Cuprins

Introducere----------------------------------------------------------------------2

Capitolul 1.Crearea softurilor electronice

1.1Descrierea softurilor electronice------------------------------------------4

1.2Aplicatii tehnice pentru crearea softurilor electronice-------------7 1.3.Prezentarea mediului Delphi 7--------------------------------------------------9

1.4.Principalele meniuri si comenzi (bara de meniuri

1.4.1.Meniul File -------------------------------------------------------------11

1.4.2. Meniul Edit------------------------------------------------------------12

1.4.3.Meniul Search ----------------------------------------------------------13

1.4.4.Meniul View -------------------------------------------------------------13

1.4.5.Meniul Project ---------------------------------------------------------14

1.4.6.Meniul Run --------------------------------------------------------------15

1.4.7.Meniul Component ------------------------------------------------------16

1.4.8.Meniul Database --------------------------------------------------------16

1.4.9.Meniul Tools--------------------------------------------------------------17

1.4.10. Meniul Help------------------------------------------------------------18

1.5. Bara de butoane

1.5.1.Paleta de componente--------------------------------------------------19

1.5.2.Inspectorul de obiecte (object inspector)----------------------------20

1.5.3.Pagina Properties ------------------------------------------------------20

1.5.4.Pagina Events -----------------------------------------------------------21

1.6. Gestiunea componentelor

1.6.1.Așezarea componentelor pe o formă (form)--------------------------22

1.6.2.Manipularea componentelor așezate---------------------------------23

Capitolul 2.Descrierea softului personal---------------------------------24

Concluzie-----------------------------------------------------------------------

Bibliografie---------------------------------------------------------------------

Capitolul 1. Crearea softurilor electronice

Softurile sunt programele pentru calculator care ii permit unui utilizator sa folosească calculatorul

pentru realizarea de activitati specifice cum sint editarea de text, prelucrarea grafica, etc. Un soft

("software") este alcatuit dintr-un un set de instructiuni (numite cod sursa) scrise intr-un limbaj

special (numit limbaj de programare) care este inteles de calculator si interpretat in asa fel incit

utilizatorul calculatorului sa poata desfasura activitatea pe care o doreste.

Componenta software principală (de bază) a unui calculator se numeste sistem de operare (SO).

Sistemul de operare este programul (softul) care gestioneaza functionarea in mod unitar a

componentelor hardware, adica le permite acestora sa colaboreze unele cu celelalte in scopul

functionarii optime a softurilor (programelor) instalate pe calculator. SO se interpune deci intre

componentele hardware si cele software iar de aici rezulta rolul sau esential pentru functionarea

calculatorului.

Fiecare soft (editoarele de text, programele de calcul tabelar, etc.) este specializat in realizarea

anumitor sarcini si de aceea se poate spune ca fiecare soft este un fel de "creier" specializat in

domeniul sau. Aceste "creiere" (diversele softuri instalate pe calculator) nu ar putea insa functiona

optim daca nu ar avea la dispozitie un sistem de interactiune cu componentele hardware. Aici

intervine SO care pune la dispozitie "reteaua nervoasa" prin care softul intra in contact cu

"muschii" (componentele hardware) care trebuie sa produca actiunile dorite de soft (de ex.

generarea de imagini, sunete, etc.).

Rolul SO nu se limiteaza insa la asigurarea unei interfete intre hardware si software, ci el are si

alte roluri extrem de importante, ca de exemplu gestionarea resurselor calculatorului alocate

softurilor care ruleaza in acelasi timp. Analogiile intre corpul uman si calculator sint instructive si in

acelasi timp destul de usor de inteles. Daca lasam de-o parte analogia de mai sus putem sa cream o

alta analogie referitoare la relatia dintre SO si softurile instalate. Sistemul de operare poate fi

asemanat cu scheletul uman care ofera stabilitate si de asemenea puncte de fixare pentru muschi.

Muschii sint aceia care pun in miscare diversele parti ale corpului in asa fel incit sa poata fi

efectuate actiunile pe care le doreste un om (mers, alergat, apucat, zimbit, etc.). Softurile pe care

le instalam pe hardisc pot fi asemanate cu muschii pentru ca ele sint acelea care ne permit

efectuarea operatiunilor pe care le dorim (editare de text, vizionare de filme, etc.). Muschii nu ar

putea insa functiona daca nu ar exista punctele de fixare oferite de oasele scheletului si in mod

similar nici softurile nu ar putea functiona daca nu ar beneficia de suportul (ajutorul) sistemului de

operare care le pune la dispozitie o parte din resursele calculatorului, in asa fel incit softurile sa-si

duca la bun sfirsit sarcinile impuse de utilizator.

Numarul sistemelor de operare nu este mare, ele putind fi numarate pe degetele de la o singura

mina. Acest lucru este datorat in buna masura complexitatii acestor softuri care sint de cele mai

multe ori opera unor colective formate din mai multe zeci sau sute de programatori. Cel mai

raspindit SO pentru PC este Windows care exista in mai multe versiuni, dintre care cele mai noi sint

Win 98 SE, Win ME, Win 2000 si Win XP, enumerate in ordinea aparitiei lor pe piata. Windows este

un SO care trebuie folosit cu licenta de utilizare, fiind deci un SO care trebuie cumparat pentru a

putea fi folosit in mod legal.

