IGOR BERGTER

OrulJ0$tl' ru

ilffloPostfali de

PAVEL $U$ARA

w*Bucuregti

2018

202 lgor Bergler

mare era terminat gi ci ne puteam muta in el, dupi. acea

halti provizorie.De fapt, tot ce povestesc acum de la acele picioare ne-

spilate mi se trage. Sunt in tren, intr-o cu$eti cu doui pa-

turi, gi vecinul meu s-a descilgat. Am recunoscut imediatmirosul acela. L-am privit pe om cu interes. Nu era Gruia.Ar ft trebuit si aibi astizi peste 70 de ani. Era un om ta-

nir. Culmea e ci mirosul nu m-a deranjat defel. Din con-tri, mi-a readus in minte intreaga copilirie, dar in special

zilele acelea. $i e unicul responsabil pentru aceast5. berg-

soniani revirsare de memorie involuntari. Un stimulentgrozav pentru circumvolugiunile adormite ale creierului,vinovat pentru acest timp pe care mi l-am imaginat sau

poate doar l-am dorit, pentru totdeauna pierdut gi pe care,

se pare, iati, l-am reglsit.

CUPRINS

Intrusul

Dracomorfozi

A doua moarte a piratului Francis Dracul,

Sir, cavaler 9i Pungag 99

Cele trei Magdalene 115

Anul dintre doui Nopli ale Valpurgiei ....."""""' 155

Postfayd. (Pavel $ugari) 185

Un ansamblu cam porcos (fragment)

65

INTRUSUL

A apirut aga, pe nepus5.-masi. Neinvitat de ni-meni. S-a descilgat, a intrat in sufragerie gi s-a agezat

pe canapea. O vreme, nimeni nu s-a mirat cd. era aco-

lo. PAni seara, cAnd bunicul a trebuit s5. se culce chiar

pe extensibilul pe care se afezase el. Bunicul era un om

politicos. Habar n-avea cum si-i spun5. ci sti pe patul

lui gi ci, daci nu reutea si adoarmi pani la miezul

nopgii, l-ar fi chinuit insomnia pAni dimineaga.

Cum nu voia si se migte sau pirea ci nu-i inEelegea

limba, bitrinul s-a hotirit si fie mai ferm. L-aapucrtde subsuori gi a lncercat si il ridice. intii cu binigorul,

apoi aplicind o forgi din ce in ce mai mare. Dupi ce

s-a tot opintit preg de citeva minute gi a inceput sitranspire gi si gifrie, fari si fi reugit si il deplaseze

nici micar cu un milimetru, s-a lisat pigubag. Rogu

IafaEl., cu pijamaua in dungi albe, albastru-deschis gi

bleumarin, care lncepuse si se umezeasci, s-a afezat,

cu o figuri ned.umeriti, pe unul dintre cele gase scaune

ale mesei din sufragerie. De sub brage, doui pete

10 Igor Bergler

perfect simetrice isi lncepeau drumul amenintirorspre piept, ata cum se intAmpli" cu sAngele care curge

incet, dar inevitabil pe caldarim, din teasta sparri a.l Aunui begiv ripus intr-o inciierare.

Dupi ce l-a privit o vreme, in tlcere, in ochii mici

;i negri, din care albul pirea ci dispiruse in totalitate,a decis si schimbe tactica. A lnceput si. negocieze. Siii ofere tot ce putea si. ti treaci prin cap la aceaora tar-zie din noapte. Cele doui. bancnote pe care le avea inportmoneu, pal5.ria cu insigna de la cocosii-de-munte,cutiufa din lemn primiti cadou de la nepot, cea dincare, dacl tri.geai de qig5., un garpe de un verde vio-lent, cu o limbi despicatS,, colorati. in rogu ;i galben,iesea amenintS.tor spre tine, toate nimicurile pe care

le avea la indemAni. La un moment dat, a inceput si.

creasci. miza..Pegtigorul din sticli care didea sacadat

din coadi., ca si cum ar fi fost fermecar, daci apisai unintrerupitor ascuns in spatele panopliei. Pini gi bile-tul de ffatament, unde urma si plece peste citevazile.

- Doigpe zile Ia bli, nu e pulin lucru. E cu impa-cheti.ri. Cu n5,mol din ila bun.

