+ All Categories
Home > Documents > 75484986 Marin Sorescu

75484986 Marin Sorescu

Date post: 04-Apr-2018
Category:
Upload: glgn
View: 279 times
Download: 4 times
Share this document with a friend
63
Muntele Tin locul unei pietre de pavaj, Am ajuns aici Printr-o regreatabila confuzie. Au trecut peste mine Masini mici, Autocamioane, Tancuri Sitot felul de picioare. Am simtit soarele pana la Si luna Pe la miezul noptii.  Norii ma apasa cu umbra lo r, De evenimente grele Si importante Am facut bataturi. Si cu toate ca-mi port Cu destul stoicism Soarta mea de granit Cateodata ma pomenesc urland: Circulati numai pe partea carosabila A sufletului meu, Barbarilor! Sah Eu mut o zi alba, El muta o zi neagra. Eu inaintez un vis, El mi-l ia la razboi. El imi ataca plamanii, Eu ma gandesc un an la spital, Fac o combinatie stralucita Si-i castig o zi neagra. El muta o nenorocire Si ma ameninta cu cancerul (Care merge deocamdata in forma de cruce) Dar eu ii pun in fata o carte Si-l silesc sa se retraga.
Transcript
Page 1: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 1/63

Muntele 

Tin locul unei pietre de pavaj,Am ajuns aiciPrintr-o regreatabila confuzie.

Au trecut peste mineMasini mici,Autocamioane,TancuriSitot felul de picioare.

Am simtit soarele pana laSi lunaPe la miezul noptii.

 Norii ma apasa cu umbra lor,De evenimente greleSi importanteAm facut bataturi.

Si cu toate ca-mi portCu destul stoicismSoarta mea de granitCateodata ma pomenesc urland:

Circulati numai pe partea carosabila

A sufletului meu,Barbarilor!

Sah 

Eu mut o zi alba,El muta o zi neagra.Eu inaintez un vis,El mi-l ia la razboi.El imi ataca plamanii,

Eu ma gandesc un an la spital,Fac o combinatie stralucitaSi-i castig o zi neagra.El muta o nenorocireSi ma ameninta cu cancerul(Care merge deocamdata in forma de cruce)Dar eu ii pun in fata o carteSi-l silesc sa se retraga.

Page 2: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 2/63

Ii mai castig cateva piese,Dar,uite,jumatate din viata meaE scoasa pe margine.- O sa-ti dau sah si-ti pierzi optimismul,Imi spune el.

- Nu-i nimic, glumesc eu,Fac rocada sentimentelor.In spatele meu sotia, copiii,Soarele, luna si ceilalti chibitiTremura pentru orice miscare a mea.

Eu imi aprind o tigaraSi continui partida.

Fresca 

In iad pacatosiiSunt valorificati la maximum.Femeilor li se scot din capCu o pensetaClamele, agrafele, inelele, bratarile,Panzeturile, lenjeria de pat.Dupa aceea sunt aruncateIn clocotul unor cazane,Sa fie atente la smoala,Sa nu dea in foc.

Apoi unele sunt transformate in sufertaseCu care se cara la domiciliul dracilor pensionariPacatele calde.

Barbatii sunt si ei folositiLa cele mai grele munci,Cu exceptia celor foarte parosiCare sunt torsi din nouSi facuti presuri.

 Nudism 

Car namol cu o caldareLa femeile care fac nudism.In tinerete aveam o parere mai bunaDespre femei;Dar trebuie sa faca cinevaSi treaba aceasta.

Page 3: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 3/63

Ele nu se mai feresc de mineMa numesc "cel care aduce namol"Si-si vad inainte de nudismul lor.De fapt eu nici nu le mai bag in seama,

Le numesc "femeile care se inamolesc"Si ma gandesc la ale mele.

Uneori ma apuca din seninO pofta grozava de injurat.Dumnezeii tai de viataDe tinereteDe batraneteDe fericireDe iubireDe casatorie

De ideal.Toti acesti dumnezeiSe prefac in namol de buna calitate.In orice caz femeile il gasesc foarte bunSi se ung cu el.

Hibernăm 

Traim din amintiri, hibernam în vizuinaUnei frumoase intamplari, care se-ndeparteaza.Intre vinovatie si - asteptare.

Cam acesta e cadrul. Nu se poate schimba nimic.Asteptam cu mana streasina la inima.Si ce rar se vede ceva în zare.Dar trebuie să ne pastram calmul."Nu se lipeste mancarea de mine" - ziciUite-asa nimic n-are gust, când santem despartiti.

Sinul tau mă doare.Cum taie laptele foamea, brusc,Asa trezesti în mine speranta.

Fără punctuatie 

- Care apropie oamenii, ai spus? Nu stiu - parca-as vrea să-ti ghicesc în talpa.- Poate în palma.- Eu nu ghicesc decât în talpa.- Ce semn de punctuatie?- Nimic, adica pune un numar.

Page 4: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 4/63

Ce numar porti la pantofi?- 36.- Foarte bine, 36 mă inspira.Oricum, e un numar cistigator -Imi place cum inchizi tu ochii.

Atunci când inchid ochii, plutesc.

Ecuatorul si polii 

Impreuna sintem foarte dialectici(Tu stii ca a fost cea mai frumoasaZi din viata mea?Ce bine-ar fi să fie asa. "Ba da".Te rog fraza asta să n-o tai)De fapt, poezia de dragoste ar trebui să fie semnata

Chiar de muze.Poetii să se inspire si ele să puna degetul.Tu să intinzi aripa peste versurile mele"N-am intins-o?"Asa, o pana. Vreau o filfiire deplina.

Simteai ca veneai până lângă mineSi deodata un gol de aer.Ce se intimpla?Mă gindeam la tine.Golurile de aer nu stiu ce-o fi cu ele,

Asa e când zbori, zburam spre tine."Oricum, eu receptam fluidul."Si eu mă ghidam tot dupa fluid. Noi nu lucram decât peBaza de flux magnetic.Stii ca la ecuator cântarimMai mult decât la poli?

In orice caz, când sintem impreunaCintarim mai mult,Sintem doua ecuatoare incolacite

Doua ecuatoare si - un pol - ca niste serpi.De ce numai unul?Pentru unitatea contrariilor.Plus cea mai ieftina energie... Nu stiu daca intelegi?Ce zici de titlul asta?Esti ca o sfera de sticlaIn care Dumnezeu a strecurat

Page 5: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 5/63

Si-un clopotel.Când se-nvirteste pamintul, suna clopotelul.Tu suni. Da, dar n-am sunetul frumosDecât în sfera de sticlaVibrez din toata fiinta

Si tu-mi culegi vibratiileSi mi le restitui, sarutate.

Cercul 

Mergeam pe drum. Era luna, asa, toamna.Si mă ajunge din urma si trece pe langa mineUn cerc.O tuturiga mare de fier. Un cercCare mergea singur pe linie.

M-am uitat în urma: I-o fi aruncat cineva?L-o fi dat de-a tuturiga Nimeni...Si, la urma, cine se-l azvarle,Ca era mare si greu - ca o sina de roatade car.

Mă uit inainte; cercul isi vedea de cale.Se-nvartea repede, repede si facea praf.Tocmai atunci vine al lui Calota, de la deal- Il vazusi, mă?

- Il vazui. Si incepe să se-nchine.Ce-o fi cu el, de la ce butie o fi scapat, Numai Spanu, mai are butii de vin asa de mari,Pleca si se varsa putina... Ne miram noi asa si ne dam cu parerea,Asta al lui Calota se facuse alb, il camsperiase

Dracovenia,Si mai apare si Gligorie.- Il vazusi, mă?

- Nu-l vazui. Ce să vad?- Cercul?- Care cerc?Ghita al lui Calota s-a aplecat si i-a aratatUrma în tarana. Lasase o urma ca de roatade car.-E, cate urme de roti nu sunt pe drum!

Page 6: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 6/63

Cercul a trecut, asa, valantoace, prin totsatul.Unii iI vedeau, altii nu.Asa, cam din trei, pe langa care trecea,Doi iI vedeau, unul nu...

Stand noi asa, auzim iar Vuuuu - vuu! Uuu!Uuu!Cam cum face o vuva mare...Si vedem nori de praf...- Dati-va la o parse, ca vine... Se-ntoarce...Venea cercul de la deal, parca se inrosise putinDe-atata alergat, de-atata inspectie înComuna Bulzesti...

Venea dinspre Pradatorul, trecuse ozaca prin Fratila

L-am apucat de mana pe Gligorie:- Il vezi, mă?- Ce să vad?- Cercul- Care cerc?- Asta de trece acum pe langa noi?Tu n-auzi ca se cutremura pamantul, vuieste,scoate praf...- Nu trece nimic. N-aud nimic. Nu vad nimic.

Cercul s-a apropiat... i-am luat seama: să fi zis

Ca e roata de cabrioleta? nu, ca n-avea spite...Si prea lumina... E asa ca o aoreola de sfant...Ca si când capul vreunui sfant s-ar fi rostogolitîn praf Si aoreola lui il poarta ca o sina...Si-l imbraca în stralucire...Mergea vajaind... Si se infierbantase de-atatainvartit,Scotea scantei, când se atingea de cateo piatra.Prin Seculesti, acum era aici la Gura Raculuisi precisVoia să meargă ,si-n Natarai la vale...

M-am dat mai aproape si i-am simtit damful:mirosea a

 Rotund perfect . A geometrie... a spumade geometrie,Adica esenta esentelor...

Page 7: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 7/63

Am cazut în genunchi,Asa de usor si de delicat atingea pamantulPlin de gloduri, al satului.Ba, calca prin Bulzesti, parca-ar fi mersPe luna, tu-i mama masii!

Mă trecusera fiorii si aproape să-mi dealacrimileDe atata cinste si minune.

- E, acum iI vazusi? L-am mai intrebat odataPe Gligorie, care-si scotea pamantulde sub unghiiCu un chibrit.- Ce să vad?- Cercul.- Care cerc?

- Atunci... du-te unde plecasi, ba orbetule!Ca eu n-am ce discuta cu astia, care nu vaddecâtCe le arata muierea!- Hai, mă, iI trag pe-al lui Calota...Avusei noroc mare cu tine,Ca fusesi aici... ca altfel, Ne-ar fi povestit cercul în toata lumea,Ce orbeti sunt în comuna asta.

Povestea cu cercul de foc, venit în inspectie

A circulat mult la noi, din gura în gura. N-a reusit s-o stinga nici razboiul al doilea,Abia mai tarziu, cu prefacerile, a trecut pe planul doi

Si, pana la urma, au biruit ai care nu-lvazusera.

Marin a lui Pătru 

Pe-astia-i stiu eu din 1916, din Moldova. Ni i-au dat de ajutor, contra nemtilor.Si ei au fugit. Beai cu ei la masa, mancai,Si pana la poarta te-mpuscau.In burta lor sunt numai minciuni.Ei ti-arata laptele albu si zic ca e negru.Si tu trebuie să zici ca ei.Vor să-ti ia tot.

Page 8: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 8/63

Să te imbraci c-o rubasca,De tine si de camasa si de hainaC-un nasture rosu la umar. Si rubasti de-alea-ntunecateCa pamantul, parca-ai fi sobolan.Să-ntinzi gamela pe care-o porti

La sold, să-ti dea niste linte, acolo pe camp,Stand si-n soare, ca taie toti pomii, stejarii, toti perii, totiMaracinii, nu mai e pic de umbra,Ca să poata baga ei tractorul.Ciorba zic ei ca e de linte,Dar nu se stie de ce-o fi si aia.