Primele SO pentru PC dispuneau de o interfata de comunicare cu utilizatorul bazata pe linia de

comanda ("Command Line Interface" - CLI). Aceasta insemna ca un utilizator trebuia sa scrie cu

ajutorul tastaturii o comanda si sa apese tasta Enter pentru ca in acest fel calculatorul sa inteleaga

ce operatie are de efectuat. Crearea, stergerea sau mutarea fisierelor erau deci niste operatii

relativ laborioase si pe deasupra utilizatorul trebuia sa fie mereu atent sa nu scrie o comanda

gresit, caz in care calculatorul nu recunostea comanda si aceasta trebuia rescrisa. Pentru a usura

interactiunea cu calculatorul a fost creata la mijlocul anilor 1980 o interfata cu SO bazata pe

elemente grafice, la care nu mai era necesara scrierea comenzilor.

1.1 Descrierea softurilor electronice

Softurile sunt programele pentru calculator care ii permit unui utilizator sa folosească

calculatorul pentru realizarea de activitati specifice cum sint editarea de text, prelucrarea grafica, etc.

Un soft ("software" in lb. engleza) este alcatuit dintr-un un set de instructiuni (numite cod sursa)

scrise intr-un limbaj special (numit limbaj de programare) care este inteles de calculator si

interpretat in asa fel incit utilizatorul calculatorului sa poata desfasura activitatea pe care o doreste.

Componenta software principală (de bază) a unui calculator se numeste sistem de operare

(SO). Sistemul de operare este programul (softul) care gestioneaza functionarea in mod unitar a

componentelor hardware, adica le permite acestora sa colaboreze unele cu celelalte in scopul

functionarii optime a softurilor (programelor) instalate pe calculator. SO se interpune deci intre

componentele hardware si cele software iar de aici rezulta rolul sau esential pentru functionarea

calculatorului. Fiecare soft (editoarele de text, programele de calcul tabelar, etc.) este specializat in

realizarea anumitor sarcini si de aceea se poate spune ca fiecare soft este un fel de "creier"

specializat in domeniul sau. Aceste "creiere" (diversele softuri instalate pe calculator) nu ar putea

insa functiona optim daca nu ar avea la dispozitie un sistem de interactiune cu componentele

hardware. Aici intervine SO care pune la dispozitie "reteaua nervoasa" prin care softul intra in

contact cu "muschii" (componentele hardware) care trebuie sa produca actiunile dorite de soft (de

ex. generarea de imagini, sunete, etc.).

Rolul SO nu se limiteaza insa la asigurarea unei interfete intre hardware si software, ci el are

si alte roluri extrem de importante, ca de exemplu gestionarea resurselor calculatorului alocate

softurilor care ruleaza in acelasi timp. Analogiile intre corpul uman si calculator sint instructive si in

acelasi timp destul de usor de inteles. Daca lasam de-o parte analogia de mai sus putem sa cream o

alta analogie referitoare la relatia dintre SO si softurile instalate. Sistemul de operare poate fi

asemanat cu scheletul uman care ofera stabilitate si de asemenea puncte de fixare pentru muschi.

Muschii sint aceia care pun in miscare diversele parti ale corpului in asa fel incit sa poata fi

efectuate actiunile pe care le doreste un om (mers, alergat, apucat, zimbit, etc.). Softurile pe care

le instalam pe hardisc pot fi asemanate cu muschii pentru ca ele sint acelea care ne permit

efectuarea operatiunilor pe care le dorim (editare de text, vizionare de filme, etc.). Muschii nu ar

putea insa functiona daca nu ar exista punctele de fixare oferite de oasele scheletului si in mod

similar nici softurile nu ar putea functiona daca nu ar beneficia de suportul (ajutorul) sistemului de

operare care le pune la dispozitie o parte din resursele calculatorului, in asa fel incit softurile sa-si

duca la bun sfirsit sarcinile impuse de utilizator.

Numarul sistemelor de operare nu este mare, ele putind fi numarate pe degetele de la o

singura mina. Acest lucru este datorat in buna masura complexitatii acestor softuri care sint de cele

mai multe ori opera unor colective formate din mai multe zeci sau sute de programatori.

Cel mai raspindit SO pentru PC este Windows care exista in mai multe versiuni, dintre care

cele mai noi sint Win 98 SE, Win ME, Win 2000 si Win XP, enumerate in ordinea aparitiei lor pe

piata. Windows este un SO care trebuie folosit cu licenta de utilizare, fiind deci un SO care trebuie

cumparat pentru a putea fi folosit in mod legal.

Primele SO pentru PC dispuneau de o interfata de comunicare cu utilizatorul bazata pe linia

de comanda ("Command Line Interface" - CLI). Aceasta insemna ca un utilizator trebuia sa scrie cu

ajutorul tastaturii o comanda si sa apese tasta Enter pentru ca in acest fel calculatorul sa inteleaga

ce operatie are de efectuat. Crearea, stergerea sau mutarea fisierelor erau deci niste operatii

relativ laborioase si pe deasupra utilizatorul trebuia sa fie mereu atent sa nu scrie o comanda

gresit, caz in care calculatorul nu recunostea comanda si aceasta trebuia rescrisa. Pentru a usura

interactiunea cu calculatorul a fost creata la mijlocul anilor 1980 o interfata cu SO bazata pe

elemente grafice, la care nu mai era necesara scrierea comenzilor.

