Home >Documents >62&,2/%8& - sas.unibuc.ro

62&,2/%8& - sas.unibuc.ro

Date post:24-Jan-2022
Category:
View:0 times
Download:0 times
Share this document with a friend
Transcript:
1 iulie 1931
Stimate Domnule Decan,
V aduc abia azi lucrrile studenilor de la Geografie i Istorie, pe care nu le putusem termina pân ieri seara.
Nivelul lor este extrem de redus. în afara celor opt (Arsenescu G. Gh., Constantinescu M. Cornelia, Daia Th. Zoe, Izboiu S. Const., Niculescu Pompiliu' Parvnescu G. I . , Petrescu Gr. Paul, Voivozeanu Mria), care au copiat pe fa transcriind cursul, srind cel mult câte un pasaj, vor mai fi aruncat i alii din câiîd în când câte un ochi pe curs. Acestea cu toate c d-1 Vulcnescu le ceruse s puie jos cursurile i cu toate c m chemase i pe mine s supraveghez alturi de el.
N-am gsit nici o lucrare care s se fi meninut în subiect, tratând despre locul Sociologiei i al Istoriei în clasificrile tiinelor. Aproape toi au reprodus capitolele din curs despre „Clasificarea tiinelor" (în special credeau c lecia V e sediul materiei), far nici o selecie. Iar cei vreo patru care formuleaz aceast idee o compenseaz prin prostii suprtoare.
N-a putea numi lucrarea cea mai bun. Aveam îns intenia de a v întocmi o statistic de lucrurile reinute cu deosebire: simple detalii ilustrative. Astfel: epuizarea Teoriei Istoriei, cultura juridica a lui Xenopol, naionalism.ul su, gradul de procuror. Toate acestea, formulate în genul urmtor: „o monumental oper care azi zace în câteva biblioteci fr ca nimeni s mai pomeneasc de ea" (Beju A.A.), „nu se gsete nici chiar în bibliotecile noastre" (Netea S.). Spuse nu incidental, ci în propoziii independente. E pomenit chiar d-na Riria Xenopol, în posesia creia se afl „o lucrare important a sa" (Xenopol) (Bogdan Mria).
Apoi, curioziti ca: „înalt frecven tiinific" (Beju A.A.); „tiine etimologice-noologice" (Butucescu I . Stella); „tiine stomatologice" (somatologice) (Butucescu I . St.); „diletantiti" (Davidescu M . Const.); „altul care face o bun clasificare a tiinelor far s cunoasc numele de Sociologie este Aug. Comte" (Mrculescu Zenobia); „s trecem în revist i celebrul nume Aristide Briand" (Pârvescu A.); „dup ce trece timpul coalei lui Epicur, apoi timpul stoicilor, vedem dialectica lui Platon, apoi dac trecem i peste timpul Evului Mediu, ajungem în timpul adevratei clasificri modeme, în timpul lui Bacon" (Rezeanu Dum.).
Elogiul monografiei: „roadele muncii sociologice a Inst[itutului] Soc[ial] Rom[ân] se vd din satul Runcu^, în care s-a introdus cultura tutunului" (Crciunescu Eliza; vezi i Tnsescu Lucia). Institutele de cercetare sociologice: „Institutul german de Sociologie sub conducerea distinsului prof Griinberg din Focani" (Georgescu C. Gheorghe); „Frankfurt a. M . ... gsim chiar facsimilele fotografiate ale lui Marx pe care nu le posed în original" (Târlea Aneta). i toate lucrurile de sub soare.
Nume: Benthol (Bentham), Bocan (Bacon; Butucescu I . St.); „al doilea mare positivist, Hegel" (Spencer) (Anastasiu R Miu); Bletan (Bentham) (Dumitrescu
339 SOCIOLBUC
Text Box
Extrase din Anton Golopenia. Rapsodia epistolar: scrisori primite i timise de Anton Golopenia (1923-1950). Vol III. Ediie îngrijit de Sanda Golopenia. Editura Enciclopedic. Bucureti 2012
Galeria); Benthram (Giuglea I.); Betham, Compte, Compt, Widelband, Rietkert (lanlnescu Marieta); August de Commte (Mircescu I . N.), Beken, Windenbland (Netea S.) ...
Lucrrile de Seminar sunt aproape exclusiv exerciii de rezumare. Cred c, din aceste 60 de lucrri, nici una nu merit bil alb, vreo apte-opt
roie, iar restul neagr. Anexez lucrarea d-oarei lonescu I . Constana^, creia d-1 M . Vulcnescu i-a
îngduit, fiindc a fost bolnav, s-i aduc lucrarea mai târziu. Primii v rog, stimate Domnule Decan, încredinarea respectului meu profund.
Anton Golopenia
7. A.G. ctre D. Guti (ciorn de scrisoare, [noiembrie 1931])
îndrumrile ce vreau s vi le cer concern muzeul. în zilele de dup sfâritul campaniei^ am colindat, alturi de d-1 Stahl ori singur, satele regiunii. Am aflat astfel lucruri interesante atât în ceea ce privete organizarea^reasc veche cât i în ceea ce privete viaa spiritual cât am putut-o cunoate mai ales prin obiectivrile artistice. în aceast din urm privin, compararea unor sate vechi de mazili^ cu altele mnstireti, împroprietrite în jurul lui 1860 prin reforma Stolîpin^ (cu ranul cel mai bogat având 4-5 deseatine, media 1,5-2) i altele însfârit boiereti, întremate abia prin împroprietrirea fcut de Sfatul rii (cu maximum 2 deseatine, media 0,5-1 des[eatine]) s-a artat extrem de rodnic. Descreterea citadinizrii e direct proporional cu micorarea pmântului stpânit i cu vechimea cracîiîîîlor de trai mai umane. în satele tip împroprietrire Stolîpin lumea abia începe s fac de pild covoare „cu dam" ca cele din Comova, în cele împroprietrite dup rzboi cei cu oarecare bunstare au înc numeroase scoare din lân vopsit cu culori vegetale.
Ni s-a pus astfel din nou problema muzeului. Am mai gsit la Seminar o adres de la Comisia pentm studierea i coordonarea lucrrilor pregtitoare în vederea participrii României la expoziiile i târgurile intemaionale prin care vi se aducea la cunotin cooptarea Domniei Voastre în comisia pregtitoare a participrii României la Expoziia intemaional a artelor populare din Bema din 1934. Seminaml va participa far îndoial. Am avea chiar posibilitatea, în caz c totul ar fi pregtit pân în amnxmt, de'* a face vizibil deosebirea între colecionarea etnografic de obiecte reprezentative i cercetarea sociologic a vieii sociale existente, de a impune dintr-o dat ateniei unor cercuri strine largi metoda noastr de lucm i viziunea teoretic ce le st la temelie.
Dar pentm aceasta ar trebui înregistrate i revzute complet coleciile anterioare i întocmit bine cea din Comova. Muzeul din Comova ar evidenia în mod impresionant un moment destul de înaintat al prsirii tradiiei locale pe planul artelor spaiale i al cderii sub curentul de uniformizare dominant în civilizaia modern. Un început de studiu statistic al caselor din sat ne-a artat acest fenomen curios de limecare a lucrurilor din btrâni în încperile mai proaste^: buctrie.
340 SOCIOLBUC
cmar. Casa mare a comoveanului cuprinde covoare cu modele noi i de factur Biedermayer, trecute nu tiu cum în Basarabia, icoane în cromolitografii cu inscripii în opt limbi, fcute la Miinchen pare-se; în schimb, în cuhne icoana e înc un venerabil sfânt pe lemn, licerele modele mai mult sau ceva mai puin vechi (toate de cel puin 50-60 ani) de flori stilizate sau i mai vechi vârste.
Oamenii le dau destul de greu. O mulime sunt totui dispui s ne dea câte o scoar, câte o icoan. Pe preuri destul de joase, 50-150 lei o icoan pe lemn, 300-1.000 o scoar pân la 4/1,80 m. Mai sunt, în urm, diverse obiecte de utilitate casnic, toate mmniurile de pe perei.
Ar mai trebui s trecem pe la Comova, fr îndoial dac e vorba s întocmim un muzeu într-adevr model. Totui o temelie solid s-ar putea pune înc de acum din ce cunoatem noi. Socoteam odat c cu 20.000 de lei s-ar putea cumpra tot ce are o gospodrie obinuit comovean. Aa ca la Bucureti s putem reconstitui cu ajutoml planurilor arhitecilor totul, pân i soba. S-ar cumpra cu suma aceasta ase-apte covoare (cele noi mai scumpe, cele vechi mai ieftine), vreo 10-15 icoane (pe lemn i carton), ui, ferestre, ulcele i toate celelalte.
Mai aveam i un alt plan mai dificil de realizat. Vi-1 comunic mai mult decât îl propun. Colindând satele i privind icoanele am dat, în afara pieselor unice peste altele de factur similar i întm totul dup acelai tipar. Cumprând ori fotografiind toate icoanele din regiune i culegând toate informaiile ce pot fi date asupra fiecreia dintre ele, completând apoi acest material cu toate datele pe care studiul monografic le impune ateniei, se putea încerca ceea ce înc nu s-a fcut: un studiu asupra picturii noastre religioase. Se putea localiza un tip de icoane în anume sate, ceea ce presupunea c zugravul va fi stat cam la mijlocul cercului satelor cu aceste icoane. Se putea vedea astfel, cel puin pentm o regiune restrâns, dac aceste icoane se rspândeau acum 120-80 de ani prin negustori ambulani, ca azi, sau dac erau opera unor zugravi locali. Studiul acesta se fcea nu pe 20-30 de icoane din toate colurile rii, ajunse întâmpltor în vreun muzeu, ci pe 200-300 de icoane culese sistematic. întreprinderea necesit cam 15.000-20.000 lei i timp ca de 40 de zile. Daml de a-i convinge pe oameni nu lipsete.
8. A.G. ctre D. Guti [iunie 1932]
Stimate Domnule Profesor i Ministm,
Ai avut bunvoina de a-mi face cinstea ofertei locului de ef de Cabinet la Domnia Voastr. în caz c m credei demn înc i azi de acest loc, sunt gata s pun puterile mele destul de neînsemnate în slujba Domniei Voastre în acest post, aa cum vi le consacrasem pân acum în altele
Voi trece mâine dimineaa la 9 fr 20 pe la Domnia Voastr spre a primi dispoziiile pe care ai avea s mi le dai, în caz c m-ai acceptat.
Innoindu-mi felicitrile, v rog s primii salutrile respectuoase ale colamlui Domniei Voastre,
Anton Golopenia
341 SOCIOLBUC
Deosebit de limpede i de bine construit, acest proiect înfieaz soluii limpezi pentru una din temele principale ale reformei învmântului primar pe care o pregtii. Concediile de lucru destul de lungi (prin existena crora pot avea de abia raiune amenzile, la un popor de plugari cum suntem noi) i gratuitatea absolut pentru sraci, datorit acordrii far plat a crilor i a uneltelor de coal (suma va trebui realizat i la noi prin reglementarea arendrii pmânturilor Ministerului, prin crearea unor taxe puse asupra copiilor de oameni înstrii ce umbl în coli particulare sau se pregtesc acas, prin anume reglementri ale dreptului de a tipri cri de coal - , prin contribuia Ministemlui Muncii i sume rupte de oriunde din bugetul nostru) reglementeaz aspecte eseniale ale unei apropieri a colii de prini (i de puterile i nevoile lor mai ales).
Cu acest prilej îndrznesc s v fac i o propunere. Am fost abtut în ultimul timp, pentru c mi se prea c trecerea aceasta a
Domniei Voastre la conducerea Ministerului Instruciei e primejduit s fie socotit mai târziu drept stearp.
