6091-PCN-25 OREION

Chişinău 2008

OREIONULProtocol clinic naţional

МИНИСТЕРСТВО ЗДРАВООХРАНЕНИЯ

РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

AL REPUBLICII MOLDOVA

Această publicaţie a fost posibilă datorită susţinerii generoase a poporului american prin intermediul Programului Preliminar de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare (Programul pentru Buna Guvernare), implementat de Millenium/IP3 Partners. Programul pentru Buna Guvernare este finanţat de Corporaţia „Millennium Challenge Corporation” (MCC) şi administrat de Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) sub auspiciile Programului Preliminar de Ţară.

Aprobat prin şedinţa Consiliului de experţi al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova din 28.11.2008, proces verbal nr. 5.

Aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr. 462 din 10.12.2008 cu privire la aprobarea Protocolului clinic naţional “Oreion”

Elaborat de colectivul de autori:

Galina Rusu Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Tatiana Juravliov Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Elena Maximenco Programul Preliminar de Ţară al “Fondului Provocările Mileniului”

pentru Buna Guvernare

Recenzenţi oficiali:

Valentina Halitova Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Constantin Spînu Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Marcu Rudi Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Grigore Bivol Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Victor Ghicavîi Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Valentin Gudumac Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Ivan Zatusevski Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Iurie Osoianu Compania Naţională de Asigurări în MedicinăMaria Bolocan Consiliul Naţional de Acreditare şi Evaluare

Coordonator:Mihai Rotaru Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova

Redactor: Eugenia Mincu

Corector: Tatiana Pîrvu

EDIŢIA – I

Tipărit “T-PAR” SRL, 2008.Tiraj: 2000 ex.

Protocol clinic naţional „Oreionul”, Chişinău 2008

3

CUPRINS

ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT ........................................................................................................ 5

PREFAŢĂ ..................................................................................................................................................................... 5

A. PARTEA INTRODUCTIVĂ .................................................................................................................................. 5A.1. Diagnosticul ...................................................................................................................................................... 5A.2. Codul maladiei (CIM 10) .................................................................................................................................. 5A.3. Utilizatorii ......................................................................................................................................................... 6A.4. Scopurile protocolului ....................................................................................................................................... 6A.5. Data elaborării protocolului .............................................................................................................................. 6A.6. Data următoarei revizuiri .................................................................................................................................. 6A.7. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi persoane care au participat la elaborarea protocolului ............ 6A.8. Definiţiile folosite în document. ........................................................................................................................ 7A.9. Informaţia epidemiologică ................................................................................................................................ 8

B. PARTEA GENERALĂ ........................................................................................................................................... 9B.1. Nivel de asistenţă medicală urgentă la etapa prespitalicească: echipe profil general şi specializat 903(112) ... 9B.2. Nivel de asistenţă medicală primară ................................................................................................................ 10B.3. Nivel de asistenţă medicală specializată de ambulatoriu (infecţionist, pediatru-infecţionist) ........................ 12B.4. Nivel de asistenţă medicală spitalicească ........................................................................................................ 14

C.1. ALGORITMII DE CONDUITĂ ....................................................................................................................... 17C.1.1. Algoritmul de conduită a pacientului cu oreion ........................................................................................... 17C.1.2. Algoritmul de profilaxie a oreionului .......................................................................................................... 18C.1.3. Algoritmul „Prognosticul şi sechelele în oreion” ......................................................................................... 19

C.2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI A PROCEDURILOR .................................................. 20C.2.1. Clasificarea formelor clinice ale oreionului ................................................................................................. 20C.2.2. Profilaxia oreionului ..................................................................................................................................... 21

C.2.2.1. Profilaxia specifică ............................................................................................................................... 21C.2.2.2. Profilaxia nespecifică – măsuri antiepidemice în focar (algoritmul C.1.2) .......................................... 21

C.2.3. Conduita pacientului cu oreion ..................................................................................................................... 21C.2.3.1. Anamneza .............................................................................................................................................. 21C.2.3.2. Manifestările clinice în diverse forme ale oreionului ........................................................................... 21C.2.3.3. Investigaţiile paraclinice în oreion ....................................................................................................... 24C.2.3.4. Diagnosticul diferenţial al oreionului .................................................................................................. 26

C.2.3.4.1. Diagnosticul diferenţial al oreionului, cu afectarea glandelor salivare ....................................... 26C.2.3.4.2. Diagnosticul diferenţial al meningitelor seroase la copii ............................................................. 27C.2.3.4.3. Diagnosticul diferenţial al meningitelor seroase şi bacteriene (vezi protocolul naţional Infecţia meningococică la copil ..................................................................................... 28

C.2.3.5. Criteriile de spitalizare a pacienţilor cu oreion .................................................................................. 28C.2.3.6. Tratamentul oreionului ......................................................................................................................... 28

C.2.3.6.1. Tratamentul ambulatoriu al oreionului......................................................................................... 28C.2.3.6.2. Tratamentul meningitei grave şi al meningoencefalitei urliene, etapa prespitalicească ............. 29C.2.3.6.3. Tratamentul pacienţilor cu oreion, etapa spitalicească................................................................ 29

C.2.3.7. Evoluţia şi prognosticul oreionului ...................................................................................................... 34C.2.3.8. Criteriile de externare a pacienţilor cu oreion ..................................................................................... 34C.2.3.9. Supravegherea postexternare a pacienţilor cu oreion ......................................................................... 35

C.2.4. Complicaţiile şi sechelele oreionului (subiectul protocoalelor separate) .................................................... 35


4

D. RESURSELE UMANE ŞI MATERIALELE NECESARE PENTRU RESPECTAREA PREVEDERILOR DIN PROTOCOL ..................................................................................................................... 36

D.1. Serviciul de asistenţă medicală urgentă la etapa prespitalicească: echipe profil general şi specializat 903(112) ................................................................................................... 36D.2. Instituţiile de asistenţă medicală primară; instituţiile/secţiile de asistenţă medicală specializată de ambulatoriu ................................................................................................................................................. 36D.3. Instituţiile de asistenţă medicală spitalicească: secţii de boli infecţioase ale spitalelor raionale, municipale; spitale de boli contagioase; secţii reanimare şi terapie intensivă. ............................................... 37

E. INDICATORII DE MONITORIZARE A IMPLEMNTĂRII PROTOCOLULUI ......................................... 38

ANEXE........................................................................................................................................................................ 39Anexa 1. Recoltarea şi transportarea probelor de sînge pentru diagnosticul de laborator al oreionului. ................ 39Anexa 2. Fişa de îndreptare în laborator a probei de ser sangvin în scop de examinare la oreion ......................... 40Anexa 3. Definiţiile de caz de boală infecţioasă pentru sistemul de supraveghere epidemiologică şi de raportare B26.0- B26.9 oreionul ..................................................................................................... 41Anexa 4. Formularul de conduita a pacientului au vîrsta de pînă la 18 ani, cu oreion ........................................... 41Anexa 5. Ghidul pacientului cu oreion ................................................................................................................... 44

BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................................................ 46


5

ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT

AMP asistenţă medicală primarăCNŞPMP Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicina PreventivăECG electrocardiogramăFCC frecvenţă a contracţiilor cardiaceFR frecvenţă a respiraţieii.m. intramusculari.v. intravenosLCR lichid cefalorahidianPCR reacţia de polimerizare în lanţ (Polymerase chain reaction)RFC reacţie de fixare a complementuluiRHAI reacţie de hemaglutinare indirectăROR vaccin combinat împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei SNC sistem nervos centralVSH viteză de sedimentare a hematiilor

PREFAŢĂAcest protocol a fost elaborat de grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al Republicii

Moldova (MS RM), constituit din specialiştii catedrei Boli Infecţioase la Copii a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, în colaborare cu Programul Preliminar de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare, finanţat de Guvernul SUA prin Corporaţia Millenium Challenge Corporation şi administrat de Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internaţională.

Protocolul naţional este elaborat in conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind oreionul şi va servi drept bază pentru elaborarea protocoalelor instituţionale. La recomandarea MS RM pentru monitorizarea protocoalelor instituţionale pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluse in protocolul clinic naţional.

A. PARTEA INTRODUCTIVĂ

A.1. Diagnosticul. Oreionul

Exemple de diagnostic clinic de bază:

1. Oreion, forma glandulară (parotidită, submaxilită), medie.2. Oreion, forma glandulară (parotidită, submaxilită, pancreatita, orhita), gravă.3. Oreion, forma glandulară (parotidită, pancreatita, orhita), medie.4. Oreion, forma neuroglandulară (parotidită, meningita seroasă), gravă.5. Oreion, forma neuroglandulară (parotidită, pancreatita, orhita, meningita seroasă), gravă.6. Oreion, forma atipică, frustă, uşoară.


6

A.2. Codul maladiei (CIM 10): B26.0-B26.9

B26.0+ Orhita urliana (N51.1*)

B26.1+ Meningita urliana (G02.1*)

B26.2+ Encefalita urliana (G05.1*)

B26.3+ Pancreatita urliana (K87.1*)

B26.8 Oreionul cu alte complicaţii

B26.9 Oreionul fără complicaţii

A.3. Utilizatorii:• oficiile medicilor de familie (medici de familie, asistente ale medicilor de familie);• centrele de sănătate (medici de familie, asistente ale medicilor de familie);• asociaţiile medicale teritoriale (medici de familie, infecţionişti);• secţiile consultative (infecţionişti);• secţiile de boli infecţioase ale spitalelor raionale, municipale;• spitalele de boli contagioase, niveluri municipal şi republican.

Notă: Protocolul, la necesitate, poate fi utilizat şi de alţi specialişti.

A.4. Scopurile protocolului1. A ameliora depistarea precoce şi spitalizarea lor pacienţilor cu meningită (meningoencefalită)

urliană.2. A spori calitatea examinărilor clinice, paraclinice şi a tratamentului acordat pacienţilor cu

diferite forme clinice ale oreionului.3. A spori calitatea în supravegherea convalescenţilor după meningită (meningoencefalită)

urliană.

A.5. Data elaborării protocolului: ianuarie 2008

A.6. Data următoarei revizuiri: ianuarie 2010

A.7. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor care au participat la elaborarea protocolului

Numele Funcţia deţinutăDr. Galina Rusu, doctor în Medicină, conferenţiar universitar

şef catedră Boli Infecţioase la Copii, USMF „Nicolae Testemiţanu”, specialist principal în boli infecţioase la copii al MS RM

Dr. Tatiana Juravliov asistent catedră Boli Infecţioase la Copii, USMF „Nicolae Testemiţanu”

Dr. Elena Maximenco, MPH expert local in sănătate publică, Programul Preliminar de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare


7

Protocolul a fost discutat, aprobat şi contrasemnat

Denumirea instituţiei Persoana responsabilă - semnătura

Catedra Boli Infecţioase la Copii, USMF „Nicolae Testemiţanu”

Societatea Boli Infecţioase din RM

Asociaţia Medicilor de Familie din RM

Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă

Comisia Ştiinţifico-Metodică de profil „Patologia infecţioasă”

Agenţia Medicamentului

Consiliul de experţi al Ministerului Sănătăţii

Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate

Compania Naţională de Asigurări în Medicină

A.8. Definiţiile folosite în documentOreionul: boală contagioasă acută produsă de virusul urlian şi caracterizată clinic prin afectarea glandelor salivare (parotide, submandibulare, sublinguale), a sistemului nervos central şi a altor ţesuturi (pancreas, gonade etc.).

Virusul urlian: paramixovirus ARN, poate fi identificat în: salivă, sînge, lichidul cefalorahidian, urină.

Copil: persoană cu vîrsta de pînă la 18 ani.

Recomandabil: nu are un caracter obligatoriu. Decizia va fi luată de medic pentru fiecare caz individual.


8

A.9. Informaţia epidemiologicăOreionul se înregistrează sub forma de infecţii sporadice şi izbucniri epidemice [31, 32].

Sunt posibile şi infecţii nosocomiale [11].

Sursa de infecţie – omul bolnav cu forme manifeste de boală şi cu forme inaparente. Nu se cunosc purtători sănătoşi de virus.

Durata contagiozităţii – ultimele 2-3 zile ale perioadei de incubaţie şi primele 9-10 zile de boală.

Transmiterea – aeriană, prin picături de salivă sau prin contact cu obiectele de uz recent contaminate. Receptivitatea este generală, maximă la copiii în vîrstă de 5-15 ani. Se pot îmbolnăvi adolescenţii şi adulţii tineri (caseta 16), sugarii – în mod excepţional (casetele 14-15). Indicele receptivităţii constituie 30%-50%.

Sezonalitatea maladiei – iarna şi primăvara.

Imunitatea după boală este durabilă, reîmbolnăvirile sunt excepţie.

Cea mai eficientă măsură în prevenirea oreionului este vaccinarea. În Republica Moldova vaccinarea universală contra oreionului a demarat în 1983. Se vaccinau copiii la vîrsta de 12 luni. Începînd cu anul 2002, vaccinarea copiilor se efectuează cu vaccinul combinat împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei (ROR) care este administrat copiilor la vîrstele de 12 luni (vaccinarea primară) şi 6-7 ani (revaccinarea).

Administrarea a două doze de vaccin şi masurile antiepidemice nespecifice (depistarea precoce şi izolarea bolnavilor, aerisirea încăperilor, evitarea locurilor aglomerate şi a contactului cu bolnavii) a contribuit la o reducere esenţială a morbidităţii prin oreion de la 210-244‰, în 1996-1998, pînă la 44-58‰, 1999-2001. În 2006 au fost înregistrate, în total pe republică, 296 de cazuri. Însă la începutul anului de studiu 2007-2008 situaţia epidemică la oreion s-a agravat. Numărul de bolnavi este în creştere. Majoritatea cazurilor sunt înregistrate la persoanele născute pînă în anul 1995, care au făcut doar o singură doză de vaccin antiurlian, conform calendarului naţional de imunizări existent pînă în a. 2002. Aria de răspîndire epidemică s-a extins. Ponderea bolnavilor de vîrstă şcolară (7-18 ani) a constituit 55,7-75%. A sporit numărul de bolnavi cu oreion în vîrstă de peste 18 ani. Erupţii epidemice de oreion se înregistrează în colective – gimnazii, licee, şcoli profesionale, colegii, instituţii universitare. Printre bolnavi predomină cei de sex masculin.