L-am gisit dimineata intins pe jos, unde igi im-provizase un fel de culcug, cu plapuma dedesubt, cuhaina pus5. sub cap, tn loc de perni, gi cu cear;afulpe post de pi.turi. Mama s-a alarmat cel mai tare.

Nu a inteles la inceput ce pigise. A crezut c5. i se f5.-

cuse ri.u si lesinase acolo, pe covor. Abia cAnd avlzut

6 poue;ti cu draci

atternuturile complet intinse a ingeles ci fusese op-

;iunea lui si se culce pe jos. Am avut senzatia ci sur-

prind cu coada ochiului un fel de grimasl, o urmi de

dezaml,gire. $tiam, in adincul meu, ci nuJ suPorta.

Ci de cind a murit bunica gi el s-a mutat la noi, de la

gari, se siturase si-i tot spele hainele gi si il slugireas-

ci. Nu spunea niciodati asta, pentru ci era cea mai

de treabS. femeie din lume. Dar, citeodati, chiar 9i pe

sfingii cei mai mari ii apuci amocul. $tiu asta fiind-

ci am surprins-o plingind dupi ce se certase cu el,

exasperati, pentru ci de mai bine de un an, de cAnd

se mutase la noi, nu se spi.lase nici m5.car o dat5.. Se

lmbrica zilnicin hainele..curate Pe care i le tot pregi-

tea mama cu stoicism, dar de spilat, nu se spila ni-

ciodati. Criza ei de nervi a avut succes, pentru cil-asperiat pini gi pe el, omul cel mai insensibil Pe care

l-am cunoscut vreodati. Singura lui slibiciune eram

eu. L-am vlzut atunci intrind in cadi, aga imbricatin izmene cum era.

Dar tata n-a sesizat dezamilgirea mamei cAnd a

ingeles ci igi amenajase culcugul din proprie voingi.

intAi s-a intrebat dacl. taic5-siu se gicnise cumva su-

plimentar, iar intrebarea asta i-a crescut in cap ca o

gogoa;i cAnd a vlzut ci intreg frigiderul se mutase pe

masa din sufragerie. Bitrinul pregitise nigte platouri

cu mAncare, in ultima sa tentativi de aJ indupleca pe

intrus si ii cedeze patul sau micar si se ridice un pic,

11

12 lgor Bergler

pAni. ar fi deschis recamierul. Toati pomana porcului,adusi. de la unchiul meu gi frarele ratei, cu doui zileinainte, era intinsi. pe platoul nesft.rgit de portelan.Caltabogul gi singeretele erau ti.iate rondele, toba -dreptunghiular. Alituri, slinina miruntiti. compietagirul indian in care fuseseri. asezate. Spirsese si o cea-pi, ti.iase 9i ci.teva felii de piine. intr-un castronel eraarezat cuminte casul dulce, lingi cel si.rat. Pe astea nuapucase inci si.le taie. Un pahar de vin rosu, plin, sti.-tea 1i.ng5. doui goiuri mici gi lunguiege de guici., din-tre care unul fusese golit. Nici mi.car salata de boeuf,a cirei maionezi. cipi.tase un galben bolnivicios dincauza cildurii, nu pi.rea si. fi reugit siJ induplece pecel asezat.

S-au chinuit sil ridice, pentru ci. podeaua tare liblocase, lntr-un fel, spatele. L-au agezatpe scaun gi auinceput si ii caute in coarne, o anamnezi. in toati. re-gula.Ivlama, care era asistenti medicali, se pricepea laasta. intr-un t5.rziu, a acceprar s5. ri.spundi la intrebiriprin scurte migclri ale capului. Nu, nu se simtea riu.Da, era congtient. $tia cine sunt mama si tata. $tiapini gi cine sunt eu. Nepotul siu preferat. Cel ciruiaii ft.cuse ararea jucirii in atelierul siu de timplirie.Da, pAni. gi calul. Da, acela era calul. Cilugul cu coa-mi. de aramd..Acum aruncar intr-un colg al curtii, um-fat de ploaie, penrru ci mI ftcusem prea mare penffuel si incepusem si fiu interesat de masinuge cu pedale.