Guvernul va cdea probabil, dup un rstimp nu prea lung. Dac n-avem pân atunci, nu legi votate, ci proiecte aa de bine închegate i aa de pline de îmbuntiri reale încât opinia public s fie alturi de ele, n-ai îndeplinit ateptrile puse în Domnia Voastr.
Ceea ce vreau s v rog acum, când, i datorit bucuriilor ultimelor zile, i i odihnei din cursul lor, am din nou limpede capul, e s-mi dai materialul i indicaiile pentru îmbuntirea înv[mântului] primar, ca s încerc s întocmesc pe tcute, pân la întoarcerea Domniei Voastre, un proiect de anteproiect. S-ar dovedi astfel unora dintre colaboratorii Domniei Voastre c nu sunt cu torni indispensabili. Pe lâng imboldul dat astfel i datorit unei mai energice struniri, lucrrile s-ar accelera mult, pomite de la aceast baz de discuie.
S-ar încerca astfel ceva în vederea aciimii de ieire din toropeala de plumb în care se gsete Ministerul, pe care trebuie s-o începei odat întors, pentru a asigura trecerii Domniei Voastre printr-însul o bun amintire.
i eu a putea s rscumpr cu acest prilej o parte cât de mic din buntatea fa de mine a Domniei Voastre. N-am alt chip s-o fac: când am vrut ast diminea s v srut mâna ca unui printe, n-am îndrznit s-o fac.
Primii v rog, stimate domnule Ministru, o dat mai mult, mrturisirea devotamentului meu far margini.
Anton Golopenia
13. A.G. ctre D. Guti (fragment de ciorn, [ianuarie 1933])
S-i trimitei în circa dou-trei zile, înainte de sfâritul operaiilor de votare a Bugetului Statului, o scrisoare care s fie reprodus, odat acceptat, în ziare. Reduceri cerute înc din toamna trecut pentru întocmirea bugetului 1933 v-au
344 SOCIOLBUC
artat c strduinele Dv. la Min[isterul] Instr[uciei] sunt sortite s rmân ineficace pentru c, cu toate simpatiile corpului didactic, nici o reform temeinic nu poate fi înfptuit far o colaborare entuziast a profesorilor i învtorilor. N-ai demisionat la începutul lucrrilor bugetului, i pentru a nu îngreuia simaia guvernului, i pentru a apra pe cât posibil coala i corpul didactic (aci trebuie spus ceva fin dar pe îneles despre d-1 Andrei* i despre greutile luntrice). Acum c aceste lucrri sunt gata i putei pleca fr a stânjeni sau a prsi, v întoarcei la îndeletnicirile Dv. crturreti.
E chipul de a iei elegant din situaia de acum. Nefcând aa s-ar putea s fii remaniat alturi de alii, i critica ar începe. Demisionând aa, riscai ansa rmânerii. Nu tiu dac ea mai poate însemna ceva. în împrejurrile actuale, legile noastre nu înseamn^ mai mult votate decât simplu tiprite ca proiecte.
14. D. Guti ctre A. G. etc. (c.v., [ianuarie 1933])
D I M I T R I E G U T I
Dragii mei, drag d-le Golopenia,
Sunt foarte micat de rândurile d-tale! i sunt foarte fericit s v pot strânge manele aa de prieteneti, pe cari mi le întindeti, cât mai curând posibil. Voi fi acas sper pe la orele 7 seara.
Venii v rog, s vorbim în linite acas la mine. Iar dac sunt puin în întârziere, ateptai-m.
Este o mare mângâiere, în momente de oboseal i decepie, s poi socoti atâia buni i vechi prieteni, care suntei dvoastr !
D. Gusfi
15. A.G. ctre D. Guti (ciorn de scrisoare, [ianuarie 1933])
V trimit aci dou scrisori, una a D-oarei tef[ania] Cristescu', alta a inginerului Measnicov^. i alturi, i rugmintea mea.
N-am putut spune niciun cuvânt ieri când d-1 Stahl v vorbea despre d-1 Mitu Georgescu. M simt îns dator s-1 spun i sunt bucuros c datoria ce mi se impunea a fost resimit i de alii.
V rog, domnule Decan, cum o vor fi fcut i ei, s nu pregetai de a spune cuvântul bun pe care l-ai putea spune în favoarea d-lui Mitu Georgescu. Nu cunosc decât de un an monografia-^, dar tiu bine c i-a fost un devotat cum s-au gsit puini alii. i m întreb cine ar fi fost vinovatul dac nu s-ar fi dat acea palm în monografie"*? Nimeni. Cci drept vina lui cea mare a fost socotit
345 SOCIOLBUC
victima faptului c nu a tiut s plece din vreme; devotat fanatic.aLniQnoaafiei, el e sugrumat de nesigurana i lipsa de sens precis a viitorului).
Lmurii, v rog, hotrât situaia totdeauna i în orice caz devotatului i datornicului Dv.
Anton Golopenia
19. A.G. ctre D. Guti (ciorn de scrisoare, [mai-iunie 1933])
M I N I S T E R U L I N S T R U C I U N I I , A L C U L T E L O R
I A R T E L O R
C A B I N E T U L M I N I S T R U L U I
Domnule Ministru,
V las aci o not telefonic a d-lui Rector Antonescu*. •' i apoi toate notele monografice, pe care v rog s le rezolvai; se apropie timpul întoarcerii în ar. Fr un ajutor, cei trei de la Paris^ nu se pot întoarce, iar cei din monografie ar fi demoralizai prin lipsa de solicitudine.
Hârtia Vasiliu^ e i ea urgent. Bietul biat nu are nici 3.000 mii de lei. Iar anul trecut, înainte de a fi la cabinet putea s i-o completeze prin produsul unor meditaii, acum, stând la Minister d[up] m[asa], nu-i mai poate avea.
Iar lui Pogoneanu ar trebui s-i fie isclite notele alturate - de la Finane e imposibil sai se ia ceva. i, în forma aceasta, e cel puin acoperit i el: n-a luat simple ajutoare, ca orice strin, ci a fost un diurnist angajat pentru lucrrile care s-au fcut într-adevr în iarn în jurul reformei] înv[mântului] primar - i ar pleca mulumit, primind înc 14.000 lei cu care s-i aranjeze felurite obligaii, devenind din nou monografisul_cum-se-cade.
Pentru Vulcnescu i Herseni s-a gsit câte o satisfacie în catedrele de francez de la c[olile] com[erciale] elem[entare] de biei din Bucureti publicate deosebit, pe care i d-1 Purcariu'* gsete c nu trebuie s le dai altcuiva (alte dou în aceeai categorie ar reveni d-nei Alessianu i vduvei prof Brbat).
Rmâne Stahl. Lui poate ar trebui s [i] se aprobe totui tiprirea voi. I I din DocfumenteJ Vrncene la Casa coalelor^.
-A|a, monografia_âr putea pomi la dmm cu oameni într-adevr entuziati, stimulai de faptul c se vd urmrii cu interes de Domnia Voastr
Devotat [A.G.] ,
20. A.G. ctre D. Guti [iunie 1933]
M I N I S T E R U L I N S T R U C I U N I I
C A B I N E T U L M I N I S T R U L U I
Joi seara
Stimate Domnule profesor,
întâi, chestiunea Cooperativei*. Am mai verificat astsear bilanul încheiat pe ziua de 10 iunie. Cu excepia unor datorii ce nu s-au achitat, situaia întrece cu mult cele din anii trecui (în bine i chibzuial, far modestie). Domnul Secretar Spineni are nenorocul de a nu însoi bunvoina-i, gata de a salva instituiile deficitare, printr-o cunotin temeinic a contabilitii (una din marile îngrijorri ale d-lui Spineni a fost trezit de observaia inexistenei capitalului social în cas; parc acest capital n-ar fi rdcina din care au plecat investiiile).
Apoi, chestia Ministerului. Socotesc c v datorez comunicarea faptelor pe care le-am observat acolo. Nu luai în nume de ru conciziunea lor deschis (cum nu v-am putut vorbi dimineaa, scriu acum).
Suntei prea înelegtor i niciodat autoritar. O tiu pe tema bacalaureatului. Ai promis unor îndreptii (în tot cazul unor cunoscui care contribuie i ei la fiina numelui pe care-1 avei), ai adresat o rugminte politicoas. Au fost pui pe liste i înlocuii, sau nici pui. Trimitei bilete directorului învmântului secundar. Schimbarea nu e fcut pân ce Secretarul General nu o accept sau trece în tcere. Ai avut politeea de a socoti listele întocmite de ieri diminea, scuzându-v i neschimbând aproape nimic. Totui, în decursul zilei întregi i chiar i azi s-au fcut neîncetat schimbri la cererea efilor de organizaii i a altor felurii emisari. S-a ajuns chiar la formaii ce contrazic legea, necuprinzând numrul legiuit de profesori de la liceele examinate (Craiova, de unde a venit astsear o telegram-protest). Ziarele au i ele un pic de dreptate („Neamul Rom[ânesc]", în vehemena ieirilor lui i celelalte în relatarea simpl a schimbrilor neîntrerupte), i totui, nici organizaiile nu sunt mulumite. Nu exist nici rectitudinea unor criterii, chiar neîntemeiate, i nici împlinirea complet a tuturor dorinelor.
Situaia e dificil. Totui un lucru mi se pare limpede: Secretarul General vrea s-i câtige popularitate în partid satisfcând cererile (far a avea abilitatea politic de a mulumi cele mai însemnate). Pe de alt parte, faptul c promisiunile Dv. nu se împlinesc i faptul c ele nu se împlinesc decât odat trecute pe la Secretarul General va trezi mai târziu sau mai devreme în conductorii partidului impresia c pivotul Ministerului e acolo i nu altundeva.
Acestea sunt lucrurile neplcute pentru mine pe care trebuia s vi le comunic grabnic.
i însfârit, o veste îmbucurtoare. D-1 Posmantir-^ vrea s v prezinte un proiect extrem de rezonabil, plecând de la fapte precise, privitor la organizarea unei Regii autonome^, care s ajung pe trâmul filmului ceea ce a ajuns Soc[ietatea] de Radiodifuziune pe terenul radiofoniei. Va veni când vrei.
350 SOCIOLBUC
La fel, Soc[ietatea] Compozitorilor ateapt de la Domnia Voastr o reglementare, destul de lesnicioas, a dreptului de autor pe trâm muzical.
Cu tot devotamentul ce m leag de Domnia Voastr
Anton Golopenia
Domniei Sale Domnului Profesor D. Guti
21. A.G. ctre D. Guti i trei fie ale lui Mircea Vulcnescu (29.6.1933)
I V S T C ( / T U L 29.6.1933 MINISTERUL INSTRUCIUNII, ^ ^ A - p ^ - e . ' A L CULTELOR I ARTELOR H ^ ?l R l C / C A B I N E T U L M I N I S T R U L U I , ' /
Stimate domnule Ministru, . . . - ^, ^ U bn. '
Domnul Prof P. P. Negulescu* mi-0amânat examenul oral pentru vineri dup mas. Aa c v rog s-mi îngduii s lipsesc i vineri dup mas [de] la Minister. Sâmbt dimineaa voi veni s încep pregtirile pentru raportul ctre M . S. Regele.
Aci încerc s v informez în chipul cel mai sumar posibil asupra situaiei în monografie, pentru ca masa de vineri seara s deschid drumul tipririi în tdnîna^~volumelor Drgu i s asigure fiina Seciei monografice a Institutului^. . —
Membrii seciei sunt oarecum în criz. Care rbufnete uneori chiar i fa de strini. Nu mai sunt studeni i toi îli v^aj_acum cu totul critic, a alesului de carier. Conductorii mai vechi (Vulcnescu i Sthl) ii împlinit sau stau s împlineasc 30 de ani; pe pragul maturitii, sunt nemulumii i întrâtai de faptul c nu se pot consacra carierei tiinifice pe care i-o râvnesc, trebuind s-i treac vremea în alte ocupaii i apucai de neputina de a mai face dou sau trei lucrri deodat. (Soluia ideal a acestei nemulumiri ar consista în acordarea posibilitii de a tri numai pentru tiin, cum vorbea anul trecut profesorul Handman^.
