generalului Cort land Van Rensselaer despre primul ministru după discuţia avută cu el pe 11 Ianuarie 1946 :

"...Nici dl. Harriman, nici eu nu am fost satisfăcuţi în privinţa sincerităţii sale. El a continuat să se plângă că nu era o marionetă si, în acelaşi timp, să explice dificultăţile poziţiei sale într-o tară sub ocupaţie străină si supusă unor termeni duri de armistiţiu. L-am părăsit pe primul ministru cu sentimentul că este un pungaş experimentat de neclintit. Trebuie însă să admit că m-a făcut să-l îndrăgesc puţin pentru că mi-a arătat foarte clar că nu aştepta de la mine să cred tot ce spusese..."

Deschiderea unei anchete de parchetul curţii marţiale

Maiorul Iorgu Popescu a fost împuternicit să facă anchetarea celor peste o mie de arestaţi în cursul zilei de 8 Nov.1945 ce se găseau în Ministerul de Interne, Prefectura Politiei Capitalei si Cazarma Reg. 1 Grăniceri. Pe lângă aceştia s-a extins anchetarea fruntaşilor politici ai partidelor de opoziţie încercându-se să se arunce vina organizării incidentelor din Piaţa Palatului Regal, asupra lor.

Partidul National Tărănesc a dat un prim comunicat pe 12 Noiembrie subliniind că vina incidentelor aparţine guvernului, care încă în cursul nopţii adusese trupe din divizia Tudor Vladimirescu în perimetrul Pietii Palatului Regal. De-asemenea a subliniat că "agenţi comunişti si organe ale politiei, atacau, loveau si arestau oameni care strigau - Trăiască Regele - pe care-i duceau în curtea MAI. Un agent cu capul descoperit a ieşit din curtea Ministerului de interne care urcându-se pe scara unui autocamion a făcut semn celorlalte sa-l urmeze. Coloana de maşini a pornit peste manifestanţi călcând pe unii iar muncitorii izbeau publicul cu răngi de fier”. Deasemenea subliniază că în toată tara au avut loc manifestanţii pentru Rege si a cerut Comisiei Aliate de Control să instituie o anchetă asupra tuturor împrejurărilor în care s-au petrecut asasinate si rănirea populaţiei.

Partidul Naţional Liberal a pregătit un Memoriu pentru a-l înmâna lui Mark Ethridge, trimisul preşedintelui S.U.A. pentru a face raport asupra situaţiei din România si Bulgaria si în care precizează că Partidul Comunist Român a început să exercite teroarea morală si fizică asupra tuturor adversarilor încă din

primele zile ale guvernării generalului Constantin Sănătescu. A arătat persecuţiile la care sunt supuşi, arestaţi, sediile partidelor de opoziţie fiind invadate de politie si NKVD, ocuparea tipografiilor partidelor de opoziţie înscenări de procese membrilor partidelor, ameninţarea funcţionarilor cu epurarea dacă refuză să se înscrie în formaţiile procomuniste, un arsenal complet de mijloace de teroare morală si fizică. Si încheia precizând că "Teroarea comunistă se continuă în România si ea îmbrăţişează din ce în ce mai multe categorii de cetăţeni ."

Presa comunistă nu înceta atacurile, bineînţeles împotriva lui Iuliu MANIU si Constantin Dinu BRATIANU scriind printre altele: "Mârşavi susţinători si promotori ai huliganismului moşieresc, ucigaşi ai muncitorimii si duşmani neîmpăcaţi ai libertăţilor si drepturilor poporului."

Bulgaria in situaţie similara

După intrarea trupelor ruseşti, în Bulgaria s-a format un Front patriotic care a dezarmat poliţia şi jandarmeria creând posibilitatea terorii exercitate de comunişti.

In această atmosferă a venit din exil G. M. Dimitrov care a început reorganizarea partidului agrarian. Comuniştii au inceput să-l atace calificându-l drept agent englez. In fata unei campanii murdare, G. M. Dimitrov s-a exilat în Statele Unite ale Americii, fiind înlocuit la conducerea partidului agrarian cu N. Petcov care se părea că este mai docil, încercând să colaboreze cu comuniştii. Dar în zadar, din ce în ce era marginalizat. După Conferinţa de la Potsdam, din Aug.1945, N. Petcov a trecut la atac văzându-se lipsit de puteri în guvern. Impreună cu social democratul Costa Lulcev au demisionat din Frontul patriotic, în locul lor intrând colaboraţionişti din cele două partide. Bazându-se pe sprijin anglo-american, din lipsa condiţiilor de libertate, au reuşit să obţină amânarea alegerilor de la 26 August 1945 la 18 Noiembrie. Continuându-se teroarea împotriva lor, opozitia a hotărît să nu participe la aceste alegeri. Protestele lor, împletindu-se cu ale opoziţiei din România au făcut ca să vină la fata locului delegatul american, chiar în perioada când în România avusese loc sângeroasa zi de 8 Noi.

Un nou comunicat PNT

"In legătură cu evenimentele petrecute în Capitală la 8 Nov. în urma cărora Partidului nostru i se impută atitudini ireverentioase la adresa marei noastre vecine U.R.S.S. si demonstraţii antisemite.

Biroul P.N.T. în şedinţa ţinută sub preşedinţia d-lui Iuliu Maniu si în prezenta domnilor dr. N. Lupu, Minai Popovici si Ion Mihalache.

Constată cu bucurie netemeinicia acestor zvonuri, manifestarea depăşind obiectul ei de a aclama cu entuziasm numele Majestătii Sale Regelui.

Biroul este adânc îndurerat că în legătură cu aceasta s-au întâmplat accidente dureroase, care au avut ca rezultat pierderi de vieţi a căror vină o poartă exclusiv guvernul, care le-a provocat si care a avut de datorie ca să menţină ordinea, fără vărsări de sânge.

Biroul găseşte prilejul de a accentua că de douăzeci si cinci de ani politica P.N.T. a fost în mod constant caracterizată de năzuinţa de a realiza o prietenie sinceră si cât mai strânse raporturi cu U.R.S.S., năzuinţă încoronată de succes chiar prin actul de la 23 August 1944, iniţiat de PNT si conducătorii lui.

De asemenea P.N.T. a combătut în mod energic orice tendinţă de antisemitism, chiar în vremurile cele mai critice luând în apărare pe cei persecutaţi.

Bucureşti, 12 Noiembrie 1945”

Intre timp, Ion Burcă, subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne în comentariile făcute în legătură cu evenimentele petrecute la 8 Nov.; precizase că vina aparţine lui Teohari Georgescu care a trimis camioanele cu muncitori, deşi Tătărăscu îl sfătuise să nu intervină.

Petru Groza, după Conferinţa de la Potsdam care a provocat si declararea grevei regale, l-a sfaturile lui Susaicov de a rezista, a devenit mai dur si a preconizat dezlăntuirea teroarei împotriva partidelor PNT si PNL. Astfel în şedinţa de guvern din 17 Nov. 1945 el cere ca să se ia măsurile cele mai drastice împotriva partidelor istorice care au declanşat 8 Noi.

Din nou amestec rusesc in afacerile interna ale României

Pe 18 Nov. Agenţia sovietică Tass publica o relatare a corespondentului de la Bucureşti cu privire la mitingurile din România subliniind că la sfârşit s-a cerut printr-o rezoluţie arestarea lui Iuliu Maniu si Const. Dinu Brătianu si dizolvarea celor două partide.

Fiind întrebat de V. G. Dekanozov, vicecomisar al Departamentului Afacerilor externe a URSS , Z. I. Susaikoc, general colonel-loctiitorul preşedintelui Comisiei Aliate de Control în România a confirmat că aceste mitinguri au fost: organizate de F. G. N. la răspândirea unor manifeste ţărăniste şi liberale prin care se dat vina pe Guvern si Partidul Comunist pentru evenimentele din 8 Noiembrie.

El, Susaicov a spus că nu a dat sfaturi, dar că a discutat cu Dej şi Pauker problema evenimentelor din 8 Nov. şi si-a exprimat părerea despre necesitatea de a explica esenţa acestor evenimente pentru a demasca în ochii maselor "partidele istorice" ca partide extrem de reacţionare si pentru a desprinde de Maniu si Brătianu pe cei care îi urmează orbeşte. Cei doi interlocutori au primit sfatul si au spus că vor acţiona în această direcţie.

Această comunicare a fost făcută de A. Lavriscev lui V. M. Molotov pe 29 Nov.

Dar generalul Susaicov n-a pomenit nimic despre intervenţia reprezentanţilor Angliei si Statelor Unite făcută în ziua de 8 Nov. pentru convocarea Comisiei Aliate de Control si discutarea situaţiei din aceea zi.

Situaţia de complectă vasalitate a României faţă de Rusia este subliniată si in telegrama lui Burton Y. Berry, reprezentantul politic al Americii la Bucureşti din 26 Nov. 1945, în care printre altele spune: "Partidul comunist în România este aproape în întregime creaţie rusească. Este condus de persoane de etnie neromânească si duce o politică ce i-si află baza în tradiţia românească ceea ce sporeşte aici tensiunea si rezistenta. Gh. Tătărăscu pare a fi samsarul care vinde complect România ruşilor. Groza si Tătărăscu sunt complect aserviţi Rusiei în acţiunea de predare a României în mâinile unei armate de ocupaţie care dictează mai rău decat armata germană. Subliniez gravitatea situaţiei României si faptul că tara a fost înghiţită din punct de vedere economic, că poporul e din ce în ce mai deziluzionat, moralul lui este tot mai scăzut şi că, dacă noi nu trecem la aplicarea principiilor pe care le-am enunţat deja, singurul rezultat este împingerea acestor oameni spre comunism, care le repugnă." (citat din Istoria Politică a României de Stelian Neagoe, pag. 333-334)

De fapt această situaţie de teroare aşternută peste tară a fost găsită de către Mark Ethrige, emisarul preşedintelui american care a sosit în aceea perioadă în România. El a stat de vorbă cu peste o sută de persoane din diferite categorii si a reţinut aprecierea unui membru al guvernului că partidul comunist nu reprezintă decât maximum 10% şi că o nouă dictatură s-a instaurat în locul celei răsturnate la 23 August 1944, căutând să-şi legalizeze poziţia.

In aceea perioadă un lot de peste 300 persoane, în majoritate elevi si studenti au fost eliberaţi din închisori aducând mărturii zguduitoare nu numai asupra implicării guvernului în desfăşurarea incidentelor din Piaţa Palatului Regal, dar şi asupra tratamentului inuman îndurat în beciurile Prefecturii Poliţiei

Capitalei si ministerului de interne, unde s-au produs lucruri îngrozitoare din cauza anchetatorilor. O parte din aceste mărturii au ajuns si în posesia delegatului american.

Deasemenea Mark Ethrige s-a întreţinut timp îndelungat pe 26-28 Noiembrie cu Iuliu Maniu si Ion Mihalache.

Parchetul Curţii Marţiale a Corpului II Armată numise un grup de magistraţi, care să ancheteze arestaţii din 8 Nov; si să audieze fruntaşii politici pentru a îndeplinii dispoziţiile guvernului. Magistralii erau sub conducerea căp. Iorgu Popescu si printre ei se mai numărau: Radu Soare, Adrian Iosif, Nicolae Ghica, Nicolae Manoliu, I. Purdel, Ion H. Săvulescu si Ion Cristoveanu.

Ancheta în legătură cu 8 Noiembrie

Ea este făcută de guvern care este si judecător, iar nu de Comisia Aliată de Control, asa cum o ceruse si PNT - ul şi reprezentanţii Angliei si SUA.

Pe 20 Noiembrie în urma declaraţiei făcute la Parchetul militar, conducerea PNT a întocmit un memoriu semnat de Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Minai Popovici, dr. Nicolae Lupu si Ştefan Mihăiescu prin care se făcea istoricul celor petrecute cu acea ocazie şi în concluzie se spunea:

"Nu s-a găsit la vreun membru al partidului nostru arme sau orice alte instrumente cu care să fi putut săvârşi o agresiune.

Nu se va putea dovedi vreodată că noi am ordonat, am tolerat ori am cunoscut vreo intenţie agresivă din partea unui partizan - oricât de obscur - îndreptată contra autorităţilor, a unei puteri străine sau a unei rase..."

Separat, Iuliu MANIU a făcut o declaraţie Parchetului militar în 58 de puncte, din care extragem ideile principale:

- Eu, în ziua de 8 Nov. 1945 am stat toată ziua, fară întrerupere la locuinţa.

- Nu am văzut nici un fel de manifestaţie...

- Intr-adevăr, sunt convins că dragostea Tării fată de Regele nostru este unanimă. Credinţa mea este că această dragoste trebuie să se manifesteze tot asa cum suntem datori să arătăm credinţa si dragostea noastră, fată de Atotputernicul Dumnezeu, spre mărirea Căruia se ridică sute de mii de biserici cu toate că se ştie că lumea creştină se închină cu dragoste în fata aşezămintelor creştineşti

Oamenii sunt datori, să-si arate dragostea decât ura, mai ales când Guvernul dă dovezi atâtea de lipsa sa de respect fată de M. S. Regele Mihai I.

- Pentru ziua de 8 Nov.1945, n-am cerut nici un fel de permisiune pentru vreo întrunire, fiindcă n-am avut intentiunea să tinem.

- N-am ţinut nici un fel de întrunire, nici în aer liber si nici în săli închise, cu toate că într-o decizie a d-lui General Susaikov, se spune că mitingurile sunt libere.

- Mă solidarizez cu şefii de sectoare si de circumscripţii PNT, în măsura în care ele au fost luate, în conformitate cu ordinele şi instrucţiunile date de mine si de conducerea de partid.

- Din informaţiile primite lucrurile s-au petrecut în modul următor: când lumea manifesta paşnic si liniştită, deodată au apărut în Piaţa Palatului opt-zece camioane, umplute cu muncitori gălăgioşi, având la îndemână pietre si drugi de fier şi au început a circula în spirale cu nemaipomenită brutalitate, printre

manifestanţi, anume cu intentiunea ca să tulbure manifestarea, până în acel moment atât de paşnică şi patriotică...

- Evident, că organele oficiale de partid susţinătoare a Guvernului, spre marea mea surprindere, au făcut tocmai contrariul decât ceea ce trebuia să facă, adică să ia si ele parte la manifestarea pentru Rege si să năzuiască a menţine ordinea. Deci, rog Parchetul Militar ca să îndrepte cercetările sale asupra acestei împrejurări, ascultând ca martori pe Preşedintele si Secretarul uniunii patriotice si pe proprietarii camioanelor, care au pricinuit nenumăraţi răniţi si morţi. Sunt informat că însuşi Preşedintele Consiliului de Miniştri a fost scandalizat când a aflat de prezenta camioanelor între manifestanţi si a dat ordin ca aceste camioane să fie îndepărtate imediat, dar n-a fost ascultat. Cer să fie audiat Preşedintele Consiliului de miniştri în această chestiune.

- Nu este adevărat că s-au pronunţat lozinci antisovietice. Membrii Partidului nostru ştiu că partidul nostru si în special eu încă din 1919 am preconizat ideea reluării raporturilor normale cu Rusia Sovietică, în care scop am trimis un reprezentant să trateze această problemă, că Nicolae Titulescu a dus tratative cu reprezentanţii Rusiei Sovietice, că dl. Titulescu a fost scos din guvern de dl. Tatărăscu care era adversarul ideii de colaborare cu Rusia...

- Dacă este adevărat că au murit numai din cei din afara PNT si PNL, este cea mai evidentă probă că membrii PNT n-au luat parte la atacurile si la acţiunile de care sunt învinuiri.

- N-am cunoştinţă că evreii au fost prinşi, linşaţi în strigăte de lozinci si jefuiţi ori că s-au spart şi jefuit vitrinele unor magazine...

