7/29/2019 782_1005

1/14

7/29/2019 782_1005

2/14

INDUSTRIA DE PIELARIE INCALTAMINTE ROMANEASCA

IN CONTEXT NATIONAL SI INTERNATIONAL

Conform clasificarii activitatilor din Economia Nationala, industria de pielarie

- incaltaminte cuprinde activitatile din pozitia 19 CAEN.Activitatile si produsele corespunzatoare pozitiilor CAEN - 19 sunt prezentate

in anexa nr. 1.Industria de pielarie - incaltaminte reprezinta un sector important al economiei

nationale intruct satisface nevoile de consum ale populatiei cu produse din piele siincaltaminte, realizeaza un important excedent de produse care se valorifica la export,asigura peste 80 mii locuri de munca si desfasoara activitati care se preteaza pentru

munca si aptitudinile femeilor.Sectorul de pielarie, incaltaminte, marochinerie, cauciuc si mase plastice secaracterizeaza printr-un grad deosebit de complexitate, determinat de numarul marede tehnologii de baza aplicate, total diferite de la un subsector la altul, ct si dediversitatea de tipuri de materii prime si materiale utilizate, respectiv semifabricate siproduse finite.

Societatile comerciale componente sunt structurate dupa produsele finiterealizate (intreprinderi de incaltaminte, piei moi/tari, intreprinderi producatoare debunuri de consum din cauciuc si inlocuitori de piele, marochinerie, etc.). Acestea suntorganizate ca unitati total sau partial integrate sau ca unitati independente.

Industria de pielarie are ca principal produs pielea finita, care reprezinta unprodus industrial intermediar, cu numeroase aplicatii in diverse sectoare :incaltaminte (62%), imbracaminte (15%), marochinerie (12%), mobila si automobile(11%). Prelucrarea pieilor genereaza insa si alte subproduse care isi gasesc utilizareain alte sectoare industriale respectiv: fainuri si hidrolizate proteice, biostimulatori,produse chimice fine-pentru cosmetica, gelatine, fertilizatori, produse medicale talpiartificiale etc., importanta valorificarii acestor subproduse tinde sa fie din ce in ce maimare, in special a celor rezultate din prelucrarea inainte de tabacire.

Industria de incaltaminte, in fata dificultatilor actuale, cauta sa-si mentina ininteriorul Uniunii Europene, traditia si cunostintele tehnice dobndite. Progresultehnologic ofera industriei instrumente capabile sa imbunatateasca randamentul,calitatea si viteza de recuperare a costurilor. Pentru a fi competitiv, acest subsectortrebuie sa identifice, asimileze si exploateze cele mai noi si mai moderne tehnologii.

Un aspect nefavorabil al industriei de prelucrare a pieilor si cauciucului ilconstituie impactul ecologic asupra mediului inconjurator, datorat nerethenologizariiunor instalatii de epurare, ct si utilizarii unor tehnologii de fabricatie depasite. Deasemenea, exista ramneri in urma legate de automatizarea si computerizareaproceselor tehnologice, in special in confectia incaltamintei, care se preteaza maimult la sisteme de proiectare, productie si control, folosind tehnica de calcul(CAD/CAM).

7/29/2019 782_1005

3/14

Actiunile de modernizare si retehnologizare realizate in ultimii ani aucontribuit la cresterea potentialului industriei de pielarie si incaltaminte de a realizaproduse performante si la mentinerea unui nivel acceptabil de productie si de export.Industria de pielarie - incaltaminte este o industrie cu traditie in Romnia, care s-a

dezvoltat intensiv in perioada 1965 1980, reprezentata in majoritatea judetelor tarii, cu

o pondere insemnata in economia judetelor Timis, Sibiu, Cluj, Bihor si Bucuresti.

