Mineralele Mineralele sunt substanţe naturale solide , mai rar fluide , alcătuite din unul sau mai multe elemente chimice, care intră în componenţa rocilor şi minereurilor . După conţinutul lor ele se pot împărţi în minerale metalifere şi respectiv nemetalifere (sare , gips ,azbest , mică , feldspat ), iar cele metalifere se pot împărţi la rândul lor în feroase şi neferoase. Determinarea unui mineral se face prin cunoaşterii proprietăţilor lui fizice: - culoare - luciu - spărtura (proaspătă neoxidată) - duritatea - clivajul (modul de spargere), greutatea specifică, proprietăţi magnetice şi radioactive etc. • Duritatea mineralelor este o proprietate importantă, aceasta determinând forma de exploatare a zăcământului). Mineralogul austriac Carl Friedrich Christian Mohs a stabilit o scară a durităţii mineralelor după cum urmează: 1.talc, 2.gips, 3.calcit, 4.fluorina, 5.apatit, 6.ortoza, 7.cuarţ, 8.topaz, 9.corindon 10.diamant. • Clivajul este denumită tendinţa intalnita la minerale sau cristale de a se sparge, despica paralel cu reţeaua structurii cristaline.Clivajul este de fapt o formă aparte de spărtură. Suprafaţa clivajului este netedă în general cu o reflectare bună a razelor luminoase. Clivajul se poate prezenta diferit, având diferite grade de clivaj. • • Spărtura este fenomenul de spargere, fărămiţare, produs la un mineral ca urmare a unei loviri sau presiuni efectuate asupra lui. Aspectul spărturii poate oferi indicii ajutătoare la identificare.
Transcript
Mineralele
Mineralele sunt substanţe naturale solide, mai rar fluide, alcătuite din unul sau mai multe elemente chimice, care intră în componenţa rocilor şi minereurilor. După conţinutul lor ele se pot împărţi în minerale metalifere şi respectiv nemetalifere (sare, gips,azbest, mică, feldspat), iar cele metalifere se pot împărţi la rândul lor în feroase şi neferoase.
Determinarea unui mineral se face prin cunoaşterii proprietăţilor lui fizice: - culoare -luciu - spărtura (proaspătă neoxidată) - duritatea - clivajul (modul de spargere), greutatea specifică, proprietăţi magnetice şi radioactive etc.
• Duritatea mineralelor este o proprietate importantă, aceasta determinând forma de exploatare a zăcământului).
Mineralogul austriac Carl Friedrich Christian Mohs a stabilit o scară a durităţii mineralelor după cum urmează: 1.talc, 2.gips, 3.calcit, 4.fluorina, 5.apatit,
• Clivajul este denumită tendinţa intalnita la minerale sau cristale de a se sparge, despica paralel cu reţeaua structurii cristaline.Clivajul este de fapt o formă aparte
de spărtură. Suprafaţa clivajului este netedă în general cu o reflectare bună a razelor luminoase. Clivajul se poate prezenta diferit, având diferite grade de
clivaj. •
• Spărtura este fenomenul de spargere, fărămiţare, produs la un mineral ca urmare a unei loviri sau presiuni efectuate asupra lui. Aspectul spărturii poate oferi indicii
Proprietăti optice Culoarea mineralelor: nuanţe de gri, maronie-roşiatică, roşie Culoarea urmei: rosu inchis Luciul mineralelor: metalic, mat Plecroism: bicromism roşu gălbui – roşu maroniu
Alte caracteristici Reactivitatea chimica – greu solubil in acid clorhidric Minerale asemănătoare - ilmenit, goethit, lepidolit Radioactivitate – --- Magnetism – la temperatura ambianta inexistent
De retinut: - se utilizează pentru fabricarea de pigmenţi, în industria vopselelor. - Hematitul lustruit a fost considerat ca piatră preţioasă şi utilizat pentru realizarea de ornamente
Proprietăti optice Culoarea mineralelor: gălbui-arămie cu reflexe verzui Culoarea urmei: : neagră-verzuie sau neagră-brună Luciul mineralelor: metalic Plecroism:
Alte caracteristici Reactivitatea chimica – se dizolvă în acid azotic concentrat Minerale asemănătoare :calcopirita Radioactivitate – --- Nu este radioactivă Magnetism –paramagnetică
De retinut: Din punct de vedere economic este importantă pentru obţinerea acidului sulfuric, fierului şi cuprului, sau ocazional la obţinerea aurului.
Alte caracteristici Reactivitatea chimica – Minerale asemănătoare Radioactivitate – ---
De retinut: Microclin este identică cu orthoclase în multe proprietati fizice, ea poate fi disting prin raze X sau examinare optică; vizualizat sub un microscop de polarizare , exponate microcline un minut mai multe înfrăţire care formează o structură asemănătoare grilaj, care este inconfundabil.