La Vulcnescu nemulumirea are acest caracter general. Stahl socotete c i-a lsat laoparte timp de ani problema lu i^ jz ie i
(lucreaz febril de câteva luni la o lucrare, care s sistematizeze opiniile asupra rziei i atitudinile luate fa de ea, formulând totodat concluziile pe care o cunoatere nemijlocit a ei de pe toat întinderea României, jud[eele] de munte dintre Olt i Bucovina, le ofer; pentru aceasta îi trebuie dou veri de umblat în aceste regiuni), pentru a îndruma i coordona campaniile monografice i lucrrile monografitilor. Fr un succes prea mare totui, din cauza unor friciuni i a neputinei de a-i întruni i supune unei munci regulate pe monografitii rzleij acum.
1 regulate pe monograiitii rzleiii
JyVV ^ SOCIOLBUC
Herseni, prin situaia lui de crturar linitit, constituie un fel de memento dureros pentru ei doi. i e socotit de multe ori drept un concurent neloial.
Pe lâng toate acestea, rgazurile uneori lungi între întâlnirile Domniei Voastre cu ei i accidente ca cel cu lipsa asistenei Vulcnescu-Stahl din Proiectul de Buget, sunt interpretate uneori ca o înstrinare a Domniei Voastre de monografie. Ceea ce, dat fiind însemntatea con^Iexului de sentimente: de admiraie pentru c ai început s scoatei tineret la ar, de recunotin pentru binefaceri printeti, în cimentarea grupului de oameni de la Seminar, i-a tulburat mult pe toi.
In sptmânile din urm Vulcnescu discut neîncetat ideea cu institutul monografic, calculând cheltuielile pe care le-ar necesita i socotindu-le desfiil de accesibile. (V altur aci trei fie pe care le-a completat odat la mine explicând avantajele acestui institut lui Conea i lui Comamescu).
Stahl spune c nu s-ar duce la Fgra s fac poliia redactrii, dac aciunea acesta a lui nu are ansele de a fi eficace.
Herseni spune c, dac Stahl nu vrea s vie, n-are decât s nu vie. Ceea ce, îns, l-ar rni mai mult decât orice altceva pe Stahl.
Ceilali monografiti îi ascult pe unii i pe alii i între altele au început s socoteasc, ba c ar fi mai bine s se in campania de redactare în alt loc i alte propuneri razna.
Iar redactarea Drguului trebuie fcut nu numai de dragul americanilor'*, ci i pentru a putea face la anul o campanie într-un sat nou, pentru a câtiga alte câteva elemente tinere; altminteri se pierde contactul cu Universitatea.
Cu toate acestea toi vor pomi în campania de redactare. Sunt prea legai de monografig. N-ar fi bine, îns, ca lucml s se întâmple în aceast atmosfer.~
A îndrzni s v propun s discutai acest plan al lui Vulcnescu pentm ca masa de mâine s precizeze toate nemulumirile i s le înlture. Ar putea fi elaborat[e] un program de lucm i un regulament de fiincionare, i etapele lui de realizare. S-ar putea ataa Universitii, înfiinat în toamn far retribuii i apoi trecut încet în buget sau la Institut i cred c chiar americanii ar gsi firesc lucml. De fapt, începutul e fcut: Herseni, Bemca^ i-Foca^ sunt retribuii acolo i triesc aa, consacrându-se studiului. Ar urma doar ca atribuiile lor, destul de imprecise acum în cadml activitii generale a Institutului, s ia un sens mai precis monografic. Stahl ar putea fi_jS-ecretanUjGenexaIjl
i ar trebui precizat i rolul lui Stahl la conducerea campaniei de redactare, fa de Vulcnescu i îndeosebi Herseni, cu asentimentul celor din urm. Cel mai auenticnjQUQgrafist^^ Ceilali sunt mai mult teoreticieni. Iar Herseni e mai nou. Comitetele s-au împiedicat totdeauna. Conducerea efectiv a campaniei de redactare ar trebui s-o aib Stahl. Lectura materialului ar putea fi dat comitetului Stahl, Vulcnescu, Herseni.
A l D ^ n i d ^ M s t r e devotat
^ ^ \ ; V Golopentia SOCIOLBUC
întâlnind câiva monografiti din cei mai tineri (Pogoneanu, Neamu, Popescu, Coste) mi-au spus c socotesc drept bine s se restabileasc principiul autoritii în campanie. S se spun precis când se pleac, toi s fie acolo din ziua întâi, fiecare s primeasc un singur bilet dus-întors, nu pân la ase, când cu autorizaia lui Vulcnescu, când cu a lui Stahl, când cu a lui Herseni (anul trecut s-au cheltuit cam 60.000 cu biletele). Cred c e un fapt în plus în sensul conducerii unice i exprese acordate lui Stahl.
Trei fie ale lui Mircea Vulcnescu:
I . Un institut de sociologie.,aplicat sau de sociologie concrej^ nu în genul Institutului Social - asociaie de colaborare liber de cercettori intelectuali pe domenii diverse ci în genul institutelor Prof Dr. Cantacuzino, Prof Dr. Rainer, Prof Dr. Babe, Prof Dr. Racovi, de lucru coordonat, metodic i regulat.
Cu cel puin 10 posturi de asisteni; 4 de Cadre 4 de Manifestri 2 de Uniti i Relaii 1 de Cosmologic 1 de Spiritual 1 de Uniti 1 de Biologic 1 de Economic 1 de Relaii-Procese 1 de Psihologic 1 de Juridic 1 de Istorie 1 de Politic
i înc: 1 de Moralitate 1 de Statistic 1 de Muzicologie 1 desenator 1 de Limbistic (sic!)
Pe verso apare urmtorul calcul: 6.500 x 15 x 12 = 1.170.000 (reprezentând, probabil, bugetul anual al unei instituii cu 15 salariai i un salariu de 6.500 lei per individ).
I I . Cosmologic: I . Conea Biologic: D. C. Georgescu Psihologic: A. Golopenia Istoric: H. [H.] Stahl
Spiritual: C. Amzr Economic: M . Vulcnescu Moral/Juridic: Politic: V. Rdulescu-Pogoneanu
Uniti: X. Costa-Foru Relaii/Procese: T. Herseni
în dreapta sus apar, fr specificri, numele: Bemea, Ionic, Foca, Brauner, Pop
353 SOCIOLBUC
I I I . Loc: 1. Nu la Fgra. La Sibiu sau la Râmnicul Vâlcii (Arhive sseti etc.) 2. Excursie în Haeg în cutarea satului. 3. Institutul de Sociologie aplicat. 4. Cri la Paris i în Germania. Durkheim-Le Play. Marxism i fenomenologie.
22. A.G. ctre D. Guti (fragment de ciorn, iunie 1933)
[.. .] Din informaiile pe care mi le-au dat Cressin, Measnicoff i Coste, cari s-au întors, i din scrisorile venite de acolo, îneleg c lucrrile de anul acesta au decurs lipsite de cea mai elementar coordonare, necum considerare colectiv a fiecrei probleme în parte. Aceasta, din cauza absenei oricrei discipline. Ricu Stahl s-a concentrat asupra redactrilor lui (singurul lucru pozitiv gata, împreun cu ce va fi fcut Herseni) i a fost de o toleran necunoscut la el pân acum, din teama de a nu indispune pe vreunul din muncitorii de acolo. Herseni n-a dat pe acolo decât de prea puine ori, pentru un sfert de ceas, ca s le spun c el redacteaz ; ceea ce a atras dup sine întrirea opoziiei împotriva lui Stahl. Cel care i-a gsit o mic plcere în a o întei, la mas de obicei, a fost d-1 Briloiu. în urmarea acestor discuii s-a ajuns s se afirme de Bemea c el e singuml înzestrat în monografie i c Stahl 1-a pus sistematic în umbr, iar Vulcnescu 1-a dopat cu teorii confuze, ca s nu se afirme. Stahl mi-a povestit acum trei sptmâni, ca 0 bizarerie, lucml i a tcut. Apoi, acelai Bemea, vzând nunta pe care o public Stahl în volumul su, ca model de culegere precis (a fost fcut de patm ini cari, timp de trei zile, n-au prsit o clip mirele, mireasa, nuntaii, au numrat tot, au notat tot: convorbirile buctreselor i contribuia de pui i ou la mas, toate cântecele cântate i vorbele spuse), s-a dus la Drgu la o nunt nou singur, a studiat-o singur, zice, cu aceeai desvârire, ca aceasta a lui Stahl s nu mai trebuiasc s fie publicat, de vreme ce el e redactoml titular al obiceiurilor.
în acest sens de crâncen concuren i orgolioas sete de autoafirmare au evoluat apoi lucrurile. Când Neamu a fost însrcinat de Stahl, în lipsa titulamlui, s redacteze dosaml anemic al politicului, a cemt s i se îngduie s citeasc fiele celorlali ca s completeze pe cât se poate materialul i s-i fixeze vederile. 1 s-a refiizat net lucml în edin plenar, sub argument c cei ce au lucrat au fie, ceilali vor s le ia, s le schimbe numele i s se împuneze cu munca altora. edina a trecut i Stahl n-a putut face nimic. Bemea i Foca, promotorii acestei preri, au ajuns pân la a spune c pot da fie în schimbul altora care [îi] intereseaz. Dac a lor e mai bun, cer îns în schimb nu una, ci trei sau mai multe.
Atmosfera aceasta feroce n-a priit lucrrilor. S-a muncit, pentm c oamenii n-aveau ce face altceva, dar nemulumit fiecare de mrginirea aceasta, deloc de munc colectiv.
Acum în urm, venirea d-oarei Cristescu a prilejuit o nou izbucnire a acestui rzboi latent. Pe argument c el este timlaml practicilor magice religioase, iar Ionic al reprezentrilor magice religioase, Bemea i-a spus simplu d-rei
354 SOCIOLBUC
Cristescu, care-i completase anul trecut dosarul de descântece cu meticulozitatea ei de la Comova, c el n-are nevoie de colaborarea ei, c descântecele intr în atribuiile lui, de care nu s-a prevalat doi ani, dar pe care n-a îneles s le cedeze. El i-a cules, zice, un material mai complet de descântece acum, anul acesta, i ea s redacteze material cules de alii, folclor sau linguistic.
Stahl a tcut, se pare, din nou, cu toate c Bemea i-a spus acum în faa tuturor, c oricâi ani 1-a dat laoparte, i-a venit vremea : el crete în însemntate, iar Stahl vede c nu mai e luat în seam de nimeni.
Explicaia lucmlui e uor de gsit. Bemea n-a mai avut burs anul acesta, i se pare c ceilali au rosturi, strlucite pe lâng al l u i ; Foca e ros de tristeea sorii lui de biat de 27 de ani, tat a trei copii, i cu perspective puine, nici burse, poate nici altceva. D-ra Cristescu mai are pe deasupra nenorocul de a fi ajuns mult mai apreciat de Mauss, profetul lui Bemea i Ionic, decât fiecare din ei. De aci pomirea de acaparare în volumul Drguului a cât mai multe capitole, de a se dovedi mai presus de ei.
Monografia este îns însemnat ca oper colectiv, i a fost i un crez, i ara de vis''lîecmia, cu toate rsculrile i nemulumirile trectoare. Acum atmosfera e stricat; cei ce se întorc se întorc decepionai i descurajai i vorbesc de înmormântarea gLonografiei, cu o mâhnire care arat în ce msur in totui la ea.