- Uidu-hu'n tur pe mama voastra! - facea Marin al lui Patru,Ajuns aici cu explicatia situatiei.Mama voastra de bolsevnici.Eu, să mi-i scoata cineva pe-o gaura, cate unul cate unul,

Si-i omor c-o furca de fier si c-o maciuca.Să-i prijon în furca si să le sparg capul.O mie pe zi i-as achita. Da, da!I-as trage si-n teapa. As branisti zile-ntregi la tepuseSi i-as trage-n teapa.

Să vedeti ce ne-asteapta, facea el.Să vedeti ce ne-asteapta.Ca si lucrurile bune ies rele.Cercelaru, presedintele reformei agrareLa noi în comuna!

Cine e Cercelaru?A dat pamantul pe saci de grau, pe sapunuriSi pe femei tinere. Nici pomeneala de-ai saraci si de-ai de-au luptat pe front.Ivana sef de post! El si cu Butoi!Ciupag si cu unul de albastreste ca manatarca tiganeasca.

De necaz, al lui Patru s-a-nsurat pe la 50 de ani,A făcut un copil cu loana si-a murit tusind, din cauza igrasiei.Ca n-a mai putut să-si termine casa, din cauza vremurilor.A stat în ea uda si sparta,Furios pe situatie.

Sarpele casei 

Venea din curte si intra intr-o gauraDin beciul casei.Era un sarpe gulerat, mai mult alb, alburiu.George era copil: - Uite sarpele, uite sarpele!

Page 9: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 9/63

Si baba: Nu da în el,Ca asta e sarpele casei. Nu face nimic.Deocamdata nu i-a făcut nimic.

Dar peste o jumatate de an, ori un an,lar l-a văzut. Si l-a lovit c-o maciuca.Se incolacise pe ciomag si el a ridicatCiomagul în sus, si era să-i cada în cap.

Se zvarcolea să moara.Si la urma i-a parut rău.Da' ce s-a suparat mama când a aflat!Si când ne-a ars, mai tarziu, casaZicea: ,,Vezi? Ai omorat sarpele casei..."

Enigma 

Domnule, am auzit în tinerete o ghicitoareSi i-am uitat raspunsul. ,,Tenghelita,

 Menghelita, De carcee,

Tombolita.

Ghici, ce e?" 

De vreo patruzeci de ani mă tot chinui

S-o dezleg,Sau să-mi aduc aminte raspunsul.M-am dus în satuul în care-am auzit-o,Am intrebat din om în om: Nimeni nu stia,O ghicitoare care-a disparut.

Maica Mare, Maria Radulescu Falcoianu Numita maica Rica, din comuna Redea, Romanati,I-a spus în 1919 lui neica lonescu,Din Redea, ghicitoarea asta.

Când si-a dat el seama c-a uitat raspunsul,Maica Rica murise.Si de-atunci il tot chinuie.Daca ar fi ca în povesti, ar fi trebuit să i se taieCapul. ca nu poate dezlega enigma.Dar nici ghicitoarea nu se mai poate dezlega singuraSi se foloseste de el, ca să-si aduca aminteRaspunsul. Toate au avut un sens pe vremuri,

Page 10: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 10/63

Si au disparut, fie sensul, fie cuvintele acestui sens.

 ,,Tenghelita, Menghelita,

 De carcee

Tombolita.Ghici ce e?" 

 Nu cred c-o să ghicesc pana mor,Spune batranul, si la coltul ochilor i seIncreteste un zambet al ochilor, subtire.Da, uite ti-o spun si eu dumitale.Vezi dumneata ca si zicerile asteaSunt ca niste fantani, care, daca nu mai sunt sleite,Se infunda, cad ghizdurile si creste rogoz siArdelul broastei din ele.

Am văzut odata niste oameniSe uitau la o fantana, care se cam invechise.Cumpana se cam usurase.Unul a zis:- De coinace trebuie să mai punemUn fier de plug,Să atarne bine.Să se cumpaneasca bine, asa.Fierul vechi de plugAtarnand de cumpene,

Arand prin aer de cate oriSe afunda galeataSi iarasi coborand cu brazda lui de cer...Daca mă-ntrebi unde s-au dus, toate, cum de-au disparut Nu stiu ce să-ti raspund.Ca ,,Tenghelita, menghelita" aceea.

Ghici ce e? Nu te-ncurca 

Boc! Boc! In poarta.

Spre dimineata, cu vreo trei zile pana-n Craciun.- Vezi, mă Gheorghe, cine bate, mă -Sare muierea. Nu se sculasera, ca era prea denoapte.Afara iar: Boc! Boc!- Care esti, mă?Era-ntuneric, se vedea doar o pata mare alba.Era iapa, legata de poarta.Si ala batea tare-n pridvor, cu ciomagul.

Page 11: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 11/63

Si când l-a văzut pe Gheorghe c-a iesitC-o mana bagata pe maneca hainei si cu alta afara,A inceput să-l certe.

- Ba, ce faceti? De ce dormi, mă? la ora asta?

Oamenii vrednici nu dorm la ora asta! Ce faci, mă?De ce dormi, mă?

Intra în casa si descarca o desaga de ghete rupte,Cizme scalciate pantofi.- Mă, venii la tine să-ti aduc astea, ca nu mă lasa Nacotele de copii,Ca se duc la hora.Mai ramasesera vreo doua ciubote-n desaga,Le descarca si pe alea.- Mi le faci până-n Craciun!

- Pai, Craciunul... Ca e poimaine...Gheorghe se uita la gramada, se mai scarpina în cap Nu-i convenea.- Mă, nasule, n-oi putea, ca e prea aproapePoate asa intr-o luna-doua- Ba, daca nu poti, nu te-ncurca.Ba, uita-te-n ochii mei.Daca nu poti, nu te-ncurca, ba!C-asa mi-a mai făcut al lui VintilaDin Trantoru, ca i-am dus putina de varzaSă mi-o dreaga si mi-a tinut-o în prispa

Pan la Pasti si-am rămas fără varza la copii.Se sculase si muierea lui Gheorghe.Se-mbracase si venise la vatra,Unde se duceau tratativele.Vazand maldarul de plotoage si stiindu-l pe barbatu-sauIn stare să lase totul balta si să dreaga o pereche-douaDe bocanci - si stiindu-l si pe nasul Cornita carcotas,Ca nu le face bine, a-nceput să ia vechiturileUna cate una si să le bage la loc în deseaga.- Ba, nu te-ncurca, ba, daca nu poti! Nu te-ncurca, ba, continua asta cu gura mare,Ca se speriasera si gainile care acum se sculau...- Nu se-ncurca deloc, nasule, ca nu poate!Trebuie să taiem porcul,Trebuie să aducem lemne si nu poate acum.

Gheorghe facea si el cizmarie când putea,Printre picaturi, invatase la armata

Page 12: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 12/63

Si când avea timp, mai scotea si el un ban.Da finul Comita nici nu i-ar fi platit.Si-l mai si certa.S-a suparat si-a plecat bombanind.A-ncalecat pe iapa a alba si-a plecat la alt mester,

Tocmai în partea ailalta a satului.Comita era din neamul Capetilor (De-ai lui Capete)Din Natarai. Se mutase la deal, si-avea casa dinvale de bisericaA veche.

Sentimentul lânei 

Am si sentimentul lânei - Nu stiu de ce-ti spun asta,Probabil ca m-ai intrebat,

Mi-ai cerut un inventar alSentimentelor.

Le am pe toate, am sentimentul tuturor Stofelor, si acum îmi dau seamaCa-l am si pe-alMedalionului. Am rămas cu ochii pironiti acolo.El mă sageta.E bine daca-ti poarta de grija.Eu nu prea port de grija - am alte calitati,Dar nu port de grija.

 N-am timp. Daca mă tii la git, da.Hai să te descriu, tot trebuie să fac cevaDar tie-ti sta bine-ntre bijuterii.Trebuie să te descriu o data cu bijuteriile tale.Esti buna pentru arheologii viitorului, Numai camee, paftale, inele, bratari.Imediat as putea localiza secolul si tara.Aurul te iubeste. Sint gelos.Bijuteriile să mi le descrii tu. Aici trebuieFinete de femeie.

Parul tau strins mă aduna de pe drumuri.Altfel as tot alerga-ncolo si-ncoaceDupa cum filfiie, dupa cum dai din cap.De mult ne tot promitemSă ne scriem din camere alaturateSă ne trimitem scrisori, din ora-n ora,Ca buletinele medicale, Numai ca ale noastre ar fi buletine

Page 13: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 13/63

De sanatate.Ar trebui să se dea din când în cândCite-o stire despre amorul unei perechi,Luate la întâmplare, dar să fie tipica,Asa ca noi...

Ori nu te-am intrebat: tu esti tipica?Da? Bine. Sint linistit.Putem sta de vorba deschis, Ne putem spune toate secretele.Greu mai gasesti astaziO iubire tipica, sanatoasa.

Scrisori din camera de alături 

 Nu pot să scriu decât despre tine,

Cu mâna ta. Este un fel de-a te pastraInaintea ochilor, pe imensul cadru de zapada,Ca un perete pe care schiazaGindurile noastre de iarna.Din fuga trenului ai zaritPrin nameti un vinator.A aparut intii pusca intinsa - Tocmai ocheaUn fulg de zapada.O bubuitura si toata iarnaS-a naruit din cer, ingropindu-l în zapada.Copacii parca plecasera si ei

Să haituiasca Baraganul("Baragan" - loc unde viscoleste,Asa se traduce, din cumana. Nu, nu-s cuman, coman,Dar asa mi-a tradus prietenul turc, Iusuf.)

Iata-ne, asadar pierduti în desertul alb,Pe care, de fapt, l-ai si provocat.Ai dorit atita să ninga, stiai ca fenomenul tineDe concentrarea ta... Si te-ai concentrat prea mult!Acum, nu se mai opreste.

Roseata din obraji coloreaza peisajul. Ai febra?"Nu, dar vreau să colorez peisajul".Foloseste rujul, mai bine.Tu esti de tinut intr-un castelPe-o iarna ca aceasta, cu clopotei la fulgi.Si eu să vin la tineIntr-o sanie trasa de cerbi,Să mă urc în iatac, pe-un turtur imens,

Page 14: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 14/63

Să urc si să cobor, ca e alunecos,Si iar să dau să mă catar... si tu să-mi arunci Niste pinteni.Să cioplesc sloiul, urcindu-măSă-i dau pinteni

Si să apar sus, c-o floare de gheataIn mâna. "Unde e geamul?Să-ti plantez pe el aceastaFloare de gheata.""O, ador florile de gheata", să zici,"Unde-ai gasit-o?" Hai să iesim putin."Unde, iar afara? Iar în zapada? Iar în tren?Iar vagon neincalzit?"

Eu sint un om de interior,Pentru ca sint numai suflet

Si sufletul e de interior.Sint un om de budoar, de stat intre perne,Printre carti, printre rujuri...Tot ce emana calduraSi intimitate. Pune-mă la o masa de restaurantC-o suta de insi în jur,Care se uita la tineSi inghet. N-am ce să-ti spun, parca nu ne mai cunoastem.Tu îmi citesti inceputul de enervarePe freamatul degetelor,

Pe miscarea de la coltul ochilor Si "Hai să mergem", zic."Unde?"In castel. Stiu eu unul, dar nu s-ajunge acoloDecât c-o sanie trasa de cerbi.

