Date post: | 07-Jul-2016 |
Category: |
Documents |
Upload: | codrutcodrin |
View: | 255 times |
Download: | 0 times |
Capitolul I Notiuni introductive
1.1 Oraşul Tecuci – scurtă prezentare
Istoria grupurilor omenesti ce au trăit şi s-au dezvoltat in locurile acestea coboara in negura
vremii cu mii de ani. Urmele lor zac ascunse in pamant ca intr-o vasta arhiva. Descoperirile
arheologice vin sa completeze izvorul nescris al istoriei si sa demonstreze o viata milenara, o
viata plina de eforturi si fraantari, care au stat la baza intregii omeniri. Viata omului este prea
scurta pentru constatarea acestor schimbari care se petrec de-a lungul vremii.
Tecuciul – în ciuda venerabilei sale vârste de peste 570 de ani – continuă să rămână un oraş
tânăr, care se străduieşte să-şi vindece traumele datorate regimului totalitar, să reducă, pe cât
posibil handicapul care-l mai desparte de alte aşezări similare.
Oamenii de aici ştiu să-şi preţuiască propriile valori spirituale şi să-şi primească cu bucurie
oaspeţii întotdeauna doriţi. “ Tecuciul este şi rămâne o localitate a superlativelor şi a metaforelor,
memorabila vârsta de 560 ani datorându-şi-o multiplelor condiţii naturale, aspiraţilor care l-au
fulgerat adesea ori vocaţilor ce a ştiut să şi le descopere şi să le cultive, mai apoi cu inteligenţă şi
devoţiune”.1
Asezarea acestuia este la intersecţia paralelei 45o51'06" latitudine nordică cu meridianul
27o25'56" longitudine estica la nord de Ecuator şi la Est de primul meridian, în al treilea fus orar.
Din punct de vedere administrativ-teritorial, municipiul Tecuci aparţine Judeţului Galaţi,
fiind amplasat în partea central – nord vestică a judetului. Este situat aproape de limita sudică a
Colinelor Tutovei (14 Km), la contactul cu Piemontul Poiana- Nicoreşti, ambele subunitaţi ale
Podisului Moldovei, la confluenţa râului Bârlad cu pârâul Tecuci, aproape de Valea Siretului (10
Km), în cuprinsul câmpiei de terase care poartă numele oraşului, Câmpia Tecuciului.
La nivelul localităţii se întâlnesc artere de comunicaţii foarte importante, care mijlocesc
legături rapide şi sigure pe Valea Bârladului, sau între aceasta şi Valea Siretului, deservind în
acelaşi timp întreaga zonă înconjurătoare a Tecuciului.
Localitatea se înscrie în categoria oraşelor de terasă din Moldova, fiind aşezat în lunca şi
pe terasele Bârladului2. Cea mai întinsă parte a suprafeţei urbane se află în cuprinsul albiei majore
a râului Bârlad3 etc.
1 Ştefan Andronache, Tecuci – Ghid, Editura Ptr. Literatură şi Artă, Geneze, 19992 Cernicari şi Tecuci3 Cartierele Tecuciul nou, Criviţeni, Cuza Vodă, Focşa, Gării, Zona Industrială
1
Tecuciul este unul dintre puţinele noduri feroviare ale ţării care dispune de 4 direcţii de
orientare a liniilor ferate1 şi tot atâtea pentru şosele2 cărora li se adaugă drumurile locale, spre
localităţile rurale vecine3, reliefandu-se si mai pregnant “poziţia de intersecţie a oraşului Tecuci”.
Harta judeţului Galaţi – municipiul Tecuci
Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeana de Statistică Galaţi ca urmare a
recensamântului populaţiei si al locuinţelor, populaţia municipiului în anul 2006, totalizeaza
43.2874.
1 spre Galaţi, Iaşi, Mărăşeşti şi Fâurei2 spre Galaţi, Bârlad, Tişiţa, Tg. Bujor3 Movileni, Furceni4 Dintre care, de sex masculin -20.806 şi feminine 22.481
2
Existenţa factorilor fizico-geografici favorabili, dar si a unor cerinţe de ordin social si
economic au dus la apariţia şi dezvoltarea oraşului Tecuci în Câmpia Tecuciului. Astfel, Tecuciul
s-a dezvoltat la intersecţia unor vechi drumuri comerciale care strabateau Valea Bârladului, cele
care veneau din Valea Siretului spre Valea Bârladului; axa principală fiind dată de Valea
Bârladului, cu oraşe la distanţa de o poştă : Tecuci – Bârlad – Vaslui.
1.2 Repere istorice a oraşului Tecuci
Cercetarile arheologice intreprise pe teritoriul judetului Galati au demostrat ca primele
asezari stabile se insirau pe terasele si promontoriile ce ofereau conditii naturale sporite de
aparare, in lungul apelor.
Asezarile din aceasta parte a tarii au oferit conditii favorabile ca stabilitatea tereului,
iclinarea moderata a patelor coastelor, prispele insorite si ferrite de vanturi puternice si
dominante, prezenta si accesibilitatea vailor si a dealurilor. Timurile de restriste au impus
orgaizarea unor centre in inima codrului sau in depresiuni ferite de drumul mare.
Localitatea apare menţionată pentru prima oară la 20 mai 1134, în Diploma
Bârladeanu1, ca târg şi punct de vamă2.
Prima atestare documentarâ a aşezării dateazâ din timpul lui Ilias, fiul lui Alexandru cel
Bun, care la 1 septembrie 1435 consemneaza într-o scrisoare trimis lui Vladislav III, regele
Poloniei, ca s-a împacat cu fratele său Stefan Voievod si că i-a cedat acestuia, între altele, oraşul
Tecuci cu toate ţinuturile lui : “…Şi i-am dat iubitului nostru frate, Ştefan voievod, din ocina
noastră (…) ţinutul de la Tutova şi târgul Bârladului, si orasul Tecuci cu tot ocolul …Suceava, 1
septembrie 1435”. Din interpretarea documentului rezultă ca Tecuciul era aşezare urbană
însemnată.
Pe 3 iulie 1460, un document emis de Stefan cel Mare stabileste ca negustorii lioveni, care
vor trece postavuri in Tara Romaneasca, sa plateasca, si la vama din Tecuci, ’’cate 2 zloti de la
fiecare car.”
În ceea ce privest originea denumirii – Tecuci- exista discutii intre filologi, cei mai multi
dintre ei – I. Bogdan3, G. Weigand4 si I. Iordan5 -afirma ca ea ste slava si anume, de la slavii de
Rasarit, derivand din verbul respective, care inseamna ”a curge”. În lucrarea “Originile 1 Hrisov emis de Iancu Rotislavici2 Stefan Andronache – Tecuci – 565 ani, Bibioteca Municipala „Stefa Petica” Tecuci, 2000, p. 53 I. Bogdan – Diploma batraneasca, p. 1074 G. Weigand – Die Namen der rumanischen Judete …, p. 173.5 I. Iordan – Toponimia romaneasca, p. 93-94
3
românilor”. Istoricul Al. Philippide consideră ca avem de-a face cu o denumire cu rădăcini
pacenego-cumane : tehekuciu, care inseamnă, capătul sau marginea ţării.
Toti specialiştii sunt deacord că topicul a fost purtat întâi de pârău, apoi prin contominare
toponimică a fost atribuit şi aşezării de pe malurile lui. Aceeaşi parere o împărtăşesc şi istoricul
Ion Bogdan care spune că “ Tecuciul” vine de bună seamă din forma specială rusă a ”tekucij”1,
care înseamnă apă curgătoare, precum şi istoricul G. Weigand. Ulterior, deoarece pârâul care
purta acest nume avea un debit mic care scădea mult vara, prin diminutivare, a luat numele de
Tecucel, oraşul pastrând în continuare vechea denumire.
Următorul act referitor la Tecuci, datează din timpul domniei lui Ştefan cel Mare, care,
prin aşezământul comercial din 1460 hotăra că “cine v-a trece cu postavul în Basarabia (sudul
Moldovei) şi Ţara Românească, va plati vama la Tecuci de car doi sloţi ” . Din acest act rezultâ
câ Tecuciul era aşezat pe drumurile comerciale ale timpului, era un loc unde se percepeau
vămiile, izvor de venituri pentru visteria ţării şi pentru oraşul însuşi2.
Tecuciul este amintit frecvent în numeroase documente şi este trecut pe diferite hărti.
Astfel, în 1466, numele Tecuciului este înscris în Letopiseţiul moldovenesc scris de calugării de
la Putna. În 1475, un document emis de Ştefan cel Mare arăta că, acestuia au supravegheat timp
de trei zile şi trei nopţi de pe movila cea mare a Tecuciului retragerea turcilor peste Siret.
În 1541, oraşul Tecuci figura pe o hartă tiparită la Viena de către Georg Reichersdorf. 3 În
anul 1587 , în ziua 20 mai domnul Moldovei, Petru Şchiopul a fost oaspetele Tecuciului,
participând la nunta nepotului său Vlad4.
În relatările sale referitoare la călătoriile prin Moldova şi Valahia în anii 1652 – 1669,
Paul de Alep arată că Tecuciul era un târg aşezat pe un râu mare, fiind recunoscut ca oraş în
1659.
Oraşul este prădat şi încendiat de turci şi tătari, după lupta de la Stănileşti , în 1711,
locuitorii localităţii se refugiază la Nicoreşti, unde o parte se şi stabilesc. La numai câtiva ani, în
timpul războiului ruso-turc din 1719, oraşul a fost distrus aproape în întregime, rămânând pustiit
până în 1769.
Câtiva ani mai târziu pe harta lui Bawr, Tecuciul apare figurat cu semnul caracteristic
satelor, ceea ce indica un proces de reluarea vechii vetre de locuitori, dar in formă rurală.
1 - curgator, lichid, 2 Stefan Andronache – Tecuci – 565 ani…, p. 53 Ambasador al Ungariei la Curtea lui Petru Rareş4 Fiul fratelui său, Milos
4
După această dată, Tecuciul se reface treptat, apărând complet reconstruit în documentele
anului 1785, “iar ispravnicul de aici i s-a parut, comitelui francez d’Hauterive, un boier mai mare
in rang decat cel de la Focsani”5. Până în 1834, târgul Tecuci şi zona înconjurătoare au fost în
mare parte proprietăţi domneşti şi boiereşti- proprietaţi care au fost răscumpărate până în 1841 de
către târgoveţi şi orăşeni.
Prima şcoală publică din Tecuci, a fost înfiinţată în 1839, fiind cunoscută sub numele de
Şcoala Nr.1 de baieţi. Funcţia de învătământ este identificabilă din 1839, când în Tecuci
funcţionau cinci şcoli particulare cu circa 100 de elevi.
Documentele emise după acest an au ca semn heraldic un strugure înconjurat de spice de
grâu, ceea ce poate însemna şi o schimbare în ponderea ocupaţilor agricole, comparative cu
perioada precedentă, când semnul heraldic era un ţap.
Oraşul este supus din nou la încercari de seismul puternic din anul 1844, apoi de holera
din 1848 care a secerat o treime din populaţia oraşului.
Prima imagine fotografică a Tecuciului din secolul al XIX- lea
Hotelul “Bogdan” si Catedrala “Sf. Gheorghe”
Foto: preluată din arhiva Bibliotecii Municipale “Ştefan Petică”
Oraşul Tecuci, a cunoscut o dezvoltare înfloritoare odată cu întărirea meştejugurilor în a
doua jumătate a secolului XIX şi în mod special după construirea, în 1872, a liniilor de cale ferată
5 Stefan Andronache – Tecuci – 565 ani…, p. 12
5
spre Mărăşeşti şi spre Bârlad şi Galaţi, care i-au asigurat lărgirea legăturilor comerciale, fiind
declarat municipiu la 17 februarie 1968.
Odata cu dobândirea statutului de municipiu, Tecuciul cunoaşte o perioadă de investiţii,
ceea ce se resimte şi pe planul evoluţiei populaţiei, ajungând la 1 ianuarie 1968 la 29760
locuitori.
Cărţile de istorie pot cuprinde pagini întregi cu participarea tecucenilor la toate marile
evenimente ale neamului românesc.
În orice enciclopedie care se respectă pot fii găsite numele unor mari personalităţi
culturale, care s-au născut, au învăţat sau au lucrat în Tecuci, iar printre aceştia se afla, nu mai
puţin de opt academicieni.
Astăzi, oraşul cu oamenii săi, încearcă să-şi croiască drum pe valurile vremii, iar paginile
trecutului, ca si imaginile prezentului, pot fi repere importante spre un orizont cu multe
necunoscute.
1.3 Repere istorico – culturale a evenimentelor ce ţin de răspândirea culturii în
Tecuci
Poti spune ca un om ce nu-si cunoaste istoria, manifestarile artistice ale semenilor sai,
traditiile, obiceiurile, nu se pot regasi pe sine. Nu are unde sa ajunga, daca nu stie de unde a
plecat inzestrat in drumul vietii. Opera semenilor tai se inspira tocmai din sentimentele traite,
intamplari ce au schimbat destine, ce au modificat cursul vietii. Asadar pri cultura, se reunesc
toate “sclipirile oamenlor”, intruda acestora se intelege viata, cu toate formele ei de manifestare.
Tecucenii – care au imbogatt panteonul spiritual al tarii cu nume de isorici, filosofi,
scriitori, ziaristi, artisti plastici, actori si cantareti – s-au situat in fruntea actiunilor de ctitorire a
unor institutiinde cultura, capabile sa completeze demersurile instructive educative ale scolii sau
sa puna in miscare aptirudinile si aspiratiile tinerelor generatii.
Relatia dintre cultura si societate este una de interdependent. Legatura dintre cltura si
societate este atat de puternica, incat specialistii pun semnul egalitatii inre ele. Totusi, prin cultura
intelegem produsele ideale si material ale unui grup, iar prin societate intelegem un grup relative
autonom care se autoreproduce, ocupa acelasi eritoriu si participa la cultura comuna. Asadar, nu
exista cultura in afara unei societati si nici societate fara o aumita cultura.
6
Deceniul VIII al secolului XIX-lea marchează debutul la Tecuci al primului aşezământ de
cultură neinstituţionalizat.
Amelia Papadopol-Calimah1, soţia binecunoscutului istoric şi om politic, o “pianistă
bună” care dorind să imite moda franceză, a înfiinţat ” în lungile seri de iarnă” ale anilor 1871-
1877, în propria locuinţă, un salon literar cu lecturi ale autorilor de seamă, la care se întalneau pe
vremea aceea persoane importante ale oraşului Tecuci. Aceste serate se desfaşurau întotdeauna
într-o atmosferă caldă si tainică, fiind însufleţite de poeţii Dimitrie Olănescu-Asconio şi Teodor
Şerbănescu. Aceştia făceau literatură, citind stihurile lor şi ascultau clavirul încântător al gazdei.
Viaţa culturală a Tecuciului începe să prindă contur odată cu stabilirea unor intelectuali în
oraş, aceştia îşi desfăşrandu-si activitatea în cadrul Gimnaziului de băieţi, Prefecturii,
Tribunalului Judeţean sau Regimentelor 6 Calăraşi şi 24 Dorobanţi.
Casa lui Alexandru Papadopol – Calimah
Locul în care a funcţionat un renumit salon literar – muzical în secolul al XIX - leaFoto : preluată din cartea “Monografia Oraşului Tecuci, de Ştefan Andronache
Sub impulsul unor spectacole ale formaţiilor artistice aflate în turneu, care reuşiseră să
entuziasmeze locuitorii Tecuciului, dar şi graţie al unor conferinţe foarte interesante, precum cea
dedicată prezentării vieţii şi operei lui Mihai Eminescu pe care a susţinut-o istoricul
A.D.Xenopol, se creează o instituţie adecvată cu ajutorul mai multor oameni, printre care dr.
Constantin Petraş, avocatul Pascal Corodeanu şi căpitanul Gh. Boureanul. Astfel la Tecuci, ia
1 Fosta Plitos, care nu a avut urmasi
7
fiinţa o secţie a Ateneului Român din Capitală. Dr. C. Petraş, în calitatea sa de preşedinte,
înştiinţează conducerea aşezământului.
Acest autentic nucleu al vieţii spirituale a reuşit să polarizeze în jurul său întreaga
intelectualitate a Tecuciului.
Principalul scop a Ateneului tecucean era de a “lumina” populaţia aşezării prin
intermediul conferinţelor. Una dintre conferinţe, dedicate scriitorului Jules Verne, a apărut în
revista “Aurora Literară” în anul 1893. O altă conferinţă, “Sentimentul national”, prezentată de
Gh.Boureanul în sala Teatrului Comunal, a fost tiparită mai apoi de Gh. Balaş din Tecuci.
În anul 1893 ia fiinţă şi o filială a Ligii pentru Unitatea Culturală a tuturor românilor. Sub
patronajul acesteia s-a organizat o manifestare de simpatie şi aprobare a actului protestatar al
memorandiştilor.
Următorii ani nu au prilejuit nici un moment deosebit în domeniul cultural-educativ.
Graţie unei scrisori care a apărut în paginile ziarului “Neamul Românesc”, în anul 1907,
ziar patronat de Nicolae Iorga, înştiinţează despre existenţa unui comitet de initiativă pentru
înfiinţarea unei biblioteci publice la Tecuci1. Al.Lascarov- Moldoveanu, unul dintre artizanii
nobilului demers, oferă mai multe amanunte despre începuturile acestui dorit şi necesar
aşezământ. Lăudabila iniţiativă îi face şi pe alţi intelectuali să reacţioneze. La data de 4 martie
1908, poetul Constantin Muche scoate publicaţia enciclopedică bilunară “Provincia literară”,
care se bucură de un real suces, iar preotul Vasile Bogatu îşi tipăreşte textul propriei conferinţe:
“Razboiul în faţa moralei creştine”, pe care o ţinuse pe 16 decembrie a aceluiaşi an în amfiteatrul
Gimnaziului de Băieţi. Şi tot în acest an la Tecuci, activa o Societate Culturală a Funcţionarilor.
Între anii 1909-1911, activează la nivelul oraşului Tecuci Societatea Literară “Mihai
Eminescu”, fondată de avocaţii Ştefan Gheorghiu şi Constantin Dobos, cărora li s-au adăugat pe
parcurs elevii talentaţi din cursul superior al Gimnaziului de băieti: Pamfil Popescu Şeicaru, Ion
Dongorozi şi C.Narly. Această Societate Literară era menită să întreţină o atmosferă intelectuală
elevată, dinamizând viaţa culturală locală prin organizarea de conferinţe, şezători literare atât în
oraş, cât şi în suburbiile acestuia.
Membrii fondatori a Societaţii Literare “Mihai Eminescu” au scos şi prestigioasa
publicaţie literar-ştiinţifică “Freamătul”, care a apărut la Tecuci în anul 1911. În paginile revistei
erau consemnate şi activităţile societăţii.
1 Neamul romanesc, I, nr. 11, 10 iun. 1907, p. 172.
8
La 6 ianuarie 1912, a avut loc un festival artistic, important, în programul acestuia
figurau muzică şi reprezentările comediilor a maestrului I.Luca Caragiale “D-ale carnavalului”.
Manifestarea mai beneficia şi de concursul preţios al tenorului Brăescu.
În anii ce au urmat 1913 şi 1916-1918, activitatea culturală a intrat într-un con de umbră
din cauza razboaielor care au avut loc.
În anul 1920 se întemeiază Societatea Culturală ”Ştefan Corodeanu” , de către cadrele
didactice şi elevii de la Şcoala Normală de băieţi din localitate.
Cea mai importantă realizare de după primul război mondial a fost însă Ateneul Cultural
“Ştefan Petică”, instituţie cu statut şi publicaţie proprie, care graţie efortului preşedintelui său, dr.
Grigore Tăbăcaru, profesor la Şcoala Normală de băieţi, a reuşit să strângă şi să unească pentru
un timp întreaga intelectualitate a oraşului Tecuci.
