76896432-Limba-daneza.pdf

7/27/2019 76896432-Limba-daneza.pdf

1/46

1

Alfabetul limbii daneze

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z Alfabetul limbii daneze are in total 29 de litere:9 vocale (a,e,i,o,u,y,,,) si

20 de consoaneObservati cele 3 litere daneze speciale:

Litera Constructie Scriere veche

, a si e lipite Ae, ae

, o taiat cu / Oe, oe; ,

, a cu un mic o deasupra Aa, aa

Daca nu puteti scrie aceste litere la computerul dumneavoastra, puteti folosi felul de scriere vechi.

Mai puteti folosi codul ASCII pe tastatura, prin apasarea tastei Alt in timp ce tastati numerele de mai jos:

Tehnica:

Litera ASCII HTML alt + 146

alt +0216

alt + 143

alt + 153

alt + 145

alt +0248

alt + 134

alt + 148

Pronuntia[a] vocala boldata inseamna accent[:] inseamna o vocala lunga[ai] vocalele subliniate inseamna diftong( ) sunetele pot fi omise

['] Ocluzie glotala = mp3 fisier audio

a [][a]ca in engl catdeschis ca in engl far (fara r)

kan [k'(n)] (a putea), mand [mn'] (om)gammel[gaml](batran/vechi)

b [b] ca in romana barn [ba'n] (copil), bo [bo'] (a locui)

c

[s]

[k][sh]

ca in engleza inainte de e/i

inainteaaltor vocaleca in engl shine, scris ch in daneza

citron [sitro'n] (lamaie)

cacao [kko]chokolade [shokol:]

d[d][][ ]

ca in engl day, la inceputul cuvantuluica engl th in they dupa o voclamutdupa l, n, r si inainte de t, s

dreng [dr] (baiat)gade [g:()] (strada)holdt [hl't] (stop), godt (gt) (bun)

e

[e][]

e inchis ca in fr e deschis ca in engl let sau ca in fr ,1. la sfarsitul cuvantului2. si in diftong

leve [le:v] (atrai), mene [me:n] (a insemna), spise[sbi:s] (a manca)sjette [sy:d] (al 6-lea), halvfjers [halfyrs] (70), jeg


2/46

2

[a] deschis ca in engl far (fara r) inainte de g si j [yai] (eu), meget [mai] (foarte/mult), vej [vai'](strada)f [f] ca in romana far [fa:] (tata)

g

[g][u][]

[i][ ]

ca in engl girl, la inceputul cuvantuluica in engl soon in interiorul sau la sfarsitulcuvantului

ca ng in engl singca in engl live, dupa o vocalauneori mut in interiorul cuvantului

give [gi:v] or [gi] (a da)brag [bra'u] (bang), drage [dra:u] (zmeu)synge [s] (a canta), sang [sa'] (cantec), jeg [yai]

(eu), ngle [nil] (cheie)tag [t'] (acoperis), tage [t:] (acoperisuri, a lua)

h[h][h]

ca in romana, la inceputul cuvantuluimut in cuvinte care incep cu hv- si inainte de

j

hat [hd] (palarie)hvem [vm'] (cine), hvad [v()] (ce)

i

[i][e]

ca in engl feele inchis ca in engl inn sau ca in fr Nota: i nu e niciodata pronountat [ai]

liv [liu'] (viata), ville [vil] (expresie ptra denumiprobabilitatea in viitor)vil [vel] (expresie pentru a forma viitorul))ca in romanaIvoi, o sa

j [y][i]

ca in engl yesdupa o vocala

ja [y] (da), jeg [yai] (eu)vej [vai'] (strada)

k [k] ca in engl can kan [k'(n)] (a putea)l [l] ca in romana lille [lil] (mic/putin)m [m] ca in romana mor [moa] (mama)

n [n][]

ca in romanaca in engl ngin song, inainte de k/g

ni [ni'] (9)sang [sa'] (cantec), anker [aka] (ancora)

o [o][]

inchis aproape ca in engl novembercateodata deschis aproape ca in engleopen

skole [sko:l()] (scoala)bold [bl'd] (minge)

p [p][b]

paspiratca in GB Peterpneaspirated ca in americana, dupa s

Peter [Pe'da]spise [sbi:s] (a manca)

q [k] nu e comun in daneza

r[r]

[a]

aproape cafr rin rue:1. la inceputul cuvantului2. dupa o consoanar vocalic la sfarsitul cuvantului

rejse [rais] (a calatori)krise [kri:s] (criza)gr [g'a] (merge/pleaca), lber [l'ba] (alearga)

s [s] surdca in engl see,s sonor nu exista in daneza se [se'] (a vedea), siger [si:a] (spune)

t [t][d]

taspiratca in GBtneaspiratca in americana, dupa s

tage [t:] (a lua)stor [sdo'a] (mare)

u [u][]

ca in engl soon, in interiorul cuvantuluio deschis aproape ca in engl open, inaintede n

gul [gu'l] (galben), guld [gul] (aur)ung ['] (tanar), Ungarn [ga:n]

v [v][u] intotdeauna ca in engl veryun u rapid, la sfarsitul cuvantului

vi [vi'] (noi), avis [vi's] (ziar)

blev [bleu'] (a fost/ a devenit), hav [hau] (mare: MareaNeagra)

w [v] nu e comun in daneza

x [ks] nu e comun in daneza

y[] Pronountat ca[i]cu buzele rotunjite,

1. cager sau2. cafru in sur

lyve [l:v] (a minti), lys [l's] (lumina),lyst [l'sd] (luminat)


3/46

3

[] in special la inceputul cuvantului yngre [r] (mai tanar), lyst [lst] (placere)

z [s] nu e comun in daneza

[][a]

e deschis ca in engl leta deschis ca in engl far (fara r), dupa r

mlk [ml'k] (lapte)grde [gra:] (a plange)

[]

[]

pronountat ca[e]cu buzele rotunjite:1. cager sau2. ca in frheureauxmai deschis decat , ca in fr cur

l [l] (bere), mde [m:()](intalnire, a se intalni)

gre [g:a] (a face), ngle [nil] (cheie)

[] o deschis ca in engl open p [p'] (pe), ben [:bn] (deschis)

['] ocluzie glotala

Comparatie intre sunetele limbii daneze cu sunetele altor limbiSunete daneze Engleza Germana Franceza Portugheza Spaniola

[] can parar

[a] a deschis farther Vater arma arma

[e] e inchis (gay) sehen t ms

[] e deschis let whlen laid perto mes[] e inchisbuzele rotunjite

Hhle feu

[] e deschisbuzele rotunjite Kln leur

[o] o inchis (November) Sohn beau bolu

[] o deschis (open) Sonne lors fora dos[i] need Liebe lit vida vida[] i cubuzele rotunjite

Bhne sur

[u] soon rufen ouvir puro puro[b] surd but bin port porto puerto[d] surd day denken tout tocar tocar

[] the dado

[f] fist finden fort fazer formar[g] surd girl geben car que que

[h] him haben rua (Br.)

[j] yes Jahr hier yo[k] aspirat can knnen

[l] like (GB) lesen loup luz (Pt.) luz[m] mother Mutter mre me madre[n] name Name nom nome nombre

[] sing jung NU ca


4/46

4

[p] aspirat Peter (GB) Peter

[r] regen rue carro (Br.)

[s] see wissen sous saber saber

[sj] [sh] shine schn chez escuro (Pt.)

[t] aspirat two Tempo[tj] child chico

[v] (labio-dental) very wegen vous ver (a ver)

GB = Engleza Britanica (British English)Pt. = Portugheza europeanaBr. = Portugheza braziliana(xxx) = pronountat aproximativOcluzia glotalaOcluzia glotala este foarte importanta si este ceva special pentru limba daneza, fiind un sunet ce nu seintalneste in multe limbi. Este un fonem care poate da anumitor cuvinte un inteles cu totul diferit. Este unsunet necunoscut in romana, dar nu in engleza, putand fi deseori auzit in discursuri energice si in specialin "not" [n't] in engleza londoneza. Pentru straini ocluzia glotala poate fi dificil de utilizat in modcorrect, dar nici chiar danezii insisi nu o folosesc intotdeauna correct, mai ales daca vorbesc vreun dialectal limbii.Ocluzia glotala apare numai pe silaba accentuata a unui cuvant.Atat vocalele cat si consoanelepot fi lovite, darniciodata o vocala lunga.Ocluzia glotala este indicata prin [']Exemple: = mp3 fisier audioFara ocluzie glotala Cu ocluzie glotala

lber [l:ba] (alergator) lber [l'ba] (alearga)

tager [t:a] (ia) tag [t'] (ia!, acoperis)

anden [:nn] (alt(ul)) anden [n'n] (rata)

boret [bo:a] (gaurit/sfredelit) bordet [bo'a] (masa)

bedst [bsd] (cel mai bun) bst [b'sd] (prost/nebun)

bnner [bna] (fasole, rugaciuni) bnder [bn'a] (fermieri)

hun [hun] (ea) hund [hun'] (caine)

mller [mla] (morar) Mller [ml'a] (Miller, nume)

skal [sg(l)] (particula ptr viitor) skal [sg'l] (scoica)

skrende[sgrn](taiere) skrene[sg'rn](razele)

sret [sa] (ranit) sret [s'a] (rana)

tal [tl] (numar) tal [t'l] (vorbeste!)

ved [ve] (la) ved [ve'] (stie)

ender [na] (se termina) nder [n'a] (rate)

Avertisment: Vocalele daneze pot fi deschise sau inchise

si pot fi lungi sau scurte

AccentulPoate fi greu de aflat unde cade accentual intr-un cuvant, dar iata cateva indicii:1. Prima silaba (vocala) este accentuataa. Cuvinte daneze(nordice) originale:

bakke, bryde, frge, give, hylde, mave, nakke, rive, stige, bleb. Cuvinte germane imprumutate:


5/46

5

ansigt, borger, dejlig, farve, lugte, selskab, rec. Cuvintele compuse au in modnormal accentual pe prima silaba:

adgang, tilgang, ifre, indgang, spisebord, storet, rdhvid, stvsuge2. A doua silaba este accentuataa. Cuvinre germane imprumutate care incep cu be-, er-, for-, ge-:

begive, begave, begrave, begre, begerklre, erlgge, erindreforbavse, forbarme, forfalske, forkynde, forlovegemen, gevr

3. Ultima silaba este accentuataa. Cuvinte frantuzesti (latine) imprumutate:

student (cuvant latin imprumutat din franceza)duel, eksport, fregat, granat, import, ordinr, paraply, trafik

4. Penultima silabaa. Verbe terminate in -ere

agere, promenere, diskutere, servere, alfabetisere5. Cuvintele imprumutate pastreaza de obicei accentual din limba de origine

a. Astazi, multe cuvinte englezesti/americane sunt imprumutate de daneza si sunt de obiceipronuntate ca in engleza:

"motor" poate fi pronuntat in 2 feluri: ca in engleza cu accentul pe prima silaba sauca in franceza cu accentul pe ultima silaba ambele pronuntii fiind acceptate.

b. Pronuntia si accentual din limba de origine sunt pastrate:

pension" este pronuntat [pang-shon'](cuvant frantuzesc)(In engleza este pronuntat [pen-shen])

6. Alte posibilitatia. Cuvantul de baza este de obicei accentuat, dar NU intotdeauna:

"tilsyneladende" (aparent) este: til-syne-ladende(a doua silaba, care este un verb, poarta accentul)

Dar: "tilsynsfrende" (supraveghere) este: til-syn-s-frende(pima silaba, care este o prepozitie, poarta accentul)(cuvant compus)7. Cuvinte cu sensuri diferiteforklde (sort) - forklde (a se deghiza)forslag (propunere) - forslag (economic)ballet (dansul) - ballet (balet)korset (crucea) - korset (corset)

8. In verbele frazale adverbul este accentuat (Vezi Verbele multi-modale)st op (a se ridica) - st op (a sta sus)g igen (a merge) - g igen (a relua)se efter (a examina) - se efter (a avea grija de)

Vocale lungi si scurteEste dificil de spus cand o vocala e scurta si cand e lunga, deoarece toate vocalele pot fi atat scurte, catsi lungi, deci este un lucru ce trebuie invatat separat pentru fiecare cuvant in parte.