2. EVOLUTIA INDUSTRIEI DE PIELARIE - INCALTAMINTEIN PERIOADA 1989 2003

Industria de pielarie a avut o dezvoltare mai accentuata in perioada 1965 1980 cuutilaje, instalatii si tehnologii preponderent din tara. Nivelul de productie si structura defabricatie a anilor 70 80 a fost astfel dimensionata inct sa satisfaca nevoile pietiiinterne, iar surplusul sa fie exportat in special in tarile CAER.

Exportul de incaltamintea cu fete din piele naturala si de confectii din piele si blanaconstituiau produse de echilibru a barther-ului pentru petrol, gaze naturale, energie

electrica si carbune.Dupa anul 1989, industria de pielarie si incaltaminte romneasca s-a confruntat cucele mai mari provocari din istoria sa create de : intrarea in concurenta directa cu produse realizate pe plan mondial in industrii

similare performante ;La inceputul perioadei de tranzitie la economia de piata, dotarea tehnica si

tehnologica a acestei industrii, prezenta un decalaj de 15-20 ani fata de performantelemondiale iar gradul de automatizare a utilajelor si instalatiilor era de 5% in tabacarii si20% in sectiile de incaltaminte si marochinerie.

7/29/2019 782_1005

4/14

Incepnd cu anul 1990, cererea de produse de pielarie si incaltaminte pe piata internaa scazut vertiginos, piata CAER s-a destramat, iar structura si competitivitatea acestorarticole era inferioara celor similare din tarile concurente.

Destinatia productiei realizate in Romnia in industria de pielarie si incaltamintecunoscut urmatoarea evolutie :

Tabel nr. 1

UM Destinatiaproductiei

1989 2003

Productia realizata* mil.$ 1000 1611din care:

- pentru consumul intern mil.$ 699 44- pentru export mil.$ 301 1567

in tarile fostei piete CAER mil.$ 223 31in tarile dezvoltate mil.$ 75 1528in tarile in curs de dezvoltare mil.$ 3 8

* Nota: Productia realizata cuprinde productia industriala si valoarea materiei prime

adusa pentru prelucrare in lohn.

2.1. Evolutia destinatiei productiei de pielarie - incaltaminteGrafic nr.1

Concomitent cu ingustarea pietei interne de desfacere a produselor autohtone s-auliberalizat total exporturile si importurile de piei brute si finisate si de produse finite depielarie si incaltaminte, au crescut semnificativ preturile resurselor energetice, multiagenti economici s-au decapitalizat intrnd in incapacitate de plata antrennd in lant siunitati viabile.

Ca urmare a acestor fenomene economice, in industria de pielarie - incaltaminte s-adeclansat un amplu si complex proces de restructurare industriala constnd in principaldin:

1. inlocuirea tehnologiilor si echipamentelor vechi si neperformante cu altelemoderne si usor adaptabile la cerintele pietii;

2. schimbarea structurilor de productie in conformitate cu cerintele noilor pietede desfacere din tarile capitaliste dezvoltate spre care s-a orientat exportul de pielariesi incaltaminte.

1989

Intern

70%

Export

30%

2003

Intern

2,7%

Export

97,3%

7/29/2019 782_1005

5/14

3. realizarea unor noi capacitati de productie in domeniile unde investitiilespecifice erau relativ accesibile iar cererea de produse depasea oferta (incaltaminte simarochinerie);

4. reorganizarea fluxurilor tehnologice si scoaterea din functiune a majoritatiiutilajelor depasite fizic si moral si disponibilizarea spatiilor pentru organizarea de

activitati eficiente ;5. modernizarea din mers a unor capacitati de productie potential performante,

care realizau produse necompetitive (tabacarii, finisaje) ;6. restructurarea personalului si corelarea numarului de salariati cu

posibilitatile de productie cu desfacere asigurata ;7. cresterea substantiala a activitatii in regim de lohn, dupa anul 1994, in

domeniile incaltaminte, cusut fete si marochinarie ;8. mutatii semnificative in structura materiilor prime prelucrate ; diminuarea

accentuata a resurselor indigene de piei brute si cresterea importurilor de piei finisatepentru incaltaminte, fete de incaltaminte si marochinarie.