Alte caracteristici Reactivitatea chimica – Minerale asemănătoare Radioactivitate – ---
De retinut: În afară de a fi cele mai abundente minerale şi pe scară largă a crustei, sau o parte ultraperiferice, a Pamantului, feldspat sunt, de asemenea, componente majore de roci lună
Feldspaturile sunt utilizate la fabricarea de ceramică şi glazuri ceramice si ca abrazive uşoare.
Feldspat sunt aluminosilicaţi, care conţin siliciu şi ioni de aluminiu legate împreună de către ionii de oxigen pentru a forma un cadru tridimensional de atomi. Alti ioni, în principal de potasiu, sodiu, calciu şi, ocupa site-uri în cadrul.
Alte caracteristici Reactivitatea chimica – Minerale asemănătoare Radioactivitate – ---
De retinut:
În afară de a fi cele mai abundente minerale şi pe scară largă a crustei, sau o parte ultraperiferice, a Pamantului, feldspat sunt, de asemenea, componente majore de roci lună
Feldspaturile sunt utilizate la fabricarea de ceramică şi glazuri ceramice si ca abrazive uşoare.
Feldspat sunt aluminosilicaţi, care conţin siliciu şi ioni de aluminiu legate împreună de către ionii de oxigen pentru a forma un cadru tridimensional de atomi. Alti ioni, în principal de potasiu, sodiu, calciu şi, ocupa site-uri în cadrul.
Luciul mineralelor: absent Alte caracteristici Reactivitatea chimica – Minerale asemănătoare :Pyroxene Radioactivitate – --- De retinut: Ca mineralele primar îl prezintă ca hornblende în roci vulcanice , cum ar fi granit , diorite şi andezit . Ca minerale secundare sunt amfibol, fie dezvoltat în calcar de metamorfism de contact.
De retinut: Unii piroxeni sunt folosiţi ca pietre preţioase, ca de exemplu varietatea verde Enstatit sau Diopsid, ca şi Hypersthen de culoare roşie-brună. Pe când din Jadeit se pot prelucra bijuterii cu linii fine, datorită structurii sale compacte.
FISA NR. 9 Denumire: Quartz
Clasa mineralelor: Oxizi, Hidroxizi, silicaţi Proprietăti fizice Duritatea : 7 Clivajul: nu are Spărtura: sidefie, neregulată, sfărmicioasă Greutatea specifică:
Proprietăti optice Culoarea mineralelor: incolor, alb sau toate culorile Culoarea urmei: alba Luciul mineralelor: sticlos pe feţele prismei, gras pe
suprafaţa de spartură Plecroism: nu are Alte caracteristici Reactivitatea chimica – solubil in acid fluorhidric şi în soda
De retinut: • la fel utlizat la producera instrumentelor de precizie ca de exeplu cântar cu fir de
torsiune. • folosit în acustica electronică, sau lampa de cuarţ. • foarte frecvent folosit ca bijuterie, sunt varietăţile colorate ale cuarţului . • o varietate a sa a fost si inca este folosit in societatile umane primitive ca si unealta. • în amestec cu caolin şi feldspat este folosit la obţinerea porţelanului.
FISA NR. 10
Denumire: Olivine
Clasa mineralelor: Proprietăti fizice Duritatea : 6,5 - 7 Clivajul: imperfect Spărtura: sidefie, sfărămicios Proprietăti optice Culoarea mineralelor: auriu-verzui, gălbui brun Culoarea urmei: albă Luciul mineralelor: sticlos Plecroism:--- Alte caracteristici Reactivitatea chimica – --- Minerale asemănătoare Liebenbergit,Monticellit,Kirschsteinit,Glauchroit Radioactivitate – --- Magnetism – --- De retinut: Alcătuiesc o serie de cristale mixte. Olivin în natură conţine canităţi mici de Nichel, (Ni) Magneziu (Mg) respectiv Fier (Fe) substituit.
Minerale cu duritate mai mica decat sticla(<5,5)
FISA NR. 11 Denumire: Calcopirita
Clasa mineralelor: sulfură, (Raport metal/sulf = 1:1 ) Proprietăti fizice Duritatea : 3,5-4 Clivajul: imperfect Spărtura: sidefie, neregulată, sfărmicioasă Greutatea specifică: 4,1 - 4,3 Proprietăti optice Culoarea mineralelor: galben-auriu Culoarea urmei: verzuie-neagră Luciul mineralelor: metalic Plecroism:--- Alte caracteristici Reactivitatea chimica – Minerale asemănătoare:pirita, marcasit, aur Radioactivitate – inexistenta Magnetism – inexistent De retinut: Datorită prezenţei în cantităţi mari în zăcăminte şi datorită conţinutului ridicat de cupru (ca. 25%), calcopirita este unul din principalele minereuri de cupru de pe glob. Este utilizată şi la producerea celulelor solare (în amestec cu alte sulfuri de cupru).