Timp de 7 ani, această instituţie a desfăşurat demersuri susţinute pentru răspândirea
cărţilor, pentru ridicarea nivelului de cunoştinţe, pentru educarea patriotică şi moral-cetaţenească
a publicului.
Membrii aşezământului de cultură, Ateneul Cultural, au întemeiat Şcoala Comercială de
băieţi din reşedinţa judeţului Tecuci, au comemorat cu mare fast pe poetul Ştefan Petică şi au
ridicat în Grădina Publică bustul din bronz al folcloristului Tudor Pamfile.
În vara anului 1925, tinerii studenţi evrei Avram Goldstein, Mayer Mandel şi Beno
Herscovici au întemeiat Societatea artistică şi culturală “Amicii Teatrului”. Pricipala menire a
acestei Societaţi artistice şi culturale a fost de a cultiva gustul pentru teatru al tecucenilor, dar şi
de popularizare, prin intermediul conferinţelor, a înaltelor valori ale spiritualitaţii europene.1
La data de 12 septembrie a anului 1931, un grup de profesori din învăţământul liceal au
hotărât să înfiinţeze Biblioteca Comunală, iar in ziua de 27 mai 1932 s-a creat pe lânga Şcoala
Comercială de băieţi, un Muzeu Regional. Însă decizia oficială care consfinţea fondarea
bibliotecii şi a muzeului avea să fie emisă de Primărie, abia la data de 20 mai 1934, atunci când
acestea şi-au găsit un adăpost comun în palatul donat de Teodor Cincu2.
Apogeul activităţii culturale are loc în anul 1938, desfăşurat în perioada interbelică. În
acest an pe 20 ianuarie, s-a constituit Căminul Cultural Oraşenesc, preşedinte fiind desemnat
prototopul Nicolae Conduratu.
1 În deceniul al IV din secolul XX au fost puse bazele unor instituţii de cultură ale oraşului, unele dintre ele funcţionând şi astăzi.2 Astazi Spitalu Municipal Anton Cincu Tecuci
9
Căminul Cultural Oraşenesc împreună cu Biblioteca Comunală şi Muzeul de Arheologie
s-au implicat în organizarea expoziţiei “Luna Tecuci” ( 8-30 iunie 1938), ce a reunit operele
originale ale artiştilor, a bunilor gospodari si negustori din judeţ . Cu această ocazie, s-au
omagiat scriitorii şi artiştii tecuceni.
La data de 27 iunie s-a dezvelit o placa comemorativă la casa părintească din Buceşti a
poetului Ştefan Petică.
În sala de recepţie a Primăriei s-a vernisat expoziţia “Tecuciul Cultural şi Artistic ”, iar la
Teatrul Comunal s-a ţinut o conferinţă despre personalitaţile tecucene şi rolul lor în dezvoltarea
spiritualităţii româneşti.
În cadrul Căminului Cultural “Calistrat Hogaş ” au avut loc multe manifestări
expoziţionale, în scopul apropierii publicului de creaţile plastice, dar şi festivaluri cu caracter
muzical, în cadrul cărora s-au produs interpreti de valoare din localitate. Şi tot sub egida sa s-au
organizat primele întâlniri cu intelectualii oraşului, prilej cu care tecucenii i-au putut asculta pe
scriitorii Al.Lascarov-Moldovanu, Eugen Boureanul sau pe jurnaliştii Pamfil Şeicaru şi Romulus
Seisanu.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial au aparut “Tecuciul literar” 1, o excelentă
lucrare de referinţă elaborate de profesorul G.Ursu, şi revista de cercetări istorice “Analele
Moldovei”2, care au reuşit să publice contribuţile cercetătorilor locali şi să se bucure, în acelaşi
timp, de aprecierile unor specialişti din ţară.
După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, a urmat o perioadă de totală
alcamie, cauzată în special de denigrarea şi marginalizarea intelectualitaţii.
Aşezămintele de cultură îşi reiau treptat, treptat activitatea fiind de această dată obligate
să facă nenumărate compromisuri dictate de emisarii puterii politice.
Pe 14 martie 1943 se constituie Cenaclul Literar “George Cosbuc” care, ulterior va
prelua numele ilustrului scriitor Calistrat Hogaş, “fiu al Tecuciului”
Tot în acest an s-a înfiinţat Societatea Culturală “Calistrat Hogaş ”, instituirea
prestigiosului festival -concurs de folclor moldovenesc “Cântă de răsună lunca, precum si
organizarea unor intălniri cu iluştrii intelectuali ai oraşului Tecuci 3 .
Galeriile de Artă din centrul oraşului au găzduit numeroase expoziţii cu valori de
patrimoniu, între care şi două retrospective, una dedicată lui Gheorghe Petraşcu, şi alta lui
Dimitrie Hârlescu.1 19422 Ianuarie 1941 – decembrie 19433 Ion Petrovici, Mihai Berza, Iorgu Iordan, N.N Matei
10
Deşi în ultima perioadă viaţa culturală a oraşului Tecuci a înregistrat o diminuare a
pulsului său firesc din cauza convulsiilor prin care trece societatea românească, temperării
entuziasmului diverselor categorii de intelectuali şi agresiunii mesajelor mass-media, există
semne – debuturi literare frecvente, concursuri diverse, simpozioane ştiinţifice, schimburi
culturale, etc, care admit că aceasta, chiar dacă nu se mai afirmă la dimensiunile şi configuraţia
unora dintre etapele anterioare, va cunoaşte noi ipostaze la fel de benefice, precum şi afirmarea şi
satisfacţia tecucenilor.
In paginile urmatoare enumeram cateva aşezăminte de cultură în Tecuci si manifestarile
culturale în cadrul acestora
-Ateneul Cultural “Ştefan Petică” : După Întregirea României a avut loc o creştere a
energiilor creatoare ale intelectualităţii tecucene, care s-a străduit să conceapă demersuri culturale
bogate şi diverse, necunoscute înca în trecut.
În 1920 s-au înfiinţat : Societatea Culturală “ Ştefan Corodeanu ”, în cadrul Şcolii Normale
de Băieţi şi Societatea de Educaţie Naţională de pe lângă Cercul Militar.
Tot în anul 1920, în acelaşi timp, Teatrul Comunal devenise gazda numeroaselor şezători,
conferinţe sau concerte. La organizarea acestora contribuiau nu numai cadrele didactice, corpul
clerical, ci şi avocaţii, medicii sau ofiţerii aşezării. Ateneul Cultural a fost înfiinţat din iniţiativa
dr. Grigore Tăbăcaru , numit în anul 1923 ca profesor la Şcoala Normală din Tecuci, împreună cu
un grup de intelectuali1. Principalul scop al Ateneului era acela de a contribuii la îmbogăţirea
culturii naţionale, sociale, juridice, religioase, morale, cetaţeneşti, artistice şi ştiinţifice a maselor
populare din reşedinţa şi satele judeţului.
Statutul Ateneului prevedea prin art. 3:
-realizarea unor conferinţe generale şi profesionale
- fondarea unei biblioteci populare
- invitarea unor personalitaţi importante din ţară pentru a ţine conferinţe
- organizarea de expoziţii anuale de artă şi industrie naţională, şezători, conferinţe, concerte,
serate şi teatru popular.
Societatea a primit un sprijin real de către buletinul periodic omonim din care au aparut
doar două numere, unul pe 6 decembrie 1923, şi un altul pe 1 ianuarie 1924. În paginile sale erau
reflectate toate evenimentele din viaţa instituţiei, se popularizau programele sau se reproduceau
chiar fragmente din conferinţele cele mai importante ale membrilor acesteia.
1 Avocaţii Virgil Mironescu, V.G.Beldie şi Traian Corodeanu, profesorii St.Corodeanu şi Antoaneta Bogdan, institutorii Gh.Popovici şi Zoe Tuchel, căpitanul I.Diea şi prototopul N.Conduratu
11
Principalele forme de informare şi educaţie ale Ateneului Cultural “Ştefan Petică ” au fost
conferinţele cu ajutorul intervenţiilor dr.Grigore Tăbăcaru, avocaţilor Şt. Gheorghiu şi V.S.Radu,
ale institutorilor V.Avram, I.Beldie şi C.M.Gheorghiu , precum şi pe cele ale preoţilor
N.Conduratu şi G.Panaitescu, organizate atât pentru publicul larg, cât şi pentru membrii corpului
didactic şi elevilor din clasele superioare . Membrii Ateneului au ajutat şi la întemeierea Şcolii
Comerciale Elementare de Băieţi, la înălţarea statuii Cercetaşului şi la pregătirea festivităţilor
ocazionate de comemorarea a două decenii de la trecerea în nefiinţă a poetului Ştefan Petică ,
pentru acesta s-a organizat şi un pelerinaj în comuna natală Buceşti . În acel moment diriguitorii
instituţiei au hotărăt ca Ateneul să-i preia numele.
La data de 25 decembrie 1923, Ateneul Cultural a făcut apel la public să doneze cărţi de
orice fel şi scrise în orice limbă , pentru mărirea numărului de cărţi din bibliotecă1.
Apelul Ateneului Cultural nu a rămas fără ecou şi biblioteca populară, atât de dorită de comitetul
acestuia, s-a înfiinţat, ajungând să aibă în dotare, numai după un an de la întemeiere, peste 2000
de volume.
Dr. Grigore Tăbăcaru, principalul înfăptuitor al Ateneului, din dorinţa de a face cât mai
cunoscută opera literară a unor scriitori de valoare natională , a tipărit în 1925, următoarele
cărţi :”Ştefan Petică ”. Note biografice, amintiri şi “Ion Creangă ”.Opere complete, aceasta din
urmă fiind o ediţie populară destinată lecturii oamenilor nevoiaşi şi elevilor lipsiţi de posibilitaţi
materiale.
Intensitatea activităţii instituţiei de cultură din Tecuci, a scăzut în momentul plecării dr.
Grigore Tăbăcaru, la Bacău. Singurele elemente componente ale acesteia, ce continuau să
funcţioneze, erau biblioteca, formaţia corală şi orchestra de cameră de amatori 2.
Ultima realizare de prestigiu a membrilor Ateneului Cultural “Ştefan Petică” din Tecuci a
fost bustul folcloristului Tudor Pamfile, inaugurat pe 17 iunie 1928, în Grădina Publică a
oraşului. Printre membrii cei mai activi ai Comitetului de iniţiative pentru ridicarea acestuia s-au
numărat şi câţiva din liderii spirituali ai Ateneului: V.S. Radu, Traian Corodeanu şi Gheorghe
Popovici.
Timp de 7 ani, Ateneul Cultural “Stefan Petica” a incercat sa suplinească lipsa unor
institutii de cultură specializate în Tecuci, străduindu-se, pe cât posibil, să contribuie la
îmbunătăţirea climatului spiritual local.3
1 Biblioteca Publică urma să fie pusă la îndemână tuturor doritorilor de a citi.2 Dirijată de Vasile S. Radu şi I. Britican3 Ştefan Andronache, Monografia Tecuciului, p.15
12
- Caminul Cultural Orasenesc “Calistrat Hogas”: În perioada interbelică au mai existat
tentative de identificare şi coordonare a energiilor creatoare ale intelectualităţii în scopul ridicării
nivelului de cunoaştere şi educării oamenilor din localitate.
Căminul Cultural Orăşenesc s-a întemeiat la data de 20 martie a anului 1938, de către un
grup de cetăţeni ai oraşului, ce reprezentau toate categoriile sociale.
Conform procesului-verbal, încheiat cu acest prilej s-au stabilit: Sediul căminului să fie la
Fundaţia Culturală “Theodor şi Maria Cincu” din oraşul Tecuci; Căminul Orăşenesc să poarte
numele scriitorului Calistrat Hogaş; Conducătorii acestui Cămin să fie în număr de 21 persoane.
Căminul Cultural Orăşenesc Central “ Calistrat Hogaş ” începe să funcţioneze din data de 21
aprilie 1938, având ca preşedinte pe protopopul Nicolae Conduratu.
Realizarea unui ciclu de conferinţe publice, ţinute în sala Teatrului Comunal de către
conferenţiari din localitate şi din afară, în urma căruia s-au procurat cărţi pentru Biblioteca
Comunală ; a fost sprijinit Comitetul de construcţie a noii Catedrale, dar şi la crearea unei
secţiuni artistice lângă Cămin, în care coruri şi jocuri caracteristice pentru religia noastră să fie
studiate şi popularizate.
În cursul anului 1940, activitatea Căminului Orăşenesc Central “Calistrat Hogaş” nu a
fost prea bogată, din cauza evenimentelor care au avut loc în acest an : pierderea Basarabiei şi a
părţii de Nord a Bucovinei, precum şi mulţimea de refugiaţi şi a oamenilor săraci. În această
perioadă membrii Căminului în colaborare cu autorităţile de stat , au reuşit să mai uşureze aceste
dureri , în masură suficientă . Căminul a lucrat în aceeaşi perfectă armonie cu autorităţile de stat
la trecerea fără sacrificii peste momentul când a avut loc cutremurul groaznic din noiembrie
1940.
Imprimarea şi răspândirea în cercuri largi a lucrării “ Monografia şcolilor publice” din
oraşul şi judeţul Tecuci ”, de C.A. Stoide, cu scopul da a ajuta la lucrarea Căminului şi
construcţia noii Catedrale a oraşului , precum şi crearea cercului “Fii Târgului” pentru antrenarea
acestora la ridicarea nivelului cultural, economic şi naţional al Tecuciului.
Anul 1942 a fost unul din cei mai benefici pentru Cămin. Datorită activităţilor bogate,
ziarul local “Curierul Tecuciului” a inaugurat o pagină dedicată Căminului Cultural, în care erau
prezentate principalele sale realizări:
Diversele şezători literare, expoziţia de pictură a profesorului I.N.Peiu, conferinţele
(“Permanentele politicii româneşti ”, de Pamfil Şeicaru , fost elev al Gimnaziului “D.A Sturdza şi
Pentru ce luptăm dincolo de Nistru?”, susţinută de scriitorul de origine tecuceană AL. Lascarov-
Moldovanu.
13
Cele mai palpabile realizări ale Căminului Cultural sunt, cele două lucrări fundamentale :
“Tecuciul literar. Studiu de istorie şi geografie literară ” a lui G.Ursu şi “Monografia
învăţământului public primar ” din judeţul Tecuci, de C.A.Stoide.
Toată activitatea Căminului Cultural este oprită brusc de către evenimentele din luna
august a anului 1944 şi ele nu au putut fi reluate decat în toamna anului 1945.
În anul 1946 , se produce o adevarată revigorare a activităţilor acestei instituţii:
Corul Căminului Cultural alcătuit din 30 persoane, susţin un concert la Radio Bucuresti,
repertoriul său incluzând cântece religioase, populare şi patriotice.
În ziua de 6 decembrie 1946, Căminul Cultural Orăşenesc “Calistrat Hogaş ” a
comemorat împlinirea a şase ani de la moartea lui Nicolae Iorga . Preotul N. Conduratu a oficiat
un parastas, împreună cu un sobor de preoţi la Biserica “ Sfântu Nicolae ”, catedrala oraşului din
aceea perioadă. La acest parastas, preotul N.Conduratu a vorbit despre împrejurările în care
marele savant şi cărturar a fost asasinat , şi a scos în relief ”uriaşa operă ştiinţifică şi culturală
datorită căreia atăt numele lui , căt şi a cel al ţării noastre ajunsese cunoscute până în cele mai
îndepărtate ţări ”.
Activitatea Căminului Cultural Orăşenesc “Calistrat Hogaş” a durat aproape un deceniu.
Deşi instituţia a fost nevoită să-şi desfăşoare demersurile sale educative într-o perioadă extrem de
grea, în care războiul, sărăcia şi ocupaţia sovietică şi-au pus din plin amprenta, ea s-a dovedit a fi
nu numai un continuator al înaintaşului său, care a fost Ateneul Cultural” Ştefan Petică ”, dar şi
un puternic argument pentru trasmiterea prerogativelor sale Casei de Cultură a oraşului Tecuci.
-Biblioteca Municipală “Ştefan Petică” Problema înfiinţării unei biblioteci accesibile şi
omului de rând, a fost la începutul secolului nostru din cauza populaţiei din Tecuci care crescuse
într-un ritm considerabil.
Stimulaţi de iniţiativa bârlădenilor care, în anul 1906, au întemeiat Biblioteca “Stroe S.
Belloescu”, Alexandru Lascarov-Moldovanu, viitorul prozator, şi Constantin M.Gheorghiu, un
distins instituitor, au stabilit un plan de acţiune pentru crearea unei biblioteci.
Pentru finalizarea acestui plan au avut nevoie de dr. Constantin Petras, cel care i-a
sprijinit chiar şi din punct de vedere financiar. Pentru început, aceştia se adresează cărturalului
Nicolae Iorga, unde îi explică iniţiativa lor de a înfiinta o bibliotecă şi făcând apel la bunăvoinţa
acestuia şi îl roagă să înzestreze biblioteca oraşului Tecuci cu operele sale sau cu cărţile vechi
care nu-I mai folosesc.
În următoarea perioadă au determinat şi pe alţi câţiva intelectuali din ţară, precum şi pe
unii din Tecuci, să contribuie la îmbogăţirea primei biblioteci publice a oraşului.
14
Din nefericire , nici această bibliotecă nu a avut o activitate prea îndelungată, din cauza
lipsei personalului de specialitate şi insuficienţa fondurilor de achiziţii, care au determinat, încă
din 1927, închiderea sa.
În anul 1931, conformându-se ordinului Ministerului Instrucţiunei şi Cultelor, -Primăria
oraşului se decide să ducă orice acţiune pentru înfiinţarea unei biblioteci comunale.În acest scop,
în ziua de 12 septembrie 1931 au fost prezenţi, în sala de recepţie a Primăriei , profesorii I.
N.Dianescu, Al. Alexinschi, Constantin Solomon, Elena Ruta Pelin, Maria Vartic, doctorul Savel
Carlan şi protoiereul N.Conduratu, pentru a fii deacord cu înfiinţarea unei biblioteci comunale.
Problema principală cu care se confrunta Comitetul de organizare , a fost ceea a
procurării fondului de carte necesar. Norocul acestuia au fost membrii din conducerea Ateneului
Cultural “Ştefan Petică ”, care tocmai îşi încetase activitatea şi au hotărât ca la data de 23
octombrie 1931, să cedeze biblioteca Primăriei.
Donaţia a fost preluată pe bază de inventar, la 15 ianuarie 1932, ea ajungând să fie
adăpostită pentru moment în cabinetul ajutorului de primar. Timp de aproape doi ani, cărţile au
trebuit să stea închise, fără a da posibilitatea celor lipsiţi de mijloace financiare să citească o carte
bună , motiv pentru care învăţătorul Emil Hâncu s-a adresat primarului în scris pe 30 august
1933, pentru a ajuta la alcătuirea unui cămin cultural care să administreze biblioteca.
La 20 mai 1934, Primăria oraşului Tecuci emite decizia de înfiinţare a muzeului şi a
bibliotecii sub egida “Fundaţiei Culturale Teodor şi Maria Cincu” . Dar abia la 1 aprilie 1935,
Biblioteca Comunală se instalează, alături de Muzeul de Arheologie şi Ştiinţele Naturii “ Mihail
Dimitriu” , în palatul donat special pentru acestea de cătreTeodor Cincu.
În luna aprilie a anului 1937, Biblioteca Comunală -după o organizare cât de cât adecvată,
este în sfârşit , deschisă publicului, avănd ca bibliotecar pe Mihalache D. Naum, pregătit special
la Bucuresti.
Conducatorul proaspetei instituţii de cultură , avocatul Vasile S. Radu împreună cu
primarul C. Condrache, declanşează o campanie pentru identificarea unor posibili sprijinitori ai
bibliotecii tecucene, din motivul că fondul preluat de la Ateneul Cultural era insuficient, iar
resursele financiare pentru achizitii erau destul de limitate. Aceştia au trimis scrisori unor
importante aşezăminte de cultură şi edituri din Capitală, din Iaşi, Craiova.