- Eu mă aşteptam ca toate organele Statului şi toate organizaţiile politice, care susţin Guvernul, să ia parte la manifestaţie si chiar să memoreze în manifestarea sentimentelor patriotice. Toată nenorocirea acelei zile s-a produs tocmai prin împrejurarea că organele administrative şi organizaţiile politice sus-ţinătoare ale Guvernului au primit instrucţiuni ca să împiedice manifestarea pentru Rege. Dovada cea mai evidentă, pentru această afirmaţie a mea, este că în oraşele din provincie, unde organele administrative, politice si partidele guvernamentale nu au încercat să împiedice manifestarea, ci din contră au participat, nu s-a întâmplat nici o tulburare şi nici incidente neplăcute sau sângeroase. In schimb în Capitală, în urma procedurii revoltătoare a organelor poliţieneşti si a formaţiunilor comuniste de partid, s-au întâmplat nenorociri fără pereche, în viata noastră politică de până acum. Au avut interese anumite hotărâri politice, ca manifestarea pentru Suveran să nu se petreacă în linişte si în cadre sărbătoreşti. Dovadă este circulara Apărării Patriotice...

- Partidul National Ţărănesc, precum am accentuat în repetate rânduri, n-a organizat nici un fel de manifestaţie, ci din contră a refuzat categoric să organizeze. De altfel, că în România nu este libertate, nici nu sunt respectate drepturile civice şi politice, nu mai este nevoie să documentăm noi, nici în viata internă si nici în străinătate, fiindcă este în de obşte cunoscut; acest fapt îl ştiu si îl publică toţi corespondenţii din străinătate prin gazete si radio. Lucrurile în de obşte cunoscute nu mai trebuiesc dovedite. Regret nespus, că organele executive ale Guvernului, prin procedura lor incalificabilă, a dat o nouă dovadă despre aceasta, tocmai în ziua onomastică a M. S. Regelui si s-a dezvăluit în mod inutil cu un prilej atât de mult văzut de toată lumea. Manifestări anti-ruseşti, anti-semite sau fasciste n-au avut loc.

- N-am nici o cunoştinţă si nici nu cred că este adevărat că masele au încercat să ocupe autorităţi publice. Ar fi trebuit să fie curat nebuni aceia care s-ar fi gândit la aşa ceva.

- N-am cunoştinţă că opinia publică, prin zvonuri false si interpretarea unor atitudini, ar fi pregătită în credinţa că PNT si PNL ar fi sprijinite de o parte din reprezentanţii Misiunilor străine.

- Nu este adevărat că am avut echipe, sau particulari informatori, care să mă încunoştiinţeze despre decursul manifestaţiei...

- N-am cunoştinţă că a fost un cuvânt de ordine, fie la PNT, fie la PNL, ca fruntaşii să se ascundă.

- N-am cunoştinţă că unele persoane se ascund la chemările Justiţiei. Dacă sunt astfel de persoane, se întâmplă desigur, nu pentru a ieşi din calea Justiţiei, ci pentru că este în de obste cunoscut că la Siguranţă si la Politie, adesea sunt persoane bătute si probabil, evită s-o păţească şi ei ca mulţi alţii.

- Pentru motivul că socotesc organele Guvernului si partidele care susţin Guvernul vinovate pentru dezordinile si nenorocirile care s-au petrecut la 8 Nov.1945 în consecinţă nu credeam ca organele subordonate regimului vinovat, vor putea face o cercetare obiectivă. Pentru aceasta am făcut memoriu cerând ca, Comisia Inter-Aliată de Control să facă cercetările

- Este firesc că după 8 Nov.1945,aflând despre întâmplările dureroase care s-au petrecut, m-am silit să găsesc adevărata stare a lucrurilor şi modul cum ele s-au petrecut. Am rămas revoltat de procedura ilegală, pe care am putut-o constata şi de schingiuirile si arestarea la care au fost supuşi unii membrii ai partidului nostru. Era datoria mea. Rezultatul la care am ajuns este cuprins în răspunsurile date la întrebările anterioare şi dacă este nevoie îl voi specifica la vremea sa.

- Ce s-a întâmplat la PNL, nu ştiu, în ceea ce priveşte partidul nostru, acesta a respectat strict înţelegerea făcută cu dl. Constantin Brătianu.

- Partidul posedă osebite obiecte si mărturii doveditoare despre cele afirmate de mine în cele de mai sus, si la timpul oportun le voi prezenta.

- Invinuirile ce le aduc sunt specificate în cele expuse mai sus, care se pot rezuma în următoarele:

- S-au descărcat arme din partea organelor Statului, fără somaţiile reglementare .

- S-au dat ordine de a se împiedeca manifestaţia, fără o complicaţiune oficială, că manifestaţia pentru Rege este oprită.

- Au fost cetăţeni bătuţi şi schingiuiţi, fără motiv legal.

- Au fost cetăţeni nevinovaţi reţinuţi, zile si săptămâni în arest, fără decizie legală de reţinere.

- Chiar instrucţii s-au făcut la ordinul Ministerului de Interne şi în prezenta unor persoane ce aparţin organizaţiilor politice care susţin guvernul şi care în prezent sunt numite în funcţii poliţieneşti.

- Că în prezenta organelor poliţieneşti au fost lăsate să intre în Piaţa Palatului Regal, 8-10 camioane şi să circule nereglementar, cu vădită intenţie de a strivi oamenii si a tulbura ordinea, şi în consecinţă, manifestaţia pentru Rege si aceasta la ordinul unor organizaţii politice, care susţin Guvernul.

- In declaraţia anterioară, am afirmat că de la 6 Martie 1945 până în prezent, Tara geme într-un regim de teroare. Regimurile de teroare se manifestă prin spiritul în care se conduc afacerile publice ale Statului, prin modul de procedare în ce priveşte deprinderea Puterii de Stat şi prin măsura în care se respectă, sau nu se respectă, libertăţile si drepturile cetăţeneşti şi mai ales prin felul în care conducătorii Statului se menţin la putere. Regimul actual s-a înstăpânit prin mijloace neobişnuite. M. S. Regele Mihai a fost forţat să admită un guvern impus de o putere străină, fiind însuşi lipsit de puterea executivă. Armata dezarmată, jandarmeria si politia în bună parte desfiinţate, iar muncitorimea scoasă la permanente manifestări în scop de terorizare.

- In consecinţă partidele din opoziţie, nu se bucură de libertăţile politice si cetăţeneşti. Manifestarea opiniei publice este oprită. Ziarele opoziţiei sunt oprite. Adunările nu se pot tine. Ele nu se permit şi chiar cele permise sunt adesea împrăştiate. Este un film întreg de acte care sunt săvârşite fără nici o urmare, din

partea organelor poliţieneşti si din partea unor persoane ce apar din partidelor adverse. In cazul de fată avem de a face cu o manoperă odioasă, anume pentru a compromite opinia publică a Tării si partidele adverse regimului de azi."

Atacurile împotriva lui Maniu continuau în presa comunistă, iar Scânteia pe 28 Noiembrie, nemaiavând ce să inventeze, îl calomniază pe Iuliu Maniu printr-un anume Tudor Savin drept "complice cu imperiul habsburgic, cu Hitler si Antonescu, având intenţia de vânzare a Ardealului." In aceeaşi zi M. Ethridge părăsea Bucurestiul.

Şi tot acum, după ce fuseseră eliberaţi la două săptămâni după 8 Nov. Circa 2-300 tineri în majoritate, din lipsă de probe, maiorul procuror Iorgu Popescu în tocmea un referat prin care hotăra ca 188 de persoane să fie trimise la Jilava si "care urmează cercetările pentru stabilirea gradului de culpabilitate al fiecăruia si descoperirea si determinarea organizatorilor si iniţiatorilor manifestaţiei..." Aceasta însemna încă tinerea sub presiune si aşteptarea dispoziţiei de la Moscova. Aceasta va veni după punerea în aplicare a hotărârilor Conferinţei tot de la Moscova din 26 Dec.1945. De abia pe 12 Ianuarie 1946, acelaşi Iorgu Popescu va întocmi un alt "Referat" prin care concluziona asupra a încă 371 de persoane: "Suntem de părere că este cazul a se clasa cauza privitoare la învinuiţii de mai sus din lipsă de dovezi."

Afacerea 8 Noiembrie se va încheia de abia la 28 Aprilie 1946 cândva fi eliberat Mihai Tartia, preşedintele Tineretului National Ţărănesc pe Tară.

Epilogul acestei afaceri murdare soldată cu morţi, răniţi si peste 1.000 de arestaţi, a constat în arestarea si condamnarea, pe parcursul a 7 ani a multora dintre iniţiatorii si schingiuitorii de la 8 Noiembrie 1945, implicaţi în fel de fel de "afaceri" necurate specifice regimurilor comuniste cu tovarăşi de drum: Teohari Georgescu (iniţiator), Iorgi Popescu (omul ce justifica înscenarea) si a anchetatorilor schingiuitori Misu Dulgheru, Gheorghe Bulz (mort la Aiud), Constantin Mihalcea, Constantin Turli Niculescu si mulţi alţi dintre ei întâlniţi prin închisorile comuniste.

România se zbatea in păienjenişul comunist al Moscovei

Nimeni nu se mai îndoia în România de capacitatea de coordonator al luptei anticomuniste a lui Iuliu MANIU bazată pe o hotărâre de nezdruncinat în ceea ce priveşte dreptatea cauzei poporului român.

De aceia numele lui producea insomnii adversarilor lui, care de fapt erau trădători ai cauzei româneşti şi punea pe gânduri Moscova.

Groza începuse şi el să se clatine după Potsdam când s-a declarat greva regală deşi primise sfaturi de la Moscova în timpul vizitei, ca să nu demisioneze si să caute o reconciliere cu regele, cu asigurarea stăpânilor că trupele sovietice nu vor fi retrase decât după instalarea unui guvern comunist.

Supravegherea lui Groza si a guvernului era foarte strictă si totul era comunicat Kremlinului. Astfel generalul Susaicov îi comunica lui Molotov pe 4 Decembrie 1945 printre faptele si fenomenele ce reclamă o strictă atenţie se află prelungirea crizei politice care "i-a influenţat pe unii miniştrii care au început să manifeste anumite şovăieli, dar noi am reuşit să facem destul de repede.

Prelungirea acestei crize nu poate să nu creeze guvernului greutăţi de care, neîndoielnic, că se va folosi reacţiunea, în frunte cu Maniu şi Brătianu, în scopurile ei. Caracteristic este faptul ca Maniu, în ul-tima vreme, a început să-si schimbe tactica în ceea ce-l priveşte pe Groza si să încerce să-l influenţeze. Tactica lui Maniu urmăreşte probabil să-l facă pe Groza să şovăie si să se folosească de aceste şovăieli în interesele lui."

Susaicov îl prezintă în faţa şefilor săi de la Moscova pe Groza, nu numai şovăielnic, dar si zgârcit, cu o viată dezordonată plină de aventuri, toate acestea contribuind la starea lui de nervozitate subliniind unele observaţii cu privire la:

- comportamentul militarilor sovietici ce se întorceau din Germania în URSS;

- cererile întreţinerii armatei sovietice din România sunt exagerate în scopul aprovizionării unităţilor sovietice aşezate pe teritoriile altor state;

- Comisia Aliată de Control nu ajută ci contribuie la înrăutăţirea situaţiei economice a tării;

- din ordinul tov. Bulganin au fost exportate din România 50.000 perechi de încălţăminte în Iugoslavia;

- Partidul comunist încearcă să integreze Frontul plugarilor la ei;

- Guvernul nu este în stare să lupte cu urmările inflaţiei şi nu este în stare să stabilizeze leul. Deci ochiul Moscovei era peste tot. In situaţia economică disperată guvernul arunca 8 miliarde lei săptămânale

Ca începutul lui Decembrie între 1-3 s-a ţinut Conferinţa Partidului Social democrat care a hotărât:

- Participarea partidului singur în alegeri cu program propriu;

- atitudine socialistă, de clasări combaterea regimurilor de dictatură;

- politica economică a României.

Pe 6 Decembrie 1945 s-a semnat pactul de către N. Pătrascu cu Teohari Georgescu si cu acordul Anei Pauker referitor la înţelegerea dintre legionari si comunişti pentru a se intra în legalitate şi a se preda armele, publicarea făcându-se la câteva zile după aceasta.

Mark Ethrigi, care plecase de la Bucureşti reuşise să-i înmâneze secretarului de Stat american, pe 7 Decembrie, la Moscova. Iată conţinutul lui, în traducerea din lucrarea "Agonia României" de N. Baciu, pag. 178-179:

Mult stimate Domnule Secretar de Stat,

Dumneavoastră m-aţi însărcinat să mă duc în România si Bulgaria si să verific dacă guvernele interimare ale acestor tari sunt larg reprezentate, în sensul Declaraţiei de la Yalta. Aceasta declaraţie exprima convingerea celor trei mari ca o pace durabila nu poate fi bazata decât pe guverne adevărate si larg reprezentative şi numai daca popoarele acestor tari vor avea ocazia să voteze în alegeri cu adevărat libere de orice constrângere si de orice frică. Conform instrucţiunilor, preocuparea noastră nu a fost cu privire la compunerea politica a acestor doua guverne, ci cu privire la caracterul lor reprezentativ. Trebuie să vă raportez ca după ce am stat de vorbă cu mai mult de 300 de persoane în cele două tari, reprezentând toate elementele şi nuanţele opiniei publice, eu nu consider ca guvernele României sau Bulgariei sunt larg reprezentative a tuturor elementelor democratice în sensul Declaraţiei de la Yalta. Mai mult, eu trebuie să vă spun cu toată sinceritatea că amândouă aceste guverne sunt dictatoriale si dominate de un singur partid (Comunist), că, atât în Bulgaria, cât şi în România marile părţi democratice ale populaţiei au fost excluse cu forţa de la participarea la aceste guverne, în timp ce, în special în România profasciştii colaboraţionişti şi chiar câţiva din Garda de fier ocupa poziţii-cheie în acest guvern; în ambele guverne "fronturile" ("popular" ori "al patriei") comuniste sunt la putere.

Formula acceptării puterii de către comunişti în România este aproape la fel, cu oarecare diferenţe semnificative. Regimul Antonescu a fost răsturnat prin lovitura de la 23 August 1944. Guvernul ce i-a urmat era compus din cele trei partide istorice, National Ţărănesc, National Liberal si Social Democrat, la care s-au adăugatei comunistii. Acesta din urmă erau o organizaţie ilegala pana atunci si suferiseră persecuţii si represiuni. Trei guverne au căzut în 7 luni în România si cu fiecare criza comuniştii îşi păzeau poziţiile. La 6 Martie anul acesta, la insistenta d-lui Vîsinski, vicecomisarul sovietic al afacerilor externe, a fost instalat prezentul guvern condus de Petru Groza. La Moscova d. Vîsinski a insistat fată de mine ca acţiunea sa nu aibă un amestec în treburile interne ale României, ci un amestec în treburile Comisiei Aliate de Control. Oricum guvernul a fost schimbat. Comuniştii, după cea mai precisă si cea stai exagerata aproximaţie ce a avut aici, chiar după părerea unui înalt membru al guvernului însuşi, nu reprezintă decât maximum 1056. Cu toate acestea, ei ocupa ministerul de interne si pe cel de Justiţie, si astfel ei controlează justiţia, politia, jandarmeria, politia secretă, si întreaga maşinărie a alegerilor. In plus, ei controlează multe alte posturi, inclusiv, indirect, acela al primului ministru.

