" A D E V à R U L n u e s t e d i n c o l o d e N O I ! " Director, Teodor Abagiu * Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri * O b i e c t i v m e h e d i n þ e a n Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT Obiectiv mehedinþean în format electronic www.obiectiv-mehedinean.ro Anul XXI Nr. 965 7 FEBRUARIE 2019 16 pagini * 1,00 leu Dupã structurile Ministerului Afacerilor Interne din judeþul nostru, a fost rândul Instituþiei Prefectului – Judeþul Mehedinþi sã prezinte activitatea desfãºuratã pe anul 2018 ºi rezultatele obþinute. În prezenþa senatorului Liviu Mazilu, a deputaþilor Alina Teiº ºi Alexandru Bãlãnescu, a preºedintelui Consiliului Judeþean Mehedinþi - domnul Aladin Georgescu, a prefectului judeþului Caraº Severin - domnul Matei Lupu ºi a peste 100 invitaþi, reprezentanþi ai autoritãþilor administraþiei publice locale, serviciilor deconcentrate, sindicaliºti ºi membri ai comisiilor de dialog, prefectul Nicolae DRÃGHIEA a prezentat sinteza raportului de evaluare, având în vedere complexitatea ºi volumul activitãþilor desfãºurate. B i l a n þ l a I n s t i t u þ i a P r e f e c t u l u i M e h e d i n þ i Preºedintele CJ Mehedinþi, Aladin Georgescu, a semnat contractul pentru asfaltarea DJ 606A, între Dumbrava ºi Albuleºti Locuitorii din satul Albuleºti vor avea în curând asfalt la ieºirea din gospodãrii, dupã ce preºedintele Consiliului Judeþean Mehedinþi, Aladin Georgescu, a semnat miercuri, 6 februarie, contractul pentru proiectarea ºi execuþia de lucrãri de modernizare a DJ 606A. AMÃNUNTE ÎN PAGINA 3 p a g . 5 Primãria amenajeazã 12 parcãri noi în municipiul Drobeta Turnu Severin Raportul a concluzionat cã obiectivele instituþiei au fost îndeplinite, rezultatele obþinute au fost foarte bune, realizate de un personal bine pregãtit profesional. Din alocuþiunile rostite de invitaþi au rezultat aprecieri pentru activitatea desfãºuratã ºi au fost transmise felicitãri atât prefectului cât ºi colectivului condus de acesta pentru rezultatele obþinute. Biroul de presã Liberalii mehedinþeni au declanºat o campanie de informare a populaþiei cu privire la racordarea la reþeaua de gaze naturale 7 p a g . „Fundaþia Gojdu”, o afacere cu aur ºi imobile de 3 miliarde de euro p a g . 8
Dupã structurile Ministerului Afacerilor Internedin judeþul nostru, a fost rândul Instituþiei Prefectului –Judeþul Mehedinþi sã prezinte activitatea desfãºuratã peanul 2018 ºi rezultatele obþinute. În prezenþa senatorului Liviu Mazilu, a deputaþilor AlinaTeiº ºi Alexandru Bãlãnescu, a preºedintelui ConsiliuluiJudeþean Mehedinþi - domnul Aladin Georgescu, a prefectuluijudeþului Caraº Severin - domnul Matei Lupu ºi a peste 100invitaþi, reprezentanþi ai autoritãþilor administraþiei publicelocale, serviciilor deconcentrate, sindicaliºti ºi membri aicomisiilor de dialog, prefectul Nicolae DRÃGHIEA a prezentatsinteza raportului de evaluare, având în vedere complexitateaºi volumul activitãþilor desfãºurate.
Bilanþ la Instituþia Prefectului Mehedinþi
Preºedintele CJ Mehedinþi, Aladin Georgescu,a semnat contractul pentru asfaltarea DJ 606A,
între Dumbrava ºi Albuleºti
Locuitorii din satul Albuleºti vor avea în curând asfalt la ieºirea din gospodãrii,dupã ce preºedintele Consiliului Judeþean Mehedinþi, Aladin Georgescu, a semnatmiercuri, 6 februarie, contractul pentru proiectarea ºi execuþia de lucrãri demodernizare a DJ 606A. AMÃNUNTE ÎN PAGINA 3
pag. 5
Primãriaamenajeazã
12 parcãri noi înmunicipiul Drobeta
Turnu Severin
Raportul a concluzionat cã obiectivele instituþiei au fostîndeplinite, rezultatele obþinute au fost foarte bune, realizatede un personal bine pregãtit profesional. Din alocuþiunile rostite de invitaþi au rezultat aprecieripentru activitatea desfãºuratã ºi au fost transmise felicitãriatât prefectului cât ºi colectivului condus de acesta pentrurezultatele obþinute. Biroul de presã
Liberalii mehedinþeni au declanºato campanie de informare a
populaþiei cu privire la racordareala reþeaua de gaze naturale
7pag.
„Fundaþia Gojdu”,o afacere cu aur ºi
imobile de 3miliarde de euro
pag. 8
social - politicOBIECTIV mehedinþean 07 - 13.02.2019pag. 2
Editorial de Sorin Vidan
Au fost alocate, comparativcu anul trecut, 9,8 miliarde de leiîn plus. Acest lucru înseamnã ocreºtere cu 47%. Aºadar, în anul2019, Ministerul Educaþiei va aveaun buget total de 30,8 miliarde delei, iar în 2018 a avut un buget de21.011 miliarde de lei. Bani vor fi folosiþi pentruacoperirea creºterilor salariale dinsistemul educaþional, pentruinvestiþii de amploare, precumconstruirea de noi ºcoli ºi grãdiniþeºi reabilitarea celor deja existente.Vom avea grijã ca nicio ºcoalã dinRomânia sã nu mai aibã problemecu igiena sau cu inexistenþatoaletelor. De asemenea, ne vomstrãdui ca fiecare copil sã poatãînvãþa în condiþii decente, în clasedotate coresponzãtor, iar fiecareelev sã primeascã manuale noi. Legat de cadrele didactice, nedorim profesori buni, salarizaþi pemãsura competenþelor. În acest caz,Ministerul Educaþiei Naþionalederuleazã deja un proiect, dinbugetul de stat, prin care suntformaþi 55.000 de profesori. Vor fi implementete ºi proiectefinanþate din fonduri europene,pentru cã ne dorim modernizareaprocesului de predare-învãþare cuajutorul tehnologiilor, informaþiilorºi comunicãrii. Ne dorim elevi maibuni, care sã facã performanþã înºcolile româneºti, iar la final de an
Doamna deputat Teiº Alina, membru în Comisiapentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport ºi
membru în Comisia pentru egalitate de ºanseîntre bãrbaþi ºi femei apreciazã cifrele prezentate
în bugetul pe acest an pentru MinisterulEducaþiei Naþionale.
ºcolar sã ne putem mândri curezultatele obþinute de aceºtia. În ceea ce priveºte programele pecare le avem în vedere, în acest ansunt alocate 1,1 miliarde lei pentruimplementarea unui nou proiectprin care sunt asigurate rechizitepentru copiii din învãþãmântulpreuniversitar. Ministerul Educaþieiîºi propune dotarea claselor cutable inteligente, dar ºi cu tablete,proiect care se ridicã la suma de400 de milioane de euro. Ministerul Educaþiei este unuldintre cei mai mari angajatori de lastat, care are 354.000 de salariaþi.De aceea, consider cã acest bugeteste unul justificat. Prin faptul cãalocãm aceste sume educaþiei nuaratã decât dorinþa noastrã de aschimba acest sistem despre care,de multe ori, s-a spus cã este unulînvechit.
Dacã nu mã înºel, au trecutcam 15 ani de când a luat fiinþãFacebook-ul, ºi tot cam atâþia de cânda început sã joace în vieþile noastrediurne ºi nocturne un rol tot maiînsemnat, ºi sã ne ocupe din ce în cemai mult din spaþiul ºi timpul personale,ºi aºa reduse. Înainte de Facebook aumai existat forme de reþele desocializare, dar niciuna nu a atinsdimensiunea ºi impactul celei desprecare facem vorbire. Zilele trecute ascultam, la radio, dateleunui sondaj efectuat în rândul tinerilor.Se pare cã între douã ºi pânã la patru orepe zi tinerii stau pe net, în spaþiul online,în cea mai mare parte pe Facebook. E unsemn al vremilor noastre, o trãsãturã aacestor timpuri, iar cei tineri, pasiunile ºiatitudinile lor îl definesc. Reþele desocializare au jucat, ºi joacã, un rol imensîn ceea ce îndeobºte numim relaþionareinterumanã, în viaþa noastrã de stupsocial. Facebook-ul a apropiat ºi apropieoameni, faciliteazã schimbul de idei, neajutã sã comunicãm extraordinar de bineºi de rapid. Sigur, e ºi o dozã masivã dehistrionism ºi de narcisism. Dupã cumexistã ºi o tendinþã tot mai manifestã deizolare în online: ºtim cu toþii imaginilecu oameni aflaþi în mijloace de transportîn comun care stau cu nasul vârât întelefoane, glisând ºi butonând, aparentignorând totul din jur. Cert este cã Facebook-ul a trasat, ºiîncã o face, o nouã identitate pentruepoca noastrã. Din pãcate sunt ºi
Chipuri ºi iluziiconsecinþe îngrozitoare ale „prãbuºirii”în mediul online: chiar zilele trecute amvãzut la televizor cazul unui ºofer care apierdut controlul maºinii pentru cã erapreocupat de „socializare” pe telefon.Anul trecut, pe o ºosea din Ungaria, afost un caz similar, îngrozitor, cu vreozece morþi într-un accident auto dinaceleaºi cauze. Facebook-ul ne ajutã sã fugim deacasã ºi, uneori, chiar de la serviciu,ne dã iluzia necesarã a unei prezenþecontinue, ºi, prin sistemul de like, nemângâie nevoia de confirmaresocialã, de apreciere. Mai ales într-olume care parcã nu mai are rãbdare,în care nu mai e timp ºi nici energiepentru apreciere ºi confirmare avalorii. O lume, cea directã, în care îþifac loc, zilnic, nervii, dezamãgirile,rãutatea ºi absurdul. Despre Facebook, îmi place ce spunearecent filosoful Mihai ªora, evident, pepagina domniei sale: „Aici se fac ºi sedesfac destine, cariere politice, sedestramã dictaturi, se prãbuºesc imperii,ies la luminã fiinþe atinse de aripa geniului,înfãþiºãri ale perfecþiunii ori ale groazei,capodopere sau nevinovate bufonerii.Aici afli cã existã, la celãlalt capãt alPãmântului, oameni care suferã – ºi îivezi suferind în direct, în „carnea vie” aecranului care þi-i aduce aproape; dupãcum vezi oameni bucurându-se – ºi tebucuri odatã cu ei, fãrã ca ei s-o ºtie. Aiciîþi poþi spune pãsurile, îþi poþi striga sãrãciaºi nevoile ºi neamul. În multe privinþe,Facebook este o hârtie de turnesol: teînvaþã mai multe despre natura umanãdecât izbutesc s-o facã tratate depsihologie sau ample culegeri deînþelepciuni.” Chiar aºa, Facebookul este poate ceamai însemnatã, ºi cu efect global, lecþiea umanitãþii din ultimele decenii, unneaºteptat ºi promiþãtor debut al unuinou mileniu. O oglindã în care nevedem pe noi înºine, cei de azi, aºacum suntem ºi cum vrem sã fim vãzuþi.
Preºedintele ConsiliuluiJudeþean Mehedinþi, AladinGeorgescu, a semnat miercuri, 6februarie 2019, contractul carevizeazã proiectarea ºi execuþia delucrãri de asfaltare pentru DrumulJudeþean 606A, între localitãþileDumbrava ºi Albuleºti. Investiþiavizeazã modernizarea a 4,325 km dedrum judeþean, pe sectorul cuprinsîntre porþiunea deja asfaltatã ºiieºirea din localitatea Albuleºti. “Este vorba despre o investiþie de4,2 milioane lei, suportatã în totalitatedin bugetul Consiliului Judeþean, carevizeazã asfaltarea tronsonului dedrum cuprins între localitãþileDumbrava ºi Albuleºti. Am încrederecã în termenul prevãzut în contract,va fi realizatã aceastã lucrare, tocmaipentru cã am în vedere experienþaconstructorului.”, a declaratpreºedintele Consiliului JudeþeanMehedinþi, Aladin Georgescu, la
Preºedintele CJ Mehedinþi, Aladin Georgescu, a semnat contractulpentru asfaltarea DJ 606A, între Dumbrava ºi Albuleºti
semnarea contractului decãtre reprezentantulconstructorului care a fostdesemnat câºtigãtor, în urmalicitaþiei desfãºurate. La semnarea contractului,vicepreºedintele ConsiliuluiJudeþean Mehedinþi, RenattaNanciu a apreciat cã investiþiase adreseazã în primul rândlocuitorilor comuneiDumbrava, comunã condusãde primarul ALDE, CãtãlinEnache. “Este o dovadã în plus, cã la nivellocal, coaliþia funcþioneazã, cã înegalã mãsurã, primarii din Mehedinþisunt sprijiniþi. Este o dovadã cãautoritatea publicã se adreseazãtuturor locuitorilor judeþului ºi nudoar unei categorii de votanþi.”, adeclarat vicepreºedintele CJMehedinþi, Renatta Nanciu. La rândul sãu, primarul comunei
Dumbrava, Cãtãlin Enache, s-aarãtat mulþumit de faptul cã locuitoriidin Albuleºti vor avea condiþii de traimai bune, de îndatã ce drumul caretraverseazã satul va fi asfaltat. “Este o investiþie importantã pentrulocuitorii satului Albuleºti, mai alescã acum, dupã topirea zãpezii, drumulera aproape impracticabil, iar în urmaacestei investiþii, locuitorii comunei
Dumbrava vor avea condiþii de traimult mai bune.”, a declarat primarulcomunei Dumbrava, Cãtãlin Enache.