S-a apelat şi la profesorul Nicolae Iorga, omul care mai ajutase, cu trei decenii în urmă , la
crearea primei biblioteci publice din localitate.
Multe instituţii au urmat exemplul marelui nostru istoric, editurile “Adevărul”, “Cartea
Romănească ”, Fundaţiile Culturale Regale, Academia Română, Aşezămăntul de Cultură “I. C.
15
Brătianu “, etc, precum şi Eugen Mărculescu, consilier la Curtea de Apel din Craiova, oferă
1.040 volume sau din Tecuci1 au făcut donaţii substanţiale ce au condus la sporirea numărului de
cărţi ale modestei instituţii.
În anul 1939, Biblioteca Comunală – Tecuci a ajuns să deţină 7.684 volume, graţie
sprijinului manifestat şi de alţi intelectuali din localitate (C. Narly, Gh. Nechita, C.A. Stoide,
Maria Vartic s.a)
Din acest moment, Biblioteca Comunală – Tecuci a putut să primească elevi , studenţi,
profesori şi funcţionari, oameni simpli pasionaţi de literatură şi ştiinţe.
Căminul Cultural Orăşenesc “Calistrat Hogaş”, s-a implicat şi el în campania de
îmbogăţire a patrimoniului acestei instituţii.
Începând cu luna ianuarie 1939, s-a organizat un ciclu de conferinţe publice în sala
Teatrului Comunal unde au activat conferenţiari din localitate şi din afara , iar din venitul obţinut
s-a ajutat în proporţie de 80% în procurarea de cărţi la biblioteca oraşului.
Biblioteca Municipală şi-a desfăşurat activitatea conform unor criterii specifice înscrise şi
în “ Regulamentul pentru funcţionarea Fundaţiei Culturale “Teodor şi Maria Cincu”
Biblioteca a vizat următoarele :
-răspândirea şi adâncirea culturii
-aceasta să fie deservită de un funcţionar, ce are obligaţia să îndeplinească sarcina de
bibliotecar, până când oraşul putea să acopere financiar pentru remunerarea unui bibliotecar titrat.
-citirea şi studierea cărţilor şi revistelor să se facă numai în bibliotecă, împrumutul era
interzis la domiciliu. Biblioteca punea la dispoziţia cititorilor săi o sală de lectură care era
deschisă în timpul săptamânii câte 5 ore, după-amiaza, excepţie facând perioada de iarnă,
programul se limita la numai 3 ore.
Pe 4 aprilie 1944, în vremea refugiului, vagonul în care se aflau colecţiile cele mai
valoroase ale muzeului, dar şi a bibliotecii - a fost complet distrus în urma unui bombardament
efectuat de aviaţia anglo-americană asupra zonei Gării de Nord din Bucureşti.
După razboi, biblioteca a suferit de pe urma celor care au prădat-o şi răvăşit-o, stând
căţiva ani închisă.
La data de 5 mai 1947, preşedintele Căminului Cultural Orăşenesc “Calistrat Hogaş ”,
N.Conduratu se adresează printr-un memoriu primarului localit[ţii solicitând să i se cedeze
Căminul Cultural pentru conducerea celor două instituţii a căror activitate stagnaseră.
1 Doctorii Alexandrina şi George Vrabie cedează 736 volume
16
În perioada 1948-1951, fondurile bibliotecii au fost de multe ori epurate. O parte din
cărţile acesteia au fost preluate de Biblioteca Centrală de Stat din Bucureşti, iar o parte cantitativă
au fost interzise de autorit[ţile comuniste, precum şi cărţile scrise de intelectualii oraşului1 nu au
putut sa fie cruţate.
Instituţia a fost instalată într-un alt imobil, situat în strada Republicii, la nr. 9 şi
funcţionează din 18 decembrie1952, sub titulatura de Bibliotecă Centrală Raională, ea preluând
şi prerogativele îndrumării activităţii bibliotecilor comunale de pe teritoriul raionului Tecuci.
În anii 1961 – 1963 a avut loc organizarea sistematico – alfabetico a colecţilor , conform
CZU, şi împrumutul de carte în baza accesului liber la raft, perioadă în care biblioteca s-a instalat
definitiv în actualul local din str. Republicii nr 11.
Instituţia şi-a preluat atribuţiile anterioare în anul 1968, odată cu noua împărţire
administrativ – teritorială. Ca Bibliotecă Municipală, aceasta va satisface nevoile de cultură şi
studiu populaţiei din localitate.
În 1969, numărul colecţilor a sporit prin achiziţionarea bibliotecii istoricului şi
cercetătorului literar local Constantin Solomon ce conţine ediţii princes ale unor scriitori români
şi mai multe valori de patrimoniu, între care şi un exemplar al “Cărţii româneşti de învăţătură ” a
lui Varlaam, apărută la Iaşi, în anul 1643.
Instituţia mai adăposteşte (din 1980) donaţia prozatorului Eugen Boureanul, alcătuită din
piese de mobilier, 1400 cărţi, numeroase tablouri.
llustrul profesor Anghel N. Rugină, din S.U.A, a oferit în dar Bibliotecii Municipale 362 de
volume, căr’i şi reviste, apărute în primele decenii ale secolului nostru, din dragoste şi respect
pentru biblioteca de altădată a Tecuciului, ceea care i-a facilitat în anii adolescenţei accesul la
sursele esenţiale ale cunoaşterii umane.
Biblioteca Municipala “Ştefan Petică ”2 din Tecuci deţine astăzi aproximativ 120.000
volume, ce sunt consultate anual de peste 5.000 cititori de vârste şi profesii diferite. Aceştia
beneficiază de serviciile a două secţii de împrumut (una de copii şi o altă de adulţi) , de o sală de
lectură spaţioasă cu 52 de locuri la mese, precum şi de ale unei galerii de artă, în ambianţa căreia
se rulează nenumărate expoziţii.
Biblioteca s-a remarcat în ultimele decenii prin evantaiul bogat şi diversificat al
manifestărilor cultural-educative: “Artis”- club, “Zilele bibliotecii “, Personalităţi culturale
tecucene”, “ Interferenţele artelor” , Clubul cititorilor adolescenţi s.a, precum şi prin unele
1 Ion Petrovici, Al. Lascarov-Moldovanu, I.Dongorozi, Romulus Seisanu2 Numele poetului i-a fost atribuit din noiembrie 1994
17
demersuri moderne cu caracter audio - vizual, inspirate de creaţile de excepţie ale literaturii
naţionale sau ale picturii universale.
Specialiştii instituţiei sunt preocupaţi, la momentul actual, de diversificarea servicilor
oferite beneficiarilor, în intenţia lor stând crearea unui centru de informaţii şi transformarea atât
a bibliotecii într-un centru de animaţie modern şi dinamic, capabil să satisfacă cerinţele de ordin
spiritual ale tecucenilor şi să dezvolte aptitudinile creatoare ale beneficiarilor săi, pregatindu-i,
astfel pentru schimbările majore din societatea românească.1
-Muzeul Mixt – Tecuci: Ideea creării unui muzeu în oraşul Tecuci a venit în momentul
când s-a descoperit în acest ţinut multe resturi antice de acum două mii de ani, precum şi a altor
ramăşiţe mult mai vechi, datând de la sfârşitul epocii de piatră.
Importanta din punct de vedere arhitectonic este data de stilul constructiei, cu evidenta
inspiratie din arhitectura neoclasica, având o serie de adaptari si particularitati specifice , care se
regasesc si la alte câteva constructii similare din oras si din zone învecinate. În anul 1930, în urma referatului Secretariatului Comisiei Monumentelor Istorice adresat
prim-ministrului, s-a hotărât să se organizeze un muzeu regional la Tecuci, cu sediul în casa
Şcoalei Comerciale, destinată pentru conducerea scolii.
Profesorul Constantin Solomon, cercetator al istoriei zonei Tecuciului, a identificat
obiectele cu valoare arheologică şi le-a clasificat dupa principii ştiinţifice.
Muzeul regional a fost fondat pe 27 mai 1932 ; acesta era vizitat de diferiţi specialişti, de
public şi de elevii şcolilor din localitate.
Profesorul Constantin Solomon, directorul acestei instituţii, viza realizarea unui muzeu
de mari dimensiuni, capabil să înglobeze şi colecţiile valoroase ale lui Mihail Dimitriu, ori ale
entomologului Al. Alexinschi, pentru ca această instituţie să poată să infatişeze o sinteză a vieţii
trecute şi de azi a întregii regiuni.
În această perioadă , la Tecuci fiinţa şi “muzeul particular”, mult mai spaţios şi metodic
aşezat de către un colecţionar amator , Mihail Dimitriu , care devenise din pasiune cercetător.
La data de 13 iunie 1934, Comisia interimară a Primăriei din Tecuci, hotărăşte să
înfiinţeze un muzeu comunal în oraşul Tecuci prin întrunirea unei singure colecţii acelor două
muzee. Acest muzeu urma să se numească Muzeul Comunal “Mihail Dimitriu”, dacă acesta
accepta ca toate colecţiile sale sa fie instalate în acest muzeu, a carei proprietar urma să rămână .
1 Ştefan Andronache, Monografia Tecuciului, p.10
18
La începutul anului 1934, Mihail Dimitriu îşi retrage oferta, din cauza opinilor divergente
privind denumirii noii instituţii , precum şi lipsa unui spaţiu adecvat pentru expunerea integrală a
colecţiilor.
Casa lui Teodor Cincu (imobil donat comunităţii tecucene)Foto : Preluata din dosarul evenimentelor Tecuciului de la Biblioteca Municipala “Stefan Petica”
Importanta donaţie făcută de marele proprietar Teodor Cincu , la data de 16 iulie 1934,
care consta în punerea la dispoziţia comunităţii tecucene a imobilului din strada Carol nr.12, a
rezolvat definitiv problema spaţiului necesar funcţionării instituţiei . Mihail Dimitriu, revine
asupra deciziei sale şi îsi instalează aici colecţia. În această instituţie îşi găsesc adăpostul şi
exponatele concepute de profesorul Constantin Solomon, de la Şcoala Comercială de băieţi. În
acest moment, Muzeul Regional îşi încetează activitatea.
Inaugurarea oficială a Muzeului Comunal “Mihail Dimitriu”de Argheologie şi Ştiinţe
Naturale a avut loc la 21 noiembrie 1935 , o dată cu cea a statuii lui Spiru Haret , din faţa
Liceului de fete “Elena şi Tache Anastasiu”, în prezenţa ministrului Instrucţiunii Publice , dr. C.
Angelescu, şi a prof. univ. I. Simionescu.
Regulamentul de funcţionare a Fundaţiei Culturale “Teodor şi Maria Cincu”, ( în cadrul
căreia funcţionau şi muzeul şi biblioteca comunală ). În capitolul acestuia includea prevederi ce
vizau în mod direct activitatea Muzeului Comunal “Mihail Dimitriu”. Acestea erau :
-Conducerea , conservarea şi îmbogăţirea acestui muzeu îi erau încredinţate lui Mihail
Dimitriu, până la sfarşitul vieţii acestuia.
19
-Primăria înscria în bugetul sau anual sumele necesare pentru întreţinerea imobilului,
cercetări arheologice şi achiziţii de materiale.
-Muzeul era deschis pentru vizitare în fiecare joi şi duminica între orele 16- 19 de la 1 mai
- 1 octombrie şi de la 15 – 17 de la 1 octombrie – 1 mai.
În anii războiului, această prestigioasă instituţie de cultură a Tecuciului a fost vizitată de
personalităţi ca istoricul C. Giurescu, Paul Goma - rezidentul regal al regiunii Dunărea de Jos şi
de către ministrul Radu Portocală.
Spre sfârşitul celui de al Doilea Război Mondial, muzeul a avut mult de suferit Din
“Scurtul istoric al Muzeului tecucean” - care se pastrează la Muzeul Mixt de astăzi şi care poartă
semnătura lui C.D. Filimon - aflăm că pe vremea aceea “autoritatile locale au luat masuri de
evacuare” . În câteva vagoane au fost încărcate o parte din valorile muzeului. La fatidica dată de
4 aprilie 1944, trenul ajunsese în Gara de Nord din Capitală , unde l-a prins cel mai groaznic
bombardament efectuat de aviaţia Americană din ţara noastră ”.
În momentul acela totul a fost distrus, însă ca prin minune au scăpat ceramicele şi
fosilele.
Muzeul, numit între timp şi mixt , a cunoscut, de-a lungul anilor, nenumărate prefaceri,
ultima sa restaurare şi reorganizare de proporţii a fost în perioada anilor 1966- 1967 urmărind,
reconstituirea cât mai bună a interioarelor clădirii, dar şi dezvăluirea caracterului predominant
arheologic al materialului colecţionat ( peste 30.000 piese ) ce este rulat periodic prin cele 7 Săli
în cadrul unor expoziţii reprezentative.
Constituit pe baza criteriului tematico -cronologic , Muzeul Mixt prezintă azi vizitatorilor
săi valoroase mărturii, descoperite în urma unor sistematice campanii de săpături efectuate la
Poiana, Toflea, Negrileşti, Munteni, Barcea s.a.,ce oferă o imagine globală asupra felului de
viaţă , a gradului de civilizaţie şi a întregului context social – economic în care au trăit oamenii de
pe meleagurile fostului judeţ Tecuci.
Printre valorile incontestabile ale acestei instituţii se numără : vasele din ceramica dacică ,
vasele tip Kantharos, ulciorul cu chipul zeului Dyonisos, paharul din sticlă cu inscripţie grecească
, monedele greceşti, romane şi bizantine din argint şi bronz, etc.
Muzeul mai deţine şi 60 de lucrări de pictură modernă sau contemporană românească ce
sunt rulate, periodic, în cadrul expoziţiilor de artă plastică organizate la Galeria de Artă “
Gh .Petraşcu”, care aparţine aceleiaşi instituţii.
20
-Casa de Cultura - Casa de Cultură din Tecuci este continuatoarea tradiţiilor frumoase ,
instituite de-a lungul ultimului secol de ateneele, societăţile şi căminele culturale create la Tecuci,
din necesitatea de a suplinii lipsa unor instituţii artistice locale cu caracter profesionist.
Casa de Cultura Raionala a fost întemeiată în luna august a anului 1953, menirea sa fiind
aceea de a contribuii la răspândirea culturii şi artei printre oamenii de rând, dar şi de a coordona
prin corpul său, metodic demersurile educative şi artistice iniţiate de căminile culturale.
Odată cu împarţirea teritorial – administrative din anul 1969, instituţia şi-a diminuat multe
din atribuţii, din acel moment fiinţând numai în postură de Casa de Cultură a municipiului.
Instituţia a funcţionat peste 30 de ani în clădirea cu etaj de pe strada 13 septembrie colţ
cu str. Republicii. Pentru asigurarea unor spaţii mai adecvate pentru activităţile specifice, precum
şi pentru găzduirea spectacolelor formaţiilor artistice profesioniste aflate în turneu, s-au mai
construit în preajma acesteia o sală de teatru cinematografic cu 430 de locuri (1960) şi un teatru
de vară cu 700 de locuri (1959).
În anul 1978, Casa de Cultură s-a instalat în cladirea Primăriei vechi aflată pe strada 1
Decembrie la nr.62, pe care a preluat-o de la Casa Agronomului.
Din momentul constituirii şi până azi, Casa de Cultură şi-a deschis larg porţile tuturor
cetăţenilor Tecuciului de vârste şi profesii diferite, oferindu-le acestora posibilitatea de a-şi
completa cunoştinţele dobândite în şcoală, de a se califica în unele meserii, de a se afirma în
domeniul interpretării şi al creaţiei literar – artistice, ori de a-şi sensibiliza gustul pentru frumos.
În sprijinul acestora pe lângă Casa de Cultură au fiinţat de-a lungul anilor formaţii de teatru , de
dansuri şi muzică populară sau uşoară, cercuri literare şi de creaţie plastică, căt şi nenumărate
cursuri ale Universităţii Populare.
Din iniţiativa acestui prestigios aşezământ de cultură s-au reluat tradiţionalele “Întâlniri cu
Fii Tecuciului”(1967), s-a organizat Festivalul – concurs moldovenesc “Cântă de răsună lunca ”
(1968) şi s-au pus bazele Societăţii Culturale “Calistrat Hogaş”.
CAPITOLUL II Manifestari culturale la nivelul municipiului Tecuci
2.1 Clasificarea manifestărilor culturale la nivel de Tecuci
21
La nivelul municipiului Tecuci, în perioada 2000-2007 s-au desfăşurat şi încă se mai
realizează unele manifestări culturale care atrag persoane de toate vârstele.
În cadrul acestei localităţi se realizează numeroase evenimente culturale menite să
omagieze diferiţi scriitori, să sărbătorească “Zilele Copilului” până la spectacole în cinstea
persoanelor de vârsta a III- a, să identifice talentele persoanelor care se încumetă să participle la
diverse concursuri cu diferite teme etc.
Manifestarile culturale la nivel de Tecuci :
Nr.
crt.
Denumirea
Manifestării
Categoria din care
face parte
manifestarea
Organizarea şi locul
desfăşurării
Perioada
desfăşurării
manifestării
1
“Iar timpul creste-n
urma mea…”
Spectacol muzical –
literar pe versuri din
creaţia lui Mihai
Eminescu
Casa de Cultură Tecuci
Sala “Studio”
Ianuarie
Perioada
anilor:
2000-20007
2
“Din zilele Unirii” Spectacol Casa de Cultură Tecuci
Prezentat la statuia
Domnitorului A.I. Cuza
Ianuarie
Perioada
anilor:
2000-2007
3
“La steaua care-a
răsărit..”
Omagiu
(Eminescian)
Casa de Cultură Tecuci
şi Cenaclul Literar
‘Calistrat Hogaş”
La Sala “Studio
15 Ianuarie
Perioada
anilor:
2000-2007
4 Tecuciul si Unirea Concurs(de istorie) Casa de Cultură Tecuci
Sala I . Studio
Ianuarie
Perioada
anilor:
2000-2007
5
“Drogurile şi
alcoolul – vicii
ucigătoare ale sec.