Partidul National Ţărănesc si National Liberal au fost complet eliminate şi au devenit câteodata "bestii fasciste", cu toate ca dintotdeauna ei reprezentau adevărata democraţie parlamentară în România si s-au opus politice profasciste a regelui Carol. Un mare număr dintre fruntaşii lor au fost arestaţi si aceste partide sunt pe punctul de a fi interzise acum la plecarea mea din România. Ziarele lor au fost suspendate, sediile lor au fost confiscate, iar întrunirile lor dispersate. Regretabila şi spontana manifestaţie din 8 Noiembrie 1945 a fost "umflată" de guvern ca "mare complot fascist ". IN GUVERNUL LUI GROZA POPORUL ROMÂN ARE ACUM O NOUA DICTATURA ÎN LOCUL CELEI RĂSTURNATE LA 23 AUGUST 1944. Noua dictatură nu a încercat sa-si legalizeze poziţia prin alegeri până astăzi.

In ceea ce priveşte alegerile, eu sper ca listele libertaţilor, stabilite de cele trei mari puteri pentru Austria si Ungaria, vor putea fi aplicate si în Bulgaria si România.

Mark Ethridge

Raportul a ajuns pe masa lui Truman numai la 24 Decembrie 1944, când alte aranjamente s-au făcut la Moscova, incluzându-se doi reprezentanţi ai opoziţiei în guvern si deschizându-se drumul spre farsa alegerilor ce au reprezentat ruşinea din 19 Noiembrie 1946.

Dar aceasta va fi un alt capitol.

Tabel cu arestaţii din zilele de 7 şi 8 noiembrie pentru pregatire şi participare la manifestaţia din piaţa palatului regal

După referatele introductive din 29-XI 1945 si 12-1-1946, de către maior magistrat Iorgu Popescu, în unire cu: Căp. magistrat Soare Radu ; Cap. Ghica Nicolae ; Locot. Iosif Adrian ; Căp. Manoliu Nicolae ; Căp. Purdel Ion; Căp. Săvulescu H. Ion ; Căp. Cristoveani Ion; Lt. col. Manoliu Nicolae; toţi procurori instructori din Parchetul Curţii Marţiale si a Corpului II Armată din Bucureşti

Arestaţi, învinuiţi si din lipsa de probe, eliberaţi până la 12-01-1946

ABRUDAN Dumitru, camerist la Primăria Bucureşti, domiciliat str. Nicolae Filipescu nr. 25, eliberat 29 -11-1945.

ACHIMESCU Ion, din str. Scheiul de Jos nr. 33,arestat preventiv pe 7-11-1945, a fost eliberat pe 29 Noiembrie.

ADAM Florica, din str. Inginerilor 9-Tei, muncitoare a fost la manifestaţie cu un grup de 30-40 fete. Arestată după amiaza de pe scările Universităţii. A fost eliberată pe 29 Noiembrie.

ADINA, caporal la Şcoala de Subofiţeri tehnici arestat din Piaţa Palatului a fost eliberat pe 29 Noiembrie.

AGACHE Ion, mecanic, din Bucureşti, Calea Moşilor nr. 246 a fost arestat în faţa Ministerului de Interne, si eliberat pe 12-01-1946.

ALEXANDRU Ştefan, din Buc. carterul Ferentari arestat pe 8 Nov. si eliberat pe 12-01-1946.

ALEXANDRESCU Dumitru, din Buc., str. Sincai 34, arestat din Piaţa Palatului si eliberat pe 29 Nov.

ANDREESCU Ilie, din Buc., str. Ţepes Vodă 93, arestat din Piaţa Palatului, eliberat pe 12-01-1946.

ANGELESCU Dumitru, din Buc., str. Visarion 5 arestat pe baza unui denunţ, nu a participat şi a fost eliberat pe 29-11-1945.

ANGHEL St. Ilie, ajutor de şofer din Buc., str. Antiaeriană nr. 37, arestat din Piaţa Palatului, eliberat pe 29-11-1945.

ARMEGA Vasile, picolo la Cafe de la Paix, membru P. C. R., arestat a fost eliberat pe 29-11-1945.

ATANASIU Mircea, din Giurgiu, elev la Titu Maiorescu a organizat manifestaţia tineretului din Giurgiu. A fost eliberat pe 12-01-1946.

BADEA Constantin, contabil la CFR, din Buc., str. Mihai Dumitrescu 63, a fost arestat în după amiaza de 8 Nov. când mergea la servici. Eliberat pe 29-11-1945.

BADEA Gheorghe, şofer, din Buc., Bd. Ferdinand 82, a fost arestat la ora 14 de pe Calea Victoriei si a fost eliberat pe 29-11-1945.

BARTOC Alexandru, funcţionar, din comuna Schela-Gorj venit după treburi în Capitală a fost arestat de pe str. Episcopiei si a fost eliberat pe 29-11-1945.

BASILESCU Aristide, avocat si profesor universitar, a fost arestat de pe Calea Victoriei si eliberat pe 29-11-1945.

BASILESCU Şerban, membru PNL. nu a avut nici un fel de cunostintă de ce se petrecea pe 8 Nov.1945.

BAŞTUREA Paraschiv, funcţionar comercial, a fost arestat la ora 21 când ieşea de la un restaurant de pe bulevard. A fost eliberat pe 29-11-1945.

BĂCESCU Mircea, serg. major din Reg. De Gardă a fost arestat în seara de 7 Nov. când ieşea de la cinematograful Capitol de pe bd. Elisabeta.

BADULESCU Victor a fost arestat din Piaţa Palatului si eliberat pe 29-7-1945

BALĂNESCU Constantin, ajutor şofer din Buc., str. Maşina de Pâine 29 a fost arestat din Piaţa Palatului si eliberat pe 12 -01-1946.

BĂLASOIU Vasile, muncitor arestat că a rupt un afiş care nu era public.

BARBULESCU Mircea, muncitor la garajele Municipiului a fost reclamat că a bătut în Piaţa Palatului, pe când el era la serviciu. A fost scos din cauză.

BARBULESCU Ion, din Buc., str. C. Disescu 13, profesor la liceul industrial Polizu a fost anchetat pentru ca toţi elevii au fost duşi la manifestaţie.

BEJA Toma, pensionar din Buc., str. Bozianu 16 a fost arestat în dimineaţa la 8,30 din fata Prefecturii Politiei Capitalei când mergea spre un magazin si când nu începuse manifestaţia.

BEJAN Leonid, funcţionar C.F.R., din Buc., str. Ştefan Popescu 6 a fost arestat pe 8 Nov. la ora 16 din fata Teatrului National. Eliberat pe 29-11-1945.

BERNSTEIN Berriard, funcţionar, din Buc., Calea Moşilor 229 a fost arestat printr-o confuzie.

BELA Gh. Petre din Buc. str. Polonă 78, profesor la liceul industrial Polizu a fost anchetat în legătură cu plecarea tuturor elevilor la manifestaţie.

BIVOLARU Gheorghe, învăţător din Băneasa, str. Regina Măria 26 a fost denunţat că a participat la manifestaţie. Anchetat a dovedit contrariu.

B0CEAROV Andrei, instalator de apă din Buc. str. Penteleu 37 a fost arestat la ora 14 de la Brătianu în drum spre şantier. A fost eliberat pe 29-11-1945

BOROBEICA Petre, croitor, din Buc. Calea Rahovei 312 anchetat, s-a dovedit că n-a participat.

BOTEAZ & N. Teodor, chelner, din Buc. str. G-ral Macri 28 a fost arestat în seara de 7 Nov. Nu a participat.

BOTEZ Constanta, profesoară la Liceul industrial Polizu a fost anchetată în legătură cu plecarea elevilor la manifestaţie.

BOTEZATU Filip, din Bucureşti str. Domnita Ancuta 14, a fost arestat dintr-un imobil de pe Calea Victoriei în timpul cand trupele "T.V." asaltau mulţimea. A fost indicat de serg. major. Săboiu Ilie.

BOZEANU N. Minai, din Buc. str. I. G. Duca 16, în dimineaţa de 8 Nov. S-a prezentat la Prefectura Politiei să solicite un post. A fost arestat.

BRATU Victor, din Bucureşti, Sos. Mărăşeşti a fost la manifestaţie şi arătat de alţi funcţionari că i-ar fi îndemnat.

BRADESCU Ion, ţăran, domiciliat în Buc. str. Ştefan cel Mare 32 a fost arestat pe 6 Nov.1945.

BRĂILA Ion, paznic de noapte, din Buc. str. Antim 42 în fata Palatului Telefoanelor în dimineaţa de 8 Nov. s-a amestecat într-o ceartă dintre un ofiţer si un poliţist în civil, luând partea ofiţerului. A fost arestat.

BUCESCU Emanoil, din Buc. str. Magheru, profesor la Lic. industrial Polizu a fost anchetat în legătură cu plecarea elevilor la manifestaţie.

BUCIUC Eliade, pedagog din Bucureşti str. Căminul de ucenici Obor, arestat pentru participare la manifestaţie.

BUCUR Nicolae, din Buc. str. Finta 10 a fost arestat pentru participare la manifestaţie si la politie i s-a găsit fisa de fost legionar. A fost eliberat pe 12 Ian. 1946.

BULENCEA Nicolae, prof. la Lic. Industrial Polizu, a fost anchetat în legătură cu participarea elevilor la manifestaţie.

CALVOCORESCU Dumitru, controlor la Uzinele Malaxa, din Buc., domiciliat în Com. Chitila str. Scoalei 11, a fost arestat din fabrică preventiv.

CARABULE Atanase, prof. la liceul Industrial Polizu, din Buc. str. dr. Filip 16 a fost anchetat în legătură cu plecarea elevilor la manifestaţie.

CARANICA C. Victoria arestata nu avea cunostintă de manifestaţie.

CASIAN I. Ioan, funcţionar din Bucureşti str. Ştefan Mihăileanu 47 a fost arestat la ora 9 dimineaţa având un aparat de fotografiat.

CHERTIŞEANU A. Andrei, din Buc. str. Regina Măria 60, funcţionar, preşedintele Tineret National Ţărănesc din Sector II Negru a fost arestat după manifestaţie învinuit de organizare, dar nu s-a dovedit şi a fost eliberat pe 29-11-1945.

CÂRLAN Eugenia, din Buc. str. Vasile Lască 100 a fost arestată din Pasajul General pentru ca a intervenit în conflictul dintre un pandur si un civil.

CHIRIAC Constantin, din Bucureşti, str. Enăchită Văcărescu 17 a fost reclamat că a participat la 8 Nov. A fost anchetat.

CHIRIAC Mircea, din Focşani str. Gl. Zamfir Gheorghe 4, a fost arestat la Bucureşti pe 8 Nov. la ora 8.45.

CHIRVASAN Ilori electrician din Buc. str. Crinului 81 a fost arestat din Piaţa Palatului Regal la orele 14.

CHIRITA Minai, picolo, din Buc. str. Râmniceanu 77 a fost arestat din Piaţa Palatului Regal la orele 10,30 si eliberat pe 29-11-1945.

CIOBOTARU Mihai, funcţionar la Marele St. Major, din Buc. str. Tepes Vodă 24 a fost arestat din Piaţa Palatului pe 8 Nov. seara la 19,15.

CARATAŞ T. ION Aurel din Buc. str. Sabinelor 67 a fost arestat în dimineaţa de 8 Nov. de pe str. Wilson.

CIOCAN Mihai, din Buc. str. Fabrica de Oţet, a fost arestat din timpul manifestaţiei. Eliberat pe 12-01-1946.

CEOCEA Anton, tehnician dentar, din Buc. Fundătura Făinari 29 a fost arestat în dimineaţa de 8 Nov. la ora 8,30 din fata cinematografului Aro pentru că a refuzat să se legitimeze.

CIUPAGEA Ana, casnică, din Buc. str. Gh. Lazar 21 a fost arestată din Piaţa Palatului pe unde trecea tocmai când ardeau maşinile.

COLAN Ştefan, căpitan la Scoală ofiţeri auto a fost arestat pe 8 Nov. din faţa Cercului Militar.

COLTEA Constantin, funcţionar din Buc. str. 13 Septembrie 160, a fost arestat cu un grup de prieteni de pe Bd. Elisabeta în seara de 7 Nov. 1945.

COMAN Constantin, căpitan a fost arestat pentru participare la manifestaţie.

COMAN Dumitru, pensionar din Buc. str. Epicol 23 a fost arestat de pe str. Academiei fiind în trecere.

COMĂNESCU Felicia, profesor la Lic. Industrial Polizu din Buc. str. Episcop Gherase 32,a fost anchetata în legătură cu manifestaţia elevilor din 8 Nov.

COMĂNESCU Romeo, sublocotenent la Flotila 1 Vânătoare, a participat la manifestaţie fiind arestat după ora 12 din apropierea Minist. de Interne.

CONDEESCU Anton, din Buc. str. Bihor 9, a fost anchetat în legătură cu 8 Nov. si a spus că n-a avut cu cine tine cursuri pentru că toţi elevii de la Lic. Industrial Polizu au fost plecaţi la manifestaţie.

CONSTANTINESCU Gheorghe, din Buc. str. Marin Preda 8, secretarul PNL din Ferentari a participat la manifestaţie si arestat pe 8 Nov. S-a eliberat pe 12 Ianuarie 1946.

CONSTANTINESCU Nicolae, ucenic croitor, din Buc. str. Pantelimon 277 a participat la manifestaţie si a fost arestat din fata Teatrului National. S-a eliberat pe 12-01-1946.

CONSTANTINESCU Petre Aurel, profesor domiciliat în Buc. str. Romană 47 intervenind s-o salveze pe dna. Zoe Popovici, a fost arestat în 8 Nov.

COTORAN Constantin, din Buc. str. Popa Nan 66 a fost arestat pe când citea o chemare pentru manifestaţia de la 8 Nov.

COVACI Petre, lăcătuş, din Buc. str. Ion Polizu 7,a fost ridicat pe 8 Nov. de la Fabrica Malaxa si dus la Prefectura Politiei.

CONSTANTIN Sterie, reporter fotografic, din Buc. a fost arestat.

CRISTEA Aurel, funcţionar la CFR, din Buc. str. Tudor Vladimirescu 13 a fost arestat din fata Biroului de voiaj, pe 8 Nov.

CROITORU M. Eugenia din Buc. Banu Manta 50-52 a fost în Piaţa Palatului unde a leşinat si a fost arestată.

CUCU Genita, ajustor la Uzina 23 Aug, a fost internat la Slobozia până la 31 August 1945 si în dimineaţa de 8 Nov. l-au arestat de la Uzină.

CURCĂ Nicolae, muncitor din Buc. str. Rosca 8 a fost arestat din Piaţa Palatului si s-a eliberat pe 29 Nov. 1945.

DANCEANU Traian a fost arestat în seara de 7 Nov.1945 pe când împărţea manifeste pentru 8 Noiembrie.

DÂRÂSTEANU Tudor, cişmar din Buc. Şoseaua Giurgiului 250,a fost arestat în seara de 8 Nov. din Bd. Elisabeta.

DEMETRESCU C. Ion, locotenent din Ministerul de Razboi a fost arestat pe 8 Nov. la orele 11,30 de la Ministerul Aerului.

DIACONESCU Alexandru, şef de echipă la Primăria Capitalei a fost arestat pe 8 Nov. din Piaţa Palatului.

DIACONESCU Nicolae, muncitor la garajele Municipiului Bucureşti a fost semnalat că ar fi bătut în Piaţa Palatului si ar fi strigat lozinci împotriva regimului. S-au dovedit informaţii false.

DINCA Gheorghe, de la Uzina 23 August a fost denunţat de informatorii politiei că răspândeşte zvonuri false în legătură cu politica internă. După cercetări nu se dovedeşte.

DINU NĂSTASE din Buc. Str. Brânduşi 31 a fost arestat preventiv învinuit că a lucrat la şabloanele pentru lozinci.

DINU Petre, din Buc. str. Paharnicului 5, şeful Plăşii Balotesti din partea PNT. a fost anchetat si s-a dovedit că n-a fost la manifestaţie.