Tot în tren sintem? Tot.

Adiacente 

Adiacentele la ce-am de spusErau acolo si acuma nu-s,Ia-le de unde nu-s, adiacente,Căci nici în gusile fosforescente Nu mai gasesti nimic de luat, de pus.

Visul mi-e plin de oarba cutezantaCu care musca greul din distanta,

Page 15: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 15/63

Greul pamintului, pe sub pământ.Si tot aduna rime si aluziiCa intimplarile la coltul buzii,Fumind tigara si-afumind un gând.

Glezne fragile 

Unde ramasesem? La glezne fragile.Da, din cauza lor Pretinzi ca nu poti schia.Gleznele fragile mă-nnebunesc,Imi plac foarte mult.Ce bine te tin pe picioare,Dreapta, svelta, cu mers frumos,Când vii spre minePrin zapada, vibrind la fiecare fulg.

Faci atingere cu fulgii.Transmiti fiori în toata masa de zapadaDin cer. Uita-te, e ca o saltea descusuta cerul.Cine s-o fi tavalind deasupra?(Cred ca tot noi).Tolaniti pe fortele naturii, pe fenomenul natural.Fenomen natural pe fenomen natural.

Mazariche pe licheni. Iti place cum suna?"Suna a iarna". Ai văzut sarea izvorind din mine,Ca o bura de ploaie. La polul nord transpiratia

S-ar fi prefacut în mazariche. "Parca numai acolo!"Emotia de la polul nord. Nu, de la polul opus.Eu sint polul opus nr.34.(Asa zicea un compozitor).Autor de opusuri numerotate.34 îi place lui cel mai mult.Sintem ca doi pinguini mergând stingaci prin zapada laPoale de Polul nord. Pe ghetus."Ba sintem ditamai iceberguri".Alunecind unul în bratele celuilalt, incotosmanati

In sentimente calduroase."Bine ca ne-a apucat amorul iarna,Avem incalzire centrala.La vara, ar fi fost prea cald".Esti o prezenta luminoasa.Chiar si în zapada, tot tu daiLumina.Eu sint primul (Si ultimul

Page 16: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 16/63

Ca nu mai las pe nimeni)Cel mai mult mă impresioneaza la tineCalmul ochilor mari si calmul pielii -Dac pot spune astfel."Poti". Azi miinile mele sint foarte aspre.

Dar au si ele calmul lor. Esti ca o marmuraCare-a fost la mare asta-vara."Am fost". "Cu cine?". "Cu intreaga cariera".Si sinii - sint de taiat respiratia cu ei.Eu sint numai taieturi.

Pictura cu crin 

Si as dori să te pastrezIn clipa aceasta de stralucire

Ca pe-o floare, care se daruie singuraUnei picturi cu sfânt.(Vezi arhanghelul cu crinul în mâna.)Sigur, eu nu sint sfintul!Dar îmi place imaginea si o pastrez.Azi-noapte am ascultat spovedaniile complete(Volumul II sau I?)Legate în piele, oricum.

Cum se mai aduna si viata noastra!Ca un film de desene-animate,

Făcut din cuvinte scrise.Ce nevoie avem de aceste priviri în urmaSi toate aceste intimplariMai mult sau mai putin necesare,Pe care, până la urma,Sintem tentati să le credem chiar fericite?Sint insasi viata noastra cu gust amar Care tinjeste dupa o lacrima de cainta,Ca să-l mai dilueze.

Ai trecut ca o umbra prin toate aceste incaperi

Ale castelului tau(Nu din Spania, desigur!)Si nu te-a intinat nimic Nu te-a atins nici o arma din panopliaGhiftuita de spade, din sala armelor.E nemaipomenit cum frumusetea ta stie să se apereSi chiar daca nu mi-ai fi spus o vorbaPentru mine ai fi fost mai limpede

Page 17: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 17/63

Decât primul meu gând de dimineata.

Azi-noapte am fost mai epici -Si cuvintele taleLe-am văzut strecurindu-se

Prin fereastra intredeschisa,Prefacindu-se în fulgi,Pentru neintinarea orasului.

Până la un punct 

Pana la un punctSomnul e regenerare,Daca-l depasesti -E putrezire.

Da-mi inapoi crinul,Pe care-l tineam în manaSi care, în bezna cea mai adanca,Se deschidea,Omorandu-mi cu parfumul lui tareMoartea, cea tematoare de esente.Moartea omorandu-mi-o de tot,Crinul,Pe care-l tineam falnic în mana.

Da-mi-l inapoi!

Visul meu se-ntinde dupa elCa o a treia mana.

Trebuiau să poarte un nume 

Eminescu n-a existat.

A existat numai o tara frumoasaLa o margine de mareUnde valurile fac noduri albe.Ca o barba nepieptanata de crai.

Si niste ape ca niste copaci curgatoriÎn care luna îsi avea cuibar rotit.

Si, mai ales, au existat niste oameni simpliPe care-i chema : Mircea cel Batrîn,Stefan cel Mare,Sau mai simplu : ciobani si plugari,Carora le placea să spuna

Page 18: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 18/63

Seara în jurul focului poezii -"Miorita" si "Luceafarul" si "Scrisoarea a III-a".

Dar fiindca auzeau mereuLatrînd la stîna lor cîinii,

Plecau să se bata cu tatariiSi cu avarii si cu hunii si cu lesiiSi cu turcii.

În timpul care le ramînea liber Între doua primejdii,Acesti oameni faceau din fluierele lor JgheaburiPentru lacrimile pietrelor înduiosate,De curgeau doinele la valePe toti muntii Moldovei si ai Munteniei

Si ai Tarii Bîrsei si ai Tariii VranceiSi ai altor tari românesti.

Au mai existat si niste codri adînciSi un tînar care vorbea cu ei,Întrebîndu-i ce se tot leagana fără vînt ?

Acest tînar cu ochi mari,Cît istoria noastra,Trecea batut de gînduriDin cartea cirilica în cartea vietii,

Tot numarînd plopii luminii, ai dreptatii,ai iubirii,Care îi ieseau mereu fără sot.

Au mai existat si niste tei,Si cei doi îndragostitiCare stiau să le troieneasca toata floareaÎntr-un sarut.

Si niste pasari ori niste nouriCare tot colindau pe deasupra lor Ca lungi si miscatoare sesuri.

Si pentru ca toate acesteaTrebuiau să poarte un nume,Un singur nume,Li s-a spusEminescu.

Page 19: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 19/63

O vreme 

Ma uit la fiecare carte nouaCa Avram la Isac,Pe cand se pregatea

Sa-l injunghie.

Te voi sacrifica si euPe aceste cateva vreascuriAle cunoasterii,Si din litere va curge sange.Si ma voi invalui in fumul luiSa nu ma mai vada duhurile.

Si asa voi fi bunMateriei

Inca o vreme.

Adam 

Cu toate ca se afla in rai,Adam se plimba pe alei preocupat si tristPentru ca nu stia ce-i lipseste.Atunci Dumnezeu a confectionat-o pe EvaDintr-o coasta a lui Adam.Si primului om atat de mult i-a placut aceasta minuneIncat chiar in clipa aceea

Si-a pipait coasta imediat urmatoare,Simtindu-si degetele frumos fulgerateDe niste sini tari si coapse dulciCa de contururi de note muzicale.O noua Eva rasarise in fata lui.Tocmai isi scosese oglinjoaraSi se ruja pe buze."Asta e viata!" - a oftat AdamSi-a mai creat inca una.Si tot asa, de cate ori Eva oficialaSe intorcea cu spatele

Sau pleca la piata dupa aur, smirna si tamiieAdam scotea la lumina o noua cadinaDin haremul lui intercostal.Dumnezeu a observatAceasta creatie desantata a lui AdamL-a chemat la el, l-a sictirit DumnezeiesteSi l-a izgonit din raiPentru suprarealism.

Page 20: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 20/63

Boala 

Doctore, simt ceva mortalAici, in regiunea fiintei mele

Ma dor toate organele,Ziua ma doare soareleIar noaptea luna si stelele.

Mi s-a pus un junghi in norul de pe cer Pe care pana atunci nici nu-l observasemSi ma trezesc in fiecare dimineataCu o senzatie de iarna.

Degeaba am luat tot felul de medicamenteAm urat si am iubit, am invatat sa citesc

Si chiar am citit niste cartiAm vorbit cu oamenii si m-am gandit,Am fost bun si-am fost frumos...

Toate acestera n-au avut nici un efect, doctoreSi-am cheltuit pe ele o groaza de ani.Cred ca m-am imbolnavit de moarteIntr-o ziCand m-am nascut.

Am zărit lumina 

Am zarit lumina pe pamantSi m-am nascut si euSa vad ce mai facetiSanatosi? Voinici?Cum o mai duceti cu fericirea?Multumesc, nu-mi raspundeti. Nu am timp de raspunsuri,Abia daca am timp sa pun intrebariDar imi place aici.E cald, e frumos,

Si atata lumina incatCreste iarba.Iar fata aceea, iata,Se uita la mine cu sufletul... Nu, draga, nu te deranja sa ma iubesti.O cafea neagra voi servi, totusiDin mana ta.

Page 21: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 21/63

Imi place ca tu stii s-o faciAmara.

Grup 

Traiau de mult timp impreunaSi cam incepusera sa se repete:El era ea,Si ea era el,Ea era eaSi el era tot ea,Ea era, nu era,Si el era ele,Sau cam asa ceva.

Dimineata mai ales,

Pana se alegeau bine,Care cine mai este,De unde si pana unde,De ce asa si nu altminterea,Trecea o groaza de timp,Trecea timpul ca pe apa.

Voiau uneori chiar sa se sarute,Dar isi dadeau seama la un moment dat,Ca amandoi sunt ea,Mai usor de repetat.

Atunci incepeau de spaima sa caste,Un cascat de lana moale,Care se putea si crosetaIn felul urmator:Una casca foarte atentSi cealalta tinea ghemul.

Actorii 

Cei mai dezinvolti - actorii!

Cu manecile suflecateCum stiu ei sa ne traiasca! N-am vazut niciodata un sarut mai perfectCa al actorilor in actul trei,Cind incep sentimentele sa se clarifice

Moartea lor pe scena e atat de naturala,Incat, pe langa perfectiunea ei,

Page 22: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 22/63

Cei de prin cimitire,Mortii adevarati,Morti tragic, odata pentru totdeauna,Parca misca!

Iar noi, cei tepeni intr-o singura viata! Nici macar pe-asta n-o stim trai.Vorbim anapoda sau tacem ani in sir,Penibil si inesteticSi nu stim unde dracu sa ne tinem mainile.

Rugăciune 

Doamne, creatia a dat inapoiCa un cucui al universului.Doamne, creatia ta s-a retras in sine

Cu tine cu tot si orbecaim in nestire.

Doamne, da un pumn in bezna,Sa creasca, Doamne, la loc cucuiul.Unicornul, cand ii crestea cornul,Era numai durere si cunoastere.

Lumea sorbita de hauSe pierde in circumvolutii prea destepte.Doamne, da-ti Doamne un pumn drept in frunteSi mugind ia-o de la-nceput.

Si mugind ia facerea de la-nceput."