Conferintă publică Casa de Cultură Tecuci
La Sala “Studio”
Februarie
În anii:
2002, 2004,
22
XXI ? 2006
6 Dragobetele –
sărbătoare populară
la români
Şezătoare populară Casa de Cultură Tecuci
La Sala “Studio”
25 februarie
2004
7
. “Omătuţa” Spectacol – concurs
(de interpretare
pentru tinerii solişti
de muzică populară)
Casa de Cultură Tecuci
La Sala “Studio”
26 Februarie
În anii:
2003, 2004
8
“Misiunea
Filozofului”,
de Ion Petrovici
Lansare de carte Casa de Cultură a
Municipiului Tecuci
La Sala “Studio”
18 Februarie
2001
9
“Un zâmbet, un
mărţişor şi un
cântec”
Spectacol Casa de Cultură Tecuci
La Sala “Studio”
1 Martie
Perioada
anilor:
2000-2007
10
“Ovid Caledoniu –
un singuratic al
poeziei exilate…”
Expoziţie (dar şi
evocare)
Casa de Cultură
Tecuci
La Sala “Studio”
Martie
2004
11
Geometrii
successive – artă
cinetică
Vernisaj (lucrari
realizate de elevii de
Şcolile oraşului
Tecuci -profesor
coordonator Ştefan
Buţurcă)
Primăria Municipiului
Tecuci şi Casa de
Cultură Tecuci
În Sala de spectacole
“Ion Petrovici”
8 Martie
2005
12
“Floare de April” Spectacol -concurs
pentru promovarea
tinerilor interpreţi de
muzică uşoară din
Judeţul Galaţi
Casa de Cultură Tecuci
La Sala de spectacole a
Casei de Cultură
Tecuci
Aprilie
2000-2007
13
Sfântu Mare
Mucenic “Sfăntu
Gheorghe”
Manifestare
religioasă
Primăria Municipiului
Tecuci, Consiliul Local
Tecuci
22 – 23 – 24
Aprilie
23
În centrul
localităţii ;Sala Mare ;
Sala Studio ;
2000-2007
14
“Mari campioni,
mari glorii ale
sportului românesc”
Întălniri (cu
personalităţi
culturale,
universitare, sportive,
care s-au născut sau
au studiat în Tecuci)
Casa de Cultură a
Municipiului Tecuci
La Sala “Studio”
8 Mai
2004
15
“Ziua Europei” Spectacol muzical –
coregrafic
Casa de Cultură Tecuci
La Sala de spectacole a
Casei de CulturăTecuci
9 Mai
2004
16
“Flori de Mai” Spectacol (de dans
sportiv)
Casa de Cultură Tecuci
în colaborare cu Clubul
Elevilor
La Sala “I. Petrovici”
Mai
2004
17
“Doina” Recital de poezie si
muzica
Casa de Cultura Tecuci
La Sala de Spectacole
“I. Petrovici
Mai
2001
18
“Europa la noi
acasă”
Conferintă publică Casa de Cultură Tecuci
La Sala “Studio”
20 Mai
2005
19
Concurs de Poezie
Naţională “Costachi
Conachi”
Concurs (naţional de
creaţie poetică)
Ministerul Culturii şi
Cultelor; Centrul
Cultural “Dunărea de
Jos” ; Primăria Mun.
Tecuci, Casa de
Cultură Tecuci
21 – 22 Mai
Perioada
anilor:
2000-2007
20
“Căderea după
Cioran”, de Ionel
Necula, studiu
asupra generaţiei
anilor
Lansare de carte Casa de Cultura
Tecuci, Cenaclul
Literar “Calistrat
Hogaş”
La Sala “Studio
Iunie
2006
24
‘30
21
Ziua Copilului Spectacol Casa de Cultură Tecuci
La Teatrul de vară
1 Iunie
Perioada
anilor:
2000-2007
22
Gala Teatrului
Şcolar
Spectacol Casa de Cultură Tecuci
şi Casa Corpului
Didactic Galaţi
La Teatrul de Vară
Iunie
2000-2007
23
“Ziua Drapelului
Naţional”
Evocare Primăria Municipiului
Tecuci în colaborare cu
Comandamentul
Judeţean de Jandarmi
Galati
Iunie
Perioada
anilor:
2000-2007
24
Gabriel Drăgan –
100 de ani de la
naştere
Evocare
( personalităţii
poetului şi istoricului
literar )
Casa de Cultură Tecuci
La Sala “Ion Petrovici”
8 Iunie
2004
25
“ZileleTudor
Pamfile”
Simpozionul Casa de Cultură Tecuci
; Centrul Cultural
“Dunărea de Jos”
Galaţi
La Sala “Studio”
18 iunie
2000-2007
26
“Ştefan cel Mare –
47 de ani de glorie”
Film documentar Casa de Cultură a
Municipiului Tecuci
La Sala “Studio”
18 iunie
2004
27
“Ziua
Cercetaşului”
Manifestare
Cultural - Sportivă
Vasile Ghica – cercetaş
de onoare, Centru
Local Tecuci, , cu
sprijinul Primăriei
Tecuci.
Pe “Insula
25 – 27 iunie
Perioada
anilor:
2000-2007
25
Cercetaşului”
28
Stagiunea estivală Spectacol- Gala
formaţiilor de muzică
pop, rock
Casa de Cultură TecucI
La Teatrul de Vara
Iulie
Perioada
anilor:
2000-2007
29
Ziua Drapelului
Naţional
Spectacol (dar şi alte
manifestări specifice
de cunoaştere a
simbolurilor
naţionale
Casa de Cultură Tecuci
şi Primăria
Municipiului Tecuci
În faţa Primăriei Tecuci
şi la Teatru de Vară
Iulie
Perioada
anilor:2000-
2007
30
Stagiunea estivala Spectacol (de cantece
si dansuri populare )
Casa de Cultura Tecuci
La Teatrul de Vara
Iulie
Perioada
anilor:
2000-2007
31 Dimitrie Hârlescu ,
un precursor al
picturii româneşti
modern
Expozitie- evocare Casa de Cultură
Tecuci, Biblioteca
“Ştefan Petică” Tecuci
În Sala “Studio”
14 Iulie
2005
32
Ziua Imnului
Naţional
Spectacol (evocare) Primăria municipiului
Tecuci ,Comandament
ul Judeţean de
Jandarmi Galaţi
În centrul localităţii
29 Iulie
Perioada
anilor:
2000-2007
33
“Mărie de ziua
ta…”(Ştefan cel
Mare)
Târg al meşterilor
populari
Casa de Cultură Tecuci
La Teatrul de Vară
August
2003
34
“Cultura română ,
azi”
Conferinţă publică
(evocare a
personalităţii
istoricului tecucean,
Casa de Cultură Tecuci
La Sala “Studio”
August
2003
26
Mihai Berza)
35
“Cântă de răsună
lunca”
Concurs
(interjudeţean de
folclor pentru tinerii
solişti vocali,
instrumentişti şi
rapsozi populari)
Casa de Cultură Tecuci
La Sala de spectacole
Casa de Cultură Tecuci
Septembrie
Perioada
anilor:
2000-2007
36
Zilele Tecuciului Manifestare
Cultural - Sportivă
Primăria Municipiului
Tecuci, Consiliul Local
Tecuci, Casa de
Cultură Tecuci
La Sala “Studio”;
Muzeul Mixt ; Sala de
Festivităţi a Primăriei ;
Centrul Localităţii
1 – 3
Septembrie
Perioada
anilor:
2000-2007
37
“Imagini
Tecucene”
Expoziţie de
fotografii
Casa de Cultură Tecuci
La Sala “Studio”
Septembrie
2006
38
“ Patimile
cuvântului” , de
Sevastre Ghican
Lansare de carte Casa de Cultură Tecuci
şi Cenaclul Literar
“Calistrat Hogaş”
La Sala “Constantin
Solomon”
Septembrie
2001
39
“Trei poeţi, trei
destine – Ştefan
Octavian Iosif,
Natalia Negru, D.
Anghel
Simpozion Casa de Cultură Tecuci
; Colegiul Naţional
“Calistrat Hogaş”
La Biblioteca “Calistrat
Hogaş”
27 septembrie
In anii:
2002, 2003,
2004, 2005,
2006
40
41
“Am strâns
toamnă,
după….toamnă”
Ziua Eroilor
Spectacol muzical cu
ocazia Zilei Mondiale
a Vârstei a Treia
Manifestare
religioasa
Casa de Cultură Tecuci
La Sala “Studio”
Primăria Municipiului
Tecuci
Octombrie
In anii:
2004, 2006
Mai
In perioada
27
anilor :
2000-2007
41
“Debutul meu” Concurs de
fotografie
Casa de Cultură
Tecuci, Biblioteca
Municipală “Ştefan
Petică”, Clubul
“Creativ”
Octombrie
2005
42
“Galbenă Gutuie” Spectacol – concurs
(promovarea
interpreţilor de
muzică folk)
Casa de Cultură Tecuci
La Sala “I. Petrovici”
Octombrie
In anii:
2002, 2003,
2004
43
Ziua Mondială a
vărstnicilor “Am
strâns toamnă după
toamnă”
Spectacol Casa de Cultură Tecuci
La Sala “Studio”
Octombrie
In anii:
2004, 2006
44
“Ştefan Petică –
primul poet
simbolist roman
Evocare ( vieţii şi
operei poetului, cu
ocazia împlinirii a
unui secol de la
moarte)
Biblioteca Municipală
“Ştefan Petică” în
colaborare cu Casa de
Cultură Tecuci
La Sala “Ion
Petrovici”)
14 octombrie
2004
45
“Tecuciul la
estradă”
Spectacol Casa de Cultură Noiembrie
2004
46
“Dimitrie Hârlescu
– 80 de ani de la
moarte
Conferintă publică
(simpozion)
Casa de Cultură Tecuci
în colaborare cu
Muzeul Mixt Tecuci
La Sala “Studio”
Noiembrie
2005
47
“Armonii
Mozarţiene”
Serată Muzicală
(anul Mozart la
Tecuci)
Casa de Cultură Tecuci
La Sala “Studio”
10 Noiembrie
2006
Ziua Mondială a
Filozofiei
Simpozion (Ion
Petrovici –
Casa de Cultură Tecuci
La Sala “Studio
17 – 18
Noiembrie
28
48 personalitate de mare
prestigiu a Culturii
Române)
2005
49
Nichita Stănescu
( a prezentat prof.
Dionisie Duma )
Evocare (întâlnire
de lucru)
Casa de Cultură
Tecuci, Cenaclul
Literar “Calistrat
Hogaş”
La Sala “Studio”
29 Noiembrie
2005
50
Gala Teatrului
şcolar (stagiunea de
iarnă a formaţiilor
de teatru din şcolile
municipiului)
Spectacol Casa de Cultură Tecuci
în colaborare cu şcolile
municipiului
Decembrie
2000-2007
51
“Ceres “ şi “La
răscruce”
Publicaţii de poezie Grupul Şcolar Agricol
În incinta Grupului
Şcolar Agricol
4 – 5
Decembrie
2000
52
“G. Apostu” – un
artist plastic de talie
europeană”
Evocare Casa de Cultură Tecuci
în colaborare cu
Muzeul Mixt Tecuci
8 Decembrie
2004
53
“Cele 10 porunci” Vernisaj expoziţiei
(Mircea Cojocaru)
Casa de Cultură Tecuci 20 Decembrie
2000
54
Revoluţia din
Decembrie ’89 –
momente tecucene
Expoziţie foto
documentară
Casa de Cultură Tecuci
în colaborare cu
Biblioteca Municipală
“Ştefan Petică”
22 Decembrie
2004
55
“Pământul, Omul
şi Dumnezeu” ( a
prezentat Cezar
Ungan- “O posibilă
localizare a
Colocviu Asociaţia Culturală
“Ion Petrovici” şi Casa
de Cultură
În Sala “Studio”
23 Decembrie
2005
29
potopului în
Bazinul Mării
Negre ; E.
Paraschiv –
Modificari ale
climei pe Terra)
Manifestarile culturale la nivel de Tecuci, se pot clasifica :
După natura lor
- spectacole - cultural – sportive
- spectacol – concurs - târguri
- omagii - festivaluri
- concursuri - vernisaje
- conferinţe publice - întalniri
- şezătoare populară - recitaluri
- lansare de carte - religioase
- evocări - colocvii
- simpozioane - filme documentare
După frecvenţa lor
1. anual :
- Ziua de naştere a poetului naţional Mihai Eminescu ( 15 Ianuarie )
-Unirea Basarabiei cu România (26 Martie)
-Concurs “Floarea de April” (Aprilie)
- Zilele sărbătoririi patronului spiritual al oraşului, Sfântu Gheorghe (24 Aprilie)
- Ziua Eroilor ( 19 – 20 Mai )
- Ziua Cercetaşului (25 – 17 Mai)
-Concurs Naţional de Poezie “Costachi Conachi” ( 24 – 25 Mai)
-Ziua Copilului : “Copilul – primăvara vieţii”, (1 Iunie)
-“Ziua Drapelului Naţional” (Iunie)
-Gala Teatrului Şcolar (4 Iunie)
- “Cântă de răsună lunca”( 9 – 10 Iunie)
30
-“Zilele Tudor Pamfile” (11 – 12 Iunie)
- “Ziua Imnului Naţional” ( Iulie )
- Stagiunea estivală ;Gala formaţiilor de muzică pop, rock, ( Iulie)
-Stagiunea estivală ;Spectacole de cântece şi dansuri populare (August)
- “Ştefan Cel Mare” , apărătorul creştinităţii ( Iulie – August)
-“Armonii de toamnă”, închiderea Stagiunii estivale (15 Septembrie)
- Gala Teatrului Şcolar.;Stagiunea de iarnă, (Decembrie)
- “Am plecat să colindăm”, (Decembrie)
- “Zilele Tudor Pamfile” ediţia de iarnă, (Decembrie)
2. la câţiva ani :
- Concurs de interpretare pentru tinerii solişti de muzică populară “Omătuţa” 26 Februarie, în
anii 2003 şi 2004
- “Drogurile - un viciu al secolului XXI ? Februarie , în anii 2002, 2004 , 2006
- Ziua Internaţională a Femeii , 8 Martie, în anii 2003 , 2004
- Ziua Internaţională a Rromilor. “Comunicare , convieţuire, toleranţă”, 8 Aprilie, în anii 2003
si 2004
- Cultura, română, azi” ( evocarea academicianului Iorgu Iordan, lingvist de dimensiune
europeană ) August – Septembrie 2002, 2003, 2004,2005, 2006
- “Galbenă Gutuie”, Septembrie, 2003, 2004
- Galele Folk, 28 Octombrie 2002, 2003, 2004, 2005,
- Am strâns toamnă, dupa….toamnă” Octombrie 2004, 2006
- “Trei poeţi, trei destine. Evocarea vieţii şi operei poeţilor Şt. O.Iosif, Natalia Negru şi Dimitrie
Anghel, Noiembrie 2003, 2004, 2006
3. la câteva luni :
- Stagiunea estivală (Gala formaţiilor de musică pop, rock), Iulie, 2000- 2007
-Stagiunea estivală ( Spectacole de cântece şi dansuri populare ) August, 2000- 2007
- “Tecuceni la ei acasă”, în Aprilie, August, Septembrie, Noiembrie , în 2004
- Gala Teatrului Şcolar. Stagiunea de iarnă, Decembrie, 2000-2007
4. doar într-un anumit an :
31
- “ Doina” (recital de poezie) , Mai 2000
- “Ceres” şi” La răscruce” ( lansari de carte) 4 – 5 Decembrie 2000
- “Cele 10 porunci” (expoziţie) 20 decembrie, 2000
- “Misiunea Filozofică “ , de Ion Petrovici, 18 Februarie 2001
- “Patimile cuvântului “, de Sevastre Ghican, Septembrie 2001
- “Mărie de ziua ta”, August 2003
- Vizita de documentare la monumentele de la Marăşeşti, Mărăşti, Soveja. August, 2003
“Cultura romană, azi” ( evocare a personalităţii istoricului tecucean academicianul Mihai Berza),
August 2003
- “Casa de Cultură – 50 de ani de existentă”, Septembrie 2003
- “125 de ani de la înfiinţarea liceului “Calistrat Hogaş”, Noiembrie 2003
- “ Dragobetele ”, 25 Februarie, 2004
- “Ovid Caledoniu – un singuratic al poeziei exilate….”, 22 Martie 2004
-“ Gabriel Drăgan – 100 de ani de la naştere”, 8 Iunie 2004
- “Ştefan cel Mare “, 47 de ani de glorie ( film documentar ), 18 Iunie 2004
- “Ştefan Petică – primul poet simbolist român” ( evocarea vieţii şi operei poetului cu ocazia
împlinirii a unui secol de la moarte ), 14 Octombrie, 2004
-“ Tecuciul la estrada “, 11 Noiembrie, 2004
- Geometrii successive – artă cinetică, 8 Martie 2005
- “Europa la noi acasa” 20 Mai 2005,
- “Ce-am facut în ultimii 570 de ani”?, 2 Septembrie 2005
- “Debutul meu”, Octombrie 2005
- “D. Hârlescu – 80 de ani de la moarte, Noiembrie 2005
- “Pagini de Filozofie Românească” ( prezentare de carte) 17 Noiembrie 2005
- Evocare Nichita Stănescu, 29 Noiembrie 2005
-“ Pământul, Omul si Dumnezeu”, 23 Decembrie, 2005
- Revoluţia din Decembrie ’89 – momente tecucene, 22 Decembrie 2004
- “ Căderea după Cioran”, de Ionel Necula, Iunie 2006
-“Imagini Tecucene”, Septembrie 2006
- “Armonii Mozarţiene”, 10 Noiembrie 2006
Dupa atractivitatea turistica
32
Prin turism se întelege, în primul rând, ansamblul de activităţi prin care omul îşi petrece
timpul liber călătorind în altă localitate sau ţară pentru a vizita oameni şi locuri., monumente şi
muzee, pentru a-şi îmbogăţii cunoştinţele generale, pentru a se distra şi a face sport, pentru
odihnă sau tratament, pentru a vizita rudele şi prietenii, mitinguri, conferinţe etc1.
Manifestările culturale la nivel de Tecuci , nu au ajuns într-un stadiu atat de avansat încat
să atraga turisti in mod direct. Nu sunt recunoscute decat prea puţine înafara planului local, însă
acestea sunt centru polarizator pentru tecuceni, locuitorii din comunele şi satele apropiate,
precum şi a unor locuitori din Galaţi.
Cu toate acestea, unele manifestari culturale atrag persoane din toată ţara, dar şi din alte
tari2, aceştia devin turişti în acest oraş, desfăşurând circuite turistice în Tecuci vizitând
principalele obiective turistice din această localitate ( Monumentul Ceferiştilor”, Muzeul Mixt
Tecuci, Catedrala “Sfântu Gheorghe, etc.), pe lângă activităţile organizate în cadrul concursurilor
pe care le realizează în cadrul manifestărilor la care iau parte.
2.2 Principalele manifestări culturale din oraşul Tecuci.
2.2.1 Manifestare cultural – sportivă
Zilele Tecuciului
Dacă întrebi orice tecucean de când nu a mai văzut un spectacol, răspunsul e invariabil:
de la Zilele Municipale, atunci când în Piaţa Publică din centru vin şi cântă formaţii şi solişti de la
Bucureşti.
Ziua de 1 septembrie, este pentru tecuceni, precum şi pentru cei care stau în satele şi
comunele din apropierea localităţii, este o zi de sărbătoare, una de suflet, aniversară .
Cu ocazia aniversării a 567 de ani de atestare documentară a municipiului Tecuci , Casa
de Cultură a organizat, în anul 2002 un spectacol literar – muzical, “Hrisov de boierie “. Şi-au dat
concursul formaţiile artistice ale Casei de Cultură conduse de Mariana Enache şi Mircea Călianu.
Cu acest prilej a fost editat un pliant color, oferit gratuit spectatorilor prezenţi, prin care au fost
1 Definitie data de profesorl elvetian W. Hunziker in anul 19402 “Ziua Cercetasului” şi Festivalul National de Poezie “Costache Conachi”
33
readuse în atenţia publicului căteva simboluri tecucene: stema localităţii, foişorul, documentul de
atestare documentară, opiniile specialiştilor în legătură cu denumirea localităţii şi o listă a celor
mai importante personalităţi locale.
De patru ani (din 2003) s-a creat o frumoasă tradiţie ca la 1 septembrie, să fie sărbătorită
prima atestare documentară a municipiului Tecuci (care a avut loc în 1435, adică acum 573 de ani
când Ilias Voievod l-a înştiinţat printr-o scrisoare pe regele Vladislav al Poloniei că s-a împăcat
cu fratele său şi ca semn de preţuire, i-a oferit acestuia mai multe ţinuturi din sudul Moldovei
între care şi oraşul Tecuci ) prin tot felul de evenimente.
Prima ediţie s-a desfăşurat în condiţii mai mult decât modeste, pe o scenă improvizată în
faţa Casei de Cultură. Abia de la a doua ediţie, s-a apelat la scene profesioniste şi s-a mers tot
timpul progresiv. Practic, audienţa de care s-a bucurat, a obligat pe organizatorii acestui
eveniment să ducă spre un alt standard şi să aducă în fiecare an ceva în plus faţă de primul.