DINESCU Sever, pensionar militar din Buc. Bd. Regele Alexandru 178 a fost anchetat si nu s-a dovedit că a participat la 8 Nov.

DOBRE Gheorghe, Serg. Major din Reg. 2 Pioneri Gardă a fost arestat si bătut pentru că se găsea în preajma unde ardea o maşină.

DOBRESC I.C. profesor de geografie la Liceul Sincai, domiciliat în Buc. str. Dosoftei 4, a fost anchetat arătând că a vorbit elevilor din clasa 5 despre însemnătatea zilei si nu a anunţat absenta elevilor care nu veniseră fiindcă el nu era dirigintele clasei.

DOGARU Radu funcţionar la Casa Asigurărilor, a fost arestat de pe stradă pe 8 Nov. fără să fi participat.

DRAGOS Octavian, membru PNL a fost anchetat în legătură cu 8 Nov.1945.

DRĂGĂNESCU Petre, din Buc. str. Filantropiei 163 a fost anchetat ca maestru la Lic. Industrial Polizu, despre participarea elevilor la 8 Nov.

DRAGHICI Gheorghe, om de serviciu, din Buc. arestat pe 8 Nov. Pentru că a asistat la manifestaţie, fără să fi participat.

DRAGHICI Emanoil, funcţionar la Malaxa, din Buc. str. Brânduşei 3 a fost arestat din uzină în dimineaţa de 8 Nov. cu mai mulţi salariaţi, în mod preventiv.

DULCIU Constantin, şeful Atelierului de ştampile de la Monetăria Naţională, membru PNL, a fost anchetat în legătură cu ştampilele făcute pentru 8 Nov. si participarea la manifestaţie.

DUMITRESCU Constantin, sef Circa 19 PNL, învinuit că a participat la manifestaţie .

DUMITRESCU Gh. Dumitru din Buc. Str. Domnita Ancuta 14, a fost arătat de comisarul Diaconu Aurică pentru participare la manifestaţie. S-a aparat cu martori că n-a fost.

DUMITRESCU Augustin din Buc. str. ing. Cantacuzino 20, a fost arestat pe baza altor declaraţii dar s-a dovedit că nu a participat.

DUMITRESCU P. Gheorghe din Buc. Prelungirea Crângasi 80 a participat la manifestaţia din 8 Nov. si a fost arestat din Piaţa Palatului.

DUMITRESCU Haralambie, frânghier, din Buc. str. Elev Ştefănescu Ştefan 21 a fost arestat de pe str. Wilson de muncitori de la Confederatia Generală a Muncii.

DUMITRESCU Ion, din str. Brânduşei 31 a lucrat la şabloanele pentru 8 Nov. si a fost arestat preventiv din 7 Nov.

DUMITRACHE Ion, funcţionar la Aero-Regala, din Com. Militari str. Vestalelor 29 a fost arestat de pe str. Wilson unde era busculadă, fugind să se apere în Ministerul de Interne.

DUTA ION, a fost ridicat cu un grup de 4-5 persoane de pe Bd. Elisabeta în seara de 7 Nov. si dus la Prefectura Politiei Capitalei.

EMILIANOV Victor, meseriaş, dom. str. Alex. Davidescu 19 a fost arestat pe 8 Nov. din Piaţa Palatului.

ENESCU D-tru, a fost arestat pe 8 Nov. de pe traseul manifestaţiei.

ENESCU Minai, din Buc. Calea Victoriei 18 a fost arestat ca participant la manifestaţie.

EREMESCU Gr. Mircea, locot. din Flotila 7 Aerotransport a participat la manifestatia din Piaţa Palatului Regal.

EREMIA Ion, lucrător la Direcţia C.F.R., din Buc. Bd. Schitu Măgureanu 1 a fost arestat din Piaţa Palatului Regal.

EUGEN Nicolae, mecanic din Buc. Calea Rahovei 424 a participat la manifestaţia din Piaţa Palatului de unde a fost arestat.

FILIPESCU Anton, din cartierul Herestrau este arătat de Boacă Emil că a luat parte la manifestaţie si a fost arestat.

FILIP Iacob din Buc. Bd. Dacia 47 a fost arestat pentru participare la manifestarea din Piaţa Palatului.

FLORESCU Lidia din Buc. str. Batistei 1,a fost arestată de pe str. Wilson împreuna cu Minai Sturza care a încercat să salveze pe cei bătuţi de muncitorii de la Confederaţia Generală a Muncii.

FOTACHE Gheorghe, din Buc. Bd. Mareşal Averescu 24 a fost arestat pe 7 Nov. de pe Bd. Elisabeta când se arestau cei ce împărteau manifeste pentru 8 Nov.

FRANCULESCU Mircea, funcţionar din Buză str. Carol 85 a fost arestat pe 8 Nov. din Piaţa Palatului la ieşirea după ce iscălise în registru de la Palat.

FRUNZA Elisabeta, din Buc. Str. Carol 9 a participat la manifestaţie si a fost arestată din Piaţa Palatului.

GAVRILA Nicolae din Buc. str. Schitu Măgureanu 2 a participat la manifestaţia din Piaţa Palatului De 8 Noiembrie.

GAGOR V. Iacob, slt. din Reg. Zece de luptă a fost arestat din manifestaţia când a încercat să salveze un elev. A fost lovit si la arestare si în Ministerul de Interne.

GALUSCĂ Vasile din Buc. Bd. Elisabeta 1, a participat la manifestaţie fiind arătat de agenţi că ar fi strigat lozinci împotriva guvernului.

GEORGESCU Gh. Ion a fost arestat în seara de 7 Nov. pe când împărţea manifeste pentru 8 Nov.

GEORGESCU Mariana, din Buc. Str. Felix 7 auzind focuri de armă în Piaţa Palatului s-a refugiat în Ministerul de Interne unde a fost arestată.

GEORGESCU Alexandru, din Buc. str. Agricultori 7, în seara de 8 Nov. în fata liceului Mihai Viteazu a avut loc o busculadă cu manifestanţi si a fost si el arestat.

GEORGESCU Dan din Bucureşti a fost arestat fără să fi participat la manifestaţie.

GHEORGHE Dumitru din Buc. Fundătura Gherase 22, profesor la Lic. Industrial Polizu la anchetă a spus ca a văzut elevii încolonaţi în marş spre Piaţa Buzesti.

GHEORGHIU A. Nicolae Grigore, din Buc. str. Traian 37 a fost la manifestaţie si pe str. Wilson l-au arestat.

GHILEZAN Emil, fost ministru Subsecretar de Stat la Finanţe, membru în delegaţia PNT, a fost arestat preventiv înainte de 8 Nov.

GLADIS Ioan, măiestru la Malaxa, din Buc. Şoseaua Dudesti - Pulberăriei 142, a fost arestat de la Malaxa în seara de 8 Nov. si dus la Siguranţă.

GOIA Ion, membru PNT, domiciliat în str. Sfintilor 10 a fost arestat pe 21 Noiembrie fiind indicat de comisarul Bulz Gheorghe că ar fi vorbit cu Ion Bărbus căutat pentru organizarea manifestaţiei de la 8 Nov. I-a făcut perchezitie acasă căutându-l pe Barbus. De reţinut că amândoi fuseseră colegi cu Bulz care devenise comisar si unul din călăii ministerului de interne, iar pe Sfintilor 10 era una din locuinţele unde din când în când mai sta Iuliu MANIU.

GOINEA Teodor din Cluj, str. Moara Ştefan 10 se găsea în Piaţa Palatului sa-si cumpere bilet de la Agenţia CFR si s-a trezit lovit, plin de sânge, în Ministerul de interne.

GRIGORE Măria, ucenică croitoreasă, de la Atelierul din str. Sturda 60 trimisă cu lucruri confecţionate la clienţi a fost găsită în Piaţa Palatului fără acte si arestată a ajuns în Ministerul de Interne.

GRIGORE A. Marian din Buc. str. Soveja 75 a trecut prin Piaţa Palatului şi la 11,30 a fost arestat.

GRUN Isac din Buc. Str. Vultur 20 a fost arestat de pe Bd. Elisabeta socotit ca făcea parte dintre manifestanţi.

GUGIU Gheorghe, plutonier veterinar din comuna Vidra-Ilfov a fost arestat pe 8 Nov. de pe Bd. Elisabeta.

GUNEA Alexandru, mecanic auto, din Buc. str. Zori de zi 7 a fost arestat din Piaţa Palatului Regal.

HAITA M. Dumitru, din com. Călineşti jud. Teleorman a fost arestat în seara de 7 Nov.1945, de pe Bd. Elisabeta.

HAIMANCESCU Nicolae, soldat din Reg. 2 pioneri Garda a participat la manifestatie si a fost arestat.

HANEA Ştefan, din Buc. Str. Şoseaua Minai Bravu 152, profesor la Lic. industrial Regele Mihai a fost în dimineaţa de 8 Nov. la scoală unde în clasă nu s-a prezentat nici un elev. De la cancelarie i s-a spus că sunt plecaţi la manifestaţie.

HEDESCU Grigore, laborant universitar, din Buc. Bd. Carol 13 a fost arestat în seara de 7 Nov. din fata Cercului Militar.

HERA Constantin, soldat Reg. Pioneri de Gardă a fost arestat de la manifestaţia din Piaţa Palatului.

HERA I. Mircea, lăcătuş, din Buc. str. Ghergheta 28 a fost arestat în dimineaţa de 8 Nov. de la Uzină si dus la Siguranţă cu mai mulţi.

HERFURT M. Nicolae din Buc. str. Trotus 17 a fost arestat în după amiaza de 8 Nov. din faţa restaurantului Princiar.

HODOROG Haralambie, strungar la Malaxa, din Buc. str. Braşoveni 68, a fost ridicat în ziua de 8 Nov. de la Uzină ca unul ce fusese în lagăr, şi dus la Siguranţă împreună cu alţii.

HRUBARU Octavian, serg. maj. din Marele St. Major, a fost la manifestaţia din jurul statui Regelui Carol I si a condus grupuri de manifestanţi având un steag. A fost arestat în fata Confederatiei Generale a muncii de comuniştii aduşi cu camioanele ca să ajute organele de represiune la arestări.

ICHIM Mihai, lăcătuş la Uzinele Malaxa, domiciliat în Buc. str. Marele Voievod Mihai 68 a fost indicat de agentul Datcu Tudor că a participat la manifestaţie.

ICHIM Nicolae din str. Brânduşei 31 a fost arestat pe 7 Nov. preventiv pentru că a lucrat la şabloanele pentru 8 Nov.

IGNUSA Ştefan, lăcătuş mecanic la Malaxa, din Buc. str. Războieni 12 bis, participant la apărarea Uzinei pe 20 Feb.1945 când comuniştii au vrut să ocupe uzina, a fost anchetat deoarece pe 8 Nov. nu a fost la uzină.

ILEA Luca, din Buc. Sos. Mihai Bravu 363 a fost în Piaţa Palatului la manifestaţie si era învinuit că a împiedicat pompierii să stingă maşinile ce ardeau.

ION Alexe din Buc. str. Smârdan 41, profesor la Liceul industrial n-a avut cursuri pe 8 Nov. si nu ştie ce au făcut elevii.

ION Ion a fost arestat pe 8 Nov. dintre manifestanţii de pe bd. Elisabeta în cursul după amiezii şi dus la Prefectura Politiei Capitalei.

IOAN Stefania din str. Ghica Tei 24, muncitoare la Fab. de săpun Stela a fost denunţată de portarul fabricii că ar fi îndemnat muncitoarele să plece la manifestaţie.

IONESCU Aurel, fost poliţist din Buc. str. Academiei 7 a fost arestat fiindcă s-a găsit un manifest cu o cuvântare a lui C. I. C. Brătianu.

IONESCU Constantin, din Buc. Bd. Protopopescu 16 a fost arestat pentru că în seara de 8 Nov. la un restaurant a afirmat că ziua n-a fost nimic în faţa Palatului fată de ce va fi noaptea de 8/9 Nov.

IONESCU Cristea, coafor, din Buc. Bd. Elisabeta 95 a fost solicitat de un politist să ducă un manifestant bătut, plin de sânge, până la Prefectura Politiei. Acolo a fost arestat si el.

IONESCU Florian din Bucureşti a fost arestat dintre manifestanţi.

IONESCU Ion, funcţionar la Ministerul Muncii, din Buc. Str. Sblocot. Pavelescu nr. 16 a fost arestat în seara de 8 Nov. la ora 19,25 din Halul cinematografului Regal de pe Bd. Elisabeta când s-a opus la evacuare.

IONESCU Matei, soldat T.R. din Direcţia Aviaţiei Civile a participat la manifestaţia din Piaţa Palatului de unde a fost arestat.

IONESCU Traian, din Buc. str. Cobâlcescu 12 a fost reclamat că a fost la manifestaţie deşi n-a fost şi a probat acest lucru.

IONESCU Valeriu, muncitor la Uzina Malaxa, membru PNT, a fost arestat dimineaţa pe când se ducea la uzină.

IORDANESCU Marian, membru PNT în Sectorul IV Verde a fost arestat de la manifestaţie.

IORDĂNESCU Teodor, maşinist tipograf din str. Cobâlcescu 9 a fost arătat prin o notă informativa că a fost la manifestaţie deşi a lucrat.

IORDAN Şerban, gravor la Monetaria Naţională, din Buc. str. Leandrului 3, membru PNL a fost învinuit că a ajutat confecţionarea ştampilelor.

IOSUB Aurel, lăcătuş domiciliat în Suburbia Constantin Brâncoveanu, str. Oituz nr. 9 a fost arestat în dimineaţa de 8 Nov. de pe str. Regală.

IVANESCU Nicolae a fost în Piaţa Palatului pe 8 Nov.

JALTER Alexei, om de serviciu, din Buc. str. Biserica Amzei a fost arestat din fata Cărţii Româneşti dintr-un grup pentru că ar fi sărit la un caporal din cordon.

JIPA Alexandru, locotenent regimentul 2 Pionieri Gardă. A evadat pe 21/22 Decembrie 1945.

KATZ Alfred, elev la liceul evreiesc, din Buc. str. Prof. Sem. Georgescu 7, fost deportat în Transnistria, a fost arestat de pe bd. Bratianu.

LEONTE Dumitru, vânzător ambulant, din Buc. str. Cuza Vodă 215 a fost arestat în seara de 7 Nov. de pe Bd. Elisabeta.

LIVEZEANU Petre din Bucureşti, sectorul IV Verde a fost arestat ca participant la manifestaţie.

LUPU Radu, muncitor la Malaxa, din Buc. str. Mânu Cavafu 23 a trecut prin Piaţa Palatului Regal în timpul manifestaţiei.

MAIER Dumitru, camerist, dom. Calea Moşilor 88 a fost arestat în Piaţa Palatului Regal când traversa.

MARCHIDAN Erast, pensionar militar, a fost arestat pe 7 Nov. seara.

MARINESCU P. Constantin, farmacist din Buc. a fost arestat din Piaţa Palatului fiind în trecere.

MANOLE Constantin, din Calea Serban Vodă 162 fost preş. PNT la Circa 23 a declarat că a trecut la Anton Alexandrescu si n-a pregătit manifestaţia din circa lui si nici n-a îndemnat.

MARINESCU Ioachim din Giurgiu a pregătit manifestaţia din Giurgiu si a fost arestat si anchetat la Bucureşti.

MANOLESCU Alexandru, frizer, din Buc. str. Gheorghe Mihail 42 a fost arestat fiind în trecere prin fata Ministerului de Interne.

MARINESCU Ştefan, funcţionar la Malaxa, din Dobroiesti 6A, a fost arestat în dimineaţa de 8 Nov. pentru ca mai fusese în lagăr la Caracal.

MARINESCU Vasile, din Buc. str. Carol 59 a fost semnalat că ar fi avut armă la el în timpul manifestaţiei. S-a dovedit că a spus în glumă si nici n-a fost pe 8 Nov. la manifestaţie.