Important!In adjective vocala accentuata este scurta dar cand un adjectiv este declinat si se adauga -e, vocalaaccentuata va deveni lunga si e-ul nu e pronuntat in cele mai multe cazuri, si eventual ocluzia glotala vadisparea si ea: en stor mand (vocala scurta si ocluzie glotala) (un om/barbat inalt) den store mand(vocala lunga fara ocluzie glotala) (omul/barbatul inalt) en lang vej (vocala scurta si ocluzie glotala)


6/46

6

(un drum lung/o strada lunga) den lange vej (vocala lunga fara ocluzie glotala)(drumul lung/stradalunga) de store mnd (vocala lunga fara ocluzie glotala)(oamenii/barbatii inalti)In substantive si verbe, o vocala e in mod normallunga inainte de o consoana simpla + -e:(finalul -e e deseori omis in pronuntie) lse (a citi), skrive (a scrie), plage (a deranja)kane (sanie), kone (sotie), greve (conte) scurta inainte de o consoana dubla + -e: lsse (a incarca),splatte (a strivi), sknne (a judeca/a aprecia) kande (recipient), kasse (cutie), nisse (spiridus)Asta inseamna ca multe verbe la infinitiv au o vocala lunga:leve (a trai), spise (a manca), stjle (a fura), skyde (a impinge/a arunca), give (a da), tage (a lua) etc.Vocala scurta in: kunne (a putea), kmpe (a lupta), blande (a amesteca), skumme (a spuma), gynge (ainvarti), vandre (a se plimba) etc.Verbele mici au o vocala scurta: bo ( a locui), g (a pleca/a merge), st (a sta)

O vocala lunga/scurta se poate schimba in acelasi cuvant in conjugari diferite:at give (infinitiv: a da) are un -i- lunggiver (pronuntat: "gi'-va" sau "gi'-a") (prezent: da) are un -i- scurtgav (trecut: a dat) are un -a- scurtgivet (participui trecut: dat) are un -i- lung

Este intr-adevar foarte dificil.Dar in general se poate spune ca:vocala accentuata la infinitiv este in mod normal lunga,vocala accentuata la prezent este in mod normal scurtasi deseori cu ocluzie glotalaDar sunt multe exceptii, asa ca cel mai bun mod de a le invata este ascultandu-I pe danezi.Cuvinte cu intelesuri diferite:

Vocala scurta Vocala lungabinde [ben] (a lega) bene [be:n] (iepure de camp)disse [dis] (aceste) dise [di:s] (cetos)flde [fl] (capcana) fle [f:le] (rautacios)Hanne [han] (nume) hane [ha:n] (cocos)hlde [hl] (a varsa) hle [h:l] (calcaie)ilde [il] (rau) ile [i:l] (graba)inde [en] (in) ene [e:n] (singur)isse [is] (varf) ise [i:s] (gheata)kande [kn] (recipient) kane [k:n] (sanie)kulde [kul] (raceala) kugle [ku:l] (minge/glont)

kppe [kb] (bete) kbe [k:b] (falca)lsse [ls] (a incarca) lse [l:s] (a citi)masse [ms] (masa) mase [m:s] (a strivi)milde [mil] (usor/placut) mile [mi:l] (duna)minde [men] (memorie) mene [me:n] (a crede/a insemna)Pelle [pl] (nume) ple [p:l] (gramezi)penne [pn] (stilouri) pne [p:n] (dragut)


7/46

7

sinde [sen] (minte) sene [se:n] (tarziu)skille [skel] (separat) skele [ske:l] (a clipi des)spilde [sbil] (a varsa) spile [sbi:l] (a intinde/deschis)strippe [strib] (a dezgoli) stribe [stri:b] (dunga)

vande [vn] (a adapa) vane [v:n] (obicei)vinde [ven] (vant) vene [ve:n] (vena)

Vocale deschisesi inchiseVocalele e si o pot fi pronountate atat deschis cat si inchis, ceea ce inseamna ca aceste 2 vocale pot fi 4foneme cu sensuri diferite:e inchis este pronountat [e] deseori scris "e"e deschis este pronountat [] deseori scris ""o inchis este pronountat [o] deseori scris "o"o deschis este pronountat [] deseori scris ""

Cuvinte cu sensuri diferite dupa cum vocala este lunga sau scurta,dar scrierea cuvintelor este si ea diferita:

inde [en] (in) ende [n] (sfarsit)hele [he:le] (tot/toata) hle [h:le] (calcaie)hvede [ve:] (grau) vde [v:] (moliciune)kinder [kena] (obraji) kender [kna] (stie)mele [me:l] (faina) mle [m:l] (a scoate)Lene [le:n] (nume) lne [l:n] (a se apleca)lidt [let] (mic) let [lt] (usor)

pille [pel] (stalp) Pelle [pl] (nume)skinne [sken] (a straluci) sknde [skn] (a certa)god [go()'] (bun) g [g'] (a pleca)gode [go:] (bun) gde [g:] (ghicitoare)lo [lo'] (ras) l [l'] (a sta (trecut))skole [sgo:l] (scoala) skle [sg:l] (a ciocni)so [so'] (fierasatrau) s [s'] (a vedea( trecut))sole [so:l] (soare) sle [s:l]

ARTICOLULLimba Danezaare 2 articole:comunsineutru1. Articolul Nehotarat

Comun NeutruSingular en et

Utilizare: ca si in romana: en bil (o masina), et hus (o casa)Nota:


8/46

8

1. Articolul nehotarat nu este folosit inaintea unui substantiv ce denumeste oprofesie, nationalitate,religie:

han er lge (el este doctor)

hun er lrer (ea este profesoara)

jeg er dansker (eu sunt danez)

du eramerikaner (tu esti american)

2. Articolul nehotarat se foloseste inaintea unui adjectiv:

han er en god lge (el este un doctor bun)

hun er en dygtiglrer (ea este o profesoara inteligenta)

jeg er en hjdansker (eu sunt un danez inalt)

3. Articolul nehotarat se foloseste cand substantivul este urmat de o propozitie relativa:

han er en lge, somjegkender (el este un doctor pe care eu il

cunosc)hun er en dansker, der boriTyskland

(ea este o daneza care locuieste inGermania)

2. Articolul Hotarat:Comun Neutru

Singular den, -n/-en det, -t/-etPlural de, -ne/-ene de, -ne/-ene

Nota: consoanele se dubleaza dupa o vocala scurta: bus, bussen; hotel, hotelletUtilizare:1. Articolul hotaratse adauga de regula unui substantiv la singular sau plural:

bilen (masina) bilerne (masinile)

huset (casa) husene (casele)

bilen er rd (masina este rosie) bilerne er rde (masinile sunt rosii)

husene er hvide (casele suntalbe)2. Articolul hotarat se foloseste intotdeauna inaintea unui adjectiv:

den rde bil (masina rosie)

det store hus (casa mare)de rde biler (masinile rosii)

de store huse (casele mari)Nota: Articolul hotarat se foloseste deseori inaintea unui substantiv abstract:

livet erkort (viata este scurta)

tilbage til naturen (inapoi in sanul naturii)

SUBSTANTIVUL


9/46

9

1. GenulSunt 2 genduri in limba daneza:

a. comun (forma -n) Reprezintaambele genuri: masculin si feminin

b. neutru (forma -t)1. Genul comun (en, den, -en)

Genul comun este un termen generic pentru fostele genuri masculin si femininsi reprezintaastazi marea parte a substantivelor :a. Aproape toate cuvintele care denumesc fiinte umane si animale:

mand, kvinde, broder, sster, lrer, hund, kat, ko, gris, hestExceptii: (et) menneske, barn, dyr, fr, lam, svin

b. Cuvinte care se termina in -sion/tion: situation, pension, stationc. Cuvinte care se termina in -dom: dom, sygdom, ungdom, alderdom, barndom, manddomd. -ing: lsning, spisning, regning, parkering, undervisninge. -else: flelse, forelskelse, forstelse, hukommelsef. -en: lben, rben, skrigen

2. Genul neutru (et, det, -et)a. Cuvinte care se termina in -um: gymnasium, studium, refugiumb. Cuvinte care se termina in -ri: maleri, mejeri, bageri, renseri, skaberic. Multe cuvinte care se termina in -skab: venskab, broderskab

3. Substantive compuseDaca substantivul e compus din 2 cuvinte, genul sau este intotdeauna cel alultimului cuvant: et bogskab ((en)bog+(et)skab), en husmur ((et)hus+(en)mur)

2. PluralulPluralul se formeaza prin adaugarea de sufixe la forma de singulara substantivului:

1. -e (unele cuvinte terminate cu o consoana):dag/dage (zi/zile)

2. -r (cuvinte terminate in -e): uge/uger (saptamana/saptamani)

3. -er (alte cuvinte terminate cu o consoana): mned/mneder (luna/luni)

4. aceeasi forma: r (an/ani)

5. forma neregulata: barn/brn (copil/copii)

Reguli generale pentru formarea pluralului

1. -ese adauga la:1.1 CUVINTE MONOSILABICE:

Ex.: arm, bord, bur, busk, dusk, dr, gulv, hals, hus, jord, kam/kamme, kniv, krog,land, lem/lemme, lund, mund, negl, ovn, plov, pl, rem, ryg/rygge, skab, skur,sol, spand, stand, stok, stol, skov, strand, strm, tag, ur, vask, vind vg/vgge

Exceptii (se adauga -er): Vezi 3.3Exceptii care au aceeasi forma la singular si plural: Vezi 5

1.2 CUVINTE PLURISILABICE formate dintr-un verb (verb substantival):Ex.: arbejder, maler, lber, beboer (din verbul 'bo') etc.

1.3CUVINTE BISILABICE terminate in -er:Ex.: odder, finger/fingre, scepter/sceptre, skulder/skuldre

2. -rse adauga la:2.1 Cuvinte terminate in -e: mage, kone, pige, stige, uge etc.

3. -erse adauga la:3.1 CUVINTE PLURISILABICE terminate cu o consoana (mai putin -r, vezi 1.3 si 3.2):


10/46

10

Ex.: hoved, mned, regning, tvilling etc.3.2 CUVINTE IMPRUMUTATE care au accentual pe ultima (sau penultima) silaba:

Ex.: translatr, radiator, traktor, direktr, sponsor, aligator, anarki, demokrati etc.3.3 CUVINTE MONOSILABICE:

Ex.: bil, blomst, bryst, kind, kop, kran, lap/lapper, lyst, mis/misser, ske, sok/sokker,spids, s, tr

4. -esau-erpot fi adaugate catorva cuvinte: ts/tse/tser5. La fel pentru singular si plural: lam, skr, sko, sm. r6. -sse adauga unor cuvinte englezesti: chip, drink, foto7.-ase adauga unor cuvinte latine: faktum/fakta, virus/vira, visum/visa9 -ise adauga unor cuvinte italiene: konto/konti, risiko/risici10. Schimbarea vocalei la plural (Vezi Pluralul Neregulat )3.Pluralul NeregulatUn numar mic de substantive isi schimba vocala din radacina la plural:

a - and - nderfader - fdrekraft - krftermand - mnd

nat - ntterstad - stderstang - stngertand - tndertang - tnger

Romana(rata - rate)(tata - tati)(forta - forte)(om - oameni)

(noapte - nopti)(oras - orase)(bara - bare)(dinte - dinti)(cleste - clesti)

o - bog - bgerbonde - bnderbroder - brdrefod - fdder

ko - kermoder - mdrerod - rdderso - ser

Romana(carte - carti)(fermier - fermieri)(frate -frati)(picior - picioare)

(vaca - vaci)(mama - mame)(radacina - radacini)(fierastrau - fierstraie )

a - barn - brndatter - dtre

Romana(copil - copii)(fiica - fiice)

- gs - gshnd - hnder

Romana(gasca - gaste)(mana - maini)

4. CazurileSubstantivele se declina numai lagenitiv:

a. genitiv: -s (se adauga laultima literaa cuvantului):en bils dr (usa unei masini)

bilens dr (usa masinii)

bilersdre (usile unor masini)

bilernes dre (usile masinilor)

mandens (omului)

bilensfarve er rd (culoarea masinii este rosie)

mandens hat er sort (palaria omului este neagra)

b. genitiv: alte forme

dren af bilen (usa masinii)

Mai bine: dren p bilen sau: bilens dr

c. Unele forme vechi ale cazului inca exista in expresii speciale dupa o prepozitie:genitiv: til bords (la masa), til fods (pe jos), til lands (pe uscat), til ss (pe mare),

til tops (pana in/la varf), til vands (pe mare)i morges (azi dimineata), i aftes (azi noapte), i forgrs (alaltaieri)i sommers(varatrecuta), i vinters(iarnatrecuta)