9. actiuni complexe de retehnologizare a capacitatilor de productie dintabacarii si finisaje, potential performante si lichidarea structurilor neviabile ;

2.2. Principalii indicatori ai ramuriiTabel nr. 2

Indicator UM Anul

1989 1996 2000 2001 2002 2003 2003/

1989

%

1 2 3 4 5 6 7 8 9Productia realizata** mil.$ 1000 732,5 916 1154 1360 1611 161,1

Productia fizica:piei moi mii m.p. 1795 6549 1733 1269 1229 1763 98,2marochinerie mil.$ 79 15,1 16,7 17,8 18,1 18,7 23,7

mil.buc. 4,2 - 1,4 2,1 2,4 - -incaltamintedin care:

mil.per. 118 37 37,6 39 37,1 37,1 31,4

cu fete din pielenaturala

mil.per. 49 27 27,3 27,0 28,0 29,9 61,0

cu fete din inlocuitori mil.per. 55 5,0 7,1 8 5,6 3,3 6,0 din cauciuc si mase

plasticemil.per. 14 5,0 3,2 4 3,5 3.9 27,8

Export mil.$ 301* 530 836,2 1052 1266 1567 5,2 oriImport mil.$ 157* 377 575 743 879 1069 6,8 oriNumar salariati mii.pers. 143,4 83,0 85 98 96 90,4 63,0Rata profitului

(calculata la cifra de

afaceri)

% 16,1 9,9 4,1 4,0 3,0 - -

*Unitati valutare (ruble + dolari )**Nota: Productia realizata cuprinde productia industriala si valoarea materialelor prelucrate inregim de lohn.

7/29/2019 782_1005

6/14

Analiznd evolutia principalilor indicatori in perioada 1989 - 2003 se desprindurmatoarele aspecte semnificative:

- volumul productiei realizate pna in anul 2001 este inferior realizariloranului 1989 ca urmare a ingustarii pietelor de desfacere si reducerii drastice aproductiei fizice;

- dupa 1995 se inregistreaza un trend pozitiv al productiei valoricedatorita cresterii activitatii in regim de lohn. Ponderea valorii materiilor prime adusede clienti in productia realizata a crescut constant, an de an, de la 0,4% in anul 1989,la 58,8% in anul 2003;

- volumul exportului a inregistrat un declin important pna in anul1993, datorita dificultatilor de adaptare a productiei la cerintele pietii vestice, dupacare a crescut permanent astfel inct la finele anului 2003 inregistra o crestere de 5,2ori fata de nivelul realizat in anul 1989. In aceasta perioada ponderea in export amateriilor prime prelucrate in lohn a crescut constant de la cca 13% in anul 1989, la60,5% in anul 2003, materiile prime aduse de clienti in productia realizata a crescut

constant de la 0,4% in anul 1989 la 58,8% in anul 2003;- volumul importului are o usoara scadere in perioada 1990 - 1992, dupacare are o crestere constanta, datorita dezvoltarii productiei de incaltaminte in lohn,cu desfacerea asigurata pe piata occidentala;

- numarul de personal s-a redus simtitor ca urmare a micsorariiproductiei dar si a modernizarii liniilor tehnologice din sectiile de productie;

- rata profitului, in aceasta ramura industriala inregistreaza un trendnegativ consecinta a dezechilibrelor din activitate create de costurile mari defabricatie.

Eficienta activitatii ramurii a fost influentata constant negativ de realizarile din

subsectoarelor primare ( tabacarii, sectii de componente, etc.) in care declinulproductiei a fost mai accentuat, ca urmare a inceperii cu mare intrziere a actiunilorde resructurare si privatizare.