9

B. P

AR

TE

A G

EN

ER

AL

ĂB

.1. N

ivel

de

asis

tenţ

ă m

edic

ală

urge

ntă

la e

tapa

pre

spita

licea

scă:

ech

ipe

profi

l gen

eral

şi sp

ecia

lizat

903

(112

)D

escr

iere

(măs

uri)

Mot

ive

(rep

ere)

Paşi

(mod

alită

ţi şi

con

diţii

de

real

izar

e)I

IIII

IPr

otec

ţia p

erso

nalu

lui

Prot

ejar

ea d

e co

ntac

tul c

u lic

hide

le b

iolo

gice

, de

la e

xpu-

nere

a la

age

nţii

infe

cţio

şi s

e ef

ectu

ează

în ti

mpu

l con

tac-

tulu

i cu

paci

entu

l.

Obl

igat

oriu

:•

Prot

ejar

ea p

erso

nalu

lui p

rin u

tiliz

area

arti

cole

lor

de p

rote

cţie

(hal

ate,

măş

ti, m

ănuş

i).1.

Dia

gnos

ticul

1.1.

Dia

gnos

ticul

pre

limin

arD

iagn

ostic

ul p

reco

ce a

l or

eion

ului

per

mite

pre

veni

rea

răsp

îndi

rii b

olii

şi, î

n ca

zuri

grav

e (m

enin

gită

, men

ingo

-en

cefa

lită)

, red

ucer

ea c

onsi

dera

bilă

a c

ompl

icaţ

iilor

şi a

se

chel

elor

.

Obl

igat

oriu

•A

nam

neza

clin

ico-

epid

emio

logi

că (c

aset

a 4)

.•

Dat

ele

obie

ctiv

e (c

aset

ele

5-13

). Al

gori

tmul

C.1

.1

2. T

rata

men

tul

2.1.

Tra

tam

entu

l stă

rilor

de

urg

enţă

la e

tapa

pr

espi

talic

easc

ă

C.2

.3.6

.2

Iniţi

erea

tim

purie

a tra

tam

entu

lui d

e urg

enţă

stop

ează

pro

-gr

esar

ea b

olii

şi v

a pr

even

i con

seci

nţel

e gr

ave

[47,

48]

.O

blig

ator

iu:

•A

cord

area

prim

ului

aju

tor m

edic

al la

eta

pa p

resp

i-ta

licea

scă

în fo

rmel

e gr

ave

ale

orei

onul

ui, i

nclu

siv

men

ingi

tă (m

enin

goen

cefa

lită)

(cas

eta

16).

2.2.

Lua

rea

deci

ziei

ver

sus

nece

sita

te în

spita

lizar

eC

.2.3

.5

Obl

igat

oriu

:

•A

prec

iere

a cr

iterii

lor d

e se

verit

ate

a bo

lii (c

aset

a 2)

.•

Eval

uare

a cr

iterii

lor d

e sp

italiz

are

a pa

cien

ţilor

(c

aset

a 18

).3.

Tra

nspo

rtar

ea3.

1.Tr

ansp

orta

rea

paci

enţil

or

cu o

reio

n în

secţ

iile

de b

oli

infe

cţio

ase

ale

spita

lelo

r ra

iona

le, m

unic

ipal

e sa

u în

sp

itale

le d

e bo

li co

ntag

ioas

eC

.2.3

.5

Stab

iliza

rea

şi m

onito

rizar

ea fu

ncţii

lor v

itale

per

mite

at

esta

rea

com

plic

aţiil

or şi

tran

spor

tare

a pa

cien

tulu

i în

staţ

iona

rul d

e pr

ofil.

Obl

igat

oriu

:

•A

prec

iere

a cr

iterii

lor d

e st

abili

zare

şi a

sigu

rare

a po

sibi

lităţ

ilor d

e tra

nspo

rt (c

aset

ele

18).


10

B.2

. Niv

el d

e as

iste

nţă

med

ical

ă pr

imar

ăD

escr

iere

(măs

uri)

Mot

ive

(rep

ere)

Paşi

(mod

alită

ţi şi

con

diţii

de

real

izar

e)I

IIII

IPr

otec

ţia p

erso

nalu

lui

Prot

ejar

ea la

con

tact

ul c

u lic

hide

le b

iolo

gice

, de

la

expu

nere

a la

age

nţii

infe

cţio

şi se

efe

ctue

ază

în ti

mpu

l co

ntac

tulu

i cu

paci

entu

l.

Obl

igat

oriu

:

•Pr

otej

area

per

sona

lulu

i prin

util

izar

ea a

rtico

lelo

r de

pro

tecţ

ie (h

alat

e, m

ăşti,

măn

uşi).

1. P

rofil

axia

1.1.

Pro

filax

ia sp

ecifi

căC

.2.2

.1Pr

otej

area

cop

iilor

de

infe

cţia

urli

ană

[8].

•Va

ccin

area

cu

vacc

inul

com

bina

t RO

R la

vîrs

tele

de

12 lu

ni şi

6-7

ani

con

form

cal

enda

rulu

i naţ

iona

l de

imun

izăr

i al R

epub

licii

Mol

dova

. Alg

oritm

ul 1

.21.

2. M

ăsur

ile an

tiepi

dem

ice î

n fo

car

C.2

.2.2

Scop

ul –

loca

lizar

ea in

fecţ

iei [

5, 1

5, 2

6, 2

7].

Obl

igat

oriu

:

•D

epis

tare

a pr

ecoc

e a

boln

avilo

r şi s

pita

lizar

ea lo

r (c

aset

a 18

).•

Exam

enul

clin

ic a

l per

soan

elor

de

cont

act.

•D

ecla

rare

a ca

zulu

i de

îmbo

lnăv

ire la

CM

P te

ritor

ial.

•Ev

iden

ţa p

erso

anel

or d

e co

ntac

t.•

Supr

aveg

here

a pe

rsoa

nelo

r de

cont

act.

•Va

ccin

area

per

soan

elor

de

cont

act (

la n

eces

itate

).Al

gori

tmul

C.1

.22.

Dia

gnos

ticul

2.1.

Dia

gnos

ticul

pre

limin

ar

al o

reio

nulu

i

C.2

.3

•A

nam

neza

clin

ico-

epid

emio

logi

că p

erm

ite su

spec

ta-

rea

orei

onul

ui [2

, 22,

38,

39,

41]

.

•D

atel

e ob

iect

ive

perm

it di

agno

stic

ul c

onfir

mat

al o

re-

ionu

lui,

form

ele

glan

dula

re (

paro

tidită

, sub

max

ilită

) şi

susp

ecta

rea

de fo

rme

seve

re a

le o

reio

nulu

i (m

enin

-gi

tă, m

enin

goen

cefa

lită)

[10,

11,

26]

.

•D

eter

min

area

pre

coce

a g

radu

lui d

e ur

genţ

ă în

ore

ion

va p

erm

ite a

sist

enţa

pre

spita

licea

scă

core

ctă

şi la

tim

p ac

orda

tă şi

pre

veni

rea

dezv

oltă

rii d

e co

nsec

inţe

gra

ve

[34,

38,

46,

47]

.

Obl

igat

oriu

:

•A

nam

neza

clin

ico-

epid

emio

logi

că (c

aset

a 4)

.•

Dat

ele

obie

ctiv

e (c

aset

ele

5-15

).•

Dia

gnos

ticul

dife

renţ

ial (

tabe

lele

3,4

).•

Det

erm

inar

ea g

radu

lui d

e ur

genţ

ă şi

a

trans

porta

bilit

ăţii

paci

entu

lui (

case

ta 1

8).

Rec

oman

dabi

l:

•In

vest

igaţ

ii de

labo

rato

r:

Ana

liza

gene

rală

a sî

ngel

ui (t

abel

ul 1

).Al

gori

tmul

C.1

.1


11

III

III

2.2.

Con

firm

area

di

agno

stic

ului

de

orei

on

şi e

valu

area

gra

dulu

i de

seve

ritat

e a

bolii

C.2

.3.3

•O

rdin

ul M

S R

M n

r. 35

8 di

n 12

oct

ombr

ie 2

007

Chi

şină

u „C

u pr

ivire

la a

prob

area

defi

niţil

or d

e ca

z pe

ntru

supr

aveg

here

a şi

rapo

rtare

a bo

lilor

tra

nsm

isib

ile în

RM

”.

În e

pide

mii

diag

nost

icul

se st

abile

şte

în b

aza

date

lor

clin

ico-

epid

emio

logi

ce (c

aset

ele

4-15

).

Rec

oman

dabi

l:

Inve

stig

aţiil

e vi

ruso

logi

ce în

prim

elor

caz

uri s

uspe

cte

la o

reio

n (ta

belu

l 1).

2.3.

Lua

rea

deci

ziei

ver

sus

nece

sita

tea

cons

ulta

ţiei

spec

ialis

tulu

i şi/s

au

spita

lizar

e C

.2.3

.5

•C

onsu

ltaţia

infe

cţio

nist

ului

, neu

rolo

gulu

i (ne

urop

e-di

atru

lui),

chi

rurg

ului

în fo

rmel

e cl

inic

e re

spec

tive

(la n

eces

itate

).

Obl

igat

oriu

:•

Eval

uare

a cr

iterii

lor d

e sp

italiz

are

(cas

eta

18).

3. T

rata

men

tul

3.1.

Tra

tam

entu

l stă

rilor

de

urg

enţă

la e

tapa

pr

espi

talic

easc

ă

C.2

.3.6

.2

Iniţi

erea

pre

coce

a tr

atam

entu

lui d

e ur

genţ

ă su

prim

ă pr

ogre

sia

bolii

şi v

a pr

even

i dez

volta

rea

cons

ecin

ţelo

r gr

ave

[34,

38,

46,

47]

.

Obl

igat

oriu

:

•Tr

atam

entu

l for

mel

or g

rave

de

orei

on, i

nclu

siv

men

ingi

ta (m

enin

goen

cefa

lita)

urli

ană

la e

tapa

pr

espi

talic

easc

ă (c

aset

a 19

).3.

2. T

rata

men

tul o

reio

nulu

i la

dom

icili

u, fo

rmel

e uş

oare

şi

med

ii, fă

ră a

fect

area

pa

ncre

asul

ui, g

onad

elor

şi a

SN

C

C.2

.3.6

.1

Iniţi

erea

trat

amen

tulu

i pre

coce

al o

reio

nulu

i va

prev

eni

apar

iţia

afec

ţiuni

lor m

ultig

land

ular

e şi

ale

SN

C [3

4, 3

8,

46, 4

7].

Rec

oman

dabi

l (în

caz

de

prez

enţă

a c

ondi

ţiilo

r de

izol

are

la d

omic

iliu

şi a

supr

aveg

heri

i med

ical

e la

fie

care

2-3

zile

):

•A

ntip

iretic

e (la

febr

ă).

•A

ntih

ista

min

ice.

•A

cid

asco

rbic

.•

Apo

rt de

lich

ide

(tabe

lul 5

).

4. S

upra

vegh

erea

4.1.

Sup

rave

gher

ea

paci

enţil

or c

u or

eion

trat

aţi l

a do

mic

iliu

C.2

.3.6

.1

Va p

erm

ite d

epis

tare

a se

mne

lor d

e pr

ogre

sie

a bo

lii,

apar

iţia

noilo

r afe

cţiu

ni (a

le S

NC

, ale

pan

crea

sulu

i, al

e go

nade

lor)

, a c

ompl

icaţ

iilor

[26,

38,

40,

44]

.

Obl

igat

oriu

:

•Su

prav

eghe

rea

paci

entu

lui ş

i apr

ecie

rea

efici

enţe

i tra

tam

entu

lui,

cara

cter

ul e

volu

ţiei b

olii

(dup

ă 48

–72

de

ore)

, viz

ită a

ctiv

ă.•

Ree

valu

area

crit

eriil

or d

e sp

italiz

are

(tabe

lul 5

).


12

III

III

4.2.

Sup

rave

gher

ea p

oste

xter

-na

re a

con

vale

scen

ţilor

dup

ă su

porta

rea

form

elor

gra

ve d

e or

eion

(m

ultig

land

ular

e şi

a

celo

r cu

afe

ctar

ea S

NC

sau

m

ixte

)

C.2

.3.8

C.2

.3.9

C.2

.4

Scop

urile

:1.

Tra

tam

entu

l con

vale

scen

ţilor

.2.

Eva

luar

ea şi

trat

amen

tul s

eche

lelo

r ore

ionu

lui (

în

cola

bora

re c

u m

edic

ii sp

ecia

lişti)

.

Obl

igat

oriu

:

•D

ispe

nsar

izar

ea se

va

efec

tua

cons

ultâ

nd

neur

olog

ul sa

u ne

urop

edia

trul (

case

tele

22-

24).

5. R

ecup

erar

ea

•C

onfo

rm p

rogr

amel

or e

xist

ente

de

recu

pera

re şi

co

nfor

m re

com

andă

rilor

spec

ialiş

tilor

.

B.3

. Niv

el d

e as

iste

nţă

med

ical

ă sp

ecia

lizat

ă de

am

bula

tori

u (in

fecţ

ioni

st, p

edia

tru

infe

cţio

nist

)D

escr

iere

(măs

uri)

Mot

ive

(rep

ere)

Paşi

(mod

alită

ţi şi

con

diţii

de

real

izar

e)I

IIII

IPr

otec

ţia p

erso

nalu

lui

Prot

ejar

ea d

e la

con

tact

ul c

u lic

hide

le b

iolo

gice

, de

la

expu

nere

a la

age

nţii

infe

cţio

şi se

efe

ctue

ază

în ti

mpu

l co

ntac

tulu

i cu

paci

entu

l.

Obl

igat

oriu

:•

Prot

ejar

ea p

erso

nalu

lui p

rin u

tiliz

area

arti

cole

lor

de p

rote

cţie

(hal

ate,

măş

ti, m

ănuş

i).1.

Pro

filax

ia1.

1. P

rofil

axia

spec

ifică

C.2

.2.1

Prot

ejar

ea c

opiil

or d

e in

fecţ

ia u

rlian

ă [8

].•

Vacc

inar

ea c

u va

ccin

ul c

ombi

nat R

OR

la v

îrste

le d

e 12

luni

şi 6

-7 a

ni c

onfo

rm c

alen

daru

lui n

aţio

nal d

e im

uniz

ări a

l Rep

ublic

ii M

oldo

va. A

lgor

itmul

C.1

.21.

2. M

ăsur

ile a

ntie

pide

mic

e în

foca

rC

.2.2

.2Al

gori

tmul

1.2

Scop

ul –

loca

lizar

ea in

fecţ

iei [

2, 3

8, 3

9, 4

1, 4

8].