Cred c trebuiTia v ducei acolo, ca lucmrile s nu rmân aa. Chiar dac s-ar strânge ceva material, ar fi fr legtur organic, tot de înfiarea Arhivei. Comitetul de redacie iari nu poate reface totul, pentm c iari nu mai e munc colectiv, ci hamalâc colectiv, prelucrat de unul-doi, sau trei, sau patm.
i apoi trebuie salvat monografia în sufletele oamenilor. C altminteri se rzleesc, urându-se.
Georgescu tie de lucmrile de acolo i nu vrea s se mai duc, cu toate c ar putea cere concediu odat revenit Measnicof (suprat i el c tot ce a început i-a fost luat de Cressin, sub titlul c el e însrcinat s le fac). Vulcnescu nu se mai grbete, temând-se i el de aceeai atmosfer, fr s-o spun.
A l Domniei Voastre devotat [A.G.]
23. A.G. ctre D. Guti (ciorn de scrisoare, [septembrie 1933])
Stimate domnule Ministm,
Ingduii-mi s v comunic din nou un amnunt privitor la monografie. Spuneai ieri c l-ai însrcinat pe Herseni s redacteze o convocare. i c monografitii urmeaz s depun întâi materialul (ai pomenit J*archetul i apoi pe d-1 Mussolini cu acest prilej) i apoi s se adune, dup 6 adunare în cerc restrâns la Dv.
Cred c pe aceast cale nu se va ajunge la o linitire i chiar c pacificarea produs în ultimile sptmâni se compromite. Dei socoteam, în de mine, la întoarcerea bieilor de la Fgra c ar fi necesar o soluionare grabnic a
355 SOCIOLBUC
Chiar dac nu v convine s venii la 15 decembrie (cum vacana se ia aci la 20 dec[embrie], acest termen îngduie cu greutate o deschidere solemn înainte de Crciun a ciclului), cred c trebuie s venii. Ciclul nu are cum începe far venirea Donmiei Voastre. Am avut impresia c profesorul Gamillscheg, un om sobru i care mi-a impus (fost coleg de studii i de camer cu d-1 Caracostea^ i elev al lui S. Pucariu^ în anii lui întâi de docen la Viena) ar socoti o amânare mai lung drept o desconsiderare a iniiativei lui. Aceast comunitate de lucru e gestul unic ce se face aci la Berlin pentru România de ctre germani.
Adresa profesorului Gamillscheg e Berlin Wilmersdorf, Barstrasse 55. Ndjduiesc astfel, domnule profesor, s v vd în curând aci. Eu v voi scrie dup o sptmân scrisoarea plnuit. Acum, v rog s primii încredinarea recunotinei nermurite a devotatului D.V.
A.G.
26. A.G. ctre D. Guti (ciorn de scrisoare, [21 ianuarie 1934])
Stimate domnule Profesor,
Câteva rânduri bune, cu sfat ascuns printre ele, ale d-lui Bucua, m-au speriat ieri dimineaa, când le-am primit. întrevedeam plin de întristare c uneori m socotii un alt Costin*, cu circumstana agravant c n-am trecut oceane în vase, care pot pieri înecate.
Nu am întârziat totui s v scriu pentru c viaa la o deprtare de o zi i jumtate de dmm cu trenul m-ar deprinde s uit. Afeciunea respectuoas pe care îndrznesc s o nutresc pentm Domnia Voastr i recunotina pe care vi-o datorez sunt cel puin la fel de vi i i depline în mine ca în vremea când v vedeam zilnic. Un chip al Domniei Voastre, rzimat de perete, prelungete masa mea de lucm pân la Bucureti, în strada Armeneasc. Mult mai grav aci, mi-a adus adeseori mustrarea Domniei Voastre.
Am început s v scriu odat i altdat; stângcia întortochiat a frazelor, care se încâlceau far s poat îmbrca în vorbe simirea i gândul meu, m-a fcut s încetez de fiecare dat. Credeam totui întmna c, mâine sau în curând, ziua va fi bun i scrisoarea va izbuti. Nici nu v-am urat srbtori fericite aa, nici un an nou bun.
în multe zile n-am putut strânge nici mcar îndrzneala de a m apuca s scriu. Obosit la sosire, somnuri lungi i mese multe m-au refcut destul de în grab.
Am putut ceti de atunci i urma cu oarecare profit i cursuri, privi oameni i lucmri; s scriu cum se cade n-am ajuns înc nici acum. Faptul m-a dezndjduit adeseori: de fiecare dat când se ivea soarele afar i o licrire de voie bun în mine, am început s scriu vrând s-mi dovedesc c sunt gata întremat. Mi-am fcut ru de fiecare dat. Dup un început oarecare, ce m umplea de bucurie, m pomeneam c iar nu izbutesc, c scriu, dar gândurile nu se încheie. Obinuit
358 SOCIOLBUC
s duc la capt lucrurile începute, pierdeam atunci orice încredere în mine i în putinele mele i m socoteam sfârit. Dup câteva zile îmi reveneam, regsind rbdarea. O grip cu care m-am rzboit de-a în-picioarelea de la Crciun pân la Sf. Ion, mi-a îngreuiat i ea viaa.
N-a pomeni toate aceste mizerii ale mele dac n-a trebui s-mi câtig astfel îngduina înelegtoare a Domniei Voastre.
Silit de starea mea s nu m pierd dintru început în studiu, am cunoscut destul de bine Germania nou. Cu deprinderile câtigate în monografie, n-a trecut zi aproape, din cele 60 de când sunt aci^, fr s caut s surprind câteva aspecte noi ale ei. Imaginea, pe care mi-am formulat-o pân acum, cred c nu las la o parte prea multe din trsturile de cpetenie ale realitii deosebit de complicate care e Germania naional-socialist.
Am vzut cu regret înfiinarea aa-zisei „Kultur Kammer" la vremea sosirii mele, apoi mai târziu organizarea operei „Kraft durch Freude"^. Cea dintâi înfptuia planul Domniei Voastre pentru promovarea i îndrumarea creaiei culturale. Cea de a doua adapteaz Dopolavoro-vX^ aa cum o fceau i programele de cultivare a poporului elaborate de Educaia poporului. Germanizarea prin etatizare a fost primit simplu aci. Cine s mai apere, ca la noi, libertatea absolut (imaginar) a creatorului, ambiiile locale, de grup sau individuale?
Tcerea, dac nu disciplina complet, dau putina unor înfptuiri mari. Legea recent pentru organizarea muncii, care anuleaz „clasa proletar"organizând pe întreprinderi i fr deosebiri muncitorii „der Stime und der Faust"^, învestindu-1 pe patron cu puteri de comandant dar garantându-i pe muncitori, este fr îndoial o încercare îndrznea. Nu mai puin, legea din toamn pentm reglementarea presei care formuleaz energic obligaia de a nu scrie nimic ce poate strica înafar i înuntm naiunii.
Nici conductorii Germaniei de azi nu vor, la fel ca Mussolini, s gseasc formula social i economic pe care o cere criza general de aproape pretutindeni. Spre deosebire de mi care, în anii dintâi ai revoluiei, au crezut c pot oferi lumii chiar formulele noi. Aci, ca i în Italia, de fapt nu se face altceva decât c se disciplineaz mulimea în stil mare, s poat atepta apariia fireasc a soluiilor noi. Conductorii nu se ating de tmsturi, nu lupt cu sistemul capitalist. Impun numai sarcini mari în vederea asist[enei] sociale i mldiaz inii prin încorporarea în cadrele miliiei naional-socialiste. Spengler^ pare a avea dreptate când socotete c socialismul germanului, socialismul pmsac nu se poate realiza decât în stat i prin stat, administrativ, ierarhia prându-i fireasc. Tot ce se întreprinde aci are, într-o accepiune larg, un sens educativ. Crile conductorilor sunt sortite s slujeasc de catehism, care s impresioneze, din vitrine cel puin. Manifestaiile gigantice i afiele trebuie s trezeasc i s fac obinuit simmântuF colectivitii germane.
Dei regimul nou are norocul de a fi stegaml mândriei reînviate de a fi german (dup umilinele înfrângerii revoluiei, inflaiei i rzboaielor civile), dei are ca aliat o literatur german-smntorist care ateapt de ani s fie luat
359 SOCIOLBUC
în seam i, cu toate c ine prins aproape toat Germania într-o plas complicat de interese i convingeri, soarta lui, eficacitatea tuturor msurilor luate depinde de copiii i tinerii de azi. Cei btrâni sunt prea plini de liberalism, de individualism idealist, citeaz din Schiller sau se plâng c nu au libertatea contiinei, c efii de azi n-au „Bildung"^. Anecdotele pe care i le spun când se întâlnesc flageleaz^ toate hitlerismul. Cei btrâni sunt foarte dispui s fie perpetuu nemulumii pe jumtate. Cearta religioas din biserica protestant e aa de intens, tocmai pentru c muli dintre cei care nu se preocupau înainte de credin au simit de datoria lor s o apere împotriva „barbariei". Clasa aceasta de vârst geme i sub povara contribuiilor pentru asistena social i a vieii militreti, cu apeluri în fiecare sptmân, cu consemnri duminica. Cei tineri, în schimb, se înzdrvenesc. Hoinrind odat o duminec întreag prin pdurile de dincolo de Wannsee** am întâlnit nenumrate grupuri naional-socialiste: bieai care umblau în pâlc mic, zburdând cu efii lor, tot nite bieei, echipe cicliste, echipe de traciune motoric; exerciii atletice. „Jugendbewegung"-ul" dinainte a fost etatizat acum; tot ce e tânr e în uniform. S-ar putea ca Germania de mâine s aib astfel un material uman remarcabil, nu numai gata s se jertfeasc, ci i rezistent. Glorificându-se neîncetat fa de germani, prin mitul de a fi salvatoarea Europei de primejdia bolevic. Germania nou pierde singurul aliat cu spaiu pe care-1 putea avea. Nu se va înbui îns, când iniiativa de stat nu va mai putea împrti cercuri mai largi din posibilitile de lucru i de trai ale Germaniei ? Un salt al natalitii se resimte înc de pe acum; creditele pentru cstorii, condamnarea hotrât a tuturor derivatelor neomalthusianismului îl vor accentua treptat.
La Universitate urmez regulat la profesorii HartmanngiSpranger ; cel dintâi ine un curs de etic. Un cap sistematic, care triaz mulimea problemelor prin confruntri continui cu realitile concrete. Nu srcete, cu toate acestea, disciplinele. Tinereea mea îi gsete multe asemnri cu Hegel, care la vremea sa n-a fcut, la fel, altceva decât s ordoneze dintr-o perspectiv nou mulimea temelor puse de valul de gândire pornit de la Bacon i Descartes. Mulimea de necuprins a cercetrilor filozofice tot mai speciale din ultimele patru-cinci decenii a ajuns aproape s sugrume orice munc proaspt. Hartmann reine contribuia lor i încheie scheletul nou, care poate fi interpretat i amnunit din nou i mai departe. Sistematic i speculativ, el este totdeodat deschis iraionalului de dindrtul tuturor lucrurilor. Acum o sut de ani, dialectica putea orândui haosul intelectual; acum e nevoie de o întrecere a greutilor pe care le ridic incapacitatea conceptelor noastre de a cuprinde chiar simultanul, plin i el de antinomii i opoziii. Hartmann tie s le formuleze prin aporetica'^ lui, s treac dincolo de ele, tocmai recunoscându-le. Dac gândirea lui Hegel a fecundat pân acum numai tiinele istorice, prin Hartmann începe aciunea logicii lui Hegel. - Prof Spranger ine un curs despre ideea de Stat de la Kant la Hegel. Cu fineea puin btrâneasc, pe care cred c i-o tii. M-a primit deosebit de bine, m-a
360 SOCIOLBUC
ruinat aproape cu prevenirile lui. Mi-a promis, îl voi ruga în curând s nu uite, c m va pune în legtur cu un fanatic care, trit în Asia Mic se zbucium de câtva ani, sub direcia lui, s încheie un fel de teorie a circulaiei valorilor culturale, studiind aciunea culturilor mari asupra culturilor mici'^. E tocmai problema care m pasionaz i pe mine. Mai ascult un curs al lui Hans Giinther despre Aciunea lui Dilthey^^ asupra filozofiei contemporane. Prof Vierkandt ine un curs srccios de Teoria general a culturii, spicuind searbd câteva precizri din Hartmann i Freyer'^. Prof Sombart îi ine cursul de Istoria vieii economice, plictisit fr seamn, crile lui Thumwald'^ rezum, la fel de bine, materialul privitor la economia primitiv. M-a primit foarte bine, vorbindu-mi cu o vdit indispoziie despre sfâritul Soc[ietii] germane de sociologie i despre Congresul convocat de Krieck, Hans Jerusalem i Girather'"^ (cel cu scrierile despre ras) spre a înfiina o Societate de Sociologie na[ional]-socialist. La seminarii nu pot urma: Nicolai Hartmann comenteaz texte greceti i latine, Spranger ine seminarii de pedagogie, la Vierkandt se despic-n patru, psihologist, brouri vechi ale lui Simmel'^, Sombart, Malinowski'^; am vorbit o dat acolo, dar obiceiul de a ridica dou degete i de a rspunde în dou vorbe ca la liceu umple de jen, la fel calitatea mediocr a sociologilor tineri de acolo.