Actualmente, la desfăşurarea evenimentului există două ecrane cu retroproiectoare, care
să permită şi persoanelor care stau mai în spate să vadă ce se întampla pe scenă . A fost
diversificată şi gama acţiunilor şi numărul de cântăreţi 1. De asemenea, a fost permis comerţul
stradal pentru ca orice tecucean şi cei din împrejurimea Tecuciului, să poată sta la o terasă, să bea
un suc şi să asculte în acelaşi timp şi muzică.
Bugetul pentru acest eveniment a crescut de la an la an, cu ajutorul Consilului Local iar
restul de la sponsori.
Tot ce şi-a pus în gând, legat de Zilele Tecuciului, primarul a reuşit să facă : a reuşit să
aducă dintre cele mai bune formatii2 , reuşind să iasă din zona în care în Tecuci nu se întâmplă
nimic.
La împlinirea celor 572 de ani de la atestarea municipiului Tecuci ca oraş, autorităţile
locale au oferit tecucenilor trei zile de sarbătoare pur românească. Începută de vineri, în ziua de
30 august, sărbătoarea a cuprins activităţi de la cele culturale până la concerte în aer liber.
Prima zi a “fiestei” a început la orele 10:00 cu o expoziţie fotografică sub denumirea
“Culorile lentilei” ce a putut fi admirată în incinta Casei de Cultură, urmată de activitatea
culturală ce poartă denumirea de “Dialoguri Poetice” susţinută de membrii cenaclului “Calistrat
Hogaş”. Cei care au fost prezenţi au mai putut admira operele de artă ale artistului – pictor Sava
David din cadrul expoziţiei de pictură “Artiştii gălăţeni”.
1 Dacă în primul an , manifestarea s-a desfăşurat într-o singură zi , pe parcurs , numărul de zile de spectacole a crescut la trei2 Cele care cântă în special live
34
Orele 20:00 au dat startul pentru cântec şi voia bună. Pe scena din Piaţa Publică au urcat
membrii ansamblului folcloric “Ţara Vrancei” din Focşani ce au întreţinut atmosfera de
sărbătoare timp de o oră . Pe aceeaşi scenă au mai urcat nume mari ale muzicii populare
româneşti, Laura Lavric, Irina Loghin sunt doar o parte din cei care au încântat sufletele
tecucenilor, precum şi celor prezenţi.
A doua zi de sărbătoare a oferit cetăţenilor tecuceni o dezbatere literară sub denumirea de
“Convorbiri despre Mircea Eliade”, vorbindu-se de viaţa marelui prozator Mircea Eliade, ce s-a
ţinut în incinta Casei de Cultură. La orele 13:00 tecucenii au putut admira în incinta Protoeriei
Tecuci o expoziţie de icoane – “Icoana mărturie a iubirii şi a credinţei”.
Seara muzicală a început în jurul orei 19:00 cu un spectacol muzical coregrafic oferit de
copii din cadrul Casei de Cultură Tecuci, spectacol denumit “Lumea Copiilor” , şi a continuat la
ora 20:00 cu invitaţi din trupele româneşti.
În ultima zi a manifestării “Zilele Tecuciului s-a inaugurat noul sediu al Clubului Sportiv
AKIKAI care se gaseşte în incinta fostei unitaţi militare. Seara a continuat cu un spectacol
muzical şi coregrafic oferit de formaţiile din cadrul Casei de Cultură, formaţii ce au caştigat
numeroase concursuri de muzică şi dans din ţară sau de peste hotare.
Pe tot parcursul celor trei zile de sărbătoare, toţi cei prezenţi în Piaţa Publică, s-au putut
delecta cu produsele din comerţ , nelipsite de la această sărbătoare. Acestea au fost oferite contra
– cost, de comercianţii care au închiriat spaţii din domeniul public pentru a-şi instala
“minirestaurantul”.
Manifestarea “Zilele Tecuciului “s-a încheiat târziu , dupa ora 23:00 cu un foc de artificii
dedicate tuturor tecuceniilor, precum tuturor care au fost prezenti .
De patru ani, această sărbătoare câstigă devotamentul tuturor tecucenilor, precum şi celor
din apropierea localităţii, care aleg să-şi petreacă trei zile într-o atmosferă de sărbătoare, precum
să-şi îmbogăţească mintea şi sufletul cu numeroasele activităţi culturale.
“Ziua Cercetaşului”
Primele formaţiuni de cercetaşi au apărut în România la Blaj, Braşov şi Bucureşti, în 1912
la 12 mai 1914 are loc constituirea oficială a Asociaţiei “Cercetaşii României”
în timpul primului razboi mondial, cercetaşii participă activ ca voluntari la ajutarea răniţilor
în 1922 ia fiinţă O.M.M.S. România prin A.C.E.R. a fost membru fondator al acestui
organism .
35
în anii 1930, 1932, 1934, 1936 au loc la noi în ţară 4 Jamboree .
la 24 ianuarie 1937, Carol al-ll-lea desfinţează asociaţia din considerente politice .
în 20 iunie 1990 se reînfiinţează Asociaţia Cercetaşilor din România; această denumire a
fost schimbată la 17 noiembrie 1993 în Organizaţia Naţională Cercetaşii României
în prezent organizaţia are aproximativ 3000 de membrii în peste 35 de localităţi de pe tot
cuprinsul ţării .
Scopul cercetăşiei se bazează pe o serie de principii – legi şi reguli fundamentale – ce
trebuie să transpară în întreaga activitate şi să reprezinte un cod de comportament pentru toţi
cercetaşii.
Organizaţia Naţională “Cercetaşii României” este o organizaţie educativă, apolitical,
neguvernamentală şi nonprofit, bazată pe voluntariat, deschisă tuturor copiilor, adolescenţilor şi
tinerilor din ţara noastră, fără deosebire de sex, rasă, credinţă, naţionalitate sau condiţie socială .
Este ceea mai mare organizaţie de tineret din România, nu o organizaţie pentru tineri, şi acest
lucru se poate remarca prin vârsta liderilor adulţi implicate direct în programul pentru cercetaşi
(copii şi tineri între vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani).
Această organizaţie îsi propune să contribuie, alături de familie şi şcoală , la educarea
copiilor, adolescenţilor şi tinerilor în vederea formării lor ca cetăţeni responsabili ai patriei
noastre, ca membrii demni ai comunităţi locale, naţionale şi internaţionale, pe baza principiilor
fundamentale şi metodei cercetăşiei. Proiectul vizează punerea în legătură a cercetaşilor din toate
colţurile României pentru ca aceştia să lege prietenii, să afle despre proiectele altora şi să simtă că
sunt membrii ai aceleiaşi organizaţii mari.
Se aşteaptă ca prin implementarea unei strategii pentru comunicarea în interiorul
organizaţiei să se stimuleze însuşirea de către membrii tineri ai organizaţiei de cunoştinţe legate
de viaţa în natură, de respectarea acesteia, de ocrotirea ei, dar şi alte jocuri specifice fiecărei
ramuri de vârstă, în armonie cu natura, cu locul în care acestea se desfăşoară , precum şi
îmbunătăţirea activităţii grupurilor de cercetaşi existente şi formarea de noi grupuri, ceea ce
înseamnă cercetăşie de calitate pentru mai mulţi tineri. Întotdeauna s-a urmărit realizarea unei
colaborari mai strânse între grupurile de cercetaşi din tară, desfăşurarea de proiecte regionale şi
naţionale mai multe şi mai bine pregatite, şi de asemenea realizarea unei legaturi mai strănse între
nivelele locale şi cel naţional al organizaţiei la nevoile grupurilor de cercetaşi.
Principalul scop al acestui proiect este legarea de noi prietenii şi întreţinerea celor
existente printr-un contact neîntrerupt între cercetaşii de pe tot cuprinsul Romăniei şi între aceştia
şi cercetaşii din toată lumea.
36
Proiectul “Zilele Cercetăşiei” este un proiect care nu poate fi susţinut din resursele
organizaţiei. Şi de aceea se caută surse de finanţare externe pentru aceasta, precum şi colaboratori
dispuşi să îl sprijine printr-o contribuţie financiară, materială sau logistică.
Prin faptul ca pune bazele stabilirii unor relaţii între cercetaşii tecuceni şi cercetaşii din
alte colţuri ale tării, acestui proiect îi pot urma altele prin care ei pot comunica, să se poată
întălnii pentru a face schimb de idei, informaţii, de noi proiecte.
“Prin ridicarea în 1095 a primului monument din Europa închinat cercetaşilor români
căzuţi în Primul Război Mondial. Tecuciul a devenit pentru mişcarea cercetăşească ceea ce este
Alba Iulia pentru Marea şi Sfânta Unire a românilor”. 1
“Ziua Cercetaşului”Foto:preluată de la Ziarul local Semnalulul
În perioada 25 – 27 iunie, la Tecuci are loc tradiţionala manifestare intitulată “Zilele
Cercetăşiei”. Evenimentul reuneşte pe “Insula Cercetaşilor” tineri din toată ţara2 , aceştia fiind
invitaţi de cercetaşii tecuceni.
În prima zi a manifestării – 25 mai 2008 a avut loc sosirea invitaţilor din toată ţara.
Cercetaşii reuniţi pe Insula Cercetaşilor au participat la un amplu eveniment ce a debutat cu
intonarea imnului, continuând cu jocuri de cunoaştere , activitate ce a intersectat trei ramuri de
vârstă : “lupişorii” – clasele I – IV, “temerarii” – clasele V-VIII şi “exploratorii” – liceenii.
Prima seară a continuat cu un eveniment deosebit , momentul spiritual în cadrul căruia s-a intonat
imnul apoi, cu torţe aprinse, cercetaşii au format un cerc – simbolizând continuarea prieteniilor ce
se vor lega. A urmat un discurs ţinut de Teona Tudorici – “ explorator”, elevă a liceului “Spiru
Haret”, care a explicat ce înseamnă Cercetăşia :” Este o mişcare a tinerilor care vor să se bucure
de viaţă, să fie puternici, curajoşi, angajaţi în realitate, pricepuţi şi să cunoască farmecul
prieteniei adevarate”.1 A consemnat Vasile Ghica, comandant de onoare al Centrului Local Tecuci2 Bucureşti, Brăila , Iaşi, Buzău, Tulcea, Tecuci şi din localităţile Tudor Vladimirescu, Matca, Ţigăneşti
37
Tinerii prezenţi au descifrat apoi taina cercetăşiei, iar în încheiere cercetaşa Teona a rostit
îndemnul fondatorului Cercetăşiei – lordul Baden Powel :” Vreau să las lumea un pic mai bună
decât am gasit-o şi nu întâmplător, pe cuvânt de cercetaş , să fiu o garanţie pentru toţi cei care vor
să creadă în tine”, cuvânt ce au deschis Câmpul “Promisiunea 2008” Tecuci.
Programul zilei a doua, a fost foarte bogat în evenimente, tinerii cercetaşi deplasându-se
în pădurea Furceni unde au desfăşurat activităţi pe ateliere, pe cele trei ramuri de vărstă. În
mijlocul naturii, talentaţii cercetaşi şi-au demostrat abilităţile creative prin desene, îndemânarea şi
orientarea prin jocuri cercetăşeşti, spiritul de observaţie şi cunoştinţele din istoria cercetăşiei şi şi-
au dovedit eficienţa în ajutorul sanitar. Evenimentul a continuat pe Insula Cercetaşului cu un
spectacol oferit de Clubul Copiilor din Tecuci, în cadrul căruia au fost decernate premii
participanţilor merituoşi.
La secţiunea orientare Diploma de excelenţă a fost adjudecată de Orchideele Tecuci ,
Floarea de Colţ şi Rebelii – Zimbru , premiul II ; Descurcăreţii – Floare de Colţ şi premiul III
Steaua – Zimbru şi Invincibilii – Viva. La secţiunea primul ajutor, premiul I a fost cucerit de
Rebelii – Şcoala nr. 1 Tecuci, locul II- Şoimii – Matca şi locul III - Ştrengarii – Şcoala nr 11
Tecuci .
Căstigătorii sectorului de creaţie au fost pentru locul I – Ştrengarii – Şcoala nr. 11
Tecuci şi Şoimii – Matca , premiul II: Jaguarii, Invicibilii – Şcoala nr 11 Tecuci şi Rebelii –
Şcoala nr. 1 Tecuci, locul III: Cobrele – Şcoala nr.8 Tecuci, Orchideea – Matca şi Şoimiii –
Ţigăneşti.
Cea de-a doua seară a evenimentului s-a încheiat cu un foc de tabăra urmat de o proiecţie
video, reprezentând istoricul cercetăşimii.
Ultima zi a culminat cu depunerea Promisiunii la Statuia Cercetaşului Tecuci.
( localnicii se mândresc cu statuia Cercetaşului, nu doar fiindcă e singura de acest fel din Europa,
ci şi pentru că prezenţa ei evidenţiază bogata activitate a cercetaşilor din localitate) , urmată de
discursul organizatorilor şi de depunerea de coroane şi jerbe la monument. Printre cei prezenţi s-
au remarcat Iulian Popescu – secretarul general al organizaţiei.
Proiectul a fost coordonat de o echipă de lideri formată din : Vasile Ghica – cercetaş de
onoare, Viorica Sava – şef Centru Local Tecuci, Ortansa Munteanu – lider Unitatea Pinochio,
Viorica Varlaam- lider Unitatea Zimbrul, Oana Gheorghe – lider Unitatea Spiru Haret, Livia
Tudorici – lider Unitatea Anghel Rugină, Maricela Lăpuşneanu – lider Unitatea Ţigăneşti, cu
sprijinul Primăriei Tecuci
38
Printre oficialităţile prezente s-au numărat Vasile Ghica, Elena Paraschiv, Dan
Bogdănoiu, Octavian Cerchez, precum şi părinţii tinerilor cercetaşi.
An de an la Tecuci, cu ocazia “Zilelor Cercetaşilor”, au loc întâlniri între tineri din toată ţara pe
“Insula Cercetaşilor”, unde se desfăşoara un întreg şir de evenimente culturale, au loc concursuri,
activităţi pe ateliere, jocuri de cunoaştere ; toate acestea cu scopul de a lega noi prietenii şi
întreţinerea celor existente printr-un contact neîntrerupt între cercetaşii de pe tot cuprinsul
României şi între aceştia şi cercetaşii din toată lumea.
2.2.2 Manifestare cultural - religioasă
Zilele patronului spiritual al Tecuciului, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe
Data de 23 aprilie a anului 1995, a fost ziua în care Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a
fost ales drept patron spiritual al oraşului Tecuci, prin hotărârea nr. 15 /1995 a Consiliului Local.
Semnalul de început al manifestărilor dedicate Zilelor patronului spiritual al Tecuciului,
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe s-a consumat în seara zilei de 22 aprilie a anului 1993 în
Catedrala Sf. Gheorghe, unde preotul prototop Gheorghe Joghiu, împreuna cu alţi slujitori ai
bisericii, a oficiat o scurtă slujbă de pomenire. Au asistat membrii Consilului Local,
reprezentanţi ai Primăriei, în frunte cu dr. ing. Gheorghe Lazăr, primarul urbei de atunci,
reprezentanţi ai armatei, cadre didactice, elevi , precum şi oameni de rând a municipiului Tecuci,
dar şi cei din satele şi comunele de lângă Tecuci.
Pe terasa amenajată în zona centrală , dl. Gheorghe Lazăr, primarul Tecuciului de atunci,
le-a vorbit celor adunaţi despre sărbătoarea de suflet a oraşului, despre perspectivele imediate şi
mai îndepărtate ale municipiului.
Programul artistic a fost deschis de copiii de la Grădiniţa Nr. 14, cu un apreciat spectacol.
În continuare a avut loc spectacolul ce a avut ca generic “Prouru lui Sfântu Gheorghe”
(obiceiuri locale legate de această Sărbătoare) unde s-au desfăşurat prestigioasele formaţii de
muzică populară ale Casei de Cultură Tecuci.
A doua zi – dimineată, oficialităţile locale şi-au aşteptat oaspeţii gălăţeni în faţa
monumentului lui Alexandru I. Cuza. Tecucenii au fost onoraţi de prezenţa P. S. Casian Crăciun
, episcopul Dunării de Jos şi de dl prof. V. Ciuchină, inspector şcolar general . S-au depus
coroane la statuia lui Alexandru I.Cuza, soldaţii au defilat prin faţa imensei mulţimi şi a
autorităţilor, adunate în preajma Bisericii "Sf. Gheorghe". Şi-au făcut apoi apariţia, în aplauzele
39
publicului, cercetaşii reuniţi în cohorta "Oltea Doamna". Membrii Centrului Şcolii Nr. 8
(comandanţi Violeta Trofin şi Natalia Pricopi) stârnind admiraţia tuturor datorită costumaţiei.
Aflaţi într-o activitate de perfecţionare în judeţul Galaţi, inspectorii de istorie din MEN
şi cei din toate judeţele ţării au facut o descindere şi la Tecuci . Pentru început , reprezentantul
CCD Tecuci şi membru al Consiliului Local au rostit un cuvânt de bun venit, i-au rugat pe
oaspeţi să se integreze în programul manifestărilor şi le-a prezentat un scurt istoric al Tecuciului.
Au urmat lecţiile susţinute de profesoarele Adina Câmpeanu1 şi Aura Chebac.2 .
Nu era de conceput ca nişte istorici, veniţi din toate colţurile tării, să nu viziteze
importantele colecţii arheologice ale muzeului tecucean.
După prezentarea generală făcută de prof. Nicu Mircea, directorul Muzeului Mixt,
distinsa dna Stela Ţau a încântat asistenţa prin docta şi sugestiva expunere susţinută. Apoi, o
surpriză. Prof. Gh. Chiscop ( Liceul "S. Haret" ), avănd specialitatea, evident, tot istoria, "a
dirijat" o sesiune de comunicări, la realizarea căreia şi-au dat concursul opt membre ale cercului
de istorie.
Tecucenii le aduce la cunoştinţa vizitatorilor că la Ţigăneşti s-a consumat un foarte
important moment istoric la jumătatea secolului trecut. Este vorba de temerarul gest al Cocuţei,
fiica poetului Conachi, care a sustras din seiful soţului său, caimacamul N. Vogoride, nişte
scrisori din care rezulta că acesta intenţiona să falsifice rezultatele apropiatelor alegeri.
Ajunse în mâinile unioniştilor, scrisorile au fost publicate în Occident, iar intenţiile lui Vogoride
s-au risipit. Cocuţa şi-a sacrificat căsnicia, dar a grabit înfăptuirea Unirii Principatelor din 1859.
Oaspeţii s-au arătat deosebit de interesaţi de istoria familiei lui C. Conachi..
Galeria de Artă "Gh. Petraşcu " a găzduit un eveniment special , o expoziţie de icoane.
Cele mai multe exponate sunt obiecte de patrimoniu aduse din colecţiile judeţului . Ele ilustrează
arta iconografică românească în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea . Pe un panou sunt expuse
lucrările " meşterilor " de la Clubul Copiilor îndrumati de maestrul Bebea Ioniţă . Unele dintre
exponatele acestora au fost premiate la ultimele concursuri naţionale ale elevilor.
Din iniţiativa preotului V. Jalbă , tecucenii au beneficiat de un adevărat regal musical . Şi-
au dat concursul corurile reprezentative ale: Seminarului Teologic " Sf. Andrei" din Galaţ i,
Şcolii de Cântăreţi Religioşi din Brăila şi Şcolii de Căntăreţi Religioşi " I. Damaschinul " din
Tecuci. Toate formaţiile au primit substanţiale premii din partea Protoieriei şi Primăriei Tecuci.
1 Şcoala "Elena Doamna"2 Liceul "Spiru Haret ’’
40
O bucurie imensă pentru tineret a constituit-o amplul spectacol ( pe parcursul a şase ore)
susţinut în centrul oraşului . Şi-au dat concursul formaţiile Clubului Elevilor ( dans modern) ,
Liceului "C. Hogaş " (recital de muzică şi poezie, solişti de muzică populară şi uşoară ), Liceului
" S. Haret " (formaţiile de muzică uşoară şi solişti), Casei de Cultură (solişti de muzică populară
şi uşoară ). S-a cântat şi s-a dansat cum de mult nu s-a mai întâmplat la Tecuci.
