+ All Categories
Home > Documents > 61296443 Partial II Paraziti an 4 Sem 2

61296443 Partial II Paraziti an 4 Sem 2

Date post: 09-Aug-2015
Category:
Upload: andreescu-alexandra
View: 114 times
Download: 6 times
Share this document with a friend
21
Tematica Parazitologie: ARAHNOENTOMOZE: Linguatuloza, ARAHNOZE:Ixodidoza, Argasidoza, Dermanisidoza, Varooza, Scabiile (cal, bovine, ovine, caprine, iepure, carnivore), Raina pasarilor (picioare,cap si cioc), Demodicoza. ENTOMOZE:Oestroza, Hipodermoza, Gasterofiloza, Miaza genitala, miazele accidentale, Parazitismul permanenet cu insecte, Parazitismul periodic cu insecte. MICOZE:Tricofitia, Microsporoza, Favusul, Aspergiloza si Candidoza cursuri parazitzi Arahnoentomoze : Sunt parazitoze produse de specii parazite , incr artropoda. Artropodele sunt metazoare cu simetrie bi lateral , corp metamerizat si unele articulate. Corpul este acoperit cu o cuticula , drept pentru care dezolvatarea se realizeaza stadial prin na parlire. Cls arachnida: arhnoze Cls inecta: etmoze Rezulta arhnoentomoze. Cls arachnida ord acarida au corp alcatuit din 2 parti:prosoma si idiosoma. Adulti si nimfele au 4 perechi de picioare. Cls inescta: corp din 3 parti : corp , torace si abdomen, prezitnna 3 perechi de picioare. Mai exista un grup de organizme incluse deocamndata in aceas incr. Grupul penta stomida: care include organizme specific asemanatoare cu helminti, custracei, arhnide, dar pt ca au 2 perechi de apendice biarticulate au fost decomandata incluse in incr artopoda,. Apare tendinta de aconstrui incr paraatropoda.fac parte liguatulidele (liguatuluza) parazitoza produsa de liguata seratta care paraziteaza in stadile adulte in cav nazale laq carnivore, posibil si la alte specii, iar larvele la rumeg, si alte erbivore. (linguatuloza imaginala ) boala pre3zinta manif clinice la carnivore care determina rinosinuzita (rinita/ sinuzita) iar la G.I. infestati sub clinice.
Transcript
Page 1: 61296443 Partial II Paraziti an 4 Sem 2

Tematica Parazitologie: ARAHNOENTOMOZE: Linguatuloza,ARAHNOZE:Ixodidoza, Argasidoza, Dermanisidoza, Varooza, Scabiile (cal, bovine, ovine, caprine, iepure, carnivore), Raina pasarilor (picioare,cap si cioc), Demodicoza.ENTOMOZE:Oestroza, Hipodermoza, Gasterofiloza, Miaza genitala, miazele accidentale, Parazitismul permanenet cu insecte, Parazitismul periodic cu insecte.MICOZE:Tricofitia, Microsporoza, Favusul, Aspergiloza si Candidoza

cursuri parazitzi

Arahnoentomoze :

Sunt parazitoze produse de specii parazite , incr artropoda. Artropodele sunt metazoare cu simetrie bi lateral , corp metamerizat si unele articulate.

Corpul este acoperit cu o cuticula , drept pentru care dezolvatarea se realizeaza stadial prin na parlire.

Cls arachnida: arhnoze

Cls inecta: etmoze

Rezulta arhnoentomoze.

Cls arachnida ord acarida au corp alcatuit din 2 parti:prosoma si idiosoma.

Adulti si nimfele au 4 perechi de picioare.

Cls inescta: corp din 3 parti : corp , torace si abdomen, prezitnna 3 perechi de picioare.

Mai exista un grup de organizme incluse deocamndata in aceas incr.

Grupul penta stomida: care include organizme specific asemanatoare cu helminti, custracei, arhnide, dar pt ca au 2 perechi de apendice biarticulate au fost decomandata incluse in incr artopoda,. Apare tendinta de aconstrui incr paraatropoda.fac parte liguatulidele (liguatuluza) parazitoza produsa de liguata seratta care paraziteaza in stadile adulte in cav nazale laq carnivore, posibil si la alte specii, iar larvele la rumeg, si alte erbivore. (linguatuloza imaginala ) boala pre3zinta manif clinice la carnivore care determina rinosinuzita (rinita/ sinuzita) iar la G.I. infestati sub clinice.

Page 2: 61296443 Partial II Paraziti an 4 Sem 2

Etiologie : liguatula seratta , pentastomid cu corp vermiform ca o lingura. Port ant e mai lata de 4 ori decat cea ingustata. 8-12 cm femela, 2 cm mascul.cuticula prez striatiuni transversal cu peri citinosi pe toata suprafata, un orificiul bucal inconjurat de 2 perechi de crosete biarticulate care pot fi retrase in niste orifice.

Adulti stau fixate pe mucoasa cornet nazali, si sinusuri involutele etmoidale.mai rar in infestati massive in faringe si laringe. Se hranesc cu secretii limfa , celula desprinse descoamate.