MATEI Vasile, constructor, din Buc. str. Polonă 36 a fost arestat pe str. Regală si dus la Ministerul de Interne.

MATACHE Măria, muncitoare la Fab. de săpun Stela, dom. str. Ziduri între VII a fost denunţată de portarul fabricii că îndemna lumea să meargă la manifestaţie.

MAXIM Gheorghe, ucenic operator de cinema, în drum spre str. Boteanu a fost arestat si dus la Ministerul de Interne.

MAYER Traian, din Buc. str. Stefănescu 38 a fost arestat din manifestaţia de la Palatul Regal.

MERESCU Iordan din Dodeşti-Cioplea, str. Caporal Caragea 2, membru PNL Tătărăscu, acuzat de participare a declarat că nu a fost la manifestaţie.

MEROIU Gheorghe, vânzător de cărţi şcolare, din Buc. str. Mihai Vodă 12 a fost găsit într-un grup de manifestanţi si arestat.

MEDVIGHI Aurora, vânzătoare din Buc. str. g-ral Angelescu 119,a fost arestată pentru că a intervenit să nu mai bată un civil.

MICHIU Alexandru, practicant la Uzina Malaxa a fost arestat din Piaţa Palatului. Era domiciliat în str. Pitiş nr.6.

MIHAI Marin, Caporal din Reg. 2 Pionari-Gardă, a fost arestat din timpul manifestaţiei din Piaţa Palatului.

MIHAI Teodora, casnică din Buc. str. Piscului 42, a fost arestată din Piaţa Palatului Regal.

MIHAIL Iordache, lăcătuş, din Buc. str. Petrecu 10, nr. 8, a fost arestat în cursul dimineţii la 6,45 când s-a dus la serviciu.

MIHALCEA Constantin, sergent, a condus un grup de 300 manifestanţi care au asaltat Circa 1 Politie unde fuseseră arestaţi. Au intrat în politie si s-au rupt firele electrice si telefonice. A fost arestat si eliberat pe 12-01-1946.

MIHALACHE Manea, comerciant din Buc. str. Mărţişor nr.15 a fost indicat de un rău voitor că a participat la manifestaţie. S-a dovedit că nu e adevarat.

MIHUT Dumitru, din Buc. str. Calafat 30, taxator la S.T.B. a fost denunţat că a trecut pe la Piaţa Palatului ca o răzbunare.

MINCULESCU Nicolae, din Buc. str. Mânu Cavafu 53 a fost arestat din manifestanţii din Piaţa Palatului.

MIRCEA Constantin, avocat din Buc. str. Pasteur 43 a declarat că ajuns la magazinul Dragomir Niculescu de unde a auzit împuşcăturile, după care s-a întors acasă.

MITOIU Constantin, sublocot. din Bat. 9 Vânători de Munte a fost bruscat, arestat, luându-i-se pistolul si 64.000 lei.

MISTER Virgil, pensionar invalid de război, din Buc. str. Sevastopol 23 a fost arestat în seara de 7 Noiembrie.

MITREA Gheorghe, fruntaş, copil de trupă a fost arestat seara de 8 Nov. când ieşise de la cinematograful Capitol si se manifesta pe bd. Elisabeta.

MITUTOIU Cornel, din Buc. str. Cultul Eroilor 2 a fost la manifestaţie si arestat.

M0MINA Vasile din Buc. str. Episcopiei 1 a văzut americani care filmau si arzând două maşini.

MOVILA Gheorghe, din Buc. str. Labirint 109 a fost arestat din Piaţa Palatului Regal si dus la Prefectura Politiei Capitalei.

MUHA Bogdan, căpitan inginer, arătat de informatori că a fost la manifestaţie recunoaşte că a trecut la Palatul Regal să iscălească în Registru si apoi a plecat la Ministerul Aerului.

MUREŞEANU Gr. Aurel, şofer la Steaua Română, din Buc. str. Vasile Toneanu 3 a fost arestat din fata librăriei Cioflec pe la ora 16 după amiază.

NECŞUTA M. Mihail, elev în clasa III B., din Buc. Str. Domnita Florica 23 a fost arestat după amiaza dintr-un gang de unde se refugiase din cauza focurilor de armă trase de armă trase de ostaşii din "T.V."

NEDELCU Ion, strungar în fier, din Buc. Sos. Pantelimon-Dudesti nr. 42, a fost arestat din str. Wilson si dus la Reg. l Grăniceri.

NEDELCU Dumitru, lucrător la Monetăria Naţională, membru PNL, din Buc. Calea Rahovei 412, a fost arestat în timp ce se întorcea acasă din Piaţa Victoriei.

NEGRESCU I. Mihnea, grădinar din Buc. str. Duca 26,a fost arestat din fata Ministerului de Interne pe la ora 9-10 dimineaţa.

NICOLAE Alexandru, sergent T.R. a fost arestat pe 6 Nov. împărţind manifeste prin care se invita la manifestaţia pentru ziua Regelui Minai.

NICOLAE Avram, din Buc. str. Mihai Bravu 35, a fost arătat că a participat la manifestaţia din 8 Nov.

NICOARA Constantin, sublocot. la Geniu Marină, a participat la manifestaţia din Piaţa Palatului.

NICOLAU C. Dumitru, maior din Comenduirea Pieţii a fost arătat de comisarii Flintea şi Butnărescu ca unul ce conducea manifestanţii si ţinea legătura cu grupurile de manifestanţi PNT si PNL.

NICOLAU Gr. Vaida, inginer, din Buc. str. C. A. Rosetti 38 a fost arestat în seara de 7 Noiembrie.

NICOLAESCU Petre, din Buc. str. Elena Cluceru 6, şeful secţiei 36 PNL a fost anchetat în legătură cu 8 Nov.

NICULA Nicolae din Suburbia Grivita, str. Minervei 4 sef de circă PNT anchetat a declarat că a trecut întâmplător pe la Biserica Albă si n-a dat nici o dispoziţie de participare.

OANE Paul, din Buc. str. Puişor 6 a fost arestat în seara de 7 Nov. din staţia de tramvai de la Universitate.

OANEA Alexandru, din Buc. Bd. Dacia 10 a fost arestat din timpul manifestaţiei.

PARICARI Nicolae a fost arestat din timpul manifestaţiei pe 8 Nov.

PASLE Petre, vânzător comercial, din Buc. str. Sachelarie Visarion 67 a fost arestat din Piaţa Palatului si dus în Ministerul de Interne.

PAVEL D. Ion, gravor din Buc. str. av. Protopopescu 18 a fost reclamat că a participat la manifestaţie. La anchetă nu recunoaşte.

PAVEL N. Ion, zeţar la Monetăria Naţională din Buc. str. Elena Teodorescu 7, nu recunoaşte că a fost la manifestaţie.

PATRÂSCANU D. Ion, încasator la S.T.B. din Buc. Aleia Modrogan 2 a fost arestat dimineaţa pe 8 Nov. la 5,30 când s-a dus la depoul Bonaparte.

PAVEL Melania, din Buc. str. Lucaci 123 a fost arestată pe 8 Nov. din Piaţa Palatului Regal.

PAVALOIU Maxim, şofer din Buc. Bd. Brătianu 8-9,în seara de 8 Noiembrie a fost arestat de pe bd. Elisabeta pe la orele 18-19.

PâRJOL Ştefan, picolo, din Buc. str. Calea Plevnei 156 a fost arestat pe 9 Nov. fiind indicat că a participat la manifestaţie.

PARLATEANU Mihail, din Buc. Cartierul Fabrica de Chibrituri str. B nr.18 bis, a fost arestat a doua zi după fotografia în care avea o placardă în mână.

PARVULESCU C. Aristotel, învăţător din Buc. str. Teodosie audeanu 52 a fost arestat din Piaţa Palatului.

PETCULESCU Toma, tâmplar din Buc. str. Câmpului 225 a fost arestat la ora 13 de la Cercul militar.

PARVULESCU Matache, avocat din Buc. str. Zoe Grant 27 a fost arestat în fata Ministerului de Interne pe la ora 10.

PETRASINCU Nicolae a fost arestat de la manifestaţie.

PETRESCU C. Dumitru, din Buc. str. Crisului 18 a fost lovit în cap pe Calea Victoriei si a ajuns la Spital unde l-au pansat, la Coltea.

PETRESCU Dumitru, legător de cărţi, din Buc. Şoseaua Basarab 164 a fost arătat că a participat la manifestaţie. L-a anchetă a declarat că a lucrat toată ziua si acuzaţia nu e adevărată.

PETRESCU Gh. Ion, sublocotenent din Ministerul de Război a fost arestat de căp. Bosânceanu din "T.V" si a ajuns la Ministerul de Interne.

PETRESCU Ion, serg. T. R. a făcut observaţie unui pandur că nu a luat poziţia de drepţi când s-a cântat Imnul Regal. A fost arestat.

PETRESCU Gheorghe, inginer, membru PNT, a participat la manifestaţie si a fost arestat.

PETRESCU I. Nicolae, din Buc. str. Mihăiţă Constantinescu 9, a fost arestat în jurul orei 10 si dus la Prefectura Politiei Capitalei.

PERETZ Dan Petre, din Buc. str. D. A. Sturza 19, a fost arestat în Piaţa Palatului Regal în dimineaţa de 8 Nov.

POPA Dumitru din Buc. str. Brânduşei 31 a fost arestat pe 7 Nov. preventiv pentru că a lucrat la şabloanele lozincilor.

POP Gheorghe, blănar, din Buc. str. Negru Vodă 11 a fost arestat în seara de 7 Noiembrie din centru Capitalei.

POPESCU Florian, avocat din Bucureşti, str. dr. Burghelea, a fost anchetat si a declarat că s-a retras din politică, şi nu ştie nimic de 8 Nov.

POPESCU Ioan, locot. Scoală ofiţeri mecanici a fost arestat seara de 8 Nov. la urcarea in tramvai.

POPESCU Nicolae, serg. T. R. din Buc. str. Vasile Gherghel 38 a fost arestat în seara de 7 Nov. de pe Bd. Elisabeta.

POGAMAUDE Emanoil, ucenic din Buc. str. Minotaurului 52 a fost arestat de pe Bd. Elisabeta în după amiaza de 8 Nov.

POPI Constantin, instalator de telefoane, din Dudesti Cioplea, str. Mărului 1 a fost arestat la Cercul militar.

POPOVICI N. Zoe, casnică din Prelungirea Reni 22 a fost arestată pe str. Aimu.

PORUMB Grigore, din Buc. str. Ţepes Vodă 129 a fost arestat în Piaţa Palatului Regal pe la ora 8,15 în ziua de 8 Nov.

POSTEUCA Gheorghe, capitan de aviaţie din Flotila 1 Vânătoare a fost arestat, dar n-a avut legătură cu manifestanţii, era trecător.

POPESCU N. Teodor, din Buc. str. Justiţiei 17 a fost arestat în ziua de 8 Nov. din fata Librăriei Bucholtz.

PREDA Elena, casnică, din Buc. str. Antim 10, când a auzit împuşcăturile a fost arestată si dusa în Ministerul de Interne.

PRAVALIE Demostene din Buc. str. Aron Pumnul 94 a fost arestat în timpul manifestaţiei .

POSMAG Dumitru, muncitor la fabrica "Chimex" a fost arestat în după amiaza de 8 Nov. după Bd. Elisabeta.

PREDOLEANU Nicolae, din Buc. str. Mătăsari 5, a fost arestat din timpul manifestatiei.

RADU Dogaru, din Buc. str. Doamna Ghica 184 a fost arestat de pe str. Academiei.

RADU Petre, comerciant din str. Dristor 112 a fost arestat în Piaţa Palatului.

RADU Gheorghe, doctor, membru PNT a fost anchetat si a fost socotit nevinovat.

RICONTE Ion, doctor din Buc. Calea Dorobanţi 11 a fost arestat preventiv.

ROMAN Alexandru din Buc. str. Murelor 120 a fost arestat si anchetat.

ROGOJANU Marin, din str. Miron Costin 26 a participat la manifestaţie si a fost anchetat după o reclamatie răuvoitoare.

ROSCA Emanoil, din str. G. Tudor 42 a fost reclamat de Crăiţă Ion si anchetat.

ROTARU Dumitru, comerciant, din str. Vasile Enache l, a fost arestat din Piaţa Palatului pe la orele 14 când ardeau maşinile.

RATA Ion, ajutor mecanic la Malaxa, a fost arestat din Piaţa Palatului.

SANDU Constantin, avocat, din str. V. A. Ureche 4 a fost arestat pe Calea Victoriei pe la ora 17 când ieşea de la o bodegă.

SILVAS V. Teodor, taran, din Buc. str. ing. Saligny 6 a fost arestat pe la ora 13 din Piaţa Palatului Regal.

SIMIAN Dumitru, com. Voluntari a fost arestat de la manifestaţia din Piaţa Palatului Regal.

SIMIONESCU Gh. Ştefan, str. Grigore Iacobescu 51 a participat la manifestaţie si a fost arestat din Piaţa Palatului.

SAVA Paul, sublocotenent in Reg. l Transmisiuni din Div. Tudor Vladimireseu, a fost arestat din Piaţa Palatului si a stat închis până în Ianuarie 1946. După eliberare a intrat în secţia militară a PNŢ si a devenit cel mai potenţial agent al lui Bodnăras si Nicolschi, predând pe mâna siguranţei circa 10 studenţi membrii PNT, în 1947 si continuând munca de agent la Teatrul Municipal unde îl încadrase securitatea, după ce le adusese servicii si la Teatru Magheru.

SAVA Petre, student an. 5 la medicină, domiciliat in str. Gheorghe Pop de Băsesti, fratele geamăn al lui Paul de mai sus, a devenit si el agent în cadrul Fac. de medicină umană, ducând la închisoare o mulţime de colegi. Condamnat de formă în lipsă la 15 ani în procesul trotiliatilor, si-a continuat activitatea de doctor la Spitalul Coltea si pe cea de agent. A fost folosit în aceasta a doua "meserie" făcând navete în străinătate, până a fost depistat si omorît într-o acţiune.

Săracu Ion, comosioner la Hotel Paris, din str. Sebastian 91 a fost arestat în fata magazinului "Dragomir Nicukescu" din Calea Victoriei.

SOARE Viorel, funcţionar din Buc. Bd. Ferdinand 145 a fost arestat în Piaţa Palatului.

SOFARCA Petre, soldat, domiciliat în str. Vasile Conta, a fost arestat în Piaţă.

STAN Dumitru, locot. de la Statul Major arestat în timpul manifestaţiei.

STAN Mitică, muncitor la Uzina 23 Aug. a fost arestat la manifestaţie.

SLUZANSCHI Barbu, profesor, a fost anchetat în legătură cu 8 Nov., deşi n-a fost. Motivaţia era că se eliberase pe 30 Aug.1945 de la Slobozia ca fost legionar.

STANCU Gh. Ion, zugrav, domiciliat str. Regina Măria 163, cartierul Colentina a fost arestat în staţia de tramvai de la Universitate.

STAMCU M. Petre, muncitor la Industria textilă, domiciliat în str. Elena Polizu nr. 29 arestat de la manifestaţie.

STANCOVICI Ion, comerciant din str. Popa Ştefan 63, membru PNT a fost arestat în Piaţa Palatului.

STANESCU Constantin, funcţionar, str. Const. Brâncoveanu 10 arestat si s-a găsit la el un manifest chemare pentru 8 Nov.

STANESCU I. Dumitru, diacon a fost arestat de comisarul Marinescu Vasile pentru că a injuriat un poliţist care bătea un manifestant.

STANESCU Marcel, din Bucureşti, str. dr. Oculeanu 63, arestat într-un restaurant în ziua de 8 Nov. pentru discuţii contradictorii cu un comisar.