FISA NR. 12 Denumire: Muscovit
Clasa mineralelor: Silicati Proprietăti fizice Duritatea : 2 – 2,5 Clivajul: perfect-1 Spărtura: Micaceu Greutatea specifică: 2.76-3 Proprietăti optice Culoarea mineralelor: alb, gri, argintiu Culoarea urmei: albă Luciul mineralelor: sticlos Plecroism: slab atunci când sunt colorati Alte caracteristici Reactivitatea chimica:– Minerale asemănătoare : Radioactivitate – --- De retinut: Numele vine de la moscovit leşeşti-sticla, un nume folosit anterior pentru minerale datorită utilizării sale în Rusia, pentru ferestre .
Alte caracteristici Reactivitatea chimica – Radioactivitate – ---
De retinut:
Biotit este, de asemenea, util în evaluarea istoriile temperatură de roci metamorfice, deoarece partiţionare de fier şi magneziu între biotit şi granat este sensibil la temperatura. Biotit are niciun fel de utilizări comerciale.
FISA NR. 14 Denumire: Halit
Clasa mineralelor: Halogenuri Proprietati fizice Duritatea : 2 - 2,5 Clivajul: perfect-3 Spărtura: Predominant în cuburi şi paturi masive sedimentare, dar, de asemenea,
granulară, fibroasă şi compact Greutatea specifică: 2.17 Proprietăti optice Culoarea mineralelor: alb, albastru, roşu, roz,galben Culoarea urmei: alba Luciul mineralelor: vitros (sticlos) Plecroism: Alte caracteristici Reactivitatea chimica – Radioactivitate – --- De retinut: Halitul este adesea folosit atât rezidenţiale şi municipalitate pentru gestionarea gheţii. Prin urmare, prezenţa de halite în soluţie de apă topeşte gheaţa.
De retinut: Marmora este un material de construcţie foarte preţuit, calcitul mai este folosit, la fabricarea cimentului, la producerea îngrăşămintelor şi amendamentelor chimice, sau ca înveliş protector al metalelor. La fel în industria optică este utilizat cristalul de calcit
Alte caracteristici Reactivitatea chimica – se dizolvă greu în acizi Minerale asemănătoare Calcită, Magnezit Radioactivitate – --- Magnetism – ---
De retinut:
Roca dolomit este folosit la pavare, piatră decorativă, sau la fabricarea cimentului în construcţii, în metalurgie la obţinerea unor oţeluri dure, în industria sticlei. La accidentul produs cu reactorul nuclear de la Cernobil s-a folosit dolomită la acoperirea reactorului pentru diminuarea radiaţiilor după accident.Mineralul mai este folosit mai rar ca bijuterie din cauza clivajului bun şi durităţii reduse.
Prin calcinare pierde apa de cristalizare; pulberea obţinută absoarbe din nou apă, solidificându-se. Această proprietate este folosită în industria de construcţii. Creta folosită în şcoli provine la fel din gips.
În medicină este utilizat pentru fixarea fracturilor de oase, ca bandaj de gips, în stomatologie ca mulaj.
În arheologie, paleontologie şi în artă, ca statui din gips curat sau în amestec cu alte minerale.