C.B:

Prin oua 70 mic, culoare bruna care ajung in mediu ( pein jetaj, sau deglutita in fecale.)ouale sunt ebrioante, ambrion prevazut cu patru crosete in zona centrala.

Ouale ingerate de G.I(rumeg, camile , iepure ) in tubul digestive, se elibereaza embrionul care patrunde in peretele intestinal si se paote inchista. Dar cel mai frecvent se cantoneaza ( se duc ) in limfonoduri mezenterice.(zeci de larve).

Realizeaza noua napalriri in G.I. forma de nimfa egal pentastoma taenoides .(stadiul infestant), 4-5 mm asemanator cu adulti .Dupa 6-7 luni unele nimfe pot parasii granulomul si pot fii gasiti liberi in cavitatea abdominalaa gazdei.

Infestarea carnivorelor prin consumul orag infestate , numfele se elibereaza in stomac migreaza recurrent si se duc pana in cavitatile nazale.

La 6-7 luni incep eliminarea oualor .

Longeviate 2 ani. Persistenta bolii asiguarat si de carnivorele salbatice , infestatii sporadic, regiunile cu infestii mari 20-40. La animale paraziteaza 2-5 exemplare rar 10-20.

Actiunea mechanic iritativa asupra mucoasei bazale a sinusurilor , determina inflamatia lor si creeaza leziuni ce favorizeaza grefarea florei microbiene.

Inflamarrea mucoaselor – rinite , sinuzite , initial catarale , poeroziuni, ulcere meningite, rar pneumonii.

Diagnosticul relative usor pe baza semnelor clinice , confirmare examenul jetajului, fecalelor cu evidentierea oualor de paraziti.

Tratamentul : Neguvon, instilatii nazale, avermectine, nitroxinil.

Profilaxia – interzicerea cainilor pe langa abatoare , neadministrarea in hrana cainilor de viscera crude.

Page 3: 61296443 Partial II Paraziti an 4 Sem 2

IXODIDOZE

Parazitismul produs de capusele Ixodidae , capuse de pasune cunoscute sub numele de hard ticks. In u CAPUSELE IXODIDAE :

Sunt acarieni cu corpul oval, Ricinus dim 2-3-4 mm masc, femelele 10-12-14 mm, culoare galbui maronii , 2 parti PROSOMA : rostrum sau baza rostrumului.

IDIOSOMA : scut chitinos aacopera suprafata corpului la mascul . si in treimea anterioara la femela , ventral 4 perechi de picioare articulate , 2 gheare si forma specifica de stigma, peritrema inapoia orificiului genital anal. SPECII : LONGINOSTRE SI BREVINOSTRE.

Ixodeus ricinus ( toata tara ) Hyaloma plumbeum ( SE Dobrogei) , Rypicephalus bursa ( s tarii) , Rypicephalus sanguineus la caine ( S tarii ) , Boophilus calcaratus ( xerofila , zone uscate in sudul tarii) ,Dermacentor in toata tara, Hemaphisalis punctata.

Cea mai mare parte a timpului sunt libere , poate atepta chiar si 1 an . Obijnuit in zone cu vegetatie arbustifera , paduri , paie, vegetatie scunda.

Female adulte realizeaza ponta sub frunzis. Hranirea prin parazitarea gazdelor obijnuit prezinta un parasitism specific, dar in unele situati pot parazita si alte specii , inclusive pasari si reptile.

nele situatii pot parazita si alte specii inclusive pasari si reptile.

Specificitatea leziunii – capuse monotrope ( 1 gazada: Boophilus – bovinele. Rhipicephalus bursa ongulatele, ) capuse diotrope.

Dermacentor, Hyaloma – adultii pe mamifere, larvele pe razatoare si pasari.) – capuse telotrope

Ixodes ricinus ( toate vertebratele)

Capusele urcate pe corpul animalelor se orienteaza spre zona cu piele mai fina , prima secretie care se elibereaza produce un cement in jurul hipostomului . Incepe hranirea – cateva zile( 5, 6 , 7 , 15 zile), lent fiind grabita dupa fecundare . La sfarsitul hranirii ele elibereaza o substanta ce dizolva cementul , capusa se desprinde cade pe sol , se afunda usor in stratul superficial al solului, produce oua. Ponta 1-6 saptamani, prod 500-7000 de oua.

Ouale elarveaza si eclozeaza obijnuit in 18-20 de zile in sezonul cald, dar incubatia poate fi prelungita cand ouale sunt depuse in sezonul rece.

Page 4: 61296443 Partial II Paraziti an 4 Sem 2

Din oua- larve hexapode mobile, ele urca pe corpul gazdei , se hranesc 3-7 zile, evolutia ulterioara este diferita.:

1) Capuse monofazice ( o singura gazda): Boophilus – larva naparleste imediat, pe gazda pe care a urcat , se hraneste , naparleste si devine adult.

2) Capuse difazice ( cu 2 gazde) – larva se hraneste , naparleste , se transforma in nimfa , coboara in mediu , si se urca pe a doua gazda.

3) Capuse trifazice in fiecare stadiu urca pe o gazda , apoi coboara pe sol pt a naparli.