Investiþia se va derula pe operioadã de zece luni ºi pe lângãplatforma drumului, se vor faceºanþuri, podeþe transversale,intersecþiile cu drumurile lateraleºi accesele cãtre proprietãþileoamenilor.
Preºedintele ConsiliuluiJudeþean Mehedinþi, AladinGeorgescu, a asistat luni, 4 februarie2019, la Craiova, la Agenþia deDezvoltare Sud-Vest Oltenia, alãturi desecretarul de stat în cadrul MDRAP, AlinChirilã, la semnarea de cãtre primaruloraºului Strehaia, Ioan Giura ºidirectorul general al ADR Sud - VestOltenia, Marilena Bogheanu, acontractului de finanþare cu fondurieuropene a obiectivului „Modernizareaºi reabilitarea sistemului de iluminatpublic UAT oraº Strehaia, judeþulMehedinþi”, în valoare de 1,13milioane euro. “Pentru mine, personal, atragereafondurilor europene pentrucomunitãþile locale este o prioritate,
ªeful CJ Mehedinþi, aproape de comunitãþile locale, în atragerea fondurilor europene
susþinem ºi sprijinim astfel dedemersuri de la nivelul ConsiliuluiJudeþean, ori de câte ori ni se cereajutorul. Îl felicit pe domnul primarIoan Giura pentru obþinerea finanþãriipe Programul Operaþional Regional2014 - 2020 ºi îi doresc mult succesîn implementarea investiþiei! Am profitat de aceastã vizitã la ADRSud-Vest Oltenia pentru a purta discuþiicu doamna director general în vedereasemnãrii cât mai curând a contractuluide finanþare cu fonduri europene pentrureabilitarea ºi extinderea Ambulatoriuluide Specialitate al Spitalului Judeþean,dar ºi pentru a mã interesa cu privire lastadiul verificãrilor în cazul cererii definanþare depusã de CJ Mehedinþipentru reabilitarea clãdirii principale a
Spitalului Judeþeandin Drobeta TurnuSeverin, prioritarã, înmomentul de faþã,pentru noi.”, adeclarat preºedinteleConsiliului Jude-þean Mehedinþi,Aladin Georgescu. Implementareap r o i e c t u l u i“Modernizarea ºi
reabilitarea sistemului de iluminatpublic UAT oraº Strehaia, judeþulMehedinþi” pune capãt unei problemereale a locuitorilor din Strehaia, darmai ales a celor din satele
aparþinãtoare: Ciochiuþa, Comanda,Lunca Banului, Hurduceºti, SlãtinicMare, Slãtinicul Mic, Menþi,Motruleni ºi Stãnceºti, în sensul cãaceste comunitãþi vor beneficia deunul dintre cele mai moderne sistemede iluminat public din þarã.Prin aceastã investiþie, reprezentanþii
administraþiei locale ºi-au propus sãreducã cu 50% costul facturii pentruiluminatul public. Pe lângã utilizareasurselor regenerabile de energie ºiscãderea consumului de energieelectricã, se vor reduce ºi cheltuielilede exploatare ºi întreþinere asistemului de iluminat public.
Biroul de presã
Multipli campioni mondiali ºi europenise pregãtesc de startul Campionatelor
Europene de Winter Triathlon de laCheile Grãdiºtei
Federaþia Românã de Triatlonanunþã astãzi cã un grup select demultipli campioni mondiali ºieuropeni îºi confirmã prezenþa lastartul Campionatelor Europenede Winter Triathlon, ce vor avealoc, în premierã, la CheileGrãdiºtei, în 22-24 februarie.
Astfel, la startul competiþiei, vorfi prezenþi, la masculin:- Pavel Andreev, Rusia, de ºase oricampion mondial si european laWinter Triathlon,- Pavel Iakimov, Rusia, vicecampionmondial la Winter Triathlon,
Instituþia de învãþãmânt Liceul Teoretic“ªerban Cioculescu” este acreditatãprin Ordinul MEN nr. 5634 din14.11.2006, singurul liceu particulardin regiunea de sud-vest a Olteniei. Liceul are acreditate specializãrilematematicã-informaticã, tehnician înactivitãþi economice (finanþe-conta-bilitate) ºi sportiv. În cadrul liceuluifuncþioneazã ºi nivelul gimnazial (claseleV-VIII) cu program sportiv. ªcoala dispune de o bazã materialãcare corespunde standardelor impusede cerinþele pentru asigurarea calitãþiiînvãþãmântului; sãli de clasã,laboratoare de informaticã, fizicã-chimie, biologie, economie, teren defotbal sintetic ºi sãli tenis de masã. Elevii de la secþia sportivã participãla pregãtire în domeniul fotbalului,boxului, luptelor, atletismului, judouluicu merite recunoscute având printreei campioni naþionali, europeni,balcanici, vicecampioni mondiali. În campionatul de fotbal destinatliceelor ºi juniorilor la nivel judeþean amavut rezultate foarte bune calificându-ne la fazele finale naþionale. Dacã ne referim la examenul deBacalaureat, putem spune cã suntemmulþumiþi de rezultate în sesiuneaiunie-iulie 2018 promovabilitateafiind de 100% la învãþãmântul de zi.
Rezultatele au venit datoritã efortuluidepus de profesori ºi elevi pentruînsuºirea cunoºtinþelor, dar ºi legãturiipermanente dintre ºcoalã ºi familie.
Liceul Teoretic “ªerban Cioculescu”,instituþie tânãrã dar cu perspective
Profesorii de la Liceul Teoretic“ªerban Cioculescu”, formeazã uncolectiv tânãr, ambiþios, cu dorinþaexpresã de a obþine rezultate bune. Din cele 24 de cadre didactice, 8au gradul I, 3 au gradul II, 8 audefinitivatul ºi 5 sunt debutanþi. Având în vedere starea învãþãmântuluiîn România la momentul de faþã,colectivul de cadre didactice militeazãpentru abordarea comprehensivã apredãrii ºi învãþãrii limbilor strãine,pentru asigurarea excelenþei în educaþieºi formare profesionalã. Elevii de la clasele cu profil economicparticipã la proiecte împreunã cu altelicee de profil din þarã, cu Universitateadin Craiova, Facultatea de ºtiinþeeconomice, iar profesorii de specialitateimplicã toþi elevii în aceste activitãþi.Laconcursurile la care au participat, atâtla nivel judeþean cât ºi naþional, auobþinut premii substanþiale motivându-i pentru efortul depus. La gimnaziu elevii se bucurã de unprogram flexibil între orele 8 -14 cuprogram special de fotbal. Profesorii sub conducerea doamneiNistor Aniºoara-Valeria, directorulliceului, sunt organizaþi pe comisiipentru a putea rezolva toate problemeleivite ºi a participa la activitãþiextraºcolare demne de luat în seamã. În ºcoalã sunt pregãtite activitãþicare marcheazã evenimente istoriceºi economice ale þãrii ºi judeþului.
Praznicul ÎntâmpinãriiDomnului, l-a aflat pe PreasfinþitulPãrinte Nicodim, EpiscopulSeverinului ºi Strehaiei în mijloculobºtii mãnãstireºti de la Gura Motrului,vatrã secularã a monahismului ºi aculturii mehedinþene, unde a slujitSfânta ºi Dumnezeiasca Liturghie,înconjurat fiind de un ales sobor depreoþi ºi diaconi, împreunã cuieromonahii vieþuitori ai acesteisfinte mãnãstiri. Rãspunsurile din timpul SfinteiLiturghii au fost date de cãtre membriiGrupului “Sfântul Nicodim de laTismana”, al Catedralei Episcopale dinDrobeta-Turnu-Severin. În timpul Sfintei Liturghii, ierarhul
Prezenþã chiriarhalã la Mãnãstirea Gura Motrului de Întâmpinarea Domnuluimehedinþean a hirotesit întruduhovnic pe pãrintele Marian-Constantin Arnãutu, de la parohiaComanda, protopopiatul Strehaia. La finalul Sfintei Liturghii a avutloc o slujbã de pomenire încinstea ctitorilor. Credincioºii veniþi în numãr foartemare la sfânta mãnãstire, s-au pututbucura de cuvântul de învãþãturã rostitde Preasfinþitul Pãrinte EpiscopNicodim, în care le-a vorbit despreînsemnãtatea acestei mari sãrbãtori. Conform tradiþiei, mãnãstirea a fostfondatã iniþial de Cuviosul Nicodim,la sfârºitul secolului XIV. CuviosulNicodim a ridicat aici un schit delemn, constituit dintr-o micã bisericã
ºi câteva chilii, ºi a sãdit în jurulschitului viþã de vie. Pânã astãzibãtrânii din zonã vorbesc de „ViaSfântului” aflatã cândva pe dealuriledin sudul mãnãstirii. Tot la sud demãnãstire, la aproximativ 2 km, se aflãîntre dealuri „Izvorul SfântuluiNicodim” sau „Fântâna cu leacu” deunde credincioºii iau apãtãmãduitoare de boli. Schitul originarnu a fost încã atestat arheologic. Un document de arhivã din 13ianuarie 1519, pãstrat de la NeagoeBasarab Voievod, surprinde primactitorire din material durabil alocaºului „Preacuvioasei Maiciinoastre Paraschivei ºi a mãnãstiriicare o au început Jupan Harvatmarele logofãt a o face ºi dupã putinþãa o rãdica la locul ce se chiamã GuraMotrului”. La acea vreme MãnãstireaGura Motrului primea, dupã cumaminteºte acelaºi document, moºii înªuºiþa ºi Groºieri pentru întreþinereasa ºi hrana cãlugãrilor. Trebuiesubliniat cã Logofãtul Harvat estectitorul primului aºezãmânt atestatdocumentar ridicat la Gura Motrului. Cetatea mãnãstireascã a fost refãcutãdin temelii în anii 1642-1643 de cãtredomnitorul þãrii Matei Basarab.Participarea lui Vodã Matei Basarab nueste surprinsã de vreo pisanie însãeste indicatã de PatriarhulConstantinopolului, Partenie, carearãta în anii 1640 cã mãnãstirea „fiindveche ºi uitatã de mulþi ani ºi de totstricatã”, Matei Basarab „au ridicat-odin temelie cu multã cheltuialã ºistrãdanie ºi au înnoit-o cu multe sfintevase ºi danii miºcãtoare”. Biserica mãnãstirii a fost ºi eareconstruitã din temelii în anul 1653de marele vornic Preda Brâncoveanu.
La patru ani de la terminarealucrãrilor, Paul de Alep, în vizitã lamãnãstire, nota cã: „Biserica de aici,în vechea sa formã, era micã ºi simplãºi a fost dãrâmatã de unul dindregãtorii din aceastã þarã, care eramare vornic ºi al cãrui nume eraPreda Brâncoveanu, rudã arãposatului Matei voievod. De la tatãlsãu ºi de la strãmoºii sãi el avea multemoºii, mãnãstiri, biserici ºi sate... Ela zidit-o din nou, a doua oarã ºi afãcut clãdire mãreaþã ºi aleasã, cu treiturle. Întregul acoperiº fiind fãcut dinplãci încheiate cu plumb, se spunecã avea o greutate de ºaisprezecemii de ocale”.
Interiorul a fost pictat cu cheltuialalui Constantin Brâncoveanu întreanii 1702-1704. Acest momentprecum ºi reconstrucþia bisericiiau fost surprinse într-o pisaniesculptatã în piatrã peste intrarea înpronaosul bisericii. În 1852 a fost refãcutã pictura princontribuþia domnitorului Barbu ªtirbeiºi prin strãdania arhimandrituluimãnãstirii Eufrosim Poteca. O pisanieîn pridvor peste intrare afirmã:„Aceastã reparaþie a zugrãvelii, dupãstilul original, s-a fãcut cu bunãvoinþaÎnãlþimei Sale Barbu D. ªtirbei, Prinþulstãpânitor a toatã Þara Româneascã,slobozind cheltuiala din Casa Centralãºi prin osârdia Cuvioºiei Sale, Arhim.Eufrosin Poteca, eugumenul acesteiSfinte Mãnãstiri de la Gura Motrului,la anul 1852, zugrav Niþã Stoenescu.” Refacerea picturii a însemnat înepocã o repictare a sceneloracoperindu-le pe cele originale cuun strat protector.
Marian GherghinescuEpiscopia Severinului ºi Strehaiei Continuare în pag. 6
Primãria municipiuluiDrobeta Turnu Severin a demaratun nou proiect de investiþii. Estevorba despre crearea a 12 noilocuri de parcare. “Crearea de noi locuri de parcarepe raza municipiului Drobeta TurnuSeverin se numãrã printre investiþiileprioritare din acest an. În prima partea anului vom demara construirea ºireabilitarea a unui numãr de 12parcãri, iar în a doua parte a anului,vom continua cu alte 10 parcãri. Deasemenea, în 2020 vom avea prinseîn buget reabilitarea ºi construireaaltor 20 de parcãri” a precizatprimarul Marius Screciu. Mai jos veþi regãsi zonele exacteunde se vor amenaja noile parcãri:- Zona Târgul Veterani, Strada
Primãria amenajeazã 12 parcãri noi în municipiul Drobeta Turnu SeverinVeterani - Alion (Bl. VT1,VT2, G1, G2)- Strada Cãlãraºi - Alion-Gh. I.ªiºeºti - Topolniþei (Bl. 1, 2, 3)- Zona CET - Bisericã (Bl. A1,Bl. D1)- Zona ªcoala GimnazialãRegele Mihai I – Grãdiniþa cuPP nr. 29, Aleea Privighetorilor(Bl. T1, T2, T3, T4)- Strada Brâncoveanu-Eminescu - Calomfirescu-Coºbuc (Bl. E9, E10, E4, E7)- Strada Alion - Gh. I. ªiºeºti-Cãlãraºi - A.Saligny (Bl. 1, 2, 3)- Zona ISU – Grãdiniþa nr.3,Strada I.C. Brãtianu - Bd. TudorVladimirescu (Bl. A1, C1, B1)- Strada M.Kogãlniceanu-Danubius - Pãcii - Cicero (Zona
Joi, 31 ianuarie a.c., laPavilionul Multifuncþional alMuzeului Regiunii Porþilor de Fiera avut loc lansarea ProiectuluiROBG-499 “Medii live, interactiveºi virtual pentru muzeele zoneitransfrontaliere inferioare a Dunãriidintre România ºi Bulgaria” LIVE. Proiectul este finanþat de cãtreFondul European de DezvoltareRegionalã în cadrul programuluiInterreg V-A România-Bulgaria. Partenerul lider al proiectului esteUniversitatea din Ruse “Angel
Biroul de presã
În cadrul parteneriatului“CREATING THE BASIS FORCOEXISTENCE, RESPECT ANDCOOPERATION” cu ªcoala
Muzeul Regiunii Porþilor de Fier a fostgazda unui grup de 40 elevi ºi cadre
didactice din cinci þãri europene
Lansare Proiect ROBG-499 “Medii live, interactive ºi virtual pentru muzeelezonei transfrontaliere inferioare a Dunãrii dintre România ºi Bulgaria” LIVE
Z4, Z5, V5, V4, V3, V6)- Splai M. Viteazu (Bl. TV 1, TV 2, TV3)Bl. H1, H2, H4.