ROCILE
ROCILE MAGMATICE
ldspați Originea - provin din magmă (topitură din silicați)
- este dat de modul de aranjare al mineralelor, ordonate după gradul de cristalizare, formă și mărime
- modul de aranjare al mineralelor în spațiu în rocă
Dupa gradul de cristalizare: holocristaline hialine (vitroase – sticloase) hipocristaline În funcție de dimensiunea absolută -Afanitică -Faneritică În funcție de gradul de compactare -Compacte -Poroase În funcție de dimensiunea relativă a cristalelor -Echigranulare -Inechigranulare -Gigantocristaline (pegmatitică)
Structuri granoblastică - proporție mare de cuarț și feldspat lepidoblastică - minerale care au forme foiase, solzoase, dispuse în ”pături” nematoblastică - minerale în forme prismatice, fibroase, aciculare, dispuse liniar-paralel Texturi - șistuase - texturi specifice rocilor care au fost supuse la streess - forțe unidirecționale (presiuni
Metamorfismul este condiționat de: - presiunea litostatică (verticală) - stressul (presiunea laterală) - temperatura (variază cu adâncimea)
Grade de metamorfism Epimetamorfismul: Mezometamorfismul: Catametamorfismul Epimetamorfismul: - T joase de maxim până la 200 gC - presiunea litostatică (stressul) rol secundar, iau naștere: sericit clorit serpentinit talc
- umiditatea - rocile caracteristice: filitele șisturile cloritoase șisturile sericitoase Mezometamorfismul: -T între 200 - 400 gC - presiunea litostatică - stressul în mică măsură Minerale caracteristice
o biotitul o muscovitul o epidotul o hornblenda o granații o distenul o staurolitul
Rocile caracteristice o micașisturile o amfibolitele o cuarțitele
Catametamorfismul - T 400 - 700gC - presiunea litostatică - are o loc o recristalizare completă a rocii preexistente - minerale predominante: feldspații piroxenii amfibolii cuarțul biotitul andaluzitul silimanitul - rocile formate sunt: gnaisele eclogitele marmorele
TIPURI DE ROCI METAMORFICE
FISA ROCA NR.1
MICASIST
Tipul roci:metamorfica
Chimism:
Alcatuirea mineralogica: biotit, muscovit, cuarţ, câteodată şi paragonit.
Localizare: sunt foarte răspândite în faciesurile mezometamorfice din diferite zone ale globului: Italia (Airolo în Sasso Rosso), Rusia, România.
FISA ROCA NR.2
MARMURA
Tipul roci:metamorfica
Chimism:
Alcatuirea mineralogica:
Structura: zaharoidă, masivă,
Localizare:. marmura alba de Carrara" sau "verde de Alpi",sau la noi marmura de Ruschita
ROCILE SEDIMENTARE
Sunt formate la suprafața terestră Roci formate rezultate din depunerea în medii lacustre, bazinale, oceanice a unor particulelor rezultate din distrugerea unor roci primare, prin acumulări organogene, prin procese de precipitare (evaporite) sau prin alterare rezultând roci reziduale. Mineralele rocilor sedimentare - minerale allogene (fragmente sau chiar cristale întregi decuarț, mice, feldspați, piroxeni, amfiboli) - minerale autigene (singenetice, care au luat naștere în timpul procesului de sedimentare și diagenetice . Acestea dinurmă formându-se după ce s-a realizat sedimentarea. Caolinitul Limonitul Calcitul Dolomitul Anhidritul Gipsul Sarea Gemă Glauconitul
Roci aluminoase – formate prin acumulare reziduale Roci clorurice – rezultate în urma precipitării din soluţii suprasaturate (sarea
gemă, silivină) Roci silicioase – constituite prin acumularea testelor unor organisme silicioase
(diatomite,radiolarite, menilite, jaspuri, concreţiuni silicioase Roci sulfatice – rezultate prin precipitare din ape marine sau lacustre din zone
aride (gips,anhidrit) Roci feruginoase – reprezentate mai ales din limonit şi hematit Roci manganoase – în special cruste de psilomelan Roci fosfatice – mai rare fosforitele
Roci carbonatice 4 %precipitaţie chimică, calcare recifale După modul de formare Roci detritice (epiclastice) – formate prin acumulării în bazine sedimentare a materialului detritic provenit din dezagregarea fizico-mecanică a rocilor primare (magmatice, sedimentare, metamorfice) . Ele sunt clasificate în funcție de gradul de cimentare (cimentate, necimentate) și în funcție de dimensiunea clastelor
Roci detritice (epiclastice) – formate prin acumulării în bazine sedimentare a materialului detritic provenit din dezagregarea fizico-mecanică a rocilor primare (magmatice, sedimentare, metamorfice) . Ele sunt clasificate în funcție de gradul de cimentare (cimentate, necimentate) și în funcție de dimensiunea clastelor
Loess - fragmente fine de cuarț - prinse într-o masă argilo-calcaroasăgalbenă - aspru la pipăit, poros efervescență cu acizii -
FISA ROCA NR.1
GRESIE
Tipul roci:sedimentara
Chimism:argiloasa
Alcatuirea mineralogica:60%feldspat
Structura: nisipoasa
Textura: psamitica
FISA ROCA NR.2
ARGILA
Tipul roci:sedimentara
Chimism:argiloasa
Alcatuirea mineralogica:silicati de Al si Mg
Structura: nisipoasa,clastice
Textura: pelitica
FISA ROCA NR.3
MARNA
Tipul roci:sedimentara
Alcatuirea mineralogica: alcătuite în proporţii practic egale din minerale argiloase şi carbonaţi la care se adaugă alte minerale autigene,
Structura: masivă sau stratificată
Textura: pelitică fină şi structură mecanică sau chimică
