+ All Categories
Home > Documents > 6.Conceptul de Crima.caracteristica Crimologica a Infractiunilor.

6.Conceptul de Crima.caracteristica Crimologica a Infractiunilor.

Date post: 28-Dec-2015
Category:
Upload: anatol-corneliu
View: 114 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
2
Noțiunea de crimă are mai multe înțelesuri fapt ce generează o totală confuzie. Această confuzie derivă din înțelesul curent ce se dă noțiunii de crimă fiind astfel explicabilă sau chiar scuzabilă pentru nespecialiști. Mai puțin explicabilă este o asemenea confuzie pentru juriști, fapt pentru care optăm pentru explicarea acestei noțiuni. Astfel distingem trei înțelesuri posibile ale înțelesului de crimă: a. cel utilizat în limbaj comun; b. cel folosit în dreptul penal; c. cel cu care operează criminologia. În limbaj comun, prin crimă se înțelege, de regulă, una din infracțiunile îndreptate împotriva vieții persoanei, fie că este vorba de omor calificat, fie de viol sau tîlhărie urmate de moartea victimei. Prin extensie regăsim aceeași utilizare în operele literare, presă etc. În limbaj penal, crima desemnează o infracțiune gravă pentru care, legiuitorul stabilește pedepse diferite în raport cu celelalte infracțiuni. Acest sens este dat de împărțirea tripartită a infracțiunilor în crime, delicte și contravenții. Pentru prima dată această împărțire a fost reținută de codul Penal al revoluției franceze cunoscut în literatura de specialitate sub denumirea de Codul lui Brumar de anul 4 prelua de Codul napoleonian 1810, iar ulterior, de legislația altor state europene. În timp, împărțirea tripartită / trinitară începe să piardă teren, astfel încît, mai întîi Olanda în 1886, și ulterior Italia prin codul din 1889 numit codul Zanardele trec la împărțirea bipartită, respectiv în delicte și contravenții. Menționăm că împărțirea tripartită este menținută în următoarele state ca: Franța, Luxemburg, Belgia, Grecia și San Marino. Astfel, conform codului penal francez din 1994 în articolul 111/1 este menționat că în dependență de gravitatea infracțiunilor acestea se împart în crime, delicte și contravenții. În limbaj criminologic, noțiunea de crimă are o accepțiune mult mai largă referindu- se la infracțiune în general. După cum vom constata, însă este inexact a pune semnul de egalitate între noțiunea de infracțiune și cea de crimă utilizată în criminologie. Încă de la primele cercetări cu caracter științific s-a încercat și parțial s-a reușit o distanțare de viziunea abstractă cu privire la infracțiuni pe care o practicau penaliștii. Astfel, sub aspect criminologic, crima a fost privită ca factor uman și social. Nu întîmplător, criminologia a debutat sub noțiunea de antropologie criminală. Menționăm că tratarea sociologică a crimei a fost menționată de către Rafaelo Garofalo care, deși magistrat de carieră, considera că cauzele crimei sunt cele sociale iar infractorul nu este altceva decît un monstru în plan moral care atentează la valorile supreme și anume, cinstea și probitatea (mila). Cercetătorii americani consideră că în vederea definirii noțiunii de crimă în sens criminologic, urmează să se facă distincția dintre valorile scop și valorile mijloc, primele reprezentînd bunurile apărate de societate, iar cele de-al doilea – acele mijloace prin care se aduce atingere acelor bunuri. Pentru a defini noțiunea de crimă în sens criminologic, urmează să analizăm următoarele condiții: - să fie prevăzută de legea penală; - să fie săvîrșită cu vinovăție; - Să prezinte pericol social. Să fie prevăzută de legea penală. În această categorie intră acele fapte care au fost săvîrșite cu sute de ani în urmă, spre exemplu văjitoria, dar și faptele care au
Transcript
Page 1: 6.Conceptul de Crima.caracteristica Crimologica a Infractiunilor.

Noțiunea de crimă are mai multe înțelesuri fapt ce generează o totală confuzie. Această confuzie derivă din înțelesul curent ce se dă noțiunii de crimă fiind astfel explicabilă sau chiar scuzabilă pentru nespecialiști.