STANESCU Gh. Marin, învăţător de pe Calea Dudesti 161 bis, a fost arestat pe strada Academiei.

STOICESCU Nicolae, controlor financiar a fost arestat din fata Ministerului de Interne.

STURZA M. Grigore, din Buc. str. Washington 10 a fost arestat de pe str. Wilson din fata Confederaţiei generale a muncii.

SUCIU Elisabeta, casnică din str. Sf. Ionocă 5 a fost arestată din Calea Victoriei. Era din cartier.

SERBAN Gheorghe, din Buc. str. Dunovăţ 46 a fost arestat de comitetul de fabrică şi dat pe mâna politiei învinuit că ar fi participat la manifestaţie, deoarece si la lucru avea o atitudine antiguvernamentală.

SERBANESCU Pândele, prof. str. Lăpusneanu 62 anchetat pentru calitatea de membru' al P.N.L.

ŞERBAN Dumitru din Bd. Dacia 8 a participat la manifestaţie, fiind arestat.

ŞTEFAN Dumitru, din Buc. str. Calimachi 8, a fost arestat din Piaţa Palatului.

STEFANESCU Gheorghe, funcţionar de bancă arestat pentru participare la manifestaţie.

TARDEU Wilhelm, din Splaiul Independentei 3 a fost arestat în seara de 8 nov. de pe terasa Cercului militar.

TARABESCU Alexandru, secretar g-ral PNL la Sector Galben, anchetat pentru învinuirea de a fi organizat manifestaţia.

TEMPEA Valeriu, doctor, str. Basarabiei 11 a fost perchezitionat pe 16 Nov. învinuit de organizarea manifestaţiei ca PNT-ist.

TEODORESCU Constantin, din Buc. str. Serenberg. 3 anchetat învinuit de participare la manifestaţie.

TEODORESCU Constantin, tipograf din str. Prelungirea Putui cu Tei 10 anchetat fiind învinui de participare la manifestaţie.

TEODORESCU T. Dumitru, Serg. T. R. la Direcţia Superioară a Artileriei, a fost arestat din fata Ministerului de Interne.

TEODORESCU Barbu anchetat, asistent universitar, învinuit de participare.

TEODORESCU Dumitru, fruntaş T. R., din str. Smârdan 21 a fost arestat pe str. Wilson de muncitorii de la Confederaţia Generală a Muncii.

TOLEANCA Ilie, ofiţer fluvial la Sovrom-transport din Bucureşti, din str. Paris nr. 7 a fost arestat de pe Bd. Brătianu.

TOMA Nifon, tinichigiu, din str. ing. Pizoni 15 a fost arestat de pe str. Luterana, învinuit că a participat la manifestaţie.

TOMA Năstase, anticar, din Piaţa Rosetti arestat pentru ca a manifestat cu un steag si portretul regelui în Piaţa Palatului.

TOMA Vasile, băiat de prăvălie la magazinul "Dragomir Niculescu" de pe Calea Victoriei, domiciliat în str. Vasile Lascăr, a fost arestat de lângă magazinul unde lucra.

TOMASCEK Wilhelm, din Buc. str. Gh. Negulescu 14 a fost arestat, fiind denunţat de proprietarul său Gh. Haise că si-a exprimat bucuria fată de reacţionari că au tras în comunişti.

TRANDAFIR Anghel, patron frizer din str. Mihai Vodă 15 a fost arestat din staţia de tramvai de la Universitate.

TRAILOIU Mihai, comerciant din str. Botescu 14 a fost arestat la Ministerul de Interne si i s-au luat 60.000 lei la perchezitie.

TURCU Ion, controlor la ARPA, din Buc. Fundătura Cătelu 10 a fost arestat în seara de 7 Nov. de pe Bd. Elisabeta.

TANC Gheorghe, din Buc. Prelungirea Ferentari 30 a fost arestat în după amiaza de 8 Nov. de la Cercul Militar.

TATU Florea, comerciant domiciliat în Piaţa Amzei 15 a fost arestat în dimineaţa de 8 Nov. la ora 9,30 din Piaţa Palatului.

TICA V. Ion, din Buc. str. Cornescu 69 a fost aresta în Piaţa Brătianu.

ŢIRI Sabin, electrician din Băneasa, str. G. Duca 17 a fost arestat în după amiaza de 8 Nov. de pe Bd. Elisabeta.

UDUDEC Liviu, elev la Scoală de Horticultura a fost în seara de 7 Nov de pe terasa de la Cercul militar.

UDEANU Constantin, muncitor, din str. Radu Cristescu 12 a fost arestat în seara de 8 Nov., în jur de ora 18 de pe Bd. Elisabeta.

UNGUREANU Gh. Vasile, învăţător din Jaristea, jud. Dorohoi a fost arestat la Podul Mihai Vodă.

URSEI Ion, din str. Căp. Farcas 59 a fost arestat pe str. Victoriei.

URSULESCU Romulus, muncitor, din Buc. str. Vespasian 5, a fost la manifestaţie si arestat seara de pe Bd. Elisabeta.

VALERIU Alexandru, muncitor la Uzina Malaxa, a fost denunţat de comitetul de fabrică pentru lipsa de la servici si arestat presupunându-se că a participat la manifestaţia din Piaţa Palatului.

VANGHELESCU Ion, muncitor la Garajele Municipiului Bucureşti a fost denunţat de comitet ca să se răzbune pe el, dar n-a fost la manifestaţie.

VARGA Ştefan, mecanic la Malaxa, str. Funiei 39, a fost reţinut la fabrică învinuit că a participat la manifestaţie.

VASILESCU Anastasia, ţesătoare, domiciliată în Buc. str. Inginerilor, Cartier Tei a plecat de la Fabrică cu un grup de 30-40 muncitoare la manifestaţie. Seara a fost arestată de la Universitate.

VASILESCU Elisabeta, sora ei, arestată în aceleaşi condiţii.

VASILE Marin, din str. Cosminului 20 a fost denunţat că a participat la manifestaţie si a difuzat un manifest legionar, ca sa se răzbune pe el.

VĂDUVA Dumitru, institutor din str. Foişor 16 a fost atestat.

VELUCA Clon, din str. Colonel Grigorescu 13 a participat la manifestaţie.

VLADESCU A. Virgil, desenator tehnic, str. Radu Chiritescu 12 a fost arestat în seara de 7 Nov. de pe Bd. Elisabeta.

VOINESCU Radu, sublocotenent din Direcţia Motomecanizată arestat pentru participare la manifestaţie.

VOISTEANU Traian a fost arestat de la manifestaţie.

ZAMFIRESCU Dumitru, lăcătuş, din str. Sabinelor 62 a fost arestat în seara de 7 Nov., la orele 19 de pe Bd. Elisabeta.

ZAMFIRESCU A. Ion, a fost arestat în jurul orei 12 din Piaţa Palatului Regal.

ZEGA Teodor, locot. din Reg. l Aero-transmisiuni a fost arestat la manifestaţie

ZGRIPCEA Ilie, a fost arestat de la manifestaţie.

Tabelul se încheie cu părerea magistratului despre cei doi conducători de partide pe care ar fi dorit să-i inculpe în sensul dorit de conducerea comunistă si de autorităţile ruseşti din România.

Despre C. I. C. Brătianu spune că a întrunit membrii P.N.L. la sediul respectiv, le-a vorbit despre importanta zilei si i-a invitat să manifesteze în linişte iar după aceia să se împrăştie. Se stabileşte că în ce-l priveşte operează desistarea voluntară si cauza urmează a fi clasată.

In ceea ce priveşte Iuliu Maniu "se stabileşte că personal nu a activat si nu a luat parte la manifestaţie”. Dar cu toate că nu a luat parte la manifestaţie si nici nu a vorbit, subliniază:

"Iuliu MANIU, ca Preşedinte P.N.T. a iniţiat manifestaţia din 8 Nov.1945, având cunoştinţă de evoluţia manifestaţiei, care a prins un caracter sediţios si nu a intervenit pentru încetarea ori cărei acţiuni influenţate de P.N.T."

Acest referat introductiv se încheie cu concluziunile în drept:

Având în vedere că în materie de adunare sediţioasă principiul de represiune este exempleritatea si selecţionarea pe grade de răspundere a învinuiţilor;

Având în vedere că în ce priveşte învinuiţii de mai sus, nu se constată intenţiunea specială necesară ca faptele să le fie imputabile;

Că deşi au fost în cercul sediţios o parte din cei de mai sus s-au desistat voluntar de la acţiuni concrete ilicite;

Considerând că după specificul acţiunilor de masă lipsesc mijloacele de probaţiune în concret pentru faptele imputabile fiecăruia;

Considerând că până la această dată învinuiţii de mai sus nu au fost indicaţi ca autori a unor fapte precis determinate si că alte mijloace de probatiune lipsesc;

Concluziuni

Suntem de părere că este cazul să se claseze cauza privitor pe învinuiţii de mai sus din lipsa de dovezi.

Dată în Bucureşti, astăzi 12 Ianuarie 1946.

Procuror instructor militar, maior magistrat Iorgu Popescu.

Remarcă.

Acest referat s-a făcut la peste două luni de la incidentele din 8 Noiembrie 1945 provocate de "agenţi comunişti si organe ale politiei care atacau, loveau si arestau oameni care strigau - Trăiasca Regele -" (Comunicat P.N.T.). In acest, timp reprezentantul american în Comisia Aliată de Control scria la Washington: "...Mai multe camioane pline cu poliţişti si civili înarmaţi cu pistoale si bâte, au pătruns în piaţă si au început să facă arestări...", iar reprezentant englez comunica guvernului său: "...puţin înainte de prânz, dinspre Ministerul de Interne s-au tras puternice rafale de arme...". In acest timp de la Moscova se dădeau instrucţiuni: "Trebuie să dăm în presă lămuririle noastre privind acest incident, diferit de comunicatele provocatoare ale presei anglo-americane”.

Ministrul subsecretar de Stat de la Ministerul de Interne - Ion Burcă - preciza că vina "aparţine lui Teohari Georgescu care a trimis camioanele cu muncitori iar generalul Susaicov comunica lui Molotov pe 4 Dec., că prelungirea crizei politice din România "I-a influenţat pe unii miniştrii care au început sa manifeste anumite şovăieli, dar noi am reuşit să refacem destul de repede echilibrul în guvern."

Pe de altă parte, trimisul preşedintelui american, Mark Ethridge, în raportul înaintat pe 7 Dec. 1945 la Moscova Secretarului de Stat american sublinia printre altele: "...Comuniştii după cea mai precisă si cea mai exagerată aproximaţie, după părerea unui înalt membru al guvernului însuşi, nu reprezintă decât maximum 10%. Regretabila si spontana manifestaţie din 8 Nov.1945 a fost umflată de guvern ca mare complot fascist".

In acest timp au început tratativele si "Conferinţa de la Moscova" a urmărit să dezamorseze situaţia din România venind cu o formulă hibridă favorabilă URSS, prin introducerea în Guvernul procomunist a câte unui reprezentant al opoziţiei PNT si PNL.

Şi când guvernul astfel remaniat se prezenta la Palat, procurorul militar dezamorsa si el situaţia prin acest referat, bineînţeles cu aprobarea comunistă.

Cine era acest Iorgu Popescu? Născut pe 17 Martie 1908, în com. Husniceoara (de la izvorul pârâului Husniţa ce se varsă în Motru la Strehaia, fiul lui Ioan şi Paraschiva) procuror militar, şantajat pentru perspectiva unor crime de război a servit pe comunişti până în vara anului 1947 când a intrat în avocatură. Ca avocat a apărat în Martie 1948 pe Cornel Coposu în procesul înscenat TUNT-ului, si după ce a fost plătit n-a obţinut decât pedeapsa maximă de 2 ani la care fusese încadrat de către generalul Alexandru

Petrescu, un alt criminal de război şantajat şi care i-a servit pe comunişti cu mare devotament, salvându-se de la o arestare ce-l ameninţa permanent.

De arestare n-a putut însă scăpa Iorgu Popescu care în 1952 se afla la Jilava.

In această poziţie de arestat, comuniştii i-au sugerat o eventuală îmbunătăţire a situaţiei în schimbul folosirii lui în cadrul răfuielilor interne de partid după arestarea grupului Teohari Georgesu, Ana Pauker si Vasile Luca.

Iorgu Popescu a fost folosit ca acuzator al colonelului Misu Dulgheru unul dintre colaboratorii lui Teohari Georgesu în represiunea comunistă.

Este interesant că în anchetele din 2 Feb. si 17 Martie 1953, Iorgu Popescu îl acuză pe Misu Dulgheru că a dus o activitate duşmănoasă în cadrul Ministerului de Interne referindu-se la tulburările din 8 Nov.1945 când i-a fost repartizat să lucreze în trierea deţinuţilor, cu un grup de inspectori si agenţi, ca Mihalcea Constanţi, Alexandru Sepeanu, arestati si ei la data anchetei din 1953.

"Numai la câteva zile după începerea operaţiunilor am constatat că D. Dulgheru nu depune interes în muncă, fapt ce m-a determinat să-l admonestez foarte aspru”. Astfel declaraţiile lui Maniu, dr. Lupu si alţii le ducea imediat lui Schraier, Bunaciu si Teohari fără ca acestea să fie complecte.

"In desfăşurarea anchetei, opoziţia în apărarea ei ne-a infatisat fotografii rezultat al unei expertize făcute de englezi şi americani prin care încercau să dovedească "provenienţa" sovietică a proiectilelor găsite în corpurile victimelor, ca fiind trase de terorişti sovietici anume plasaţi. Insp. Dulgheru cu aceasta ocazie s-a afirmat că este bine să se treacă mai repede peste această ocazie din nefericire cele susţinute de opoziţie corespund cu realitatea.

"Opoziţia mi-a prezentat un film pe care l-am vizionat la Direcţia Generală a Politiei împreună cu Dulgheru Misu si alţii, film primit de la misiunile anglo-americane prin care în mod trucat tindea să dovedească teza opoziţiei că Partidul comunist a provocat tulburările. Si cu această ocazie Dulgheru Misu si-a exprimat părerea: "ei coane Iorgule p'asta cum o întoarcem." Dulgheru Misu fiind însărcinat ca împreună cu ajutoarele sale să strângă corpurile delicte (arme, ciomege, pietroaie, etc.) ca drept dovadă a violentei manifestanţilor si să le fotografieze, le-a adus (asa cum se află) dar fotografia lor necesară dosarului era tendenţios făcută în sensul că apărea ca o panoplie de muzeu, servind astfel reactiunii. O altă dovadă ca Dulgheru Misu prin atitudinea sa încă de atunci făcea jocul reactiunii o constituie modul în care s-a achitat de următoarea însărcinare: constatându-se că opoziţia prezenta trucat gravitatea rănilor victime-lor, l-am însărcinat să strângă dovezi contrarii după exemplul ce i l-am dat personal, după o descindere făcută la spitalul Coltea. Dulgheru Misu a tratat această sarcină cu multă superficialitate, prezentând procese verbale de constatare lipsite de probe concrete, desi erau.

"In cadrul aceleaşi anchete l-am însărcinat pe Misu Dulgheru să aducă dovezi că manifestanţii au violat MAI-ul, C. G. H. si alte instituţii. Nu s-a achitat de aceasta sarcină, afirmând că n-a fost nici un fel de violentă, căci dacă manifestanţii ar fi vrut puteau sa-l ridice pe Teohari Georgescu din cabinet, fără nici o greutate deoarece nu li s-au opus nimeni.

"Inspectorul Dulgheru mi-a adus lista martorilor ce pot fi audiaţi, pe baza cărora am dispus citarea lor la cabinetele de cercetări. Când însă aceştia s-au prezentat am fost surprins de caracterul declaraţiilor care deserveau cauza noastră, făcând jocul reacţiunii, dovadă că martorii au fost aleşi în mod tendetios," învederând odată mai mult sabotarea acţiunii de către echipa inspect. Dulgheru."