Kanchev”. Ceilalþi parteneri suntMuzeul Regional de Istorie Ruse,Muzeul Regional de Istorie -Silistra, Muzeul Dunãrii de JosCãlãraºi ºi Muzeul Regiunii Porþilorde Fier. Proiectul este finanþat prinAxa prioritarã 2 - O regiune verde;Obiectivul specific 2.1:Îmbunãtãþirea utilizãrii durabile apatrimoniului natural a resurselorºi a patrimoniului cultural. Obiectivul proiectului îl constituievalorificarea Patrimoniul natural ºicultural al zonei transfrontaliere
dintre România ºi Bulgaria, careeste unul unic la nivelul Europei ºial lumii. Multe situri de-a lungul
Dunãrii sunt incluse în listeleNatura 2000 ºi în lista UNESCO alocurilor de patrimoniu mondial. Cele mai importante artefacte ºiobiecte din toate locurile culturalesunt pãstrate ºi þinute ca parte acolecþiilor din cele zece muzee de peambele maluri ale fluviului.Patrimoniul natural este expus, deasemenea, în locuri specifice,facilitãþi pentru parcuri naturale saumuzee ale naturii. La acest eveniment a participat ºipreºedintele Consiliului JudeþeanMehedinþi, av. Aladin Georgescu, carea felicitat muzeele implicate în derulareaproiectului, subliniind, totodatã,faptul cã ºi în acest an va sprijiniactivitãþiile Muzeului Regiunii Porþilorde Fier.
Gimnazialã Grozeºti, MuzeulRegiunii Porþilor de Fier a fostgazda unui grup de 40 elevi ºicadre didactice din cinci þãri
europene (România, Grecia,Bulgaria, Italia ºi Turcia). Oaspeþii noºtri au vizitat expoziþiiletemporare organizate în cadrulPavilionului Multifuncþional ºi auînvãþat de la specialiºtii noºtri, despreimportanþa monumentelor istoricedin Parcul Arheologic. Pentru a pleca din România cu oamintire frumoasã, participanþii laacest proiect au lucrat în cadrul unuiatelier de creaþie o ramã foto. Decoratãdupã bunul lor plac, rama foto încadraportretul fiecãrui participant, având cafundal un interior de casã tradiþionalãromâneascã (zona Gârla Mare).
Biroul de presã
opiniiOBIECTIV mehedinþean 07 - 13.02.2019pag. 6
Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’
* România, sat fãrã câini!Face furori cazul unui impostor deprin Italia sau cam aºa ceva, careface pe chirurgul neavând decât optclase. Culmea e cã, deºi ºi-aexercitat, nu-i aºa, „meseria” pefoarte mulþi pacienþi, în specialpaciente cu probleme de...estetizare a chipului ºi trupului,nimeni nu s-a sesizat asupraimposturii lui, altfel spus, nimeninu l-a acuzat de malpraxis, aºa cums-a întâmplsat cu atâþia prestigioºimedici români, al cãrorprofesionalism era în afara oricãreiîndoieli, dar care au cãzut pradãatacurilor josnice ale atâtordetaºamente de corturãrese ºiinterlopi sau ale plutoanelor DNA.Nu puþini medici români (pe care,între noi fie zis, strãinãtatea îi ia cuamândouã mâinile) ºi-au vãzutcompromise definitiv carierele, pemotiv cã nu ºtiu cãrui nãvlig i s-anãzãrit cã s-ar face vinovaþi de
Chiar suntem sãnãtoºi?!malpraxis! Unii medici au trecutchiar pe la „mititica” cu stigmatulmalpraxixului asupra lor, alþii s-auîmbolnãvit ireversibil ºi au luat-o,Dumnezeu sã-i ierte, pe calea ceadreaptã. Acuma, nimeni nu neagãcã, în practica medicalã, potinterveni situaþii nefericite, dar deaici ºi pânã la generalizareafenomenului ºi la inoculareasentimentului de neîncredere înmedicii români e o distanþã foartemare, ce frizeazã iresponsabilitatea.Iar în timpul ãsta, impostoriiordinari de felul celui de carevorbeam la începutul acestorrânduri îºi fac mendrele unde, cândºi cum vor, fãrã sã-i întrebe nimenide vorbã sau de, scuzaþi, sãnãtate! * Vorbem de sãnãtate? LaSpitalul Municipal din Orºova,managerul Adrian Cican a fãcutcâteva minuni, dacã le putem spuneastfel, minuni la care, cu nu foartemult timp în urmã, nimeni nu
îndrãznea sã se gândeascã.Pentrua nu intra în toate amãnuntele, sãspunem cã minunile au însemnatmodernizarea aparaturii medicale,ridicarea calitativã a actuluimedical, determinarea unor cadremedicale tinere ºi valoroase sã sestabileascã la Orºova, achitareaunei pãrþi importante a datoriiloracumulate anterior, asigurarea unorcondiþii decente de cazare ºi hranãpentru bolnavi, semnarea unuiprotocol transfrontalier cu sârbii,care, asigurã viabilitatea pe timppractic nelimitat a acestei unitãþimedicale. Pentru toate acestea, darºi pentru multe altele, neajunseîncã la ochii ºi urechile publicului,managerul Adrian Cican a fostdemis de primarul în funcþie alOrºovei. Desigur, dupã principiulcã nicio faptã bunã nu trebuie sãrãmânã nepedepsitã. Vi se parenormal? Nici nouã! Noi tot sperãmca, la Orºova, sã triumfe, în sfârºit,bunul simþ, raþiunea, mintea cea depe urmã a românului... * Când fantoma faraoancei Kovesipãrea sã nu mai bântuie cerul(relativ) senin al patriei, iatã cãrespectiva cucoanã revine cuproblemele ei eterne, de fixare aimaginii de zeiþã a anticorupþiei.Acum, ea ºi susþinãtorii ei vor sã-ºicreeze cadrul de afirmare europeanã,poate chiar transatlanticã, dacã nude-a dreptul intergalacticã. Pentruabuzurile comise ca ºefã a DNA,pentru minciunile ºi dezinformãriledebitate în spaþiul public, aceastãcreaturã absolut indigestã ar trebuisã fie trimisã, pe termen lung, dupã
gratii. Sau mãcar, ca sã fimîngãduitori, la munca de jos. Iar dacãEuropa îºi recruteazã specialiºti ºioficiali dupã tiparul Kovesi, ne-amlãmurit cãtre ce fel de stat de drept,cãtre ce fel de europeism neîndreptãm. Din punctul meu devedere, mai bine lipsã... * Iohannis, în schimb, face el ceface ºi scapã la schi. Nu vrea el ºipace sã lase vãduve caprele negrede prin Munþii Fãgãraº sau Bucegi.Acolo, ca din întâmplare, rãsar, depe dupã stânci, tot felul de fani ºifane ale prezidentului, fani ºi fanecumulând ºi o serie de atribuþiiSPP-iste, pentru cã, deh, bugetule din ce în ce mai mic ºi e necesarsã facem cu toþii niºte economii.Aºa, nemþeºte, ca în Românialucrului bine fãcut... praf. * A trecut la cele veºnice poetul ºigazetarul George Stanca, la 71 de ani.Avea un condei pitoresc ºi alert ºifãcuse o bunã ucenicie la vechearevistã „Flacãra”, condusã de AdrianPãunescu, fiind un intim, dacã putemspune aºa, al Cenaclului Flacãra, acãrui cronicã a þinut-o o perioadã.Dumnezeu sã-l ocroteascã! * “Marii analiºti” politici suflãputernic ºi temeinic în pânzelealianþei vieþii dintre USR ºi partidullui Cioloº, poate-poate vor intra înParlamentul european, iar mentorullor, penibilul Cioloº, va reuºi sã intreîn turul al doilea al prezidenþialelordin toamnã. Bãi, Pielene ºi tu,Chirieace, aþi ajuns milogii sri-ºtilorºi ai lui Julien? Aþi ajuns sã daþicinstea pe ruºine? Sau acesta esteordinul de zi pe unitate?!...
Atmosfera din ºcoalã este una caldã cuo relaþie profesor-elev care sã stimuleze efortul tuturor pentru a obþinerezultate cât mai bune. Activitãþile educative sunt în atenþia tuturor pentru cã în ºcoalã trebuie sãexiste o atmosferã de siguranþã, de încurajare a tuturor iniþiativelor pozitive.Din acest punct de vedere nu am avut ºi nu avem evenimente care sã pãtezeprestigiul ºcolii ºi al cadrelor didactice sau elevilor.
Am dori sã se reþinã faptul cã Liceul Teoretic “ªerban Cioculescu” este unliceu particular fãrã taxã de ºcolarizare care îºi îndreaptã toatã atenþia pregãtiriielevilor pentru obþinerea unor rezultate deosebite.În cadrul liceului pregãtirea suplimentarã este gratuitã. Dacã privim spre viitor, având în vedere starea actualã a învãþãmântului înRomânia credem cã este nevoie de un nou plan de învãþãmânt, care sã rãspundãmai bine situaþiei actuale, de reducere a numãrului de ore dar ºi programe noi.
Prof. ION NÃNUÞI, Director general - Fundaþia “Gheorghe Þiþeica”
Liceul Teoretic “ªerban Cioculescu”... Urmare din pag. 4
social - politicOBIECTIV mehedinþean 07 - 13.02.2019 pag. 7
O amplã campanie deinformare a mehedinþenilor, cu privirela drepturile pe care le au în privinþaracordãrii la reþeaua de gaze naturale,a fost demaratã de PNL Mehedinþi. Deputatul liberal Virgil DanielPopescu este cel care a propusmodificãrile la lege care permitacum primãriilor o implicare înaceastã problemã. Liberalii vorîmpãrþi pliante din care oamenii potafla despre noul cadru legislativ îndomeniul gazelor, despreîntârzierea ºi neseriozitateacompaniei care se ocupã dedistribuþie ºi despre beneficiileracordãrii la gaze a unui procent câtmai mare din populaþia judeþului. Doar 4,46 la sutã dingospodãriile din Severin suntracordate la reþeaua de gaze, întimp ce, în judeþ, nu existã niciunaracordatã
SC MEHEDINÞI GAZ SA, cea care
Liberalii mehedinþeni au declanºato campanie de informare a
populaþiei cu privire la racordareala reþeaua de gaze naturale
autoritate concedentã ºi îºi pot concesiona serviciul public dedistribuþie a gazelor terþilor sau îºi pot înfiinþa propriul serviciu,
începând cu data de 15 ianuarie 2019 (art. 4, din Legea 123/2012),modificatã prin Legea 167/2018.
trebuia sã extindã reþeaua de distribuþiea gazelor, a semnat un contract cuMinisterul Economiei pe 23 august2004. Termenul asumat de finalizarea reþelei în tot judeþul era de 5 ani. Înanii 2007 ºi 2011, firma a cerut ºi aprimit douã prelungiri succesive. SC MEHEDINÞI GAZ SA trebuiasã extindã reþeaua de gaz în Severinîncã din 2013, trecând 6 ani de laexpirarea termenului când trebuiausã finalizeze investiþia. În Severin,mai puþin de 5 la sutã din locuinþeau gaze, iar în judeþ niciuna.
Liberalii au demarat un sondaj înrândul severinenilor, în care aceºtiasunt întrebaþi dacã sunt de acord ca,în localitatea lor, distribuþia de gazesã fie fãcutã de o societate însubordinea Consiliului Local.Liberalii susþin cã vor face propunericoncrete în Consiliul Local potrivitopþiunii pe care o vor avea severineniiîn acest sens.
ALDE a aprobat în ºedinþadin data de 29 ianuarie cele 10criterii de evaluare a candidaturilorla alegerile europarlamentare dinluna mai a acestui an. Senatorul ALDE, Ionuþ Sibinescu,a anunþat cã pânã pe 21 februarieva fi încheiatã evaluareacandidaturilor formaþiunii laalegerile europarlamentare. Criteriile stabilite de conducereaALDE sunt: expertiza pe undomeniu; experienþa politicã;proiectul politic propus pentruParlamentul European; cunoaºtereaunei limbi strãine de circulaþieinternaþionalã; abili tãþi decomunicare ºi negociere; meritulorganizaþional/rezultatele alegerilorlocale ºi parlamentare din anul2016; candidaturi asumate laalegerile locale ºi parlamentare dinanul 2016; notorietate; experienþã
Ionuþ Sibinescu:ALDE a stabilit 10 criterii pentrucandidaturile la alegerile europarlamentare
în relaþiile internaþionale;reprezentarea regiunilor.