C.B este mai scurt la cele monofazice ( 1 luna) , mult mai lunga la cele trifazice ( 3 luni – 1 an). Au 2 pick uri – prezinta infestatii una in primavara , una toamna- cele difazice si trifazice.

Patogeneza

Importanta capuselor – au 2 actiuni directa si indirect.

Actiunea directa caracterizata prin: actiune mechanic iritativa consecutive fizarii a substantei produse , determina : papule , uneori in infestatii massive edeme, chiar zona de necroze, schipaturi la tineret, abcese si supuratii la locul hranirii.

- Actiunea spoliatoare consemnata la tineret – au dimensiuni mici , in infestatii massive anemie grava uneori.

- Actiunea toxica consecutive inocularii salivei care produce inflamatii locale cu sufuziuni, hemoragii, uneori necroze, dar posibi si manifestari generale.

- Paralizia de capuse in Africa la om.

- Actiunea indirecta consecutive rolului inoculators al capuselor care creeaza porti de intrare pt diferite agenti infectiosi , insa ele insele sunt vectori pt numeroase virusuri( virusul encefalitei de capuse , West –Nile) bacteria, ricketsii, paraziti( hemosporidii).

- Clinic manifestari consemnate in infestatii massive , mai ales la tineret , specii de talie mica . Anemie , slabire, dermatite nodular, microabcese, reducerea sporului de crestere, scaderea sporului de lapte , schipaturi , semne nervoase, ( pareze usoare , paralizii cu imobilizarea prelungita si moarte.

Diagnostic capuse prinse pe animal in mediu : metoda steagului.

Page 5: 61296443 Partial II Paraziti an 4 Sem 2

Combaterea : presupune o actiune combinata, realizarea pe gazda si in mediu : substante arahnicide: organofosforice ( imbaieri, aspersiuni ) .

TRATAMENT :

NEGUVON , NEOCIDOL ,

CARBAMATI : Carbaryl

FROMANIDINE: AMITRAZ

AVERMECTINE INJECTABIL POUR ON.

In mediu amenajarea si intretinerea pasunilor, utilizarea pasunilor cultivate cu gramineae, si leguminoase( nefavorabile dezv capuselor), rotatia psunilor , utilizarea ixodicidelor( Clorpiriphos).

Utilizarea prin rotatie a subst acaridice pt prevenirea chimiorezistentei.

Combaterea biologica , producerea unor indivizi sterile de laborator, pentru a se face vaccinuri.

ARGASIDOZE

Este o parzitoza a pasarilor produsa de acarienii din fam Argaside, cunoscute sub numele de capuse de adapost sau soft ticks.

Sunt intalnite in adaposturile pasarilor, ziua stau ascunse retrase in colturi , crapaturi , cuibare si ataca pasarile noaptea.

Etiologie : ARGAS PERSICUS SI A. REFLEXUS. Oreitoderus la porumbei.

- Au corpul oval , dim mari , mai mari de 1 cm , corpul de culoare maronie negricioasa , nu prezinta scut dorsal, rostrum situate ventral.

Page 6: 61296443 Partial II Paraziti an 4 Sem 2

- Hranirea se face in reprize , durata unei reprize de sange este 40- 45 de minute , se retrag in adapost, se realizeaza ponta, femelele realizeaza ponte successive dupa hraniri successive . Nr de oua depuse la o ponta este de 60-80 pana la 200.

- Din oua ies larve care se urca pe corpul pasarii si se mentin cca o saptamana fiind vazute in cuiburi cate 2-3.Coboara , se transforma in nimfe, apoi in adulti , apoi devin adulti.( sunt lucifugi).

EPIDEMIOLOGIE

-infestii caracteristice in sistemul gospodaresc, pot sii transmise de porumbeii salbatici infestati cu larve.

PATOGENEZA:

-asemanatoare cu cea a ixodidelor , actiunea directa prin parazitarea specifica, si indirect , inocularea altor entitati( pseudopesta)

TABLOU MORFO-CLINIC

- Refuzul pasarilor de a intra in adapost, posibil si semne nervoase.

• DIAGNOSTIC:• – pentru a surprinde adultii se examineaza in timpul noptii, astfel observam larve

pe corpul pasarilor.

Profilaxie : acaricidele inglobate in prafuri.

DERMANISIDOZA

Produsa de Dermanissus gallinae, care paraziteaza la pasari , dar poate fi intalnit si la alte animale mamifere, la cai : raia dermanisiaca.

- Este un acarian de dim mici 700-800 microni masculul, femela peste 1mm, corpul de culoare galbuie , cu numerosi peri , mai roscat dupa hranire. Prima pereche de picioare are aspect de lira.

- Este un acarian lucifug, ziua sta ascuns, iar noaptea urca pe corpul pasarilor , dar uneori ataca si in timpul zilei.

- Este foarte mobil, o priza de jumatate de ora , dupa hranire se realizeaza ponta(6-8 oua) , apoi iar hraniri si ponte successive.

C.B:

Page 7: 61296443 Partial II Paraziti an 4 Sem 2

-rapid, larvele in 24-48 de ore, realizeaza 2 stadii nimfale , intreg CB dureaza 6-7 zile, rezulta dezvoltarea exploziva a infestatiilor.