Ceva ca rugăciunea 

 Nu stiu ce am,Ca nu dorm cand dorm Nu stiu ce am,Ca nu sunt treaz,Cand stau de veghe.

 Nu stiu ce am,

Ca nu ajung nicaieri,Cand merg.

 Nu stiu ce am,Ca stand pe locSunt, hat , departe.

Doamne, din ce fel de huma

Page 23: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 23/63

M-ai luat in palmele tale caldeSi cu ce fel de salivaAi amestecat si-ai framantat huma-mi?

De nu stiu ce am

Ca exist, Nu stiu ce amCa nu mai am nimic,Decat pe tine.

Scara la cer  

Un fir de paianjenAtârna de tavan.Exact deasupra patului meu.

În fiecare zi observCum se lasa tot mai jos.Mi se trimite siScara la cer - zic,

Mi se arunca de sus.

Desi am slabit îngrozitor de multSunt doar fantoma celui ce am fostMa gândesc ca trupul meuEste totusi prea greu

Pentru scara asta delicata.- Suflete, ia-o tu înainte.Pâs! Pâs!

Şi GangelePrin Roşiori, gîndind la vede,Trec asiatic şi distratŞi Gangele ce nu se vedeE scris în Vede, apăsat.

În Indii pe musoni am stat,

Mai mincinos cine nu crede,De două ori trecînd în lat,Păscînd cirezi de tigri, iede.

Vezi Roşiorii şi-apoi mori,La Napoli, bine-nţeles,Eu ce-am trecut de-atîtea ori,

Page 24: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 24/63

Mă simt bătrîn, neînţeles,De intru-n Vede nu mai ies.

Doamne!

Doamne,Ia-mă de mânăŞi hai să fugim din lume,Să ieşim puţin, la aer.Poate schimbând curenţii,O să mă simt şi eu în larg,Lângă Tine.

Cineva

Vino la căpătâiul bolnavului, soare,Mângâie-i obrazulCu raza ta de rădăcină a vieţii.

Cerule, bântuit de atâta energie cosmicăDe la mii şi mii de sori şi stele,Energie atât de miraculoasă,

Ţi-am cerut o fărâmă,Te-am implorat în genunchi,Dacă nu mi-ai datPăstreaz-o pentru tineŞi să ţi-o bagi în ochi.

Strângeţi-vă în jurul meu, prieteni,Vino, Doamne, şi Tu şi plânge-mi de milă.O să-mi facă bine hohotul vostru,Aduce a viaţă.

Cineva taie cu o foarfecăDrumurile mele,Le peticeşte în batjocurăŞi le aruncă la câini.

Spectator 

Page 25: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 25/63

Observ cu interesCum se luptă instinctul vieţiiCu geniul morţii.

Viaţa vine cu o mie de tertipuri,Moartea are o mie şi una de vicleşuguri.Ca doi gladiatori,Unul cu trident şi plasă,Altul cu spada scurtă.

Strivit între logica misterioasăA vieţiiŞi logica misterioasă a morţiiSunt terenul de luptă.Au rămas din mine

Doar ochii,Să vadă şi să se îngrozească.

Plecare

Mă întorc cu faţaSpre pereteŞi le spun prietenilor Îndureraţi:Mă întorc repede.

PrăpastieDumnezeu e surdŞi când trebuie să-i spun cevaÎi scriu pe-o foaie de hârtie.Aşa se procedeazăCu toţi surzii.

Dar mie nu-mi înţelege scrisulŞi când îl văd cum se scarpină-n aureolăÎn faţa unei conjuncţii,Mă gândesc că mult mai uşor ar fiSă i-o urlu-n ureche.

Asta şi fac,Dar Dumnezeu dă din capCă nu-nţelegeŞi-mi face semne să-i scriu pe-o hârtieTot ce vreau să-i spun.

Page 26: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 26/63

Pe mine mă apucă disperarea,Ies în stradă şi opresc trecătorii,Punându-le-n faţă hârtia mea,Scrisă cum am putut mai frumos şi mai citeţ

Ca pentru ochii lui Dumnezeu.Dar oamenii nu sunt surzi,Ci numai grăbiţi,Şi dându-mi cu mâna hârtia la o parte,Mă roagă să le spun totul repedePrin viu grai.

Atunci mă pomenesc urlândCa din fundul unei prăpăstii,Aşa cum urlă DumnezeuCând îşi face rugăciunea.

Şi de spaimă c-am asurzit şi euUit ce-am vrut să le spun.

Opreşte

Opreşte!A răcnit sufletul,Opreşte să mă dau jos!Sunt sătul de atâtea corvezi,

De-atâtea determinări, obligaţii şi legi,Eu am fost făcut să fiu liber!- Nu pot să mă opresc,I-am spus pământului,(Pământul din mine),Dă-te jos din mers,Dacă-ţi dă mânaŞi fă-o chiar acum,Când eu o virezSpre scârbă şi tină.Dă-te jos în cer,Prietene de-o viaţă,Te iau când revin.

Jurnal intim

Puţin îmi pasă mieDe noutăţile voastre.Eu vin cu noutăţile mele.

Contabilitate

Page 27: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 27/63

Vine o vremeCand trebuie sa tragem sub noiO linie neagraSi sa facem socoteala.

Cateva momente cand era sa fim fericiti,Cateva momente cand era sa fim frumosi,Cateva momente cand era sa fim geniali. Ne-am intalnit de cateva oriCu niste munti, cu niste copaci, cu niste ape(Pe unde-or mai fi? Mai traiesc?)Toate acestea fac un viitor luminos-Pe care l-am trait.O femeie pe care am iubit-oSi cu aceeasi femeie care nu m-a iubitFac zero.

Un sfert de ani de studiiFac mai multe miliarde de cuvinte furajere,A caror intelepciune am eliminat-o treptat.Si, in sfarsit, o soartaSi cu inca o soarta( de unde-o mai fi iesit?)Fac doua( scriem una si tinem una,Poate, cine stie, exista si viata de apoi).

Am legat...

Am legat copacii la ochiCu o basma verde

Si le-am spus sa ma gaseasca.Si copacii m-au gasit imediatCu un hohot de frunze.

Am legat pasarile la ochiCu-o basma de noriSi le-am spus sa ma gaseasca.

Si pasarile m-au gasitCu un cantec.

Am legat tristetea la ochiCu un zambet,Si tristetea m-a gasit a doua ziIntr-o iubire.

Am legat soarele la ochiCu noptile mele

Page 28: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 28/63

Si i-am spus sa ma gasesca.

Esti acolo, a zis soarele,Dupa timpul acela, Nu te mai ascunde.

 Nu te mai ascunde,Mi-au zis toate lucrurileSi toate sentimentelePe care am incercat sa le legLa ochi.

Incertitudine

Multi m-au sfatuitSa ma dau la fund pentru o vreme.E mai bine asa,

Pentru o vreme,Si m-am dat.La fund toti se impiedicau de mine.Si-am iesit iar la suprafata.Acum om vedea...

Baladă

Când îndrăgostiţii au luat peste tot foc,Se prind de mânăŞi se aruncă amândoiÎntr-o verighetă

Cu apă puţină.Este o cădere importantă în viaţăŞi ei zâmbesc fericiţiŞi au braţele pline de floriŞi alunecă duiosŞi alunecă măreţ pe jos,Strigându-se pe nume ziuaŞi auzindu-se noaptea.

De la o vremeLi se amestecă ziua cu noaptea,Într-un fel de tristeţe deasă...

Verigheta răspundeTocmai pe tărâmul celălalt.

Acolo este o plajă marePlină cu oase îmbrăţişate

Page 29: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 29/63

Care dorm cu albul lor ostenit,Ca nişte scoici frumoaseCare s-au iubit toată marea.

Pleaca trenulCând stai în tren şi pleacă trenul vecin,De ce ai impresia că ai plecatTu?

Primăvara şi toamnaTe tot uiţi pe cer, pierdut în gânduri,Stoluri de păsări vin,Stoluri de păsări pleacă,De ce ai impresia că mergi tu?

Toată viaţa m-am uitat pe fereastră,Pironit într-un colţDe autobuz, de tren, de vapor Hurducat de căruţăM-am uitat cum fug de mine copacii,Oameni, oraşe, continenteDe ce sunt copleşit de atâtea emoţii,De ce am impresiaCă am cunoscut lumea?

Cum?

Mă doare golul dintre scăriŞi golul dintre cuvinteŞi dintre celule -Atâta spaţiu pierdutŞi care nu va fi arat niciodată.

Cum să mai fie belşugCând lumea nu mai poate creşteDin cauza păsărillor răpitoareCare-o tot ciugulesc?

 Nimic nu se poate umpleBine de tot, Nici măcar spaima.Cum să mai fie belşug?

Atunci

Atunci de ce tacerea asta

Page 30: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 30/63

Atat de densa, de ingrozitoare?-Ba comunicam cu cei de dincoloTot timpulDar nu mai avem ce sa ne spunem.

Poveste

Sufletul tau functioneaza cu lemne,Iar al meu cu electricitate.Dragostea ta umple cerul de fum,aA mea e din flacari curate.Totusi vom mai merge impreunaO buna bucata de pamant,O buna bucata de cer,O buna bucata de luna.Vom fi fericiti pentru iarbaSi pentru lac,

Vom slavi drumul drept cu cate-o guraSi vom tine un moment de reculegerePentru fiecare cotitura. Ne vom lua dupa umbra meaCare merge inainte. Ne vom lua dupa primul gand, Ne vom lua dupa doua-trei cuvinte.Pana ne va iesi in caleSfanta VineriSa ne spuna printre alteleCa nu mai suntem tineri,

Si ca ea n-o sa ne mai dea de-acum Nici electricitatea pentru flacara, Nici lemne pentru fum.

Shakespeare

Shakespeare a creat lumea în şapte zile.

În prima zi a făcut cerul, munţii şi prăpăstiile sufleteşti.În ziua a doua a făcut râurile, mările, oceaneleŞi celelalte sentimenteŞi le-a dat lui Hamlet, lui Iulius Caesar, lui Antoniu, Cleopatrei şi Ofeliei,Lui Othello şi altora,Să le stăpânească, ei şi urmaşii lor,În vecii vecilor.În ziua a treia a strâns toţi oameniiŞi i-a învăţat gusturile:Gustul fericirii, al iubirii, al deznădejdii,Gustul geloziei, al gloriei şi aşa mai departe,Până s-au terminat toate gusturile.

Page 31: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 31/63

Atunci au sosit si nişte indivizi care întârziaseră.Creatorul i-a mângâiat pe cap cu compătimire,Şi le-a spus că nu trebuie decât să se facăCritici literari

Şi să-i conteste opera.Ziua a patra şi a cincea le-a rezervat râsului.A dat drumul clovnilor Să facă tumbe,Şi i-a lăsat pe regi, pe împăraţiŞi pe alţi nefericiţi să se distreze.În ziua a şasea a rezolvat unele probleme administrative:A pus la cale o furtună,Şi l-a învăţat pe regele Lear Cum trebuie să poarte coroană de paie.Mai rămăseseră câteva deşeuri de la facerea lumii

Şi l-a creat pe Richard al III-lea.În ziua a şaptea s-a uitat dacă mai are ceva de făcut.Directorii de teatru şi umpluseră pământul cu afişe,Şi Shakespeare s-a gândit că după atâta trudăAr merita să vadă şi el un spectacol.Dar mai întâi, fiindcă era peste măsură de istovit,S-a dus să moară puţin.