După consumarea manifestărilor, Primăria a acordat diplome tecucenilor care au
contribuit la concretizarea şi realizarea activităţilor, precum şi sponsorilor.
După 15 ani, tradiţia sărbătoririi zilelor patronului spiritual al oraşului, Sfântul Mare
Mucenic Gheorghe, se mai pastrează. Evenimentele au demarat cu câteva zile înainte, ocazie cu
care au avut loc mai multe activităţi.
Programul manifestărilor culturale organizate cu prilejul sărbătoririi praznicului Sf. Mare
Mucenic Gheorghe, patronul spiritual al municipiului Tecuci, a demarat la data de 18 aprilie, cu
Festivalul interjudeţean de muzică uşoară pentru copii şi adolescenţi “Floare de April” – sala “Ion
Petrovici”
În continuare a avut loc o întâlnire cu elevii Colegiului Naţional de Economie şi
Agricultură, unde s-au purtat discuţii pe teme istorice, sub genericul “Tecuciul – trecut, prezent şi
viitor “.
A doua zi a manifestărilor, vineri, 19 aprilie, începand cu ora 10:00, a avut loc un concurs
pe teme religioase la Protoeria Tecuci, apoi s-a desfăşurat un recital muzical de colinde de Florii
“O minune sfântă ”, la Sala Studio, în incinta Casei de Cultură Tecuci.
Între 21 – 28 aprilie, orele 9:00 si 17:00 tecucenii au putut admira o expoziţie de grafică “
Patrimoniu “, cu lucrări din colecţia de artă a Muzeului Mixt Tecuci.
Biblioteca Municipală “Ştefan Petică ” Tecuci – Galeria “Helios”, a găzduit vernisajul unei
expoziţii de artă plastică , au expus – membrii cercului “Atelierul Fanteziei” şi prof. Ioniţă Bebea
, tecucenii au putut admira această expoziţie în ziua de 23 aprilie la ora 12:00. În aceeaşi zi, la ora
16:00 au avut loc convorbiri filozofice “ Duhul sărbătorilor româneşti în concepţia filozofului
Vasile Băncilă”, organizat de Protoieria Tecuci şi Casa de Cultură Tecuci . Clubul Copiilor
Tecuci, a organizat un concurs de iconografie – etapa judeţeană “ Ucenici la porţile credinţei”.
Şirul activităţilor a continuat cu expoziţia de artă plastică – “Florile copilăriei”, organizat
de Biblioteca Municipală ‘Ştefan Petică” în colaborare cu Clubul Copiilor .
Ziua de 25 aprilie, ora 10:00 a demarat cu simpozionul “Ziua Veteranilor”, organizat de
Casa de Cultură Tecuci în sala Studio.
41
Ziua de 27 aprilie debutează de la ora 00:00 cu slujba religioasă – Sfânta Liturghie, iar de
la ora 12:00 a avut loc Vecernia Specială (Învierea Domnului), care a adunat mulţi credincioşi la
Catedrala “Sfântu Gheorghe” din centrul localităţii.
Ultima zi a întregului şir de evenimente a demarat cu slujba religioasă care a avut loc la
Catedrala “Sfântul Gheorghe “, urmată de expoziţia de etnografie “Ornamente populare
tradiţionale din zona colinară a Podişului Moldovenesc “, ce a fost găzduită de Galeriile de Artă
“Gheorghe Petraşcu”, iar la ora 12:00 a avut loc spectacolul muzical – coregrafic organizat de
Clubul Copiilor Tecuci – “ Copiii şi primăvara “. O oră mai târziu, la 13:00, Primăria Tecuci a
organizat o acţiune filantropică – Tabăra de sinistraţi.
Şirul manifestărilor culturale organizate cu prilejul sărbătoririi praznicului Sf. M.
M .Gheorghe, patronul spiritual al municipiului Tecuci, s-au încheiat printr-un concert de muzică
religioasă : “Hristos a Înviat”, Corala preoţilor – dirijor prof. Olimpiu Zagrean.
Activităţile celor zece zile organizate cu prilejul sărbătoririi praznicului Sfântu Mare
Mucenic Gheorghe, patronul spiritual al municipiului Tecuci au fost organizate de Primăria
Municipiului Tecuci, Consiliul Local Tecuci, Protoieria Tecuci, Casa de Cultură Tecuci, Muzeul
Mixt Tecuci, Biblioteca Municipală “Ştefan Petică”, Clubul Copiilor Tecuci. Strădania acestor
instituţii au adunat mii de oameni care au luat parte la slujbele religioase oficiate în Catedrala
“Sfântu Gheorghe”, din centrul localităţii , precum şi la un număr important de expoziţii de că ,
artă plastică şi de etnografie , precum şi la spectacole , concursuri etc.
2.2.3 Manifestare de tip spectacol – concurs
Festivalul de poezie “Costache Conachi”
a. Aspecte istorice a locului de desfăşurare a Concursului de Poezie “Costache Conachi”
Palatul “Costachi Conachi”
Palatul “ Costachi Conachi “de la Ţigăneşti - obiectiv de patrimoniu naţional - este unicul
edificiu impozant din zona Tecuciului rurală, care aminteşte de grandoarea unor vremi demult
apuse. Palatul de la Ţigăneşti nu arata aşa pe vremea poetului logofat Costache Conachi. Aici
au călcat, de-a lungul istoriei a 300 de ani, cele mai marcante personalităţi ale vremii: domnitori,
42
regi, preşedinţi de stat, şefi de guverne şi de partide, înalţi demnitari, artişti, poeţi, sportivi şi
oameni simpli care au venit să găsească, în reşedinţa de odihnă de la Ţigăneşti, liniştea de care
orice om are nevoie. Aici se adună şi astăzi, în fiecare an , la Festivalul de poezie "Costache
Conachi", reprezentanţi ai scriitorimii şi ai culturii gălăţene în general.
Si, totuşi... deşi este obiectiv de patrimoniu, nimeni nu s-a gândit să pastreze, într-o cameră
măcar, un statu quo al epocii Costache Conachi.
În 1778 , se naşte aici Alexandru Costache Conachi - comisul, ispravnicul, logofatul de
mai târziu şi, bineînteles, aşa cum ştim, poetul precursor al poeziei moderne româneşti . El a
devenit , în 1805 , proprietar de drept al moşiei Ţigăneşti, în 1828 (17 august) , Conachi din
satul Ţigăneşti - unde vor fi înmormântaţi Costache şi Cocuţa (Prinţesa Catherine Rupsoli, dupa
a doua căsătorie). Cocuţa, fiica poetului Conachi, care a sustras din seiful soţului său,
caimacamul N. Vogoride, nişte scrisori din care rezulta că acesta intenţiona să falsifice rezultatele
apropiatelor alegeri. Ajunse în mâinile unioniştilor, scrisorile au fost publicate în Occident, iar
intenţiile lui Vogoride s-au risipit. Cocuţa şi-a sacrificat căsnicia, dar a grabit înfăptuirea Unirii
Principatelor din 1855.
b. Festivalul de Poezie “Costache Conachi”
Festivalul a fost fondat în anul 1993 de către Lucian Vasiliu – scriitor şi om de cultură
ieşean , redactor al revistei “Dacia Literară ”, de Sterian Vicol, membru al Centrului Cultural
gălăţean şi de Ion Necula, om de litere din Tecuci . Festivalul Naţional de Poezie “Costache
Conachi” are rădăcinile în dorinţa de a descoperii şi de a da o şansă tinerelor talente care până
atunci se aflau în anonimat.
Actualmente acesta , este organizat de Ministerul Culturii şi Cultelor prin Direcţia pentru
Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Galaţi , Centrul Cultural "Dunărea de Jos " Galati,
Muzeului Literaturii Române Iaşi , Primăriei Municipiului Tecuci şi Casa de Cultură din Tecuci.
Manifestarea îşi propune să contribuie la promovarea talentelor autentice din domeniul
creaţiei poetice, precum şi la cunoaşterea şi valorificarea literară a operei şi personalităţii poetului
tecucean Costache Conachi. (Ovidiu Vintilă) .
La această manifestare culturală naţională pot participa tineri creatori de poezie, din
întreaga ţară, precum şi din Republica Moldova şi Ucraina , dornice de afirmare, în vârstă de
până la 35 de ani, care nu au publicat înca un volum. Pentru participarea la acest concurs,
concurenţii trimit un număr de zece poezii, în câte cinci exemplare, care vor purta fiecare acelaşi
43
motto de identificare. Într-un alt plic închis, pe care va fi scris motto-ul de la poezii, participanţii
vor introduce o fişă cu câteva date personale cum ar fi : numele şi prenumele, data şi locul
naşterii, domiciliul, ocupaţia , studiile, distincţii literare, telefon , etc . Plicurile cu fişa personală
se vor deschide după jurizarea poeziilor şi stabilirea premiilor. Lucrările se expediază pe
adresa : Casa de Cultură a municipiului Tecuci, str. 1 Decembrie 1918, nr. 62, cod 805300,
judeţul Galaţi, cu menţiunea " Pentru Concursul Naţional de Poezie Costache Conachi".
Lucrările expediate pe adresa organizatorilor vor fi apreciate de un juriu care va fi constituit din
personalităţi ale criticii literare româneşti şi ale vieţii culturale, care desemnează laureaţii
festivalului.
Concurenţii stabiliţi câştigători vor fi invitaţi la Tecuci în zilele de 21 şi 22 mai , la
manifestările organizate cu prilejul Festivalului Naţional de Poezie "Costache Conachi".
Organizatorii vor acorda următoarele premii în numerar : Marele premiu - 5.000.000 de lei,
Premiul -4.000.000 de lei, Premiul II - 3.000.000 de lei şi Premiul III - 2.500.000 de lei. Alte
premii vor fi oferite de către unele edituri şi reviste literare. Juriul îşi rezervă dreptul de a
redistribui în mod excepţional unele premii. Cazarea, transportul şi masa vor fi suportate de către
organizatori.
Laureaţii vor fi prezenţi personal la Tecuci pentru a primiii premiile stabilite de juriu şi
pentru a participa la manifestările organizate cu prilejul Festivalului – concurs de Poezie
“Costache Conachi”.
Festivalul de Poezie “Costache Conachi”, adună anual , de 15 ediţii , aproximativ 50 de
concurenţi, tinere talente, cu vârste cuprinse între 17 şi 35 de ani, din România, Republica
Moldova şi Ucraina, dornice de afirmare.
Festivalul Naţional de Poezie “Costache Conachi” are rădăcinile în dorinţa de a descoperii
şi de a da o şansă tinerelor talente care până atunci se aflau în anonimat.
Astfel , de la 30 de concurenţi care se înscriseseră la prima ediţie, s-a ajuns ca la cea de-a XV- a
numărul lor aproape să se dubleze. Dacă în 1993 , participanţii erau în marea lor majoritate din
zona Moldovei, după 15 ani festivalul a ajuns cunoscut pe întreg teritoriul României şi chiar
dincolo de graniţe, concurenţii sosind din centre culturale ca Oradea , Constanta, Satu – Mare,
Bucureşti, dar şi din Basarabia şi Ucraina.
Ediţia din acest an a Festivalului s-a desfăşurat pe parcursul a două zile , începând cu
data de 25 mai, momentul declanşator fiind festivitatea de deschidere şi primirea invitaţilor.
44
Deschiderea festivalului a avut loc la liceul “Calistrat Hogaş”, printr-o întâlnire a
invitaţiilor cu elevii şi cadrele didactice, prin discuţiile purtate fiind realizat un benefic schimb de
păreri şi idei, legăndu-se noi prietenii literare.
La orele 18:00 festivalul s-a mutat în Sala Studio a Casei de Cultură, unde a fost făcută
prezentarea juriului a invitaţilor şi a premianţilor de anul trecut, urmată de expoziţia de artă
fotografică a două eleve din clasa a IX- a, coordonate de Nicu Sburlan – profesor de fotografie la
Centrul Cultural “Dunărea de Jos” Galaţi
Seara a continuat cu lansarea volumului de poezii “De mâine până mai ieri, alaltăieri”, al autoarei
Angela Baciu Moise, seara încheindu-se cu un recital poetic al invitatului de onoare, Cezar
Ivănescu.
Cea de-a doua parte a festivalului, care s-a desfăşurat în ziua de 26 mai a început la ora
10 :00 în foaierul sălii de spectacole “Ion Petrovici” cu lansarea cărţii “Poeţi la castel”, o
antologie a premianţilor ediţiei de anul trecut, urmată de recitalul de muzică şi poezie ‘Inimă mai
ai rabdare”, susţinut de cantautorul Mircea Călianu şi actorii Daniela Nistor, Gabriel Enache.
La finalul Festivalului Naţional de Poezie “Costache Conachi”, Casa de Cultură a
municipiului Tecuci, cât şi Protoeria din Tecuci a oferit o Diplomă de excelenţă si un dar poetului
Cezar Ivanescu, astfel incepand festivitatea de premiere si de recunoaşterea talentelor tinerilor
participanţi. Ca noutate în acest an, la festival a fost decernat şi premiul poeziei cu tentă creştină,
acordat de Protoeria Tecuci.
Spre final, Casa de Cultură Tecuci, reprezentată de directorul executiv Mariana Enache, a
primit din partea Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Culte Galaţi o “Diplomă de merit “ pentru
toată activitatea în cele 15 ediţii ale festivalului.
Dificila misiune de a juriza pentru primele trei locuri cele mai bune poezii intrate în
concurs festivalului din acest an au fost : Valeriu Stanciu , poet şi preşedinte al Uniunii
Scriitorilor, filiala Iaşi, preşedintele acestui festival, împreună cu cei cinci membrii ai juriului –
Lucian Vasiliu – scriitor şi redactor al revistei “Dacia Literară” Iaşi, Dan Mircea Ciprian –
scriitor şi preşedinte al secţiei “Poezie” – Asociaţia Scriitorilor Bucureşti, Corneliu Antoniu –
poet şi preşedinte al Uniunii Scriitorilor, filiala Galati – Braila si Florin Zaharia – poet, redactor
sef al revistei “Dunărea de Jos Galaţ i” şi Dionisie Duma – poet şi preşedinte al Cenaclului
Literar “Calistrat Hogaş” Tecuci.
Timp de 15 ani, localitatea Tecuci este onorată să prilejuiască Festivalul Naţional de
Poezie” Costache Conachi”, manifestare ce dă o şansă tinerelor talente care până la fondarea
acestui festival se aflau în anonimat.
45
2.2.4 Alte manifestării culturale la nivel de oraşul Tecuci
Ziua de naştere a poetului naţional Mihai Eminescu – spectacol musical pe
versuri literar.
Ziua de naştere a poetului naţional Mihai Eminescu , 19 ianuarie nu trece neobservată în
oraşul Tecuci. Manifestările dedicate acestei zile debutează încă de dimineaţă la statuia lui Mihai
Eminescu situată în Parcul Central, locul unde elevii mai mulor şcoli şi licee tecucene depun flori
în amintirea “poetului nepereche”.
Evenimentul se continuă la Casa de Cultură Tecuci . Aici Cenaclul literar al Colegiului
“Calistrat Hogaş” , împreună cu elevii liceului “Calistrat Hogaş”, susţin în sala de spectacole
“Studio”, specatcole cu teme eminesciene.
La manifestare poate participa orice doritor de activităţi culturale susţinute în memoria
marelui nostrum poet naşional, Mihai Eminescu.
“Floare de April” - manifestare de tip festival-concurs
De 15 ani încoace, s-a format o frumoasă tradiţie, ceea de desfaşurare a festivalului -
concurs “Floare de April”. La eveniment perticipă tineri talentaţi din mai multe judeţe ale ţării,
aceştia reprezentând oraşele Iaşi, Bacau, Buzău, Neamţ, Brăila, Vaslui şi Galaţi.
În concurs se înscriu 50 de concurenţi, care evoluează pe două categorii de vărstă, cuprinse între
8 şi 19 ani.
Acest eveniment cultural – artistic este organizat de către Casa de Cultură a municipiului
Tecuci şi are loc în sala “Ion Petrovici”.
Alături de concurenţii festivalului, pe scena sălii “Ion Petrovici” evoluează şi trupe de dans ale
Casei de Cultură Tecuci, precum şi interpreţi de muzică uşoară, colaboratori ai Casei de
Cultură tecucene, elevi ai profesorului Mircea Călianu.
Această manifestare are menirea să cultive talente din mai multe judeţe ale ţării, chiar pe
teritoriul Tecuciului, cu scopul de a se oferii sprijin în lansare tuturor celor care participă la acest
eveniment.
46
Ziua Eroilor - manifestare religioasă
Ziua Eroilor, amplu sărbătorită la nivel naţional, nu trece nemarcată nici la Tecuci. Cu acest
prilej, la monumentul eroilor neamului, aflat în Cimitirul “Eternitatea” din Tecuci se aduna atât
oficialităţile, cât şi simpli cetăţeni. Printre cei aflaţi la solemnul eveniment se numără primarul
municipiului Tecuci, consilieri locali, reprezentanţi ai Poliţiei Tecuci, ai partidelor politice,
veterani de război, precum şi elevi şi cadre didactice de la mai multe unităţi de învăţământ de pe
raza oraşului. De la eveniment nu lipsesc nici reprezentanţii instituţiilor de cultură tecucene. În
deschiderea evenimentului, un sobor de preoţi oficiază o slujbă de pomenire în cinstea celor
căzuţi pe câmpul de luptă, după care urmează câteva discursuri ale oficialităţilor prezente şi un
moment de reculegere. La finalul evenimentului, cei prezenţi depun coroane şi jerbe de flori la
statuia eroilor neamului.
“Ziua Copilului” la Tecuci – spectacol
Zâmbetul unui copil te îndeamnă să încerci macar pentru o zi să vezi lumea prin ochii
lui. Din dorinţa de a vedea cât mai multe zămbete pe chipurile celor mici “Clubul Copiilor”,
alături de Casa de Cultură a municipiului Tecuci organizează in fiecare an de Ziua Copilului
spectacole de muzică , dans şi desene, atât pentru cei mici, cât şi pentru însoţitorii acestora.
Evenimentul se desfăşoară în Parcul Central al oraşului.
La acest eveniment participă şi talentatul cor de copii Angelii şi ansamblul Omătuţa.
În finalul acestui spectacol au loc concursuri de desene pe asphalt, unde cei mici îşi pot exprima
liber talentul de mic artist spre încântarea şi aprecierea spectatorilor.
Eforturile celor mici sunt răsplătite cu diplome de recunoaştere a meritelor.
47
Capitolul III Cadrul legal
3.1 Cadrul Naţional Legal pentru Patrimoniu Cultural
In mod firesc, directiile strategice vizate la nivel national pornesc de la instrumentele
juridice internationale in domeniu, urmarindu-se actualizarea si imbunatatirea permanenta a
reglemetarilor si metodologiilor de aplicare a diverselor acte normative precum si creaea si
dezvoltarea unui cadru normative specific, compatibil cu cel European si international,
susceptibil sa asigure sustinerea si realizarea startegiei, politicilor si programelor asumate prin
progamul de guvernare.
Rigoarea pe care o presupune activitatea istitutiilor din domeniul patrimoniului cultural
national este indisolubil legata de realizarea evidentei stricte a tuturor bunurilor mobile si imobile
clasate, a priectelor sectoriale, a stadiului de realizare a programelor, a costurilor si a tuturor
surselor ce finantare.