Efortul investitionaln perioada 1989 - 2003 eforturile investitionale au fost ndreptate spre

restructurarea si modernizarea capacitatilor de productie, achizitionarii de utilajeperformante, urmarindu-se mbunatatirea nivelului de calitate al produselor,concomitent cu cresterea performantelor economice.

Efortul investitional in industria de pielarie si incaltaminte pe surse de finantare

se prezinta in tabelul nr. 3 astfel:

Investitii 1990 - 2003Tabel nr.3 UM = mil.$

Sector Total Surse proprii Surse atrase

Industria de pielarie - incaltaminte 250,0 153,9 96,1Sursa: I.N.S. si M.E.C.

7/29/2019 782_1005

7/14

Investitiile realizate in industria de pielarie - incaltaminte au fost pozitivinfluentate de :

- numarul mare de societati comerciale de profil, care s-au creat inultimii 12 ani, in special IMM-uri;- investitia specifica redusa pentru crearea unui loc de munca;- necesitatea realizarii unor produse competitive solicitate pe piata UE;- necesitatea implementarii noilor tehnologii de tragere fete si spate cu

termociment, introducerea tehnologiei de injectat talpi bicolore directpe incaltaminte ;- introducerea unor utilaje si instalatii pentru reducerea poluarii,cresterea performantelor statiilor de preepurare si epurare a apelordeversate si protejarea mediului inconjurator.

2.3. Locul industriei de pielarie - incaltaminte in context national si internationalIn context national la nivelul anului 2003, industria de pielarie - incaltaminte a

inregistrat urmatoarele performante mai relevante:- a realizat 0,4% din PIB al Romniei (in anul 2002);

- a angajat 5,2% din numarul de salariati din industrie;- a reprezentat 8,9% din exportul Romniei;- a reprezentat 4,5% din importul Romniei;- a realizat 1,6% din productia industriala a Romniei;

In context international industria de pielarie - incaltaminte din Romnia ocupaun loc important, avnd desfacere asigurata a produselor specifice ramurii pe pieteleexterne, respectiv in tarile membre Uniunii Europene, in tarile membre CSI, CEFTAsi SUA, unde ca urmare a competitivitatii si-a cstigat un important segment depiata, cu reale perspective de extindere.Sectorul de incaltaminte in exportul realizat pe piata Uniunii Europene ocupa locul 1

in cadrul tarilor central si sud est europene, locul 3 din tarile extracomunitare si locul9 pe plan mondial.

2.4.Surse de materii primeModul de asigurare a materiilor prime si a semifabricatelor pentru productia

finita.La nivelul anului 1989 industria de pielarie - incaltaminte prelucra materii

prime si materiale chimice , tananti organici si sintetici, etc. din tara care reprezentaucca. 65% din totalul materiilor prime procesate. Productia de piei brute din taraacoperea consumurile astfel : cca. 50% la piei bovine, 79% la piei porcine si 83% la

piei ovine-caprine. Importurile de piei brute si alte materiale reprezentau importuri decompletare cantitativa si in structura a consumului productiv, in principal piei custructura dermica deosebita, folosite pentru anumite sortimente de incaltaminte siimbracaminte de lux, comenzi speciale si pentru destinatii tehnice.

7/29/2019 782_1005

8/14

Consumuri de materii prime si surse de aprovizionareTabel nr.4

Produsul Sursa U.M. 1989 1996* 2000* 2002* 2003*

1 2 3 4 5 6 7 8

Piei brutebovine

taraimport

mii tonemii tone

25,233,6

12,82,8

7,00,6

8,10,5

100,4

Piei brute

porcine

tara

import(CSI)

mii tone

mii tone

13,7

3,6

4,3

-

1,8

-

2,9

0,2

3,1

0,1Piei brute ovine- caprine

taraimport

mil. buc.mil. buc.