11/46

11

(acestea 2 nu sunt chiar forme oficiale, dar sunt foarte folosite in limbajul zilnic)* i grs, * i nats (aceste 2 forme nu exista, sunt gresite)

dativ: af dage(zilelor)i hnde (la indemana), i live (viu), i tide (latimp)p fode (pe picioarele sale)

5. Ordinea sufixeloradaugateSubstantiv Plural Articol Genitiv Romana

dreng s unui baiat

dreng en s baiatului

dreng e ne s baietilor

hus et s casei

hus e ne s caselor

mned er ne s lunilor

ADJECTIVUL1. Ordinea in propozitie

Adjectivul atributiv se foloseste inaintea substantivului (veziArticolul):

en rd bil (o masina rosie)

de smukke bygninger (cladirile frumoase)

2. AcordulIn legatura cu pronuntiaadjectiveloracordate, un lucru foarte importanttrebuie retinut: clickaici

A.Adjectivulatributivse acorda in gen cu substantivul pe care il determina:a. articol nehot. -. adjectiv + t - substantiv (forma -t):

et stort hus (o casa mare)

et rdttag (un acoperis rosu)

b. articol nehot. - adjectiv (forma de baza) - substantiv (forma -n):en stormand (un om mare)

en rdbog (o carte rosie)

c1. articlol hot. - adjectiv + e- substantiv (sing./plural):det store hus (casa mare)

den rde bil (masina rosie)

de store huse (casele mari)

de rde biler (masinile rosii)

c2. alti determinanti- adjectiv + e- substantiv (sing./plural):

mitstore hus (casa mea (pronume) mare)

his rde bil (masina lui (pronume) rosie)

mandens store hus/e (casa/casele mare/mari ale (genitiv) omului)

en mands rde bil/er (masina/masinile rosie/rosii a/ ale (genitiv) unui om)


12/46

12

B.Adjectivulpredicativse acorda in gen cu substantivul pe care il determina:a. articol nehot. - substantiv (forma -t) - verb - adjectiv +t:

et hus er stort (o casa este mare)

et

tag er rd

t

(un acoperis est

e rosu)

b. articol nehot. - substantiv (forma -n) - verb - adjectiv (forma de baza):

en bil errd (o masina este rosie)

en mand erstor (un om este mare)

c. substantiv (forma -t)+ articol hot. - verb - adjectiv + t:

huset er stort (casa este mare)

taget er rdt (acoperisul este rosu)

d. substantiv (forma -n)+ articol hot. - verb - adjectiv (forma de baza):

bilen errd (masina este rosie)

manden erstor (omul este mare)

e. substantiv (plural)(+ articol hot.) - verb - adjectiv + e:

husene er store (casele sunt mari)

bilerne er rde (masinile sunt rosii)

huse og biler er dyre (case si masini sunt scumpe)

C. Neregulate:

lille (mic/mica, singular):la felpentrutoate formele lasingular:

et/detlille hus (o casa/casa mica)

en/den lille bil (o masina/masina mica)

sm (mic/mica, plural):

la felpentrutoate formele laplural:

sm huse (case mici)

de sm huse (casele mici)

de smbiler (masinile mici)Nota:a. Daca -e se adauga unui adjectiv terminat in -en sau -elprimul -e- dispare:

gammel(batran/vechi):

han ergammel (el este batran)

den gamle mand (omul batran)

de ergamle (ei sunt batrani)


13/46

13

sulten (nemancat/infometat):

han ersulten (el este nemancat/ lui ii este foame)

detsultne barn (copilul nemancat)

de ersultne (ei sunt nemancati/lor le este foame)

b. Adjectivele terminate in -e nu se modifica niciodata:

etlille barn (un copil mic)

detstille barn (copilul linistit/tacut)

c. Adjectivelorterminate in -sknu li se adauga niciodata -t:

en raskdreng (un baiat sanatos)

etraskbarn (un copil sanatos)

de raske brn (copiii sanatosi)

d. Un adjectiv mai poate fi folosit ca substantiv (fara un cuvant de sprijin):en hvid hest og 2 sorte (un cal alb si 2 negri)

3. Comparatiaa. Adjectivelor regulate li se adauga-ere, -est:

comparativ: -ere: varm/varmere (cald/mai cald)

superlativ: -est: varm/varmest (cald/cel mai cald, foarte cald)b. Formele regulate cu mere, mestse folosesc ca si in romana:

comparativ: merehan er mere venlig (el este mai prietenos)

superlativ: mesthan er mest venlighan er den mestvenlige

(el este foarte prietenos)(el este cel mai prietenos)

c. Forme neregulate cu putine diferente :

lang/lngere/lngst (lung(a)/mai lung(a)/cel mai lung, cea mai lunga)

stor/strre/strst (mare/mai mare/cel(cea) mai mare)d. Forme destul de neregulate:

lille - mindre - mindst (mic(a)/mai mic(a)/cel mai mic, cea mai mica)

god- bedre - bedst (bun(a)/mai bun(a)/cel mai bun, cea mai buna)

Folosire: Superlativul este folosit in daneza cand 2 lucruri sunt comparate:kaffe ellerte, hvad kan du bedst lide? (cafeaua sau ceaiul, care iti place cel mai mult?)

NUMERALUL

1. Numeralul CardinalNumerele de la 1 la 20

1 en, et [e'n], [et] 11 elleve [lv]

2 to [to'] 12 tolv [tl']


14/46

14

3 tre [trai'] 13 tretten [tradn]

4 fire [fia] 14 fjorten [fioadn]

5 fem [fm'] 15 femten [fmdn]

6 seks [sx] 16 seksten [saisdn]

7 syv [su'] 17 sytten [sdn]8 otte [t] 18 atten [dn]

9 ni [ni'] 19 nitten [nedn]

10 ti [ti'] 20 tyve [tv]

Vezi Pronuntia pentru pronuntia lui [], [], [], [], [], [']

Numerele de la 21 la 100021 enogtyve [e'ntv] 101 hundrede og en [huna e'n]

22 toogtyve [to'tv] 102 hundrede og to [huna to']

23 treogtyve [trai'tv] 200 to hundrede

30 tredive [trav] 300 tre hundrede

40 fyrre [fa] 400 fire hundrede

50 halvtreds [hltrs] 500 fem hundrede

60 tres [trs] 600 seks hundrede

70 halvfjerds [halfirs] 700 syv hundrede

80 firs [fi'as] 800 otte hundrede

90 halvfems [halfm's] 900 ni hundrede

100 hundrede [huna] 1000 tusind(e) [tusn]

Anul 1998 se scrie:nittenhundrede otteoghalvfems

Anul 2001 se scrie:totusind(e)oget

2. Numeralul OrdinalPrimul/prima frste [fast]

Al doilea/a doua anden [nn]

Al trilea/atreia tredie [tr]

Al patrulea/a patra fjerde [fia]

Al cincilea/a cincea femte [fmd]


15/46

15

Al saselea/a sasea sjette [sid]

Al saptelea/a saptea syvende [su'n]

Al optulea/a opta ottende [dn]

Al noualea/a noua niende [ni'n]

Al zecelea/a zecea tiende [ti'n]

PRONUMELE1. Pronumele Personal

Persoana Subiect Complement1. sing jeg (eu) mig (mi, mie, imi)2. sing du (tu) dig (ti, tie, iti)3. sing han (el) ham (il, lui)3. sing hun (ea) hende (o, ei)3. sing den/det (el/ea - neutru) den/det (il/o)3. sing De (dumneata) Dem (va, dumitale)1. pl. vi (noi) os (ne, noua)2. pl. I (voi) jer (va, voua)3. pl. de (ei/ele) dem (le, lor)3. pl. De (dumneavoastra) Dem (va, dumneavoastra)

Utilizare: Complementele sunt folosite atat ca directe cat si ca indirecte.

Pronumele personale sunt utilizate:

jeg giver dig et ble (Eu iti dau (tie) un mar)han ser hende (El o vede (pe ea))

jeg giver dettil hende (Eu ii dau asta ei)

Complementul indirect precedeaza complementul direct:jeg giverhende det (Eu ii dau asta ei)

sau: jeg giver dettil hende (Eu ii dau asta ei)

Nota: 'den' poate fi atat complement direct, cat si indirect'det' nu poate fi decat complement direct, altfel este necesara folosirea unei prepozitii

Ordineaacestor 2 pronume este:'den det' (CI-CD): jeg giver den det'den den' (Ci-CD: jeg giver den den* 'det den' NU este folosit,

este necesare folosirea prepozitiei: jeg giver den til det* 'det det' NU este folosit,

este necesara folosirea prepozitiei: jeg giver dettil detFolosirea generala a Subiectului si Complementului


16/46

16

1. Pronumele personal este folsit ca Subiect intr-o propozitie:han bor her (El locuieste aici); jeg elsker dig (Eu te iubesc(pe tine))Peterogjeg, vi vil g en tur (Peter si cu mine vom pleca sa ne plimbam)

2. Pronumele personal-complement este folosit:a. ca si complement direct intr-o propozitie:

vi mder dem p gaden (ne intalnim cu ei pe strada)b. ca si complement indirect intr-o propozitie:

giv mig bogen (da-mi cartea)c. ca si complementul subiectului:

det er mig (sunt eu)d. intr-o propozitie completiva (vezi c):

det er mig, der er chef her (sunt eu cel care este seful aici)e. dupa o prepozitie:

han gik hen imod mig (el s-a indreptat inspre mine)bogen er til ham (cartea este pentru el)

f. Cand subiectul propozitiei e urmat de un grup prepozitional:ham meddet rde hrbor i huset(El, cel cu parul roscat, locuieste in casa)

g. Ca subiect, cand subiectul e urmat de o propozitie relativa ce incepe cu som/der.(Aceasta nu este forma oficiala dar e foarte utilizata in vorbirea zilnica).ham der erddboede derovre - hander erddboede derovre(cel care a murit locuia aici)

dem der borderovre er mine venner - de der borderovre er mine venner(cei care locuiesc acolo sunt prietenii mei)

h. dupa conjunctiile 'end' si 'som' sunt mai multe posibilitati:hun lser bedre endmig('end' e aici considerata o prepozitie)hun lser bedre endjeg (forma oficiala)hun lser bedre endjeggr('end' e aici o conjunctie intr-o propozitie subordonata)

han var ikke s rig som mig('som' e aici considerata o prepozitie)han var ikke s rig som jeg(forma oficiala) (nu era atat de bogat ca mine)han var ikke s rig som jegvar('som' e aici o conjunctie intr-o propozitie subordonata)

2. Pronumele Posesiv

min/mit/mine (meu, mea, mei, mele)din/dit/dine (tau, ta, tai, tale)hans (lui)hendes (ei)Deres (dumitale)dens/dets (lui/ei)vores (nostru, noastra, nostri, noastre)

jeres (vostru, voastra, vostri, voastre)deres (lor)Deres (dumneavoastra)

Utilizare: Toate formele sunt folosite atat attributiv cat si predicativ:min bil er her (masina mea este aici)

det er mit hus (aceasta este casa mea)

det er mine biler/houses (acestea sunt casele/masinile mele)


17/46

17

det er min (bilen) (este a mea (masina))

det er mit (huset) (este a mea (casa))

det er mine (biler/huse) (suntale mele (masinile/casele))

3. Pronumele Demonstrativ

Forme scrise Forme orale RomanaSing. denne/dette den her, det her acesta/aceastaSing. den/det den der, det der acela/aceeaPl. disse de her acestia/acesteaPl. de der (over) de der (over) aceia/acelea (de acolo)Neutru det det el/ea

Utilizare: Formele scrise pot fi folosite in vorbire, dar in vorbirea zilnicasunt folosite de obicei formele orale.