Mi-am fcut program, astfel, s-i citesc în decursul acestui semestru pe Hegel, Dilthey i Hartmann. Ca variaie, urmresc izvoarele aa-zisei „Nazionalsozialistische Leben und Weltanschaung": nevoia de a compara dizolvarea tuturor valorilor i mobilurilor de perspectivismul (istorist) prin supimeri chiar i la autoriti arbitrare ca premis - atitudini nietzscheene, teoriile lui Chamberlain, Rosenberg, Spaim * , Spengler (Preussisches Sozialismus^^). Moeller van den Bruck {Drittes Reich^^), ca idei unelte. Citesc Mein Kampf^^ i am isprvit romanul politic enorm Volk ohne Raum al lui H. Grimm^"* care, cu peste un milion de exemplare vândute, a determinat i el gândirea celor de aci. Dac izbutesc s îmbrac într-o form limpede acest material, e o cronic vie pentru „Arhiva".
I-am scris prof Gunther Ipsen^^, rugându-1 s m primeasc în campaniile pe care le vor face în primvar. Totdeodat lucrez la articolul german despre sociologia monografic, a crui copie ndjduiesc s vi-o pot trimite în cursul lunii martie-^ .
Stau pe gânduri acum s cer s lucrez în semestrul de var la Heidelberg cu Alfred Weber^'', care aud c lucreaz de mult la un volum mare de Sociologie cultural (atât interesul meu pentru procese cât i pentru manifestrile culturale ar gsi de lucru acolo) sau la Lipsea, la Freyer i Litt^^. Ca s beneficiez de un seminar german.
D-1 Kittredge^^ s-a oprit la Berlin venind din rile baltice ca s ajung la Paris de Crciun. M-a chemat la o mas. M-a întrebat de Dv., de Stahl i de Pogoneanu. îl bucura faptul c suntei redat Institutului. I-am spus cum se lucreaz. Fiindu-i rândul s aleag bursierii din Australia, nu se va întoarce la Paris decât în mai. Aa c în România va veni în primvar d-1 Van Sickle^°.
361 SOCIOLBUC
îngduii-mi s m bucur de departe pentru faptul c ai fost chemat s conducei FundaiaPrincipgle Carpi. E locul de la care putei face tot atât ca de la Minister. In zilele mele grele de aci, am regretat adeseori c nu sunt în ar. Puteam s muncesc alturi de Dv., s vd un rezultat cât de modest în afar, nu s m subiez înuntru, în de mine, pentru a nu ajunge poate niciodat s dau ceva. Umblând pe malurile Spreei-'', fceam fel de fel de planuri. Ce ar putea fi realizat acolo. Vestea c îi avei acolo pe Stahl i pe Amzr m-a bucurat foarte muh. Ca Oficiu de studii asupra vieii rne5^secinmonografip_ar putea prinde la Fundaii forma de instituie stabil pe care i-o dorim de atâta vreme. Firete ar trebui un val de publicaii la îndemâna tuturor, ca Monografia_s se afirme gcolo. Notez un gând care mi-a venit odat: ar putea îitiprit poate o serie de câteva brouri privitoare la organizarea muzeelor colare i regionale; aa ca s fie cumprate i de învtori: d-rul Antipa^^ ar da cu plcere câteva pagini despre împiat i herbarii, poate prof Vuia despre etnografie, Stahl ar putea da i el un voluma despre cerinele i posibilitile de a-1 face i sociologic, la nevoie a face o crulie-dare de seam despre muzeele locale din Germania (cartea lui Pessler Die Heimatmuseer?^ ar putea fi un punct de plecare remarcabil). A fi bucuros, chiar, s pot face câte ceva pentru consolidarea aciunii monogr^ice_de la Fundaia Principele Carol. îi voi ruga pe Stahl i pe Smz^'sa^ni trimit imprimatele i planurile lor, s gândesc i eu asupra lor.
Dac credei c e necesar, s-ar putea face lucrul urmtor pentru „Arhiva". Datele statistice prelucrate la Minister^^ cuprind, atât la învmântul primar cât i la învmântul secundar, comparaii între cele patru uniti mari ale rii: Vechiul Regat, Bucovina, Transilvania i Basarabia. Aci, la câteva sptmâni deprtare de aceste date, am vzut c s-ar putea scoate câteva concluzii capitale din ele. Ar fi o ultim dovad a studiilor întreprinse la Minister i un cadru de situare a muncii de la Fundaiile Regale. într-adevr, se vd acolo, întâi valorile specifice fiecrei provincii ale raportul natalitii i flincionrii colii primare (numrul de recenzai care revine la 1.000 de locuitori, adic al copiilor între 5 i 17 ani e mai ridicat în Basarabia, unde frecvena e mai sczut, urmeaz Vechiul Regat, apoi Transilvania, apoi Bucovina), apoi gradul de labilitate sau de fixitate a populaiei rurale (în Vechiul Regat, la 10.000 locuitori, se înscriu proporional mai muli copii în colile secundare, seminarii, coli normale. în Ardeal, îndeosebi în Bucovina, clasele primare V - V I I sunt mai bine frecventate, proporia de copii care trec în coli secundare e mai mic) i, însfârit, deosebirile dintre orae i sate în provinciile deosebite. (Oraele cu proporional mai muli copii în colile secundare sunt cele din Basarabia, pe când în oraele din Bucovina proporia de copii trecui în coli secundare e mai sczut în raport cu populaia). Toate aceste lucruri sunt spuse rzle. S-ar putea concentra i astfel s-ar obine un fel de facies cultural al prgjynciilor: ceea ce ar îngdui fixarea programelor; unde treîuie^abiTTt^aiJt^aiîcel puin îndrumat un curent prea mare spre ora, unde înfiinate anume coli cerute de populaie (veniturile comitetelor | c o l ^ pot fi alturate aci: dac-mi aduc bine aminte, colile de meserii i
362 SOCIOLBUC
profesionale se întrein ele însele numai în Bucovina, tocmai pentru c acolo nu e tendina spre ora i îndeosebi spre coli teoretice). Dac credei lucrul necesar, voi cere fostului meu colaborator Apostu^^ tabloul comparativ al învmântului secundar teoretic i aplicat, pe provincii, pe care l-am fcut i-1 voi ruga s concentreze, la fel, datele pentru înv[mântul] primar. V-a putea trimite repede o redactare clar: am gândit adeseori asupre acestor fapte, fr a avea la îndemân decât amintirile.
Pun în acest plic i fotografia genovezei lui Van Dyck^^. E desigur cea în faa creia a odihnit Domnia Voastr. Cu prilejul întâiei mele vizite la muzeu am pornit s-o gsesc, dar micat de Rembranzi i Vermeer-i pe care-i iubisem fr s-i fi vzut altminteri decât în reproduceri, i de toat mulimea olandezilor, am uitat de ea. Obosit, am cutat dup câteva ceasuri un loc pe o banc în faa câtorva Rubeni uriai. Fiind ocupate toate, m-am aezat cu spatele spre ei. Am fost cucerit atunci de buntatea înelegtoare a acestei doamne, i mi-am adus aminte de contesa de care mi-ai vorbit. Am aflat c e de Van Dyck. Cred c e ea.
i în muzeu, i în ora, sunt mirat adeseori gândind c ai ezut i Dv. pe mai toate bncile de stejar de acolo, biat ca mine, c ai ascultat cursuri în multe din slile cu ziduri groase în care ed i ascult i eu fel de fel de profesori, c i Dv. ai intrat la Universitate ocolind statuia lui Helmholtz-'^ i aruncând privirea în grab spre faa ascuit de deteptciune a lui Mommsen^^.
Credei-m v rog, stimate domnule Profesor c nici nu v-am uitat i nici nu sunt nerecunosctor. N-am scris, pentru c nu puteam scrie cum se cade i pentru c nu voiam s m fac de ruine.
Exprimând-v salutrile afectuoase, pe care prof Spranger m-a rugat s vi le transmit, i salutrile prof Sombart, v rog s credei totdeauna în devotamentul meu nermurit.
[P.-S.] D-1 Bratu a inut înainte de câteva zile o conferin în ciclul d-lui Gamillscheg, care a anunat ca probabil o conferin a d-lui Mehedini, spunând c alte câteva nu sunt sigure. Nu tiu dac i-ai scris asupra venirii Dv. D-1 Bratu a vorbit emoionat despre influena crilor populare germane asupra celor româneti, cred c lumea n-a fost prea mulumit, deoarece a fcut aproape mai mult teorie asupra crilor populare germane decât asupra celor româneti. Cred c a fcut apoi un elogiu exagerat al sailor.
27. A.G. ctre D. Guti (ciorn de scrisoare, [mai 1934])
St[imate] d[omnule] Prof[esor],
Domnul Kittredge, m-a invitat înainte de câteva zile s prezint programul meu de lucru pentru anul viitor, deoarece D-rul Fehling, Directorul de studii de la Berlin al Fundaiei [Rockefeller], m-a propus pentru prelungirea bursei. Am trimis un raport i un plan de lucru, a cror copie îndrznesc s vi-o trimit,
363 SOCIOLBUC
împreun cu copia altui raport din primvar, ca s vedei cum îmi întrebuinez vremea aci. V-a ruga, cu prilejul acesta, s dai un rspuns afirmativ la întrebarea pe care Fundaia o va adresa D[omniei] V[oastre], dac încuviinai aceast prelungire.