5,91,2

3,00,7

3,60,2

4,20,6

4,50,5

Sursa: M.E.C., M.A.P.D.R., I.N.S.* Nu cuprinde materiile prime procesate in sistem lohn

Consumuri de piei brute - taraGrafic nr.2

25.2

12.8

75

8.110

13.7

4.31.8 2.5 2.9

3.1

5.9

3 3.64.2 4.2 4.5

0

5

10

15

20

25

30

1989 1996 2000 2001 2002 2003

bovine (mii tone) porcine (mii tone) ovine-caprine (mil. buc.) Consumuri de piei brute import

Grafic nr.3

33.6

2.80.6 0.6 0.5 0.4

3.61.2 0.7 0.2 0.6 0.6 0.50 0 0 0.2 0.10

5

10

15

20

25

30

35

40

1989 1996 2000 2001 2002 2003

bovine (mii tone) porcine (mii tone) ovine-caprine (mil. buc.)

7/29/2019 782_1005

9/14

Se remarca:- reducerea productiei interne de piei brute, determinata de diminuarea

septelului in Romnia;- exportul unei parti importante din resursele interne de piei brute, inexistent

pna in anul 1990;- scaderea importului de piei brute bovine a caror prelucrare in tabacariile

neretehnologizate este ineficienta sub raport pret/calitate;

- cresterea continua a decalajului intre necesarul de consum de piei finisatepentru confectii de incaltaminte si marochinarie si posibilitatile interne de acoperire aacestuia datorita cresterii semnificative a numarului societatilor comerciale cu acestprofil. Mentionam ca mare parte din societatile comerciale nou infiintate sunt cucapital majoritar strain in care se realizeaza produse cu materii prime aduse pentruprocesare activa (lohn).

Evolutia consumului intern de piei finisate, pe surse de aprovizionare, seprezinta astfel :

Grafic nr.4

mii m.p.

Valoarea materiilor prime aduse de clienti pentru productia in sistem lohn siponderea acestora in total export in evolutie se prezinta astfel:

Tabel nr. 4Indicatorul UM 1989 1996 2000 2001 2002 2003

Export mil.$ 301* 530 836,2 1052 1266 1567Import total mil.$ 157* 377 575 743 879 1069din care:

- pentru lohn mil.$ 40 298,6 543,3 670 774,1 948Ponderea in export a materiilorprime pentru lohn

% 13,3 56,3 63,9 63,7 61,1 60,5

* Unitati valutare (ruble + dolari)

1 8 0 5 4

1 2 7 5 1

2 1 6 3 2

2 3 5 5 0

2 4 6 5 5

2 6 6 9 1

1 0 0

1 7 9 5 4

2 5 5 3 0

2 3 7 9 4

2 2 8 1 6

2 0 8 9 6

9 3 5 8

1 1 6 1

8 6 1

7 3 4

7 3 6

3 3 9 3

0 5 0 0 0 1 0 0 0 0 1 5 0 0 0 2 0 0 0 0 2 5 0 0 0 3 0 0 0 0

1 9 8 9

1 9 9 6

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

c o n s u m in te r n d in im p o r t d in ta r a ( p r o d u c t ie - e x p o r t)

7/29/2019 782_1005

10/14

In expresie valorica, exportul si importul pentru lohn a crescut an de an. Inceea ce priveste nivelul de pondere a importului in lohn in exportul ramnurii , sedisting doua paliere si anume: unul ascendent aferent perioadei 1990-2000 si unuldescendent dupa anul 2000.

Se constata urmatoarele: pna in anul 2000nivelul de crestere anuala a exportului este inferior

nivelului de crestere anuala a valorii importului pentru lohn. dupa anul 2000, nivelul de crestere anuala a valorii importului pentru lohn

este inferior nivelului de crestere a volumului exportuluiGrafic nr.5

Aceasta situatie favorabilaeste consecinta unui cumul de factori favorizanti acaror intensitate de actiune a avut un trend pozitiv dupa anul 2000 si anume:- orientarea productiei spre realizarea de produse cu grad superior de

prelucrare, de moda, adresata unor segmente de piata mai pretentioase si crestereaponderii acestor produse in volumul de export;