Obl

igat

oriu

:•

Dep

ista

rea

prec

oce

a bo

lnav

ilor ş

i spi

taliz

area

lor.

•Ex

amen

ul c

linic

al p

erso

anel

or d

e co

ntac

t.•

Dec

lara

rea

cazu

lui l

a C

MP

terit

oria

l.•

Evid

enţa

per

soan

elor

de

cont

act.

•Su

prav

eghe

rea

pers

oane

lor d

e co

ntac

t.•

Vacc

inar

ea.


13

III

III

2. D

iagn

ostic

ul2.

1. D

iagn

ostic

ul p

relim

inar

al

ore

ionu

lui

C.2

.3

•A

nam

neza

clin

ico-

epid

emio

logi

că p

erm

ite

susp

ecta

rea

orei

onul

ui [2

, 15,

22,

24,

26,

34,

42,

45]

. •

Dat

ele

obie

ctiv

e pe

rmit

diag

nost

icul

con

firm

at

al o

reio

nulu

i, fo

rmel

e gl

andu

lare

(par

otid

ită,

subm

axili

tă) ş

i sus

pect

area

form

elor

seve

re d

e or

eion

(m

enin

gită

, men

ingo

ence

falit

ă) [1

1, 1

2, 2

1, 3

3, 4

3].

•D

eter

min

area

pre

coce

a g

radu

lui d

e ur

genţ

ă în

ore

ion

va p

erm

ite a

sist

enţa

pre

spita

licea

scă

core

ctă

şi la

tim

p ac

orda

tă şi

pre

veni

rea

cons

ecin

ţelo

r gra

ve [2

, 38

, 47]

.

Obl

igat

oriu

:

•A

nam

neza

clin

ico-

epid

emio

logi

că (c

aset

a 4)

.•

Dat

ele

obie

ctiv

e (c

aset

ele

5-15

).•

Dia

gnos

ticul

dife

renţ

ial (

tabe

lele

3,4

).•

Det

erm

inar

ea g

radu

lui d

e ur

genţ

ă şi

a

trans

porta

bilit

ăţii

paci

entu

lui (

case

ta 1

8).

Rec

oman

dabi

l:

•In

vest

igaţ

iile

de la

bora

tor:

Ana

liza

gene

rală

a sî

ngel

ui (t

abel

ul 1

).2.

2. C

onfir

mar

ea

diag

nost

icul

ui d

e or

eion

C.2

.3

•O

rdin

ul M

S R

M n

r. 35

8 di

n 12

oct

ombr

ie 2

007

Chi

şină

u „C

u pr

ivire

la a

prob

area

defi

niţil

or d

e ca

z pe

ntru

supr

aveg

here

a şi

rapo

rtare

a bo

lilor

tra

nsm

isib

ile în

Rep

ublic

a M

oldo

va”

[19]

.

În e

pide

mii

diag

nost

icul

se st

abile

şte

în b

aza

date

lor

clin

ico-

epid

emio

logi

ce (c

aset

ele

4-15

).

Rec

oman

dabi

l:

Inve

stig

aţiil

e vi

ruso

logi

ce a

le p

rimel

or c

azur

i sus

pect

e de

ore

ion

(tabe

lul 1

).2.

3 Lu

area

dec

izie

i ver

sus

nece

sita

te în

co

nsul

tul a

ltor s

peci

aliş

tişi

/sau

spita

lizar

e

•C

onsu

ltaţia

infe

cţio

nist

ului

, a n

euro

logu

lui

(neu

rope

diat

rulu

i), a

chi

rurg

ului

în fo

rmel

e cl

inic

e re

spec

tive

(la n

eces

itate

).

Obl

igat

oriu

:

•Ev

alua

rea

crite

riilo

r de

spita

lizar

e (c

aset

a 18

).3.

Trat

amen

tul

3.1.

Tra

tam

entu

l stă

rilor

de

urg

enţă

la e

tapa

pr

espi

talic

easc

ă

C.2

.3.6

.2

Iniţi

erea

pre

coce

a tr

atam

entu

lui d

e ur

genţ

ă su

prim

ă pr

ogre

sia

bolii

şi v

a pr

even

i dez

volta

rea

de c

onse

cinţ

e gr

ave

[2, 3

8, 4

7].

Obl

igat

oriu

:

•Tr

atam

entu

l for

mel

or g

rave

, de

orei

on in

clus

iv

men

ingi

ta (m

enin

goen

cefa

lita)

urli

ană

la e

tapa

pr

espi

talic

easc

ă (c

aset

a 19

).


14

3.2.

Con

sultă

trat

amen

tul

orei

onul

ui la

dom

icili

u,

form

ele

uşoa

re şi

med

ii

C.2

.3.6

.1

În m

ajor

itate

a ca

zuril

or a

ceşt

i pac

ienţ

i nu

nece

sită

sp

italiz

are

[2, 4

6, 4

8].

Rec

oman

dabi

l (în

caz

de

prez

enţă

a c

ondi

ţiilo

r de

izol

are

la d

omic

iliu

şi a

supr

aveg

heri

i med

ical

e la

fie

care

2-3

zile

):

•A

ntip

iretic

e (la

febr

ă).

•A

ntih

ista

min

ice.

•A

cid

asco

rbic

.•

Apo

rt de

lich

ide

(tabe

lul 5

).N

ota:

Toa

te a

ctiv

ităţil

e se

efe

ctue

ază

în c

olab

orar

e cu

med

icul

ui d

e fa

mili

e.

B.4

. Niv

el d

e as

iste

nţă

med

ical

ă sp

italic

easc

ă D

escr

iere

(măs

uri)

Mot

ive

(rep

ere)

Paşi

(mod

alită

ţi şi

con

diţii

de

real

izar

e)I

IIII

IPr

otec

ţia p

erso

nalu

lui

Prot

ejar

ea d

e la

con

tact

ul c

u lic

hide

le b

iolo

gice

, de

la

expu

nere

la a

genţ

ii in

fecţ

ioşi

se e

fect

ueaz

ă în

tim

pul

cont

actu

lui c

u pa

cien

tul.

Obl

igat

oriu

:

•Pr

otej

area

per

sona

lulu

i prin

util

izar

ea a

rtico

lelo

r de

pro

tecţ

ie (h

alat

e, m

ăşti,

măn

uşi).

1. P

rofil

axia

1.1.

Măs

urile

ant

iepi

dem

ice

Obl

igat

oriu

:

•R

espe

ctar

ea c

ondi

ţiilo

r de

izol

are

în sa

loan

ele

boxa

te.

•D

ecla

rare

a ca

zulu

i de

îmbo

lnăv

ire la

CM

P te

ritor

ial.

2. S

pita

lizar

e

C.2

.3.5

Vor fi

spita

lizaţ

i pac

ienţ

ii ca

re p

rezi

ntă

cel p

uţin

un

crite

riu d

e sp

italiz

are

[41,

44,

48]

.•

Paci

enţii

cu o

reio

n se

vor

spita

liza î

n se

cţiil

e de b

oli

infe

cţio

ase

ale

spita

lelo

r rai

onal

e (m

unic

ipal

e) şi

în

spita

lele

clin

ice

de b

oli i

nfec

ţioas

e (c

aset

a 18

).•

În se

cţiil

e de

rean

imar

e şi

tera

pie

inte

nsiv

ă se

vor

sp

italiz

a co

piii

cu o

reio

n, fo

rme

grav

e şi

/sau

stăr

i ur

gent

e.


15

III

III

3. D

iagn

ostic

ul3.

1. D

iagn

ostic

ului

pre

limin

ar

de o

reio

n şi

eva

luar

ea

grad

ului

de

seve

ritat

e a

bolii

C.2

.3

•Ta

ctic

a de

con

duită

a p

acie

ntul

ui c

u or

eion

şi

aleg

erea

trat

amen

tulu

i med

icam

ento

s în

func

ţie d

e se

verit

atea

bol

ii, fo

rma

clin

ică,

com

plic

aţiil

e po

sibi

le

prec

um şi

de

fact

orii

de ri

sc in

divi

dual

şi m

alad

iile

conc

omite

nte

(pre

mor

bidu

l nef

avor

abil)

[11,

16,

17,

18

, 21,

22,

26,

27,

38,

39,

46,

48]

.

Obl

igat

oriu

:

•A

nam

neza

clin

ico-

epid

emio

logi

că (c

aset

a 4

).•

Dat

ele

obie

ctiv

e (c

aset

ele

5-15

).•

Exam

enul

de

labo

rato

r (ca

seta

17,

tabe

lul 1

).Al

gori

tmul

C.1

.1•

Dia

gnos

ticul

dife

renţ

ial (

tabe

lele

3-4

).•

Det

erm

inar

ea g

radu

lui d

e ur

genţ

ă (c

aset

a 18

).•

Luar

ea d

eciz

iei v

ersu

s nec

esita

te în

con

sultu

l sp

ecia

liştil

or: n

euro

log

sau

neur

oped

iatru

, chi

rurg

, ca

rdio

log.

Rec

oman

dabi

l:

•In

vest

igaţ

iile

de la

bora

tor:

A

naliz

a ge

nera

lă a

sîng

elui

(tab

elul

1).

3.2.

Con

firm

area

di

agno

stic

ului

C.2

.3

•O

rdin

ul M

S R

M n

r. 35

8 di

n 12

oct

ombr

ie 2

007

Chi

şină

u „C

u pr

ivire

la a

prob

area

defi

niţil

or d

e ca

z pe

ntru

supr

aveg

here

a şi

rapo

rtare

a bo

lilor

tra

nsm

isib

ile în

Rep

ublic

a M

oldo

va”

[19]

.

•În

epi

dem

ii di

agno

stic

ul se

stab

ileşt

e în

baz

a da

telo

r clin

ico-

epid

emio

logi

ce (t

abel

ul 1

).

Rec

oman

dabi

l:

•In

vest

igaţ

iile

viru

solo

gice

în p

rimel

e ca

zuri

susp

ecte

la o

reio

n (ta

belu

l 1).

Algo

ritm

ul 1

.14.

Tra

tam

entu

l4.

1. C

ontin

uare

a tra

tam

entu

l st

ărilo

r de

urge

nţă

C.2

.3.6

.2

Con

tinua

rea

trata

men

tulu

i stă

rilor

de

urge

nţă

va p

reve

ni

cons

ecin

ţele

gra

ve [2

, 11,

29,

38,

47]

. O

blig

ator

iu (n

umai

în st

ările

de

urge

nţă)

:

•Se

con

tinuă

trat

amen

tul i

niţia

t la

etap

a pr

espi

talic

easc

ă (c

aset

a 19

, tab

elul

2).

4.2.

Tra

tam

entu

l ore

ionu

lui

conf

orm

form

elor

clin

ice

C.2

.3.6

.3

În m

ajor

itate

a ca

zuril

or în

ore

ion

form

a gl

andu

lară

(cu

exce

pţia

orh

itei ş

i pan

crea

titei

urli

ene)

spita

lizar

ea n

u es

te n

eces

ară

[48]

.

Obl

igat

oriu

:

•Tr

atam

entu

l ore

ionu

lui s

e va

efe

ctua

con

form

fo

rmel

or c

linic

e şi

gra

dul d

e se

verit

ate

a bo

lii

(tabe

lele

6-9

).


16

III

III

5. E

xter

nare

a5.

1. E

xter

nare

a cu

refe

rirea

la

niv

elul

prim

ar p

entru

tra

tam

ent (

în p

erio

ada

de c

onva

lesc

enţă

) şi

supr

aveg

here

C

.2.3

.8

Exte

rnar

ea p

acie

ntul

ui se

reco

man

dă d

upă

vind

ecar

ea

com

plet

ă sa

u du

pă a

mel

iora

re, î

n lip

sa d

e co

mpl

icaţ

ii.O

blig

ator

iu:

•C

onfo

rm c

riter

iilor

de

exte

rnar

e (c

aset

a 21

).•

Elib

erar

ea e

xtra

sulu

i din

foai

a de

obs

erva

ţie c

are

va

conţ

ine

oblig

ator

iu:

•D

iagn

ostic

ul c

onfir

mat

.•

Rez

ulta

tele

inve

stig

aţiil

or e

fect

uate

.•

Rec

oman

dăril

e ex

plic

ite p

entru

pac

ient

.•

Rec

oman

dăril

e pe

ntru

med

icul

de

fam

ilie.


17

C.1. ALGORITMII DE CONDUITĂ

C.1.1. Algoritmul de conduită a pacientului cu oreion


16

Managementul pacientului suspect de oreion

Pacient suspect de oreion

Parotidita

Submaxilita

Pancreatita

Orhita, orhoepididimita

Meningita seroasă

Meningoencefalita seroasă

Una sau mai multe din ur-mătoarele

METODE DE DIAGNOSTIC

Metode de confirmare a agentului cauzal Metode complementare de diagnosticare

Examen LCR Alfa-amilaza sîngelui şi a

urinei

Rezultat pozitiv

Rezultat negativ

Izolarea virusului în culturi de celule din sînge, LCR, salivă

Rezultat pozitiv

Teste serologice (anticorpi speci-fici IgM

PCR

A considera o altă cauză

Rezultat negativ

Diagnostic confirmat de oreion

A considera o altă cauză

Tratament simptomatic cu repaus la pat

Consultul specialiştilor de profil (la necesitate): Neurolog Oftalmolog ORL Cardiolog Chirurg Kinetoterapeut

C.1. ALGORITMII DE CONDUITĂ C.1.1. Algoritmul de conduită a pacientului cu oreion


18

C.1.2. Algoritmul de profilaxie a oreionului [8, 15, 26, 27].


17

C.1.2. Algoritmul de profilaxie a oreionului [8, 15, 26, 27].

PROFILAXIA OREIONULUI

Specifică Nespecifică (măsuri antiepidemice în focar)

Revaccinarea ROR

Revaccinarea ROR

conform criteriilor epidemiologice

Depistarea activă şi precoce a bolnavilor în colectivităţi şi în cămine, izolarea la domici-liu, sau în secţiile de boli infecţioase pentru o durată de 9-10 zile sau pînă la dispariţia fe-nomenelor clinice

Declararea obligatorie a cazului de îmbolnă-vire

Depistarea şi supravegherea persoanelor de contact timp de 21 de zile de la ultimul caz

Triaje clinice zilnice, cu depistarea şi cu izo-larea suspecţilor. Persoane cu suspect de îm-bolnăvire (febră, cefalee, tumefiere a glande-lor salivare, dureri la masticaţie, vorbire) se izolează temporar cu solicitarea asistenţei in-stituţiilor medicale pentru diagnosticare, or-ganizarea izolării şi a tratamentului.