Interfata grafica cu utilizatorul ("Graphical User Interface") a impus folosirea mausului in

locul tastaturii ca dispozitiv de emitere de comenzi pentru calculator. Cu ajutorul mausului nu mai

era nevoie sa fie scrisa comanda ci era de ajuns sa ii fie indicata calculatorului operatiunea care se

dorea a fi executata. Acest lucru se realiza cu ajutorul unor simboluri grafice (constind din mici

desene numite pictograme, iconite - "icons") pe care daca se facea dublu clic cu mausul erau

lansate in executie diversele softuri instalate pe hardisc. Pictogramele se gaseau si in structura

"butoanelor", elemente de interfata pe care daca se facea clic era lansata in executie o comanda (de

ex. copierea unui fisier). Cu alte cuvinte nu i se mai "spunea" calculatorului ce sa faca, ci i se

"arăta", lucru mai usor si mai putin predispus la greseli de interpretare din partea calculatorului. De

asemenea, navigarea prin structura de fisiere ca si operatiile cu acestea au devenit mult mai usoare

si mai intuitive decit inainte iar ca urmare folosirea calculatorului a devenit accesibila intregii

populatii, indiferent de virsta sau de nivelul de educatie.

Sistemele de operare sint niste softuri complexe care se caracterizeaza prin faptul ca

activitatea lor se desfasoara in cea mai mare parte in fundal si in mod automat, deci fara ca

activitatea sa iasa in evidenta si fara sa fie nevoie de interventia utilizatorului calculatorului. Din

aceasta cauza invatarea folosirii unui SO este usoara pentru ca acele aspecte ale activitatii sale care

sint vizibile (si care deci trebuie invatate) sint de cele mai multe ori extrem de simple si se refera in

principal la gestionarea fisierelor de pe hardisc si la configurarea echipamentelor hardware in asa

fel incit acestea sa poata fi recunoscute de SO si astfel sa poata fi folosite corespunzator.

Fiecare SO are nevoie softuri de aplicatii care sa fie scrise in mod special pentru el.

Creatorii de softuri se orienteaza deci catre un anumit SO atunci cind se decid sa conceapa un soft.

Acest lucru face ca pentru SO Windows sa existe un numar mai mare de softuri disponibile (cu

plata sau gratuite) decit pentru SO Linux, explicatia fiind ca autorii de softuri pentru PC au interesul

ca produsul muncii lor sa aiba o piata mai mare de desfacere. Totusi exista si pentru Linux sau BSD

un numar apreciabil de aplicatii (in marea lor majoritate gratuite) in special in ceea ce priveste

folosirea obisnuita a calculatorului (editare de text, explorarea internetului, etc.). Aceste SO sint

insa deficitare in privinta softurilor pentru divertisment (jocuri pe calculator, programe

profesionale de creare de muzica, etc.) ai caror autori se orienteaza in marea lor majoritate catre

SO Windows si nu creeaza de cele mai multe ori si o varianta a softurilor pentru SO de tip Unix.

Softurile aplicative (numite şi programe de aplicaţii) se instalează în cadrul sistemului de

operare şi permit efectuarea de sarcini diverse.

Programele de aplicaţii reprezintă nivelul superior al sistemului software, cel mai apropiat de

utilizator, constituit din totalitatea programelor destinate rezolvării unor programe specifice.

Aceste programe de aplicaţii sau soft-uri de aplicaţii se împart în mai multe categorii:

Soft-ul specializat - este un produs specializat în rezolvarea anumitor sarcini pentru

clientul care l-a comandat. Este mai costisitor, fiind realizat de obicei ca uniact, dar prezintă

avantajul că este protejat împotriva pirateriei, el putându-se folosi doar pe echipamentul respectiv;

Soft-ul semigeneralizat - pachete de programe realizate de firme specializate care au o

arie de cuprindere mare din punct de vedere al utilizatorului;

Soft-ul generalizat - programele din această grupa pot fi folosite de orice utilizator, fără

nici o adaptare. Utilizatorul solicită programul de la firme specializate în funcţie de tipul

calculatorului, de capacitatea sa de memorie şi de datele ce trebuie prelucrate. Tendinţa de realizare

a acestor programe este de automatizarea a foarte multor funcţii, în condiţiile în care utilizatorul nu

este un specialist în informatică.