- parteneriat stabil prin lansarea si executarea unor comenzi de export peperioade mai lungi de timp;

- - recunoasterea de catre parteneri a posibilitatilor tehnice si tehnologicede productie si de executie a produselor, a seriozitatii in respectarea obligatiilorcontractuale;

- exigenta manageriala prin acceptarea de comenzi mai bine platite;

100 100125,8 125,4

151,4144,9

187,4 177,4

0

50

100

150

200

2000 2001 2002 2003

%

export import de semifabricate pentru lohn

7/29/2019 782_1005

11/14

- restructurarea si retehnologizarea fabricatiei in tabacarii a condus la cresterea

cxompetitivitatii pieilor finisate si la cresterea cantitatilor corespunzatoare unor fazesuperioare de prelucrare fata de anul 2000 ( +17% in anul 2002, respectiv +57,7% inanul 2003);

- - tehnologii performante in operatiile de prelucrare umido-chimice,inmoi cenusar, tabacit precum si instalatii automate de reglare si urmarire a

parametrilor de functionare;- - tehnologii noi pentru reducerea poluarii mediuluiu; exemplu,

introducerea in proces a substantelor enzimatice prin care se obtine si o protejare astraturilor dermice;

- cresterea productiei autohtone de prodsuse din noua generatie de piele pentruincaltaminte, confectii, marochinerie, piei sintetice poromerice si neporomerice(compacte si stratificate).

Gradul de valorificare a materiilor prime de bazadin industria de pielarie-incaltaminte

mii $/tona Grafic nr.6

PIEI BOVINE

1 ,8

8 ,9

1 9 , 4 - 2 6 , 5

0

5

1 0

1 5

2 0

2 5

p ie i b r u te p ie i ta b a c ite in c a lta m in te

7/29/2019 782_1005

12/14

PIEI OVINE-CAPRINEGrafic nr.7

NOTAGradul de valorificare al pieilor in produse finale, cu prelucrare completa, este

foarte diferentiat, astfel:piei brute bovine/piei tabacite 4,9 ori;piei tabacite bovine/incaltaminte 3,0 ori;piei tabacite ovine-caprine/manusi 3,9 ori.

2.5. Piete de desfacere, inclusiv exportPiata interna

Livrarile de produse specifice realizate in tara s-au diminuat continuu datorita adoua fenomene importante care au actionat asupra productiei si anume :

- cresterea masiva a importurilor de astfel de produse, in special incaltamintecu fete din inlocuitori de piele, cauciuc si mase plastice.

- diminuarea cererilor pe piata interna (reducerea partii alocate din bugetul defamilie pentru marfurile nealimentare);

Evolutia livrarilor si a consumului aparent pe locuitor se prezinta in continuarein tabelul nr.5

Tabel nr.5

Produsul U.M. 1989 1996 2000 2002 20031 2 3 4 5 6 7

Incaltaminte - total mil.per. 89,8 69,2 55,1 61,2 69,2- din tara mil.per. 87,2 21,6 5,2 3,9 3,7- din import mil.per. 2,6 47,6 49,9 57,3 65,5- consum mediu aparent per./locuitor 3,9 3,0 2,4 2,85 3,27

3,1- 3,69,2- 12,8

49,5- 62,7

0

10

20

30

40

50

60

piei brute piei tabacite si argasite confectii de imbracaminte

din piele si blana

7/29/2019 782_1005

13/14

1 2 3 4 5 6 7In structura :

incaltaminte cu fetedin piele naturala mil.per. 34,5 19,8 3,9 4,0 4,2

- din tara mil.per. 32,2 16,5 2,8 2,9 2,9- din import mil.per. 2,3 3,3 1,1 1,1 1,3- consum mediu aparent per./locuitor 1,5 0,9 0,2 0,2 0,2

incaltaminte cu fete

din inlocuitori de piele mil.per. 47,3 26,3 32,3 33,4 38,5- din tara mil.per. 47,3 2,0 0,1 0,3 0,2- din import mil.per. - 24,3 32,2 33,1 36,5- consum mediu aparent per./locuitor 2,0 1,1 1,4 1,55 1,76

incaltaminte dincauciuc si mase plastice mil.per. 8,3 23,1 18,9 23,8 28,3

- din tara mil.per. 8,0 3,1 2,3 0,7 0,6- din import mil.per. 0,3 20,0 16,6 23,1 27,7- consum mediu aparent per./locuitor 0,4 1,0 0,8 1,1 1,31