Această declaraţie aruncă o lumină asupra evenimentelor de la 8 Nov.1945.

Dulgheru Misu care a avut un rol hotărator în organizarea reeducării de la Piteşti-Gherla si Tg. Ocna a fost condamnat si după eliberare a plecat în Israel unde a murit având pe masă bustul lui Stalin.

Din tabelul Referatului introductiv au fost scoşi studenţii, elevii si conducerea PNT pe Bucureşti care arestaţi, interogaţi sau participanţi vor fi prezentaţi în Tabele separate.

STUDENŢII POLITEHNICA

TARTIA Mihai, student Fac. de Mine, preşedintele Tineretului National Ţărănesc pe tară, arestat în seara de 8 Nov.1945 la orele 24, din fata Bisericii Coltea pe când se întorcea acasă după ce colegii îi aniversaseră ziua onomastică. A stat cel mai mult arestat, eliberându-se în apropierea zilei de 1 Mai 1946, ca după 10 luni să fie rearestat pentru o perioadă de 7 ani, urmată de 2 ani D.O.

ADRIAN Alexandru, student, domiciliat în Căminul din str. Barbu Delavrancea nr. 4 bis a fost arestat.

AGOŞESCU Ştefan, stud. an II, domiciliat în str. D. nr. l, cartier C.A.M. a fost arestat în dimineaţa de 8 Nov. de pe str. Wilson de către muncitorii de la C.G.M.

ALDEA Constantin, student an III, domiciliat în Căminul din str. B. Delavrancea a fost bătut în Piaţa Palatului si după aceia arestat.

BELEA Gheorghe, student an III dom. la Cămin a fost arestat în noaptea de 7/8 Noiembrie de la Cămin.

BOTEZATU Filip, stud. a fost arestat de pe str. Batistei în dimineaţa de 8 Nov.

BUSILA Dumitru, stud. an IV Electro-mecanica, dom. la Cămin a fost arestat.

DACIULESCU D. Gheorghe, stud. locotenent deblocat, a fost arestat.

DUMITRU Vasile, locot. student, a fost maltratat de muncitorii de la CFR si smuls din mulţime, urcat în camion si dus la C.G.M (Confederatia Generală a Muncii).

GEORGESCU T. Atanase stud. Politehnică a fost arestat din Piaţa Palatului.

JIDOCEANU V. stud. an IV la Electro-mecanică a fost arestat, de pe str. Wilson.

MANOLESCU Nicolae, preşedintele Fac. de textile a fost arestat în seara de 7 Noiembrie din Fata Cercului Militar.

MANOLIU Mircea, stud. an II din str. Londra 36 a fost arestat de pe str. Wilson de către muncitorii şi agentii masaţi la Confederaţia Generală a Muncii.

NICOARA I. Gheorghe stud. an IV, preşedintele Fac. de construcţii a fost arestat.

TUTU M. Marius, stud. an III, dom. în str. Leoveanu 28, a fost arestat în seara de 7 Noiembrie de pe Bd. Elisabeta în timp ce împărţea manifeste.

Au mai participat la manifestaţie: CAZACLIU Alexandru, CALMUSCHI Mihai, CATINAS (Preşedinte de Facultate), COSTACHE Gheorghe (iesit deja inginer), BADULESCU Vasile (stud. Agronomie), CBISTESCU Constantin (student Agronomie), CĂLIN, DIMACHE Elena (studentă Fac. de Textile), FLORESCU Puiu, IENCIU Codruţ, IACOBESCU Constantin, JIJIE Ion, MARINCUS Nicolae (Presed. Fac. de Agronomie), PETROVICI Constantin (Fac. de Electromecanică), PĂUN M. Mihai, PETRESCU Nicolae (Fac. de Textile), POPA Victoria (Fac. de Textile),POPESCU Ieronim (Fac. de Construcţii),RADULESCU Alexandru (ieşit deja inginer electromec.), RASCANU Dinu (ieşit

deja inginer), STANESCU Gheorghe, STOICA Ionut, TOMAZIU Nicolae (Fac. de Textile), TOMESCU Constantin, VIZDEI Tinel (Fac. de Textile), VOINEA Octavian (ofiţer deblocat, student), ZAGAN Vichete (Preşedinte Fac. de Electromecanică), TUTURCA V. Octavian, IONESCU Nicolae, Qajbejii, GHEORGHIU Gheorghe-GeIu, PUIU Ion asistent universitar si presed. Tineret naţional ţărănesc, SIMU I. CRETU Mircea.

FACULTATEA DE ARHITECTURĂ

POPA Mihai-Ion (student an III), a fost arestat în dimineaţa de 8 Noiembrie si a fost arestat după ce a condus la Spitalul Coltea pe subofiţerul POTROACA Emil rănit cu gloanţele trase din Ministerul de Interne.

POPOVICI Lucian (student an III) a fost arestat din coloana care manifesta la Misiunea americană, venită de la Palatul Regal.

ULIC Vera (stud. anul II) a fost arestat din coloana venită de la Palatul Regal ca să manifesteze la Misiunea engleză.

SCHLESINGER Mircea, student, domiciliat în str. Nicolae Tomescu 5, a fost rănit la picior de gloanţele trase din Ministerul de Interne si arestat pe str. Wilson

BACANU Mircea (Preşedintele Fac. de Arhitectură), a participat, nearestat.

FACULTATEA DE MEDICINA UMANA

RADULESCU Marcel (Preşedintele Fac. de Medicină) domiciliat în Spitalul Diaconeselor, a fost aresta în ziua de 8 Nov. la orele 24 din fata bisericii Coltea.

BRANDUŞI N. Sergiu, stud. an III, domiciliat în str. Vasile Lascar 109, a fost arestat în seara de 7 Nov. de pe Bd. Elisabeta.

COJOCARU Traian, sublocotenent de la Institutul de medicină umană a fost arestat din Piaţa Palatului Regal.

FRIMU Erich Valentin Mihail, a fost arestat în timp ce împărţea manifeste.

HERISESCU Adela, stud. an V a fost arestată pentru că încolona pe elevi si-i îndemna să cânte.

MACOVEI Eftimie, stud. an III domiciliat în str. Teodor Dragu 33 a fost lovit pe data de 8. Nov. în fata cinematografului Victoria de pe Bd. Elisabeta si internat la spital.

MELISARATU Constantin, domiciliat în str. Sf. Voievozi nr. l a fost, arestat din Piaţa Palatului Regal.

NISTORESCU Stan a fost arestat în seara de 7 Nov. împărţind manifeste.

POPA Virgil a fost arestat în seara de 7 Nov. în timp ce împărţea manifeste.

POPESCU N. Teodor, domiciliat în str. Justiţiei 57 a fost arestat din fata librăriei Buholtz de pe Calea Victoriei.

POPOVICI S. Constantin-Otelo a fost arestat în seara de 7 Nov. în timp ce împărţea manifeste-chemări pentru ziua regelui.

SAVA N. Petre, stud. an V din str. Gh. Pop de Băsesti a fost arestat din Piaţa Palatului unde venise cu coloana PNL.

SAVU Marin, din Buc. str. Matei Basarab 26 a fost arestat în faţa cinematografului Excelsior si dus la M.A.I.

SERBENIUC Eugen, a fost arestat în seara de 7 Nov. în timp ce împărţea manifeste chemări.

STANCU Gheorghe, dom. str. Parâng 24 a fost arestat din Piaţa Palatului Regal.

TOMESCU Gheorghe a fost arestat în seara de 7 Nov. de pe Bd. Elisabeta.

TOMESCU N. Misu, domiciliat în str. sf. Apostoli 72 a fost arestat în Piaţa Palatului Regal, în jurul prânzului.

VLAHOPOL Titus, stud. medicina din Iaşi, în trecere prin Bucureşti a fost arestat în seara de 7 Nov. din fata Cercului Militar.

Alţi studenţi de la medicina participanţi la manifestaţie: ADEL Mircea, ANTONESCU Romeo, CAPRARU Emil, CAZACU Costin, CHIRCULESCU Emil, EVOLCEANU Nicolae, GEORGESCU Petruş, ION Mircea, IVANESCU Traian, LĂZAROIU Viorel, MAREŞ Cornel, NISTOR Gheorghe, NISTORESCU Mircea, PETRASIEVICI Cornel, PETREANU Nicolae, RADULESCU Banu, RUICANESCU Ilie, SCHILERU Grigore, ŞEREMET Constantin, SINESCU Paul-Cristian, TURCULET Mihai, VATĂSOIU Gheorghe, JIANU Minai, SOSOIU.

FACULTATEA DE MEDICINA VETERINARA

CHINA Alexandru, stud. an III a fost arestat în seara de 7 Nov. de pe Bd. Elisabeta în timp ce împărţea manifeste-chemări.

COSTEA Ion, stud. an III, dom. în str. Cobâlcescu 9 a fost arestat pe la ora 15 de pe Bd. Elisabeta.

Au mai participat la manifestaţie de la medicina veterinară: ANDREI Nicolae, AVRAM Nicolae, BRÂNZEI Ilie, CHISU Nicolae, GROZEA Pompiliu, ISTFAN Tiberiu, LUPUTIU Coriolan, MOS Victor (Preşedintele Facultăţii), NAGHI.

FACULTATEA DE ŞTIINŢE

GRUIA I. Constantin, stud. an II, din Buc. str. D nr. 1, Cartierul CAM a fost arestat gasindu-se la el un manifest.

Au mai participat la manifestaţie: CIONTESCU Lelia, BAZAVAN Stefan, ENCIOIU Mihai.

FACULTATEA DE LITERE SI FILOZOFIE

IONITOIU I. Cicerone, dom. str. CLemenceau 9H (Preşedintele Facultăţii) a fost arestat în seara de 8 Nov. la orele 24 din fata bisericii Coltea.

IOANID I. Alexandru, din str. Aviator Zorileanu nr. 103 a fost arestat în jurul orei 11 din Piaţa Palatului Regal.

FUX Constantin, din Buc. Bd. Carol a fost arestat din Piaţa Palatului.

Au mai participat la manifestaţie: ABLAI, ALEXANDRESCU Elena, BUCESCU Smaranda, BUGEANU Costel, BRANESCU Bucur, CATICHI Stere, CIACU Constantin, LAZARESCU Paul, APOSTOLIU Dumitru, IORDACHESCU Paul, NEDELCU Nicolae, NICHITUS Măria, PALEOLOGU Octavian, PALTANEA Paul, ŞARARU Dumitru, SASU Măria, PIJIGOI Adela, ŞTEFLEA Livia, PERŞINARU Goga, DANATOIU Ileana, DOMBROWSCHI Nina, EFTIMIU Tita, DICULESCU Vladimir, IANCOVICI Sava, P. ANEA Ion, DUMITRESCU Despina.

FACULTATEA DE DREPT

BĂDULESCU Loghin, student din Giurgiu, a fost arestat pentru manifestaţia ce a avut loc în oraşul Giurgiu.

MACARIE Sergiu, din Buc. str. Vasile Lascar 163 a fost arestat în seara de 7 Noiembrie de pe Calea Victoriei când împărţea manifeste-chemări.

MANESCU Virgil a fost arestat din Piaţa Palatului Regal.

MUNTEANU Armand, a fost arestat pe 7 Nov. seara în timp ce împărţea manifeste.

NASTASE lacob a fost arestat în seara de 7 Nov, în timp ce împrăştia manifeste.

PUSCACIUC Sebastian, a fost arestat din Piaţa Palatului învinuit că ar fi incendiat una din maşinile cu bătăuşi.

SCHLESINGER Mircea, din str. Nicolae Tomescu, a fost ranit pe str. Wilson si dus la C.G.M. pansat si arestat.

STEFANESCU N. Mircea, din str. Căp. Demetriade 11 Bis a fost arestat din dreptul cofetăriei N. Zamfirescu si dus la Prefectura Politiei Capitalei.

Au mai participat: BLACIOTI Gheorghe, BORDEIANI Andrei, BOTGROS Gheorghe, BUCUROIU Dumitru, BURTEA Dumitru, CHIRILA V. Aurel, COCONETI Victor, DUMITRESCU Grigore, DUTA Iulian, DUMBRAVEANU Gheorghe, CAMPEANU Radu, CAMPEANU Toma, GOANTA Victor, GOIA Ion, GUGUIANU Horia, ILIESCU Ilie, IONESCU Andrei, MALCIU Emil, IONASCU Constantin, MATEI Sanda, MISIR Tatiana, MIHAIL Vladimir (Preşedintele Facultăţii de Drept), MAREŞ Costel, POPILIAN Constantin, VASILIU Nacu, SFETESCU, BARBULESCU Jean, POPESCU Alexandru, POPESCU Gabriel.

ACADEMIA COMERCIALA

BRANZAR T. Vasile a fost arestat din Piaţa Palatului pe 8 Nov.

BADULESCU Teodor, originar din Călăraşi, a fost arestat pe 8 Nov.

MOTOIANU F. Marin, din Buc. str. Constantin Pavel 22, anchetat fiind denuntat că a participat la manifestaţie.

NICOLAU T. Alexandru, originar din Rădăuţi, a fost arestat din Piaţa Palatului.

NICULESCU I. Gheorghe, din str. Petru Maior 23 a fost arestat pe 8 Nov. din fata Cercului Militar.

STANESCU Andrei a fost arestat pe 7 Nov. pe când împărţea manifeste.

STANESCU C. Horia a fost arestat în seara de 7 Nov. împărţind manifeste.

SURUGIU Dumitru a fost arestat în seara de 7 Nov. pe când împărţea manifeste.

TEODORESCU Gheorghe, serg. T. R., student la Academie a manifestat cu Facultatea si a fost arestat din Piaţa Palatului unde dirija cu un steag.

VENETE Nicolae, str. Doamna Ghica 169 a fost arestat în ziua de 8 Nov. din fata cinematografului ARPA.

Au mai participat de la Academia Comercială: LUDOSANU Aurel (presedintele Facultăţii), BASARABEANU Valeriu, BRĂILESCU Conta, BUCA Marin, CHIVU Petre, CIATO Mircea, CIUPARIU Eugen, COMSA Stelian, CUCU Ştefan, CULEA Minai, DARVARESCU Dorina, DIDU Ion, DUMITRESCU Ilie, GEORGESCU Ion Bebe, GHEORGHIEVICI Alexandru, GHIORDUNESCU, GHIMICESCU Eugen, GUNESCU Didită, IORDACHE Petre, JUREBIE Gheorghe, MANDEA Petre, MARINESCU Traian-Geagu, MIHALACHE Gheorghe, MITREA Dumitru, MITRANESCU Adrian, MOICEANU Const., MUSETEANU Ionel, NOVAC Victor PANDELESCU Georgeta, PATELI Ecaterina, PĂUNESCU Nana, POPESCU Constantin Puiu, IONESCU Grigore-Cojocul, IOGU Petre, RATIU Ianos, ROBU Ion, TARATA Mihai, VIRGIL Nicolae, DUTU Teodor.

FACULTATEA DE FARMACIE

ALEXANDRESCU Cleopatra (stud. an III) domiciliată str. Prelungirea Leova 9 a fost arestată din Piaţa Palatului Regal dintr-un grup de colege în timpul manifestaţiei.

Au mai participat: COPOSU Florica (Preşedinta facultăţii), Cojocaru Ion, Marinescu Nic.

ACADEMIA NAŢIONALA DE EDUCAŢIE FIZICA: IONASCU Radu, MARTIN Nicolae, NICULESCU Marioara.

CONSERVATORUL DE ARTA DRAMATICA: ALECU Florica (Preşedinta Facultăţii), TEICA Aristide.

FACULTATEA DE TEOLOGIE: MIRON Ştefan (Preşedinte Facultate).