Superstiţie

Pisica mea se spalăCu laba stângă,Iar o să avem un război.

Fiindcă, am observat,De câte ori se spalăCu laba stângă,Creşte considerabil încordareaInternaţională.

Cum vede eaCele cinci continente?S-a mutat cumvaÎn pupilele salePitia, cea care ştie să-ţi spună dinainteToată istoriaFără punctuaţie?

Îmi vine să plâng

Page 32: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 32/63

Când mă gândesc că euŞi cerul cu suflete pe care mi l-am legatÎn spateDepind, în ultimă instanţă,De toanele unei pisici!

Fugi de prinde şoareci, Nu mai dezlănţuiRăzboaie mondiale,Fire-ai a draculuiDe putoare!

Dacă nu cer prea mult

- Ce-ai lua cu tine,

Dacă s-ar pune problemaSă faci zilnic naveta între rai şi iad,Ca să ţii nişte cursuri?- O carte, o sticlă cu vin şi-o femeie, Doamne,Dacă nu-ţi cer prea mult.- Ceri prea mult, îţi tăiem femeia,Te-ar ţine de vorbă,Ţi-ar împuia capul cu fleacuriŞi n-ai avea timp să-ţi pregăteşti cursul.- Te implor, taie-mi cartea,O scriu eu, Doamne, dacă am lângă mine

O sticlă de vin şi-o femeie.Asta aş dori, dacă nu cer prea mult.- Ceri prea mult.Ce-ai dori să iei cu tine,Dacă s-ar pune problemaSă faci zilnic naveta între rai şi iad,Ca să ţii nişte cursuri?- O sticlă de vin şi-o femeie,Dacă nu cer prea mult.- Ai mai cerut asta o dată, de ce te încăpăţânezi,E prea mult, ţi-am spus, îţi tăiem femeia.- Ce tot ai cu ea, ce atâta prigoană?Mai bine tăiaţi-mi vinul,Mă moleşeşte şi n-aş mai putea să-mi pregătesc cursul,Inspirându-mă din ochii iubitei.Tăcere, minute lungi,Poate chiar veşnicii,Lăsându-mi-se timp pentru uitare.- Ce-ai dori să iei cu tine,

Page 33: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 33/63

Dacă s-ar pune problemaSă faci zilnic naveta între rai şi iad,Ca să ţii nişte cursuri?- O femeie, Doamne, dacă nu cer prea mult.- Ceri prea mult, îţi tăiem femeia.

- Atunci taie-mi mai bine cursurile,Taie-mi iadul şi raiul,Ori totul, ori nimic.Aş face drumul dintre rai şi iad degeaba.Cum să-i sperii şi să-i înfricoşez pe păcătoşii din iad,Dacă n-am femeia, material didactic, să le-o arăt?Cum să-i înalţ pe drepţii din rai,Daca n-am cartea să le-o tălmăcesc?Cum să suport eu drumul şi diferenţeleDe temperatură, luminozitate şi presiuneDintre rai şi iad,

Dacă n-am vinul să-mi dea curaj?Capriciu

În fiecare searăStrâng de prin veciniToate scaunele disponibileŞi le citese versuri.

Scaunele sunt foarte receptiveLa poezie,Dacă ştii cum să le aşezi.

De aceeaEu mă emoţionez,Şi timp de câteva oreLe povestescCe frumos a murit sufletul meuPeste zi.

Întâlnirile noastreSunt de obicei sobre,Fără entuziasmeDe prisos.

În orice caz,Înseamnă că fiecare Ne-am facut datoria,Şi putem mergeMai departe.

Page 34: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 34/63

De ce trebuie să se culce toţi oamenii la sfârşitul vieţii?

Jucării Noi, care suntem îngrozitor de mari,Care n-am mai căzut pe gheaţăDintre cele două războaie,Ori dacă din greşeală am alunecat vreodată, Ne-am şi fracturat un an,Unul din anii noştri importanţi şi ţepeniDe gips...O, noi, cei îngrozitor de mariSimţim câteodată

Că ne lipsesc jucăriile.Avem tot ce ne trebuie,Dar ne lipsesc jucăriile. Ne e dor de optimismulInimii de vată a păpuşilor Şi de corabia noastrăCu trei rânduri de pânze,Care merge la fel de bine pe apă,Ca şi pe uscat.

Am vrea să încălecăm pe un cal de lemnŞi calul să necheze o dată cu tot lemnul,Iar noi să-i spunem: „Du-ne undeva, Nu ne interesează locul,Pentru că oriunde în viaţă Noi avem de gând să facem Nişte fapte grozave”.

O, cât ne lipsesc uneori jucăriile!Dar nu putem nici măcar să fim triştiDin cauza astaŞi să plângem din tot sufletul,Ţinându-ne cu mâna de piciorul scaunului,Pentru că noi suntem nişte oameni foarte mariŞi nu mai e nimeni mai mare ca noiCare să ne mângâie.

Mai mult ca perfectul

Page 35: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 35/63

Pe spatele aripei este notatMai mult ca perfectulZborului.

Pe spatele peştelui e desenatÎnotul viitorului.

Acolo unde credeam că se termină,Lucrurile revin asupra lor;Faţa văzută e doar o ciornă.De ce să fim pesimiştiÎn legătură cu stingerea ochilor?Pe spatele lor  Natura şi-a notatO idee şi mai îndrăzneaţă

Despre orbire.Hârtie

S-a anunţat, cred, la apocalipsă, Nu ţin bine minte,Că un mare uragan de hârtieSe apropie din direcţia N-VŞi din toate direcţiile.

Uraganul va pustii totul în calea sa,Prefâcând totul în hârtie.

Copacii se vor transforma în hârtie,Animalele în hârtie,Aurul în hârtie.

Oamenii vor ţipa de groază,Şi ţipetele lor Vor deveni pe loc şerpi de hârtie,Şi apoi ei înşişi se vor desface hârtie:Hârtie de împachetat, hârtie de plicuri,Hârtie de saci, hârtie de biblie,Hârtie de ţigarete.Şi mai ales ziare.

Unii vor deveni articole de fond,Alţii vor intra în problemeleIndustriale ori agrare,Alţii vor trece la pagina externă.Scriitori care nu s-au ratat încă,

Page 36: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 36/63

Din lipsă de spaţiu,

Se vor rata în primii cinci cuadraţi.Ca să mai lungim vorba:Va un uragan şi o hârtie

Mondială.Şi la urmă,Scos din răbdări,Se va căsca pământul.Va înghiţi cu poftă totulŞi se va şterge la gurăCu oamenii care s-au transformatÎn şerveţele.

Pod peste suflet

Sufletul meu nici n-are podŞi zilnic dau să-l trec inot,Departe-i ţărmul celălalt,Vadu-i adânc şi ceru-nalt.

Ca peştii, din abis, stâncosi,Răsar munţi tineri, şi munţi roşi,Contemplu palma lor de lutŞi zic: Aici eu m-am nascut.

Buza-mi sărută-albastra zare,

Cu setea muntelui de sare.Ce bine e că nici n-am pod,Că dorul meu e plin de glod.Dacă mă-nec, mă ţin de-un plaiŞi-not spre gura mea de rai.

Halebarda

Inghesuiala in troleibuz,Balamuc mare,Oameni cu pachete in brate,Cu microbiSi, cum stau eu pe scaun,In spatele meu,Un mos cu o cazma- Naiba stie la ce-i trebuie s-o care acasa.O tine de coada ca pe-o halebardaLa usa cortului imparatesc.

Page 37: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 37/63

E batran mosul de cand lumea,Are o pata mare pe ochiul drept,Ii mai tremura si man ape deasupra.“Asta acum o sa-mi scape cazmaua in cap-Ma gandesc, lua-l-ar dracu!”

El e un mosulica simpatico de altfel,Politicos,Vorbaret chiar.Zice:” Nici o grija, tin cu strasnicie de afurisita asta de cazma.”Si cu toate astea, din cand in cand o scapa: poc,poc, poc!Trei sferturi din pasageri au fost deja bubuiti.Mosul continua sa scape cazmaua,S-o blesteme sis a-si ceara scuze.“Sunt neputincios, pacatele mele,Dar n-aveti nici o grija,Va rog frumos sa nu va alarmati,

Afurisita asta de cazma n-o sa-mi mai scapeAcum si-n vecii vecilor. Nu vedeti ce strans o tin?”Si tocmai atunci- pleosc!Drumul e plin de gropi,Hurducaturile sunt hurducaturi.Si soferul asta nici nu observa,El isi face cursa si ce sa-l intereseze:Duce pasagerii vii sau pasagerii morti- tot aia!Altfel nu-mi explic de ce nu opreste niciodataIn nici o statie,

De ce nu face o halta,Am putea sa-l dam jos pe criminalul asta ramolit,Mai ales ca, dupa cate observ,i-a cam lichidat pe toti,si acum s-a protapit chiar in spatele meucu halebarda lui – “Sofer, hei sofer!”Dar te mai poate auzi cineva?Autobuzul merge, poate are plan sa mearga pana la capat.Hurducaturile se intetesc,Mosul a si intrat in vorba cu mine,E din ce in ce mai politicosSi incepem sa discutam despre vreme.

 Nu vă pierdeţi optimismul, oameni, nici de-aţi crăpa.

Page 38: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 38/63

Esti atat de statornica in gandul meu,Incat ai putea fi imprejmuita cu un gard.Va fi, desigur, unul inalt, foarte inaltSa nu poata sari peste el aerul din restul lumii.Si-n varful fiecarei sipci ascutite cate o stea:

Ca un glob obisnuit sau, si mai bine: capeteleCelor ce-au indraznit sa te iubeasca.

Rugaciune

Arunci cam rar undita, pescarule,Si ma plictisesc fara primejdiiDeasupra capului, Nu c-as vrea sa musc din ea,Stiu doar ce-nseamna momealaDar m-am obisnuit c-o anumita tensiune

Si n-o mai pot schimba la varsta mea.Actorii

Cei mai dezinvolti- actorii!Cu manecile suflecateCum stiu ei sa ne traiasca! N-am vazut niciodata un sarut mai perfectCa al actorilor in actul trei,Cand incep sentimentele sa se clarifice.Patati de ulei,Cu sepci veridice,

Ocupand tot felul de functii,Intra si ies pe replica,Care le vin sub picioare ca niste presuri.Moartea lor pe scena e atat de naturala,Incat, pe langa perfectiunea ei,Cei de prin cimitire,Mortii adevarati,Grimati tragic, odata pentru totdeauna,Parca misca!Iar noi, cei tepeni intr-o singura viata! Nici macar pe-asta n-o stim trai.Vorbim anapoda sau tacem ani in sir,Penibil si inesteticSi nu stim unde dracu sa tinem mainile.

Anticarul

Cunosc mersul vremiiDupă cum îmi vând cărţile,Jocul lor între rafturi

Page 39: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 39/63

Şi restul lumiiE un indiciu sigur.

Când au versurile căutareSe întâmplă nunţi,

Pântecul fetelor are nevoieSă adoarmă frumos până searaDe cântece de leagăn.

După ce-l vând pe Homer Am o oră de pace,Când se întoarce la mineTrebuie să rătăcesc zece ani pe mare.

Enciclopediile legate în piele de şoareciSe urnesc cel mai greu

Şi când le văd în stradăÎmpinse din spate de câte opt oameni cu pârghiiÎmi fac semnul cruciiŞi felicit secolul 18.