Patogeneza :

-actiunea iritanta este foarte accentuate, pasarile se ciugulesc frecvent, intens , sacde prod de oua, in infestatii massive , apar semne nervoase , echimoze la nivelul dermului.

Combaterea imposibila inn timpul productiei. Sunt transmisi de pasarile salbatice: vrabii si ciori.

VAROOZA

Parazitoza a albinelor produsa de Varooa Destructor, acarieni de dim mici :carte

- Rostrum scurt si ascutit, 4 perechi de picioare scurte , prevazute cu o ventuza , corp de culoare maroniu roscat. Prefer larvele.

- CB: este corelat perfect cu dezvoltarea albinei , dupa hranire cu hemoliu albinelor realizeaza ponta in fagurii in care au fost depuse ouale de catre matca.

- Ponta e influentata de un hormon al matcii stupului in momentul depunerii oualor. Din oua ies larve care in 48 de ore ajung nimfe de stadiu 1, dupa alte 48 de ore ajung nimfe de stadiul 2, adultii care paraziteaza puietul albinelor , determinand moartea acesteia , astfel incat in infestatii masive duc la distrugerea stupului. Intr –o infestatie cu 10% in 3 ani stupul este distrus.

- Manifestari: albinele adulte isi pierd din vioiciune , topaie, puiet mort cu un miros putrid.

- Diagnostic: relative usor.

- Combatere dificila , cu VARAKET, benzi care se foloseste in fumigatii de 15 minute.

- Apistam , Perizim , folosit pentru stropire , obijnuit folosite dupa cules.

- Sineakar- pudraj cu faina de grau

- Incalzirea stupului.

- Essentiala este metinerea unor colonii de albine sanatoase , efectuarea de tratamente la inceputul infestatiei sau preventiv.

Page 8: 61296443 Partial II Paraziti an 4 Sem 2

SCABIILE

DERMATITE PARAZITARE PRODUSE DE ACARIENI PSORICI.

-determina prurit , grataj, pseudotundere, rareori depilatie si procese cluratozice/hipercluratozice, cu formarea de nodule si cruste.

-determina pierderi ( la porc poate consuma cu 5o de kilograme in plus ) nerealizarea sporurilor de crestere, posibil mortalitate. Importanta zoonotica , unele transmise la om( sarcoptica, notoedrica)

ETIOLOGIE:

3 FAMILII : 2 familii la mamifere : A) Sarcoptidae si Psoroptidae

Si o familie la pasari :Cnemidocoptidae.

SARCOPTIDAE: - SFERIC, USOR OVAL , DIM DE 150-500 MICRONI, rostrum scurt, picioare scurte, cele anterioare nu depasesc rostrumul , cele posterioare depasec partea post a corpului.organe copulatoare vizibile, sau nu se disting.

PSOROPTIDAE:

-corp oval , alungit, dimensiuni mai mari, rostrum lung, picioare lungi, depasesc rostrumul corpului., aparat copulator vizibil la mascul , mai putin vizibil la femela.

Sarcoptes scabiae :

-la partea dorsala solzi cu aspect de siruri transversal , rostrum patrat, picioarele se termina cu un filament , in varful lor au ventuze.

Notoedres : corp rotund , solzii au aspect semicircular.

Psoroptes – corp albicios , rostrum lung, picioare lungi, filament cu 3 articole.

Page 9: 61296443 Partial II Paraziti an 4 Sem 2

Corioptes – rostrum mai lung a4a pereche de picioare scurta atrofiata , filamentele unite la mascul printr o membrane foliacee.

Otodectes – rostrum ascutit ,per a4a de picioare mai redusa , la femela , filamentele lobilor abdominali transformati in niste lobi filiformi.

Paraziteaza in derm, sarcoptidele ajung si in stratul bazal Malpighi , psoroptes in stratul superficial cornos.

Saliva este toxica.

- Femelele depun oua in tuneluri in cazul lui S , si sub cruste la P. La S sunt depuse in cuiburi , iar la P depuse izolat.

- Din oua ies larve in 7 zile , care realizeaza cel putin 2 stadii nimfale, rez adultii , tot CB dureaza 20-22 zile, dar femelele pot fii fecundate si depun oua chiar din al2 lea stadiu nimfal. Un cuplu de S in 3 luni rezulta 1 milion , DE female si 500000de masculi.

EPIDEMIOLOGIA

-surse : animale bolnave care contamineaza , coabitantii dar care elimina cruste in mediu unde in mod obijnuit , viabilitatea se mentine 2 saptamani.Distrugerea viabilitatii si a acarienilor este detrminata de actiunea ultraviloletelor si a uscaciunii.

- receptivitatea specifica , fiecare specie , suse specifica , dar se pot transmite si la alte gazed( de la caprine la ovine, cal om).

-contaminarea la grajd , in adapost , prin contact direct cu animalele bolnave, prin intrumentar.

Dinamica si evolutia bolii: evolueaza toamna pana primavara, odata cu scoaterea la pasune, vara regresie clinica.

-evolutie vaforizata de conditiile de mediu : umidiate crescuta.