Pentru un utilizator obişnuit cea mai mare importanţă şi utilitate o prezintă programele din

categoria soft-urilor generalizate. Ele au fost create pentru uşurarea muncii persoanelor care

lucrează cu un calculator, fiecare aplicaţie având utilitatea sa. În funcţie de scopul pentru care au fost

concepute, distingem:

a) Aplicaţii pentru Birotică : ajutor, editare de text, dicţionare, imprimare, suite office,

b) Aplicaţii pentru Fişiere : administrare, arhivare, backup, catalogare, căutare,

inscripţionare, vizualizare;

c) Aplicaţii pentru Internet : Web, e-mail, forum, chat, transfer de fişiere;

d) Aplicaţii pentru Multimedia : audio, grafică, video;

e) Aplicaţii pentru Programare : assembler, Basic, Pascal, C, Java, PHP & MySQL, ASP;

f) Aplicaţii pentru Securitate : antivirus, antispysoft, antideturnare, parafoc, supraveghere,

intimitate, criptare;

g) Aplicaţii pentru Sistem : (hardware şi software) informaţii, performanţă, monitorizare,

utilitare;

h) Aplicaţii pentru Tehnice : software pentru studenţi şi ingineri.

1.2 Aplicatii tehnice pentru crearea softurilor electronice

Programele de aplicaţii tehnice reprezintă soluţii informatice pentru oameni de ştiinţă şi ingineri:

calcul matematic, achiziţie de date, analiza datelor, managementul şi controlul calităţii, CAD,

simulări, laboratoare virtuale, design ingineresc, designul circuitelor electronice, sisteme de control,

cercetare şi educaţie. Ele sunt create în funcţie de domeniul tehnic, economic sau ştiinţific în care se

utilizează.

Delphi este un limbaj de programare şi un mediu de dezvoltare pentru programe, produs de firma

americană Borland. Limbajul Delphi este cunoscut ca Pascal orientat pe obiecte (Pascal cu obiecte).

Iniţial a fost făcut pentru sistemele de operare Windows, dar acum se fac versiuni şi pentru Linux

(denumit Kylix) şi Microsoft .NET Framework.

Un limbaj de programare este un set bine definit de expresii şi reguli (sau tehnici) valide de

formulare a instrucţiunilor pentru un computer. Un limbaj de programare are definite un set de

reguli sintactice şi semantice. El dă posibilitatea programatorului să specifice în mod exact şi

amănunţit acţiunile pe care trebuie să le execute calculatorul, în ce ordine şi cu ce date. Specificarea

constă practic în întocmirea/scrierea programelor necesare ("programare").

Programarea este dispunerea cronologică a unor mişcări, operaţii, acţiuni sau activităţi astfel încât

în finalul perioadei să se realizeze o stare posibilă a unui sistem.Programarea este cunoscută ca

activitate umană dar există semnalmente că pot exista forme de programare naturale, fără intervenţia

omului cum sunt dispunerile proceselor genetice sau comportamentele dirijate instinctual la animale.

Programarea informatică este o activitate informatică de elaborare a produselor-program, a

programelor (software) necesare activităţilor realizate cu ajutorul calculatorului. Programarea

informatică conţine următoarele subactivităţi: specificarea, proiectarea, implementarea,

documentarea şi întreţinerea produsului program.

Pentru executarea unui program scris într-un limbaj oarecare, există, în principiu, două abordări:

compilare sau interpretare. La compilare, compilatorul transformă programul-sursă în totalitatea sa

într-un program echivalent scris în limbaj maşină, care apoi este executat. La interpretare

interpretorul ia prima instrucţiune din programul-sursă, o transformă în limbaj maşină şi o execută;

apoi trece la instrucţiunea doua şi repetă aceleaşi acţiuni ş.a.m.d.

1.3.Prezentarea mediului Delphi 7

Delphi este un limbaj de programare şi un mediu de dezvoltare pentru programe, produs de firma

americană Borland. Limbajul Delphi este cunoscut ca Pascal orientat pe obiecte (Pascal cu obiecte).

Iniţial a fost făcut pentru sistemele de operare Windows, dar acum se fac versiuni şi pentru Linux

(denumit Kylix) şi Microsoft .NET Framework.

Bazat pe modelul de obiecte VCL este şi mediul de dezvoltare C++ Builder produs de aceeaşi

companie.

La pornirea Delphi-ului acesta va arata ca in figura de mai jos:

Bara de meniuri

Bare butoane

Paleta de componente

Pagini ale paletei de componente

Inspectorul de obiecte Fereastra proiectului nou început

Din bara de meniuri pot fi accesate meniurile Delphi-ului, bara de butoane permițând accesul

rapid la principalele comenzi. Paleta de comenzi permite accesul rapid la cele peste 200 de

componente ale mediului Delphi. Pentru o mai bună gestionare a componentelor acestea sunt

împărţite pe mai multe pagini, existând şi posibilitatea adăugării unor pagini noi şi a unor

componente noi. În partea stângă a imaginii poate fi observat inspectorul de obiecte (object

inspector) cu ajutorul căruia pot fi modificate proprietățile obiectelor (properties) şi pot fi

stabilite ce rutine (proceduri) vor fi executate în momentul apariției unor evenimente (Events).

1.4 Principalele meniuri si comenzi (bara de meniuri)

1.4.1.Meniul File

Se utilizează pentru a deschide, salva, închide, tipări proiecte sau fișiere noi sau existente,

pentru adăugarea unor noi ferestre (form) sau unităţi de program (unit) proiectului deschis.

În meniu putem găsi următoarele opțiuni:

New - deschide o fereastră de dialog de unde putem alege ce obiect dorim să creăm,

sau putem selecta un vrăjitor (wizard) care să ne ajute la crearea unui nou obiect.