În colective – carantină, se interzice accesul copiilor noi pînă la suprimarea focarului epi-demic

Admiterea în colectivităţi a convalescenţilor după oreion nu mai devreme de ziua a 10-a de la debutul bolii, independent de înregistrarea cazurilor noi de oreion

Dezinfecţia curentă, prelucrarea calitativă a veselei de masă în ospătării, în grupe

Aerisirea sălilor de studii la fiecare pauză, respectarea strictă a graficului de efectuare a curăţeniei umede

Primovaccinarea ROR

vîrsta 12 luni vîrsta 6-7 ani


19

C.1

.3. A

lgor

itmul

„Pr

ogno

stic

ul şi

sech

elel

e în

ore

ion”

Prot

ocol

clin

ic n

aţio

nal „

Ore

ionu

l”, C

hişi

nău

2008

18

C.1.

3. A

lgor

itmul

„Pr

ogno

sticu

l şi s

eche

lele

în o

reio

n”

PRO

GN

OST

ICU

L Ş

I SE

CH

EL

EL

E ÎN

OR

EIO

N

În a

fecţ

iuni

le

glan

delo

r sa

livar

e În

men

ingi

ta

urlia

nă

În p

ancr

eatită

urlia

nă

În o

rhita

ur

liană

Prog

nost

icul

fa

vora

bil

Cer

ebra

sten

ie

70%

Hip

oacu

zie

(rar

eori)

Hip

erte

nsiu

ne

intra

cran

iană

(1

0-15

%)

Atro

fia te

sti-

cule

lor

Azo

sper

mia

D

iabe

t za

hara

t Pa

ncre

atită

cr

onică

(13%

)


20

C.2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI A PROCEDURILOR

C.2.1. Clasificarea formelor clinice ale oreionului Caseta 1. Clasificarea oreionului conform tipului de boală

Forme clinice

• Forma tipică:glandulară: cu afectarea numai a ţesutului glandular (parotidită, submaxilită, pancreatită,

orhită);cu afectarea SNC (meningita, meningoencefalita seroasă);neuroglandulară sau mixtă: cu afectarea glandelor salivare şi SNC, diferite variante,

de asemenea, şi cu afectarea altor organe glandulare (parotidită, pancreatită, orhita, meningită seroasă).

• Forma atipică (în focare constituie 20%-30% din cazuri):frustă (febră absentă, tumefacţie parotidiană slab pronunţată, evoluţie rapidă);asimptomatică (semne clinice absente, detectarea anticorpilor specifici clasa IgM în

serul sangvin).

Caseta 2. Clasificarea oreionului conform gradului de severitate a bolii

Forme clinice• Uşoară• Medie• Severă

Criteriile de evaluare a gradului de severitate:

• Criterii generale:afectarea SNC (simptome de intoxicaţie, de afectare a meningelor şi a ţesutului encefalic);durata şi limita maximă a febrei.

• Criterii locale:implicarea în procesul patologic nu numai a glandelor salivare, dar şi a altor organe glandulare

(pancreasul, gonadele etc.);gradul de tumefiere a glandelor parotide:

- Gradul I – tumefierea glandelor parotide se apreciază numai prin palpare;- Gradul II – tumefierea glandelor parotide se determină nu numai prin palpare, ci şi vizual;- Gradul III – tumefierea glandelor parotide este însoţită de edem cervical.

Caseta 3. Clasificarea oreionului în funcţie de evoluţia bolii

Forme clinice• Ciclică, fără complicaţii • Ciclică, cu complicaţii


21

C.2.2. Profilaxia oreionului

C.2.2.1. Profilaxia specifică • În Republica Moldova, începînd cu anul 2002, vaccinarea copiilor se efectuează cu vaccinul

combinat împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei (ROR), care este administrat copiilor la vîrste de:12 luni – vaccinarea primară şi6-7 ani – revaccinarea.

• Vaccinul ROR se administrează subcutanat în porţiunea superioară a braţului, în doză de 0,5 ml.

C.2.2.2. Profilaxia nespecifică – măsuri antiepidemice în focar (Algoritmul C.1.2)

C.2.3. Conduita pacientului cu oreionC.2.3.1. Anamneza Caseta 4. Recomandări pentru culegerea anamnesticului

• Date epidemiologice:contact cu bolnavul cu oreion;situaţie epidemică la oreion în zona geografică;cazuri de oreion în instituţia preşcolară, şcolară etc.;pacient din focar de oreion.

• Date clinice:debut acut;febră;dureri moderate retromandibulare (unilaterale sau bilaterale);tumefacţia în zona retromandibulară;cefalee;vome repetate; dureri abdominale;dureri şi tumefacţie testiculară.

C.2.3.2. Manifestările clinice în diverse forme ale oreionuluiPerioada de incubaţie – 11-21 zile, în medie 16-18 zile.

Perioada prodromală (1-2 zile) – subfebrilitate, disconfort, cefalee, indispoziţie, dureri retromandibulare.


22

Caseta 5. Date clinice în parotidită

• Febră.• Cefalee.• Dureri retromandibulare la masticaţie.• Tumefacţie la nivelul uneia dintre glandele parotide, iar peste 1-2 zile în mare parte şi a

celeilalte.• Glandele parotide la palpare sunt elastice, sensibile.• Pielea lucioasă, neinfiltrată, destinsă, de culoare normală.• În cavitatea bucală orificiul canalului Stenon infiltrat (roşu, proeminent) – simptomul

Moursou (50%-80%).• Parotidita progresează în 2-3 zile şi durează 7-10 zile.

Notă: Parotidita urliană se înregistrează în ≈ 80% din cazuri.

Caseta 6. Date clinice în submaxilită

• Tumefacţie mai frecvent bilaterală, ovală, elastică, păstoasă, nedureroasă.• Edem periglandular, uneori cervical.• Frecvent se asociază cu parotidita, dar poate fi şi singura afecţiune în oreion.

Notă: Submaxilita urliană se înregistrează în ≈ 25% din cazuri.

Caseta 7. Date clinice în sublingvită

• Tumefacţia glandei sublinguale• Edem• Jenă în alimentaţie• Se înregistrează foarte rar

Caseta 8. Date clinice în pancreatită

• Debut brusc• Febră• Dureri epigastrice sau „în centură”• Greţuri, vome• Anorexie• Diaree sau constipaţie• Amilazemia şi amilazuria crescute (uneori în lipsa manifestărilor clinice)• Semnele clinice durează 10-12 zile• Funcţia pancreasului se restabileşte în 3-4 săptămîni.

Notă: Pancreatita urliană se înregistrează în ≈ 51-72% din cazuri.


23

Caseta 9. Date clinice în orhită, orhoepididimită

• Febră• Frison• Dureri în partea inferioară a abdomenului• Tumefacţie testiculară, edem, congestie, temperatură locală, dureri, frecvent unilaterală, poate

fi bilaterală (15%)• Apare după 1-2 săptămîni de la debutul parotiditei• Durează 5-7 zile, apoi treptat cedează• Se poate asocia cu epididimită

Notă: Orhita, orhoepididimita se înregistrează în ≈ 31-34% din cazuri.

Caseta 10. Date clinice în afecţiunile glandulare rareori atestate

• Ooforita, adnexita:dureri în abdomenul inferior.

• Tireoidita:febră; tahicardie;tumefacţie a tiroidei;dureri locale.

• Dacrioadenita:edem palpebral;dureri oculare.

• Mastitadureri şi tumefacţie a glandelor mamare.

Caseta 11. Date clinice în meningita seroasă

• Se instalează mai frecvent ulterior parotiditei (a 5-7-a zi), dar poate preceda sau poate apărea concomitent.

• În debut: febră, cefalee, vome repetate.• Fotofobie, fonofobie.• Semne meningiene (redoarea cefei, semnele Kernig, Brudzinschi) apar în 1-2-a zi a bolii, dar

pot fi frecvent disociate sau chiar absente.Notă: Meningita urliană se înregistrează pînă la 85% din cazuri.


24

Caseta 12. Date clinice în encefalită, meningoencefalită

• Date clinice şi paraclinice caracteristice meningitei• Tulburări de conştienţă (obnubilare, sopor), delir• Convulsii• Semne de focar cerebral• Se înregistrează rareori• Evoluţie – benignă, semnele meningiene dispar în 5-7 zile• LCR se va normaliza după 3-5 săptămîni• Rareori: tulburări senzoriale, cefalee, areflexie reziduale• În formele mai grave, foarte rar, sunt posibile sechele (hidrocefalie, semne de focar cerebral)

Notă: Encefalita, encefalita (meningoencefalita) urliană se înregistrează în 0,5-1% din cazuri.

Caseta 13. Date clinice în nevrite şi în poliradiculopatii (rareori atestate)

• Pareza n. facialis în parotidita gravă cu edem periglandular marcant.• Poliradiculoneuropatia de tip Gullain-Barre (hipotonie musculară, hipo/areflexie simetrică a

membrelor inferioare, sindrom algic, modificări ale LCR, evoluţie benignă).

Caseta 14. Particularităţi clinice şi de evoluţie ale oreionului la nou-născuţi şi la sugari

• Se înregistrează foarte rar.• Evoluează cu parotidită sau cu submaxilită.• SNC nu este afectat.• Fibroelastoza endocardică la nou-născut este considerată consecinţă a infecţiei intrauterine.

Caseta 15. Particularităţile oreionului la gravide

• Evoluează în forme tipice.• Oreionul declanşat în primul trimestru al sarcinii prezintă risc de avort sau de malformaţii

congenitale (aproximativ 20% din cazuri).

Caseta 16. Particularităţile clinice şi de evoluţie ale oreionului la adulţi

• Frecvent forme grave• Mai frecvent afecţiunile ale gonadelor (uneori orhita este singură manifestare clinică)• Complicaţii (miocardita urliană) mai frecvente

C.2.3.3. Investigaţiile paraclinice în oreionTabelul 1. Investigaţii paraclinice în oreion

Investigaţia paraclinică Rezultatele scontate

Nivelul acordăriiasistenţei medicale

Nivel AMP

Nivelul consultativ

Nivel de staţionar

Analiza generală a sîngeluileucopenie, neutropenie, VSH – în normă, rareori, în primele 1-2 zile – leucocitoză şi neutrofilie

R R O

Analiza generală a urinei în normă R O


25

LCR

LCR transparent, proteinorahie normală, pleiocitoză limfocitară, glucorahie, clorurorahie – valori normale (în primele 2-3 zile ale bolii – pleiocitoză mixtă, uneori neutrofilică

O

Alfa-amilaza sîngelui valori crescute OAlfa-amilaza urinei valori crescute R R OLipaza RCultura LCR (în meningite, meningoencefalite) la virusul urlian

pozitiv O

Determinarea prezenţei anticorpilor specifici clasa IgM în serul sangvin prin analiza imunoenzimatică (la primele cazuri în epidemie)

pozitiv R O

Seruri pare – depistarea anticorpilor faţă de virusul urlian ( RFC, RHAI) (la primele cazuri în epidemie)

creşterea titrelor de anticorpi specifici de 4 şi de mai multe ori R O

PCR (la posibilitate) pozitivă R

Examenul fundului de ochi edem papilar a n. opticus (în forme cu afectarea SNC) R R

Electroencefalograma modificări difuze ale activităţii bioelectrice a creierului R

Nota: O – obligatoriu, R – recomandabil.

Caseta 17. Indicaţii pentru efectuarea puncţiei lombare

• În cazul suspectării meningitei urliene (febră, cefalee, vome), cu semne meningiene prezente sau chiar absente.

• Cu acordul informat al pacientului sau al părinţilor (persoanelor de îngrijire) sau la decizia unui consiliu medical.

• Exclusiv în condiţii aseptice de spital (secţia de boli infecţioase a spitalelor raionale (municipale), spitalele de boli contagioase).

Tabelul 2. Monitorizarea pacienţilor cu meningită, meningoencefalită urliană şi cu alte formegrave

Monitorizare clinică Monitorizare paraclinică• Diureza – fiecare oră.• Tensiunea arterială – fiecare oră.• Reexaminare clinică – fiecare oră.• Monitoring cardiopulmonar – fiecare 15

minute.

• Ionograma sîngelui (K, Na, Cl, Ca).• Echilibrul acido-bazic.• Ureea.• Glucoza.• Indexul protrombinic.• Electrocardiograma.Notă: în primele 2-3 zile – zilnic, apoi la necesitate.


26

C.2

.3.4

. Dia

gnos

ticul

dife

renţ

ial a

l ore

ionu

lui

C.2

.3.4

.1. D

iagn

ostic

ul d

ifere

nţia

l al o

reio

nulu

i cu

afec

tare

a gl

ande

lor s

aliv

are

Tabe

lul 3

. Dia

gnos

ticul

dife

renţ

ial a

l ore

ionu

lui c

u af

ecta

rea

glan

delo

r sal

ivar

e

Sem

nele

de

baza

Paro

tidita

urlia

năPa

rotid

ita

puru

lent

ă ac

ută

Paro

tidita

toxi

căM

onon

ucle

oza

infe

cţio

asă

Lim

fade

nita

ce

rvic

ală

Dift

eria

fari

ngia

nă

toxi

căA

nam

neza

Con

tact

cu

bol-

navi

i de

orei

onSe

ptic

emie

. Sto

-m

atită

nec

rotic

ăIn

toxi

caţie

cu

mer

cur,

cu a

lte

subs

tanţ

e-

Am

igda

lită

lacu

na-

ră, n

ecro

tică,

scar

-la

tina

Con

tact

cu

boln

avii

de

difte

rie sa

u cu

pur

tăto

-ru

l de

baci

li di

fteric

iD

ebut

Acu

tA

cut

Trep

tat

Acu

tA

cut

Acu

tF

ebră

380 C

39-4

00 Cîn

nor

mă

39-4

00 C38

-39˚

C38

-39˚

CTu

mef

acţie

:

•Lo

caliz

area

•C

uloa

rea

piel

ii•

Con

sist

enţa

•D

urer

ea

În z

ona

retro

-m

andi

bula

ră u

ne-

ori a

ntia

uric

ular

ă,

iniţi

al u

nila

tera

lă,

pest

e 1-

2 zi

le –

bi

late

rală

În z

ona

retro

man

-di

bula

ră, m

ai fr

ec-

vent

uni

late

ral

În z

ona

retro

-m

andi

bula

ră,

mai

frec

vent

un

ilate

ral

În z

ona

subm

andi

-bu

lară

şi la

tero

cer-

vica

lă

În z

ona

subm

andi

-bu

lară

, mai

frec

vent

un

ilate

ral

În z

ona

cerv

ical

ă bi

la-

tera

l, un

eori

unila

tera

l

Nem

odifi

cată

Con

gest

ieN

emod

ifica

tăN

emod

ifica

tăC

onge

stie

Nem

odifi

cată

Elas

tică

Dur

ă, m

ai tî

rziu

flu

ctua

ţieD

ur-e

last

ică

Elas

tică

Dur

ă, m

ai tî

rziu

flu

ctua

ţieM

oale

Uşo

r dur

eroa

săla

mas

ticaţ

iePr

onun

ţată

Mod

erat

ă, sa

u ab

sent

ăA

bsen

tă

Pron

unţa

tăN

edur

eroa

să

Alte

sem

ne,

sind

roam

eSu

bmax

ilită

, or-

hită

, pan

crea

tită,

m

enin

gită

Stom

atita

nec

roti-

că. A

lte fo

care

sep-

ticop

iem

ice

(me-

ning

ită p

urul

entă

, ot

ită p

urul

entă

etc

.)