6 poue;ti cu draci 13

Bineingeles, dupi aceasti introducere lungi gi care

avea darul si limureasci. starea mentali a pacientu-

lui, a urmat, ca o loviturS. bine plasati, intrebarea care

conta. De ce naiba se culcase pe jos? A aplicat-o tata,

cu blindege. Firi si pronunge acel ,,naiba" pe care cu. w

^l ^ t

srguranla il gancea.

Bitrinul a ridicat mina si, cu arititorul intins,

a indicat spre canapea.

- Din cauzalui! a spus.

Am privit cu totii in direcgia indicati. Pe canapea

nu era nimeni. Sau cel pulin a;a credeam noi atunci,

pentru ci in afari de noi nu se maiafla nici o alti per-

soani in incipere. -

Piringii mei trebuiau si ajungS.la serviciu. Au decis

cS.eradelirul unui om care incepe si dea semne de se-

nilitate. Dupi ce s-au convins cLencit de cit normal

gi ci, in afara vedeniei, nu prezinti. alte ciudigenii, au

plecat. Nu inainte de a mi instrui ce trebuia si fac

daci observam ceva neobignuit. Orice. Urmau si dez-

bati chestiunea la cini..

Dupi ce au plecat, l-am lisat balti, bineingeles,

pe bitrAn in ale lui gi m-am dus s5. mi joc. Ceva insinu-mi didea pace. La inceput n-am putut si. imi dau

seama exact ce anume. Cum jocul meu din acele zile

avea treabS. cu interpretarea unor roluri de detectividin serialele de simbiti seara, Kojak gi Mannix qi

(In ;erif la New York, pretext si imi scot la plimbare

t4 Igor Bergler

cele doui pistoale, unul cu feava scurci, dintre ace-

lea cum poart5. detectivii, am hotirAt ci. nu ajungeadoar sL mimez o urmi.rire de riuftcitori, ci ci. ar fifost cazul s5. mai gi detectivez cite ceva. Am intrat incameri,, de unde bunicul dispi.ruse. Am auzit cum se

trigea apala baie. lgadar era bine. Nu trebuia si miingrijorez in vreun fel. Am intrat in cameri si am cer-cetat-o cu cea mai mare atengie. intrebarea care m5.

obseda, frri insi si gtiu care era, dar care lmi sti.tea lamarginea gAndului, agtepta sI fie formulati.

in timp ce eu eram traversat de revelatii princurte, bunicul, pragmatic cum fusese intreaga luiviagi, decisese ci" trebuia, cu sau fIrI intrus, si. isicontinue viaga, ca un om normal ce se afa. Aga ci,lnainte de a se ridica de pe scaun, diduse pesre cap

gi al doilea pihirel de guici, cel cu care il imbiase cuo seari inainte pe oaspetele neinvitat, si o luase spre

baie. Apucase s5. vadl cu coada ochiului cum inrru-sul se ridica si pornea odati cu el. in timp ce rrecea

prin faga oglinzii de pe hol a observat ci., in spatele

siu, celi.lalt se comporta ca un fel de umbri perfectia lui. Pagii sii au devenit pasii intrusului, miscarea

sa de brage pe lingi corp - migcarea celuilalt. A de-cis pentru moment si. ignore ce vizuse. Dar s-a opritin faga ugii de la baie, firi si o deschidi. $mecher,a deschis-o brusc gi pugin, s-a strecurat repede princri.pi.tur5. si a inchis-o la fel de brusc in urma sa.

6 poue;ti cu draci 15

S-a uitat in jur. Era singur in baie. A rinjit satisficutgi gi-a ficut nevoile. Dupi ce gi-a dat jos bluza de

pijama, s-a codit un pic daci si se spele pini la briusau nu. Dupi povestea cu prima baie, tata incepuse

sL il convingi, incet-incet, c5. era cazul si se spele.

In ultimul timp incepuse si.-i placi aPa rece gi si se

improspiteze pinl la briu. Mai greu era cu pirgileintime. Tata citise undeva ci pini gi un mare scriitor

francez, unul Sartre, mergea la prostituate pugind

gi ci acestea il rugau si se spele mi.car acolo jos, la

obiectele pe care urma si le foloseasci. I-a zis bi-trAnului cL avea de gAnd siJ strige ,,Sartre". La care

acesta i-a ri.spuns ci n-ar fi fost bine si il porecleasci.

acum, la bi.trAnege. Mai ales cu un nume de cAine.