RAILE MAMIFERELOR

LA CABALINE:

Page 10: 61296443 Partial II Paraziti an 4 Sem 2

1) “Nisip scabios” pe marginea conchiei auriculare , reflexul psoric la trecere tesalei pe marginea grebanului.Raia Sarcoptica.-

- in faza adoua nodulii s epot extinde in faza de stare se pot generaliza, anumalele au aspect neingrijit “prafuit” slabire , prurit.

2) Raia psoroptica – in zonele cu par lung cu aglutinare, pseudotundere, prurit.

3) Raia corioptica- afecteaza animalele din rasle grele , pe extremitatile membrelor, animale crescute in cond de umiditate crescuta, peri aglutinati, prurit, isi freaca membrele, neliniste si noaptea.

LA BOVINE:

1) Raia sarcoptica : la tineretul din ingrasatorii. Localizare in zona grebanului, laturile toracelui, gatului. Se fromeaza cruste care se pot extinde la vacile de lapte la fata interna a coapselor

-formeaza cruste- piele de rinocer.

2) Raia psoroptica pe zona dorsala, lombara , sacrala, cruste superficial, aspect taranos.

- la vacile de lapte raia coriopica esentiala sau “raia vacilor de lapte”

- localizare : pleaca d ela baza cozii + fosele paraanale .Daca initial formeaza cruste scamoase, in timp crustele devin groase si se pot extinde pe laturile posterioare ale membrelor , chiar pe partea posterioara a ugerului.

LA OVINE :

1) Raia psoroptica , pe zona greabnului, se poate extinde posterior.

-initial hiposecretie de sebum , galbena , apr nodule, inecpe caderea lanii ( “fulguire”)

- apoi consecutive pruritului se fromeaza cruste pe suprafete intinse , ajunse in stadia mai avansate rezulta desprindera cojocului.

2) raia sarcoptica- rara in zona capului, se from cruste groase, aspect de coca.

Page 11: 61296443 Partial II Paraziti an 4 Sem 2

RAIA CAPRELOR:

1) R. sarcoptica – formare de noduli , in zona capului, pseudotundere. Rar cruste .

2) Raia psoroptica – auriculara

3) Raia corioptica extremitatea membrelor.

LA PORC

1) R saecoptica la tineret aspect de nodule pe laturile toracelui capului , pe abdomen, se intalnesc si nodule alergici pe langa cei scabiosi

-este foarte pruriginoasa , grataj puricii, hranire + odihna necorespunzatoare.

- la porci mari exista si forma de raie crustoasa pe tot corpul. A2a forma cunoscuta : “jeg”(popular) cu cruste subtiri, scvamoase, aspect prafuit, pruriginoase.

LA IEPURE:

1) Raia auriculara : Psoroptes – formarea de cruste groase , straturi concentric, pot umple pavilionul urechii, urechi cazute.

2) Raia notoedrica – in zona capului

3) Raia sarcoptica- foarte rara.

LA CARNIVORE :

1) Raia sarcoptica, generalizata , nodule , cruste, foarte pruriginoasa.

Page 12: 61296443 Partial II Paraziti an 4 Sem 2

2) Raia auriculara Otodectes – hipersecretie de cerumen ( culoare maronie – negricioasa) prurit rezulta othematoame periauriculare.

3) La pisica apare in plus paia Notoedrica zona capului si a botului. Se recolteaza din nodului, si din marginea crustelor.

TRATAMENT :

- Cu acaricide , imbaieri , aspersari, aplicatii, pour- on , injectii.

- GrUPE DE ACARICIDE:

- 1) ORGANOCLORURATE : lindavet

- 2) ORGANIFOSFORICE: neguvon, neucidol, tiguvon ,, sebacil.

- 3) CARBAMATI : carbaryl , propoxur.

- 4) PIRETRINOIDE : cipermetrin , deltametrin , flumetrin , fenfalerat.

- 5) FORMANIDINE: amitraz ( taktik)

- 6) AVERMECTINE : ( depinde de raie) : selamectine , milbemicine.

In cazul tratamentelor efectivelor mari , se trateaza intai un lot de proba , adoptarea tratamentului corespunzator corelat cu conditiile de adapost.

- In zonele cu cruste groase, intai inmuiere cu un emollient sau cu ulei cu un acaricid, vitmina A.

PROFILAXIE:

-masuri generale : igiena adaposturilor, a hranirii , masuri specifice , deparazitare profilactica, la ovine dupa tuns ( dupa 10 zile ) deparazitarea adapostului cu acricide in concentratie dubla de cea pt animale.

Page 13: 61296443 Partial II Paraziti an 4 Sem 2

RAILE PASARILOR

FAM : CNEMIDOCOPTIDAE ( “sarcoptii pasarilor”)

- Au corpul sferic, rostrum si picioare scurte, dorsal spini chitinosi, riduri transversal, majoritatea speciilor sunt vivipare.

- RAIA PICIOARELOR: ( VAROASA) – produsa de Cnemidocptes mutans, intalnita la galiacee, se dezvolta sub solzii de pe membre , initial antero – lateral , apoi si posterior, se pot intinde sip e degete.