Nota: Formele orale au 2 cuvinte,

care pot

fi puse atat

inainte

asubs

tant

ivuluisausubstantivulpoate fipusintre cele 2cuvinte:

denne bil er rd (aceasta masina e rosie) forma scrisaden her bil er rd (aceasta masina e rosie) forma oraladen bil her er rd (aceasta masina e rosie) forma orala

dette hus er stort (aceasta casa e mare) forma scrisadet her hus er stort (acesta casa e mare) forma oraladet hus her er stort (aceasta casa e mare) forma orala

disse huse (aceste case) forma scrisade her huse (aceste case) forma oralade huse her (aceste case) forma orala

dar: de huse der over er mine (acele case de acolo suntale mele)

4.Pronumele Relativsom, der, hvem, hvilken/hvilket/hvilke, hvis, hvor

som ((pe)care) poate fi atat subiect cat si complement:manden som er her (omul care este aici) som/care este subiect

manden som jeg s (omul pe care l-am vazut) som/pe care este complementder(care) poate fi numai subiect:manden der er her (omul care este aici) der/care este subiect

*manden der jeg s (omul pe care l-am vazut) der/pe care este complement,

si propozitia este gresitaUtilizare: som/der sunt cele mai des folosite pronume in limba danezaDar cand o prepozitie e folosita impreuna cu pronumele relativ "som"prepozitia este pusalasfarsitulpropozitiei:

manden som jeg gav bogen til (omul caruia i-am dat cartea)saumandentil hvem jeg gav bogen

Pronumele relativ "som" poate fi omis:her erpigen, (som) jeg elsker

aici este fata pe care o iubesc


18/46

18

Alte pronume relative:Vezi Pronumele Interogative si Adverbelehvem (carui, caruia/carei, careia/cui) se refera la o persoana dupa o prepozitie intr-un text scris:

husets ejertil hvem jeg gav nglen(proprietarul casei, caruia i-am dat cheile)

hvilken/hvilket/hvilkenu se poate referi la o persoana, folosit intr-un text scris:brevettil hvilket jeg refererer = brevet (som) jeg refererertil(scrisoarea la care ma refer)

hvis (al/a/ai/ale carui):manden hvis kone jeg kender (omul a carui sotie o cunosc)dren hvis farve var bl (usaa carei culoare eraalbastra)

hvor (unde, in care):han er inde i huset, hvor han bor (el este in casa in care/unde locuieste)= han er inde i huset, som han bor i= han er inde i huset, i hvilket han bor

5. Pronumele Nehotaratnogle (niste, cativa/cateva) pronuntat (non):

jeg har nogle venner (Am niste/cativa prieteni)nogen (niste) pronuntat (non):

har du nogen venner? (Ai nist

e priet

eni?)noget (ceva) pronuntat (n):han m gre noget (El trebuie sa faca ceva)

ingen, ikke nogen (nimeni, nici un/o):han har ingen venner (El nu are prieteni/El nu are nici un prieten)han har ikke nogen venner (El nu are nici un prieten)

jeg kender ingen her (Eu nu cunosc pe nimeni aici)jeg kender ikke nogen hen (Eu nu cunosc pe nimeni aici)

intet, ikke noget (nimic):der er intetat gre (Nu e nimic de facut)der er ikke nogetat gre (Nu e nimic de facut)

enhver (toti/toate, toata lumea):enhver m gre noget (Toata lumeatrbuie sa faca ceva)

alle (toti/toate (persoane)):

jeg s dem alle (I-am vazut pe toti/ Le-am vazut pe toate)alt (tot (neutru)):

det varalt (Astaa fosttot)man (cineva)

nu se intalneste in romana si poate fi folosit numai casubiect,este acelasi cuvant ca si on in Franceza si man in Germana(vezi Diateza pasiva):hvad mere kan man gre? (Ce se poate face mai mult?)sdan gr man det her (Asa se face)

man m ikke ryge her (Fumatul interzis)

man este de obicei folosit in locul diatezei pasive:

man m ikke ryge (=der m ikke ryges) (fumatul interzis)frst fjerner man lget (=frst fjernes lget) (intai se indeparteaza firul)

6.PronumeleReflexivPronumele reflexive are aceleasi forme ca si pronumele personal complement,exceptie facand persoana a3-a singularsi plural.Formele atributive suntaceleasi ca si ale pronumelui posesiv, cu exceptia persoanei a3-a singular.Formele reflexive sunt folosite numai ca si complemente.


19/46

19

Forme:Persoana Complement Forme atributive (complement)1. sing. mig (insumi/insami) min/mit/mine (imi, mi)2. sing. dig (insuti/insati) din/dit/dine (iti, ti)3. sing. sig (insusi/insasi) sin/sit/sine (isi, si)3. sing. Dem* (insuti/insati) Deres* (va)1. pl. os (insine) vores (ne)2. pl. jer (insiva) jeres (va)3. pl. sig (insisi) deres (isi)3. pl. Dem* (insiva) Deres* (va)

Utilizare: Subjectulsi complementulsuntaceeasi persoana:

jeg vasker mig (eu ma spal)han vasker sig (el se spala) sigeste un pronume reflexiv

dar: han vasker ham (el il spala (pe altcineva)) him este un pronume personaljeg elskermit barn (eu imi iubesc copilul meu)hun elskersit barn (ea isi iubeste copilul sau)hun elskersine brn (ea isi iubeste copiii sai)hun elsker deres barn (ea iubeste copilul lor (altor persoane))

hun elsker deres brn (ea iubeste copiii lor (altor persoane))de elskerderes barn (ei isi iubesc copilul lor) (propriu)de elskerderes brn (ei isi iubesc copiii lor) (proprii))han elskersinkone (el isi iubeste (propria) sotie) (sin este un pronume reflexiv)han elsker hans kone (el o iubeste pe sotia lui (sotiaaltui barbat))

(hans este un pronume posesiv)slog du dig? (te-ai ranit (pe tine insuti)?) (singular: o persoana))slog I jer? (v-ati ranit (pe voi insiva?) (plural: 2 sau mai multe persoane)slog De Dem?* (v-ati ranit?) (forme de politete singularand plural:

una sau mai multe persoane)slog de sig? (s-au ranit (pe ei insisi)?)slog de dem? (i-au batut?) (personae diferite)

* Nota: formele de politete sunt folosite foarte rar in daneza de astazi

Propozitiile ce contin un compliment cu infinitiv sunt private ca 2 propozitii unde complementulprimei propozitii este subiectul celei de-a 2-a propozitii, darasta se aplica numai la persoanaa3-asingular si plural: jeg bad ham skynde sig (L-am rugat sa se grabeasca)

han bad mig skynde mig (persoana 1 singular)jeg bad hende skynde sig (Am rugat-o sa se grabeasca)jeg bad dem skynde sig (I-am rugat sa se grabeasca)

jeg s ham/hende tage sin hat p (L-am vazut/Am vazut-o punandu-si palaria)han s mig tage min hat p (El m-a vazut punandu-mi palaria) (persoana 1 singular)

jeg s dem tage deres bukser p (I-am vazut punandu-si pantalonii)

(atat pantalonii lor, cat si pantalonii altora)

Nota: han s hende tale med sin sster:1. el a vazut-o vorbind cu soraei2. ela vazut-o vorbind cu soralui

Formele reflexive sunt folosite ca si complement:manden og hanskone er her (barbatul si sotia sa suntaici)

("manden og hans kone" este subjectul propozitiei)


20/46

20

jeg s manden og hanskone (L-am vazut pe barbat si pe sotia sa (a barbatului))han s manden og hanskone (El l-a vazut pe barbat si pe sotia sa (a barbatului))han s manden og sin kone (El l-a vazut pe barbat si pe sotia sa)

Pronumele reflexive sunt folosite si dupa prepozitii:

hun s psigi spejlet (Ea s-a privit in geam)hun s p hende (Ea s-a uitat la ea (alta persoana))han s psine fingre (El s-a uitat la degetele sale)han s p hans fingre (El s-a uitat la degetele lui (ale altei persoane))

Verbe reflexive in limbe Daneza - comparatie:

de giftede sig i kirken (ei s-au casatorit in biserica)vi satte os ned (noi ne-am asezat)

jeg vendte mig om (Eu m-am intors)

7. Pronume si Adjective Interogativehvem (cine, care): hvem er det? (cine este acesta?)

hvis (cui): hvis hund er dette (al cui caine este acesta?)

hvad (ce): hvad er dette? (ce este asta?)hvad er der sket? (ce s-a intamplat?)

hvilken/hvilket/hvilke (care, ce):hvilken bog tog han? (care carte a luat-o?)hvilke bgertog han? (care carti le-a luat?)

hvor (unde): hvor bor han? (unde locuieste el?)hvornr (cand): hvornrkommer han? (cand o sa vina el?)hvordan (cum): hvordan er det sket? (cum s-a intamplat?)

hvor lnge, hvor lang tid (cattimp):hvor lnge har han vret her?

(cattimp a fos

tel aici?)Aceleasi pronume pot fi folosite in propozitiiinterogative subordonate

jeg ved ikke, hvem han er (Nu stiu cine este el)jeg ved ikke, hvis hund det er (Nu stiu al cui caine este acesta)han ved ikke, hvad de hedder (Nu stiu cum il cheama)

jeg ved ikke, hvilke bger han tog (Nu stiu ce carti a luat)jeg ved ikke, hvor han bor (Nu stiu unde locuieste el)

Nota:Aceste pronume nu pot fi subject intr-o propozitie subordonata sider sau dettrebuiesc adaugate:

a. det + o formaa "vre/blive/hedde"b. der + alt verb

a. jeg ved ikke, hvem deter (Nu stiu cine este)b. jeg ved ikke, hvem derkommer (Nu stiu cine vine)a1. jeg ved ikke, hvad det er/var (Nu stiu ce este/a fost)a2. jeg ved ikke, hvad det bliver (Nu stiu cat o sa coste)

b1. jeg ved ikke, hvad der er sket (Nu stiu ce s-a intamplat(verbul este "sker"))

b2. jeg kan ikke hre, hvad der siges (Nu pot saaud ce spun ei)(diateza pasiva)

VERBUL


21/46

21

General: a. Verbele nu sunt conjugate in functie de persoana, ci numai in functie de timpuri.

b. In dictionar verbele sunt la forma infinitiva.

c. Infinitivul are terminatia normala in -e (synge (a canta), spise (a manca))dar cuvintele mici formate dintr-o silaba si care se termina cuovocalaneaccentuata nu se termina in -e.

d. Daca infinitivul nu se termina in -eatunci infinitivul si radacina sunt la fel:bo (atrai), g (a pleca), st (a sta), se (a vedea)

e. Radacina este infinitivul fara -e:syng (=synge minus -e) (a canta).spis (=spise minus -e) (a manca)

Clasificarea sintacticaa verbelor1. Verbe tranzitive

(potavea un complementdirectsi indirect):han slrdrengen (el il bate pe copil)

jegk

berhe

nde

en bog (eu ii cumpar ei o cart

e)de spiser (maden) (ei mananca (mancarea))2. Verbe intranzitive

(nu au complement):jeg gr p gaden (eu merg pe strada)

3. Verbe copulative(au complement)vre, blive, hedde, kaldes, synes:

han erbager(el este brutar)han kaldes ennar(lui i se spune (ca este)prost)

4. Verbe tranzitive complexe(potavea doua complemente)kalde, vlge, udnvne:

de kalderham en nar (ei il numesc pe el un prost)

de udnvnte hamtil general (el a fost facut general de catre ei)5. Verbe reflexive

(au pronumele reflexiv "sig")vaske sig, stte sig, gifte sig

hun vaskede sighver dag (ea s-a spalat in fiecare zi)han satte sigp stolen (el s-aasezat pe scaun)

6. Verbe reciproce(exrimaactiune mutuala sau o relatie) (vezi si pasivul -s):

drengene sls (baietii se cearta/lupta)de vasker hinanden (ei se spala unii pe altii)

6. Verbe deponente(se intalnesc numai la diateza pasiva -s)lykkes, mislykkes, synes, lnges, njes:

planen mislykkedes (planul a esuat)jeg lnges efterat se hende (eu doresc sa o vad)jeg njes med denne bog (eu sunt multumit de aceasta carte)

7. Verbe impersonale(cu subiectul formal "det"):

detregner (ploua)detsner (ninge)


22/46

22

1. Prezentulse formeazaadaugand-r la formainfinitivalatoate persoanele:

infinitiv: synge + -r = synger (canta)jeg/du/han/vi/I/de synger (eu/tu/el/noi/voi/ei cant/i/a/am/ati/a)infinitiv: bo, st + -r = bor, str (louiesc/esti/este/m/ti/esc, stau/i/a/am/ati/au)Utilizare: Prezentul se foloseste ca si in romana,

dar poate fi folosit si ca viitor:jeg kommer i morgen (Eu vin maine)

Forma progresivain daneza poate fi exprimata in mai multe feluri, ex.:

a. prezent:han lser (el citeste)hun sover (ea doarme)

b. constructii perifrastice cu:sidder/str/liggerog+ prezent:han sidder og lser (el citeste)hun ligger og sover (ea doarme)

c. constructii perifrastice cu:ervedat+ infinitiv:han er ved at lse (el citeste)

2. Timpul Trecut1. Sunt2conjugari regulate (vezi Prezentul perfect):a. Conjugare regulata, grupaI (cea mai mare grupa):

Radacina + -ede (la fel latoate persoanele):husk, lav = huskede (amintit), lavede (facut)bo, vask = boede (trait), vaskede (spalat)

b. Conjugare regulata, grupaII:Radacina + -te (la fel latoate persoanele):

ls, spis = lste (citit), spiste (mancat)kb, vis = kbte (cumparat), viste (aratat)

2. Conjugare neregulata:var (fost), s (vazut), gik (mers),sagde (pronuntat [s:]) (spus)

Utilizare: Timpul trecut se foloseste ca si in romana.Forma progresiva

in daneza poate fi exprimata in feluri diferite, ex.:a. timpul trecut: han lste (el citea)b. constructii perifrastice cu:

sad/stod/log+ trecut:han sad og lste (el citea)hun l og sov (ea dormea)

c. constructii perifrastice cu:varvedat+ infinitiv:

han var ved at lse (el citea)

3. Prezentul Perfecteste format cu harsau erinainte de particiultrecut (vezi participiul trecut):

jeg harkbt et hus (Am cumparat o casa)jeg er get i seng (M-am dus la culcare)Utilizare: Prezentul este folosit cu har sau er si are aceeasi

forma latoate persoanele.