New Application - creează un nou proiect care conține o fereastră goală, un unit şi un

fișier de proiect.

New Form – creează o fereastră goală şi o adaugă proiectului curent.

New Frame - creează un nou frame (fereastra invizibila destinată

componentelor nevizuale aflate in proiect, se utilizează pentru o mai bună gestiune a

componentelor folosite în cadrul proiectului) pentru proiectul curent.

Open - deschide o fereastră de dialog pentru încărcarea unui proiect, fereastra, unit sau

fișier text.

Open Project – deschide o fereastră de dialog pentru încărcarea unui proiect existent (

fișiere cu extensia BPR sau BPK).

Reopen - deschide un meniu care conține cele mai noi proiecte sau module utilizate.

Save - salvează fișierul curent.

Save As - salvează fișierul curent utilizând un nume nou.

Save Project As - salvează proiectul curent cu un nume nou.

Save All - salvează toate fișierele deschise.

Close - închide proiectul curent şi toate fișierele asociate.

Close All - închide toate fișierele deschise.

Use Unit - adaugă unit-ul selectat la clauza uses a modulului activ

Print - tipărește fișierul curent.

Exit - închide proiectul şi părăsește mediul Delphi.

1.4.2. Meniul Edit

Se utilizează pentru a manipula text sau componente în timpul creării programului.

În meniu pot fi găsite următoarele opțiuni:

Undo/Undelete - anulează ultima acțiune sau ștergere.

Redo - anulează ultima operație de undo.

Cut - mută obiectul selectat în Clipboard .

Copy - copiază obiectul selectat în Clipboard.

Paste - copiază conținutul Clipboard-ului la poziția cursorului.

Delete - șterge obiectul selectat.

Select All - selectează toate componentele de pe fereastra (form) .

Align to Grid - aliniază componentele selectate la cel mai apropiat punct din grilă.

Bring to Front - mută componenta selectata în faţă.

Send to Back - mută componenta selectată în spate.

Align - aliniază componentele.

Size - redimensionează componentele selectate.

Scale - redimensionează proporțional toate componentele din fereastra.

Tab Order - modifică ordinea in care se sare apăsând tasta Tab.

Creation Order - modifică ordinea in care sunt create componentele nevizuale.

Flip Children - mută obiecte "in oglinda" e util pentru cazul în care nu se citește de la stânga

la dreapta ci invers.

Lock Controls Secures - "înțepenește" toate componentele in pozițiile curente.

Add to interface - definește o nouă metodă, un nou eveniment, o nouă proprietate

pentru o componentă ActiveX.

1.4.3.Meniul Search

Meniul se utilizează pentru a căuta text, obiecte, erori, unit-uri, variabile şi simboluri în

editorul de cod (fereastra în care se editează codul).

În acest meniu putem găsi opțiunile:

Find - caută un text specificat si marchează prima apariție a acestuia in editorul de cod.

Find in Files - caută textul specificat si afișează fiecare potrivire in fereastra aflată dedesubt.

Replace - caută textul specificat si-l înlocuieşte cu un altul.

Search Again - repetă ultima căutare în editorul de cod.

Incremental Search - caută textul pe măsura ce este scris.

Go to Line Number - mută cursorul la linia specificată.

Find Error - caută ultima eroare de rulare.

Browse Symbol - caută după un anumit simbol.

1.4.4.Meniul View

Se utilizează pentru a afișa sau ascunde diverse elemente ale mediului Delphi

În meniu putem găsi următoarele opțiuni:

Project Manager - afișează managerul de proiect, acesta poate fi utilizat pentru a

naviga prin fișierele proiectului, pentru a le copia, șterge, adăuga, salva.

Translation Manager - afișează managerul pentru traduceri .

Object Inspector - afișează inspectorul de obiecte.

To-Do List - face vizibila lista cu ceea ce trebuie făcut in proiect.

Alignment Palette - afișează o fereastră în care se găsesc opțiuni destinate alinierii

obiectelor.

Browser – afișează o fereastră în care pot fi vizualizate unit-urile şi clasele utilizate în

proiect.

Code Explorer - face vizibil editorul de cod.

Component List – afișează o listă cu toate componentele Delphi-ului.

Window List - face vizibilă o listă cu toate ferestrele Delphi-ului care sunt deschise.

Desktops - permite afișarea, salvarea sau ștergerea diverselor moduri de așezare a

ferestrelor

Toggle Form/Unit - comută între fereastra şi unit-ul corespunzătoare.

Units – afișează o listă cu toate unit-urile proiectului.

Forms – afișează o lista cu toate ferestrele (form) existente in proiect.

Type Library - afișează editorul pentru librarii de tipuri (Type Library), util pentru

a crea tipuri de informații pentru controale ActiveX, obiecte MTS si alte obiecte COM.

New Edit Window - deschide încă un editor de cod.

Toolbars - deschide un meniu din care pot fi selectate ce bare de butoane vor fi afișate.

1.4.5.Meniul Project

Este utilizat pentru a compila o aplicație. Pentru ca opțiunile din meniu sa poată fi folosite e

necesar sa fie deschis un proiect.

În meniu avem următoarele comenzi:

Add to Project - adaugă un fișier proiectului.