- Dezvoltarea cnemidocoptilor duce la formarea unui deposit albicios , varos, apoi formarea , unor cruste groase , deformante , in stadia avansate , caderea degetelor, consecutive artritei produse.

- RAIA CORPULUI: ( deplumanta) produsa de Cnemidocoptes laevis var gallinae si var columbae. , Cnemidocptes prolificus la palmipede.

- Apar noduli in zona acapului , gatului , si pe crupion, Consecutiv gratajului cad penele ( in tija lor aflandu se : oua , larve, adulti) se transmit prin penele si crustele cazute.

- RAIA CIOCULUI la peruse. _ Cnemidocoptes pilae – cruste groase la baza ciocului, deformante , se pot extinde si iin zona ciocului pe membre.

- TRATAMENT: aceleasi substante: carbamati, organosfosforice( prfuire, bai de nisip, cenusa).

DEMODICOZA.

- Dermatita parazitara det de Demodex in teaza folicolului pilos , glande sebacee.

- Demodex canis – acarian cu corpul fusiform : 140-180 microni, are rostrum scurt , patrat, cefalototace pe care se afla cele 4 perechi depicioare scurte, abdomen alungit cu striatiuni transversal

Page 14: 61296443 Partial II Paraziti an 4 Sem 2

- Oul forma de lamiae : 70- 90 microni.

- CB: acuplarea la suprafata tegumentului , masculii mor, female patrund in teaca foliculului pilos , unde are loc ponta , dupa care felmela moare, din oua ies larve in 2 zile care apoi se transforma in nimfe de stadiul 1 ( protonimfe), rezulta nimfe de ordinal 2 ( deutonimfa) care se deplaseaza pe suprafata tegumentului pt acuplare, reluarea ciclului. Tot CB dureaza 10 zile , dar poate intervene hipobioza.

EPIDEMIOLOGIA :

- Este mult influentata de conditile locale ( pH, sebum , raportul intre acizii grasi la nivelul pielii) , imunitatea , 200 de demodecsi intr un folicu pilos.

- EVOLUTIA DEMODICOZEI:

- A)Forma simpla : uscata , : localizata in zona capului , peribucal, periorbitar. Initial cruste subtiri, scavomase, in timp depilatii( aspect de ochelari) nu este pruriginoasa!!!!!!!!

- Evolutia la cainii de varsta tanara

- B)Forma generalizata si complicate: piodemodicoza ( grataj , insamantari cu bacteria , staphylococcus, Proteus, Fusobacterium , procesele de hipercheratoza accentuate – cruste groase, cruste purulente , sangerande, dureroase. Se produce o edematiere a tegumentului, infiltrate pe corp si membre, dificultati in deplasare, miros ranced.

- Prurit datorat florei microbiene, moarte consecutive uremiei.

- Aspect de animal imbatranit

- Confirmare examen microscopic, raclaj profund.\

TRATAMENT:

- Local subst acaricide : neguvon , are si effect bactericid, amitraz , piretrinoizi, incert.)

- Cel mai bine ivermectine repetate la 7 zile de 2- 3 ori, doza normal, asociata cu antibioterapie, vitamine, evitam excesul de lipide si glucide( favorizeaza demodicoza.)

- PROFILAXIE : EXCLUDEREA DE LA REPRODUCTIE A ANIMALELOR CU DEMODECIE.

Page 15: 61296443 Partial II Paraziti an 4 Sem 2

ENTOMOZELE

PARAZITOZE DETERMIBATE DE INSECTE

CB : ou- larva – adult

Ou – larva – nimfa – adult

Parazitismul larvelor / adultelor

PARAZITISMUL LARVELOR : MIAZE.

- Parazitoze determinate prin parazitismul unor diptere, insect A) miazogene adevarate / obligatorii det de speciile ale unor larve , se dezvolta obligatoriu , in anumite tesuturi si organe.

- B) accidentale – det de insecte ale caror larve se dezvolta obijnuit pe diverse substante organice dar si accidentale in tesuturi.

MIAZELE ADEVARATE:

1) FAM: OESTRIDAE : Oestrus , Hypoderma ,Gasterophilus

A) Oestroza : miaza cavitara produse prin dezvoltarea larvelor lui Oestrus ovis in cavitatile nazale , sinusuri , volute etmoidale , cutia craniana , indeosebi la ovine , rar la caprine , exceptional la alte specii, chiar si la om. Determina rinosinuzita sau “falsa capiala”.

ETIOLOGIE:

- Insecta de 11-17mm, adultele sunt libere in natura , intalnite din mai pana in septembrie, iubitoare de caldura.

- Corp de culoare maronie , cu pete galbui, perisori , negriciosi, ap bucal , dezvoltat , atrofiat nu se hranesc

Page 16: 61296443 Partial II Paraziti an 4 Sem 2

- Acuplarea – masculii mor , iar femelele se adapostesc in locuri linistite, obijnuit pe langa strasina , crapaturi, , scoarta copacilor, unde stau 2-3 sapt, timp in care are loc “gestatia”

- Dezvoltarea larvelor + ecloziunea , apoi pornesc in cautarea gazdei

- Zborul si atacul ovinelor se realizeaza in zilele linistite, insorite,

- Insectele se apropie de capul animalelor , zona narilor si depun larvele pe marginea narinelor.