„În ºedinþa de marþi a forurilor deconducere ale ALDE am discutat ºiam aprobat în primul rând criteriilede evaluare a candidaturilor, apoicomisia care va face evaluareacandidaturilor ºi calendarul care neduce pânã pe 21 februarie, cândtrebuie sã încheiem evaluareacandidaturilor. Criteriile aprobate auponderi diferite. Ele se bazeazã peexperienþa profesionalã, pe cartea devizitã profesionalã, dar ºi politicã, pecunoaºterea mecanismelor ºiregulilor ºi arhitecturii UE,arhitecturii instituþiilor europene, pecunoaºterea unei limbi de circulaþieinternaþionalã. Mai mult, candidaþiivor trebui sã prezinte un proiectreferitor la ceea ce îºi propun sã facãîn viitorul Parlament European”, aspus preºedintele ALDE DrobetaTurnu-Severin. Potrivit lui Ionuþ Sibinescu, setulde criterii stabilite „este echilibratºi va putea duce la o selecþie câtmai bunã, la candidaþi cât maireprezentativi pentru noi ca partidliberal ºi pentru România, pentrucã ceea ce vor trebui sã facã înParlamentul European este, pe deo parte, sã reprezinte familialiberalã din România ºi în al doilearând evident sã se lupte ºi sã aperesau sã promoveze intereseleRomâniei la nivelul ParlamentuluiEuropean ºi al Uniunii Europene”.
Liderul ALDE Drobeta aanunþat cã în ºedinþa forurilorde conducere din data de 29ianuarie s-a mai discutatdespre viitorul buget decampanie pentru alegerilepentru Parlamentul European,dar ºi despre sarcinile carerevin filialelor. Mai mult,senatorul ALDE a mai spus cãîn perioada urmãtoare, de lanivel central, va avea loc oevaluare ºi organizatoricã,dar ºi din punct de vederepolitic, a forþei filialelor.
Biroul de presã al ALDEDrobeta Turnu Severin Biroul de presã
opiniiOBIECTIV mehedinþean 07 - 13.02.2019pag. 8
O mare parte a averii se aflã într-o bancã din AustriaÎn 2005, Guvernul Tãriceanu aîncheiat cu guvernul ungar un actjuridic prin care patrimoniul erarenaþionalizat de statul ungar,Fundaþia Gojdu, în varianta gânditãde Emanuil Gojdu, era desfiinþatã,iar testamentul, anulat. Actulprevedea înfiinþarea unei noifundaþii, în Ungaria, care sã seocupe doar de studenþii româniaflaþi acolo, cu fonduri puse ladispoziþie de statele român ºimaghiar, dar nu mai spunea nimicdespre banii lãsaþi de EmanuilGojdu. Documentul a fost conceputde Mihai Rãzvan Ungureanu(M.R.U.), în calitate de ministru deexterne. Acest acord a stârnit, cumera de aºteptat, nemulþumireaBisericii Ortodoxe Române. În urmascandalului care a urmat,Parlamentul a respins iniþiativa ºia repus Fundaþia Gojdu de la Sibiuîn drepturile ei. În anul 2012,premierul Victor Ponta a anunþat cão comisie de control va verificamodul în care M.R.U. a încercat sãînstrãineze Fundaþia Gojdu. Acestae motivul pentru care, înainte devotul din Parlament pentru numirealui Ungureanu în funcþia de ºef SIE,s-a vorbit despre „Fundaþia Gojdu,piatra de moarã de la gâtul luiM.R.U.”. Din verificãrile FundaþieiGojdu din Sibiu reiese cã într-obancã din Austria existã o parte dinaverea lãsatã moºtenire studenþilorromâni, sub formã de aur. Acestlucru ar putea explica dorinþa de aºterge urmele acestui act de caritatevechi de 150 de ani.Prin Tratatul de la Trianon,Ungaria era obligatã sã restituiebunurile „Fundaþiei Gojdu”Pe 4 noiembrie 1869, Emanuil
„Fundaþia Gojdu”, o afacere cu aur ºi imobile de 3 miliarde de euro
Gojdu, unic moºtenitor al uneifamilii de aromâni aºezaþi în Oradea,înfiinþa, prin actul sãu testamentar,„Fundaþia Gojdu”, condusã deMitropolitul Ardealului. Fundaþia a-nceput sã funcþioneze în 1871,imediat dupã moartea înteme-ietorului, care a lãsat o mare partedin imensa lui avere, prinintermediul fundaþiei, „în beneficiulnaþiunii române din Ungaria ºiTransilvania, pentru prosperitatea ºiînflorirea Patriei, a BisericiiRãsãritene Ortodoxe ºi a NaþieiRomâne”. Dupã moartea lui Gojdu,fundaþia a fost condusã tot de unaromân, prieten bun cu marelefilantrop: mitropolitul Andreiªaguna. Pânã în 1918, subîndrumarea Reprezentanþei, FundaþiaGojdu ºi-a sporit considerabilpatrimoniul mobiliar ºi imobiliar,construind la Budapesta, între strãzileKiraly ºi Dob, 7 corpuri de clãdiri,cumpãrând un imobil în Oradea ºiacþiuni la bãncile Pesti Hazai ElsoTakarekpenztar ºi Hazai Bank, dinBudapesta. Astfel, a devenit cea maimare fundaþie româneascã din fostamonarhie austro-ungarã. Între 1871ºi 1918 au fost date 4.455 de burseÎntre anii 1871 ºi 1918, fundaþia aacordat 4.455 de burse pentrustudenþi ºi elevi.Dupã Primul Rãzboi Mondial,averea fundaþiei a rãmas aproapeîn întregime în UngariaReprezentanþa funcþiona la Sibiu, iaradministraþia bunurilor aflate laBudapesta îºi avea sediul pe stradaHollo, la numãrul 8. Dupãînlãturarea monarhiei austriece,Ungaria a fost obligatã - prinarticolul 247 al Tratatului de pacede la Trianon - sã restituie toateproprietãþile fundaþiilor. De bunurilelãsate de Gojdu urmau sã
beneficieze românii ortodocºi dinRomânia (în proporþie de 90%), dinIugoslavia ºi Cehoslovacia (6%) ºidin Ungaria (4%). La data de 27octombrie 1937 s-a semnat laBucureºti un acord definitiv princare Ungaria se obliga sã restituieRomâniei, în termen de 30 de zilede la intrarea în vigoare adocumentului, întregul patrimoniual Fundaþiei Gojdu, pentru a fi pusla dispoziþia reprezentanþei dinSibiu. Acordul a fost ratificat în1938 de România ºi pe 20 iunie1940 de Ungaria. Conformvariantei maghiare, nu a fost aplicatdin cauza evenimentelor ce ausurvenit dupã Dictatul de la Viena,din 30 august 1940, deºi pânã în1944, România a fost aliatulUngariei ºi nu existau motive catratatul sã nu fie aplicat…Aromânii au venit în Transilvaniadupã ce oraºele le-au fostdevastate de bande turco-albanezeFamilia de macedoromâni Gojdu îºiare rãdãcinile undeva în partea devest a Balcanilor. Venirea lor înTransilvania are o istorie mai puþincunoscutã de public. Triburile depãstori macedoromâni din Epir ºiAlbania de Sud au reuºit, subdominaþia otomanã, sã-ºi pãstrezeîn mare parte autonomia localã ºiprivilegiile de care se bucurau subîmpãraþii bizantini. Datoritãlibertãþii de miºcare ºi aptitudinilorpentru comerþ, ei au devenitcãrãuºii, cãlãuzele ºi stãpânii celormai importante drumuri din aceastãzonã a Europei. Cãtre finelesecolului al XVI-lea, forþaeconomicã a triburilor a început sãcreascã. Iar dupã anul 1700,oraºele aromânilor, precumMetopa ºi Moscopolea, au devenitunele dintre cele mai puternicecentre comerciale ºi chiarindustriale din zonã. Începând cu
mijlocul secolului al XVII-lea însã,aceste oraºe au fost devastate debande turco-albaneze, care aureuºit, în scurt timp, sã le radã depe faþa pãmântului.Marea majoritate a localnicilor aplecat, cu toatã averea, în Ungariaºi în Ardeal, fiindcã Imperiulaustriac le promitea favoruri pentrua-i atrage. În anul 1782, de pildã,un oarecare Jefarovici a fostînnobilat de împãrat fiindcã izbutisesã colonizeze pe pãmânturileAustriei circa 500 de familii demacedoromâni. Întemeietori defabrici, ateliere ºi tipografii,macedoromânii au pus în valoarebogãþiile Ungariei ºi au fondatmarile companii comerciale carelegau economic Apusul ºi RãsãritulEuropei. Mai mult, familia dearomâni Sina, înnobilatã deîmpãratul Francisc I în 1818, a pusbazele Creditului Agrar Ungar, aîntemeiat Societatea de AsigurareMaghiarã, a participat lapromovarea cãilor ferate ºi anavigaþiei cu vapoare, a creatMuzeul Naþional, AcademiaComercialã, Teatrul Naþional,Conservatorul, Corpul pompierilorºi Palatul Academiei de ªtiinþeUngare. „În faþa acestor mãreþeopere, un glumeþ ar putea spune cãbaronul Sina a întemeiat, cuajutorul ungurilor, statul maghiarînsuºi!”, este de pãrere istoriculVictor Papacostea[1].Grafica - I.M.
Emanuil Gojdu, avocat ºi om politic, a stabilit prin testament ca o mare parte a averii sale sã fie administratãde o fundaþie, care sã-i poarte numele dupã moarte. Prima reprezentanþã a fundaþiei, condusã de Andrei
ªaguna, a fost înfiinþatã în 1870 sub patronajul Congresului Naþional Bisericesc Ortodox. Nu întâmplãtor, vãprezentãm astãzi douã articole apãrute în anii 2008 ºi 2015 cu trimitere la moºtenirea lãsatã de Emanuil
Gojdu, la acordul, semnat din partea Guvernului României de Mihai Rãzvan Ungureanu, careprevedea înfiinþarea Fundaþiei Publice Româno-Ungare „Gojdu”, cu sediul la Budapesta. Despre cum s-au derulat evenimentele ºi despre consecinþele nefastului acord româno-maghiar încheiat sub coordonarea
prim ministrului României din acea vreme - Cãlin Popescu Tãriceanu, actualul Preºedinte al SenatuluiRomâniei - vã lãsãm sã citiþi ºi sã concluzionaþi singuri. (Redacþia ART-EMIS).
[1] Sursa https://www.libertatea.ro/ultima-ora/fundatia-gojdu-o-afacere-cu-aur-si-imobile-de-3-miliarde-de-euro-1167801 - 11 iulie 2015
Redacþia Art-emis www.art-emis.ro/editoriale
opiniiOBIECTIV mehedinþean 07 - 13.02.2019 pag. 9
Cine mai are încredere încifrele oficiale, venite de lainstituþiile statului? Documenteleemise de autoritãþi se bucurã deprezumpþia de legalitate, în orice caz.Adicã, teoretic, sunt emise înconformitate cu legislaþia în vigoare.Acum, ce fel de informaþii conþin,dacã sunt în acord cu realitateanimeni nu se poate pronunþa cuexactitate. Trebuie sã luãm de bun,teoretic, tot ce vine de la Guvern, dela Ministerul Finanþelor, BNR,Comisia Naþionalã de Prognozã,Institutul de Statisticã. ªi altele multe. De exemplu, actualul ministru alMuncii a anunþat, la un post centralde televiziune, cã anul 2019 va fiprimul în care sistemul public depensii nu va mai avea deficit, ci vaavea excedent. Adicã, asta e WOW!Un nene de la NASA sau de unde eraa primit acum vreo 20 de ani peechipamente un semnal din spaþiucare pãrea sã fie ceva mai mult decâto simplã vibraþie. Omul a scris WOW!în dreptul sunetelor primite dinspaþiu, ca ºi cum ar fi putut fi ocomunicare din partea vreuneicivilizaþii sau aºa ceva. Nimeni nu astabilit pânã acum. Aºa e ºi cusistemul public de pensii. De pe vremea lui Deceneu, sistemul
ªtefan Bãeºiu
Cine are încredere în cifrele oficiale?public de pensii e în deficit. Româniipensionari au fost mai mulþi decât ceidin câmpul muncii. ªi din acest motivcei puþini achitau pensii pentru ceimulþi. ªi cel puþin teoretic ºi din afarã,aºa se vede cã este: un dezechilibru,o sumã lipsã undeva ºi de care setrage de la un an la altul. În 2019,dintr-o datã, de la Deceneu încoace,Doamne Ajutã! situaþia se schimbã la180 de grade ºi suntem pe plus laFondul Naþional de Pensii. Adicãavem mai mulþi bani decât este nevoiepentru plata pensiilor. Care este defapt mesajul subliminal aici? Ce rostare oameni buni sã renunþãm lapensiile speciale, când sunt banicãcãlãu? Ba mai mult. Staþi aºa cã omai putem pune de alte categorii depensionari ºi cine vrea, cine poate, cinedoreºte. Mai producem în 2019 o tranºãfrumoasã de pensionari. Sau o maipunem de încã o majorare. Cine ºtiecum sunt fãcute calculele... Îi scoatempe toþi la pensie ºi aducem vietnameziºi chinezi, sã munceascã pentrusistemul nostru public de pensii. Revenind la oile noastre. Cine poatesã ºtie dacã datele oferite de ministrulMuncii sunt reale sau mãcar sã ofereo explicaþie cum a ajuns la ele. Caresunt sursele de finanþare pentrusistemul public de pensii? Cum a ieºit
pe plus, dupã decenii de minus. Ar fiinteresant de aflat, sã ºtim ºi noi cumse acoperã gãurile negre ºi în câttimp. Sã ºtie ºi alte state europene ºide aiurea cum se manageriazã unSistem Public de Pensii care iese peplus dupã ani de minus. Acesta chiareste un miracol economic românesc.Trebuie multiplicat ºi împãrþitnaþiunilor care de ani de zile încearcãsã gãseascã un echilibru între
salariaþi ºi pensionari ºi sã asigurebanii pentru generaþiile viitoare.Doamne Ajutã! Adicã dacã bãgãm mâna în focpentru datele oferite. Nu cumva gauraneagrã de la Sistemul Public dePensii când a fost acoperitã sã fiapãrut în altã parte, pe la alte sistemesau prin alte galaxii. Sau pe la primãriisau în alte zone ale economiei. Cineºtie ce se mai întâmplã cu sectorulprivat în þara aceasta sau mãcar ce se
întâmplã cu firmele deþinute de statsau cu bãncile statului? Chiar ºi aºaun sistem etatist, cum viseazãDragnea ºi Vâlcov, trebuie sã deþinão economie care produce, angajeazã,plãteºte impozite cãtre stat. Mai era ºi pe vremea cealaltã unsistem de raportãri ºi o statisticã, deaveai senzaþia cã se trãieºte mai binedecât în SUA sau Japonia ºi Româniae departe rãu de tot. Sã nu fi rãmas
cu reminiscenþe din trecut în ceea cepriveºte raportarea. Bine ar fi sã fiebine, dar nu în sensul sã fie bine casã nu fie rãu. Este nevoie de otransparenþã a datelor oficiale ºi ocredibilitate. Informaþia este foarte importantã înera în care fake news-ul este la putereºi se poate manipula atât de uºor. Înrest, suntem pe creºtere. Cresc toatepreþurile, creºte inflaþia, cursulleu-euro.