Hep

atom

egal

ie.

Sem

ne d

e in

toxi

-ca

ţie c

u m

ercu

r

Hep

atos

plen

omeg

a-lie

, am

igda

lită

lacu

-na

ră, n

ecro

tică

Am

igda

lita.

Perio

dont

itaM

embr

ane

fibrin

oase

(d

ifter

ice)

pe

amig

dale

şi

pe

muc

oase

le în

ve-

cina

te, e

dem

farin

gian

, ed

em c

ervi

cal

Ana

liza

gene

rală

a

sîng

elui

Le

ucop

enie

, lim

-fo

cito

ză, V

SH –

în

nor

mă

Leuc

ocito

ză, n

eu-

trofil

ie, V

SH –

ac-

cele

rată

În c

azur

i gra

ve

anem

ie tr

ombo

-ci

tope

nie,

leuc

o-ci

toză

Leuc

ocito

ză, l

im-

foci

toză

, lim

foci

te

atip

ice

>12%

, VSH

–

acce

lera

tă

Leuc

ocito

ză, n

eu-

trofil

ie, V

SH –

ac-

cele

rată

Leuc

ocito

ză, n

eutro

fi-lie

, VSH

– a

ccel

erat

ă

Not

a: D

iagn

ostic

ul d

ifere

nţia

l al p

ancr

eatit

ei u

rlien

e se

va

face

ver

sus c

olec

istit

a ac

ută,

ape

ndic

ita, p

ancr

eatit

a de

altă

etio

logi

e, ia

r a o

rhite

i urli

ene

– ve

rsus

orh

ita în

tube

rcul

oză,

gon

oree

a, o

rhita

trau

mat

ică.


27

C.2.3.4.2. Diagnosticul diferenţial al meningitelor seroase la copii

Tabelul 4. Diagnosticul diferenţial al meningitelor seroase la copii

Semne de baza Meningite seroaseUrliană Enterovirală Tuberculoasă

Vîrsta copilului

Şcolari şi preşcolari. Copiii cu vîrsta de > 1 an se îmbolnăvesc în mod excepţional

Şcolari şi preşcolari. Copiii cu vîrsta de > an se îmbolnăvesc în mod excepţional

Copiii de toate vîrstele

Caracterul sezonier Iarna-primăvara Vara-toamna Mai frecvent, primăvara

Modul de transmitere Aeriană prin picături Aeriană prin picături şi

fecal-orală Aeriană prin picături

Premorbidul Favorabil Favorabil Focar primar de tuberculoză

Debutul bolii Acut Acut Treptat

Febra 37,5-38,50C – 6 zile38,50C – 2-5 zile, în 15-20% din cazuri ondulantă

Subfebrilitate sau febră care persistă mai mult de 2 săptămîni

Sindromul predominant Hipertensiv Hipertensiv De intoxicaţie

Cefaleea Puternică, 3-4 zile Puternică, de scurtă durată Moderată, permanentă

Semnele meningiene

Moderat pronunţate ≈1 săptămînă, uneori absente

Moderate, disociate, în 15-20% din cazuri absente

În săptămînă a 2-a a bolii sunt moderate, apoi progresează

Semnele de afectare cerebrală

Uneori afecţiuni de nervi facial şi acustic, ataxie, hiperkineze. Encefalită

în 1/3 -1/2 din cazuri anizoreflexie, afecţiuni uşoare a nervilor cranieni

În săptămînă a doua: strabism, convulsii, pareze, paralizii, sopor

Afecţiunile de organe

Parotidită, submaxilită, pancreatită, orhită

Herpangină, mialgie, exantem, diaree

Tuberculoza pulmonară a organelor interne, pielii, ganglionilor limfatici

LCR Transparent TransparenTransparent uneori xantocrom, membrană la suprafaţă

Pleiocitoza x 106/lMixtă, apoi limfocitară

(100-1500)

Mixtă, apoi limfocitară

(30-800)

Limfocitară mixtă

(50-600)Proteina, g/l 0,33-1,0 0,066-0,33 1-10Glucoza În normă În normă Redusă considerabilClorizii În normă În normă Reducere moderatăAsanarea LCR Peste 3 săptămîni Peste 2-3 săptămîni Peste 3-5 săptămîni


28

Analiza generală a sîngelui

În normă. Uneori leucopenie sau leucocitoză moderată, VSH – uşor crescută

În normă. Uneori leucocitoză moderată, sau leucopenie, VSH – uşor crescută. Spre săptămînă a 2-a – eozinofilie

Leucocitoză moderată, limfocitoză, – VSH uşor accelerată

Evoluţie Acută AcutăAcută. Pe fundal de tratament – trenantă, recidivantă

C.2.3.4.3. Diagnosticul diferenţial al meningitelor seroase şi bacteriene (vezi protocolul naţional „Infecţia meningococică la copil”C.2.3.5. Criteriile de spitalizare a pacienţilor cu oreion [2, 47]Caseta 18. Criteriile de spitalizare a pacienţilor cu oreion

• Afecţiuni poliglandulare• Orhita urliană• Pancreatita urliană• Meningita, meningoencefalita urliană• Parotidita severă• Oreion cu complicaţii• Indicaţii epidemiologice• Pacienţi de gen masculin, în vîrstă de peste 12 ani, cu risc crescut de apariţie a orhitei

(regimul la pat reduce pericolul orhitei de 3 ori şi mai mult)

C.2.3.6. Tratamentul oreionuluiC.2.3.6.1. Tratamentul ambulatoriu al oreionului Tabelul 5. Tratamentul oreionului, cu afectarea glandelor salivare, în condiţii de izolare la domiciliu

Tipul de tratament Recomandările obligatoriiTratamentul nemedicamentos

Regimul zilei

• Repaus la pat – 10-14 zile.• Igiena cavităţii bucale (spălături cu infuzie de muşeţel, sol.

Nitrofural 1:5000, sol. Hidrocarbonat de sodiu 2%).• Aplicaţii de căldură uscată pe glandele salivare afectate.

Dieta• Regimul alimentar adaptat toleranţei digestive. Alimente

semisolide. Aport de lichide (apă minerală plată, sucuri, compot, ceaiuri).

Tratamentul medicamentosAntiperetice • Paracetamol 500 mg – 10-15 mg/kg doză unică copiilor, (la

febră), per os:1-3 ani – 125 mg (¼ din comprimat). 3-5 ani – 250 mg (½ comprimat). > 5 ani – 500 mg (1 comprimat), la fiecare 6 ore.


29

Vitamine

• Acid ascorbic – 100 mg de 2 ori pe zi, per os, 10-14 zile sau• Revit, per os, 10-14 zile:1-3 ani – 1 drajeu pe zi;3-7 ani – 1 drajeu de 2 ori pe zi;< 7 ani – 1 drajeu de 3 ori pe zi.

Supravegherea medicală la domiciliu

Supravegherea medicală va dura 3 săptămîni de la debutul bolii (rareori meningita apare la a 14-21-a zi).

• Măsurarea temperaturii de 2 ori pe zi.• La apariţia febrei, vomei, cefaleei se va suspecta meningita –

copilul se va spitaliza.• La apariţia orhitei sau/şi a pancreatitei sau/şi a meningitei –

spitalizare.• La apariţia complicaţiilor se va indica spitalizarea.• Izolarea la domiciliu a pacientului va dura pînă la dispariţia

semnelor clinice, dar nu mai puţin de 9 zile.Notă: Compresele umede sunt contraindicate!

C.2.3.6.2. Tratamentul meningitei (meningoencefalitei) grave urliene, etapa prespitaliceascăCaseta 19. Tratamentul meningitei grave şi a meningoencefalitei urliene, etapa prespitalicească

• Amestec litic, la febra peste 38,0◦C, i.m.:sol. Metamizol 50% – 0,1 ml/an;sol. Difenhidramină 1% – 0,1ml/an;sol. Papaverină 2% – 0,1 ml/an.

• Diuretice: Furosemid 1% – 1-2 mg/kg/24 de ore. • Anticonvulsivante: Diazepam 0,5% – 0,1-0,2 ml/an.• Glucocorticosteroizi: Prednisolon – 1-2 mg/kg sau în caz de edem cerebral – Dexametazonă

– 1 mg/kg.• Oxigen.Nota: Toate preparatele se administrează i.v. (in lipsa accesului la venă – i.m.)!

C.2.3.6.3. Tratamentul pacienţilor cu oreion, etapa spitaliceascăTabelul 6. Tratamentul de spital al copiilor cu parotidită urliană forma gravă

Tipul de tratament Recomandările obligatorii

Tratamentul nemedicamentos:Regimul zilei • Repaus la pat 10-14 zile.

• Igiena cavităţii bucale (spălături cu infuzie de muşeţel, sol. Nitrofural 1:5000, sol. Hidrocarbonat de sodiu 2%).

• Aplicaţii de căldură uscată pe glandele salivare afectate.Dieta • Regimul alimentar adaptat toleranţei digestive.

• Alimente semisolide.• Aport de lichide (apă minerală plată, sucuri, compot, ceaiuri, lactate

acide).


30

Tratamentul medicamentos

Antipiretice • Paracetamol 500 mg – 10-15 mg/kg doză unică copiilor, la febră, per os:1-3 ani – 125 mg (¼ din comprimat);3-5 ani – 250 mg (½ din comprimat);> 5 ani – 500 mg (1 comprimat), la fiecare 6 ore.

Antipiretice/analgezice şi spasmolitice

(la febra peste 38,50C)

• Amestec litic, i.m.:sol. Metamizol 50% – 0,1 ml/an;sol. Difenhidramină 1% – 0,1 ml/an;sol. Papaverină 2% – 0,1 ml/an.

Antihistamininice (la necesitate)

• Cloropiramină – 25 mg, per os, 7-10 zile:1-12 luni – 1/4 din comprimat de 2 ori pe zi;1-6 ani – 1/3 din comprimat de 2 ori pe zi;7 -14 ani – 1/2 din comprimat de 2 ori pe zi;< 14 ani – 1 comprimat de 2 ori pe zi.

Vitamine


Diuretice • Acetazolamidă – 0,06-0,25 mg – o singură doză dimineaţa, pe nemîncate, conform schemei 3-2-3, 3-4 săptămîni.

Imunomodulatoare

• Interferon alfa-2 + Tocoferol acetat + Acid ascorbic (1mln U) (supozitoare rectale) cîte 1 supozitor de 2 ori pe zi, 5 zile copiilor de vîrstă şcolară sau

• Interferon alfa-2 + Tocoferol acetat + Acid ascorbic (500 000 U) cîte 1 supozitor de 2 ori pe zi, 5 zile copiilor de vîrstă preşcolară

Externarea din spital După 14-15 zile de la debutul boliiNotă: Compresele umede sunt contraindicate!

Tabelul 7. Tratamentul de spital al copiilor cu pancreatita urliană


Tratamentul nemedicamentos:

Regimul zilei • Repaus la pat pînă la dispariţia semnelor clinice (7-10 zile).• Aplicaţii reci pe proiecţia pancreasului.

Dieta• În primele 1-2 zile – pauză alimentară, apoi se va administra dieta

cu restricţie în lipide şi glucide, după 10-12 zile se va trece la dieta 5p Aport de lichide – ape minerale alcaline, ceaiuri.

Tratamentul medicamentos în forma gravăTerapia de dezintoxicare

• Perfuzii endovenoase cu sol. Clorură de sodiu 0,9% sau cu sol. Ringer lactat.

Antiproteolitice • Aprotinină 10 000-20 000 AtrU de 2 ori pe zi (sau 1000 AtrU/kg) i.v. în perfuzii, pînă la normalizarea amilazei în sînge şi în urină.

Spasmolitice • Papaverină – 10-20 mg de 2-3 ori pe zi, per os sau• Drotaverină – 40 mg de 2-3 ori pe zi, per os.


31

Preparate cu enzime • Pancreatină 10 000-25 000 U de 3 ori pe zi după mese (capsule sau drajeuri fără a le strivi, per os, 7-10 zile


• Cloropiramină – 25 mg, per os, 7-10 zile: 1-12 luni – 1/4 din comprimat de 2 ori pe zi;1-6 ani – 1/3 din comprimat de 2 ori pe zi;7 -14 ani – 1/2 din comprimat de 2 ori pe zi;< 14 ani – 1 comprimat de 2 ori pe zi sau

• Clemastin 1 mg – dimineaţa şi seara, per os, 7-10 zile: 6 -12 ani – 0,5 mg de 2 ori pe zi;Peste 12 ani – 1 mg de 2 ori pe zi sau

• Prometazină 25 mg – 7 zile, per os, 7-10 zile:2-12 luni – 6,25 mg de 3 ori pe zi;1-6 ani – 12,5 mg de 3 ori pe zi;7 -14 ani – 25 mg de 3 ori pe zi.

Vitamine


Antipiretice • Paracetamol 500 mg – 10-15 mg/kg doză unică copiilor, (la febră), per os:1-3 ani – 125 mg (¼ din comprimat). 3-5 ani – 250 mg (½ din comprimat). > 5 ani – 500 mg (1 comprimat), la fiecare 6 ore.