"har"e folosit cu:


23/46

23

a. verbetranzitive la diatezaactiva:han har spist (el a mancat)de har solgt huset (ei au vandut casa)

b. verbe intranzitive si o miscare ce aavut loc pentru mai multtimp:han har get hele dagen (el a mers toata ziua)

c. inainte de verbe modale si auxiliare:har skullet/villet/mttet/vret/fetExceptie: er blevet (folosit la formarea diatezei pasive)

"er"e folosit cu:a. verbetransitive la diatezapasiva (er blevet):

huset er (blevet) solgt (casaa fost vanduta)maden er (blevet) spist (mancareaa fost mancata)

b. verbeintransitive si o singura miscare ce aavut loc:han er get (el a plecat)

4. Trecutul perfecteste format cu havde sau varinainte de participiultrecut(vezi participiul trecut):

jeg havde kbt et hus (Eu cumparasem o casa)jeg var get i sent (Eu ma dusesem la culcare)

Utilizare: caPresentul Perfect.

5. Viitoruleste format cu skal/vilinainte de infinitivsau simplu by utilizand presentul:

jeg skal rejse i morgen (Eo o sa plec maine)jeg vil rejse i morgen (Eu voi pleca maine)jeg rejser i morgen (Eu plec maine)

VERBE NEREGULATEAu aceeasi forma latoate persoanele:

jeg/du/han/hun/vi/I/de bliver (sunt/esti/este/suntem/sunteti/sunt,devin/devii/devine/devenim/deveniti/devin)

jeg/du/han/hun/vi/I/de blev (eram/erai/era/eram/erati/erau)jeg/du/han/hun/vi/I/de er blevet (am/ai/a/am/ati/au fost, devenit)

Verbele cu * sunt verbe modaleVerbele cu ** sunt verbe auxiliareVerbele cu *** suntatat verbe modale cat si auxiliare

Urmatoarea lista contine 130 de verbe neregulate daneze:

Infinitiv Romana Prezent Trecut Prezent

perfect

Participii ca

Adjective*at bede a (se) ruga beder bad har bedt reg.at betyde a insemna betyder betd har betydet -at bide a musca bider bed har bidt reg.at binde a lega binder bandet har bundet bunden/bundne

at blive** a deveni, aramane bliver blev er blevet bleven/blevne

at bringe aadduce bringer bragte har bragt reg. bragt/bragte


24/46

24

at briste a lua foc brister bristede, brast er bristet bristet/bristedeat bryde a sparge bryder brd har brudt reg.at burde atrebui br burde har burdet -

at bydea comanda,a oferi, alicita,

byder bd har budt reg.

at bre a cara brer bar har bret bret/brneat drage atrage drager drog er draget draget/dragneat drikke a bea drikker drak har drukket drukket/drukneat drive a conduce driver drev er/har drevet dreven/drevneat d a muri dr dde er dd reg.at falde a cadea falder faldt er faldet falden/faldneat fare a grabi farer for er faret faret/fareneat finde a gasi finder fandt har fundet funden/fundne

at fise atragevanturi fiser fes/fiste har fist/feset -

at flyde a curge flyder fld er/har flydt reg.at flyve a zbura flyver flj er/har fljet fljet/fljneat fnise a chicoti fniser fniste/fnes har fnist reg.at fnyse a sforai fnyser fns/fnyste har fnyst -at fortryde a regreta fortryder fortrd har fortrudt reg.at fryse a ingheta fryser frs har frosset frossen/frosneat fyge a rataci fyger fg er/har fget fget/fgneat flge a urma flger fulgte har fulgt reg.at f** a lua fr fik har fet -

at gide a vrea sa, a-i placea gider gad har gidet -

at give a da giver gav har givet givet/givneat glide aaluneca glider gled er gledet gleden/gledneat gnide a freca gnider gled har gnedet gneden/gledneat gribe a prinde griber greb har grebet grebet/grebneat grde a plange grder grd har grdt reg.at gyde aturna gyder gd har gydt reg.at gyse atremura gyser gyste, gs har gyst reg.

at glde a fi valabil glder gjaldt hargldt/gjaldt glden/gldne

at gre a face gr gjorde har gjort reg.

at ga merge, apleca gr gik er/har get get/gede

at have** aavea har havde har haft -at hedde a se numi hedder hed har heddet -at hive atrage hiver hev har hevet hevet/hevneat hjlpe aajuta hjlper hjalp har hjulpet hjulpet/hjulpneat holde a pastra holder holdt er/har holdt reg.at hnge a se agata, hnger hngte hngt reg.


25/46

25

(tr.) a se atarna

at hnge(intr.)

aagata, aatarna hnger hang hngt reg.

at jage a urmari, avana

jagerjager

jagedejog

har jagethar jaget jeget/jagne

atklinge a suna klinger klingede, klang harklinget klinget/klingneatknibe a pisca kniber kneb harknebet kneben/knebneatkomme a veni kommer kom erkommet kommen/komneatkrybe a se tara kryber krb erkrbet krbet/krbneatkunne* a putea kan kunne harkunnet -atkvle a se inneca kvler kvalte harkvalt reg.at lade a lasa lader lod har ladet reg.at le a rade ler lo har leet -at lide a suferi lider led har lidt reg.at ligge a se aseza ligger l har ligget liggendeat lyde a suna lyder ld har lydt reg.at lyve a minti lyver lj har ljet -at lgge aaseza lgger lagde har lagt reg.at lbe a fugi lber lb er/har lbet lbet/lbne

at mtte* atrebui, aputea m mtte har mttet -

at nyde a-i placea nyder nd har nydt reg.at nyse a stranuta nyser ns/nyste har nyst reg.at pibe a fluiera piber peb har pebet peben/pebneat ride a calari rider red har redet riddendeat rinde a aluneca rinder randt er rundet runden/rundne

at

rive a zgaria river rev har revet

revet

/revneat ryge a fuma ryger rg har rget rget/rgede

at rkkeatrece, aajunge, apasa

rkker rakte har rakt reg.

at se a vedea ser s har set reg.at sidde a sta sidder sad har siddet siddendeat sige a spune siger sagde har sagt reg.

at skide a facetreaba mare skider sked

harskedet/skidt skiden/skidne

at skride aaluneca skrider skred er skredet skredet/skredneat skrige atipa skriger skreg har skreget skrigendeat skrive a scrie skriver skrev har skrevet skreven/skrevneat skulle*** atrebui skal skulle har skullet -at skyde atrage skyder skd har skudt reg.at skryde a lauda skryder skrd/skrydede har skrydet skrydendeat skre ataia skrer skar har skret skret/skrneat slibe a pedepsi sliber sleb har slebet sleben/slebneat slide atrudi slider sled har slidt reg.


26/46

26

at slippe a scapa slipper slap er/harsluppet sluppet/slupne

at sl a bate slr slog har slet slagen/slagneat sls a (se) lupta sls sloges har sloges slssendeat smide aarunca smider smed har smidt reg.

at smyge a cuibari smyger smg/smygede er/harsmget -at smre a unge smrer smurte har smurt reg.at snige a se furisa sniger sneg har sneget snigendeat snyde atrisa snyder snd har snydt reg.at sove a dormi sover sov har sovet soven/sovneat spinde a invarti spinder spandt har spundet spundet/spundne

at springe a sari springer sprang er/harsprunget sprungen/sprungne

at sprkke a crapa sprkker sprak er sprukket sprukken/sprukneat sprge a intreba sprger spurgte har spurgt reg.

at stige a se ridica stiger steg er steget steget/stegneat stikke a intepa stikker stak har stukket stukket/stukneat stinke a mirosi uratstinker stank har stinket stinkendeat stjle a fura stjler stjal har stjlet stjlen/stjlneat stride a se certa strider stred har stridt reg.at stryge a lovi stryger strg har strget strgen/strgneat strkke a intinde strkker strakte har strakt reg.at st a sta str stod har stet stende

at svide aardea, afrige svider sved har sveden sveden/svedne

at svie a rani svier sved har svedet sviende

at svinde a semicsora svinder svandt er svundet svunden/svundne

at svinge a (se)legana svinger

svingedesvang

har svingethar svunget svunget/svungne

at svrge a jura, ainjura svrger svor/svrgede har svoret -

at synes a (se) parea synes syntes har syntes -at synge a canta synger sang har sunget sungen/sungneat synke a scufunda synker sank er sunket sunket/sunkneat slge a vinde slger solgte har solgt reg.

at stte a sta jos, a

pune

stter satte har sat reg. sat/satte

attage a lua tager tog hartaget taget/tagneattie atacea tier tav hartiet tavs/tavseattrde a calca trder trdte er/hartrdt reg.attrffe a (se) ciocni trffer traf hartruffet truffet,truffen/trufneattrkke atrage trkker trak hartrukket trukken/trukneatturde a indrazni tr turde harturdet -attvinge a forta tvinger tvang hartvunget tvungen/tvungne


27/46

27

attlle a numara tller talte hartalt reg.at vide a sti ved vidste har vidst videndeat vige a lasa viger veg er/har veget -veget/-vegne

at ville*** (forma deviitor) vil ville har villet -

at

vinde a cast

iga vinder vandt

har vundet

vunden/vundneat vride a incalci vrider vred har vredet vreden/vredne

at vkke a se trezi vkkervkker

vkkedevakte

har vkkethar vakt

vkket/vkkedevakt/vakte

at vlge aalege vlger valgte har valgt reg.at vre** a fi er var har vret vrende

at de a manca cupofta der d har dt reg.