Teza pe care o pregtesc Die Einheit des Geschichtswissenschaft und W. Dilthey^ e mai aproape de monografie decât ar prea^. Punct de plecare: constatarea unitii existenei istorice a grupurilor de oameni, corelaia strâns a manifestrilor deosebite în decursul prefacerilor acestora, pe care o poate face oricine când cunoate cu de-amnuntul o închegare social fireasc: un sat, o naiune, pe care am avut-o noi în monografie. Problema teoretic pe care au ridicat-o constatri de felul acesta înc de la sfâritul] veacului 18: care e sistemul tiinelor culturii care s exprime pe plan teoretic corelaia care leag, în cadrul închegrilor sociale fireti, faptele tratate în tiinele deosebite ale culturii. Numai Hegel i Comte^ au trasat sistematizri care s fie comparabile în coeren'* cu sistemele succesive ale tiinelor naturii. Tema mea e s art cum a determinat Dilthey eforturile depuse în vederea unei soluionri satisfctoare a problemei. Dilthey 1-a anulat pe Hegel prin pozitivism (influen Mill^) iar lui Comte i-a opus pe Hegel. Foarte bun istoric, dar n-a avut contact cu prezentul: opera lui prezint interpretri remarcabile de epoci i de viei, dar sistematizri care nu opereaz decât în perspectiva culturii consumate, nu a celei în fiin. Die Geisteswiss[enschften], în concepia lui, n-au decât dou categorii centrale : objektives Geist i Verstehen^, ocupându-se de clasarea întruchiprilor în care o vreme trecut persist i de tehnicile pentru reconstituirea imaginii de ansamblu a culturii din care provin. Sociologia comtian, adevrat sistem al tiinelor culturii i al structurii culturilor i al dinamicii istoriei lor, e declarat irealizabil i sociologia declarat tiin, la fel, de forme, de formaiuni sociale. Haosul tiinelor culturii în Germania i se datorete interveniei lui Dilthey. Procedeul personal al lui Simmel, [ca] i cel al cercetrii speciale G[emeinschaft] und GfeselschaftJ a.lui Tonnies^, e canonizat în sociologie: care devine dicionar de forme sociale i cu totul contrarie constatrii pe care o fac cei ce au de-a face cu realitatea concret. Ortodoxia diltheyan (Spranger, Groethuysen^) se mrginete s tlmceasc trecutul i s detaileze îndeosebi conceptele Verstehen. Cei care au contact cu realitatea i care simt devenirea se cred nevoii s creeze discipline noi: Kulturphilosophie i declar lucrrile lor de Geschichtsphilosophie ceva cu totul deosebit de Geisteswiss[enschaft], de KultunvissfenschaftJ, de Kultursoziologie^ etc. Venind de la fapte concrete, folcloriti i lingviti (cei de la Bonn i Breslau) încheag un sistem al manifestrilor] culturii i se autonomizeaz. Freyer a transformat sociologia, din nou, în tiin general a culturilor i a desfurrii lor, prin afirmarea primatului constatrii din faa concretului asupra sistemului autonomizat i prin asocierea istoriei cu sociologia. Munca lui de acum în vederea constituirii sociologiei pop[orului] german realizeaz aceast tendin. Scrierile lui teoretice sunt puin tranante i lipsite de consecven.
364 SOCIOLBUC
Sistematic, încercarea lui Hartmann e faptul cel mai însemnat din timpul din urm: Hartmann nu a trit îns aceste probleme, el a izbutit s vad întregul pentru c a aplicat extrem de consecvent dialectica hegelian. Opera lui triete din Hegel i nu e altceva decât o fenomenologie secularizat.
28. A.G. ctre D. Guti (ciorn de scrisoare, [mai-iunie 1934])
Stimate domnule Profesor,
îngduii-mi s v scriu câteva cuvinte despre aniversarea a 25 de ani de fiinare a Inst[itutului] „fur Kultur und Universal-Geschichte"' al lui Lamgrecht. Iar apoi s v supun câteva din refleciile asupra modului în care ar putea fi reorganizat Seminarul, ce mi-au fost trezite de jumtatea de an petrecut în Institutele i Seminariile de la Berlin i de la Lipsea. Aniversarea Institutului fur
Kultur-Geschictite a avut loc de dimineaa la 11.0 sonat de Mozart cântat de câtva studeni i câteva cuvântri. Din acestea, interesant cea a Prof Freyer,
direcjtorul actual al Institutului. Orice viziune a istoriei are 0 dinamic î l ] | j ) j | |
cea proprie a fragmentului de trecut considerat i o alta care vine de la prezent' A proiecta un mit oarecare în trecut nu înseamn a face Utorie i^x>\^»^^^ ^^vL expxÂvrvau Aecent, aversiunea. -pxoîesorWox >er\t.xvi T C o s e x i t o c v i z , ^i Tr>^r:YcP-^. Y s X o r i t ^
legat de prezent. Numai vremurile crora nu le lipsete energia pusului Ue întrebri pot s plmdeasc istorie din materia memoriei universale. Celelalte se joac inutil: creeaz aa-zise opere de art, îi argumenteaz scepticismul. Energia interogatoare a prezentului nu distruge imaginea trecutului, o produce dimpotriv. Na[ional]-soc[ialismul] nu e numai încheierea unei desfurri de 14 ani, ci începutul unei noi epoci. Lumina pe care o arunc aproape i departe aceast realitate nou trebuie cutat. Trebuie scos, din faptele trecutului i ale prezentului, ceea ce perspectiva nou i imboldul nou indic într-însele. înnoirea nu se produce în Universitate numai pe planul teoretic, ci izbucnete din rsplmdirea vieii. Nu numai tiina devine politic, ci viaa întreag i, în cadrul ei, tiina. Institutul de [istorie a culturii i istorie universal] are azi misiunea nou de a face educaia politic a tinerimii germane. Misiunea aceasta schimb întrucâtva destinaia lui iniial. Aa cum Lamprecht, brbat adevrat, a trit vremea lui, aa ar fi ru dac azi nu ar f i trit pe de-a-ntregul prezentul. în ceea ce a avut Lamprecht deosebit i deschiztor de drum. Institutul de azi se bucur c-1 poate urma. Kulturgeschichte^ a fost pentru Lamprecht vdirea principiului fiecrui popor în toate manifestrile lui^. Tema de azi a Institutului [este] de a face îneles statul german i de a-i crete noi prtai contieni. Stat totalitar, care rzbete cu deosebire în toate domeniile culturii i se sprijin^ pe toate. Universalgeschichte^ a fost pentru el un imbold, acel de a urmri alturi toate popoarele spre a vedea dac nu pot fi desprinse legi ale evoluiei lor. Statul german are nevoie de perspective, de cunoaterea realitii aspre din care rsare istoria. Institutul se bucur c gsete în Lamprecht un crainic al ideii
365 SOCIOLBUC
Sistematic, încercarea lui Hartmann e faptul cel mai însemnat din timpul din urm: Hartmann nu a trit îns aceste probleme, el a izbutit s vad întregul pentm c a aplicat extrem de consecvent dialectica hegelian. Opera lui triete din Hegel i nu e altceva decât o fenomenologie secularizat.
28. A.G. ctre D. Guti (ciorn de scrisoare, [mai-iunie 1934])
Stimate domnule Profesor,
îngduii-mi s v scriu câteva cuvinte despre aniversarea a 25 de ani de fiinare a Inst[itutului] „fur Kultur und Universal-Geschichte"' al lui Lamgrecht. Iar apoi s v supun câteva din refleciile asupra modului în care ar putea fi reorganizat Serninaml, ce mi-au fost trezite de jumtatea de an petrecut în Institutele i Seminariile de la Berlin i de la Lipsea. Aniversarea Institutului fur Kultur-Geschichte a avut loc de diminea la 11. O sonat de Mozart cântat de câtva studeni i câteva cuvântri. Din acestea, interesant cea a Prof Freyer, [direcjtoml actual al Institutului. Orice viziune a istoriei are o dinamic îndoit: cea proprie a fragmentului de trecut considerat i o alta care vine de la prezent. A proiecta un mit oarecare în trecut nu înseamn a face istorie (aplauze care exprimau decent aversiunea profesorilor pentm Rosenberg i Darre^). Istoria e legat de prezent. Numai vremurile crora nu le lipsete energia pusului de întrebri pot s plmdeasc istorie din materia memoriei universale. Celelalte se joac inutil: creeaz aa-zise opere de art, îi argumenteaz scepticismul. Energia interogatoare a prezentului nu distmge imaginea trecutului, o produce dimpotriv. Na[ional]-soc[ialismul] nu e numai încheierea unei desfurri de 14 ani, ci începutul unei noi epoci. Lumina pe care o amnc aproape i departe aceast realitate nou trebuie cutat. Trebuie scos, din faptele trecutului i ale prezentului, ceea ce perspectiva nou i imboldul nou indic într-însele. înnoirea nu se produce în Universitate numai pe planul teoretic, ci izbucnete din rsplmdirea vieii. Nu numai tiina devine politic, ci viaa întreag i, în cadml ei, tiina. Institutul de [istorie a culturii i istorie universal] are azi misiunea nou de a face educaia politic a tinerimii germane. Misiunea aceasta schimb întmcâtva destinaia lui iniial. Aa cum Lamprecht, brbat adevrat, a trit vremea lui, aa ar fi ru dac azi nu ar fi trit pe de-a-ntregul prezentul. în ceea ce a avut Lamprecht deosebit i deschiztor de dmm. Institutul de azi se bucur c-1 poate urma. Kulturgeschichte^ a fost pentm Lamprecht vdirea principiului fiecmi popor în toate manifestrile lui^. Tema de azi a Institutului [este] de a face îneles statul german i de a-i crete noi prtai contieni. Stat totalitar, care rzbete cu deosebire în toate domeniile culturii i se sprijin^ pe toate. Universalgeschichte^ a fost pentm el un imbold, acel de a urmri alturi toate popoarele spre a vedea dac nu pot fi desprinse legi ale evoluiei lor. Statul german are nevoie de perspective, de cunoaterea realitii aspre din care rsare istoaa. Institutul se bucur c gsete în Lamprecht un crainic al ideii
365 SOCIOLBUC
pop[orului] german {Deutsche Volk); nici pentru el hotarele statului n-au fost punct de oprire.
Dup-mas a avut loc un „zwangloses geseUiges Beisammensein"'' în Burgkeller (Naschmarkt).
Ceea ce a vrea s v spun cu privire la fiincionarea Seminarului de Sociologie st sub semnul articolului D.V. din 1912, Ein Seminar fur Soziologie, Ethik und Politii^ (am dat aci, în bibl[ioteca] Institutului, de exemplarul cu dedicaie ctre Lamprecht). Dac nu mi-ai lua-o în nume de ru, v-a ruga s-1 recitii, i s-i punei pe Stahl, i pe Vulcnescu, i pe Herseni s-1 citesc i ei. S-ar putea spune astzi c Bucuretii l-au uitat: alii, care fac mai puin decât propun principiile dintr-însul (Prof Freyer), realizeaz incomparabil mai mult.
V-a ruga s nu-mi luai în nume de ru dac fac aci câteva propuneri pentru aplicarea nou a principiilor din acel articol. M supr ades constatarea, când îmi trec vremea într-unui din institutele de aci, c nu scoatem din posibilitile care ne stau la dispoziie nici jumtate din cât scot germanii din ceea ce le st la dispoziie.
Seminarul de Sociologie lâncezete i nu arat cu mult a[lt]minteri decât celelalte seminarii ale Universitii. De când monografitii nu mai sunt studeni, a devenit simpl procedur în plus pentru cei care vor s obin o diplom. De o deprindere cu munca de creaie nu poate fi vorba, decât în msur foarte mic. i nici de o educaie în sensul propriu al termenului. Supraîncrcate, cu subiecte totdeauna aceleai, întâi de toate obligatorii, ele nu pot s nu le apar studenilor [ca] nite cazne impuse. Personalitatea celor care le conduc e interesant, totui prea puini din studenii buni ajung aa de aproape de ei, încât s-i aib sftuitori. Studenii buni nu mai sunt nici ajutai^ de Sem[inarul] de Sociologie, necum câtigai. Cresc singuri i printr-o minune aproape, neîndrumai, neîncurajai. Cred c o reform a vieii noastre universitare trebuie s vie în curând: învmântul universitar nu poate deveni mult mai inutil i anacronic decât e. Seminarul de Sociologie e singurul loc care poate arta drumul nou. A[lt]minteri o va face într-un an-doi Clujul d-lui tefnescu-Goang.
Iat formele pe care mi le sugereaz Institutele de aci: 1) Seminariile actuale ale d-lui Rcoasa'°, ale lui Stahl, Vulcnescu i Herseni
ar putea fi inute în form de cursuri {Introducere în politic, Introducere în tehnica monografic, IntrodfucereJ în Etic, IntrodfucereJ în Sociologia generala); frecventarea lor s fie obligatorie într-o anume repartiie pe ani.