Antipiretice/analgezice şi spasmolitice (la febra peste 38,50C)

• Amestec litic, i.m.:sol. Metamizol 50% – 0,1 ml/an;sol. Difenhidramină 1% – 0,1 ml/an;sol. Papaverină 2% – 0,1 ml/an.

Externarea din spital După 9-10 zile de la debutul bolii

Notă: În scopul prevenirii cronicizării pancreatitei, se recomandă respectarea dietei cu excluderea grăsimilor, a alimentelor prăjite, afumate, sărate şi a celor picante pe parcursul a 6-12 luni (V. Ivanova, 2002).

Tabelul 8. Tratamentul de spital al copiilor cu orhită urliană


Tratamentul nemedicamentos:

Indicaţii

• Repaus la pat pînă la dispariţia semnelor locale.• Aplicaţii reci primele 2-3 zile din debutul orhitei.

• Aplicaţii calde din ziua a 3-4-a din debutul orhitei.• Suspensor în perioada acută a bolii şi plus 2-3 săptămîni după

dispariţia semnelor clinice.Tratamentul medicamentos


32

Glucocorticoizi • Prednisolon 1-2 mg/kg/24 de ore i.m. – 5-10 zile sau • Dexametazonă 0,1-0,2 mg/kg/24 ore – 5-10 zile.

Antiinflamatoare nesteroidiene

• Ibuprofen: 1-12 ani – 30-40 mg/kg pe zi divizată în 3-4 prize pentru perioada acută a bolii

Antibiotice • Ampicilină – 500 mg de 4 ori pe zi, i.m., 7 zile, sau• Amoxicilină – 500 mg de 3 ori pe zi, per os, 7 zile

Imunomodulatoare • Interferon alfa 2 + Tocoferol acetat + Acid ascorbic (1mln U) (supozitoare rectale) cîte 1 supozitoriu de 2 ori pe zi, 5 zile copiilor de vîrstă şcolară.

Antiperetice • Paracetamol 500 mg – 10-15 mg/kg doză unică copiilor (la febră), per os1-3 ani – 125 mg (¼ din comprimat). 3-5 ani – 250 mg (½ din comprimat). > 5 ani – 500 mg (1 comprimat), la fiecare 6 ore.



• Amestec litic, i.m.:sol. Metamizol 50% – 1 ml/an;sol. Difenhidramină 1% – 0,1 ml/an;sol. Papaverină 2% – 0,1 ml/an.

Vitamine

• Acid ascorbic – 100 mg de 2 ori pe zi, per os, 10-14 zile, sau• Revit, per os, 10-14 zile:1-3 ani – 1 drajeu pe zi;3-7 ani – 1 drajeu de 2 ori pe zi;< 7 ani – 1 drajeu de 3 ori pe zi.

Externarea din spital După 5-6 zile de la dispariţia semnelor locale.

Tabelul 9. Tratamentul de spital al copiilor cu meningită (meningoencefalită) urliană

Tipul de tratament Recomandările obligatoriiTratamentul nemedicamentosRegimul zilei • Repaus la pat pe parcursul perioadei acute a bolii.

• Igiena cavităţii bucale (spălături cu infuzie de muşeţel, sol. Nitrofural 1:5000, sol. Hidrocarbonat de sodiu 2%).

Dieta • Regimul alimentar adaptat toleranţei. Alimentaţie naturală (la sîn) sugarilor. Aport de lichide (iaurt, sucuri, supe).

• Aport de lichide (apă minerală plată, sucuri, compot, ceai, lapte).Tratamentul medicamentos

Terapia de dezintoxicare • Rehidratare perorală (ceai, sucuri).• Perfuzii intravenoase cu soluţii de Glucoză 10%, Ringer lactat şi

coloizi. Raportul coloizi: cristaloizi = 1:3.• Monitorizarea diurezei orare.

Substituenţi de plasmă şi soluţii perfuzabile

• Sol. Albumină 10% – 10 ml/kg, i.v. • Dextran – 5-10 ml/kg

Antiinflamatoare nesteroidiene

• Ibuprofen – 200 mg; per os, pentru perioada acută a bolii:1-12 ani – 30-40 mg/kg pe zi, devizată în 3-4 prize;< 12 ani – 200-400 mg.


33

Terapia de deshidratare • Furosemid 1% – 0,1-0,2 ml/kg/24 de ore, 1-2 zile i.v. şi/sau• Acetazolamidă – 0,25 mg, per os, 0,06-0,25 mg, o singură doză

dimineaţa pe nemîncate, conform schemei 3-2-3, 3-4 săptămîni, sau• Hidroclorotiazidă (cu preparate economisitoare de potasiu) – 1

comprimat de 1-2 ori/zi.• Sol. Sulfat de magneziu 25% – 1 ml/an copiilor după 1 an, i.v. sau

i.m. – 10 zile.

Vitamine


Ameliorarea circulaţiei sangvine cerebrale

Sol. Pentoxifilină 2% – 10 mg/kg/zi i.v.Sol. Vinpocetină 0,5% – 0,5-1 mg/kg/zi cu Sol. Clorură de sodiu

0,9% – 10 ml i.v. în jet 5-10 min – 7-10 zile.Anticonvulsivante • Sol. Diazepam 0,5% – i.m. sau i.v. (doza unică):

> 1 an – 0,3-0,5 ml;1-7 ani – 0,5-1 ml;8-14 ani – 1,2 ml-1,5 ml sau

• Diazepam rectal 10 mg – (doza 0,5 mg/kg):> 4 luni – 0,5 ml;4-12 luni – 1 ml;1-3 ani – 1,25 ml sau

• Sol. Oxibutirat de sodiu 20% – 50-150 mg/kg (în absenţa tulburărilor respiratorii), i.m., i.v., sau

• Sol. Fenobarbital 10 mg/kg cu Sol. Clorură de sodiu 0,9% i.v. (în 10-15 min)

Antipiretice • Paracetamol 500 mg – 10-15 mg/kg doză unică copiilor (la febră), per os1-3 ani – 125 mg (¼ din comprimat). 3-5 ani – 250 mg (½ din comprimat). > 5 ani – 500 mg (1 comprimat), la fiecare 6 ore.



• Amestec litic, i.m.:sol. Metamizol 50% – 0,1ml/an;sol. Difenhidramină 1% – 0,1ml/an;sol. Papaverină 2% – 0,1 ml/an.


• Cloropiramină – 25 mg, per os, 7-10 zile: 1-12 luni – 1/4 din comprimat de 2 ori pe zi;1-6 ani – 1/3 din comprimat de 2 ori pe zi;7-14 ani – 1/2 din comprimat de 2 ori pe zi;< 14 ani – 1 comprimat de 2 ori pe zi sau

• Clemastin 1 mg – dimineaţa şi seara, per os, 7-10 zile: 6-12 ani – 0,5 mg de 2 ori pe zi;< 12 ani – 1 mg de 2 ori pe zi, sau

• Prometazină 25 mg – 7 zile, per os, 7-10 zile:2-12 luni – 6,25 mg de 3 ori pe zi;1-6 ani – 12,5 mg de 3 ori pe zi;7-14 ani – 25 mg de 3 ori pe zi.

Oxigen • Oxigen prin cateter nazal, mască sau respiraţie asistată


34

În formele grave ale meningitei (meningoencefalitei) urliene suplimentar: Corticoterapia (în meningoencefalită)

• Dexametazonă – 0,5-1 mg/kg/24 de ore i.v. sau i.m., 2-3 zile sau• Prednisolon – 2-3 mg/kg/24 ore i.v. sau i.m., 2-3 zile

Imunomodulatoare • Interferon alfa-2 + Tocoferol acetat + Acid ascorbic (1mln U) (supozitorii rectale) cîte 1 supozitoriu de 2 ori pe zi, 5 zile copiilor de vîrstă şcolară sau

• Interferon alfa-2 + Tocoferol acetat + Acid ascorbic (500 000 U) cîte 1 supozitoriu de 2 ori pe zi, 5 zile copiilor de vîrstă preşcolară

Antiproteolitice • Aprotinină 10 000-20.000 AtrU de 2 ori pe zi (sau 1000 AtrU/kg) i.v. în perfuzii.

Externarea din spital După vindecarea clinicăNota: Antibioticele sunt indicate numai în caz de suprainfecţii bacteriene!

C.2.3.7. Evoluţia şi prognosticul oreionuluiCaseta 20. Aspecte evolutive ale oreionului:

• În formele glandulare, durata bolii este de 7-10 zile, cu vindecare completă. • În formele cu afectarea SNC, boala durează 2-3 săptămîni, o evoluţie frecvent benignă, cu

excepţia meningoencefalitei, care poate solda cu sechele şi cu deces.• În formele asociate, boala are o evoluţie ondulantă, caracterizată prin apariţia similară a

formelor clinice prelungind durata bolii.

C.2.3.8. Criteriile de externare a pacienţilor cu oreionCaseta 21. Criterii de externare a pacienţilor cu oreion

• Vindecare (ameliorare) clinică• Consultaţia neurologului ( în forme cu afectarea sistemului nervos) • Consultaţia oftalmologului (fundul de ochi)• Consultaţiachirurgului (în orhită, orhoepididimită)• ECG• Glicemia• Amilazemia, amilazuria

Caseta 22. Tratamentul meningitei (meningoencefalitei) urliene în perioada de convalescenţă:

1. Pentru ameliorarea metabolismului cerebral – cura de tratament 1-1,5 luni:1.1. Vinpocetină – 0,5-1,0 mg/kg, per os şi1.2. Pantogam – 125-500 mg de 3 ori pe zi, per os, şi 1.3. Piracetam – 30-50 mg/kg/zi: 3-7 ani – 0,4-0,8; 7-12 ani – 400 mg (800 mg)-1,2 (2,0);

12-16 ani – 0,8-2,4 de 2 ori pe zi, per os. 2. Diuretice (la necesitate):

2.1. Acetazolamidă – 0,06-0,25 mg – o singură doză dimineaţa pe nemîncate, conform schemei 3-2-3.

2.2. Ceaiuri diuretice.3. Multivitamine şi microelemente – cura de tratament 1-1,5 luni.


35

C.2.3.9. Supravegherea postexternare a pacienţilor cu oreionCaseta 23. Supravegherea postexternare a pacienţilor cu oreion

În formele cu afectarea SNC:• Dispensarizarea va fi efectuată de medicul de familie şi de neurolog sau de neuropediatru.• Durata – 2 ani.• Frecvenţa: anul 1 – o dată la 3 luni; anul 2 – o dată la 6 luni.• Caracterul supravegherii: examenele clinic şi paraclinic (neurosonografia, ecografia

craniană, electroencefalografia – la necesitate).• În primele 6 luni după externare nu se permite aflarea la soare, sărituri, sport.

În formele glandulare (orhită, pancreatită):• Supravegherea medicului de familie,• Consultaţia chirurgului, la necesitate,• Glicemia – periodic (1-2 ori pe an, în primii 2 ani).

C.2.4. Complicaţiile şi sechelele oreionului (subiectul protocoalelor separate) [7, 26, 39 ]Caseta 24. Complicaţiile şi sechelele oreionului

• Complicaţiile:Miocardită urlianăEncefalită severă cu sechele importante (15-30% din cazuri)Mielită, meningomielităPoliradiculoneuropatiiNevrite (n. facialis, n. acusticus)Purpură tromocitopenicăArtrite, artropatiiLa copiii în vîrstă de pînă la 2 ani, complicaţii cu suprainfecţii bacteriene (otită,

pneumonie, stomatită).• Sechelele:Cerebrastenie (70%)Hipoacuzie (rareori)Hipertensiune intracraniană (10%-15%)Pancreatită cronică (13%)Diabet zaharatAzospermieAtrofie testiculară


36

D. RESURSELE UMANE ŞI MATERIALE NECESARE PENTRU RESPECTAREA PREVEDERILOR DIN PROTOCOL

D.1. Serviciul de asistenţă medicală urgentă la etapa prespitalicească: echipe profil general şi specializat 103 (112)

Personal:

• medic reanimatolog-pediatru;• asistentă medicală.Aparataj, utilaj:

• fonendoscop;• tonometru (copii, adulţi);• oftalmoscop;• ciocan neurologic;• perfuzoare;• seringi.Medicamente:

• Glucocorticoizi (Prednisolon, Dexametazonă).• Antipiretice/analgezice şi spasmolitice (sol. Metamizol 50%,

sol. Difenhidramină 1%, sol. Papaverină 2%).• Anticonvulsivante (Diazepam).• Diuretice (Furosemid).• Sol. Glucoză 5%, 10%.• Sol. Ringer lactat.• Sol. Clorură de sodiu 0,9%.• Oxigen.

D.2. Instituţiile de asistenţă medicală primară; insituţii/secţii de asistenţă medicală specializată de ambulatoriu

Personal:

• medic de familie;• asistenta medicului de familie;• medic de laborator;• laborant cu studii medii. Aparataj, utilaj:

• fonendoscop;• tonometru (copii, adulţi);• oftalmoscop;• cîntar;• ciocan neurologic;• laborator clinic standard pentru determinarea analizei generale a

sîngelui şi sumarul urinei;• seringi• perfuzoare.Medicamente:

• Antipiretice (Paracetamol).• Antihistaminice (Clorpiramină, Clemastină, Prometazină).• Vitamine (Acid ascorbic, Revit).• Antiseptice (sol. Nitrofural 1:5000, sol. Hidrocarbonat de sodiu 2%).