Mai puțin explicabilă este o asemenea confuzie pentru juriști, fapt pentru care optăm pentru explicarea acestei noțiuni. Astfel distingem trei înțelesuri posibile ale înțelesului de crimă:

a. cel utilizat în limbaj comun;

b. cel folosit în dreptul penal;

c. cel cu care operează criminologia.

În limbaj comun, prin crimă se înțelege, de regulă, una din infracțiunile îndreptate împotriva vieții persoanei, fie că este vorba de omor calificat, fie de viol sau tîlhărie urmate de moartea victimei. Prin extensie regăsim aceeași utilizare în operele literare, presă etc.

În limbaj penal, crima desemnează o infracțiune gravă pentru care, legiuitorul stabilește pedepse diferite în raport cu celelalte infracțiuni. Acest sens este dat de împărțirea tripartită a infracțiunilor în crime, delicte și contravenții. Pentru prima dată această împărțire a fost reținută de codul Penal al revoluției franceze cunoscut în literatura de specialitate sub denumirea de Codul lui Brumar de anul 4 prelua de Codul napoleonian 1810, iar ulterior, de legislația altor state europene.

În timp, împărțirea tripartită / trinitară începe să piardă teren, astfel încît, mai întîi Olanda în 1886, și ulterior Italia prin codul din 1889 numit codul Zanardele trec la împărțirea bipartită, respectiv în delicte și contravenții. Menționăm că împărțirea tripartită este menținută în următoarele state ca: Franța, Luxemburg, Belgia, Grecia și San Marino. Astfel, conform codului penal francez din 1994 în articolul 111/1 este menționat că în dependență de gravitatea infracțiunilor acestea se împart în crime, delicte și contravenții.

În limbaj criminologic, noțiunea de crimă are o accepțiune mult mai largă referindu-se la infracțiune în general. După cum vom constata, însă este inexact a pune semnul de egalitate între noțiunea de infracțiune și cea de crimă utilizată în criminologie. Încă de la primele cercetări cu caracter științific s-a încercat și parțial s-a reușit o distanțare de viziunea abstractă cu privire la infracțiuni pe care o practicau penaliștii.

Astfel, sub aspect criminologic, crima a fost privită ca factor uman și social. Nu întîmplător, criminologia a debutat sub noțiunea de antropologie criminală. Menționăm că tratarea sociologică a crimei a fost menționată de către Rafaelo Garofalo care, deși magistrat de carieră, considera că cauzele crimei sunt cele sociale iar infractorul nu este altceva decît un monstru în plan moral care atentează la valorile supreme și anume, cinstea și probitatea (mila).

Cercetătorii americani consideră că în vederea definirii noțiunii de crimă în sens criminologic, urmează să se facă distincția dintre valorile scop și valorile mijloc, primele reprezentînd bunurile apărate de societate, iar cele de-al doilea – acele mijloace prin care se aduce atingere acelor bunuri.

Pentru a defini noțiunea de crimă în sens criminologic, urmează să analizăm următoarele condiții:

- să fie prevăzută de legea penală;

- să fie săvîrșită cu vinovăție;

- Să prezinte pericol social.

Să fie prevăzută de legea penală. În această categorie intră acele fapte care au fost săvîrșite cu sute de ani în urmă, spre exemplu văjitoria, dar și faptele care au fost dezincriminate după 1990. Cercetarea criminologică este interesată de studiul acestor fapte pentru ca în baza metodei istorice să fie stabilit cum a evoluat fenomenul criminal.

Să fie săvîrșită cu vinovăție. Din punct de vedere penal, fapta care este săvîrșită fără vinovăție, nu reprezintă infracțiune atunci cînd criminologia și asemenea fapte deoarece pe de o parte ele toate fac parte din criminalitatea aparentă relevată sau sesizată iar pe de altă parte, în baza metodei comparative, monografice și a studiului de caz, sunt studiate anumite tipuri de infracțiuni și anumite tipuri de criminali. Reieșind din cele menționate anterior, conchidem că în limbaj criminologic, echivalarea noțiunilor de crimă și infracțiune nu este exactă deoarece noțiunea de crim, deși o include pe cea de infracțiune cruprinde în plus și alte fapte cărora este posibil să le lipsească unul din semnele constitutive ale infracțiunii. Astfel vom menționa că în sens criminologic noțiunea de crimă desemnează fapta penală.

Să prezinte pericol social.


Recommended