Participii folosite caadjective: Vezi adjectivebunden/bundne inseamna:en bunden hund (dupaarticolul nehotarat, forma -n) (un caine legat)

den bundne hund (dupaarticolul hotarat, forma -n) (cainele legat)detbundne barn (dupaarticolul hotarat, forma -t) (copilul strans)de bundne hunde (dupaarticolul hotarat, plural) (cainii legati)et bundent barn (dupaarticolul nehotarat, forma -t) (un copil strans)reg.inseamna conjugare regulatai.d.prezentulperfectmai este folosit si caadjectiv, ex:

han er dd (prezent perfect si adjectiv) (el a murit, el este mort)de er dde (prezent perfect si adjectiv, plural) (ei au murit, ei sunt morti)barnet er ddt (prezent perfect si adjectiv) (copilul a murit, copilul este mort)en dd mand (adjectiv, forma -n) (un om mort)den dde mand (adjectiv, forma -n) (omul mort)de dde mnd (adjective, plural) (oamenii morti)

et ddt barn (adjectiv, forma -t) (un copil mort)- inseamna: nefolosit sau folosit rarVERBE AUXILIARE1. Verbe modale si auxiliare:

a. kunne/mtte sunt verbe modaleb. skulle/ville suntatatmodale cat si auxiliare

Toate aceste verbe auxiliare si modale kunne/skulle/ville/mtte sunt legate deinfinitivul fara "at" (ca si uneori in Romana):

jeg kan tale dansk (eu pot vorbi daneza)du m gerne komme ind (poti intra)han ville ikke gre det (el nu vrea sa facaasta)

Pronuntarea verbelorauxiliare este oarecum speciala,deoarece ultimaconsoana in mod normal nu se pronunta:

han kan (pronountat [k]) komme (el poate veni)han kunne (pronountat [ku] ikke komme (el nu a putut veni)han vil (pronountat [ve]) komme (el va veni)han ville (pronountat [vil]) komme (el ar veni)han skal (pronountat [sg]) komme (el va veni)


28/46

28

han skulle (pronountat [sgu]) komme (el artrebui sa vina)2. Verbe auxiliare si lexicale:

a. have/vre/blive/f sunt verbe auxiliare conectate laparticipiul trecut:jeg har set pigen (eu am vazut-o pe fata)hun er blevet set (eaa fost vazuta)hun bliver set (ea este vazuta)

jeg frkbt en bog imorgen (eu voi cumpara o carte maine)b. have/vre/blive/f pot fi si verbe lexicale conectatela un substantiv sau adjectiv:jeg har en bog (eu am o carte)hun er smuk (ea este frumoasa)han blev gammel (el a imbatranit)

jeg fr et brev (eu primesc o scrisoare)

VERBE COMPUSETipic pentru limba Daneza si pentru celelalte limbi germanice este folosirea

verbelor compuse.Acestea sunt verbe combinate cu una sau mai multe particule (adverbe, prepozitii,adjective si substantive) care pot schimba complet intelesulunui verb lexical.Un verb compus poate fi deseori inlocuit cu un singur verb.Exemple de verbe compuse

Verbele compuse pot fi impartite in mai multe tipuri:

1. Verbe frazalePredicatul este format dintr-un verb lexical + un adverb frazalVerbele frazale pot fi atattranzitive cat si intranzitive

Adverbul poarta intotdeaunaaccentual principalPozitia unui obiect este intotdeauna inainteaadverbului:S-V-(O)-(N)-A = (Subiect-Verb-(Obiect)-(Neg)-adverb)Ex.: hesten slraf; hesten slog ham af

2. Verbe prepozitionalePredicatul este format dintr-un verb lexical + o prepozitieVerbele prepozitionale sunt intotdeaunatranzitivePrepozitia sau obiectul poartaaccentual principalPozitia obiectului este intotdeauna dupa prepozitie:S-V-(N)-P-O (Subiect-Verb-(Neg)-Prepozitie-Obiect)Ex.: hun holderaf ham

3. Verbe frazale-prepozitionalePredicatul este format dintr-un verb lexical +adverb + prepozitieSunttransitive la fel ca verbele prepozitionaleAdverbul sau obiectul poartaaccentual principalPozitia obiectului este in mod normal dupa prepozitie:

S-V-(N)-A-P-O (Subiect-Verb-Adverb-Prepozitie-Obiect)Ex.: han slog (ikke) op med pigen3.1 Cateodata: S-V-O-(N)-A-P: han satte ham (ikke) ind i sagen

4. Verbe idiomaticePredicatul este format dintr-un verb lexical + substantiv + prepozitie

Sunttransitive la fel ca verbele prepozitionaleSubstantivul din predicat poarte in mod normal accentul principalPozitia obiectului este dupa prepozitie:


29/46

29

S-V-(N)-Substantiv-P-O (Subiect-Verb-Substantiv-Prepozitie-Obiect):Ex.: han fik (ikke) je p hende (=han s hende)

Verbe compuse uzualeAbreviatii:1 = verb frazal

2 = verb prepozitional3 = verb frazal-prepozitional4 = verb idiomatic(tr) = tranzitiv(intr) = intranzitivalbastru = acest cuvantTREBUIE sa fie accentuat

g(Romana: a merge)

1. g ind (intr): han gik (ikke) ind2. g ind i (tr): han gik (ikke) ind i huset1. g over (intr): smerten gik (ikke) over(=forsvandt)

2. g over (t

r): han gik

(ikk

e) over gaden (=k

rydsede)1. a. g til (intr): han gik (ikke) til (=hurtigt)1. b. g til (intr): bogen gik (ikke) til (=blev delagt)

Altele: afg, ang, vedg

holde(Romana: atine; a pastra)

1. holde op (intr): han holdtop (=stoppede)1. holde ud (tr): han kunne ikke holde detud2. holde af (tr): han holdtaf pigen (=elskede)2. holde med (tr): han holdt med manden (=var enig med)

Altele: afholde, anholde

se(Romana: a vedea)

1. se efter (tr): han s bilen efter2. se efter (tr): hun s efter barnet3. se ud som (tr): han s ud som en nar (=lignede)

Altele: afse, tilse

sl(Romana: a lovi; a bate)

1. sl af (tr): hesten slr ham af(calul l-aaruncat)1. sl an (intr): bogen slog ikke an (cartea nu a devenit cunoscuta)1. sl fra (tr): han slog strmmen fra (el a inchis curentul)

1. sl til (tr): han slog strmmen til (el a dat drumul la curent)1. sl hen (tr): de slog dethen (=ignorerede) (ei l-au ignorat)1. sl i (tr): han slog smmeti (el a batut cuiul cu ciocanul)1. a. sl ned (tr): de slog ham ned (ei l-au daramat/pus jos)1. b. sl ned (tr): de slog dyretned (=slagtede) (ei au taiat/macelaritanimalul)1. c. sl ned (tr): hun slog jnene ned (ea s-a uitat in jos)1. a. sl op (tr): han slog bogen op (=bnede) (el a deschis cartea)1. b. sl op (tr): han slog ordetop (el a cautat cuvantul)1. c. sl op (tr): han slog teltetop (=stte op): (el a ridicat cortul)


30/46

30

3. sl op i (tr): han slog op i bogen (el a consulatat cartea)3. sl op med (tr): han slog op med pigen (el s-a despartit de fata)1. sl om (tr): hun slog kldetom sig (ea s-a infasurat cu haina)4. sl om sig med (tr): han slogomsigmedpenge (el aaruncat cu banii)1. a. sl fast (tr): han slog smmetfast (el a fixat cuiul)1. b. sl fast (tr): han slog detfastat... (=fastsl) (el a spus clar ca...)

Altele: opsl, afsl, ansl, tilst, fastsl

st(Romana: a sta)

1. st op (intr): han stropaf sengen2. st af (tr): han straftoget2. st p (tr): han str p toget

Altele: tilst, udst

stte(Romana: a pune)

1. a. stte af (tr): de satte ham afved huset

1. b stt

e af (=afstt

e)(t

r): se satt

e ham af(de afsatt

e ham)1. stte ind (=indstte) (tr): de satte soldaterind3. stte ind med (tr): de satte ind med hjlpen3. stte ind i (tr): de satte ham ind i sagen4. stte i gang (tr): han stter bilen i gang (el porneste masina)2. stte over (tr): han satte overen2. stte efter (tr): de satte eftertyven1. stte op (tr): de satte plakaten op (=opsatte)1. stte ud (intr): bilen stterud1. stte til (tr): han satte bogen til (=mistede)

Altele: afstte, udstte, anstte, tilstte

tage(Romana: a lua)1. tage p (intr): hun tog p

2. tage p (tr): han tog p hende1. tage af (tr): hun tog kjolen af1. tage af (intr): stormen tageraf1. tage frem (tr): han tog bogen frem1. tage til (intr): stormen tagertil2. tage til (tr): han tagertil Kbenhavn (=rejsertil)

Altele: aftage, antage, tiltage, optage, nedtage

PARTICIPIUL1. Participiul trecutSunt 2 conjugari regulate pentru participiul trecut:

a. Conjugarea regulata, grupaI (cea mai mare grupa):Formade baza + -et (aceeasi latoate persoanele):

husk, lav = husket (amintit), lavet (facut)bo, vask = boet (trait), vasket (spalat)

b. Conjugarea regulata, grupaII:Formade baza + -t (aceeasi latoate persoanele):

ls, spis = lst (citit), spist (mancat)


31/46

31

kb, vis = kbt (cumparat), vist (aratat)

Folosire:Este folosit pentru formareatimpurilor compuse (prezentul perfect si trecutul perfect):

jeg har/havde kbt en ny bil (Eu am cumparat o masina noua)

Participiul trecut poate fi folosit si caadjectiv(si atunci se declina (vezi adjectivele)):

den spiste kage (prajitura mancata)en spistkage (o prajitura mancata)

Participiul trecutare un sens pasiv :den spiste kage (= prajituracare a fostmancata)

2. Participiul prezent

Participiul prezent se formeazaadaugand -ende la formade baza:smilende (smil + -ende), gende (g + -ende).Folosire:

P

oat

e fi folosit

la forma progresiva dupa verbelek

ommer/k

om, blive/blev:han kom gende (el a venit mergand)hun blev stende (ea statea in continuare)

Nota: Forma progresiva este construitaaltfel in Daneza:fata zambeste = pigen smiler, pigen sidder/str/ligger og smiler(subiect (fata) + verb (zambeste))

Nota: pigen er smilende = fata este zambitoare(subiect (pigen) + verb (er) + subiect complement (smilende))

Participiul prezent poate fi folosit ca un adjectivdarnu se declina:

den smilende pige (fata zambitoare)en smilende pige (o fata zambitoare)et/det smilende barn (un copil/copilul zambitor)de smilende brn (copiii zambitori)

Participiul prezentare un sens activ:den smilende pige (fata care zambeste)

INFINITIVULInfinitivul este forma ce se gaseste indictionarsi care are de obicei terminatia -e

Forma de baza (sau radacina) este infinitivul fara -e:syng (=synge minus -e) (sing).

Daca infinitivul nu se termina in e, atunci infinitivulsi formade baza suntaceleasi:

bo (a locui)g (a pleca)st (a sta)

1.Infinitivul fara "at" (infinitivul simplu):

a. Impreuna cu verbele auxiliare:jeg kankomme i morgen (Pot veni maine)jeg kan ikke komme (Nu pot veni)

b. acuzativ-infinitiv dupa verbe de simt:jeg s ham komme (L-am vazut ca vine)

2. Infinitivul cu "at"(infinitivul sa)


32/46

32

a. dupa o prepozitie: han kom forat besge mig (el a venit sa ma vada)

b. subiect: at rejse er dyrt (sa calatoresti este scump)

c. predicat: hans ml varat rejse (scopul lui era sa calatoreasca)

d. obiect: han nskede atkomme (el a vrut sa vina)

SUBJONCTIVUL

Subjonctivul nu este folosit in Daneza moderna dar inca se folosestein unele proverbe vechi:

Gud velsigne Danmark (Dumnezeu binecuvanteze Danemarca)Gud vre med dig (Domnul fie cu tine)

DIATEZA PASIVA

General:Diateza pasiva se formeaza in 2 feluri.Cateodata poti decide singur(a) felul de folosire, alteori este o diferenta intre cele 2 forme and

iarasi alteori nu se poate folsi decat o forma.Numai verbele tranzitive potavea forma pasiva si o propozitie la diatezaactiva sentence poate

fi transformata intr-o propozitie la diateza pasiva:Diatezaactiva: subiect (agent) + verb + obiect (pacient)

manden + slger + husetDiateza pasiva 1: subiect (pacient) + verb+-s + af + agent

huset + slges + af + manden

Diateza pasiva 2: subiect (pacient) + bliver + participiu trecut + af + agenthuset + bliver + solgt + af + manden

Agentul la diateza pasiva este exprimat printr-un grup prepozitional (grupul -"af") care poate fiomis:

huset slges (af manden) - huset bliver solgt (af manden)(casa este vanduta (de catre om))

1.pasivul -sTimpul presentare -s in loc de -r la formaactiva: slges (formaactiva: slger)

bogen slges (cartea este vanduta)Timpul trecutadauga -s la formaactiva: solgtes (formaactiva: solgte)

bogen solgtes (carteaa fost vanduta)Utilzarea generalaa pasivului -s:

a. Forma s este folosita mai ales la prezent:

huset slges af manden (casa este vanduta de catre om)b. Deseori in conexiune cu modalele skal/skulle, m/mtte, br/burde:huset skal/skulle slges (casaartrebui sa fie vanduta)huset m/mtte slges (casaar putea fi/trebuie sa fie vanduta)

c. Actiuni care au loc de obicei:drene lukkes hver dag kl. 10(isile sunt inchise la ora 10 in fiecare zi)

d. Semne obligatorii si de interzicere:rygning forbydes (fumatul este interzis)


33/46

33

e. Descrieri tehnice:frst fjernes lget (intai se inlatura capacul)

f. Unele verbe (verbe deponente) au numai forma -s chiar daca sunt verbe active,synes/syntes (cred/am crezut), lykkes/lykkedes (reusesc/am reusit):

jeg synes/syntes, at hun skulle komme (Eu cred/credeam ca ea va veni)det lykkedes mig ikke at slge bogen (Nu am reusit sa vand cartea)

g. Cand 2 sau mai multe persoane fac ceva impreuna (verbe reciproce)enes, flges, mdes, ses, skndes, sls, talesved:vi mdes hver dag (moi ne intalnim in fiecare zi)vi ses imorgen (ne vedem maine)drengene sls altid (baietii se cearta mereu)vi tales ved! (vorbim!)