- Larvele in momentul depunerii sunt 600-800 microni, albe, cuniste mici peri chitinosi ventrali , se deplaseaza pe peretii cavitaii nazale, ajung in sinusuri, se hranesc cu secretii si se dezvolta ajungand pana la 4 mm cand are loc prima naparlire , 12 mm, apoi a2a naparlire =>L3 sunt in volutele etmoidale, sinusuri si cutia craniana.

- Perioada de dezvoltare intracraniana 3- 4 luni , stadiul 1 , 2 luni stadiul 2, 6 luni stadiul 3.

- Larvele de stadiul 3 se pigmenteaza , se desprind , cad pe sol si se misca sub frunzis, se transforma in nimfa(1,5 – 2 luni) => adultii.

- * exceptii ale CB : ejectare L3 se face foarte timpuriu in anii in care primaverile temp sunt ridicate , ( martie – aprilie) , iesirea adultilor in natura cu realizarea unui alt stadiu in vara , in acesti ani se realizeaza 2 stadii de Oestrus.

- In anii racorosi , ploiosi , posibil ca larvele sa intre in hipobioza , iar adultii sa apara in anul urmator.

EPIDEMIOLOGIE:

- SURSE: animale bolnave , adulte care pot zbura 8-10 kilometri/zi in cautarea gazed

- RECEPTIVE: oile , rar alte specii, sensibil tineretul si rasele perfectionate.

- DINAMICA: infestatiii la pasune , manifestari clinice in sezonul rece.

PATOGENEZA:,

- Act mecanic- iritativa a larvelor care in dezv lor produc iritatii si inflamatii

- Inoculatoare : portajul anaerobilor.

TABLOU CLINIC:

Page 17: 61296443 Partial II Paraziti an 4 Sem 2

- La sfarsitul sez de pasunat : sindrom de rinita cu stranut , jetaj abundent , purulent consecutive cu formarea de cruste obliterante in jurul narinelor , animalul isi freaca botul de obiectele din jur , scutura capul , apar semne nervoase , cu tulburari in mers, ataxii in infestaii masive. Posibil ameliorarea clinica dupa eliminarea larvelor.

DIAGNOSTIC

- Instilatii cu ser fiziologic pt evidentierea larvelor , suprafata dorsal plana , ventral convexa, anterior piesele mandibulare,

TRATAMENT :

- Neguvon , impreuna cu solutie de atropina , ivermectine , rafoxanid, closantel, triclabendazol,, nitroxinil ,

PROFILAXIE : AVERMECTINE SI DEZINSECTII.

HIPODERMOZA

- MIAZA a bovinelor produsa prin dezv in tes conj subcutanat a larvelor de Hypoderma bovis si H lineatum

- Formarea de noduli hipodermici= cosuri , duce la deprecierea pieilor si scaderea productilor (lapte)

- ETIOLOGIE

- : INSECTE / MUSTE : cu corp negricios : H lineatum cu perisori galbui = “streche “ pentru H bovis care zboara pe langa corpul taurinelor , ele depun ouale sin zbor.

- H lineatum depun ouale dup ace sau asezat in zona gatului(salba) dispuse liniar!!!

- Ouale raman pe corpul animalului 1-2 sapt=>larve, apoi eclozioneaza , patrund transcutanat, traseul larvelor este particular.

Page 18: 61296443 Partial II Paraziti an 4 Sem 2

- H. BOVIS: merge pe filetele nervoase si ajung pana in canalul medular , dupa 2 luni patrund prin gaurile de conjugare , stau 3-4 luni , dupa care se orienteaza catre piele unde se fromeaza nodulul hypodermic. Acesta se datoreaza printr un proces complex consecutive eliberarii hipoderminelor , enzyme utilizate de larve in timpul migrari pt digerarea tes muscular. In timpul migrarii L1 au tubul dig inchis , cand ajung in zona dorsal , in tes conj , elibereaza hipoderminele + continutul digestive , => reactia gazdei .si formarea unuio granulom => peretele chistului , enzimele duc la perforarea pielii , perforeaz pielea , L2 fiind aerobe ( L1 anaerobe).

- Larvele se pozitioneaza in nodul cu extremitatea post vatre orificul nodulului.

- H. LINEATUM:

- 1)L migreaza prin peretele esofagului , apoi prin musculature ajung direct in zona sub cutanata dorsal lombara , nemai realizand staionarea in gaurile intervertebrale.

- 2)trec in interiorul nodulului L3 , perioadele fiecarui stadiu fiind de 2-3 luni L1-L2- noduli 3-4 luni , - 40 zile , 1-2 > 2 luni , l3 se pigmenteaza , devin maronii, se elimina din nodul, ajung pe sol , => nimfa 2 luni => adulti.

EPIDEMIOLOGIE.

- Prezenta H in zonele delurose , subcarpatice, insect adulta fiind in apropierea padurilor, lizierelor, rar in campie deschisa.

- H bovis – in toate zonele,

- H lineatum – bazinul Dornelor.