37

D.3. Instituţii de asistenţă medicală spitalicească:secţii de boli infecţioase ale spitalelor raionale, municipale; spitale de boli contagioase; secţii reanimare şi terapie intensivă

Personal:

• infecţionişti; • infecţionişti-pediatri; • reanimatologi; • medici de laborator; • asistente medicale;• acces la consultaţii calificate (neurolog, oftalmolog, chirurg).Aparataj, utilaj:

• aparat pentru respiraţie asistată; • mască; • cateter nazal; • aspirator electric;• cardiomonitor;• lineomat;• catetere i.v. periferice;• sisteme Butterfly;• perfuzoare;• seringi;• catetere urinare;• sondă gastrică;• Oxigen.Medicamente:

• Glucocorticoizi (Prednisolon, Dexametazonă).• Anticonvulsivante (Diazepam, sol. Oxibutirat de sodiu 20%,

Fenobarbital).• Antipiretice/analgezice şi spasmolitice (sol. Metamizol 50%,

sol. Difenhidramină 1%, sol. Papaverină 2%).• Diuretice (Furosemid, Acetazolamidă).• Sol. Glucoză 5%, 10%.• Sol. Ringer lactat.• Substituenţi de plasmă şi soluţii perfuzabile (Sol. Albumină10%;

Dextran 40).• Antibiotice (Ampicilină, Amoxicilină).• Antiproteolitice (Aprotinină).• Antihistaminice (Clorpiramină, Clemastină, Prometazină).• Sol. Clorură de sodiu 0,9%.• Sol. Sulfat de magneziu 25%.• Imunomodulatoare (Interferon alfa-2 + Tocoferol acetat + Acid

ascorbic (500 000-1mln U – supozitoare rectale).• Vasodilatatoare periferice (Pentoxifilină, Vinpocetină).• Nootrope (Piracetam, Pantogam).• Antiinflamatoare nesteroidiene (Ibuprofen).• Antiseptice (sol. Nitrofural 1: 5000, sol. Hidrocarbonat de sodiu 2%).• Vitamine (Acid ascorbic, Revit).• Oxigen.


38

E. I

ND

ICAT

OR

II D

E M

ON

ITO

RIZ

AR

E A

IMPL

EM

NT

ĂR

II P

RO

TOC

OL

UL

UI

Nr.

Scop

urile

pr

otoc

olul

uiM

ăsur

area

atin

geri

i sco

pulu

iM

etod

a de

cal

cula

re a

indi

cato

rulu

iN

umăr

ător

Num

itor

1.A

am

elio

ra d

epis

tare

a pr

ecoc

e şi

spita

lizar

ea

paci

enţil

or c

u m

enin

-gi

tă (

men

ingo

ence

fa-

lită)

urli

ană

1.1.

Pro

porţi

a pa

cien

ţilor

cu

men

ingi

tă

(men

ingo

ence

falit

ă) u

rlian

ă, d

epis

taţi

şi s

pita

lizaţ

i în

prim

ele

3 zi

le d

e la

de-

butu

l bol

ii, p

e pa

rcur

sul u

nui a

n

Num

ărul

de

paci

enţi

cu m

enin

gită

(m

enin

goen

cefa

lită)

urli

ană,

dep

is-

taţi

şi s

pita

lizar

ea î

n pr

imel

e 3

zile

de

la d

ebut

ul b

olii,

pe

parc

ursu

l ulti

-m

ului

an

x 10

0

Num

ărul

tota

l de

paci

enţi

cu m

enin

gi-

tă (m

enin

goen

cefa

lită)

urli

ană,

dec

la-

raţi,

pe

parc

ursu

l ulti

mul

ui a

n

1.2.

Pro

porţi

a pa

cien

ţilor

cu

men

ingi

tă

(men

ingo

ence

falit

ă) u

rlian

ă, c

ăror

a li

s-a

efec

tuat

pun

cţia

lom

bară

în p

rimel

e 24

-48

de o

re d

upă

susp

ecta

re, p

e pa

r-cu

rsul

unu

i an

Num

ărul

de

paci

enţi

cu m

enin

gită

(m

enin

goen

cefa

lită)

urli

ană,

căr

ora

li s-

a efe

ctua

t pun

cţia

lom

bară

în p

ri-m

ele

24-4

8 de

ore

dup

ă su

spec

tare

, pe

par

curs

ul u

ltim

ului

an

x 10

0

Num

ărul

tota

l de

paci

enţi

cu m

enin

gi-

tă u

rlian

ă, tr

ataţ

i în

staţ

iona

r, pe

par

-cu

rsul

ulti

mul

ui a

n

2.A

spor

i cal

itate

a ex

amin

ărilo

r clin

ice,

pa

racl

inic

e şi

a

trata

men

tulu

i aco

rdat

pa

cien

ţilor

cu

dife

rite

form

e cl

inic

e al

e or

eion

ului

Prop

orţia

pac

ienţ

ilor

cu o

reio

n, e

xa-

min

aţi ş

i tra

taţi

în c

ondi

ţii d

e st

aţio

nar,

conf

orm

reco

man

dăril

or d

in p

roto

colu

l cl

inic

naţ

iona

l O

reio

nul,

pe p

arcu

rsul

un

ui a

n

Num

ărul

de

paci

enţi

cu o

reio

n, e

xa-

min

aţi ş

i tra

taţi

în c

ondi

ţii d

e st

aţi-

onar

, co

nfor

m r

ecom

andă

rilor

din

pr

otoc

olul

clin

ic n

aţio

nal

Ore

ionu

l, pe

par

curs

ul u

ltim

ului

an

x 10

0

Num

ărul

tota

l de

paci

enţi

cu o

reio

n,tra

taţi

în c

ondi

ţii d

e st

aţio

nar c

onfo

rm

reco

man

dăril

or d

in p

roto

colu

l cl

inic

na

ţiona

l O

reio

nul,

pe p

arcu

rsul

ulti

-m

ului

an

3.

A sp

ori c

alita

tea î

n su

-pr

aveg

here

a co

nval

esce

nţilo

r du

pă

men

ingi

tă

(men

ingo

-en

cefa

lită)

urlia

nă

Prop

orţia

con

vale

scen

ţilor

dup

ă m

e-ni

ngită

(m

enin

goen

cefa

lită)

ur

liană

, su

prav

eghe

aţi d

e că

tre m

edic

ul d

e fa

-m

ilie

în p

erio

ada

post

exte

rnar

e, c

on-

form

re

com

andă

rilor

di

n pr

otoc

olul

cl

inic

naţ

iona

l O

reio

nul,

pe p

arcu

rsul

un

ui a

n

Num

ărul

de

conv

ales

cenţ

i dup

ă m

e-ni

ngită

(m

enin

goen

cefa

lită)

urli

ană,

su

prav

eghe

aţi

de c

ătre

med

icul

de

fam

ilie

în p

erio

ada

post

exte

rnar

e,

conf

orm

re

com

andă

rilor

di

n pr

o-to

colu

l cl

inic

naţ

iona

l O

reio

nul,

pe

parc

ursu

l ulti

mul

ui a

n x

100

Num

ărul

de

conv

ales

cenţ

i du

pă m

e-ni

ngită

(m

enin

goen

cefa

lită)

urli

ană,

su

prav

eghe

aţi d

e că

tre m

edic

ul d

e fa

-m

ilie,

pe

parc

ursu

l ulti

mul

ui a

n


39

ANEXE

Anexa 1. Recoltarea şi transportarea probelor de sînge pentru diagnosticul de laborator al oreionuluiDeterminarea prezenţei anticorpilor de clasa IgM în serul sangvin prin analiza imunoenzimatică reprezintă metoda de bază în diagnosticul de laborator al oreionului.

Recoltarea probelor sangvine pentru confirmarea de laborator al diagnosticului de oreion va fi realizată în fiecare caz posibil/probabil de oreion în zilele 8-10 (în cazuri excepţionale, pînă în ziua a 28-a) de la debutul bolii.

Sîngele se recoltează din venă dimineaţă, pe nemîncate, în volum de 3-5 ml, cu o seringă sterilă de o singură folosinţă şi se plasează într-o eprubetă sterilă cu dop din cauciuc sau din plastic. Pe eticheta eprubetei se indică data colectării şi numele pacientului. Eprubeta cu proba de sînge colectat se păstrează timp de 30-60 de minute (pînă la formarea cheagului) la temperatura camerei, apoi se plasează în frigider la temperatura +4 +80C şi, în decursul a 4 ore, se prezintă în laboratorul instituţiei medicale sau în laboratorul de bacteriologie al Centrului de Medicină Preventivă (CMP) teritorial pentru extragerea serului. Proba va fi însoţită de formular special de îndreptare (Anexa 2).

În laboratorul instituţiei medicale sau în laboratorul de bacteriologie a CMP teritorial, proba de sînge se centrifughează la 1000-1500 rotaţii/min, timp de 10 minute pentru separarea serului. Serul sangvin separat va fi plasat într-o eprubetă sterilă cu dop din caustic sau din plastic şi va fi păstrat pînă la transportare în frigider la temperatura +4 +80C. Eprubetele cu ser vor fi permanent însoţite de o etichetă, pe care vor fi indicate numele pacientului, data recoltării.

Congelarea probelor de sînge sau de ser este strict interzisă!Proba de ser sangvin şi fişa de îndreptare a probei în laborator vor fi verificate şi transportate de instituţia medicală sau de CMP teritorial în laboratorul Bacteriologie Generală a Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă în maxim 2 zile de la colectare. Transportarea se va efectua în termocontainere cu pungi, cu apă rece din frigider. Proba va fi însoţită de 1 exemplar al fişei de îndreptare în laborator. Al doilea exemplar al fişei va fi păstrat în laboratorul instituţiei sau în CMP teritorial pînă la cunoaşterea rezultatului, apoi va fi transmis în secţia, în care s-a recoltat proba sau în secţia de epidemiologie a CMP teritorial.

În laboratorul Bacteriologie Generală a Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, serurile vor fi testate concomitent pentru determinarea imunoglobulinelor IgM şi IgG specifice pentru oreion cu testele imunoenzimatice (ELISA), recomandate de către OMS. Rezultatele de laborator vor fi calificate:

a) NEGATIV.

b) POZITIV.

c) ECHIVOC.

În cazul probelor cu rezultat ECHIVOC, laboratorul va solicita recoltarea unei probe suplimentare de sînge, întrucît unele seruri colectate în primele zile după debutul bolii pot conţine niveluri nedetectabile de anticorpi IgM.


40

Anexa 2. Fişa de îndreptare în laborator a probei de ser sangvin în scop de examinare la oreion

Raion, municipiuNr. epidemiologicDenumirea instituţiei medicale în care s-a recoltat proba de sînge:

Telefon Date despre bolnav: Nume, prenume Sex: M FNăscut: Ziua Luna AnulDomiciliul bolnavului:

Locul (instituţia) de studii serviciu, muncă

Nr. dozelor de vaccin contra oreionului administrate

Data administrării ultimei doze de vaccin:

Contra oreionului (mono)___/______/______

ROR (ruj./rub. )_____/_____/_____Data debutului febrei ___/______/____

Data apariţiei tumefierii glandelor salivare: ___/______/_____A suportat anterior oreionul: DA / NU

Diagnosticul clinic preventiv:Denumirea biosubstratului colectat Nr. probei Data recoltăriiSînge 1 2 3Numele şi funcţia lucrătorului medical care îndreaptă proba în laborator

Semnătura Date privind primirea probei în laboratorul CMP teritorial

Calitatea şi cantitatea sunt adecvate: DA /NUPrimirea probei DA /NU Dată: ___/______/_____şi ora___primiriiNumele, prenumele lucrătorului din laborator, care a primit proba

Semnătura Date privind primirea probei în laboratorul CNŞPMP

Calitatea şi cantitatea sunt adecvate: DA /NUPrimirea probei DA /NU Dată: ___/______/_____şi ora___primiriiNumele, prenumele lucrătorului din laborator, care a primit proba

SemnăturaRezultatele examinării probei

Investigaţii serologice la oreion

Data examinării___/______/____ Nr. de înregistrare în laborator____adnotare

TitrerezultatIgM IgG

ConcluzieNumele, funcţia şi semnătura medicului CNŞPMPData expedierii rezultatului:


41

Anexa 3. Definiţii de caz de boală infecţioasă pentru sistemul de supraveghere epidemiologică şi de raportare B26.0- B26.9 oreionul

Descriere clinică

Tabloul clinic compatibil cu oreionul, şi anume apariţia a unei tumefacţiei unilaterale sau bilaterale, dureroase, inflamare spontan rezolutivă a parotidei sau a altei glande salivare, care durează mai mult de 2 zile şi fără o altă cauză aparentă însoţită de febră. Concomitent pot fi observate semne clinice de meningită, pancreatită, orhită.

Criterii de laborator pentru stabilirea diagnosticului:

- Detectarea anticorpăilor IgM ai oreionului, în absenţa unei vaccinări recente.

- Evidenţierea formării anticorpilor specifici ai oreionului, creşterea nivelului lor în seruri pare, în absenţa unei vaccinări recente.

- Izolarea virusului oreionului (nu tulpini vaccinale) dintr-o probă clinică.

- Detectarea ARN al virusului urlian.

Clasificarea cazurilor

Caz posibil Nu se aplicăCaz probabil Un caz care corespunde definiţiei cazului clinic şi are o legătura epidemiologică

cu un caz confirmatCaz confirmat Un caz confirmat în laborator

Anexa 4. Formular de conduita a pacientului în vîrstă de pînă la 18 ani cu oreion(Examenele clinic şi paraclinic, tratamentul de bază, consecinţele)

FACTORII EVALUAŢI DATA

I. Manifestările cliniceParotidită

FebrăCefaleeDureri retromandibulare la masticaţie Tumefacţie glandelor parotide

SubmaxilităTumefacţie a glandelor submaxilare

PancreatităDureri în abdomenVomeConstipaţieDiaree

OrhităDureri în partea inferioară a abdomenuluiTumefacţie testiculară, edem, congestie, temperatură locală


42

Meningită (meningoencefalită)Cefalee pronunţatăVome repetateHiperestezie cutanatăFotofobie HiperacuzieŢipăt inconsolabilTulburări de conştienţăConvulsiiSemne de focar cerebralSemne meningiene:

- Redoarea cefei- Semnul Kernig- Semnele Brudzinschi

Alte manifestări clinice

II. Datele paraclinice Analiza generală a sîngelui Analiza generală a urineiAlfa-amilaza sîngelui Alfa-amilaza urineiPuncţia lombară şi analiza LCR:

- citologică- biochimică

Ionograma sîngelui (K, Na, Ca, Cl)Echilibrul acido-bazicUreeaCreatininaGlucozaIndexul protrombinicTimpul coagulăriiGrupul sangvinRh-factorulECGPCRReacţiile serologice la anticorpi pentru enterovirusuri

III. Tratamentul1. Glucocorticosteroizi:

- Prednisolon- Dexametazonă

2. Anticonvulsivante:- Diazepam


43

3. Perfuzii intravenoase:- Sol. Ringher lactat- Sol. Glucoză 10%- Albumină 10%- Dextran 40- Alte

4. Diuretice:- Furosemid - Acetazolamidă- Alte

5. Imunomodulatoare (Interferon alfa 2 + Tocoferol acetat + Acid ascorbic)

6. Antiproteolitice:- Aprotinină

7. Antibiotice:- Ampicilină- Amoxicilină

8. Antihistaminice:- Clorpiramină- Clemastină- Prometazină

9. Vasodilatatoare periferice:- Pentoxifilină- Vinpocetină

10. Nootrope:- Piracetam- Pantogam

11. Vitamine (Acid ascorbic, Revit)12. Antiinflamatoare nesteroidiene:

- Ibuprofen

IV. Supravegherea postexternare1. Pe parcursul primului an – la fiecare 3

luni2. Pe parcursul anului 2 – la fiecare 6 luni3. Neurosonografia4. Ecografia craniană5. Electroencefalografia


44

Anexa 5. Ghidul pacientului cu oreionOreion

(Ghid pentru pacienţi, părinţi şi persoane de îngrijire)

Introducere

Acest ghid include informaţii despre asistenţa medicală şi tratamentul copiilor cu oreion în cadrul Serviciului de Sănătate din Republica Moldova. Şi este destinat pacienţilor cu oreion, familiilor acestora, părinţilor şi persoanelor de îngrijire; celor care doresc să cunoască mai multe informaţii despre această infecţie.Ghidul vă va ajuta să înţelegeţi mai bine opţiunile de îngrijire şi de tratament ale oreionului, disponibile în Serviciul de Sănătate. Ghidul nu oferă prezentarea în detalii a maladiei, analizele şi tratamentul necesar. Despre acestea vă vor informa medicul de familie sau asistenta medicală. Tot aici sunt incluse întrebări-model care, adresate medicului vă vor ajuta în acumularea cunoştinţelor necesare în administrarea unui tratament. Sînt prezentate şi surse suplimentare de informaţii.