2. pasivul -blive

Timpul prezent: bliver + participiutrecut:

bogen bliver solgt (cartea este vanduta)

Timpul trecut: blev+ participiutrecut:

bogen blev solgt (carteaa fost vanduta)Prezentul perfect: er(blevet) + participiutrecut:

bogen er blevet solgt (carteaa fost vanduta)Trecutul perfect: var(blevet) + participiutrecut:

bogen var blevet solgt (cartea fusese vanduta)

Nota:La prezent/trecut perfect cuvantul "blevet" poate fi omis:"bogen er (blevet) solgt" este in Romana "carteaa fost vanduta""cartea este vanduta" este in Daneza "bogen bliver solgt" sau "bogen slges"dren bliver bnet, dren bnes (usa este deschisa)dren er (blevet) bnet (usaa fost deschisa)dren er ben (usa este deschisa) (aceasta nu este o forma pasiva intrucat

ben (deschis) este un adjectiv)Utilizare general a pasivului "blive":

a. Poate fi folosit latoate timpurile, dar este folosit in special la prezent/trecut perfectsi la viitor:lyset er/var/vil blive slukket (luminaa fost/fusese/va fi stinsa)

b. In conexiune cu modalele skal/vilexprima o promisiune sau un timp viitor:brevet skal/vil blive sendt (Promit ca scrisoarea va fi trimisa)

c. Oactiune ce are loc o singura data:dren bliver lukket (usa este inchisa)dren blev lukket (usaa fost inchisa)

d. In conexiune cu participial trecut sau cu un adjectiv (subiect complement):han blev overrasket (el a fost surprins)

han blev gammel (el a imbatranit)hun bliver bleg (ea se albeste la fata)3.Alte feluri de exprimare a diatezei pasive

1. "man" ca subiect intr-o propozitie activa (vezi si "Pronumele Nehotarat"):man slger huset (= huset slges) (casa va fi vanduta)man fjerner frst lget (=frst fjernes lget) (intai capacul se inlatura)man forbyder rygning (=rygning forbydes) (fumatul este interzis)


34/46

34

2. "der" ca subiect formal ce se refera la o cantitate infinita:der slges film (=man slger film; film slges) (se vand filme)der ss mange folk p gaden (multi oameni au fost vazuti in strada)(=man s mange folk p gaden)

IMPERATIVUL

Imperativul este intotdeaunaformade bazaaunuiverb:spis! (mananca!)spis op! (mananca! (toata mancarea))Cand un substantive urmeaza dupa un imperative,acesta este precedat de pronumele

posesiv:g din vej! (pleaca!) (unei persoane)g jeres vej! (plecati!) (mai multor persoane)spis din mad! (mananca-ti mancarea!) (unei persoane)spis jeres mad! (mancati-va mancarea!) (mai multor persoane)sovgodt! (somn usor!)

Alte feluri de exprimare a imperativuluia. In conexiune cu modalele "skal" / "m".

Imperativul este mult mai puternic cand accentual este pus pe verbul modalin loc de verbul lexical:du skal g nu! (or: du m g nu!) (trebuie sa pleci acum!) (singular)I skal g nu! (or: I skal g nu!) (trebuie sa plecati!) (plural)

b Cateodata se foloseste un fel de intrebare latimpul prezent:gr du?! (pleci?) (un imperative slab)gr du ikke?! (nu pleci?) (un imperative puternic)

ADVERBE

Generalitati:Adverbele pot califica diferite cuvinte:

a. un verb: hun syngersmukt (ea canta frumos)b. un adjectiv: han er megetstor(el este foarte mare)c. altadverb: hun synger ganske smukt(ea canta destul de frumos)d. o propozitie: selvflgelig ville han komme (desigur ca el va veni)

1. TipuriSunt mai multe tipuri de adverbe:

a. Adverbe provenite din adjective +t: smuk/smukt (frumos/frumos)La fel ca -ly in Engleza: quick/quicklyLa fel ca -mente in Spaniola: rpido/rpidamente

b. Adverbe adevarate (nu pot fi schimbate): ikke/aldrig/kun (nu/niciodata/doar)

c. Prepozitii fara dependenta: han tog hatten p (el si-a pus palaria (pe cap))2. Comparatia

Unele adverbe nu pot fi comparate (comparatie neregulata):

forma de baza comparativ superlativ---------------------------------------------------------------------------------------------godt bedre bedst (bine, bun/mai bine, bun/cel mai bine, bun)lnge lngere lngst (multtimp/mai mult/cel mai mult)gerne hellere helst (nu pot fi regasite in limba romana)


35/46

35

hun synger godt (ea canta bine)jeg vil gerne komme (as dori sa vin)han vil hellere have vin end vand (lui ii place vinul mai mult decatapa)

3.Adverbe cu doua formeAdverbs care descriu o directie au forme lungisiscurte:

ind - inde (inauntru) pronuntat [en', e:n()]

ud - ude (afara) pronuntat [u', u:]op - oppe (sus) pronuntat [b,b]ned - nede (jos) pronuntat [ne', ne:]over - ovre (peste) pronuntat ['ua],[ua]hen - henne (la, catre) (o directie orizontala)frem - fremme (catre, acolo)hjem - hjemme (casa, acasa)

In limbajul colocvial aceste adverbe pot face referire la un loc indepartat sauin afara Danemarcei cu o indicatie specialaasupra directiei:op, oppe inseamna nord, in nordned, nede inseamna sud, in sudover, ovre inseamna est/vest, in est/vest

1. Forme scurte (adverbe de miscare):descriu o miscare dintr-un loc in altul:

han gr indi haven (el intra in gradina)(Germana: er geht in den Garden)

han kravler op i tret (el urca in copac)(Germana: erklettertauf den Baum)

de gr hentil huset (ei meg spre casa)hun er get hjem (eaa plecatacasa)

han rejste (op) til Norge el a calatorit in Norvegia (la nord de Danemarca)

hun rejste (ned) til Afrika eaa calatorit in Africa (la sud de Danemarca)de rejste (over) til Amerika ei au calatorit in America (la vest de Danemarca)de rejste (over) til Kina ei au calatorit in China (la est de Danemarca)

2. Forme lungi(adverbe de loc):a. descriu un loc (fara miscare)b. descriu o miscare in acelasiloc:

han gr indei haven (el merge prin gradina)(Germana: er geht im Garden)

han er oppe i tret (el este sus in copac)(Germana: er ist im Baum)

de er nu henne ved huset (ei suntacum aproape de casa)nu er hun hjemme (acum ea este acasa)

han bor (oppe) i Norge el locuieste in Norvegia (la nord de Danemarca)hun bor (nede) i Afrika ea locuieste in Africa (la sud de Danemarca)de bor (ovre) i Amerika ei locuiesc in America (la vest de Danemarca)de bor (over) i Kina ei locuiesc in China (la est de Danemarca)

PREPOZITII

Generalitati:


36/46

36

Prepozitiile sunt intotdeauna folosite impreuna cu o dependenta (substantiv, pronume sauinfinitiv).

Dacanuau dependenta (sunt folosite singure) sunt considerate adverbe:

han tog hatten p hovedet (el si-a pus palaria pe cap): prepozitiehan tog hatten p (el si-a pus palaria (pe cap)): adverb

Prepozitii comuneaf-efter-for..siden-fra-i-om-over-p-til-underi

(Romana: in, la, pe, de )a. loc (oras, tara, strada):

han boriKbenhavn/Danmark (el locuieste in Copenhaga/Danemarca)de bor i Nrregade (ei locuiesc pe Noerregade)han griskole (el marge la scoala)

jeg gr iseng nu (eu ma duc la culcare acum)

b.t

imp (ceas, perioada)den er 10 minutter i 5 (este ora 5 fara 10 minute)

jeg har boet her i 2 r (locuiesc aici de 2 ani)

c. expresii speciale:

han lukkede dren (i): (el a inchis usa)jeg underviser i dansk: (eu predau limba daneza)hun er forelsket i ham: (ea este indragostita de el)

p(Romana: pe, in, la )

a. loc (insula, strada):

de bor p Sjlland (ei locuiesc in Sjaeland)han bor p Nyvej (el locuieste pe Nyvej)

jeg bor p landet (Ieu locuiesc latara( nu in oras))bogen er p bordet (cartea este pe masa)

b. timp (inainte de o zi): (Compara cu "om")

jeg rejser p mandag (voi pleca in calatorie luni)p sndag er det hans fdselsdag (duminica este ziua lui de nastere)

c. timp ("cat de repede?)

han gjorde det p en time (el a facutasta intr-o ora(cat de repede?))

togetkrertil Kbenhavn p 2 timer(trenul ajunge in Copenhaga in 2 ore)

d. inainte de o limba:


37/46

37

hvad hedder det p dansk? (cum se numeste asta in daneza?)jeg ved ikke, hvordan man siger det p engelsk

(nu stiu cum sa spun asta in engleza)

d. in loc de genitiv:

farven p bilen (=bilens farve) (culoarea masinii)

til(Romana: in, spre, pana la)

a. loc:

jeg rejsertil Danmark (eu voi merge in Danemarca)

b. timp:

banken er ben til kl. 17 (banca este deschisa pana la ora 17)

c. dativ:

jeg giver bogen til ham (eu ii dau cartea)(= jeg giver ham bogen) (eu ii dau cartea)

af(Romana: din, de(catre))

ringen er lavetaf guld (inelul este facut din aur)ringen er lavetaf manden (inelul este facut de om) diateza pasiva

efter(Romana: dupa, conform)

han vil komme efterkl. 3 (el va veni dupa ora3)efter planen skulle han komme nu (conform planului el va veni acum)de skyder efter en flaske (ei tintesc o sticla)

for....siden(Romana: acum)

han kom for en time siden (el a venitacum o ora)

fra(Romana: din, de)

jeg er fra Danmark (eu sunt din Danemarca)hvor er du fra? (de unde esti tu?)

med(Romana: cu)

de skriver med en blyant (ei scriu cu un creion)


38/46

38

Transport:

han krer med bil, tog, bus (el merge cu masina, trenul, autobuzul)hun kom med bussen (eaa venit cu autobuzul)

om(Romana: in, intr-)

a. timp (intr-, se poate intreba "cand?"):jeg kommer om en time (vin intr-o ora)toget gr omen halv time (trenul va pleca intr-o jumatate de ora)

b. de fiecare data:han kommer om mandagen (el vine lunea (in fiecare luni))om sommeren skinner solen (soarele straluceste vara)det erkoldt om vinteren (iarna este frig)

c. om = rundt om (in jurul):

hun har en halskde om halsen (eaare un colier in jurul gatului)= hun har en halskde rundt om halsen

d. "om" poate fi si o conjunctieover(Romana: deasupra, peste, pe)

hun holdt paraplyen over hovedet (ea isi tinea umbrela deasupr capului)han gik over gaden (el atraversat strada)den er 10 minutter over 4 (este ora 4 si 10 minute)billedet hnger over bordet (tabloul este deasupra mesei)

under(Romana: sub, dedesubt)

hunden ligger under bordet (cainele este sub masa)temperaturen er under 0 grader (temperatura este sub 0 grade)han var her underkrigen (el a fostaici in timpul razboiului)

CONJUNCTII

Conjunctiile conecteazacuvinte, elemente sipropozitii.