La nivel national s-a instituit un cadru legal pentru patriomiul cultural fie prin aderarea la
conventii internationale, fie prin legi noi. Astfel au aparut legi in:
48
-Domeniul patrimoniului cultural national mobil care este reglementat de o serie de
legi ca: Legea nr. 149/19971 pentru ratificarea Convenţiei UNIDROIT privind bunurile furate sau
exportate ilegal, adoptată la Roma la 24 iunie 1995; Legea nr. 182/20002, privind protejarea
patrimoniului cultural naţional mobil; Legea nr. 311/20033 a muzeelor şi a colecţiilor publice;
ordine ale ministerului: O.M.C. 2035/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
evidenţa, gestiunea şi inventarierea bunurilor culturale deţinute de muzee, colecţii publice, case
memoriale, centre de cultură şi alte unităţi de profil; O.M.C.C. 2008/2001 pentru aprobarea
Normelor de acreditare a conservatorilor şi restauratorilor. O.M.C.C. 2009/2001 pentru
aprobarea Normelor de acreditare a experţilor; O.M.C.C. 2044/2001 privind instituirea
Registrului bunurilor culturale mobile distruse, furate, dispărute sau exportate ilegal, aflate în
proprietatea şi/sau gestionarea unor personae juridice de drept public şi privat şi se aprobă
Metodologia pentru înscrierea în Registrul bunurilor culturale mobile distruse, furate, dispărute
sau exportate ilegal, aflate în proprietatea şi/sau gestionarea unor persoane juridice de drept
public şi privat, cuprinsă în anexa, parteintegrantă a prezentului Ordin; O.M.C.C. 2053/2002
pentru aprobarea Normelor de clasare a bunurilor; O.M.C.C. 2112/2002 privind aprobarea
regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor;
O.M.C.C. 2274/2004 pentru aprobarea modelului ştampilei de identificare a funcţionarilor
publici de la direcţiile judeţene pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional, respectiv a
municipiului Bucureşti care vor întocmi certificatele de export şi listele anexate acestora;
O.M.C.C nr. 2297/ 2006 pentru aprobarea Criteriilor de acordare a avizului prealabil în vederea
înfiinţării muzeelor şi colecţiilor publice; ORDIN nr. 2057/2007 pentru aprobarea Criteriilor şi
normelor de acreditare a muzeelor şi a colecţiilor publice si hotarari H.G. 1420/2003 pentru
aprobarea Normelor privind comerţul cu bunuri culturale mobile; H.G. 1546/2003 pentru
aprobarea Normelor de conservare şi restaurare a bunurilor culturale mobile clasate;
H.G.216/2004 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea laboratoarelor şi atelierelor de
conservare şi restaurare; H.G. 518/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
exportul temporar al bunurilor culturale mobile.
-Domeniul patrimoniului cultural national imaterial: LEGEA nr. 410/20054 care are
drept articol unic adoptarea Convenţiei privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial,
1 Publicata in MO nr. 176 din 30 iulie 19972 Modificată şi completată prin OUG 16/2003, Legea 105/2004 şi Legea 314/20043 Publicata in MO, Partea I, nr. 528 din 23 iulie 20034 Publicata in MO, Partea I, nr. 17 din 09 ianuarie 2006
49
adoptată la Paris la 17 octombrie 2005 cultural immaterial; O.U.G. nr. 118/2006 privind
înfiinţarea,organizarea şi funcţionarea activităţii aşezămintelor cultural; O.G. nr. 19/2007 privind
patrimoniul cultural imaterial.
- Domeniul monumentelor istorice, reglementat de legi: LEGEA 157/19971 privind
ratificarea Convenţiei pentru protecţia patrimoniului architectural al Europei adoptată la
GRANADA la 3.10.1985 şi semnată de România la 22.06.1996. Statele membre ale Consiliului
Europei, semnatare ale prezentei conventii, considerând ca scopul Consiliului Europei este acela
de a realiza o uniune mai strânsa între membrii sai, îndeosebi pentru a salvgarda si a promova
idealurile si princnipiile care sunt patrimoniul lor comun, recunoscând ca patrimoniul arhitectural
constituie o expresie de neînlocuit a bogatiei si a diversitatii patrimoniului cultural al Europei, o
marturie nepretuita a trectului nostru si un bun comun al tuturor europenilor, având în vedere
Conventia culturala europeana, semnata la Paris la 19 decembrie 1954, si îndeosebi primul -
articol al acesteia, având în vedere Carta europeana a patrimoniului arhitectural, adoptata de
Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei la 26 septembrie 1975, si Rezolutia (76) 28 cu
privire la adaptarea sistemelor legislative si a reglementarilor nationale la exigentele conservarii
integrate a patrimoniului arhitectural, adoptata la 14 aprilie 1976, având în vedere Recomandarea
nr. 880 (1979) a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la conservarea
patrimoniului arhitectural, tinând seama de Recomandarea nr. R (80) 16 a Comitetului Ministrilor
catre statele membre privind pregatirea de specialitate a arhitectilor, urbanistilor, a inginerilor
constructori si a peisagistilor, precum si Recomandarea nr. R (81) 13 a Comitetului Ministrilor
privind actiunile ce urmeaza a fi întreprinse în favoarea unor meserii amenintate cu disparitia în
cadrul activitatii artizanale, adoptata la 1 iulie 1981, reamintind importanta transmiterii unui
sistem de referinte culturale generatiilor viitoare, a ameliorarii conditiilor de viata urbana si rurala
si a favorizarii în acelasi timp a dezvoltarii economice, sociale si culturale a statelor si a
regiunilor, afirmând importanta punerii de acord a principalelor orientari ale unei politici comune
care sa garanteze salvgardarea si punerea în valoare a patrimoniului arhitectural, au convenit
asupra patrimoiului arhtectural ce trebuie protejat; LEGEA 5/20002 pentru aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate. Legea evidentiaza zonele
naturale protejate de interes national si identifica valorile de patrimoniu cultural national, care
necesita instituirea de zone protejate pentru asigurarea protectiei acestor valori3; LEGEA 1 Publicata in MO, nr. 274 din 13 octombrie 10072 Publicata in MO nr. 152 din 12 aprilie 20003ART.2 LEGEA Nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobare a Planului de amenajare a teritoriului national -
50
422/20011 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările şi completările ulterioare;
LEGEA 564/20012 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 47/2000 privind stabilirea unor
măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din Lista Patrimoniului Mondial; H.G.
1258/20013 privind organizarea Oficiului Naţional al Monumentelor Istorice, functioneand ca
institutie publica cu personalitate juridica în subordinea Ministerului Culturii si Cultelor si este
finantat din venituri extrabugetare si din alocatii de la bugetul de stat; LEGEA 451/20024 pentru
ratificarea Convenţiei europene a peisajului adoptată la Florenţa la 20.10. 2001, hotarari: H.G.R.
262/2002 privind organizarea Institutului Naţional al Monumentelor Istorice; H.G. 1309/2002
pentru aprobarea Normelor metodologice privind cuantumul timbrului monumentelor istorice şi
modalităţile de percepere, încasare, virare, utilizare şi evidenţiere a sumelor rezultate din
aplicarea acestuia; H.G. 610/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind procedura de
acordare a creditelor necesare efectuării de lucrări de protejare la monumentele istorice deţinute
de persoanele fizice sau juridice de drept privat; H.G. 1430/2003 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind situaţiile în care Ministerul Culturii şi Cultelor, respectiv autorităţile
administraţiei publice locale, contribuie la acoperirea costurilor lucrărilor de protejare şi de
intervenţie asupra monumentelor istorice, proporţia contribuţiei, procedurile, precum şi condiţiile
pe care trebuie să le îndeplinească proprietarul, altul decât statul, municipiul, oraşul sau comuna
(M.O. nr. 905/18 decembrie 2003); H.G. 493/2004 pentru aprobarea Metodologiei privind
monitorizarea monumentelor istorice înscrise în Lista Patrimoniului Mondial şi a Metodologiei
privind elaborarea şi conţinutul-cadru al planurilor de protecţie şi gestiune a monumentelor
istorice înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, si ordine: O.M.C. 2032/1999 pentru înfiinţarea
Comisiei de atestare în domeniul monumentelor istorice şi aprobarea normelor şi criteriilor de
atestare a experţilor în domeniul protejării monumentelor istorice şi a specialiştilor în domeniul
conservării şi restaurării monumentelor istorice; O.M.C.C. 2039/2002 privind înfiinţarea
Comisiei de avizare a constituirii agenţiloreconomici care au ca obiect de activitate efectuarea de
cercetări, proiectarea şi executarea de lucrări asupra monumentelor istorice, precum şi aprobarea
regulamentului de organizare şi funcţionare şi a componenţei acesteia, cu modificările şi
completările ulterioare; O.M.C.C. 2043/2002 privind aprobarea Regulamentului de Organizare şi
Funcţionare a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice; O.M.C.C. 2086/2002 pentru
Sectiunea a III-a - zone protejate1 Publicata I 18/07/2001, Republicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 938 din 20/11/20062 Data publicarii in M.O.: 01.11.20013 M.O.: 20.12.20014 Publicata in MO nr. 249 din 15 aprilie 2002
51
aprobarea criteriilor de avizare a constituirii agenţilor economici cu activitate în domeniul
monumentelor istorice; O.M.C.C. 2535/2003 pentru instituirea Registrului agenţilor economici
autorizaţi să desfăşoare activităţi în domeniul protejării monumentelor istorice, cu modificările şi
completările ulterioare; O.M.C.C. 2682/2003 privind aprobarea Normelor metodologice de
clasare şi evidenţă a monumentelor istorice, a Listei monumentelor istorice, a Fişei analitice de
evidenţă a monumentelor istorice şi a Fişei minimale de evidenţă a monumentelor istorice, cu
modificările şi completările ulterioare; O.M.C.C. 2684/2003 privind aprobarea Metodologiei de
întocmire a obligaţiei privind folosinţa monumentului istoric şi a conţinutului acestuia.
- Domeniul argheologiei, vizeaza actiuni de promovare si valorifiare cultural a
patrimoiului arheologic ce presupun un sistem articulat si coerent de actiuni, masuri si programe
realizate prin parteneriate cu alte structuri, si este reglementat de: LEGEA 150/1997 privind
ratificarea Convenţiei pentru protecţia patrimoniului arheologic, adoptată LA VALETTA la
16.01.1992 şi semnată de România la 22.06.1996, prin aceasta statele membre ale Consiliului
Europei si celelalte state parti la Conventia culturala europeana, semnatare ale prezentei
conventii, considerând ca scopul Consiliului Europei este acela de a realiza o uniune mai strânsa
între membrii sai, pentru a salvgarda si a promova idealurile si principiile care sunt patrimoniul
lor comun, numai statului direct interesat, ci si tuturor tarilor europene, în vederea reducerii
riscurilor de degradare si pentru a promova conservarea lui prin încurajarea schimburilor de
specialisti si de experienta, constatând necesitatea de a completa principiile formulate de
Conventia europeana pentru protectia patrimoniului arheologic, semnata la Londra la 6 mai 1969,
ca urmare a evolutiei politicilor de amenajare teritoriala în tarile europene, au convenit asupra a
proteja patrimoniul arheologic ca sursa a memoriei colective europene si ca instrument de studiu
istoric si stiintific. Fiecare parte se angajeaza sa puna în aplicare, potrivit modalitatilor specifice
fiecarui stat, un regim juridic de protectie a patrimoniului arheologic; LEGEA 378/20011 pentru
aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi
declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional; LEGEA 462/20032 pentru
modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi
declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, orde: O.G. 43/20003 privind
protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes 1 Textul modificat al OG 43 din 2000, cu modificarile pubicate in MO nr. 394 din 18 iulie 20012 Publicata in MO nr. 820 din 19 noiembrie 20033 Textul modificat al OG 43/2000, cu modificările şi completările introduse prin Legea 378/2001, publicate în Monitorul Oficial nr. 394 din 18 iulie 2001, precum şi cu modificările şi completările introduse prin Legea 462/2003 publicată în Monitorul Oficial nr. 820 din 19 noiembrie 2003
52
naţional; O.M.C. 2072/2000 pentru instituirea Registrului arheologilor din România; O.M.C.
2061/2000 privind aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale de
Arheologie; O.M.C. 2071/2000 pentru instituirea regulamentului de organizare a săpăturilor
arheologice în România.
3.2 Consideraţii generale privind patrimonial imaterial
Patrimoniul imaterial poate include toate acele aspecte culturale diferite ale vieţii
moştenite din trecut care definesc modul de viaţă al diferitelor societăţi. Acestea pot face referire
la practice locale, obiceiuri şi credinţe şi deseori sunt exprimate în şi prin limbaj , activităţi
sociale politice şi economie şi prin activităţi simbolice şi ritualuri ale diferitelor comunităţi.
În accepţiunea general recunoscută a termenului, prin patrimoniu cultural imaterial se
înţelege ansamblul de practici, reprezentări, expresii, cunoştinţe, abilităţi pe care comunităţile,
grupurile şi indivizii le recunosc ca făcând parte din moştenirea lor culturală, transmisă din
generaţie în generaţie şi recreată în permanenţă.
Patrimoniul cultural imaterial se regăseşte în special în următoarele domenii:
1. .tradiţii şi expresii orale - limba ca principalul lor vector;
2. .artele spectacolului;
3. practici sociale, ritualuri şi evenimente festive;
4. cunoştinţe şi practici legate de natură şi univers;
5. artizanatul tradiţional ş.a.
Patrimoniul cultural imaterial reprezintă un domeniu de interes pentru politicile culturale,
materializat la nivel legislativ prin stabilirea de responsabilităţi specifice pentru o serie de
instituţii şi aşezăminte de cultură (muzee, cămine culturale, centrul naţional şi centrele judeţene
pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale, şcoli populare de artă, case de cultură,
universităţi populare, formaţii şi ansambluri artistice) şi prin crearea unei reţele de instituţii de
învăţământ formal pentru arte şi meserii tradiţionale.
53
3.3 Recomandări şi obiective strategice în domeniul Patrimoniului
O Strategie Naţională a Patrimoniului Cultural Naţional ar trebui să includă o cât mai
generoasă definire a dimensiunii culturii şi patrimoniului, astfel încât toţi cei interesaţi, precum şi
organismele active din domeniul cultural sau patrimonial, publice sau private, să-şi poată regăsi
domeniul propriu de activitate şi modalitatea de a şi-l păstra sau îmbunătăţi. O astfel de Strategie
trebuie să contribuie la generarea de performanţe crescute în cadrul operaţional al
managementului patrimoniului cultural precum şi la creşterea calităţii sectorului patrimonial prin
investiţie durabilă în conservare, training şi management al siturilor.
Cultura este un factor fundamental al vieţii sociale:
- dezvoltă potenţialul intelectual la nivel naţional şi capitalul uman în special;
- creează, prin afirmarea diversităţii culturale, o societate deschisă şi conştientă de
valoarea celuilalt;
- este mediu al integrării sociale;
- este esenţă a identităţii naţionale;
- este fundamentală pentru cooperarea şi comunicarea interumană;
- este mediu al transformării sociale (mentalitate);
- reduce disparităţile economice între diferite categorii sociale;
- este o dimensiune a civilizării şi civilizaţiei.
Ca factor al dezvoltării economice, cultura determină:
- creşterea calităţii vieţii şi atragerea de investiţii;
- dezvoltarea activităţilor turistice;
- crearea unor noi pieţe de muncă;
- crearea unor industrii culturale;
- dezvoltarea economică prin relaţia sa cu capitalul social;
- definirea funcţiilor economice ale unor regiuni sau oraşe;
- favorizarea migraţiei capitalului uman spre diferite regiuni economice.
Aderarea României la Uniunea Europeană aduce cu sine şi o responsabilizare deosebită a
factorilor decizionali la nivel naţional în ceea ce priveşte patrimoniul cultural, parte integrantă a
patrimoniului cultural european. În acest context se poate vorbi de o dimensiune mai vastă a
patrimoniului cultural implicând, dincolo de prezervarea acestuia, politici speciale de promovare
şi receptare, de creaţie şi afirmaţie culturală. Astfel, în noul context geo-politic, politicile şi
54
strategiile naţionale sunt în strânsă legătură cu politicile formulate la nivelul european, ele nefiind
izolate de politicile economice sau sociale.
Deşi lipsit de o tradiţie în spaţiul nostru naţional, rolul important jucat de ONG-urile
implicate în sfera patrimoniului cultural sau instituţiile de profil locale nu trebuie neglijat. În
acest context Strategia se doreşte a avea un rol important şi în atragerea şi apoi creşterea rolului
oferit unor astfel de stakeholderi. Strategia va acorda o deosebită importanţă grijii şi conservării
resurselor culturale, incluzând colecţiile de muzeu, arhivele, siturile şi peisajele şi va atrage
atenţia asupra importanţei folosirii resurselor culturale într-un mod durabil şi echilibrat vizând
moştenirea patrimonială destinată generaţiilor de mâine. Participarea activă a tuturor actorilor
implicaţi, de la nivel public sau privat, va căuta să asigure implementarea integrală a Strategiei.
Patrimoniul cultural este indispensabil pentru o viaţă echilibrată şi completă, orice
cetăţean român şi vizitator al României are acces la patrimoniul cultural naţional, dar şi datoria de
a proteja patrimoniul cultural şi dreptul de a beneficia de el prin învăţare şi recreere, fiecare
generaţie are datoria de a proteja acest patrimoniu şi de a-l face accesibil pentru generaţiile
viitoare şi pentru întreaga omenire, ca bun universal.
Ministerul Culturii şi Cultelor, precum şi alte autorităţi centrale avizate au datoria
menţinerii instituţiilor administrative cu scopul asigurării că patrimoniul este protejat,
administrat, conservat şi accesibil, în cea mai potrivită manieră cu putinţă.
Aceste instituţii ar trebui să garanteze:
- reducerea birocraţiei în domeniul administraţiei privind documentele patrimoniului cultural;
- urmărirea şi adaptarea cadrului legislativ la nevoile reale şi actuale, inclusiv la normele
internaţionale din domeniu;
- supravegherea şi monitorizarea acţiunilor din domeniu.
Ministerul Culturii şi Cultelor, prin instituţiile abilitate, va trebui să se asigure dacă
protecţia, promovarea şi accesibilitatea patrimoniului cultural reprezintă o prioritate în ceea ce
priveşte deciderea politicilor publice din toate domeniile de activitate din România. Nevoia de
investiţie în întărirea capacităţii administrative în sectorul patrimonial trebuie susţinută.
Cheltuielile de investiţie în resursele patrimoniale (inclusiv pentru personalul aferent) ar trebui să
crească pentru a satisface nevoile financiare ale sectorului patrimonial cultural prin evidenţierea
în studii sau alte tipuri de informări privind importanţa sectorului şi efectele sale benefice asupra
altor sectoare economice, precum turismul sau contribuţia sa la bunăstarea socială şi
educaţională.
55
Protejarea patrimoniului cultural impune cercetarea, studierea, interpretarea şi prezentarea
acestuia, astfel încât să se găsească formula optimă de apreciere a sa şi de recunoaştere a
aportului adus la nivel incluziunii sociale şi al creşterii economice.
Pentru ca patrimoniul cultural să devină o bază a acţiunilor prezentate este nevoie ca el să
fie îngrijit, documentat, protejat, conservat şi făcut accesibil, la nivel fizic şi intelectual. De
aceea, se impun măsuri de prevenire şi punerea în aplicare a unor măsuri împotriva deteriorării
patrimoniului cultural.
Conform unor sondaje, în domeniul patrimoniului imaterial, s-au identificat o serie de
recomandări:
Artizanatul şi celelalte forme de exprimare a tradiţiilor trebuie susţinute în vederea
reinserţiei lor în cotidian şi ca element al modului de viaţă comunitar
Turismul cultural trebuie să valorizeze în mai mare măsură această resursă.