De la Tolstoi şi DostoievskiTe poţi aştepta la orice,Ori să ajungi cinevaOri să-ţi pierzi slujba.

Fire de praf pe toate epocile

Sar să joaceÎn raza de soareMereu anunţată.

Acum toate cărţileVin vijelie spre rafturi,Mi-au spart şi geamurile şi ochelarii,Aşa ceva nu mi s-a mai întâmplat -E noapte, e zi afară?Ia uitaţi-vă şi dumneavoastră.

La dumneata

Chipul meu îmi pare cunoscutDar nu-mi amintesc de unde.

 Nu cumva eşti tuCel cu care-am râs

Page 40: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 40/63

Într-o viaţă,Lipindu-ne nasul de sufletul lumiiCa de-o vitrină?

Ai un rid pe frunte

Care-mi aminteşte de-o istorieModernă şi contemporană.

Ochii aceştia i-am văzut, dacă nu mă înşel,Mirându-se pe nişte lucruri obişnuite,Pe tristeţe, pe noapte, pe spaimă.

Ai vreo rudă, o mână, un gând,Vreo sprânceană, cam aşa ceva,În soareŞi-n celelalte stele căzătoare?

Pot juraCă eşti cel care s-a îndrăgostit pentru vecieDe fata aceeaAl cărei nume îţi scapă mereu.

O,Totul îmi pare foarte cunoscutLa dumneata,Chiar şi zilele care nu ţi s-au întâmplatŞi se vor întâmpla.

Ce pustietate... Aş vrea să treacă Dumnezeu pe aici...Seneca

La apusul soarelui, mi s-a spus,Trebuie sa-mi tai venele,Acum e abia pranzul,Mai am de trait cateva ore bune.Casc si ma uit pe fereastra,Privesc dupa soare care nu mai apuneSi ma plictisesc ingrozitor 

Don Juan

Cand o dragosteLa care lucram mai demultMi-a reusit,Atunci o trec pe curat,Pe inima altei femei.

Page 41: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 41/63

Page 42: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 42/63

In evul mediu pictoriiTrebuiau sa picteze numai sfinti,Sfinti mergand pe jos,Sfinti calari,

Sfinti omorand balaurul.Pictorii se uitau cu jind la oameni,Dar n-aveau voie sa-i picteze,Si asteptau deznadajduitiSa le rasara un ochi in frunte,Un ochi specialPentru vazut sfinti.

Pilat din Pont

Daca apa nu se innegreste,Satisfactia spalatului este egala cu zero,

Spuse Pilat, frecandu-se bine cu sapun.In acest timp Isus e batjocorit,Rastignit,Pus sa se foiasca pe cruceCa intr-un pat cu iasomie.Pus sa bea otrava,Pus sa moara,Pus sa invie a treia zi,Pus sa se urce la ceruri.In acest timp crucea e azvarlita in foc,Cruciadele facute aschii;

Prin crapaturile dintre natiiIese un fum inecacios,Se starneste praful de pusca,Zgura iradiatiilor vestind zorii moderni.In sfarsit,Apa curge tot mai murdara,Istoria-si urmeaza cursul ei,Iar Pilat din Pont continua sa-si speleCu satisfactie tot mai mareMainile.

Atavisme

 Noi din Homer cu toti ne tragem,Antropoida noastra literara,Care-a vazut razboiul TroieiDin cel mai drept copac al vremii.Dumnezeiasca laba-avea batranul!Sa n-asurzim, noi ne-astupam urechea,Caci naste-un vuiet nemaipomenit,

Page 43: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 43/63

Cu ea cand bate-n scutul lui Achile.Si-avea un chef de opere napraznic.Eu il si vad barbos ca Polifem,Mancand chiar si din viitor berbecii,Cu scriitorii-ascunsi in lana lor.

PrieteniHai sa ne sinucidem, le spun prietenilor mei,Azi am comunicat atat de bine,Am fost atat de tristi,Perfectiunea asta in comun N-o mai atingem noiSi e pacat sa pierdem momentul.Cred ca in baie e cel mai tragic,Sa facem pe romanii cei luminatiCare isi deschideau venele,

Discutand despre esenta iubirii.Uite, am incalzit apa.Incepem, dragi prieteni, numar eu: unu, doi, trei...In iar am fost oarecum surprins, pomenindu-ma singur,Unii poate mor mai greu, mi-am spus, au mai multe legaturi. Nu se poate sa ma fi pacalit: cuvantul inseamna ceva,Dar timpul trece...Mi-a fost destul de greu, in iad, va asigur,Mai ales la inceput, stiti eream singur, N-aveam cu cine sa mai schimb o vorba,Dar incetul cu incetul m-am atasat, mi-am facut prieteni.

Un cerc extraordinar de sudat,Discutam tot felulde chestii teoretice. Ne simteam minunat,Am ajuns chiar pana la sinucidere....Si iarasi m-am pomenit singur in purgatoriu,Cautandu-mi cateva suflete mai apropiate,Desi sunt destul de suspiciosiPurgatorienii- cu situatia lor neclaraIntre doua lumi-O fata ma iubeste, e foarte frumoasa,Avem clipe de mare extaz- nemaipomenit, fantastic!Si chiar imi vine pe limba sa-i spun...Patit, o las pe ea mai intai,Eu ma sinucid abia dupa aceea,Dar fata face ce face si-nvie-Si iatama singur in rai- Nimeni n-a patruns niciodata aici,Sunt primul om, lumea exista ca proiect,Ceva foarte vag,

Page 44: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 44/63

In capul lui Dumnezeu,Cu care chiar ma imprietenesc de la o vreme.Exista tristete la toate nivelurile,dumnezeu e dezdanajduit,Ma uit in ochii lui goi si ma pierd in ei.

El aluneca vajaind in prapastiile mortilor mele.Comunicam de minune,Doamne, cred c-am atins perfectiunea,Tu mai intai,Ce-ar fi sa lasam totul in intuneric.

Ulise

Cand ma gandesc ce ma asteapta acasa,Porcii aceia de petitoriBeti chiori, slinosi pe armurile din cuier Jucand toata ziua table

Pana li se-nmoaie si muschii si zarurile, de-a valmaCa numai de insuratoare nu mai sunt buniChiar de-ar cere in casatorie o babaMai ceva decat Penelopa( O fi imbatranit, intr-adevar si ea?)Si femeia aceea, plangareata, pe de alta parte,Care tese-n nestire, de nervi,De zgripturoaica ce este, sa incurce ea toate firele de pe lume!Parca vad ca ma ia de la poarta-n primire:- Unde-ai putut sa fii pana acum?- Am facut razboiul Troii, nu fii scorpie...

- Bine, bine, dar Agamemnon al ClitemnestreiCum de-a scapat mai devreme, ca a si putrezit pana acuma, N-ati avut toti acelasi razboi?- Am ratacit zece ani pe mare, intrucat Neptun...- Fara Neptun, te rog, spune clar cu cine?Si chiar pana acum?Chiar pana acum?Ce mare-a fost aia?

In gand

 Ne dau prin gand, ca stelele in lacAtatea intamplari - si se desfacSi se intorc, mari lotusi, inapoi,Spre luciul amintirilor din noi.Astept iubirea ta sa-mi pice-n gandSi sa o caut vesnic, frematand,Ca pe-un inel scapat intr-o fantana – Verigheta pe izvorul din tarana.

Leda

Page 45: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 45/63

Leda trece surazandPrintre lucruriSi se culcaCu fiecare.

Gardului i-a nascut un copilDin iedera,Soarelui i-a nascutO floarea-soarelui.A facut dragoste nerusinataCu toti boii,In frunte cu boul Apis,Dar, naiba s-o ia, Nici nu se cunoste.Mare poama mai eSi Leda asta,

De aceea ramane lumeaAsa de frumoasa.De dragoste

• Ieri doua caprioare ne-au taiat drumul,Saltand sprintere una alaturi de alta,Ca doi sani. Oi sani ai naturii mame.Si-am pus fruntea infierbantata pe golulDintre cele doua caprioare.• Ghici unde bat?Pe cine vreau sa tapez de un sarut?

Afla de la mineCa daca n-ar fi si lucruri de-asteaAbsolut dumnezeiesti,Desi sunt de la natura,Asa pretinde natura.Multumesc,Esti atat de plina de socuri electrice.Ce s-ar intampla, ce s-ar intampla?Lasa ca stii tu.• Oamenii se simt singuri si au nevoieDe o iubire neconsfintita decat prin eaInsasi, spusa pe sleau, pe imbracate ori pePielea goala – ce e mai frumos decatTrupul omenesc?• N-as fi fericita sa pot trai asa, Nu gasesc rostul iubirii, daca nu mlasi sa ard.Uite cum se ridica fumul din tigara astaSi ea a ars, asta m-a deranjatCa prea te porti cu manusi,

Page 46: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 46/63

Ma supar si ma lasi asa, sa nu ma supar, nu fortezi.• Cand ma gandesc la tineImi vine sa inchid usa cu cheiaSa nu intre cineva peste noi Ne-ar gasi lungiti lesinati,

Ar crede ca s-a comis o crima,Cand colo exact contrariul,Care e contrariul asta?Sa faci un bine vital, Nu un rau capital,Sa pui umarul la aducerea pe lume a unui om.Exact chinul nostru ca sa zic asa,Chin dulce ca mierea de flori de salcam...Iata-ne in aceasta plasa a destramarii,Zvarcolindu-ne in beneficiul vaduvelor......E aproape o lupta corp la corp...

Te-ai insinuat ca o jale,Care nu te-apuca de-o data,Ci asa incetul cu incetulIntai ti-e sete de-o vorba,La urma ti-e foameDe buzele care spun vorba,La urma ti-e dor...• Spuneai ieri ca ai vrea sa traiesti rotund,Ca o molecula...Ideea era ca cineva se tot amestecaSi strica molecula,

Ideea corpului strain.Habar n-am ce-am vrut sa spun.Impreuna clipa e mare,Traim o clipa mare.Clipa e pana clipesti o data, nu?• Chiar cand nu se intampla nimicSe intampla o mie de lucruri intre noi.• O stea m-a calauzit la acesti sani,Ca la doua, albe, musuroaie cu minuni.Ingenunchez la sanii tai, ca magul,Si nu mai pot de dragul lor.In ei furnicile lucreaza de cu noapte,Furnicile care dau lapte.Ca este pace ori razboi afara,Retrase-n munti furnicile tot ara.Trebuie lucrat intr-una acest lut,Unde e vesnic ceva de facut.Obrazul lasa sa-l ingrop in sani,Ca-n doua musuroaie cu minuni,

Page 47: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 47/63

Mormantul din care, fara-a osteni,Voi invia a treia zi.• Pieptul tau se umfla gata sa sara la mine,Se da la om vasazica,Tine-ti sanii cucoana in lant,

Ca acum or sa saraPeste uluca bluzei,Or sa rupa nasturii, fereasca Dumnezeu,Am mai vazut eu nasturi pocnindPrecum castanele toamna.

O amoeba

Ce mai faci?"Într-o bună zi lunaA întrebat pămîntul.

De milioane de aniÎl tot vedea muncindu-se,Mutînd mările dintr-un continentÎntr-altul,Experimentînd gheţuri şi vulcaniŞi stricînd zilnic o grămadă de munţi."Ce mai faci?"A repetat ea.