Remove from Project - elimina un fișier din proiect.

Import Type Library - afișează o listă cu librăriile de tipuri înregistrate în sistem.

Add to Repository - adaugă proiectul la lista de obiecte ce pot fi create, din meniul

File opțiunea New, pentru a fi adăugate la proiect.

View Source - afișează sursele proiectului in editorul de cod.

Languages - permite adăugarea, eliminarea sau reînnoirea DLL-urilor pentru limbă.

Add New Project - adaugă la proiect o nouă aplicație, un nou DLL ...

Add Existing Project - adaugă la proiect un altul existent.

Compile project - compilează doar acele fișiere care au fost modificate de la ultima

compilare.

Build project - compilează toate modulele proiectului.

Syntax Check project - verifica sintactic toate modulele proiectului.

Information for project - afișează informații despre proiectul compilat (nr. de linii,

dimensiunea programului rezultat ...).

Compile All Projects - compilează toate fișierele care au fost modificate de la

ultima compilare în toate proiectele din grupul de proiecte.

Build All Projects - compilează toate fișierele în toate proiectele din grupul

de proiecte.

Web Deployment Option - se utilizează pentru a configura controalele ActiveX sau

ActiveForm în vederea adăugării lor la serverul web.

Web deploy - adaugă controalele ActiveX sau ActiveForm, după configurarea acestora

Options – afișează o fereastra de dialog in care se modifica opțiunile pentru compilare,

linkeditare etc.

1.4.6.Meniul Run

Meniul permite depanarea programelor.

În acest meniu se află următoarele opțiuni:

Run - compilează şi execută aplicația.

Attach to Process – afișează o lista cu procesele care pot fi depanate.

Parameters - de aici se pot specifica: parametrii cu care va fi lansata in execuție

aplicația, executabilul corespunzător unui DLL, un calculator pentru depanarea la

distanţa.

Register ActiveX Server - adaugă o intrare în regiştrii Windows-ului pentru controlul

ActiveX , e valabila comanda atunci când avem un proiect ActiveX.

Unregister ActiveX Server - șterge intrarea în regiştrii Windows-ului pentru controlul

ActiveX , e valabila comanda atunci când avem un proiect ActiveX.

Install MTS Object - instalează obiectele MTS din proiect într-un pachet

MTS, comandă valabilă doar dacă proiectul curent este un obiect MTS (Microsoft

transaction server).

Step over - execută un program linie cu linie, sărind peste proceduri, tratându-le ca

fiind o singură instrucţiune.

Trace Into - execută un program linie cu linie, intrând în proceduri.

Trace to Next Source - execută un program, oprindu-se la următoarea linie executabilă din

program.

Run To Cursor - execută programul curent pana la poziția cursorului din editorul de

cod.

Run Until Return - execută procesul până la ieșirea din funcția curentă.

Show Execution Point - poziționează cursorul la linia care se executa.

Program Pause - oprește temporar execuția programului ce rulează.

Program Reset - termina execuția programului ce rulează şi eliberează

memoria ocupată de către acesta.

Inspect – deschide o fereastră în care putem scrie numele variabilei ce se inspectează.

Evaluate/Modify - afișează o fereastră în care putem evalua sau modifica valoarea.

Add Watch – afișează o fereastra în care putem scrie mai multe variabile a căror valori

dorim sa le urmărim unei expresii.

Add Breakpoint - afișează un meniu din care putem adaugă, modifica puncte

de întrerupere.

1.4.7.Meniul Component

Din acest meniu se pot gestiona componentele instalate.

Opțiunile acestui meniu sunt:

New Component – deschide o fereastră cu ajutorul căreia se pot crea noi componente.

Install Component – instalează o nouă componenta existentă.

Import ActiveX Control – adaugă o librărie de tipuri de controale ActiveX.

Create Component Template - salvează componente modificate ca șabloane.

Install Packages - instalează un pachet de componente.

Configure Palette – deschide o fereastra din care se poate configura paleta de nume, o noua

icoană, pe o noua pagina componente, se pot șterge, ascunde, muta componente dintr-o

pagina in alta

1.4.8.Meniul Database

Din acest meniu se pot crea, modifica, urmări şi vizualiza bazele de date.

Meniul conține următoarele opțiuni:

Explore - lansează în execuție Database Explorer sau SQL Explorer, cu

ajutorul cărora se pot crea şi manipula baze de date.

SQL Monitor - lansează SQL Monitor cu ajutorul căruia se pot urmări

alocarea resurselor şi starea comenzilor date prin SQL Links.

Form Wizard - se utilizează pentru crearea rapidă a unor ferestre de vizualizare a

bazelor de date.

1.4.9.Meniul Tools

Meniul tools se utilizeaza pentru:

A vizualiza sau modifica configurația mediului de programare

A vizualiza sau modifica configurația depanatorului

A modifica obiectele ce pot fi create cu Delphi-ul

A modifica lista programelor ce apar in acest meniu

A crea sau modifica tabele ale bazelor de date

A crea sau modifica pachete de componente

A crea sau modifica imagini

În acest meniu putem avea:

Enviroment Options - specifică configuraţia dorită, căile către librării, paleta

de componente ş.a.