- Infestarea se realizeaza la pasune ( h bovis) iar cu H lineatum patrunde si in adapost.

- Receptivitate : taurinele , rasele perfectionate , , tineretul de pana in 3 ani.

- Imunitatea adusa d elarve in timpul migrarii , hipodermina=> instalarea imunitatii , in zonele, in care H paraziteaza se realizeaza numai la animalele tinere.

- Dinamica : infestarea la pasune , mai – septembrie , aparitia adultilor iin sezonul rece : ian – feb.

TABLOUL CLINIC:

- Formarea nodulilor initial sunt mici ( usoara deformare a tegumentului), cresc martie aprilie= ou de porumbel , posibil ca dupa perforare unii nodule sa prezinte secretii purulente si reactii anafilactice.

Page 19: 61296443 Partial II Paraziti an 4 Sem 2

DIAGNOSTIC:

- Usor cand apr nodulii : atentie la recoltare pentru a nu se strivii=> reactive anafilactica , L3 16-20mm, turtite dorso – ventral , concave dorsal , spini.

- Pe fata ventrala , segementele 2-6 , ant piese mandibulare , orifii respiratorii.

- Serologic:elissa, evidentierea in sange.

TRATAMENT :

- Neguvon : sol 2% periaj usor in zona nodulilor , odata cu inceperea nodulilor ( ianuarie ) se repeta odata cu aparitia de noi nodule.

- Avermectine 0,2 mg kg.

PROFILAXIE :

NEGUVON 6% la sfarsitul sezonului cald , inceput de noiembrie : avermectine , utilizarea microdozelor de ivermectine in per pasunatului 1 mg kg /animal.

GASTEROFILOZA

- MIAZA a ecvinelor produsa prin dezvoltarea in diverse segmente ale t.d a larvelor de Gasterophilus.

ETIOLOGIE :

G. inermis , intestinalis, pecorum , migricornis.

- adultele sunt libere fara a se hrani , doar acuplarea , paoi ponta , ouale fiind depuse direct pe corpul animalelor , in diverse zone : cap , gat dar si in zona chisitei , copita.=> alter specii depun pe furaje , jgheaburi, pietre si in vecinatatea animalelor.

- ouale mari 1 mm , albicioase , prinse cu o subst aglutinanta de firele de par , in interiorul oualor se formeaza larvele ,(1sapt) formarea larvelor, si ecloziunea fiind influentata d elinsul animalelor.

- dupa ecloziune larvele se orienteaza catre comisurile buzelor , cele mai multe fiind preluate prin lins de animale , ajung in cav bucala si formeaza o prima stationare.(1 luna)det GASTEROFILOZA BUCO- ESOFAGIANA, apoi larvele deglutite ajung in

Page 20: 61296443 Partial II Paraziti an 4 Sem 2

diverse segmente ale tubului digestive , de la stomac => rect unde se realizeaza urmatoarele naparliri: L3 si L4 , acestea dureaza 7-8 luni

- larvele se grupeaza se grupeaza in cuiburi si dezvoltarea lor in peretele mucoasei bine fixate , det inflamatii ale t.d : gastrite , enterite , cu reactii edematoase, burelete periferice, ulceratii.

- prezinta piese bucale pe mandibula foarte dezvoltate, coarne de taurine , au peri chitinosi pe toate segmentele si circular pe toata suprafata.

-L3 se desprind , sunt eliminate si in sol se formeaza nimfele care dupa 40 de zile dau nastere adultilor.

TABLOUL CLINIC.:

- Depinde de gradul infestatiei , tulb digestive, colici, transpiratii abundente, perforare gastrica, peritonita, exitus,.

- DIAGNOSTIC.:

- Observarea oualor pe firele de par , doar in forma bucala sicea rectal, cand se observa larvele agglutinate langa mucoasa rectala, semnalata de proprietar” tarnji”.

TRATAMENT : NEGUVON : 30-40 MG administrat cu sonda sau in uruieli umede.

MIAZA GENITALA.

- Apare la ovina cu lana fina si coada scurta.

- Volfarctia magnifica: insect larvipara la niv org genitale : labile vulvare , vestibule vaginal . , in teaca furoului, in cuiburi, produc ulceratii, inflamatii, cicatrici vicioase vor afecta fatarea.

- Tratament : neguvon , si piretrinoizi. Unguente cutanate.

MIAZA ACCIDENTALA.

Page 21: 61296443 Partial II Paraziti an 4 Sem 2

Fam Caliphoriidae, Sepsidae , si Muscidae.

- Se ddezv in plagi si tegument , tesuturi strivite , tegument lezionat.

- Cele mai cunoscute sunt : insect miazogene primare: Lucilla Caliphormia

- Insecte miazogene secundare : Chrysomia , Sarcophaga – depun oua in plagi sau consecutive dezvoltarii lor primare.

- Miazogene tertiare: Musca Piophyla .

- Cutanate, cavitare, cornuale, sinusala. Codala, auriculara,

- DIAGN :

- LARVE 10 – 12 MM EFILATE SUBTIRI.

Tratament : unguente cu organofosforice.


Recommended