1. Conjunctii coordonatoare

og, eller, men (si/sau/dar)bde...og (atat...cat si)hverken...eller (nici...nici)

drengen og pigen (baiatul si fata)

jegk

ender bde manden og hansk

one (Ii cunosc atat

pe barbat

cat

si pe sot

ia sa)2. Conjunctii subordonatoare

suntintotdeaunaprimulcuvantintr-opropozitie subordonata:

a. Introduc o propozitie cu functia de complement direct:

at (ca)

han sagde, at han var syg (el a spus ca era bolnav)


39/46

39

om (daca) (propozitia este complement direct)

jeg ved ikke, om han kommer (nu stiu daca el va veni)

b. Introduc o propozitie adverbiala:

fordi (pentru ca)

de kunne ikke komme, fordi det regnede(ei n-au putut sa vina pentru ca ploua)

hvis (daca) (propozitia este adverbiala)

hun kommer ikke, hvis det regner (ea nu va veni daca ploua)nr (cand)

Folosire:a. Latimpulprezent:

han kommer, nr han kan (el vine cand poate)

b.La

viitor:jeg gr, nr det ertiden (eu voi pleca cand va fi timpul)c. Latimpultrecut (=de fiecare data cand):

han spiste, nr han var sulten (el manca de fiecare data cand ii era foame)da (cand)

a. Latimpultrecut(denota un eveniment singular):han spiste, da han var sulten (el mancaatunci cand/pentru ca ii era foame)

Comparati diferenta dintre cele 2 conjunctii "nr" si "da"in alte limbi:

EnglezaSpaniola GermanaDaneza

when cuando+subj.wenn viitor

when cuando+ind. wenn mereu; prez./trecut Aspect imperfect

when cuando+ind. als da O data; trecut

Aspectperfect

s at (ca sa)jeg gav ham penge, s at han kunne kbe bogen(I-am dat bani ca sa isi poata cumpara cartea)

forat (ca sa):jeg gav ham penge, forat han kunne kbe bogen(I-am dat banii ca sa-si poata cumpara cartea)

selv om (chiar daca):

hun kommer, selv om det regner (ea va veni chiar daca va ploua)

som om (ca si cum/cand):drengen s ud, som om han vartrt (baiatul arata ca si cum/cand era obosit)

Cuvinte compuseCuvintele daneze pot fi compuse in moduri diferite:

1. Substantive compuse1.1.1 subst + subst: hustag, bildr, trrod, fingerring


40/46

40

1.1.2 subst + e + subst: navneskilt, neglerod, drengetj1.1.3 subst + s + subst: skibsror, skabsdr, livsforsikring, indbrudstyv1.2.1 verb (infinitiv) + subst :spisebord, vasketj, lnestol, drmmeseng1.3.1 adjectiv + subst: lillefinger, rdkl, grnkl1.3.1 adjectiv + e/t + subst: storet, bedstemor, gulerod, nytmor, gulerod, nytr1.4.1 adverb + subst: nutid, datid, fremtid, modgang, opgang, udgang

2. Adjective compuse2.1.1 subst + adjectiv: snehvid, iskold, brandvarm, pletfri2.1.2 subst + e + adjectiv: nddebrun (the -d is doubled)2.1.3 subst + s + adjectiv: arbejdsls, tillidsfuld2.2.1 adjectiv + adjectiv: rdhvid, sursd, gammelklog2.2.2 adjectiv + e + adjectiv: m: mrkebrun, lysegrbrun, lysegrn2.3.1 verb (infinitiv) + adjectiv: kresyg, sovetrngende, sevrdig, grdefrdig

3. Verbe compuse3.1.1 adjectiv + verb: bldgre, sammenstte, fastlgge3.2.1 subst + verb: strandbade, stvsuge3.3.1 adverb/prepozitie + verb

(accentul este pe adverb/prepozitie):ad + verb: adlydeaf + verb: afg, afstte, afbrydean + verb: anholde, antnde, anbringe, ansttebag + verb: bagtale, bagbindebi + verb: bist, bibringe, bisidde, bidrage, bifaldebort + verb: bortvise, bortvisne, bortfreefter + verb: efterkomme, eftersidde, eftersprge, eftergivefore + verb: forevise, foresprge, forekommefra + verb: fratage, frasige, frabedefrem + verb: frembringe, fremside, fremtrde, fremstgennem + verb: gennemfre, gennemg, gennemtvingehen + verb: henfre, henst, henvisehjem + verb: hjemsende, hjemsge, hjemtagei + verb: ifre, idmme

ind + verb: indrmme, indtage, indfre, indstte, indse, indginde + verb: indefryse, indebrnde, indeholdemis + verb: mistnke, misforst, mishandlemod + verb: modtage, modstte, modstned + verb: nedkomme, nedtage, nedskriveom + verb: omg, omhandle, ombyggeop + verb: opst, optage, opfreover + verb: overbevise, overstte, overtale, overst, overtalep + verb: pst, pstte, ptage, pvirkesammen + verb: sammenstte, sammenholdesam + verb: samtykke, samtale, samvirketil + verb: tilbringe, tilst, tiltale, tilfreud + verb: udfre, udg, udtage, udrbe, udskrive, uddele

ude + verb: udeblive, udelade, udelukkeunder + verb: undersge, underretteSUBIECTE FORMALE

Intr-opropozitie, primulsubiect(det/der)se va referiintotdeauna lasubiectul real

1. "det"(Romana: el(lucru))


41/46

41

a. Cand subiectul real este un/o infinitiv/fraza:

det er godtat vre her(este bine sa fii aici)(FS) (RS)

b. Cand subiectul real este o propozitie subordonata:

det er godt, at han kan gre det (este bine ca el poate face asta)(FS) (RS)

c. Ca un subiectimpersonal:det regner/sner/blser (ploua/ninge/bate vantul)

d. cand complementul este un substantiv, sau pronume posesiv la plural:det er mine venner(sunt prietenii mei)det er ogs dine (sunt si ai tai)dar: de erstore (ei sunt mari) (complementul este un adjectiv)

e. Pronumele personal poate fi folosit daca complementul este un substantiv la singular:det/han er min ven ((el) este prietenul meu)

2. "der"(Romana: acolo)

a. Cand se refera la o propozitie adverbiala:der er 2 drenge her i huset (sunt 2 baieti aici in casa)b. Cand se refera la o cantitate infinita:der er mange folk her (sunt multi oameni aici)c. Ca un subiect intr-o propozitie pasiva:der ss mange folk p gaden (au fost vazuti multi oameni in strada)

(=man s mange folk p gaden)d. expresii despre distanta:der er langttil America (este drum lung pana in America)

INTREBARI SI RASPUNSURIDa = ja/jo.Candse interogheazacuointrebare negativa, raspunsulpozitiveste "jo"

Intrebari Raspunsuri pozitive Raspunsuri negativekender du ham?(il cunosti?)

ja, jeg gr(da, il cunosc)

nej, jeg gr ikke(nu, nu-l cunosc)

kender du ham ikke?(nu-l cunosti?)

jo, jeg gr(ba da, il cunosc)


du kender ham ikke?(il cunosti, nu-i asa?)

jo, jeg gr(da, il cunosc)


Nota:Daca verbul finit intr-o intrebare este un verb modal (kan/kunne/m/mtte/vil/ville/skal/skulle)

sau un verb auxiliar (er/var/har/havde), se poate repeta in raspuns,altfel raspunsul este urmat de o formaa lui "gre":

Intrebare Pozitiv Negativ Romana

kenderdu ham? ja, jeg gr nej, jeg gr ikkeIl cunosti?da, il cunosc; nu, nu-l cunosc

kendte du ham? ja, jeg gjorde nej, jeg gjorde ikkeIl cunosteai?da, il cunosteam; nu, nu-lcunosteam

kan du kende ham? ja, jeg kan nej, jeg kan ikke Poti sa-l recunosti?


42/46

42

da, pot; nu, nu pot

hardu kendt ham? ja, jeg har nej, jeg harikkel-ai cunoscut?da, l-am cunoscut; nu, nu l-amcunoscut

hardu kunnetkendeham? ja, jeg har nej, jeg harikke

Ai putut sa-l recunosti?Da, am putut; nu, n-am putut

vildu kunne kende ham?ja, jeg vil nej, jeg vilikke Vei putea sa-l recunosti?Da, voi putea; nu, nu voi putea

skullehan ikke g? jo, han skulle nej, han skulle ikkeArtrebui sa nu plece?Da, artrebui; nu, n-artrebui

ORDINEA CUVINTELOR1. Ordinea normalaa cuvintelor

Ordinea normalaa cuvintelor este ca subiectul sa precedeze predicatul (verbul)

(subiect + verb) si se foloseste:a. Intr-opropozitie principalacare incepe cusubiectul:

jegkan se en bil p gaden (Eu pot vedea o masina pe strada)b. Intr-opropozitie principalacare incepe cuoconjunctie og/men:

menjegkan ikke se ham (dar eu nu pot sa-l vad)

c. Intotdeaunainpropozitiisubordonate:jeg vidste, athanvillekomme (Stiam ca el va veni)Exceptie. Vezi 2c2. Inversiunea

Inversiunea inseamna ca predicatul (verbul) sa precedeze subiectul:

verb + subiect (daca predicatul este format dintr-un singur verb)verb finit + subiect + verb la infinitiv (daca predicatul este format din mai multe verbe)

Inversiuneaare loc numai in propozitiile principaleRegulaprincipala: Daca subiectul NU este primul cuvant intr-o propozitie principala,

vaavea loc inversiuneaa. Inintrebari:

kommer du i morgen? (vii maine?)b. Dacaun/oadverb/fraza, complementsauopropozitie conjunctivaprecede subiectul:

Un adverb precede subiectul:nu kommer jeg (acum vin)dar:jegkommernu (vin acum) adverbul dupa subiect

Opropozitie adverbiala precede subiectul:i morges stod jeg tidligt op (azi dimineata m-am trezit devreme)

Un complement(pentru emfaza) precede subiectul:drengen kender jeg ikke (pe baiat nu-l cunosc)dar: jegkenderikke drengen (nu-l cunosc pe baiat)

Daca o propozitie subordonata este inainte de propozitia principala:

hvis jeg havde penge, ville jeg kbe en bil (prop. subord. prop. princ.)(dacaas avea bani, mi-as cumpara o masina)dar:jegvillekbe en bil, hvis jeg havde penge (prop. princ. prop. subord.)

c. dacaconjunctia"hvis"(daca) lipseste intr-opropozitie conditionala(propozitie subordonata), se va face inversiunea:

kommer hun, blive jeg glad (=hvis hun kommer, bliver jeg glad)(daca ea vine, ma voi bucura)


43/46

43

POZITIA ADVERBELOR MICI

Adverbele mici sunt:Grupul 1:ikke, aldrig, altid, dog, endnu ikke(primul sfarsit de silaba- este accentuat),(nu, niciodata, mereu/intotdeauna, inca, inca nu)

lige, nat

urligvis, navnlig, nemlig, net

op, nok

, n

dig,(numai/doar, bineinteles, in special, adica, numai, probabil/destul, atat)ogs, ofte, sandelig, sandsynligvis, snart, stadig, straks,(de asemenea, deseori, intr-adevar, probabil, curand, inca, deodata/numaidecat)tit, gerne(deseori, "va rog")

Grupul 2:igen, nu, endnu (ultima silaba -nu este accentuata)(din nou/iar, acum, inca)Grupul 3:bare, kun(doar, numai)

1.P

ozit

ia in propozit

iile subordonat

ePozitiaadverbelor mici intr-o propozitie subordonataeste intotdeauna dupa subiectSAV (subiect+adverb+ verb finit)

SAV1 V2(subiect+adverb+finit+verb lainfinitiv)han siger, athan ikke kommer(el spune ca nu vine)

S A V

han siger, athan ikke vilkomme (el spune ca nu va veni)S A V

han har en bog, som hanaldrig harlst (el are o carte pe care nu a citit-o niciodata)S A V1 V2

2. Pozitia in propozitiile principale

Pozitiaadverbelor mici intr-o propozitie principala cu

1. Ordinea normalaa cuvintelor(adverbul este dupaverbul finit)

SVA(subiect+verb+adverb)sauSV1AV2 O(subiect+finit+adverb+verb lainfinitiv+complement)

a. dacanu existacomplementsaucomplementul este unsubstantiv(fraza)sauverbul este formatdin 2cuvinte saumaimulte:

han kommerikke (el nu vine) (fara complement)

jeg kenderikke manden (eu nu-l cunosc pe barbat) (complementul este un substantiv)S V A OS V1 A V2 (verbul este din 2 cuvinte: har--kendt)

jeg harikke kendtham (eu nu l-am cunoscut)


44/46

44

S V1 A V2 O (verbul este din 2 cuvinte: har--kendt)S V1 A V2

b. O exceptie importanta:candcomplemetul(ele)suntpronume

siverbul este doar1 cuvantatunciadverbul este plasatdupacomplemetulpronominal(SVcomplement(e

Date post:	14-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	leo-valentine
View:	260 times
Download:	8 times

76896432-Limba-daneza.pdf

Documents