Artizanatul reprezintă o industrie culturală ce poate fi dezvoltată cu succes în multe zone,
ca mijloc de dezvoltare economică şi culturală a regiunilor şi localităţilor
Cultivarea specificului zonal şi revitalizarea unor meserii tradiţionale este o pârghie
pentru promovarea diversităţii, pentru dezvoltarea ofertei şi pentru extinderea consumului
acestor produse de la comunitate la un public mai larg, ce poate fi atras prin turism şi prin
forme complexe de comercializare.
Stakeholderii în sectorul patrimoniului imaterial sunt foarte diverşi: de la instituţii
specializate în sectorul patrimonial până la universităţi şi agenţii de promovare a turismului sau a
imaginii României, dar se pot include şi cluburi, organizaţii culturale, ONG-uri şi Consiliile
Locale.
De cele mai multe ori lipseşte totuşi o cercetare la scară largă a acestei categorii
patrimoniale.
În cele mai multe cazuri cercetările nu sunt actuale, iar această situaţie poate da impresia
generaţiilor tinere că subiectul este irelevant aplicat realităţii lor, însă, în acord cu prevederi ale
Uniunii Europene, importanţa deosebită a patrimoniului imaterial poate fi redată de interacţiunea
la nivelul comunităţilor locale aparţinând unor grupuri etnice sau străine (migranţi) sau în
definirea unei identităţi culturale naţionale sau locale.
De asemenea, este o mare cerere în cea ce priveşte redescoperirea unor abilităţi legate de
muzica tradiţională, meşteşuguri, limbă, bucătăria românească şi ritual. Lipsa de autenticitate este
probabil cea mai mare ameninţare la adresa dezvoltării acestui sector, atâta timp cât conduce la o
56
posibilă falsificare a acestui tip de produs cultural şi la o devalorizare a conceptului de patrimoniu
imaterial.
Pentru perioada 2008–2013, obiectivele strategice cu privire la patrimoniul cultural
imaterial sunt :
asigurarea viabilităţii patrimoniului cultural imaterial;
respectarea şi protejarea tuturor formelor şi modalităţilor de exprimare, inclusiv prin
prevenirea dispariţiei sau distrugerii unora dintre acestea;
revalorizarea şi reinserţia patrimoniului imaterial în viaţa comunităţilor umane şi a
indivizilor, în special a tinerelor generaţii;
protejarea originii, a originalităţii, a autenticului, precum şi a drepturilor comunităţilor în
care aceste forme de expresie culturală au luat naştere şi a artizanilor care le (re)creează,
le perpetuează şi le transmit;
În contextul procesului de globalizare, componentele patrimoniului imaterial din România pot
contribui la promovarea diversităţii, la satisfacerea „foamei de noi conţinuturi”, la dezvoltarea
dialogului între culturi şi a relaţiilor între comunităţi şi între indivizi
. 3.4 Acte normative cu privire la funcţionalitatea aşezămintelor de cultură
Căminul cultural, conform Legii 292/20031, este instituţie publică, având personalitate
juridică, fără scop lucrativ, care funcţionează în toate centrele de comună, sub autoritatea
consiliului local.
Căminul cultural poate purta numele uneia dintre personalităţile istoriei şi culturii naţionale
sau locale.
Atribuirea denumirii se face conform legislaţiei în vigoare, la propunerea consiliului
consultativ, cu avizul direcţiei judeţene pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional.
Conducerea operativă a căminului cultural este asigurată de un director numit prin concurs.
Pentru participarea la concurs, candidaţii vor trebui sa primească, în mod obligatoriu, avizul
direcţiei judeţene pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional.
Directorul caminului cultural are următoarele atribuţii :
a) asigură conducerea activităţii curente a instituţiei;
b) elaborează programele de activitate anuale şi pe etape;
c) conduce nemijlocit şi concret un domeniu distinct din activităţile de profil specifice;
1 Legea 292/2003,art.6, publicata in MO nr. 473 din 2 iulie 2003
57
d) este ordonator secundar de credite;
e) hotărăşte măsurile disciplinare sau de recompensare a personalului din subordine, în
concordanţă cu legislaţia în vigoare;
f) reprezintă instituţia în raporturile cu persoanele juridice şi fizice din ţară şi din străinătate,
precum şi în faţa organelor jurisdicţionale;
g) informează consiliul consultativ asupra realizării obiectivelor stabilite şi a prestaţiei
colectivului pe care îl conduce, stabilind împreună cu acesta măsuri corespunzatoare
pentru îmbunătăţirea activităţii .
Obiectivele caminului cultural:
a) organizarea şi desfăşurarea de activităţi cultural-artistice şi de educaţie permanentă;
b) conservarea şi transmiterea valorilor morale, artistice şi tehnice ale comunităţii locale, ale
patrimoniului naţional şi universal;
c) organizarea sau susţinerea formaţiilor artistice de amatori, de concursuri şi festivaluri
folclorice, inclusiv a participării formaţiilor la manifestări culturale intercomunale şi
interjudeţene;
d) organizarea sau susţinerea activităţii de documentare, a expoziţiilor temporare sau
permanente, elaborarea de monografii şi lucrări de prezentare turistică;
e) difuzarea de filme artistice şi documentare;
f) organizarea cercurilor ştiinţifice şi tehnice, de artă populară şi de gospodărire ţărănească;
g) organizarea şi desfăşurarea cursurilor de educaţie civică şi a celor de formare profesională
continuă;
h) organizarea şi desfăşurarea activităţilor de interes comunitar
.
Casa de Cultură conform Legii 292/20031, articolul 11, este instituţie publică, având
personalitate juridică, care poate funcţiona în oraşe şi municipii, precum şi în sectoarele
municipiului Bucureşti, sub autoritatea consiliului local.
Casa de cultură, ca instituţie de interes public, având personalitate juridică, poate
funcţiona în oraşe şi municipii şi în subordinea sindicatelor sau a altor organizaţii.
Casa de cultură poate purta numele unei personalităţi culturale sau istorice de importanţă
locală sau naţională.
1 Legea 292/2003, art.11
58
Atribuirea denumirii se face conform legislaţiei în vigoare, la propunerea conducerii
instituţiei, cu avizul direcţiei judeţene pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional,
respectiv a municipiului Bucureşti.
Obiectivele Casei de Cultură :
Casa de cultură are, în principal, următoarele obiective :
a) organizarea şi desfăşurarea de activităţi cultural-artistice şi de educaţie permanentă;
b) conservarea şi transmiterea valorilor morale, artistice şi tehnice ale comunităţii locale, ale
patrimoniului naţional şi universal;
c) organizarea sau susţinerea formaţiilor artistice de amatori, de concursuri şi
festivaluri, inclusiv a participării formaţiilor la manifestări culturale interjudeţene, naţionale şi
internaţionale;
d) organizarea sau susţinerea activităţii de documentare, a expoziţiilor temporare, elaborarea de
monografii şi lucrări de educaţie civică şi informare a publicului;
e) difuzarea de filme artistice şi documentare;
f) organizarea cercurilor ştiinţifice şi tehnice, de artă populară şi plastică;
g) organizarea şi desfăşurarea cursurilor de formare profesională continuă.
Pentru exercitarea acestor atribuţii, casa de cultură iniţiază şi organizează proiecte sau
programe culturale.
Casa de cultură funcţionează în baza unui regulament de organizare şi funcţionare, avizat
de direcţia judeţeană pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional , respectiv a
municipiului Bucureşti, şi aprobat de autoritatea tutelară.
Conducerea Casei de Cultura este asigurată de un director numit prin concurs organizat de
consiliul local sau, după caz, de autoritatea tutelară împreună cu direcţia judeţeană pentru cultură,
culte şi patrimoniul cultural naţional, respectiv a municipiului Bucureşti ; din comisia de concurs
vor face parte reprezentanţii consiliului local, ai autoritătii tutelare şi reprezentantul direcţiei
judeţene.
Atribuţiile directorului Casei de Cultură :
a) asigură conducerea activităţii curente a instituţiei;
b) elaborează programele de activitate anuale şi pe etape;
c) conduce nemijlocit şi concret un domeniu distinct din activităţile de profil specifice;
d) este ordonator secundar de credite;
e) hotărăşte măsurile disciplinare sau de recompensare a personalului din subordine, în
concordanţă cu legislaţia în vigoare;
59
f) reprezintă şi angajează instituţia în raporturile cu persoanele juridice şi fizice din ţară şi
din străinătate, precum şi în faţa organelor jurisdictionale;
g) informează consiliul consultativ asupra realizării obiectivelor stabilite şi a prestaţiei
colectivului pe care îl conduce, stabilind măsuri corespunzătoare pentru îmbunătăţirea
activităţii.
Alte categorii de aşezăminte culturale după Legea 292/2003,1 articolul 37, sunt:
Formaţiile şi ansamblurile profesioniste pentru promovarea culturii tradiţionale sunt
instituţii publice sau private de spectacol, cu personalitate juridică. Acestea îşi desfăşoară
activitatea în baza regulamentului de organizare şi funcţionare, pe stagiuni.
În alcătuirea repertoriilor, formaţiile şi ansamblurile profesioniste, în scopul promovării
culturii tradiţionale, colaborează cu Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii
Tradiţionale, respectiv cu centrele judeţene pentru conservarea şi promovarea culturii
tradiţionale, dupa caz.
Organizarea şi funcţionarea aşezămintelor după legea - 292/20032- Abrogata Conform Legii
292, adoptată în anul 2003, capitolul I “Dispoziţii generale “:
Art. 1
Prezenta lege reglementează organizarea şi funcţionarea aşezămintelor culturale.
Art. 2
(1) Aşezămintele culturale, în sensul prezenţei legi, sunt instituţiile publice de cultură care
desfăşoară activităţi şi în domeniul educaţiei permanente, organizate în afara sistemului
naţional de învăţământ formal, în colaborare cu acesta, având drept scop păstrarea şi
promovarea culturii tradiţionale.
(2) Aşezămintele culturale sunt : căminul cultural, casa de cultură, universitatea populară,
şcoala populară de arte şi meserii, centrul de cultură, formaţia şi ansamblul profesionist
pentru promovarea culturii tradiţionale, centrul zonal pentru educaţia adulţilor, centrul
judeţean pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale, Centrul Naţional pentru
Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale.
Art. 3
1 Legea 292/2003, art.372 Legea 292/2003, art.1,2, 3, 4, 5
60
Activitatea aşezămintelor culturale se adresează tuturor cetăţenilor, indiferent de rasă,
naţionalitate, vârsta, sex, etnie sau religie, în vederea dezvoltării libere şi a adaptării lor la
evoluţiile majore din cadrul societăţii şi la normele generale de moralitate.
-Conform Legii 292/2003, capitolul II, “Organizarea şi funcţionarea aşezămintelor
culturale”, se prevăd următoarele:
Art. 4
Aşezămintele culturale funcţionează în subordinea autorităţilor administraţiei publice
locale sau în subordinea autorităţilor administraţiei publice centrale, după caz.
Art. 5
(1) Activităţile specifice aşezămintelor culturale se desfăşoară în temeiul prevederilor
legale în vigoare, în conformitate cu regulamentul-cadru şi normele metodologice aprobate prin
ordin al ministrului culturii şi cultelor
(3) Acreditarea aşezămintelor culturale pentru a desfăşura activităti de formare
profesională continuă, se face conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind
formarea profesională a adulţilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 375/2002,
republicată.
(3) Activităţile pentru păstrarea şi promovarea culturii tradiţionale, precum şi cele privind
formarea unor deprinderi şi abilităţi se finalizează cu obţinerea unor certificate de absolvire emise
sub girul Ministerului Culturii şi Cultelor, cu menţionarea în mod distinct a denumirii
programului şi a instituţiei organizatoare.
(4) Activitatea aşezămintelor culturale este asigurată de către personalul de specialitate al
instituţiei organizatoare, cu statut de angajat permanent, de personal asociat sau, dupa caz, de
experţi din ţară sau din străinătate.
(5) Personalul de specialitate care desfăşoară activităţi de educaţie permanentă în
aşezămintele culturale este încadrat şi salarizat conform legislaţiei în vigoare, în funcţie de
pregătirea profesională.
(6) Pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar şi universitar, care
desfăşoară activităti de educaţie permanentă în aşezămintele culturale, nivelurile de salarizare se
stabilesc conform prevederilor Legii nr. 128/1997 1privind Statutul personalului didactic, cu
modificările şi completările ulterioare.
1 Legea nr. 128/1997
61
(7) Principalele activităti ale aşezămintelor culturale sunt cele din domeniul educaţiei
permanente, precum şi cele care au drept scop conservarea şi punerea în valoare a tradiţiilor
populare.
(8) Coordonarea şi îndrumarea metodologică a activitătilor se fac de către Ministerul
Culturii şi Cultelor, prin intermediul unor comisii mixte, desemnate de serviciile descentralizate
şi formate din specialişti ai Centrului Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii
Tradiţionale, ai centrelor judeţene pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale şi ai
direcţiilor judeţene pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional.
Capitolul IV
Concluzii şi propuneri
În urma redactării lucrării “Manifestări culturale la nivelul municipiului Tecuci”, bazată
pe un volum important de informaţii şi prelucrari de date, am ajuns la căteva concluzii personale,
doar acolo unde experienţa şi competenţa mi-au permis acest lucru.
Prima concluzie vizează un aspect negativ, adică a existenţei unei carenţe cu privire la actele
normative ale manifestărilor culturale în România. Cu toate acestea prin documentarea ce am
realizat-o în privinţa legilor existente în România care privesc manifestările culturale am găsit
doar acte normative care privesc existenţa Patrimoniului imterial, adică a ansamblului creaţilor
unei comunităţi culturale fondate pe tradiţie, traditie recunoscută ca fiind expresia identitatii
culturale si sociale a unor comunitati sau indivizi.
La nivelul oraşului Tecuci manifestarile care fac parte din Patrimoniul imaterial sunt
acele manifestări care au loc în cadrul sărbătoririi Dragobetelor- şezătoare populară, cu ajutorul
specatacolului concurs „Omătuţa” (concurs de interpretare pentru tinerii solişti de muzică
populară, prin intermediul manifestărilor religioase- Zillele patronului spiritual al Tecuciului Sf.
M.M.Gheorghe, a Zilei Drapelului în cadrul careia se desfăşoară activităţi specifice de
cunoaştere a simbolurilor naţionale, a Stagiunii estivale (spectacol de cântece şi dansuri
populare, a concursului interjudeţean de folclor pentru tinerii solişti vocali, instrumentişti şi
rapzozi populari - “Cântă de răsună lunca”. Toate aceste evenimente includ aspecte culturale
62
diferite ale vieţii moştenite din trecut care definesc modul de viaţă diferit a locuitorilor oraşului
Tecuci.
Aceste evenimente fac referire la practice locale, obiceiuri şi credinţe şi deseori sunt
exprimate în şi prin limbaj , activităţi sociale politice şi economie şi prin activităţi simbolice şi
ritualuri ale diferitelor comunităţi.
A doua concluzie vizează una pozitivă cu privire la aşezămintele de cultură din municipiul
Tecuci.Cu privire la acest aspect, asezamintele de cultura beneficiază de o bună reglementare,
Legea128/1997 respectiv Legea 292/2003 la care s-au făcut numeroase referiri în textul lucrării.
Casa de Cultură a municipiului Tecuci este principala instituţie care organizează
majoritatea manifestarilor culturale în oraşul Tecuci în colaborare cu Primăria municipiului
Tecuci, precum şi cu alte aşezăminte de cultură din oraşul Tecuci : Muzeul Mixt Tecuci,
Biblioteca Municipală “Ştefan Petică”, Galeria de arta “Gheorghe Petraşcu”, precum şi Centrul
Cultural : “Dunarea de Jos” Galaţi. Aceste aşezăminte de cultură au interprins delungul
timpului şi înca mai realizează activităţi cu caracter cultural în acest oras. Se realizează un
adevarat sistem între instituţile de cultură ale municipiului Tecuci cu privire la organizarea
manifestărilor ce vizează cultura, un punct important pentru acest municipiu.
Aşezamintele de cultură la nivel de Tecuci interprind activităţi şi în domeniul educaţiei
permanente, organizate în afara sistemului de învăţamănt formal în colaborare cu acesta, având
drept scop păstrarea şi promovarea culturii tradiţionale.
A treia concluzie vizează tot un aspect pozitiv, acela al existenţei unui numar
impresionant de manifestări culturale raportat la cei 50.000 de locuitori ai Tecuciului. Aceste
manifestări sunt realizate anual în cadrul oraşului Tecuci, la care pot participa de la copii pana la
adulti. Se realizează evenimente culturale sub formă de spectacole, concursuri pe diferite teme,
expoziţii, lansări de cărţi, târguri, festivaluri, etc.
La aceste evenimente participă un numar important de tineri, mai ales cu ocazia singurei
manifestari de amploare în cadrul acestui oraş : “Zilele Tecuciului”, care polarizează anual din
2003 numeroşi locuitori din localitate, precum şi din satele, comunele de pe raza oraşului, şi a
Judeţului Galaţi.
Ultima concluzie vizeaza un aspect negativ care se rasfrange asupra evenimentelor
culturale. Lipsa publicitatii acestor evenimente, face ca locuitorii acestui oraş sa nu afle de unele
activităţi culturale, decăt după desfăşurarea activităţii.
Frumoasele tradiţii, mai vechi sau mai apropiate, ale tecucenilor şi celor din satele şi
comunele din apropierea urbei în nici un caz nu sunt uitate, fie că sunt spectacole, lansări de
63
cărţi, târguri sau concursuri de interpretare, dar mai trebuie lucrat la desfăşurarea lor şi la
publicitatea pe care ar putea sa o primească cu ajutorul mijloacelor mass media.
O propunere personală, ar fii aceea ca de exemplu, “Zilele Tecuciului”, să fie dublate cu
Festivalul Naţional de Poezie “Costache Conachi”, în acest mod, cei care participă din întreaga
ţară, precum şi din afara graniţelor (Republica Moldova, Ucraina ), aşa aceştia ar putea sa să
participe şi la acest eveniment, pe langa activitatile organizate in cadrul festivalului de poezie.
A doua propunere vizează Zilele Patronului Spiritual Sf. M. M.Gheorghe al oraşului
Tecuci. Ar putea să se organizeze în această perioadă un pelerinaj, având in vedere că acest
eveniment se intersectează şi cu Zilele Sfinte ale Paştelui.
Am abordat problema acestor două evenimente, deoarece acestea au ceea mai mare
audienţă din partea locuitorilor Tecuciului şi din celor care locuiesc în comunelor şi satele din
apropiere, precum si celor din orasul Galati.
64
BIBLIOGRAFIE
1. Ştefan Andronache, Gh. Gavrilescu, L. Groza, G. Nageuţ, M. Nicu, E.Paraschiv, Stela Ţau,
D. Vlăsceanu, Monografia oraşului Tecuci, Editura Ptr. Literatură şi Artă, Geneze, 1999
2. Ştefan Andronache, Tecuci – Ghid, Editura Ptr. Literatură şi Artă, Geneze, 1999
Stefan Andronache – Tecuci – 565 ani, Bibioteca Municipala „Stefa Petica” Tecuci, 2000
I. Bogdan – Diploma batraneasca
G. Weigand – Die Namen der rumanischen Judete
I. Iordan – Toponimia romaneasca
3. Dosare din presa locală, cu conţinutul evenimentelor oraşului din secolul XIX - XXI
4. Dosare de activitate ce conţin evenimentele oraţului Tecuci din perioada 1990 – 2000, de la
Biblioteca Municipală Tecuci ”Ştefan Petică ”
5. Dosare de activitate a manifestărilor culturale la nivel de Tecuci din perioada 2000- 2007, din
arhiva Casei de Cultura Tecuci.
6. Dosare de activitate ce conţin evenimentele oraşului Tecuci în ordin cronologic din perioada
1990 – 2000 de la Casa de Cultură Tecuci.
7. Articole cu principalele manifestări culturale din presa locală ale ziarelor: Monitorul, Semnal,
Imparţial.
65