2) Funcia de seminar s-o îndeplineasc vreo 20 de echipe (de comuniti de lucru) de cel mult 6-8 membri. Elementele de care dispune monografia i Seminarul ar fi utilizate astfel i totodat stimulate. în cadrul lor, studenii s lucreze în contact strâns cu cineva care a prsit bncile Universitii, la care gsesc sfat teoretic i din punct de vedere omenesc. Funcionarea acestor Echipe-Seminar s fie cât de puin îngreuiat de forme. Fiecare student s-i aleag singur grupul în care intr. Nici un grup s nu cuprind mai mult decât opt ini. Stahl, Vulcnescu, Herseni ar putea s-i aleag pentru grupurile lor elementele care ar fi bine s fie crescute pentru Institut i Monografie.
366 SOCIOLBUC
Aceste grupuri ar putea s urmreasc: a) discuia problemelor cadrelor i manifestrilor (Conea s creasc în cadrul Seminarului câiva geografi i naturaliti; unul din asistenii d-rului R a i n e r ' o prezentare a problemei raselor pentru sociologi i mediciniti...). b) problemele României contemporane (Mitu Georgescu: o analiz a rezultatelor recensmântului; Cressin: situaia Agriculturii noastre, problema Industriei; raportul între ora i sat în România actual i problemele pe care le pune; Coste, Pogoneanu: Politica extern a României în ultimii zece ani), c) culturi strine (Comamescu: America; Eliade'^: India; Bemea: naionalismul sociologic francez; Amzr: Germania?). Paul Sterian'^, Mac Constantinescu'"*, Foca, Samarineanu'^, Measnicoff ar urma s fie utilizai în opera aceasta, i chiar i tineri ca Rudescu'^ (minoriti),... Programul n-ar trebui s caute s fie complet: poate nu se gsesc conductori pregtii sau dispui s se pregteasc bine pentm toate cadrele i toate manifestrile, pentm toate subdiviziunile unui plan logic. De fapt un atare plan ar trebui s fie numai o orientare pentm cei alei s fie conductori acestor echipe. Fiecare ar trebui s gseasc în sensul indicat de acest plan o tem pe care ar analiza-o cu plcere, stimulat de câiva studeni care au interes pentm ea. Gmpurile acestea de lucm n-ar trebui s se mrgineasc numai la studenii în Filozofie, programul lor s fie publicat i în fac[ultile] de tiine, de Drept, de Medicin, de Arhitectur, pentm a atrage i elementele de acolo, care ar avea interes s vad probleme ale lor situate în cadre mai largi. Planul acesta înfptuiete într-o oarecare msur planurile noastre succesive pentm înfiinarea unui Institut al Monografiei. Monografitii cu atari însrcinri vor fi desigur înviorai i vor profita omenete tot atât ca i studenii condui de ei. Monografia i-ar câtiga astfel a doua oar.
3) O orientare mai pronunat asupra realitii sociale româneti. Nu numai a celei rurale, ci i a celei urbane, a politicii noastre, printr-un ciclu de conferine sptmânale pentm studeni, cu discuie i poate pregtire prealabil (indicarea textelor aferente, poate expunerea lor în bibl[ioteca] facultii, la Universitate, în cadrai Institutului). Toamna viitoare, ar trebui pus poate problema revizionismului: d-ml Manuil'^ ar putea prezenta temele studiului lui din 1928 i datele noi, Coriolan Petranu'^ de la Cluj, chemat pentm aspectul cultural al temei, Prof Lupa'^, Ghibu^*', chemat odat Ministral Stoica- ' de la Sofia s vorbeasc despre politica noastr în Balcani sau/i probleme ungureti, la fel folosit fiecare specialist pentm a prezenta problemele rilor învecinate cu noi sau ale marilor puteri. Aceste conferine ar putea fi terminate de fiecare dat printr-o agap, care s îngduie apropierea studenilor de D. V. i de asisteni i împrietenirile între ei.
4) Cunoaterea rii i pe alte ci decât cea a monografiei. Anunarea din vreme i organizarea unor excursii pe gmpuri mici cu reduceri obinute pe C.F.R. etc. încât s fie accesibile. Legturile cu „Astra" din Ardeal i Banat ar îngdui organizarea la iam i la primvar a unei campanii de excursii în Ardeal (fiecare grap în ah inut). în decursul iemii, din dou în dou sptmâni, vizitarea uneia din întreprinderile mai mari ale Capitalei, vizitarea porturilor, j_regiuniloL industriale. - Stahl ar putea conduce o expediie înVrancea. Cltorii, nu cu intenia
367 SOCIOLBUC
studiului, aceasta se face pe calea monografiei, ci cu intenia de a trezi gustul cercetrii, de a scutura din ineria obinuit cât mai muli studeni, de a-i face buni români, care tiu posibilitile i împrejurrile rii lor.
5) Ore de primire anunate; cât mai multe la asistenii i la monografitii vechi asociai activitii didactice a Seminarului.
Momentul actual al României e aa, cred, încât o atare înnoire e ateptat de toat lumea. Dac monografitii s-ar pregti de pe acum, lucrul ar putea fi început din toamn, aa încât s izbândeasc.
Ar mai fi necesar ceva: ca studenii Fac[ultii] de Fil[ozofie], cel puin, s fie obligai s urmeze un an la Universitatea din Cluj. Iar cei de la Cluj într-una din Univ[ersitile] din V[echiul] Regat. Bucuretii ar putea face începutul (singura problem e schimbul bursierilor).
Aa, învmântul superior ar fi actualizat, ar ajunge s scoat oameni care s fie informai asupra situaiei rii. S o cunoasc i s-i vrea înflorirea.
Nu tiu dac am reuit s-mi prezint lmurit gândurile. Aci, neobosit în a m amesteca printre mulumiii i nemulumiii Germaniei, ajung foarte de multe ori s m ruinez retroactiv de alura mea de teoretician czut din lun dinainte vreme. Studenii cu care triesc tiu o mulime despre ara lor i considerabil de mult despre rile lumii, inclusiv România. Ca s-i satisfac cât de cât, a trebuit s m ocup serios, acum în urm, de situaia economic i de multe alte lucruri de care nu m interesasem prea mult în ar. E asta puin primejdia tuturor monografitilor, c tiu mult despre anume sate, sau despre Sociologia satului, dar nu despre România sau despre sociologia naiunii române, a României de azi. România de azi [are] nevoie de un echilibru intern între sat i ora. Cei puin împrietenii cu cifrele i cu situaia de fapt pot vorbi de state rneti; cel puin cei ce trec prin Semin[arul] de Soc[iologie] trebuie s tie c pân acum satul nu a fost bine încorporat în stat, dar c România viitorului are nevoie de mai multe orae, ca s-i plaseze prisosul de populaie. Ceea ce se face aci într-o msur însemnat.
Politicizarea ceteanului oarecare ce se întreprinde în Germania e ceva impuntor. Prof Freyer, la Institutul lui, tie s-o fac într-un mod remarcabil: naionalismul studenilor lui nu rpete activitii lor caracterul tiinific, îi d numai elan. Asemuit cu cea de aci, râu proaspt, viaa noastr universitar arat ca un lac ce se mâlete tot mai mult. Prof Freyer n-are îns nici pe jumtate activitatea pe care am putea-o avea noi: pentru c îi lipsesc oamenii. Abia are doi asisteni de încredere. V trimit orarul Universitii, programul Institutului e înc destul de disparat. La iam îns, toate cursurile Institutului se vor ocupa de problema Germaniei de Apus („Der Westen"): problema raportului cu Frana, considerat realist. De Rusalii, 20 de studeni de ai lui au vizitat Saargebiet-uF^.
Ndjduiesc, stimate domnule Profesor, c în tot ce am scris aci se gsete cel puin o sugestie realizabil. A fi nemsurat de bucuros în cazul acesta: ca i la Bucureti, i aci Inst[itutul] i Univ[ersitatea] alctuiesc-^^ oarecum atmosfera spiritual care m învelete.
368 SOCIOLBUC
îngduii-mi s v mrturisesc, odat m[ai] m[ult], devotamentul meu respectuos i plin de recunotin.
29. A.G. ctre D. Guti (ciorn de scrisoare, [octombrie 1934])
Stimate domnule Profesor,
îndrznesc s v scriu din nou aa degrab, numai pentru c e vorba de o rugminte.
Vin s v rog, cu riscul de a v exaspera pentru o clip, s-i purtai de grrij tefaniei Cristescu. Ca s gseasc un post, dac lucrul e cu putin. Dar, mai mult, ca s gseasc o atmosfer de lucru. Poate c în monografia noastr, de biei devenii aprigi, fetele, chiar i cele mai bine pregtite, au nevoie de încrederea Dv. ca s nu se dea înapoi.
Dup câte tiu, tefania Cristescu a muncit aa de bine la Paris încât sprijinul moral care s-o îmbrbteze, în aceste vremuri nesigure i tulburi, s-i ating întâiele realizri i s capete certitudinea resurselor ei, va fi rscumprat cu siguran printr-un aport însemnat.
Eu m-am înfiat cu rugmintea aceasta pentru c nu vreau nici de data aceasta s nu fac tot ce-mi st în putin când e vorba de un om pe care-1 preuiesc, i, afar de aceasta, pentru c tefania Cristescu e omul cu care a vrea s triesc odat, dac va fi vreodat s triesc alturi de altcineva.
Devotat...
Stimate domnule Prof[esor],
Iat c am prilejul s v scriu de aci aproape zi la zi, cum v vedeam la Bucureti. Trebuie s v comunic un lucru i s v cer favoarea unui altuia.
Trebuie s v comunic, foarte bucuros, c prof Freyer m-a anunat ieri c intenia lui de a obine proclamarea Dv. doctor honoris causa rer. oec. pol.' al univ[ersitii] din Lipsea, despre care mi-a vorbit nu mult dup venirea mea, a putut fi înfptuit în ultima edin a consiliului. Vei fi încunotiinat în curând oficial despre hotrârea aceasta. A mai determinat hotrârea aceasta prof Wiedenfeld, directorul Inst[itutului] de ec[onomie] pol[itic], care conduce totdeodat Institutul fur Mittel und Sudosteuropa Wirtschaftsforschung^, diriguit efectiv de un sas ardelean, Dr. Gross^, mrginit dar muncitor. Recunoaterea aceasta m-a bucurat atât de mult, încât acum nu mai gsesc cuvinte s v felicit. Cred c prof Freyer ar putea fi invitat s dea un articol pentru „Arhiva". în Germania actual el e cel mai reprezentativ i cel mai realist din toi cei ce se strduiesc s fiindeze la catedre nou create „die Wiss[enschaft] vom deutschen Volke"^. A traduce cu plcere articolul acesta, i, dac credei oportun lucrul, a
369 SOCIOLBUC
putea da o prezentare a operei lui, pe care de acum nu numai c o cunosc dar o i triesc de câteva luni. - Ar trebui pregtit poate din vreme o vizit a lui i a unui grup din colaboratorii i studenii lui pentru primvara (mart-april) sau vara viitoare; mare profit i pentru membrii Seminarului, pentru c far putin de contestare elevii lui Freyer sunt bine pregtii i au toi deprinderea înrdcinat de a privi întregul i de a ptrunde pân la cifre i la faptele concrete.
Trebuie s v rog s dispunei la Fund[aiile] Princ[ipele] Carol, ca turneului de cor a cappella al unui grup al Conserv[atorului] de aci s i se fac recomandaiile ctre Min[isterul] de Interne i Soc[ietatea] de Radiodifiiziune, pe care Prof Thomas de la Conservator^, cruia i-am vorbit de D. V., le-a cerut. Mi-a fost recomandat la prof Wach, care m-a rugat s-i stau la îndemân.