ORGANIZAŢIA Muncitorească: GIOROCEANU Romulus (Preşedinte), BERCARU Vasile, BENTZ Gheorge, CUJBA Ion, CONSTANTIN Ion, FLOREA Vasile, NICOLAE Nicolae, PARVULESCU Constantin, IONITA C. V. Dumitru, TEODORESCU Dumitru-Ticu, RADUT Pavel, FRONOIU Ion, GANCIARUC,CAZAN Teodor, MATRACHE Andrei, si alte câteva sute.

ORGANIZAŢIA CAPITALEI

Deoarece intenţia guvernului era de a face răspunzător de organizarea manifestatiei de la 8 Nov., Partidul National Ţărănesc, în acest sens procurorul Iorgu Popescu sublinia că Iuliu Maniu nu a intervenit pentru încetarea oricărei acţiuni influenţate de PNT, prezentăm câteva persoane marcante ce au fost arestate sau anchetate pentru a se găsi vreo vină de inculpare:

STANCULESCU Lucian, dr. Presed. Sector Galben; MARINACHE Ion, preşedinte Sector Verde; LEON Preşedinte sector; PENESCU Nicolae, Secretar G-ral; MIHAI Gheorghe director de cabinet în MAI; POPESCU TOMA-Iosif, Preşedintele Tineretului din Bucureşti; IONESCU Ion-Cotroceni (Preşedinte circa 6), DAVIDESCU Constantin (Preş. circa 7), COMAN M. Tudor (Pres. circa 9), EFTIMESCU Gheorghe (Preş. circa 11), GEORGESCU Cristache (Pres. circa 14), GHERDA Florea si GHIONEA Ionel (fruntaşi circa 14), CUPES Dionisie (Preş. circa 18), TOMOŞOIU Visarion (Preş. circa 23), DRAGOI Mihai (Preş. Circa 27) si DEDITOIU Nicolae (Vicepreş. circa 27); COMANESCU (Presed. circa 34); POPESCU Ion (Preş. circa 36); DRAGOVEI (Preş. circa 37 - Filantropia); CIORONCA (Pres. com. Marele Voievod Mihai); BRANZOI Constantin (Pres. com. Dudesti-Cioplea); ADAMESCU Nicolae, BOLBOROIU Gavril, DIACONESCU Ion, DUMITRESCU Costel, IONESCU Dumitru-Mitus, MIHAI Gheorghe, MURESANU

Ion, VETELEANU Ion CARANDINO Nicolae, LOLU Ion, LIPINSCHI Aurel, ISAR Florin, PROCA Leon, SERGHIE Emil, PĂUNESCU Ilie, ALEXANDRESCU Vali, HAGEA Constantin, VALEA LUCIAN.

COPIII CAPITALEI AU UMPLUT PIAŢA PALATULUI REGAL

LICEUL INDUSTRIAL nr. l REGELE MIHAI

Tot liceul încolonat a plecat la manifestaţie. Profesorii anchetaţi au declarat că n-au avut cu cine face cursuri. Dintre elevi au fost arestaţi;

DINCUTA Corneliu, din str. Roşiori nr. 17 arestat a declarat că a plecat la manifestaţie cu toată scoală conduşi de pedagog.

GHEORGHIU Romeo, din str. Banu Manta 29 a plecat "cu frontul" la manifestaţie.

LECA M. Gheorghe a participat cu toată scoală încadraţi de elevii din clasa VIII-a.

IACOB A. Cristea a fost cu tot liceul la manifestaţie.

MITULET Emil din ultima clasă de Liceu a scris chemarea pe tablă si a plecat cu toată scoală.

VOICULESCU M. Asen, din str. Abrud 12, elev cl. VIII-a a condus frontul scolii la manifestaţie.

Declaraţiile profesorilor şi ale elevilor demonstrează entuziasmul ce a domnit în ziua de 8 Noiembrie în toate liceele nu numai din Capitală dar si din tară fiindcă astfel de manifestaţii au avut loc pretutindeni.

LICEUL REGINA MARIA

Incă din 7 Nov. elevele au hotărît să meargă la manifestaţie cu acordul tacit al directoarei. Au fost printre cele arestate:

MIHALACHE Viorica, elevă clasa V-a a fost arestată din Piaţa Palatului.

Printre elevele participante s-au numărat: MINEA Ioana, DRAGULINESCU, MANOLESCU Mariana, MANAILA Sanda, POPESCU Emilia, POPESCU Logada, ZAMFIRESCU Mariana.

LICEUL MATEI BASARAB

Din raportul cerut de Ministerul învăţământului reiese că directorul TOTOIU Ion a raportat că din 700 de elevi la scoală au rămas numai numai 350 elevi. Jumătate din elevii liceului au plecat încolonaţi cu pedagogul ANGHELESCU Gheorghe. Dintre participanţi au fost arestaţi:

CIOBANU Eugen, elev în clasa 7-a, domiciliat în str. Domnitei 16.

DOGARU Gh. Ştefan elev în clasa 6-a.

MILTIADE Minai, elev clasa 8-a, domiciliat Delea Nouă 16 a fost arestat.

VOICU I. Vasile, a fost arestat din Piata Palatului.

Au mai participat printre foarte mulţi alţii si CĂTĂLINA si DUMITRU elevi în clasa 5-a.

LICEUL GHEORGHE LAZAR

Elevii din cursul superior au făcut de gardă ca să îndemne elevii să nu intre la cursuri ci să meargă la manifestaţie pentru Rege:

LOGA St. Lucian, domiciliat în str. Banu Udrea 9, a fost arestat pe str. Wilson de muncitorii comunişti de la Confederaţia Generală a muncii.

OSTINSCHI Cristian, elev în clasa VIII-a, domiciliat în str. Alexandru Cristescu nr. 3, a fost arestat de pe str. Regală.

Printre participanţi a fost si GHIGA Mihai.

LICEUL Sf. SAVA

STURZA C.T. a fost arestat în timp ce împărţea manifeste-chemare în seara de 7 Nov.

LICEUL CONSTANTIN BRANCOVEANU

BARBU Clon, elev clasa VI-a a fost arestat în seara de 7 Nov de la Scala.

ARGHIROPOL Alexandru din cl. VI-a a fost anchetat pentru difuzare manifeste.

POPESCU Ion, profesor domiciliat în str. Minotaurului 9 în ziua de 8 Nov. a lipsit de la scoală cu 130 de elevi.

LUCHIAN Const. din str. Izvor 66 a fost arestat.

LICEUL MIHAI VITEAZU

CONSTANTINESCU I. Marin, elev în clasa 8-a a fost arestat de pe str. Wilson de către muncitorii de la C.G.M.

DUMBRAVĂ I. Nicolae, dom. Bd. Pache Protopopescu 15 a fost arestat din Piaţa Palatului Regal.

DUMITRESCU Mircea, elev cl. 7-a,dom.str.Tepes Vodă 97 a fost arestat de pe str. Wilson de către muncitorii de la C.G.M.

GAZDARU R. Vasile, elev cl. VI-a a fost arestat din fata Universităţii.

Printre manifestanţi se mai afla si CRUCEANU Dan, elev cl. 8-a.

SANDOVICI Valeriu, cl. VI-a, din str. Turda 191 a fost arestat în seara de 7 Nov. pe când împărţea manifeste.

LICEUL GHEORGHE SINCAI

Aproape jumătate din elevii liceului au plecat la manifestaţie iar clasa V-a în majoritate. Printre cei arestaţi se numărau:

DINISCHIOTU Constantin pedagogul scolii care i-a condus.

DRAGHIE Iosif (din str. Hagi Dima 35 Ferentari) a fost anchetat deoarece a plecat după prima oră de curs de la scoală.

BARDAS I. Victor din cl. VII-a, din str. Corabia 14 (Suburbana Serban-Vodă) a participat la adunarea de la clubul PNL si a plecat cu coloana de manifestanţi.

CHELARU Gheorghe, elev cl. V-a, din Str. Telita 64 a plecat după prima oră de la scoală cu mai mulţi colegi.

MACOVEI Ovidiu, a participat la manifestaţie cu coloana de la PNL.

RAICEA a fost la manifestaţie cu coloana de la PNL.

UNGUREANU Costică, elev cl. V-a, din Sos. Minai Bravu 377 bis a fost anchetat deoarece a lipsit de la şcoală în ziua de 8 Nov.

LICEUL Dimitrie CANTEMIR

GEORGESCU Andrei, elev cl. VII-a a fost arestat în seara de 8 Nov. pe la orele 20,30 din fata librăriei "Cartea Românească".

RÂDULESCU Ion, clasa VIl-a din str. Lizeanu 20 a fost arestat din Piaţa Palatului si dus la Reg. din Drumul Taberii.

RÂDULESCU Octavian, cl. VI-a a fost arestat din faţa cinematografului Excelsior. Era fratele lui Ion Rădulescu, dom. str. Lizeanu 20.

STOLERU Mihai a fost arestat în seara de 7 Nov. pe când împărţea manifeste. De la Liceu au plecat foarte mulţi elevi la manifestaţie.

LICEUL BARBU DELAVRANCEA

HADACHIEVSCHI P. Vasile, din str. Mărţişor 23 a fost arestat în seara de 8 Nov. din fata Universităţii.

NANU I. Constantin din cl. VII-a, dom. str. Domnita Florica 23 a fost arestat în seara de 8 Nov. de pe Bd. Elisabeta.

De la liceu printre mulţi alţii au mai participat: GEORGESCU Mihai (clasa VII-a), DRĂGHICI,

IONESCU Constantin, MARINESCU Dan, NEISUTU, NICULESCU.

LICEUL Sf. GHEORGHE

DUMITRU Mihai a fost arestat în seara de 7 Nov. pe când împărţea manifeste.

RUNIOR Emil, elev cl. V-a din str. Ecaterina Boilescu 81 a fost arestat de pe str. Wilson de către muncitorii de la C.G.M.

LICEUL SPIRU HARET

CRISTESCU Mihai-Marius din cl. IV-a, dom. str. Mitropolitul Dosoftei 41 bis, a fost arestat de pe str. Wilson si dus la Ministerul de Interne.

TOTOLICI Cezar, elev cl. VII-a, dom. str. Nămoloasa 3 a fost arestat de pe Calea Victoriei de la Palatul Telefoanelor.

LICEUL MARELE VOIEVOD MIHAI

CEACHIR M. Nicolae, elev cl. VII-a, dom. Alea Elisabeta 27 a fost arestat pe str. Wilson de muncitorii de la C.G.M.

CONSTANTIN I. Mihai a fost arestat din fata cinematografului Excelsior.

SOIMU S. Constantin, elev cl. VI-a, dom. Calea Grivitei 94, a fost arestat în seara de 8 Nov. de pe bd. Carol.

LICEUL PROFESORI ASOCIAŢI

Directorul liceului a anunţat că în ziua de 8 Nov. nu se ţin cursuri. Elevii au plecat în grup la manifestaţie. Dintre ei unii au fost arestaţi:

LAZAR Ion, domiciliat în Şoseaua Dudeşti-Pulberărie 295 a fost arestat.

IONESCU Florian, cl. VI-a, din str. Leon 14, a manifestat cu coloana.

MANESCU Petre, cl. VI-a, str. Vatra Luminoasă 77 a fost arestat de la Palatul Telefoanelor de pe Calea Victoriei.

NEGREANU Alexandru, cl. VI-a, dom. str. Grădinarii de Jos 30, a fost arestat în fata Ministerului de Interne.

CHIVU Ştefan, din cl. VI-a a participat la manifestaţie.

LICEUL COMERCIAL REGELE CAROL

Si la acest liceu s-a anunţat dimineaţa că nu se tin cursuri deoarece elevii vroiau să plece la manifestaţie, cea ce au făcut-o în grupuri.

AVRAM Ion, domiciliat în Şoseaua Mihai Bravu nr. 345 a fost arestat din fata Ministerului de Interne în timp ce se trăgea de pe acoperiş.

CĂPŞUNA Gh. Stelian, elev cl. IlI-a, dom. str. Gh. Popescu nr. 9, a fost arestat din Piaţa Palatului Regal.

MUSAT Eugen, elev cl. IV-a, dom. str. Anestinelor nr. 37,a fost arestat la M.A.I.

VICOL Florea, dom. str. Tabără 38 a fost arestat din Piaţa Palatului Regal.

LICEUL COMERCIAL REGELE FERDINAND

NICOLAE Constantin, elev cl. IV-a, dom. str. Fraţii Buzesti 23 a fost arestat din staţia de tramvai.

RUSU F. Marin, elev cl. III-a, a fost arestat de pe Bd. Elisabeta din dreptul librăriei Remus Cioflec.

ALŢI ELEVI PREZENŢI IN PIAŢA PALATULUI REGAL

BORCEA I. OVIDIU-Ion, elev de 13 ani din str. Freamătului 6 (Drumul Taberii) a participat la manifestatia din Piaţa Palatului Regal.

CHIRALEU Miron, elev la lic. Ion Neculce a participat la manifestaţie.

COCISIU Anton elev la lic. Nicolae Bălcescu a fost prezent.

DĂNESCU Ioachim, elev la Aurel Vlaicu, din str. Plesoianu.

DOBRE Alexandru, elev la Scoală de Arte si Meserii, a fost arestat din fata M.A.I

DOBRESCU RAZVAN, elev a fost prezent în Piaţa Palatului Regal.

DOBRE Stoica elev la lic. Industrial a condus coloana spre Piaţa Palatului de unde a fost arestat.

ENESCU Tudorita, elevă a fost prezentă în Piaţa Palatului Regal.

EPURAS Georgeta a fost prezentă în Piata Palatului Regal.

FOCSA Remus, elev cl. VIII-a lic. Aurel Vlaicu a fost arestat în după amiaza 8 Nov.

IVAN Ion, din Tunari, elev lic. Comercial a fost prezent în Piaţa Palatului.

LAZAR Lia, elevă la Notre Dame, din str. Poştei 7 a fost în Piaţa Palatului.

LECA Gheorghe, elev din Prelungirea Ferentari 121 a participat la manifestaţie.

MARINESCU S. Aurel, elev a manifestat cu coloana liberală.

MARION Virgil, elev a fost prezent în Piaţa Palatului.

MUSCALU Gheorghe, elev, din str. Eroilor 49 a fost arestat la manifestaţie.

OPRESCU Nicolae, elev, din str. Retezatului 8 ,a fost arestat din Piaţa Palatului.

PACEPA Ion-Mihai, elev la Ion Neculce a fost la manifestaţie.

PASCALU Nicolae, elev, din str. Grigore Alexandrescu 19 a fost arestat.

PIRTA Petre, elev lic. Carol I, din str. Ion Movilă 5 a fost arestat la M.A.I.

PREOTEASA Aurelia, elevă la Lic. Industrial a fost arestată de la manifestaţie.

STANCU I. Gheorghe, str. Karol Knappe, elev a fost arestat.

SPIRIDON Ion, elev clasa IV-a liceul Sf. Iosif, domiciliat în str. Kogălniceanu 2, a fost arestat din Piaţa Palatului.

TALMACIU Viorel, din str. Aurel Nagianof 2 A, a fost arestat din Piaţa Palatului.

TRIPOVICI C. Dumitru, elev liceul "Kretulescu" a fost arestat în după amiaza de 7 Nov. în timp ce împărţea manifeste în centrul BucurestiuIui.

VASILE C. Ion, elev la liceul Comercial a fost arestat în seara de 7 Nov. 1945 în timp ce împărţea manifeste pe bd. Elisabeta.

Este de reţinut si faptul că Preşedintele elevilor pe tară din cadrul PNT, prof. Vasile BOURCEANU a fost si el arestat în seara de 7 Noiembrie 1945 pe traseul Calea Victoriei-Bd. Elisabeta în timp ce echipele de tineret împărţeau manifeste-chemări la marea manifestaţie de a doua zi.