Exerciþiile au drept scopantrenarea autoritãþ iloradministraþiei publice locale,verificarea funcþionãrii sistemuluide alarmare ºi, nu în ultimul rând,de pregãtire a populaþiei princunoaºterea semnificaþieisemnalelor de alarmare. Astãzi, în judeþul nostru, s-a auzitsemnalul “ALARMà LADEZASTRE” compus din 5impulsuri a 16 secunde fiecare, cupauzã de 10 secunde între ele,care are rolul de a preveni populaþiacivilã asupra apariþiei unui pericol. Scenariul desfãºurat astãzi a vizatmanifestarea unor fenomenemeteorologice periculoase imediate,fiind instituit CODUL ROªU deninsori ºi precipitaþii mixte,intensificãri ale vântului cu aspectde vijelie ºi depuneri de polei. Într-o situaþie realã, cetãþeniitrebuie sã întrerupã orice activitãþidesfãºurate în aer liber ºi sã seadãposteascã în locuinþe sau altespaþii care sã le asigure protecþia.Totodatã, sã aibã la îndemânã otrusã de prim ajutor, o lanternã, încazul în care se întrerupe furnizareaenergiei electrice, dar si un aparatde radio pentru a asculta indicaþiileautoritãþilor. Parcarea autoturismelor se va
Exerciþiul “Miercurea Alarmelor”Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã “Drobeta” al judeþului Mehedinþi
informeazã cetãþenii cã exerciþiul “Miercurea Alarmelor” continuã ºi înacest an, desfãºurându-se în prima zi de miercuri a fiecãrei luni.
realiza în zone ferite, la distanþã faþãde copaci sau stâlpi de electricitate.
Înºtiinþarea, avertizarea,prealarmarea ºi alarmarea serealizeazã în scopul dispuneriimãsurilor de protecþie a populaþieiºi bunurilor materiale, precum ºipentru limitarea efectelor dezastrelor.Cele mai des întâlnite situaþii în careeste alarmatã populaþia, prinintermediul sirenelor electrice ºielectronice, au loc pe timpulinundaþiilor, când este semnalatãiminenþa producerii unor viituri caresã punã în pericol viaþa persoanelor. De asemenea, sistemul deînºtiinþare – alarmare este utilizat încazul producerii unor accidentetehnologice în care sunt implicatesubstanþe periculoase, ruperii unorbaraje hidrotehnice sau cãderiiobiectelor din atmosferã. Aceastãmetodã destinatã protecþiei populaþieicivile poate fi utilizatã ºi pe timpulconflictelor armate. Responsabilitatea menþinerii înstare de operativitate a sistemului deînºtiinþare-alarmare revineautoritãþilor publice locale ºioperatorilor economici sursã de risc,iar reprezentanþii I.S.U. deruleazã,periodic, acþiuni de verificare în teren.COMPARTIMENTUL INFORMARE
ªI RELAÞII PUBLICE
În anul 2019, oferta educaþionalã pentru învãþãmântulpreuniversitar ºi universitar militar se prezintã astfel:
I. OFIÞERI - 893 locuri:1. Academia Forþelor Terestre “Nicolae Bãlcescu”, Sibiu (3 ani): 264 locuri;2. Academia Forþelor Aeriene “Henri Coandã”, Braºov (3 ani): 184 locuri;3. Academia Navalã “Mircea cel Bãtrân”, Constanþa (4 ani): 108 locuri;4. Academia Tehnicã Militarã, Bucureºti (4 ani): 219 locuri;5. Institutul Medico-Militar (5-6 ani): 110 locuri din care: 60 - prinUniversitatea de Medicinã ºi Farmacie „Carol Davila”, Bucureºti (40medicinã generalã, 10 medicinã dentarã, 10 farmacie) ºi 50 Universitateade Medicinã ºi Farmacie din Târgu Mureº (medicinã generalã);6. Universitatea Naþionalã de Apãrare „Carol I”, Bucureºti (3 ani): 8 locuri.II. MAIªTRI MILITARI – 678 locuri:1. ªcoala Militarã de Maiºtri Militari ºi Subofiþeri a Forþelor Terestre“Basarab I” din Piteºti (2 ani): 313 locuri;2. ªcoala Militarã de Maiºtri Militari ºi Subofiþeri a Forþelor Aeriene “TraianVuia” din localitatea Boboc, judeþul Buzãu (2 ani): 245 locuri;3. ªcoala Militarã de Maiºtri Militari a Forþelor Navale “Amiral I.Murgescu” din Constanþa (2 ani): 120 locuri.NOTÃ: La maiºtri militari, un procentaj de cel mult 25% din numãrulde locuri este rezervat absolvenþilor din acest an ai colegiilor naþionalemilitare.III. SUBOFIÞERI - 399 de locuri:1. ªcoala Militarã de Maiºtri Militari ºi Subofiþeri a Forþelor Terestre“Basarab I” din Piteºti (1 an): 323 locuri;2. ªcoala Militarã de Maiºtri Militari ºi Subofiþeri a Forþelor Aeriene “TraianVuia” din localitatea Boboc, judeþul Buzãu (1 an): 76 locuri;IV. COLEGII NAÞIONALE MILITARE - 600 locuri Termenul limitã de depunere a dosarului este 01.03.2019.Cei interesaþi pot obþine informaþii suplimentare de la Centrului MilitarJudeþean Mehedinþi din Drobeta Turnu Severin, B-dul Carol I nr. 25,zilnic de luni pânã vineri între 0800-1630, marþi între 0800-1830, sau lanumerele de telefon 0252/317702 ºi 0352/422209.
Ofiþer de relaþii publice Cpt. Andrei PRODAN
Ministerul Apãrãrii Naþionale desfãºoarã, prinBiroul informare-recrutare al Centrului Militar
Judeþean Mehedinþi, activitatea de recrutare atinerilor - bãieþi ºi fete, în vederea ºcolarizãrii în
instituþiile militare de învãþãmânt.
SC COTTONTEX SRL Drobeta -Turnu Severincompanie producãtoare de echipament sportiv
AngajeazãMUNCITORI CONFECÞIONERI
Cerinþe:* bune cunoºtiinþe de utilizare amaºinii de cusut;- GRAFICIAN
Cerinþe:* foarte bune cunoºtinþe: Corel Draw;* cunoºtinþe bune: AdobePhotoshop, Adobe Illustrator.- ªef formaþie în confecþii textile - cu experienþã- Tineri cu aptitudini spre mecanica finã
Descrierea jobului:- salariu net motivant, stabilit înurma interviului;- tichete de masã;- bonusuri salariale în funcþie deperformanþã;- condiþii de muncã la nivelulstandardelor UE.Pentru cei din afara localitãþii
se deconteazã transportul.CV-ul se trimite pe adresa de
În urma vizitelor efectuate de premierul României, Viorica DÃNCILúi de o parte din membrii cabinetului, în þãrile din Golf, precum ºi a eforturilordepuse pentru promovarea proiectelor ºi a acþiunilor de consolidare a relaþiilorîntre mediile de afaceri din România ºi þãrile din Golful Persic, în vedereadeschiderii pieþelor externe, România înregistreazã primele rezultate concrete. Astfel, deschiderea pieþelor externe devine o certitudine întrucâtcompania Al Mawashi din Kuweit, societate care alimenteazã ºi piaþaEmiratelor Arabe Unite, a contractat deja un efectiv de 200.000 capeteovine care urmeazã a fi livrate în cursul anului 2019, din care primalivrare de 70.000 de capete va fi efectuatã în luna martie a acestui an. În momentul de faþã ovinele reprezintã un potenþial extraordinar deexport, pe care România îl deþine ºi care trebuie valorificat la maxim. Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale sprijinã acest tip de colaborãriºi intensificã eforturile de creºtere a exporturilor ºi de consolidare a relaþiilorcomerciale dintre fermierii români ºi societãþile de achiziþie din þãrileinteresate de producþia româneascã.
Primele rezultate ale unei colaborãri deduratã privind exportul de ovine în Golf
Continuãm prezentareaîntâmplãrilor celor nãpãstuiþi prinoribila operaþie, BÃRÃGAN. Interlocutor este domnul NicolaeDârpeº, din satul Malariºca, comunaPodeni, nepot dupã mamã al familieiFILARETA ºi HARALAMBIE POPESCU,ridicaþi sub pazã armatã; ca ºi ceilalþioropsiþi ai vremurilor comuniste, înnoaptea de 17/18 iunie 1951 ºi duºiforþat în localitatea PELICANU –BÃRÃGAN. Întrebat ce-ºi aduce aminte din viaþabunicilor ºi din întâmplãrile amintitemai sus, domunul Nicolae Dârpeº îºiîncepe relatarea: - Eram copil de 3-4 ani când m-amtrezit în vaietele pãrinþilor ºi bunicilor.Nu puteam sã înþeleg prea multe, cumintea mea de copil, dar înþelegeam cãe ceva deosebit de rãu. Îi vedeam petoþi plânºi ºi înspãimântaþi, lucru ce afãcut sã mã cuprindã ºi pe mine frica. Curtea casei bunicilor era plinã denecunoscuþi, în civil, ori militari ce-ºi purtau ameninþãtor armeleîncãrcate ca pentru rãzboi. Auzeam ameninþãri din partea unorcivili, îmbrãcaþi orãºeneºte, cuvintece nu le prea înþelegeam: „Atenþie!Sunt duºmani ai poporului. Aiorânduirii socialiste! Am aflat cãaceºtia sunt activiºti de partid, nuînþelegeam ce este un ACTIVIST DEPARTID dar în mintea mea de copilstãruia întrebarea: „Ce duºmani?Cum poate fi bunicul meu duºman,el care era prieten cu toþi vecinii, elcare mã lua în braþe dimineaþa ºi mã
sãlta zicând: „Atâta mare creascãcopilul meu, el care pãstra un mãr, oparã ori o bomboanã pentru mine, ºinu numai, el îndrãgea ºi pe ceilalþicopii ai vecinilor, el care avea uºadeschisã pentru oricine dorea sã-icalce pragul, ajuta ºi se lãsa ajutat desãtenii cu care trãia ca ºi cu fraþii. Nu înþelegeam prea mult ce seîntâmplã dar, dupã faþa pãrinþilor,bunicilor ºi a vecinilor, am înþeles cãe ceva deosebit de grav. Nu-mi puteam lua privirea de laarmele militarilor, înþelegeam cãacestea (armele) sunt o ameninþarepentru bunicii mei ºi mã întrebam: - De ce? Ce vinã au ei? Ce-i unchiabur? ªi de ce bunicii sunt chiaburi?Chiar copil fiind înþelegeam cã ei îºilucreazã pãmântul cât e ziua de marepentru agoniseala necesarã traiului. ªiatunci... De ce?... toate astea. Mai târziu am aflat cã situaþiaaceasta este ºi în curtea bunuluisãtean DINà PAPAVà (în evidenþãfiind cap de familie, NICOLAEDUNCESCU, ginerele sãu). În sfârºit, convoiul, trist convoiformat din cele douã familii, a plecatsub pazã armatã, ca RÃUFÃCÃTORI,spre locul LA TROIÞÃ, unde au fostîncãrcaþi în camioane, cu bruma destare materialã ce o putuserã adunaîn grabã ºi duºi în gara ªIMIAN deunde, încãrcaþi în vagoane de marfã(BOU VAGON) i-au dus în câmpiastearpã a Bãrãganului. Nu înþelegeam prea multe dar,vãzând pãrinþii tot triºti, plânºi, îmi
imaginam tot felul de rele. Greu de suportat cele ce au urmat.Copii nu ºtiau nimic de pãrinþi iaraceºtia nu ºtiau nimic de copii. Ofamilie ce fusese ca un tot unitar, setrezise împãrþiþi în timp ºi spaþiu. Aflam câte ceva, de la om la om,cã trãiesc, cã ºi-au construit case dinchirpici, cã unii sunt bolnavi sauchiar au murit. Aºa stând lucrurile, nemaiputândsuporta starea asta de incertitudine,mama mea AURICA DÎRPEª, sora eiLORENTA BÎLBÃ, o sorã cãsãtoritã încomuna Balta, s-au hotãrât ºi, luându-mã ºi pe mine, mai mare fiind, au plecatpeste aproximativ 2 ani sã vadã realitatea. Pe cãi ocolite, îndrumaþi de românicu suflet mare, am ajuns înPELICANU, unde am avut neºansa dea ne întâlni cu un miliþian dar, ºiacesta, om cu mila lui Dumnezeu ne-a spus: „Eu nu v-am vãzut. Voi num-aþi vãzut. Aveþi grijã!”. Am gãsit familia. Nu se poate redabucuria revederii pãrinþi ºi copii dupãdoi ani, ne îmbrãþiºam, plângeam,râdeam ºi iar ne îmbrãþiºam. Mai mult prin ºoapte am aflat cãviaþa deportaþilor este foarte grea. ªi-au fãcut case de chirpici, cultivãpãmântul care de altfel, e foarte roditorºi, pe preþuri de nimic, merg bãrbaþi,femei, bãtrâni ºi copii la muncã, labumbac, trestie dar podenarii,oameni harnici, gospodari sadea ºi-a încropit cele necesare traiului. Prin muncã cinstitã aceºti„DUªMANI AI POPORULUI,AI
ORÎNDUIRII SOCIALISTE” reuºiserãsã dovedeascã încã o datã cã omulsfinþeºte locul. Mai mult în ºoaptã amaflat cã au restricþie de deplasarepeste 25 km. ºi sunt permanentsuspectaþi de acþiuni duºmãnoase. Munca era normatã. Deºi eraudislocaþi din diferite pãrþi ale þãrii, aceºtiatrãiau ca fraþii, se ajutau unii pe alþii iar,pe cei mai vârstnici, tinerii i-au ajutatsã-ºi ridice casã, aºa cum s-a întâmplatcu DR. TRÃILESCU, bãtrân ºi originardin zona muntelui, CIREªU. Lucrând pe câmpurile întinse debumbac, ei îºi fãcuserã plapumepentru nopþile geroase de iarnã. Am aflat cã o ploaie torenþialã înaugust 1951 le distrusese locuinþeledar, ajutându-se unii pe alþii le-aurefãcut, deasemeni cu greu au trecutiarna grea a anului 1953-1954. Ne-am revãzut cu toþi podenarii ºi,jucându-ne de-a v-aþi ascunselea cumiliþia, am reuºit sã stãm o sãptãmânã.