Devotat.
Stimate Domnule Profesor,
Scrisoarea Dv., care mi-a sosit de diminea, m bucur atât de nespus de mult încât nu pot s zbovesc cu mulumirile mele.
îngduii-mi s înfptuiesc cu prilejul acesta un gând, cu care m purtam de câtva vreme: acela de a v informa, pe cât pot, asupra unora din oamenii i din instituiile cu care vei avea de-a face în Germania. înainte de mai bine de trei sptmâni am aflat de la Preedintele soc[ietii] „Freunde der deutschen Akad[emie]"' c suntei pe lista confereniarilor anunai din partea Ac[ademiei] de la Miinchen. Apoi, Prof Freyer mi-a spus c vei veni, anunând chiar la deschiderea Institutului o conferin a Dv. Iar acum duminec, la o mas, am aflat de la Prof Berve^, decanul Fac[ultii] de Filosofic, care se gsea i el printre invitai, de scrisoarea Dv. ctre facultate i de venirea Dv. încredinat aa de venirea Dv., m-am hotrât s întocmesc o prezentare a situaiei de aci, indicând msurile care ar putea da venirii Dv. o greutate mult mai mare decât este cea a vizitelor obinuite de profesori.
V trimit azi aceast prezentare; dup zece zile cel mult voi putea s v scriu ce crede Prof Freyer despre conf[erina] Dv. de aci i ce voi afla de la Profesorii Berve i Krueger^ cu care voi gsi prilej s vorbesc despre venirea Dv.
în cadrul specializrii pe pri de Europa i de lume a instituiilor mari germane, Acad[emia] de la Miinchen, care are un „Siidosteuropa Ausschuss'"*, are rolul de a întreine legturile tiinifice cu Sud-Estul. E reprezentat în centrele universitare prin Grupri „Freunde der Deutschen Akad[emie]", compuse în majoritate din Profesori care patroneaz conferinele invitailor i trimiilor ei. Gruparea de la Leipzig e condus de un avocat, so al unei doamne foarte^; conferinele au loc într-unui din amfiteatrele mari ale Universitii i sunt urmate de o reuniune în saloanele de la „Harmonie" (cldirea club de pe Ross Platz). Ultimul confereniar, Prof Dykoff^, Rectorul Univ[ersitii] din
370 SOCIOLBUC
Belgrad, a avut [ca] tem Das geistige Gesicht Bulgariens. Cam 100 asculttori; la reuniune vreo treizeci de persoane - prorectorul, decani, profesori, consuli, câiva mari burghezi: editori, consilieri de la Reichsgericht^ (juristul Richard Schmidt^, care i-a serbat de curând aniversarea a 50 de ani de la doctorat, mi-a spus acolo c v cunoate). Am cetit de curând c Acad[emia] de la Miinchen va edita în cadrul aciunii ei Sud-Est (la editura Langen) o colecie de traduceri din literaturile prii noastre de Europa. Venirea Dv. e un bun prilej de a organiza colaborarea Uniunii Fundaiilor Regale cu acest Siidosteuropa Ausschuss. Fundaia pentru Literatur ar putea s v pregteasc un memoriu^ despre textele reprezentative - interesul cel mai mare îl trezesc acum aci romanele rurale, în genere îns tot ce e românesc (în sensul acesta, Panait Istrati'*^, tradus demult în întregime i cetit de mai toi intelectualii, a atras atenia asupra zcmintelor noastre de exotic) - care ar trebui s fie traduse, despre traductorii pe care îi are la îndemân în ar, pe baza cruia ai putea discuta chestiunea aceasta. Rmâne de vzut dac acest Siidosteuropa Ausschuss nu ine s tipreasc i prezentri tiinifice ale rilor respective. (Numai pentru bulgari exist o prezentare acceptabil în „Grundriss der slavischen Phil[ologie] und Kulturgeschichte", trei volume: Schazof, Bulgarische Wirtschaftsgeschichte; Mladenow, Geschichte der bulgarischer Sprache; Filov, Geschichte der bulgarischer Kunst^^.) Cred c planul mcar unui volum [de] prezentare colectiv editat de Fund[aie] în colab[orare] cu Deutsche Akad[emie] sau cu un editor mijlocit de ea ne-ar f i de mare folos în rile care cetesc nemete.
La Berlin, conferinele româneti sunt organizate de Prof Gamillscheg în cldirea Bibliotecii vechi, unde-i are sediul Seminarul de romanistic. Conferinele întrunesc tot ca la 100 asculttori. O treime dintr-înii sunt români: Legaia, d-1 Tiktin'2, studeni. Cele de acum doi ani au fost tiprite chiar. Lectorul de român e un Dr. Lua, un bucovinean, elev al Prof Gamillscheg. Biblioteca româneasc e destul de frumoas. D-1 Lua a fcut o cerere Direciei Presei s-i mijloceasc trimiterea de cri româneti din partea instituiilor tiinifice româneti. Dac va fi nevoie, Coste, care se intereseaz de cererea aceasta, v va cere o intervenie. Ndjduiesc c d-1 Dragu'^ îi va trimite ceea ce a trimis i Institutului Prof Freyer în urma unei adrese din var: crile în limbi strine sau cu ilustraii ale Ministerului, publicaiile Aezm[intelor] Brtianu, ale Min[isterului] de Agricultur... Cred c Dv. ai trebui s spunei un cuvânt la Academie (i pentru Lipsea) i s dispunei trimiterea coleciei „Arhivei" i la Berlin. D-1 Gamillscheg a fost coleg de studii cu Prof Caracostea la Viena (au stat chiar în aceeai camer) i-1 cunoate bine, pare-se, pe Prof Pucariu; nu-1 cunoate deloc pe Prof Densusianu''*. - Profesorii Spranger i Sombart duc o via de izolai în cadrul Universitii i în mare msur i a[l] societii. Doamna Sombart are un cerc oarecum boem la întrunirile ei mici, un rând de familii de Geheimrat'^ la recepiile ei mari. {Der deutsche Sozialismus^^ este o adeziune mascat, venit prea târziu, de vreme ce guvernul nu mai are linitea s se bucure de ea). I-am
371 SOCIOLBUC
fcut mult plcere Prof. Sombart cu uic româneasc. Doamna Sombart preuiete f[oarte] mult icrele negre. - V va întreba de Prof Nae lonescu'^, care a produs mare impresie în cercul în care 1-a dus.
La Berlin cred c ar fi necesar s vizitai „Notgemeinschaft fîir deutsche Wiss[enschaft]" i „Deutscher Austauschdienst", „Alex. Von Humboldt Stiftung"'^, ambele în fostul palat regal. De la Notgem[einschaft] v-a fost trimis material. Ce e drept, Dr. Jiirgens'^, care vi le-a trimis, a fost înlturat odat cu fostul Ministru Schmitt-Ott^" întemeietorul ei, cu prilejul recentei „Gleichschaltung"^'. Preedintele actual, politic pare-se, nu o va compromite. Se strduiete s obie declararea ei [ca] centru al experienelor pentru obinerea sintetic a materiilor prime, care pasioneaz, de nevoie, Germania întreag. Din cele 21 milioane Rm anual pe care le cere, disciplinele sociale, istorice, filosofice i filologice vor putea menine bugetul lor actual. L-ai avea acolo pe D-rul Fehling^^, reprezentantul german al Fund[aiei] Rockefeller^^ (ndjduiesc c n-a fost înlturat în cele dou sptmâni din urm). Fundaiile Regale s-ar putea consolida i prin relaiile cu Notgemeinschaft. Secia de înzestrare cu cri a Universitilor germane caut instituii similare în strintate. Fundaiile Regale pentru tiine, îndeosebi, ar putea s v elaboreze un proiect de furnizare regulat a literaturii româneti; în schimb, germanii ar furniza (cu destul lrgime) literatura german. - Secia „Wissenschaftliche Akademische Hilfe"^^, care organizeaz/patroneaz asistena titrailor tineri fr post, subvenionând lucrri de inventarieri de biblioteci, de laborator, monografii facându-le cu putin munca tiinific, v intereseaz desigur în mare msur. „Deutsches Austauschdienst" i „Alexander von Humboldt Stiftung" merit, la fel, s fie cunoscute. Cel dintâi organizeaz schimbul de studeni cu strintatea, cea de a doua distribuie un rând de burse studenilor strini. Cu România un atare schimb nu exist înc. Cred c i aci ai putea pune temeliile unor legturi regulate. Fr a recurge la Minister i la Bugetul Statului, Secia Universitar a Fundaiilor Regale ar putea obine la Bucureti câte dou locuri gratuite în cminele i cantinele Vasiliu-Bolnavu i Stnescu i, la fel, unul-dou în fiecare centru universitar provincial. Adausul modest ca bani de buzunar ar putea fi câtigat de Fundaii. Prof Gamillscheg, Institutul Weigand de aci, Prof Freyer i Ipsen ar avea astfel putina de a trimite din când în când un elev în România. Universitile noastre sunt prea ermetice^^, ca studenii lor s ias mcar români; aa, ar vedea i câiva strini. C Fundaiile ar avea astfel chip s trimit un rând de tineri în Germania aceasta, complicat dar cu biblioteci bune, în care i cel mai „european" se reromânizeaz, nu ar fi puin lucru. Iar la Alex. Von Humboldt ai putea câtiga un cuvânt hotrâtor în privina celor dou burse anuale pentru români. - însfârit, vei vizita probabil „Institutul maghiar" de pe Kupfergraben, unde e asistent D-rul Klocke^^, elevul lui Ipsen, care a condus expediia Runcu^^. E institutul în strintate cel mai bine organizat pe care l-am vzut. Nu un adpost al ungurilor venii la Berlin, ca institutele noastre de la
372 SOCIOLBUC
Roma i Fontenay, ci o ambasad spiritual (Prof. von Farkas^^ e adevratul ministru al Ungariei la Berlin) cu un rând de unguri i de germani care se ocup de Ungaria, o publicaie foarte vie „Ungarische Jahrbiicher"^^, i o activitate publicistic strlucit.
La Lipsea, însfârit, tii c Prof Freyer are direcia lnst[itutului] Lamprecht (Prof Goetz^", editorul Propylen WeltgeschfichteJ, succesorul lui Lamprecht^', a fost înlturat înainte de un an i, dup refiizul lui Osw[ald] Spengler, i-a fost trecut lui). Mult lume nu vede cu ochi buni acceptarea aceasta, socotind-o trdare fa de Prof Goetz. Unii din profesorii care au lucrat în cadrul Institutului au i decis o retragere colectiv la începutul semestrului viitor. Prof Freyer se strduiete cu destul succes s orienteze Institutul spre teme mai puin universale dar mai pronunat actuale. Cursurile lui: Im Zeitalter der Kapitalismus i Probleme der Nationalsozialismus, de fapt des Sozialismus^^, sunt fenomenologii magistrale în care toat literatura istoric e concentrat magistral iar posibilitile i necesitile Germaniei analizate deschis. (în semestrul trecut Das deutsche Volk i Das „soziologische Denken acesta din urm o discutare a celor trei „concepte sociologice" centrale: „Betrieb" (întreprinderi industriale, omul întreprinderilor, politic industrial), ,J)orf (ranul, agricultur...), „Volk". Seminariile: o discuie a datelor statistice fr a evita prezentrile de tipuri; în semestrul trecut: Stadt und Land im 19 und 20 Jh^^ (Germania), în acesta aceeai problem pentru Frana. Afar de aceasta un „colocviu" = conferine publice sptmânale în sala mare a Institutului („Blauer Saal"- ) asupra problemelor strine i îndeosebi a Sud-Estului. Anul acesta s-a mai adugat un curs istoric asupra Sud-

Click here to load reader

Reader Image
Embed Size (px)
Recommended