Apoi gi-a intins in faEa oglinzii spuma de birbierit.Dar in momentul in care a ridicat mina in care avea

lama, a avut un fel de viziune stranie cum ci bralul i

se ingrogase, gi acum parci. avea un fel de halou in ju-

rul siu. S-a rotit un pic spre stanga, gi haloul s-a rotitodati cu el. A ftcut o migcare brusci de cap inspre

aceeagi parte, gi prelungirea capului siu a frcut migca-

rea odati cu el. A stat ce-a stat gi, cAnd acrezvt ci e cel

mai bun moment, s-a lisat brusc in jos. Intrusul n-a

mai anticipat gi aceasti migcare, executati mult prea

repede, gi a rimas, perplex, in pozigia inigiali. Sprijinit

cu o min6, pe cadi, bitrinul igi privea oaspetele in

oglindi, rAnjind. Faga intrusului era la fel de serioasi

t6 Igor Bergler

ca in seara precedenti. Doar ci ochii incepuseri. sidevini. ceva mai neastamp;.rati. S-au privit unul pe

celilalt o vrerne, a;a, prin intermediul oglinzii, pAnicind intrusul a inceput gi el si rAnjeascS..

Nu mi-a fost greu si imi dau seama ce imi atrisese

atentia. Haina fhcuti" fo;tomoc, pe care se sprijinisecapul bunicului. Spre deosebire de ceargaf gi de pla-pumi., care steteau in lada de lAngi recamier, pernarimAnea asezat| pe acesta mai toati. ziua. Bunicul ofolosea ca si. se sprijine pe ea ori de cAte ori ciuta sIagipeasci. in faga televizorului. De ce nu o luase gi pe'ea? La cAt de bine erau intinse pe jos agternuturile,

pugin probabil si" fi ales haina, aga, frri motiv. M-amapropiat de perna rS.masi pe marginea patului gi am

studiat-o cu atentie. Avea pirgile ridicate si era turtitila mijloc, ca.si cum cineva ar fi stat asezat pe ea multtimp. Am incercat-o cu mAna. Era inci destul de cal-

di. Am cuprins camera dintr-o privire gi am inleles

tot - aproape inexplicabil, pentru copilul care eram.

Cineva, probabil irwizibil pe care bunicul incercase

si ni-l indice frri succes, stituse aqezat pe marginea

canapelei intreaga noapte. Mi-am incLrcat pistolul cu

un set de capse noi gi m-arn asezat linigtit pe scaun,

cu arma in mini, in asteptare.

Cind s-au intors piringii mei, trecuseri. ore bune

de cAnd mi. distram de felul in care fiinga aceeaciuda-

ti se purta ca o umbri. perfectl a bunicului, imitind

6 poue;ti cu draci

nrereu toate gesturile acestuia, aproape tot timpul inspatele lui. Chiar gi cAnd nu era cu purin!;.. Ca, depildi, atunci cind bunicul se ageza pe scaun. Atunci se

;r;;cza si el, intr-un mod identic, in spatele bunicului.Numai ci. se ageza in aer, ftri si aibi nevoie de vreunobiect de care si se sprijine. Mie levita,tia asta, desprec:rre nu sunt sigur ci gtiam atunci cum se cheami., mis*a pirut foarte cool.

Le-am povestit mamei si tatei cum dedusesem

l)rczenta unui intrus 9i cum, aqezat cu pistolul in^

v ^lrnini, il vazusem pe bunicul iegind din baie. in sp"te,

lxirea si aibi un fel de dubluri a persoanei sale, care se

rni.sca odata cu el. Doar cAnd trecuse prin faga oglin-zii vS.zusem cd. acea desfr.gurare, spectrali. la inceput,prindea incet-incet un soi de corporalitate.

- $i acum il vezi? a intrebat tata nedumerit, flrisi fie foarte sigur daci. nu era din nou vreun fermentclclirant al imaginatiei mele foarte bogate din acea vre-rnc sau dacl nu fbcusem vreo intelegere cu bunicul, siriclem de el.