Peste încã doi ani ºi ceva,deportaþii reveneau pe plaiurilenatale unde ºi-au gãsit gospodãriiledistruse de nepãsarea regimuluicomunist, aceºtia fiind nevoiþi, încãodatã, sã dea piept cu sãrãcia,nevoile dar, prim muncã asiduã, aureuºit sã refacã cele necesare. Iatã deci cã „ACEªTIA AU FOSTDUªMANII POPORULUI,ELEMENTELE DUªMÃNOASEALE ORÂNDUIRII SOCIALISTE”,oameni, însã, cu drag de locurilenatale, de plaiul strãmoºesc.
- Giuseppe Lamastra, Italia, locul 5 înclasamentul mondial,- Daniel Antonioli, Italia, locul 6 înclasamentul mondial,- Viorel Palici, România, locul 13 înclasamentul mondial.ªi distribuþia femininã a competiþiei areparte de nume de calibru:- Yulia Surikova, Rusia, multiplãcampioanã mondialã ºi europeanã, liderîn clasamentul mondial,- Nadezda Belkina, Rusia, campionãmondialã U23,- Daria Rogozina, Rusia, campionãeuropeanã la cross dutahlon ºicampioanã mondialã Mixt Relay,- Edit Vakaria, România, locul 8 înclasamentul mondial “Dupã ce am gãzduit, în 2018,Campionatele Mondiale de Winter
Triathlon, avem o nouã ocazie de aalinia, în România, elitele sportului, încadrul Campionatelor Europene deWinter Triathlon. Mai mult, dupãpremiera anului trecut, ºi în acest ancompetiþia va fi televizatã, în direct, decãtre partenerii de la Telekom Sport”, adeclarat Peter Klosz, PreºedinteleFederaþiei Române de Triatlon.În cadrul unui concurs de WinterTriatlon, unul dintre cele mai noievenimente din calendarul internaþional,sportivii aleargã 8 kilometri pe zãpadã,parcurg 14 kilometri de Mountain Biketot pe zãpadã ºi fac ºi 12 kilometri deschi fond. Informaþii complete despreeveniment sunt disponibile pe paginawww.wintertriathlon.ro. „Fiecare competiþie internaþionalãorganizatã de Federaþia Românã deTriatlon contribuie la dezvoltarea
comunitãþii din România pasionate deaceastã disciplinã sportivã, lapopularizarea triatlonului în rândulpublicului larg, transmiþând astfel câtmai multor oameni bucuria de a facesport. Echipa Enel susþine, pentru altreilea an, Federaþia Românã de Triatlonpentru cã împãrtãºim credinþa potrivitcãreia lucrurile bune sunt create în timp,cu pasiune ºi cu partenerii potriviþi”, adeclarat Oana Gherasim, DirectorComunicare, Enel. Un grup important, de aproximativ500 de sportivi, antrenori, staff ºioficiali europeni va fi prezent lacompetiþia de la Cheile Grãdiºtei. România va fi reprezentatã, în cadrulcompetiþiei, de un lot de peste 10sportivi ce vor concura la categoriileElite ºi Juniori, cãrora li se vor alãturaºi 50 de sportivi amatori.
Lotul naþional þinteºte peste 3medalii în cadrul competiþiei, iarcategoriile creditate cu cele mai mariºanse sunt: Feminin U23, ªtafetã MixtãElite, Juniori ºi Paratriatlon. România va organiza anul acesta,într-o nouã premierã pentru sportulromânesc, ºi Campiona te l eEuropene de Triatlon Multisport, laTîrgu Mureº. Fondatã în 2012, Federatia Românãde Triatlon, al cãrei sponsor oficialeste Enel România, are ca obiectivcreºterea adopþiei disciplinelor sportivegestionate în rândul sportivilor ºi aperformanþelor sportivilor români cefac parte din loturile naþionale. Maimulte informatii despre Federaþie,activitate ºi sportivi sunt disponibilela www.frtri.ro.
Multipli campioni mondiali ºi europeni se pregãtesc de startul Campionatelor Europene... urmare din pag. 3
Prietenii îþi sunt alãturi încã de la începutulsãptãmânii. Reþine sfaturile ºi îndemnurileacestora, întrucât îþi vor fi de mare folos încarierã. S-ar putea ca unii susþinãtori sã disparãdin sfera ta de interes ºi sã fii nevoit sã gãseºtialþii. Domeniul profesional ºi imaginea ta în ochiicelorlalþi intrã în vizorul astrelor de acumîncolo.Þi se poate îmbunãtãþi poziþia socialã saupoþi deveni un personaj faimos în mediul în caretrãieºti ºi îþi desfãºori activitatea. Sãnãtatea estevulnerabilã. În doua parte a sãptãmânii te veisimþi mult mai bine, revenindu-þi cheful de aschimba totul în jurul tãu. Remodeleazã-þiatitudinea faþã de tot ce te înconjoarã, începe sãlucrezi la propria ta persoanã ºi apoi selecteazãcu grijã toate relaþiile în care eºti implicat sauvrei sã te implici.
Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)
Sãptãmâna debuteazã cu noutãþi la capitolulprofesional. Se contureazã o nouã etapã, cumulte schimbãri neprevãzute. În mod special sevor reconfigura relaþiile cu ºefii ºi autoritãþile.De asemenea, poziþia ta în cadrul unui colectivde lucru se va modifica. Sunt momente delicate,pentru cã este dificil sã observi încotro batevântul schimbãrii. Fii discret, adapteazã-tesituaþiei ºi evitã compromisurile! Vin în preajmata diverºi prieteni sau persoane din segmentulsocio-profesional care te sfãtuiesc în fel ºi chip.Selecteazã totul ºi evitã sã te laºi pe mânacelorlalþi. La finalul sãptãmânii vei avea nevoiede retragere din forfota cotidianã ºi de odihnã.Sãnãtatea este vulnerabilã pe segmentelecapului, bine fiind sã urmezi un tratament despecialitate. Remediile naturiste, somnulsuficient, compania celor dragi te ajutã sãdepãºeºti totul cu bine.
Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)
Începe o perioadã excelentã la capitolul relaþiicu strãinãtatea ºi studii pe termen lung. Esteposibil sã stabileºti legãturi cu oameni aflaþidincolo de graniþele þãrii, sã pleci în strãinãtatela lucru sau sã începi un curs de lungã duratã.Pe de altã parte, noþiunea de spiritualitate vacãpãta alte conotaþii pentru sufletul tãu. Poþidescoperi cã Divinul se aflã în fiecare lucru ºi cãtotul este aranjat în Univers dupã o anumitã ordineºi disciplinã. Cu toate cu neprevãzutul esteprezent vei reuºi sã obþii beneficii ºi susþineredin partea unor protectori bine intenþionaþi.Relaþiile profesionale sunt active, astfel cã secontureazã întâlniri cu ºefii, cu autoritãþile,reuniuni importante la nivel înalt. Prudenþã ºirãbdare! Finalul intervalului analizat îþi aduce înpreajmã prieteni deosebiþi. Dialogurile ºi acþiunilecomune cu aceste persoane te vor ajuta sã-þilãmureºti necunoscutele din segmentul socio-profesional. CONTINUARE ÎN PAGINA 13
(7 - 13 februarie 2019)Horoscop
„I s-a spus generaþia rãzboiului – egeneraþia de poeþi formatã în timpul celui de-al DoileaRãzboi Mondial, care, reprimatã de cenzuraantonescianã, se pregãtea sã se afirme dupã 1944.I s-a mai spus generaþia pierdutã, pentru cãreprezentanþii ei au fost fie înghiþiþi de închisorilecomuniste, fie confiscaþi de aparatul de propagandã,atunci când nu au ales (au fost siliþi sã aleagã) cariereanonime, departe de poezie. Cu câteva excepþiiindividuale (Ion Caraion, Geo Dumitrescu ºi puþinialþii), aceastã generaþie nu a atins marele potenþialpe care îl anunþa. În urma ei rãmân, totuºi,suficiente volume ºi poeme extraordinare. Din pãcate, istoria literarã i-a acordat preapuþinã atenþie. Spre deosebire de Cercul Literar de la Sibiu,celãlalt versant al poeziei din anii ’40, care ºi-aexploatat ºi întreþinut imaginea, generaþia albatrosistãa lui Geo Dumitrescu & Co. a rãmas un subiectîngropat în arhive. Tocmai de aceea i s-a spus, cumziceam, generaþia pierdutã, pentru cã pierdutã arãmas pânã azi. Pânã azi, când splendida antologiecriticã a lui Claudiu Komartin îi face, în sfârºit,dreptate. Extrasã dintr-un cartuº al timpului, aceastãpoezie atinge, în cele din urmã, prezentul nostru:acum îi putem admira frumuseþile, enigmele ºiactualitatea.” (Mihai IOVÃNEL)
Antologia „Sârmã ghimpatã. Când focurile se vor stinge printre ruine.Poeþi ai generaþiei rãzboiului”, ediþie criticã alcãtuitã de ClaudiuKomartin ºi publicatã în decembrie 2018 de editura Cartier,va fi lansatã miercuri, 13 februarie, de la ora 18,00,la Palatul Culturii “Teodor Costescu”, în sala Clubul Artelor.
Claudiu Komartin, scriitor: „ În tot, ºaptezeci ºi cinci de poeme culese dindouãzeci ºi trei de volume (plus alte câteva care au
rãmas în reviste sau arhive ale vremii), însoþitede un aparat critic serios ºi de prezentãriscrise cu empatie ºi cu dorinþa de a-i aducepe aceºti tineri lipsiþi de noroc în faþa unuipublic format, ºaptezeci ºi cinci de ani maitârziu, din generaþia nepoþilor ºi din cea astrãnepoþilor lor. O carte însoþitã de aproapepatruzeci de fotografii care-s uneori de-adreptul hipnotizante ºi poartã semnãtura luiAndrei Pãcuraru – lucrurile s-au potrivitideal ºi în privinþa asta. O carte în care credºi care sunt sigur cã va avea, la fel cacelelalte douã antologii pe care le-ampublicat în „Cartier de colecþie” în 2016,respectiv 2017, o rãspândire ºi o receptarefoarte bune. Cei douãzeci de poeþirepublicaþi în ea le meritã pe deplin.” CLAUDIU KOMARTIN s-a nãscut pe 7august 1983, la Bucureºti. A debutat cuPãpuºarul ºi alte insomnii (Editura Vinea,2003, 2007), pentru care a primit mai multepremii, printre care Premiul Naþional „MihaiEminescu” pentru debut. Al doilea volum,Circul domestic (Cartea Româneascã, 2005),a luat Premiul Academiei Române pentrupoezie. Au urmat Un anotimp în Berceni(Editura Cartier, 2009, 2010), Cobalt (Casade Editurã Max Blecher, 2013), Dezmembraþi(Casa de Editurã Max Blecher, 2015), cartesemnatã cu heteronimul Adriana Carrasco,
ºi antologia Maeºtrii unei arte muribunde. Poemealese 2010-2017 (Editura Cartier, 2017, 2018),conþinând volumul inedit Douãsprezece secundepânã la dispariþia luminii. Pentru Maeºtrii unei artemuribunde a primit Premiul pentru Literaturã „MateiBrâncoveanu”, Premiul „Cartea de poezie a anului2017”, acordat la Festivalul Naþional „GeorgeBacovia”, ºi Premiul PEN România. Ediþii ale cãrþilor sale au apãrut în germanã (2012),sârbã (2015), turcã (2015), bulgarã (2017). A editat cãrþi ºi antologii, printre care seria Celemai frumoase poeme (Tracus Arte, 2011, 2012, 2013,în colaborare cu Radu Vancu); Oameni obosiþi(Editura Cartier, 2016) de Andrei Bodiu; O anumitãcãldurã umanã (Casa de Editurã Max Blecher, 2016)de Vasile Petre Fati; euforia din timpul, greaþa dedupã (Fundaþia Triade, 2016), conþinând 10 poemesemnate de Virgil Mazilescu, Nora Iuga, IonMonoran, Angela Marinescu, Iustin Panþa, OctavianSoviany, Mariana Marin, Andrei Bodiu, Vasile Vladºi O. Nimigean, cu 10 gravuri de Ana Toma. A tradus cinci romane din limba francezã ºi maimulte volume de poezie din englezã. Din 2009organizeazã cel mai longeviv ºi mai constant clubde lecturã din România, Institutul Blecher, iar din2010 este redactor-ºef al revistei „Poesisinternaþional” ºi al Casei de Editurã Max Blecher.