Pămîntul a răspuns obosit şi grav."O amoebă."

Atunci luna a încruntat din sprîncene,S-a făcut că înţelegeMisterul creaţiei şi al vieţiiŞi-a plecat mai departe gîndindu-se:"Fleacuri de-ale bărbaţilor.

Imponderabilitate

Bine, bine,Mi-am pierdut greutatea, plutesc,Dar greutatea care s-a pierdutUnde e?Mi-a luat-o cineva în primire?S-a tăiat o chitanţă?

Pe mine nu m-a întrebat nimeni nimic,Greutatea unui omE o valoare, nu?E o mare valoare în ziua de azi

Page 48: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 48/63

Greutatea unui om-nu în aur ci chiar În greutatea lui.Cine se foloseşte de ea?

-Cârcotaş ai fost şi sub legea gravitaţiei

Cârcotaş eşti şi-n vid, nătărăule!Să vezi ce greutate o să mai capeţiCând o să-ajungi în cazanul cu smoală-Asta e doar aşa, o tranziţie.

Focul sacru

Mai aruncaţi nişte vreascuriÎn soare,Am auzit c-o să se stingăPeste câteva miliarde de ani.

Şi dacă nu mai sunt vreascuri,Aruncaţi în soareCâmpiile care ar fi putut foarte bineSă fie păduri,Munţii, luna şi cerulCare nici nu ştim sigur dacă suntPăduri.

În orice caz,Mai aruncaţi ceva în el, Nişte vreascuri, Nişte vieţi.

Că, uite, a şi început să pâlpâiePe feţele noastre,Făcându-le frumoase şi urâte,Făcându-le noapte şi zi,Făcându-le anotimpuri şi ani.

 Nu te-ncurca

Boc! Boc! In poarta.Spre dimineata, cu vreo trei zile pana-n Craciun.- Vezi, mă Gheorghe, cine bate, mă -Sare muierea. Nu se sculasera, ca era prea denoapte.Afara iar: Boc! Boc!- Care esti, mă?Era-ntuneric, se vedea doar o pata mare alba.Era iapa, legata de poarta.Si ala batea tare-n pridvor, cu ciomagul.

Page 49: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 49/63

Si când l-a văzut pe Gheorghe c-a iesitC-o mana bagata pe maneca hainei si cu alta afara,A inceput să-l certe.

- Ba, ce faceti? De ce dormi, mă? la ora asta?

Oamenii vrednici nu dorm la ora asta! Ce faci, mă?De ce dormi, mă?

Intra în casa si descarca o desaga de ghete rupte,Cizme scalciate pantofi.- Mă, venii la tine să-ti aduc astea, ca nu mă lasa Nacotele de copii,Ca se duc la hora.Mai ramasesera vreo doua ciubote-n desaga,Le descarca si pe alea.- Mi le faci până-n Craciun!

- Pai, Craciunul… Ca e poimaine…Gheorghe se uita la gramada, se mai scarpina în cap Nu-i convenea.- Mă, nasule, n-oi putea, ca e prea aproapePoate asa intr-o luna-doua- Ba, daca nu poti, nu te-ncurca.Ba, uita-te-n ochii mei.Daca nu poti, nu te-ncurca, ba!C-asa mi-a mai făcut al lui VintilaDin Trantoru, ca i-am dus putina de varzaSă mi-o dreaga si mi-a tinut-o în prispa

Pan la Pasti si-am rămas fără varza la copii.Se sculase si muierea lui Gheorghe.Se-mbracase si venise la vatra,Unde se duceau tratativele.Vazand maldarul de plotoage si stiindu-l pe barbatu-sauIn stare să lase totul balta si să dreaga o pereche-douaDe bocanci - si stiindu-l si pe nasul Cornita carcotas,Ca nu le face bine, a-nceput să ia vechiturileUna cate una si să le bage la loc în deseaga.- Ba, nu te-ncurca, ba, daca nu poti! Nu te-ncurca, ba, continua asta cu gura mare,Ca se speriasera si gainile care acum se sculau…- Nu se-ncurca deloc, nasule, ca nu poate!Trebuie să taiem porcul,Trebuie să aducem lemne si nu poate acum.

Gheorghe facea si el cizmarie când putea,Printre picaturi, invatase la armata

Page 50: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 50/63

Si când avea timp, mai scotea si el un ban.Da finul Comita nici nu i-ar fi platit.Si-l mai si certa.S-a suparat si-a plecat bombanind.A-ncalecat pe iapa a alba si-a plecat la alt mester,

Tocmai în partea ailalta a satului.Comita era din neamul Capetilor (De-ai lui Capete)Din Natarai. Se mutase la deal, si-avea casa dinvale de bisericaA veche.

Scrisori din camera de alaturi

 Nu pot să scriu decât despre tine,Cu mâna ta. Este un fel de-a te pastraInaintea ochilor, pe imensul cadru de zapada,Ca un perete pe care schiaza

Gindurile noastre de iarna.Din fuga trenului ai zaritPrin nameti un vinator.A aparut intii pusca intinsa - Tocmai ocheaUn fulg de zapada.O bubuitura si toata iarnaS-a naruit din cer, ingropindu-l în zapada.Copacii parca plecasera si eiSă haituiasca Baraganul(”Baragan” - loc unde viscoleste,Asa se traduce, din cumana.

 Nu, nu-s cuman, coman,Dar asa mi-a tradus prietenul turc, Iusuf.)

Iata-ne, asadar pierduti în desertul alb,Pe care, de fapt, l-ai si provocat.Ai dorit atita să ninga, stiai ca fenomenul tineDe concentrarea ta… Si te-ai concentrat prea mult!Acum, nu se mai opreste.Roseata din obraji coloreaza peisajul. Ai febra?“Nu, dar vreau să colorez peisajul”.Foloseste rujul, mai bine.Tu esti de tinut intr-un castelPe-o iarna ca aceasta, cu clopotei la fulgi.Si eu să vin la tineIntr-o sanie trasa de cerbi,Să mă urc în iatac, pe-un turtur imens,Să urc si să cobor, ca e alunecos,Si iar să dau să mă catar… si tu să-mi arunci Niste pinteni.

Page 51: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 51/63

Să cioplesc sloiul, urcindu-măSă-i dau pinteniSi să apar sus, c-o floare de gheataIn mâna. “Unde e geamul?Să-ti plantez pe el aceasta

Floare de gheata.”“O, ador florile de gheata”, să zici,“Unde-ai gasit-o?” Hai să iesim putin.“Unde, iar afara? Iar în zapada? Iar în tren?Iar vagon neincalzit?”

Eu sint un om de interior,Pentru ca sint numai sufletSi sufletul e de interior.Sint un om de budoar, de stat intre perne,Printre carti, printre rujuri…

Tot ce emana calduraSi intimitate. Pune-mă la o masa de restaurantC-o suta de insi în jur,Care se uita la tineSi inghet. N-am ce să-ti spun, parca nu ne mai cunoastem.Tu îmi citesti inceputul de enervarePe freamatul degetelor,Pe miscarea de la coltul ochilor Si “Hai să mergem”, zic.“Unde?”

In castel. Stiu eu unul, dar nu s-ajunge acoloDecât c-o sanie trasa de cerbi.

Tot în tren sintem? Tot.Perspectivă

Dacă te-ai îndepărta puţin,Dragostea mea ar creşteCa aerul dintre noi.

Dacă te-ai îndepărta mult,Te-aş iubi cu munţii şi cu apeleŞi cu oraşeleCare ne despart.

Dacă te-ai îndepărtaCu o zare,La profilul tău s-ar adăuga soarele,Luna şi jumătate din cer.

Page 52: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 52/63

Alfabetul

 N-a prea observatCând a pierdut prima literă.

A continuat să vorbească,Ocolind cu grijăCuvinteleCare cuprindeau acea literă.

Apoi a mai pierdut una,Mi se pare pe A.Soarele, LunaAu rămas pe dinafară.

Şi încă una,

Fericirea, iubireaAu început să nu-l mai înţeleagă.

Litera de pe urmăI-a rămas înfiptă într-o silabă,Ca un dinte obosit.

Acum aude, vede,Dar nu mai are cuvinte pentru viaţă,Formată în cea mai mare parte din literelePe care le-a pierdut.

PricinaMie mi s-a omorât timpul,Onorată instanţă.

Când mă întorceam eu voluntar Din război,Am băgat de seamăCă timpului meu îi fuseseră amputateInima, gura şi fruntea.

Dar nici aşa nu mi l-au lăsat în pace,L-au pus să facă zile-chin, zile-lacrimi, zile-maşină, zile-bouO mulţime de lucruriCare nu-l interesau.

Apoi au început să experimenteze pe elFel de fel de otrăvuri -Tristeţe, necazuri -

Page 53: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 53/63

Parcă aşa le zicea.

Lovitura de graţie i-a fost dată în capCu o bucată de destinDe esenţă tare.

Iertaţi-mi expresia,Dar asta n-a fost viaţă!De atunci, iată, am pierdut şi jumătate din moarteAşteptându-mi rândul la coadă,Ca să v-aduc la cunoştinţă pricina mea,Aici,La judecata de apoi.

Transfuzie secretă

Brazii îşi vindecă scorburile

Picurând într-una răşină,Cum se ung şi lebedele c-o grăsimeDe nu li s-atinge apa de pânze.

Dacă fiecare bradAr vărsa puţină răşinăDegeaba,Aşa, pentru durerea lumiiÎn general...

Bradul acela un bob,

Celălalt - altul,Câtă jale mondialăAr ameliora o pădure!

Simt că mă vindecDe-o spaimă,Doamne, ce lumânareArde pentru mineÎn vânt,Pe vreo stâncă, departe?

Echilibru

Totul trebuie măsurat riguros, Nimic să nu ne scape,De la fluturii din jurul sufletuluiPână la golul unde se pierd privirileÎn golTotul - cântărit cu grijă.

Page 54: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 54/63

Astfel, îngrămădesc pe un talger Cărţi şi frunze, orice,Firele de praf care zboară liber prin camera meaLe suflu cu multă măiestrieSă se depună exact.

Pe celălalt talger mă aşez eu(Deşi nu mai voiam să mai fac nimic,De răsunet mondial),Dar îmi lipsesc, iată, încă multe fire de praf,Multe raze îmi lipsesc, ca să fie un echilibruSă se ducă vestea.

Cine

Să cercetăm bineCine se ascunde sub noi,

Să fim foarte atenţiPe cine numimEu.

Că nu mai poţiAvea încredere oarbăÎn nimeni,Să fim atenţi, mai ales,Pe cine numimEu.

Îndesaţi în genunchiulSub nişte măşti,Atât de convenţionale,Râsul, plânsul, iubirea, Ne căznim, stângaci,Să fim familiari cu noi.

Poate chiar reuşimÎn unele momente,Dar ne speriem grozavCând ne auzim glasul.

Este pământ

Este pământ până sus în cer,Atmosfera e de pământPentru că e a pământului,Pe burlanele gravitaţieiPlouă-napoi pământul,Icari şi Meşteri-Manole de pământ

Page 55: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 55/63

Cad de pe acoperişul pământului,Gravitaţia e pământ.

 Noi trăim în pământ.

Cu timpul devenim mai greiŞi fruntea ne intră mai josÎn pământ.

Şi nu există moartePentru că nu contează dacă eştiMai în nori sau mai în uitareÎn pământ.