Indicaţiile din ghidul pentru pacienţi includ:

Modul în care medicii trebuie să stabilească dacă o persoană suferă de oreion.Tratamentul diverselor forme de oreion la etapa prespitalicească.Urgenţele în oreion şi tratamentul lor.Modul în care trebuie să fie supravegheat un pacient cu oreion.

Asistenţa medicală de care trebuie să beneficiaţiTratamentul şi îngrijirea medicală de care beneficiaţi trebuie să ţină cont de necesităţile şi de preferinţele dvs. personale. Aveţi dreptul să fiţi informat pe deplin şi să luaţi decizii împreună cu cadrele medicale care vă tratează. În acest scop, cadrele medicale trebuie să vă ofere informaţii accesibile şi relevante să vă trateze cu respect, sensibilitate şi cu loialitate şi să vă explice pe înţeles şi clar ce este oreionul şi care este tratamentul care vi se recomandă.Informaţia oferită de cadrele medicale trebuie să includă detalii despre avantajele şi eventualele riscuri în administrarea tratamentelor.

Tratamentul şi asistenţa medicala de care beneficiaţi trebuie să ţină cont şi de alte aspecte: religie, etnie etc. Trebuie să se ţină cont şi de alţi factori: dizabilităţile fizice, problemele de vedere sau de auz, dificultăţile de vorbire.

Oreionul este o boală contagioasă acută, produsă de virusul urlian şi caracterizată clinic prin afectarea glandelor salivare (parotide, submandibulare, sublingvale), a sistemului nervos central şi a altor ţesuturi (pancreas, gonade ş.a.).

Instruire şi echipament

Medicii de familie şi asistentele medicale trebuie să fie instruiţi de modul în care să examineze un pacient cu oreion, îndeosebi cu febră, cefalee, tumefacţia glandelor salivare, afectarea altor organe glandulare, dureri retromandibulare la masticaţie, dureri în abdomen, vomă.

Diagnosticarea oreionului

Analizele bolnavilor spitalizaţi cu oreion trebuie să includă 1-2 analize de sînge, 1-2 analize de urină, 1-2 analize a alfa-amilazei în sînge şi în urină, 1 analiză a lichidului cefalorahidian, dobîndit prin puncţia lombară (investigaţie obligatorie pentru confirmarea diagnosticului de meningită). După obţinerea rezultatelor testelor şi ale analizelor de laborator, medicul trebuie să discute rezultatul cu dvs. şi să vă comunice modalităţile de tratament.


45

Tratamentul medicamentos

De la prima consultaţie, medicul evaluează gradul de severitate a bolii şi criteriile de spitalizare. Diagnosticul de oreion, odată stabilit, indică iniţierea imediată a tratamentului. Medicul de familie va invita „Ambulanţa”, iniţiind pe parcurs asistenţă medicală urgentă prespitalicească, în caz de pancreatită, orhită, afectarea SNC. În unele forme ale infecţiei (parotidita, submaxilita forme uşoare), în prezenţa la domiciliu a condiţiilor de izolare, e posibil tratamentul ambulatoriu. Dacă pe parcursul tratamentului starea dvs. se va agrava (febră, vome, cefalee, convulsii), medicul de familie sau medicul „Ambulanţei” vă va acorda ajutorul medical necesar şi vă va spitaliza.

Tratamentul nemedicamentos

Medicul de familie şi asistenta medicală trebuie să discute cu dvs. despre alimentaţia şi programul de exerciţii fizice necesare. După externarea din spital medicul de familie trebuie să supravegheze starea sănătăţii dvs., să consulte neurologul (dacă aţi suportat meningită).

Întrebări-model despre medicamentele utilizate în oreion

Explicaţi-mi de ce aţi ales să-mi prescrieţi acest medicament?Cum îmi va ajuta medicamentul? Care sînt efectele adverse realizate de acest medicament? La ce trebuie să atrag atenţia

îndeosebi?Ce trebuie să fac în caz de efecte adverse? (să sun medicul de familie sau să chem

„Ambulanţa”, sau să merg la secţia de urgenţe a unui spital?)Cît timp va dura tratamentul?Ce se va întîmpla, dacă refuz acest medicament?Unde mai pot citi despre acest medicament?

Întrebări-model despre tratament

Există alte medicamente pentru această boală, pe care aş putea să le încerc?Se poate să modific doza medicamentului pe parcursul tratamentului?Dacă mă voi simţi bine, se poate să întrerup tratamentul mai devreme decît a fost indicat?Cînd trebuie să mă programez pentru altă vizită?


46

BIBLIOGRAFIE

1. American Academy of Family Physicians (AAFP). Summary of recommendations for clinical preventive services. Revision 6.4. Leawood (KS): American Academy of Family Physicians (AAFP); 2007 Aug. 15 p.

2. Boli infecţioase la copii sub red. Galina Rusu Chişinău, 2001, p.65-77.

3. Centers for Disease Control and Prevention (CDC), Advisory Committee on Immunization Practices (ACIP). Update: recommendations from the Advisory Committee on Immunization Practices (ACIP) regarding administration of combination MMRV vaccine. MMWR Morb Mortal Wkly Rep 2008 Mar 14;57(10):258-60.

4. Centers for Disease Control and Prevention (CDC). Notice to readers: updated recommen-dations of the Advisory Committee on Immunization Practices (ACIP) for the control and elimination of mumps. MMWR Morb Mortal Wkly Rep 2006 Jun 9;55(22):629-30.

5. Chiotan M. Boli infecţioase la copii , vol.15. colecţia „Medicul de familie”, Bucureşti, 2001.

6. Emerson C., Dinsmore W. W., Quah S. P. Are we missing mumps epididymo-orchitis? Int. J., STD AIDS. 2007 May; 18(5): 341-2.

7. Gordon S. C., Lauter C. B. Mumps arthritis: a review of the literature. Rev. Infect. Dis., 1984 May-Jun; 6(3): 338-44.

8. Hotărîrea Guvernului nr. 523 din 16.05.06 „Despre aprobarea programului naţional de imunizări pentru anii 2006-2010”.

9. Institute for Clinical Systems Improvement (ICSI). Immunization update. Bloomington (MN): Institute for Clinical Systems Improvement (ICSI); 2007 Dec. 4 p.

10. Lévy Bruhl D., Pebody R., Veldhuijzen I., Valenciano M., Osborne K. ESEN: a comparison of vaccination programmes. Part three: measles, mumps and rubella. Euro Surveillance, 1998; 3 (12):115-9.

11. Luca C., Luca V., Mihalache D., Scurtu R., Creţu C. Neurologic manifestation in mumps virus infection. Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat., Iaşi. 2000 Jul-Sep;104 (3):83-6.

12. Melinte L., Manole A., Teodorescu I., Pojar P. Clinical and epidemiologic assessment of a group of patients suffering from mumps, hospitalized in a 23 years period. Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat. Iaşi. 2005 Jul-Sep; 109 (3):623-7.

13. Mumps virus vaccines. Wkly. Epidemiol. Rec., 2001; 76 (45): 345-56.

14. Mumps. Epidemiology and Prevention of Vaccine-Preventable Diseases The Pink Book 8th ed. 8th ed. CDC; 2004 p. 135-43.

15. Nănulescu L. Elemente de patologie infecţioasă, 1996.

16. National Guideline Clearinghous. Evidence based clinical guideline for fever of uncertain source in children 2 to 36 months of age. Cincinnati Children's Hospital Medical Center Hospital/Medical Center. 2000 Feb (reveised 2003 Oct 27; reviewed 2006 Aug). 12 p.NGC:003783.

17. National Guideline Clearinghous. Practice guidelines for the management of bacterial meningitis. Infectious Diseases Society of America Medical Specialty Society. 2004 Nov 1, 18 p. NGC:003915.


47

18. Ni J., Bowles N. E., Kim Y. H., Demmler G., Kearney D., Bricker J. T., Towbin J. A. Viral infection of the myocardium in endocardial fibroelastosis. Molecular evidence for the role of mumps virus as an etiologic agent. Circulation. 1997 Jan 7; 95 (1):133-9.

19. Ordin nr. 385 din 12.10.2007 „Cu privire la aprobarea definiţiilor de caz pentru supravegherea şi raportarea bolilor transmisibile în RM”, Chişinău.

20. Peltola H., Heinonen O. P., Valle M., Paunio M., Virtanen M., Karanko V. The elimination of indigenous measles, mumps, and rubella from Finland by a 12-year, two-dose vaccination program. N. Engl. J. Med., 1994; 331(21): 1397-402.

21. Philip J., Selvan D., Desmond A. D. Mumps orchitis in the non-immune postpubertal male: a resurgent threat to male fertility? 2006 Jan; 97(1): 138-41.

22. Pilly E. Maladies Infectieuses et Tropicales (20-e edition), 2006, 639: 416-417.

23. Plotkin S. A. Mumps Vaccine. In: Plotkin SA, Orenstein WA, editors. VACCINES. 4th ed. 2003. p. 441-70.

24. Popa C. Neurologie. Editura Naţională, Bucureşti, 2001.

25. Popow-Kraupp T. Enzyme-linked immunosorbent assay (ELISA) for mumps virus antibodies. J. Med. Virol., 1981; 8(2): 79-88.

26. Reberea I. Boli infecţoase. Bucureşti, Editura medicală, 2000.

27. Red Book Report of the Committee on Infections Diseases, American Academy of Pediatrics, 2003.

28. Remer E. M., Francis I. R., Baumgarten D. A., Bluth E.I. et al. Expert Panel on Urologic imaging. Acute onset of scrotal pain-without trauma, without antecedent mass. Reston (VA): American College of Radiology (ACR); 2007, 5 p.

29. Rodríguez-Vidigal F., Redondo L., Aguilar F.J., Vera A., Muñoz-Sanz A. Lymphocytic meningitis by mumps virus: epidemiologic, clinical, serologic and evolutive analysis of 28 cases Enferm.Infecc. Microbiol. Clin., 1999 Apr; 17(4): 176-9.

30. Ros P. R., Bree R. L., Foley W. D., Gay S. B. et al. Expert Panel on Gastrointestinal Imaging. Acute pancreatitis. Reston (VA): American College of Radiology (ACR); 2006, 5 p.

31. Rosińska M. Mumps in Poland in 2003. Przegl Epidemiol. 2005; 59 (2): 209-13.

32. Stefanoff P. Mumps in Poland in 2005.Przegl Epidemiol. 2007; 61(2): 195-8.

33. Stock I. Mumps infectious disease with various faces. Med. Monatsschr. Pharm., 2007 Jul; 30(7): 249-56; quiz. 257-8.

34. Tratat de medicină. Neurologie. D. I. Weatherall, I. G. G. Ledingham şi D. A. Warell. Editura tehnică. Bucureşti, 2000.

35. Watson J. C., Hadler S. C., Dykewicz C. A., Reef S., Phillips L. Measles, mumps and rubella-vaccine use and strategies for elimination of measles, rubella and congenital rubella syndrome and control of mumps. Recommendations of the Advisory Committee on Immunization Practices (ACIP). MMWR. Morb. Mortal. Wkly. Rep., 1998; 47(RR-8): 1-57.

36. WHO, mumps vaccine, document consulté en mars 2004 à l'adresse suivante: http://www.who.int/vaccines/en/mumps.shtml.


48

37. Zhao M., Jiang T., Chen J., Zhou X., Zhou Z. Clinical studies on the short-course and efficient treatment of mumps meningitis. Zhonghua Shi Yan He Lin Chuang Bing Du Xue Za Zhi. 2002 Dec; 16 (4): 388-9.

38. Зинченко А. П. Острые нейроинфекции у детей. Ленинград,1986.

39. Иванова В. В. Инфекционные болезни у детей Москва, 2002.

40. Казанцев А. П. Эпидемический паротит. Медицина, 1988.

41. Покровский В. И., Пак С. Г. Инфекционные болезни и эпидемиология. Москва, 2004.

42. Рахманова А. Г. и др. Инфекционные болезни. Руководство 2-ое издание Санкт-Петербург, 2001.

43. Симовьян Э. М. Инфекционные болезни у детей. Справочник в вопросах и ответах. Ростов на Дону, 2002, 800.

44. Cухарев В. М. Эпидемический паротит Медицина, 1984, 56 с.

45. Сушко Е. Н., Матвеев В. А. Инфекционные болезни у детей. Минск, 1997.

46. Тимченко В. Н. и др. Диагностика, дифференциальная диагностика и лечение детских инфекций. Санкт-Петербург, 2005.

47. Учайкин В. Ф. Руководство по инфекционным болезням у детей. Москва, 1998.

48. Учайкин В. Ф., Молочный В. П. Неотложные состояния в педиатрии. Москва, 2005.

Date post:	25-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	pirciuiuliana
View:	97 times
Download:	0 times

6091-PCN-25 OREION

Documents