A durat ceva pini. cAnd pirintii mei au trecut printoate sti.rile, de la rAs la ugoari iritare gi apoi Ia ener-vare. Tata a inceput s-o intrebe pe mama daci mAnca-.sr:rlim amXndoi din maioneza aia care se alterase sau

tllci ciupercile pe care le pusese in salatS. nu erau cum-ve halucinogene. in tot acest timp, bunicul nu scorea

rrici o vorbi. Nu il mai putea vedea pe intrus, penrru

T7

18 Igor Bergler

ci stitea mai tot timpul in spatele lui. PAni cAnd mi-a

trisnit o chestie prin cap. M-am dus in camera mea

gi m-am intors cu o cantitate enormi de plastilini.M-am dus 1nchestie

Mi-am sacrificat, nu fbri si regret, cele doui castele pe

care Ie construisem, gi togi cavalerii gi pringesele care

le populau. Am flcut un fel de blat din plastilini 9i

L-am agezatpe la mijlocul canapelei. Apoi l-am luat pe

bunicul de brag gi l-am pus si. se ageze pe canapea. Nu

inainte de a-i trage de mAni pe piringii mei, cAt mai

aproape de construcgia din plastilinS., in spatele buni-

cului. La scurti vreme dupi ce s-a a ezat, plastilina a

inceput si se modeleze singuri', prinzind forma unui

sezut uman. Nu i-amvlzutniciodati pe-ai mei atAt de

uimigi ca atunci. Sti.teau cu gura ciscati gi priveau fix

platforma pe care o modelasem. L-am migcat apoi pe

bunicul, l-am pus si-gi infigi cAte dou5" degete, de-o

parte gi de alta a corpului, in canapea, 9i imediat cAte

doui urme de degete au api.rut de-o parte 9i de alta a

bucigii de plastilini..Tata a incercat si ingaime ceva.

- Agteapti, am zis, n-o si vezi totul pd.ni. nu o si fiiconvins ci e ceva de vlzut!

A mai durat cAteva minute pAni cind malna intii,apoi gi tata si inceapi si deslugeasci un contur uman

a ezat pe blatul improvizat de mine. Apoi, tncet-tn-

cet, a apirut un fel de spectru, inviluit in ceagl, ca o

stafie. Pe mS.suri ce imaginea devenea mai definiti, ce

chpitasubstangi, definitivarea conturului ei a inceput

6 poue;ti cu draci

si se accentueze. Cel pugin aga le povestea tata, ani

mai tArziu, intreaga revelagie celor care aveau chef gi

timp si il asculte. Cind, intr-un tirziu, au putut si ilvadi. intreg, cu faga aceea excesiv de palidi, imbricatin costumul negru, de cioclu, cu ochii aceia coropiEiirr intregime de pupilele negre, ca niste giuri farl sfir-git, privindu-i fix si cumva galeg, au avut amAndoi,

simultan, o presimgire neagri.

- $tiu ce credegi, a rostit, la un moment dat, buni-cul. Ci e moartea si ci a venit si mi ia.

i. r.* Ii lipsqte coasa, a incercat tata o glumi, ca si igi

ascundi emotia. Moartea e femeie gi are coasi..

ingroziti. de continuarea poveftii si, poate dintr-undefect profesional, mama l-a apucat de incheieturamAinii pe intrus ;i a incercat s5. ii ia pulsul. Cum nusimEea nimic, a iegit in hol, s-a intors cu stetoscopul gi

l inceput si.-l asculte. Apoi a dat negativ din cap spre

tata, care agtepta ingrijorat rezultatul.La inceput s-au ascuns. Au discutat departe de noi,curte, in foigoa in buci.ti.rie sau chiar in pivnigi.

tiu ii mai urmi.ream gi mai trigeam cu urechea.

lllbar n-arreau ce si. faci. Si cheme poliEia, vecinii,prietenii, salvarea, pompierii? Cum era evident citrcbuia si crezi ci existi, ca si 1l pogi vedea, s-au

tcmut si nu se faci de ris sau si. nu inceapi. lumeasI ii considere nebuni. in prima noapte, chinuit de

irrscrmnii, tata s-a rcpezitla canapeaua pe care dormea

t9

intir