Pe sub uşă

Ziua de azi

Mi-a fost vârâtă, ca de obicei,Pe sub uşă.

Mi-am aşezat pe nas ochelariiŞi-am începutS-o citesc.

 Nimic deosebit,După câte văd.Cică pe la prânz o să fiu cam trist, Nu se specifică motivul,

Şi-o să continui să iubesc luminaDe unde-am rămas ieri.

Pagina exterioară informeazăDespre tratativele mele cu apa, cu munţii, cu aerul,În legătură cu pretenţia lor absurdăDe-a-mi intra în sânge, şi-n creier.

Apoi, obişnuitele ştiriDespre puterea mea de muncă,Despre drumul la pâine,Despre buna dispoziţie(Dar nu se suflă un cuvântÎn legătură cu situaţiaDin ficat).

Unde s-o fi tipărindViaţa asta a mea,

Page 56: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 56/63

Că e plină de greşeliInadmisibile.

Câteodată

Câteodată întunericul

E în afara mea,Fulgerul nu se mai dezdoaie.Se văd prin el, ca printr-o ţeavăDe telescop.

Vreo stâncă poate pe undeva Nu vrea să se mistuie,Vreo scorbură opune rezistenţăCariului deznădăjduit.

 N-a mai căzut de mult

 Nici o stea:Circulă greu materia pe cer.Cuiva i s-a întâmplat o nenorocireŞi nu vrea să plângă:Se îngreunează circulaţia apeiÎn natură.

Şi eu prind această stareDirect în suflet,Ca oglinda apei norul de susBolovan în ochi.

Perpetuum mobileÎntre idealurile oamenilor Şi realizarea lor Întotdeauna va existaO diferenţă de nivelMai mareDecât cea mai înaltă cascadă.

Se poate folosi raţionalAceastă cădereDe speranţe,Construindu-se pe ea cevaCa o hidrocentrală.

De la energia astfel câştigată,Chiar dacă n-o să reuşimSă ne aprindem decât ţigările,Tot e ceva,

Page 57: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 57/63

Pentru că, fumând, ne putem gândi seriosLa nişte idealuri şi mai grozave.

Simetrie

Mergeam aşa,

Când deodată în faţa mea,S-au desfăcut doua drumuri:Unul la dreapta,Şi altul la stânga,După toate regulile simetriei.Am stat,Am făcut ochii mici,Mi-am ţuguiat buzele,Am tuşit,Şi-am luat-o pe cel din dreaptaExact cel care nu trebuia,

După cum s-a dovedit după aceea.Am mers pe el cum am mers,De prisos să mai dau amănunte.Şi după aceea în faţa mea s-au căscat douăPrăpăstii: Una la dreapta. Alta la stanga.M-am aruncat în cea din stânga,Fără măcar să clipesc, fără măcar să-mi fac vânt,Grămada cu mine în cea din stânga,Care, vai, nu era cea căptuşită cu puf!Târâş, m-am urnit mai departe.M-am târât ce m-am târât,

Şi deodată în faţa meaS-au deschis larg două drumuri.V-arăt eu vouă! - mi-am zis -Şi-am apucat-o tot pe cel din stânga,În vrăjmăşie.Greşit, foarte greşit, cel din dreapta eraAdevăratul, adevăratul, marele drum, cică.Şi la prima răscruceM-am dăruit cu toata fiinţaCelui din dreapta. Tot aşa,Celălalt trebuia acum, celălalt...Acum merindea îmi e pe sfârşite,Toiagul din mână mi-a-mbătrânit, Nu mai dau din el muguri,Să stau la umbra lor Când m-apucă disperarea.Ciolanele mi s-au tocit de pietre,Scârţâie şi mârâie împotrivă-mi,C-am ţinut-o tot într-o greşeala...

Page 58: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 58/63

Şi iată în faţa mea iar se cascăDouă ceruri: Unul în dreapta. Altul la stânga.

Texte de muzică uşoară

Vino şi tu lângă mine.

Că altfel nu-i bine, Nu-i bine, nu-i bine, nu-i bineDecât lângă mine...

Astăzi iar sunt supărată.Ziua toată N-o să am nici poftă de mâncare,De ce oare?Vrei să-ţi spun de ce?Fiindcă eşti prostuţ,Asta e!

Când veneam aseară,Prima oară,Braţ la braţ de la cinema,Oprindu-ne în dreptul casei mele(După ce ne-am întâlnit cu cineva),Tu te-ai roşit şi ţi-ai luat imediat la revedere,Şi ai plecat, şi ai plecat, şi ai plecat...Timidule, prostuţule, tăcutule,De ce nu m-ai sărutat? Urâtule!

Tra-la-la-la-la!Tu eşti viaţa mea,Tra-la-la-la-la!Auzi? Să nu zici ba!

Când voi veni ca să te iau de la servici,Să ieşi zâmbind în calea meaŞi aşa să-mi zici:Tra-la-la-la-la!

Tu eşti viaţa mea,Eu sunt viaţa ta,Tra-la-la-la-la!

Fără tine, draga mea copilă,Viaţa mea este imposibilă...Dar ce să mai vorbesc:Te iubesc, te iubesc, te iubesc.Când te văd îmi creşte inima

Page 59: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 59/63

Uite-aşa, zău aşa, uite-aşa-

Te iubesc, da, da, da!Tra-la-la...

Arcadă

Azi am văzut un ochiCare mă iubea.Vedeam bine că m-ar fi primitSub sprânceana lui.

Dar a venit un nor Şi ochiul s-a-nchis,Ori s-a speriatŞi-a fugit în chipul tăuLângă celălalt ochi,

Lângă fruntea şi lângă guraCare nu mă iubesc.Atavisme

 Noi din Homer cu toti ne tragem,Antropoida noastra literara,Care-a vazut razboiul TroieiDin cel mai drept copac al vremii.Dumnezeiasca laba-avea batranul!Sa n-asurzim, noi ne-astupam urechea,Caci naste-un vuiet nemaipomenit,

Cu ea cand bate-n scutul lui Achile.Si-avea un chef de opere napraznic.Eu il si vad barbos ca Polifem,Mancand chiar si din viitor berbecii,Cu scriitorii-ascunsi in lana lor.

Dacă nu cer prea mult

- Ce-ai lua cu tine,Dacă s-ar pune problemaSă faci zilnic naveta între rai şi iad,Ca să ţii nişte cursuri?- O carte, o sticlă cu vin şi-o femeie, Doamne,Dacă nu-ţi cer prea mult.- Ceri prea mult, îţi tăiem femeia,Te-ar ţine de vorbă,Ţi-ar împuia capul cu fleacuriŞi n-ai avea timp să-ţi pregăteşti cursul.- Te implor, taie-mi cartea,O scriu eu, Doamne, dacă am lângă mine

Page 60: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 60/63

O sticlă de vin şi-o femeie.Asta aş dori, dacă nu cer prea mult.- Ceri prea mult.Ce-ai dori să iei cu tine,Dacă s-ar pune problema

Să faci zilnic naveta între rai şi iad,Ca să ţii nişte cursuri?- O sticlă de vin şi-o femeie,Dacă nu cer prea mult.- Ai mai cerut asta o dată, de ce te încăpăţânezi,E prea mult, ţi-am spus, îţi tăiem femeia.- Ce tot ai cu ea, ce atâta prigoană?Mai bine tăiaţi-mi vinul,Mă moleşeşte şi n-aş mai putea să-mi pregătesc cursul,Inspirându-mă din ochii iubitei.Tăcere, minute lungi,

Poate chiar veşnicii,Lăsându-mi-se timp pentru uitare.- Ce-ai dori să iei cu tine,Dacă s-ar pune problemaSă faci zilnic naveta între rai şi iad,Ca să ţii nişte cursuri?- O femeie, Doamne, dacă nu cer prea mult.- Ceri prea mult, îţi tăiem femeia.- Atunci taie-mi mai bine cursurile,Taie-mi iadul şi raiul,Ori totul, ori nimic.

Aş face drumul dintre rai şi iad degeaba.Cum să-i sperii şi să-i înfricoşez pe păcătoşii din iad,Dacă n-am femeia, material didactic, să le-o arăt?Cum să-i înalţ pe drepţii din rai,Daca n-am cartea să le-o tălmăcesc?Cum să suport eu drumul şi diferenţeleDe temperatură, luminozitate şi presiuneDintre rai şi iad,Dacă n-am vinul să-mi dea curaj?

Dincolo

Femeia aceasta are pe cineva in baie.Vorbeste cu mine, ma iubeste sincer,Dar cineva se tot foieste in sufletul ei,Dincolo de mine.Ii citesc in ochi, in par, in linia vietii din palmaCa aceasta casa n-are decat o singura intrare,Ca-mi ascunde pe cineva in baie.Sau, ma rog, in casa vecina,

Page 61: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 61/63

Sau intr-o alta casa,Undeva pe strada,Intr-un alt oras sau intr-o padure,Ori pe fundul marii.Cineva sta ascuns acolo,

Pandindu-mi gandurile,Ascultand sentimentele mele eterneCu ochii pe ceas.

Doamne!

Doamne,Ia-mă de mânăŞi hai să fugim din lume,Să ieşim puţin, la aer.Poate schimbând curenţii,O să mă simt şi eu în larg,

Lângă Tine.Incertitudine

Multi m-au sfatuitSa ma dau la fund pentru o vreme.E mai bine asa,Pentru o vreme,Si m-am dat.La fund toti se impiedicau de mine.Si-am iesit iar la suprafata.Acum om vedea...

OpreşteOpreşte!A răcnit sufletul,Opreşte să mă dau jos!Sunt sătul de atâtea corvezi,De-atâtea determinări, obligaţii şi legi,Eu am fost făcut să fiu liber!- Nu pot să mă opresc,I-am spus pământului,(Pământul din mine),Dă-te jos din mers,Dacă-ţi dă mânaŞi fă-o chiar acum,Când eu o virezSpre scârbă şi tină.Dă-te jos în cer,Prietene de-o viaţă,Te iau când revin.

Page 62: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 62/63

Pleaca trenul

Când stai în tren şi pleacă trenul vecin,De ce ai impresia că ai plecatTu?

Primăvara şi toamnaTe tot uiţi pe cer, pierdut în gânduri,Stoluri de păsări vin,Stoluri de păsări pleacă,De ce ai impresia că mergi tu?

Toată viaţa m-am uitat pe fereastră,Pironit într-un colţDe autobuz, de tren, de vapor Hurducat de căruţă

M-am uitat cum fug de mine copacii,Oameni, oraşe, continenteDe ce sunt copleşit de atâtea emoţii,De ce am impresiaCă am cunoscut lumea?

Ceva ca rugaciunea

 Nu stiu ce am,Ca nu dorm cand dorm Nu stiu ce am,Ca nu sunt treaz,

Cand stau de veghe.

 Nu stiu ce am,Ca nu ajung nicaieri,Cand merg.

 Nu stiu ce am,Ca stand pe locSunt, hat , departe.

Doamne, din ce fel de humaM-ai luat in palmele tale caldeSi cu ce fel de salivaAi amestecat si-ai framantat huma-mi?

De nu stiu ce amCa exist,

Page 63: 75484986 Marin Sorescu

7/30/2019 75484986 Marin Sorescu

http://slidepdf.com/reader/full/75484986-marin-sorescu 63/63

 Nu stiu ce amCa nu mai am nimic,Decat pe tine


Recommended