Se pare cã se instaleazã în viaþa ta, pentru obunã perioadã de timp, norocul la banii ºibunurile altora. Recomandabil este sã fii foarteatent la tot ce vine spre tine, întrucât poþi punebazele viitoarelor tale afaceri sau chiar averi.Moºtenirile ºi partajele vor fi subiecte multdiscutate de acum încolo. Totodatã pot apãreacheltuieli neprevãzute fie pe facturi, taxe, datorii,fie pe mofturile celor dragi. Eviþã ºantajulemoþional din partea celorlalþi! Sunt zile bunepentru a lua legãtura cu persoanele dinstrãinãtate, pentru a cãlãtori, pentru a studia saupentru a participa la activitãþi culturale.Delecteazã-þi sufletul cu domeniile artei sauºtiinþei, iar beneficiile vor fi de proporþii.Sfârºitul sãptãmânii anunþã întâlniri cu multãlume, fie în plan socio-profesional, fie în planpersonal în familie.
Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)
Relaþiile parteneriale, proiectele pe termenlung ºi colaborãrile devin primordiale în viaþata pentru mult timp de acum încolo. Este posibilsã întâlneºti oameni deosebiþi care îþi vorschimba viaþa ºi care îþi vor rãmâne alãturi pentruceva vreme. Recomandabil este sã fii deschis laschimbãri profunde ºi sã primeºti cu încredereofertele Destinului. Se contureazã dialoguriaprinse cu partenerul de viaþã sau colaboratorii.Gândirea ºi comunicarea sunt viciate, astfel cãeste difcil sã se ajungã la un consens. Fiiprudent în vorbe ºi fapte! Unii îþi vâneazã ºi celemai banale greºeli, putându-le transforma înadevãrate obstacole pentru progresul tãu deacum. În a doua partea sãptãmânii se ivesccheltuieli comune cu alþii pe facturi, taxe saudiverse. Pe de altã parte sunt moment bunepentru a înþelege sensul evenimentelor în careeºti implicat, dincolo de aparenþe.
Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)
Începând cu aceastã sãptãmânã capitolul locde muncã va fi pentru tine foarte mult accentuatde astre. Este posibil sã-þi reorientezi atenþia ºieforturile cãtre alt domeniu profesional, cum ar fiturismul, sportul, filosofia sau ºtiinþele înalte.Ineditul îºi va face loc în viaþa ta, scoþându-þi laivealã talentele native. Sãnãtatea este o altã zonãce va cunoaºte schimbãri majore. Se recomandãmultã atenþie la semnalele organismului ºifolosirea cu încredere a terapiilorneconvenþionale. De evitat, pe cât posibil,analizele, consultaþiile ºi intervenþiile chirurgicaleîn ziele de 7 ºi 8 februarie, întrucât sunt posibileerori majore. Relaþiile parteneriale se evideþiazãprin discuþii ample ºi acþiuni comune. Se pot punebazele unor colaborãri viitoare de succes. Totuºiverificã orice informaþie ºi evitã sã aluneci însituaþii iluzorii. Finalul perioadei analizateevidenþiazã capitolul financiar, secþiunea bani ºibunuri comune cu alþii. Cheltuieli neprevãzute.
Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)
Relaþiile sentimentale, cele cu copiii ºicreativitatea vot fi scoase în evidenþã destul demult începând cu acestã sãptãmânã. Este posibilsã te îndrãgosteºti iremediabil sau dacã deja eºtiimplicat într-o relaþie, aceasta va continua pe unfundament mult mai solid. Alþii îºi pot redefinirelaþiile cu copiii sau pot concepe un copil.Totuºi, fii prudent întrucât factorul neprevãzut,aici îºi are locul ºi poate crea neplãceri greu deestimat ºi controlat. Prudenþã la sãnãtate înintervalul 7 – 8 februarie! Sunt posibileprobleme legate de picioare ºi de sistem digestiv.De evitat consultaþiile, analizele medicale ºiintervenþiile chirurgicale! Spre finalul sãptãmâniise contureazã aspecte parteneriale. Situaþiile potscãpa de sub control, deci fii prudent ºi þine-þifirea. Anumite relaþiile de colaborare pe care leai sau le stabileºti acum se pot dovedi mai târziucã nu sunt ceea ce pare.
Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)
Casa, familia ºi patrimoniul îþi vor capta atenþiaºi eforturile pentru multã vreme de acum încolo.Este posibil sã-þi îmbunãtãþeºti condiþiilelocative, sa-þi cumperi un teren sau o casã sauchiar te poþi hotãrî sã te muþi într-o altã þarã.Relaþiile cu membrii familiei se modificã,devenind mai strânse ºi bazate pe respect ºiajutorare. Din punct de vedere sentimental, zilelede 7 ºi 8 februarie sunt delicate, existând risculunor certuri cu persoana iubitã sau cu copiii.Unele relaþii se pot rupe definitiv, dar aºa estemai bine. Relaþiile profesionale sunt foarte activeîn a doua parte a sãptãmânii. Se recomandãprudenþã, întrucât sunt posibile altercaþii majoresau chiar renunþarea la un loc de muncã. Pe dealtã parte, sãnãtatea este vulnerabilã pesegmentele capului. Odihneºte-te, desprinde-tede neplãcerile cotidiene ºi priveºte la parteaplinã a paharului vieþii tale.
Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)
Începând din aceastã sãptãmânã, studiile petermen scurt, cãlãtoriile ºi relaþiile cu neamurileºi prietenii apropiaþi vor fi la frecvente.Raportarea ta la toate acestea va fi cu totul alta.Vei studia doar ce îþi place, vei pãstra alãturi detine doar persoanele potrivite sufletului tãu, iarrelaþiile cu neamurile le vei putea aborda cu maimultã deschidere ºi bunãvoinþã. Dacã eºti nevoitsã cãlãtoreºti, fii prudent ºi cãlãtoreºte cu unscop bine definit ce nu poate fi realizat în altãperioadã. Se pot lega prietenii noi sau pot reveniîn viaþa ta persoane cunoscute demult. Totuºi,cineva îþi poate încânta sufletul pe moment, darmai târziu poþi descoperi cã nu este ceea ce pare.Treburile domestice se remarcã în a doua partea intervalului analizat. Ai spor la curãþenii ºireparaþii importante. De asemenea, vânzarea-achiziþionarea de bunuri patrimoniale pot intraîn discuþie. La finele sãptãmânii, cheful dedistracþii ºi aventuri va fi la cote înalte.
Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)
Capitolul financiar se va reconfigura pentru tineîncepând cu aceastã sãptãmânã. Este vorba desprebanii câºtigaþi din munca proprie, existândvarianta începerii unui câºtig existenþial dintr-undomeniu drag sufletului tãu. Pe de altã parte s-arpãrea cã ºi sistemul valorilor proprii va cunoaºtetransformãri. Gãsirea echilibrului între laturamaterialã ºi cea spiritualã a vieþii va fi provocareaurmãtoarei perioade. Zilele de 7 ºi 8 februariesunt delicate în privinþa relaþiilor cu persoaneledin anturajul apropiat. Pot apãrea neînþelegeri,dar prudenþa ºi discernãmântul te-ar ajuta mult.De asemenea, se pot evidenþia cãlãtorii pedistanþe scurte sau tentaþia de a te ocupa de studiiºi de a te informa pe subiecte de larg interes.Discuþii multe ºi cãlãtorii frecvente pe totparcursul sãptãmânii. Spre finalul sãptãmânii secontureazã reuniuni familiale ºi treburi domestice.
Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)
Pentru tine începe o perioadã minunatã detransformare a propriei fiinþe. Personalitatea ta esteîn vizorul astrelor ºi bine ar fi sã te modelezi în funcþiede evenimentele din jurul tãu. S-ar putea sã deviinemulþumit de toate relaþiile pe care le ai cu ceilalþi,dar reþine cã hiba este doar la tine. Dorinþa de a-þimodifica atât spiritul cât ºi fizicul va fi la cote înalte.Recomandabil este sã parcurgi cursuri de dezvoltarepersonalã, relaþionalã, de esteticã corporalã sau sãdiscuþi regulat cu specialiºti în aceste domenii. Lacapitolul financiar, zilele de 7 ºi 8 februarie suntdestul de conflictuale. Este posibil sã faci cheltuielineprevãzute, dar pe de altã parte, poþi primi ºi micicadouri sau favoruri de la cei dragi. Cãlãtoriile pedistanþe scurte, relaþiile cu neamurile, cu prieteniiapropiaþi ºi studiile sunt frecvente ºi foarteprovocatoare. Dialoguri aprinse, veºti bune, altelemai puþin, participãri la seminarii pe teme plãcutesufletului tãu, toate se împletesc în jurul tãu exactcum ai nevoie în aceastã etapã a vieþii.
Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)
În primele zile ale sãptãmânii nu prea te remarciîn anturaj. Eºti discret, energia vitalã este destulde scãzutã ºi bine ar fi sã te ocupi doar de activitãþilede rutinã care nu te solicitã prea mult. Foarteimportant devine capitolul prieteni ºi protectori.Începe o perioadã favorabilã unei selecþii drasticeprintre apropiaþi ºi de a atrage în viaþa ta oameninoi, de o înaltã þinutã moralã. Pe de altã parte þi-aiputea orienta eforturile ºi atenþia cãtre diverseasociaþii sau grupãri cu scopuri umanitare, în careîþi poþi folosi altruismul. De reþinut cã oamenii careþi se alãturã sau organizaþiile în care te implici acumsunt de lungã duratã ºi vor avea un impact majorpentru Destinul tãu. pe 7 ºi pe 8 februarie îþi revinepofta de viaþã ºi te vei alãtura celorlalþi în activitãþilecotidiene. Totuºi, sãnãtatea este vulnerabilã. Fiiprudent ºi îngrijeºte-te corespunzãtor. Finalulsãptãmânii anunþã cheltuieli majore, dar ºiposibilitatea de a câºtiga bani sau de a primi cadourispectaculoase.
Aceastã ediþie a reunit la,Drobeta Turnu Severin, sportiviJudoka de la 40 de cluburi din þarã ºi11 din strãinãtate, fiind primulconcurs din calendarul competiþionalal FRJudo ºi s-a bucurat de oparticipare numeroasã. Concursul s-a desfãºurat pe 6 suprafeþe de luptã,pe parcursul a 11 ore. Judoka strehãieni au luptatexemplar, reuºind ºi de aceastãdatã sã urce pe podium astfel:La U13- Stîngã Andreea (loc. ll),
Judoka strehãieni, pe podium la ceade-a Vll-a ediþie a Cupei Severinului
Ceaucã Maria (lll), Turcu Mihai(lll), Filip Mihnea (ll);La U15: Staicu Erika (lll), RãducanAna-Maria (ll), Rabigan Andra (ll),WittFiona (V), Popescu Mãdãlin (V);La U18: Borugã Iulian (V), NajapDarius (V), Enescu Nicole Bianca (lll). O comportare bunã pentru primacompetiþie a anului ºi o bunãperspectivãpentru anul copetiþional 2019. Pe 10 februarie va fi o nouã verificare la Cupa Primãverii, laMotru. prof. Ilie Gîdea
Proiectul bugetului de statpe acest an pare sa nu fi întrunitacordul pieþei valutare locale ºi alinvestitorilor, ceea ce a fãcut ca,dupã patru ºedinþe consecutivede apreciere, euro sã recuperezela finalul perioadei o bunã partedin pierderi. În data de 21 ianuarie cursul euro aatins maximul istoric de 4,7648 lei.Perioada a debutat cu scãdereamediei la 4,7555 lei, pentru ca lafinalul lui ianuarie aceasta sã coboarela 4,7348 lei, mai sus cu 7,1 bani faþãde sfârºitul anului trecut. Primele ºedinþe din februarie auadus o creºtere a cursului la 4,7546lei. La finalul perioadei, media ascãzut la 4,7440 lei, într-o ºedinþãîn care tranzacþiile s-au realizat înculoarul 4,743 – 4,755 lei. Primele tranzacþii din data de 6februarie se efectuau în culoarul4,743 – 4,748 lei, dupã ce în cursulnopþii de marþi a fost atins pe pieþeleinternaþionale un minim de 4,737 lei. Menþinerea euro în jurul praguluide 4,75 lei se datoreazã lipsei deîncredere pe care o aratã sistemulfinanciar ºi investitorii faþã demodul aleator de guvernare al PSD-alde, care ar putea sã modifice demai multe ori codul fiscal în cursulacestui an, prin introducerea de noitaxe ºi impozite, pentru a acoperigolurile bugetare tot mai mari. Cel mai ridicat curs de vânzarela casele de schimb bancare îlpracticau la sfârºitul perioadei BRDcu 4,8170 lei, urmatã de BCR cu4,8160 lei, respectiv de RaiffeisenBank cu 4,8150 lei. Media monedei americane ascãzut de la 4,16 la 4,1265 lei,pentru a încheia perioada la 4,1547lei, când cotaþiile au fluctuat între4,15 ºi 4,162 lei.