Editor Options - de aici se configurează editorul de cod (culori, taste rapide, indentări etc.).

Debugger Option - configurare program de depanare .

Configure Tools - cu ajutorul aceste opțiuni pot fi adăugate, șterse sau modificate

opțiunile ce apar in acest meniu.

Unelte opționale:

Database Desktop - lansează un utilitar cu ajutorul căruia putem crea, vizualiza, sorta,

modifica si interoga baze de date.

Package Collection Editor - editor de pachete.

Image Editor - lansează un utilitar cu ajutorul căruia putem edita fișiere de resurse.

Team Source - lansează un program destinat gestionarii unor proiecte dezvoltate de

către grupuri de programatori.

1.4.10. Meniul Help

Se utilizează pentru a accesa help-ul sistemului. În acest meniu putem găsi următoarele opțiuni:

Delphi Help - deschide help-ul Delphi-ului.

Delphi Tools - deschide help-ul destinat uneltelor din Delphi.

Windows API/SDK Help - deschide help-ul pentru apelurile API Windows.

Borland Home Page - salt la pagina web a Borland-ului (Inprise-ului).

Delphi Home Page - salt la pagina web a Delphi-ului.

Delphi Developer Support - salt la pagina web destinata programatorilor.

Delphi Direct - legătura directa către pagina Delphi-ului.

Customize - permite gestionarea help-ului.

About - informații despre copyright si versiune.

1.5. Bara de butoane

Pe bara de butoane se afla scurtături către cele mai utilizate comenzi:

Open project

Remove from project

New

Open

Reopen

Save

Save all

Add to project

Help

Units

Forms Toggle

New form

Run

Pause

Trace into

Step over

1.5.1.Paleta de componente

Paleta de componente a Delphi-ului este împărţită în mai multe pagini, în interiorul fiecărei

pagini existând un număr variabil de componente. Structura paginilor poate fi

schimbata, utilizatorul având posibilitatea sa creeze pagini noi, componente noi, poate să

şteargă componente sau poate sa le reordoneze.

Pentru a obține informații generale despre pagina activă, utilizatorul poate apăsa tasta F1.

Daca o componentă este selectată în momentul apăsării tastei F1 atunci vor fi afișate

informatei despre componenta respectiva.

Componentele pot sa fie:

Vizibile - componenta este vizibilă, sau poate fi făcută vizibilă în timpul rulării programului,

spre exemplu butoanele.

Invizibile - componenta apare sub forma unei imagini la scrierea programului, dar in timpul

rulării nu e vizibilă, spre exemplu timer-ul.

Fiecare componentă are anumite atribute cu ajutorul cărora controlam aplicația:

Proprietățile (properties) - ne permit accesul la metodele sau câmpurile unei clase.

Metode (methods) - proceduri şi funcții asociate unui obiect.

Evenimentele (events) - sunt acțiuni ale utilizatorului, ex. apăsarea unui buton, sau

ale sistemului de operare recunoscute de către componentă.

Fiecare componenta are o lista de evenimente pe care le recunoaște şi la care poate răspunde.

Există posibilitatea de a asocia un cod care sa se execute fiecărui eveniment.

În continuare sunt prezentate paginile paletei de componente, precum si o descriere scurta a

conținutului fiecărei pagini.

Standard - Controale standard: butoane, meniuri, etichete etc.

Additional - Controale specializate: butoane ce pot conține imagini, liste derulante etc.

Win32 - Controale pentru Windows9x/NT: calendar, bare de stare etc.

System - Componente şi controale destinate lucrului cu sistemul: timer, media player etc.

Data Access - Componente invizibile cu ajutorul cărora se poate realiza conectarea

la diferite baze de date utilizând Borland Database Engine (BDE).

Data Controls - Componente vizuale destinate accesului (vizualizare, ștergere,

modificare, adăugare date) la bazele de date.

ADO - Componente ce permit conectarea la baze de date folosind ActiveX Data

Objects (ADO)

Interbase - Componente ce permit conectarea la un server Interbase fara BDE sau ADO

Internet - Suport pentru crearea aplicațiilor pentru Internet.

FastNet – Oferă o varietate de protocoale de acces la Internet.

Decision Cube - Componente care vizualizează datele din bazele de date ajutând la

luarea deciziilor.

Quick Report - Componente ce ajuta la crearea unor rapoarte.

Win3.1 - Componente pentru compatibilitatea înapoi cu Delphi 1 (a nu se folosi).

Samples - Exemple de componente (sursele lor se găsesc: Delphi7/sourcesamples).

ActiveX - Componente model de tip ActiveX.

Servers - Componente destinate accesului la diferite servere.

1.5.2.Inspectorul de obiecte (object inspector)

Inspectorul de obiecte este utilizat pentru a modifica proprietățile şi a scrie rutinele de tratare

a evenimentelor.

Acesta este prevăzut cu doua pagini: obiectelor

Properties – care permite stabilirea proprietăţilor obiectelor.

Events - destinată gestionarii evenimentelor legate de componente.

1.5.3.Pagina Properties

Este prevăzută cu doua coloane:

pe coloana stângă sunt listate denumirile proprietăţilor.

pe coloana dreaptă avem valorile actuale ale acestora.