Sursa: I.N.S. si M.E.C.NOTA: Consumurile nu cuprind importurile de produse second-hand.

Se remarca urmatoarele : consumul mediu aparent de incaltaminte pe locuitor este in cresteredupa anul 2000 fiind sustinut ca sursa de aprovizionare de cresterea ponderiiimportului;

in structura, cca 98% din cantitatile importate o reprezintaincaltamintea cu fete din inlocuitori de piele, din cauciuc si mase plastice, inmajoritate din tarile asiatice de calitate medie si submedie foarte diversificata sidepasita din punct de vedere al modei, atractiva ca pret pentru o populatie cu puterede cumparare scazuta.

Piata externaIn comertul international cu produse de pielarie - incaltaminte, operatoriieconomici din Romnia si-au concentrat eforturile pentru mentinerea, consolidarea sidezvoltarea relatiilor economice cu foarte multe tari, dar in special cu tarile membreale Uniunii Europene.

Pentru industria de pielarie incaltaminte statele din Uniunea Europeana auconstituit parteneri comerciali importanti si in acelasi timp traditionali, relatiilecomerciale fiind bazate pe o gama larga de factori ce reprezinta avantaje in favoareaRomniei cum sunt :

dimensiunea pietei Uniunii Europene; cunoasterea produselor romnesti pe aceasta piata; costurile de transport relativ reduse; produse realizate competitiv sub raport pret/calitate; implementarea rapida a tehnologiilor existente in Uniunea Europeana.

7/29/2019 782_1005

14/14

Evolutia exportuluiGrafic nr.8

1266

301358

530

836.2

1052

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1989 1994 1996 2000 2001 2002

mil.$

Pe zone geografice

U.M.=mil.$U.E. 48 311 484 803 1024 1223Americade Nord 24 23 13 2 2 4,1

C.S.I. 223 4 9 9 8 3,7CEFTA - - - 8 12 24,8Alte zone 6 12 25 14 6 10,4

In anul 2002 exportul pe piata Uniunii Europene in principalele tari se prezintaastfel :

U.M.=mil.$Italia 933,2Germania 107,5Franta 64,3Olanda 42,9Austria 22,7

Marea Britanie 17,3Alte tari 78,1

Observatii: Comertul cu produse de pielarie - incaltaminte pe piata Uniunii Europene in

perioada 1990-1993 a fost restrictionat de cadrul juridic limitat si de situatiaeconomica si politica.

Semnarea Acordului de Asociere a Romniei, pe de o parte la ComunitatileEuropene si Statele membre ale acestora, pe de alta parte ratificat prin Legeanr.20/1993, a intarit si amplificat relatiile stabilite prin Acordul de comert si

cooperare comerciala si economica intre cele doua parti, semnat in anul 1990,asigurndu-se conditiile de dezvoltare a comertului si a relatiilor economicearmonioase intre Romnia si Uniunea Europeana.

Crearea zonei de comert liber, bazat pe principiul asimetriei concesiilor lataxe vamale, concretizat pentru tarile Uniunii Europene prin eliminarea taxelorvamale de la 1.01.1997 la produsele de pielarie-incaltaminte din Romnia (inclusiveliminarea ultimelor contingente de la 1.01.1998), a permis cresterea substantiala siconstanta a exportului si importului in si din Uniunea Europeana la produsele depielarie-incaltaminte.