Euro s-a oprit la 4,75 lei Moneda elveþianã s-atranzacþionat pe pieþeleinternaþionale în culoarul 1,137 –1,144 franci/euro, iar media ei ascãzut de la 4,1768 la 4,1507 lei. În ciuda discuþiilor care au avutloc între ministrul finanþelor ºiguvernatorul BNR, dedicateimpactului pe care îl are „taxa pelãcomie” asupra sistemuluifinanciar, nivelul indicilor ROBORa avut ieri o evoluþie ascendentã.La sfârºitul perioadei, indiceleROBOR la trei luni, utilizat lacalcularea dobânzilor la majoritateacreditelor în lei, a crescut la 3,07%iar cel la ºase luni, folosit lacalcularea ratelor la crediteleipotecare, a stagnat la 3,30%. Indicele ROBOR la nouã luni,calculat în funcþie de rata dobânziiplãtitã la creditele atrase de cãtrebãncile comerciale de la alte bãnci,a urcat de la 3,43 la 3,44%, iar cella 12 luni a scãzut surprinzãtor dela 3,49 la 3,48%. Perechea euro/dolar a crescut lafinalul lui ianuarie la un maxim de1,1516 dolari, pentru ca la finalulintervalului sã coboare la 1,1411 –1,1455 dolari, dupã publicarea datelorprivind piaþa muncii americane. Economia americanã a creat luna trecutã304.000 noi locuri de muncã, analiºtiianticipând o majorare de doar 165.000.O piaþã a muncii solidã sugereazãposibilitatea ca Rezerva Federalã americanãsã opereze mai multe creºteri ale dobânziisale de politicã monetarã, ceea ce facedolarul mai atractiv. Indicele bitcoin calculat deBloomberg se stabiliza la finalulperioadei în jurul valorii de 3.400dolari.Ana l i za cupr i nde pe r ioada30 ianuarie – 5 februarie.
Ministerul Finanþelor Publicelanseazã trei noi emisiuni de titluri de stat
destinate exclusiv populaþieiTitlurile de stat Tezaur urmeazã sã fie emise luni, 4 februarie 2019,
cu scadenþe la 2, 3 ºi 5 ani ºi dobânzi anuale de 4%, 4,5%, respectiv5%. Veniturile aferente sunt neimpozabile. Titlurile de stat pot fi cumpãrate:- între 4 ºi 22 februarie 2019 de la unitãþile Trezoreriei Statului;- între 4 ºi 21 februarie 2019 prin reþeaua de oficii poºtale ale Poºtei Române,din mediul urban, ºi pânã în 20 februarie 2019 la cele din mediul rural. Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la dataefectuãrii subscrierii. A fost eliminatã plafonarea sumelor care pot fiinvestite de persoanele fizice în cadrul acestor emisiuni.Investitorii au posibilitatea anulãrii subscrierilor deja efectuate prindepunerea, în perioada de subscriere, a unei cereri de anulare. Ulterior,subscrierile sunt irevocabile ºi nu mai pot fi anulate. Titlurile de stat care sunt lansate în data de 4 februarie 2019 sunt înformã dematerializatã ºi au valoare nominalã de 1 leu. Dobânda esteanualã, plãtibilã la termenele prevãzute în prospectul de emisiune. În cazul decesului, dreptul de proprietate asupra titlurilor de stat se transferãmoºtenitorilor, care prezintã documentele legale ce le atestã aceastã calitate. Emiterea titlurilor de stat pentru populaþie va continua pe parcursulanului 2019. În fiecare lunã perioada de subscriere va fi de trei sãptãmâni,iar maturitãþile vor fi stabilite în funcþie interesul manifestat de investitori. Prospectul de emisiune ºi orice eventuale modificãri ale acestuia vor fi publicatepe www.mfinante.gov.ro (secþiunea Tezaur), www.datoriepublica.mfinante.gov.ro,https://www.comunicatii.gov.ro, https://www.posta-romana.ro. Biroul de presã
Radu Georgescu
sportOBIECTIV mehedinþean 07 - 13.02.2019 pag. 15
Angrenatã în lupta pentrupromovarea în eºalonul secund lafotbal feminin, ACS Atlet icDrobeta efectueazã, zilele acestea,cantonamentul de iarnã înStaþiunea Secu, judeþul Caraº-Severin. Începând de sâmbãtatrecutã, echipa lui Daniel Ispas seantreneazã în Banat, unde, timp deo sãptãmânã, pregãteºte returulLigii a III-a la fotbal feminin.Severinencele au încheiat primaparte a campionatului pe loculsecund în seria I, cu 4 victorii ºi oremizã, golaveraj 17-2, la egalitatede puncte cu ACS Dream TeamBucureºti. Campioana de toamnã are însãgolaveraj mai bun, dupã ce a marcat
de 19 ori în tur ºi a primit 4 goluri.Atletic Drobeta are însã avantajulcã, în retur, va întâlni pe teren
Douã cluburi severinene defotbal au participat, la sfârºitulsãptãmânii trecute, la Turneul “ÞaraHaþegului – Junior Cup”. Ambelegrupe s-au impus la categoriile devârstã la care au luat parte. Astfel,AS Sport Kids Drobeta, antrenatã deDan Harcãu, a ridicat trofeul la U10,cu victorii pe linie, dupã ce a dispus,pe rând, de AS „ABBA” Jimbou, scor9-1, CFR Simeria (5-1), BenficaBucureºti (6-0), CS Giroc Chiºoda(10-0) ºi ACS ªcoala de Fotbal
Organizatã de AJF Mehedinþi,prima ediþie a „Cupei Unirii” la futsalºi-a desemnat cele 4 semifinaliste.“Careul de aºi” s-a întregit, dupã ce,la sfârºitul sãptãmânii trecute, s-aujucat ºi meciurile din cadrul GrupeiB. Astfel, dupã disputarea celor 6partide, pe primul loc s-a clasatRecolta Dãnceu, cu 7 puncte, urmatãde Dierna Orºova (4 puncte), InterSalcia (3 puncte) ºi Dunãrea Pristol(3 puncte). Conform regulamentului,Recolta Dãnceu va întâlni, în
Fetele lui Ispas, la Secu
Clasament Seria I, Liga 31. Dream Team Bucureºti 5 4 1 0 19-4 132. Atletic Drobeta 5 4 1 0 17-2 133. Carmen Bucureºti 5 3 0 2 35-4 94. Progresul Bucureºti 5 2 0 3 14-9 65. Dunãrea Giurgiu 5 1 0 4 8-34 36. Luceafãrul II Filiaºi 5 0 0 5 1-41 0
propriu principalacontracandidatã, pe data de 14aprilie. Meciul-tur, disputat încomuna ilfoveanã Cernica, s-aîncheiat la egalitate, scor 1-1.Oltencele sperã sã treacã peprimul loc încã dupã primaetapã din retur, când liderulDream Team va juca pe terenulocupantei locului 3, ACSCarmen Bucureºti. În aceeaºirundã, programatã pe 24 martie,fetele lui Ispas joacã la DunãreaGiurgiu, penultima clasatã. În 2019, la Atletic Drobeta vadebuta ºi noua achiziþie FlorinaBertea, jucãtoare originarã dincomuna mehedinþeanã Broºteni.“Ne-am propus promovarea la finele
acestui sezon ºi nepregãtim intenspentru a neîndeplini obiectivul.Suntem încantonament înStaþiunea Secu,
lângã Reºiþa, unde vom sta pânãsâmbãtã. Am 19 fete încantonament. Lotul a fost întãrit în
aceastã iarnã prin aducereaportarului Florina Bertea, de la prim-divizionara CSS Târgoviºte. Nu neva fi uºor sã terminãm seria peprimul loc, însã consider cã suntemavantajaþi de programul returului.Întâlnim Dream Team pe terenpropriu, echipã care, în prima etapãdin retur, joacã la Carmen Bucureºti,club care are cel mai mare buget din
serie. Ne vom lupta ºi cu ACSCarmen, pentru promovare. Jucãmmeciul-retur la ele, dupã ce amcâºtigat în tur cu 1-0”, a spusantrenorul severinean Daniel Ispas.
Acesta sperã ca, pânã la sfârºitulsãptãmânii, echipa sa sã poatãsusþine un amical cu divizionarasecundã ACS Banat Girls Reºiþa.
Semifinalistele luptã sãmbãtãpentru trofeu
M. O.
Severinenii, învingãtori la Haþeg
“Damian Militaru” Petroºani (5-1).Severineanul Denis Þãroi a fostdesmenat cel mai bun jucãtoral turneului. La U9, a câºtigat ACS LuceafãrulDrobeta, care a înregistrat 4 victoriiºi o remizã. Copiii pregãtiþi deAlexandru Mladin au învins, la scor,AS „ABBA” Jimbou (15-0), CS GirocChiºoda (15-0), Benfica Bucureºti (5-2) ºi AS Retezatul Haþeg (4-0), iarpartida cu CFR Simeria s-a încheiatla egalitate, scor 2-2.
semifinale, ocupanta locului secunddin Grupa A, Pandurii Cerneþi, iarDierna Orºova va juca împotrivaechipei Decebal Eºelniþa. Jocurile se vor juca sâmbãtã, 9februarie, cu începere de la ora16:00, în Sala Polivalentã dinDrobeta Turnu Severin. Tot atunci,dar de la ora 18:00, este programatãºi finala turneului la care auparticipat 8 din cele 12 echipeînscrise în Liga a IV-a Mehedinþila fotbal. M. O.
Mã nepoate, sã întoarsã ºinerodu de Sucã acasã, cã sã topizãpada ºi plecã trinu dinHerculane. Ajunsã, da miroseanumai a ouã clocite, cã vreo douãnopþi a dormit lângã Izvorul 7,care numai a trandafiri numiroase. ªi acuma stã sub duº,doar doar o scãpa de odicolon. Bine, de ajuns ajunsã greu, cã sã opriºi pi la vãru-sãu, pi la Orºova, sã vadãcare mai e treaba. ªi vãzu ºi mai ºiauzi câte ceva. Pã da, cã cicã nea Stoicanu sã lãsã cu una, cu douã ºi a trimiscontrolul la Spital ºi, cicã, s-adescoperit cã nea Cican a plãtit vreo20.000 euro pentru sistemul desupraveghere, da fãrã acordulprimãriei.... Bine, acuma, cã ºi neaMariusicã a uitat când a primit de lanea Cican, în timpul unui eveniment,CARDUL de ACCES numãrul 1 nu sãmai pune la socotealã, cã dã cu rest.Unde mai pui cã nea primarele di laOrºova l-a ºi lãudat pe nea Cican, l-agratulat cu CEL MAI BUN MANAGERºi i-a înmânat documentul deprelungire a Contractului deMANAGER pe încã un an. A uitat? Lascã i aduce aminte nea Cristi când o
nea Mãrin
Sucã regãsit la Orºova lu nea Stoica, liberalu nea Gherghe ºiutilul dialog social di la Prefecturã
ajunge primar, sau chiar nea Titel. Cãºi aºa nu mai e mult. Bine, acuma nea Virgil Popescuieºi pe posturi, sã dezmintã cã neaPopescu, nea Costel di la Floricolo,ca sã nu ne încurcãm în nume, s-ar gândi sã candideze la primãriaOrºova, din partea PNL. Pã da, cã sunt prea mulþicandidaþi, cã ºi nea Gherghe ar camvrea sã ajungã primar în Golf, sã sãplimbe pe faleza Orºovei, sã scrutezezarea pãnã la Severin ºi sã i sãcãciuleascã toþi cetãþenii. ªi, oricum,la câte partide a schimbat neaGherghe, mare lucru sã spunã câtde liberal sã simte, aºa deodatã?! Bine, pãnã una-alta, sã cere iarãincriminarea insultei, mai ales a celei
online ºi care sã sã pedepseascã cuînchisoarea. Pã da, nea EugenNicolicea ºi nea Codrin ªtefãnescusã deciserã, mai ales dupã pãþania dila Mehedinþi..... Aþi uitat? Cel mai
mult s-a dezbãtut în grupul debocitoare al tropolinelor, cã a tras cuurechea Tanþa lu Pecingine. Pãi, deunãzi, cei doi grei ai PSDCENTRAL au descãlecat la Mehedinþica sã faca pace. Trei primari socialdemocraþi au rãmas fãrã foncþia depreºedinþi de organizaþii locale, seºtie. La iesire, cei doi lideri justiþiariau fost luaþi la întrebãri de unprotestatar oltean ºi înregistrareacircului a fost postatã pe internet ºi
de aci sã te þii. Sã pare ca aºa le-avenit celor doi ideea. Ce mai, neîntoarcem la MUCLES sau te târãscprin procese. Nea Eugen sigur îºiaminteºte de vremurile când iereaacasã, la Mehedinþi. Ori, sã fii uitat?! Mã nepoate, da fãcu nea prefectu’bilanþu. Frumos, cu cifre, cu laude,cu tot ce trebuie. Nici cã sã existãbilanþ mai bun pi la vreo instituþie,aºa cã dacã nu exista, nea Nicutrebuia inventat, cã e perfecþiuneaîntruchipatã, ce mai încoace ºiîncolo. Serios. Mã fraþilor, fu ºedinþa de DialogSocial.... unde sindicaliºtii au...socializat între ei, semn cã nu i-a preainteresat materialul prezentat de ITMMehedinþi. Bine, pãnã la urmã au fostATENÞIONAÞI de reprezentantulguvernului ºi le-a prins BINE, cã aufost atenþi când s-au dat informaþiidespre modul cum se tuºeºte..... Ce-þi este cu dialogul social ºi luptasindicalã! Rãcesc toþi, cum începeunul sã tuºeascã. Da pãnã data viitoare, grijã marela gripã ºi hai sã fiþi iubiþi ºioptimiºti!