Atribuirea unei valori se poate face în trei moduri:

prin linia de editare aferenta proprietăţii (ex. Caption).

prin lista derulantă (ex. BorderStyle).

prin intermediul unei ferestre de dialog(ex. Font).

Anumite proprietăţi (ex. Color) admit doua modalităţi de atribuire a unei valori, prin lista

derulantă, sau daca se da dublu clic, prin fereastra de dialog.

La unele proprietăţi (ex. BorderIcons, Constrains) numele este precedat de un semn plus.

In aceste cazuri proprietatea respectiva desemnează o lista de proprietăţi.

1.5.4.Pagina Events

Este prevăzută cu doua coloane:

pe coloana stânga sunt listate denumirile evenimentelor

pe coloana dreapta avem procedurile ce tratează evenimentele

Atribuirea unei valori se poate face in doua moduri:

prin linia de editare, se da dublu clic pe coloana din dreapta, corespunzătoare

evenimentului pe care dorim să-l tratăm, iar Delphi-ul deschide editorul de cod şi ne

permite scrierea codului ce se dorește a fi executat la apariția evenimentului respectiv.

Antetul procedurii(metodei) de tratare a evenimentului este scris automat de către

editor. Daca procedura aferenta unui eveniment nu conține nici o linie de cod aceasta

va fi ștearsă.

prin lista derulantă, din care se poate alege o procedură care a fost definită de

programator anterior, daca de dorește să se execute aceeași rutină pentru mai multe

evenimente.

1.6. Gestiunea componentelor

1.6.1.Așezarea componentelor pe o formă (form)

Pentru a așeza o componenta se poate proceda astfel:

Se efectuează un clic de mouse pe simbolul grafic al componentei.

Se efectuează un clic în poziția în care se dorește plasarea coltului stânga sus a

componentei.

O alta posibilitate de a așeza o componenta, dar de aceasta data în centrul ferestrei este de a da dublu

clic pe aceasta.

Daca se dorește adăugarea mai multor componente identice atunci se procedează astfel:

Se apasă tasta SHIFT.

Se efectuează clic pe simbolul grafic al componentei dorite, după aceia se poate

elibera tasta SHIFT.

Se poziționează obiectul în pozițiile dorite.

Pentru revenirea la normal se va efectua un clic pe simbolul săgeții, aflat în partea din stânga

a paginii cu componente.

Delphi-ul conține şi anumite componente destinate grupării mai multor componente:

GroupBox, RadioGroup si Panel. Aceste componente container permit gestionare mai ușoară

a componentelor conținute: se pot muta simultan, pot fi modificate anumite proprietăţi

simultan(font, culoare).

1.6.2.Manipularea componentelor așezate

Operațiile se pot executa asupra unei componente doar daca aceasta este selectata. Putem selecta o

componenta in mai multe moduri:

Se efectuează clic în interiorul componentei

Se alege obiectul din lista derulantă a inspectorului de obiecte

Dacă focarul este pe fereastră se poate trece de la o componentă la alta cu tasta TAB. În anumite

cazuri este necesara realizarea unei operații asupra mai multor componente. Pentru aceasta este

necesară selectarea obiectelor asupra cărora se va efectua operația. Putem selecta un grup de

obiecte în două moduri:

Cu tasta SHIFT apăsată executăm clic pe fiecare din componentele dorite.

Realizam un dreptunghi imaginar prin apăsarea butonului stâng al mouse-ului şi

mişcarea acestuia astfel încât să cuprindem in interiorul dreptunghiului componentele dorite.

Dacă de dorește selectarea tuturor obiectelor se poate alege opțiunea Select All din meniul

Edit.

Asupra obiectelor selectate se pot aplica comenzile (ce se găsesc in meniul Edit):

Cut - mută obiectele selectate în clipboard.

Copy - copiază obiectele selectate în clipboard.

Paste - copiază din clipboard.

Delete - șterge obiectele selectate.

Align to Grid - aliniază toate componentele la cele mai apropiate puncte de rețea.

Bring to Front - deplasează componentele selectate in fata celorlalte componente.

Send to back - deplasează componentele selectate in spatele celorlalte componente.

Align – afișează o fereastra de dialog cu ajutorul căreia un grup de componente pot fi

aliniate (după cea mai din stânga, cea mai din dreapta, cea mai de sus ...).

Size – afișează o fereastră de dialog cu ajutorul căreia se pot redimensiona

componentele selectate (la dimensiunea celei mai mari, celei mai mici componente ...).

Scale - se pot scala (mări sau micșora) procentual componentele selectate.

Tab Order – afișează o fereastră de dialog cu ajutorul căreia putem schimba ordinea

de parcurgere a componentelor, acesta se parcurg in ordine cu Tab sau cu Shift+Tab

în ordine inversă.

Creation Order - afișează o fereastra de dialog din care putem schimba ordinea de

creare a obiectelor.

Lock - blochează/deblochează o componentă.

Comenzile Align to Grid, Bring to Front, Send to Back, Align, Size, Scale, Tab

Order, Creation Order mai pot fi găsite şi în meniul care apare dacă executăm clic dreapta

pe un obiect.