BOTANICA FARMACEUTICACURS NR 6

TESUTURI MECANICE (DE SUSTINERE)Rol scheletic (asemanator cu oasele, tesutul osos din regnul animal)Confera plantelor rezistenta la:indoire (vant, furtuni)apasare (greutatea coroanei)presiuni laterale ale agentilor de mediu (ex: canal secretor la Pinus sp., samburi la Rosaceae)

La plantele ierbacee tinere lipseste tesutul mecanic diferentiat; rezistenta e data de starea de turgescenta a celulelor tesuturilor conducatoareTesuturile mecanice de la plantele superioare pot fi comparate cu armatura de beton din constructie (minim de material maxim de eficienta)Unii autori atribuie rolul mecanic nu numai tesutului mecanic, ci si tesuturilor in care e inclus

Se caracterizeaza prin pozitia sa speciala in corpul plantelor si prin structura deosebita a celulelor: peretele mult ingrosat celule speciale = stereide, prozenchimatice, cu exceptia sclereidelor (celule pietroase) = izodiametriceCLASIFICARE: functie de vitalitatea celulelor si natura materialului cu care se face impregnarea membranei celulareI. COLENCHIMII. SCLERENCHIM

I. COLENCHIMUL

tesut viumembrana ingrosata prin depuneri celulozice neuniformecelule prozenchimatice dispuse sub epiderma, in parenchimul cortical formand:mansoane (ex: Solanaceae)manunchiuri (ex: Apiaceae)muchii longitudinale (ex: Lamiaceae)

I. COLENCHIMULSubclasificare:A) colenchim angular depunerile de celuloza mai mult la colturi (Ex: Cucurbita pepo dovleac)B) colenchim tabular depunerile de celuloza de-a lungul peretilor tangentiali (Ex: petiolul de Asarum; feloderme Sambucus nigra, Clematis vitalba). Rar in frunze se poate gasi in nervuri

Cazuri particulare: un colenchim deosebit la Petasites (captalan) colenchim lacunar cu lacuneDatorita faptului ca este un tesut viu si flexibil se aseamana cu tesutul cartilaginos (regnul animal)Este dispus in organele tinere, nu impiedica cresterea, le confera si o oarecare soliditateRASPANDIRE: in majoritatea organelor cu exceptia radacinii

Colenchim sectiune longitudinala

Colenchim sectiune longitudinala

II. SCLERENCHIMULtesut mortformat din celule prozenchimaticeimpregnarea peretelui se face cu lignina, ingrosarea are loc pe toata suprafata ocupa lumenul celulei aproape in intregime, de aceea protoplastul moareExceptie: cu celuloza sclerenchim celulozic (Ex: Vinca minor saschiu)

se poate dispune asemanator cu colenchimul: mansoare (Asparagus officinalis, Aristolochia sipho)manunchiuri (grupuri) de celule sclerenchimaticeAsemanare cu tesutul osos regnul animal (pentru ca e un tesut mort)Raspandire: lipseste la plantele tinere sau organele tinerenumai la organele care si-au atins limita de crestere

Raspandire:In structura primara a organelor (scoarta, periciclu, cilindru central) radacina, tulpinaUneori apare sub forma de arcuri ce protejeaza fasciculele libero-lemnoase tulpina, frunzaSe intalneste si in structura secundara, mai ales in lemnul secundar sau chiar liber secundar Ex: plante textile forma de sclerenchim situat in cilindrul central in zona periciclului = pachete de fibre liberiene/ periciclice Linum usitatissimum 6cm, Cannabis sativa 4cm, Boehmeria ramie 42cm, Urtica dioica 5cmvaloarea fibrelor este depedenta de lungimea si cantitatea de celuloza

Sclerenchim: fibros, sclerosSCLEREIDELE (celule pietroase)Formatiuni mecanice celule izodiametrice cu rol mecanic local Juniperus communis, Aconitum napelus, Viburnum opulus, Quercus suberForma lor: izodiametrice (Pirus, Cydonia) litera I, T = idioblaste acumuleaza tanin

Sclereide (tegumentul de Phaseolus sp.) Idioblaste (frunza de Thea sinensis)

Fibre de sclerenchim

Fibre de sclerenchim la Quercus alba

Grup de fibre sectiune transversala

Fibre de sclerenchim sectiune transversala si longitudinala

Sclerenchim in frunza de Dracaena sp

Celule pietroase (sclereide) la Pirus sativa (par)

Celule pietroase

Astrosclereide la Nymphea sp

Chinae cortex fibre de sclerenchim

Cinnamoni cortex

Querci cortex

esuturi conductoare

Definiie

= es. cu rol de ( conducerea sevei brute i elaborate

( susinere (mecanic) i de protecie = indirect

es. conductor + es. mecanic = STEREOMUL

apar pe scar filogenetic la muchi (celule specifice, cu rol n conducerea apei)

Clasificare

dup caracterele morfologice, structurale (fiziologice) i funcionale:

es. lemnos

es. liberian

esutul lemnos

observat i descris prima dat de Malpighi (1670)

distribuit la toate plantele vasculare (criptogame i fanerogame)

Alctuire:

celule prozenchimatice cu peretele lignificat ( impregnare neuniform ( formaiuni n relief ( aspecte morfologice caracteristice vaselor lemnoase

format din mai multe elemente ce nu sunt identice: TRAHEIDE, TRAHEE, PARENCHIM LEMNOS I FIBRE LEMNOASE

Traheide vase imperfecte

TRAHEIDELE (vase imperfecte, nchise)

elemente conductoare unicelulare ce ( din celule prozenchimatice, orientate paralel cu axul longitudinal al organului ce le conine

extremitile sunt oblice i se mbin cu altele nvecinate ( tuburi discontinue (ntrerupte prin perei transversali)

membrane laterale impregnate cu lignin ( ngrori inelate, spiralate, reticulate, punctate

= cele mai primitive vase conductoare, caracteristice pt. Criptogame vasculare i Gimnosperme; la Angiosperme (Magnoliaceae, Nympheaceae)

Traheide cu ingrosari scalariforme

TRAHEELE

(vase lemnoase perfecte, vase deschise)

sunt intalnite la Angiospermele evoluate

provin din iruri de celule tubuloase puse cap la cap la care pereii transversali s-au resorbit prin lichefiere ( tuburi capilare

pereii laterali sufer impregnri cu lignin ( figuri caracteristice: vase inelate, spiralate, reticulate, punctate

a) vase inelate

la organele tinere, n cretere

ngrorile = inele (concentrice) separate prin poriuni nengroate, celulozice; situate la distane diferite in funcie de vrsta vasului

primele forme de vase ce apar n structura organelor tinere, deoarece ele nu mpiedic creterea n lungime a organelor

peretele lor majoritar celulozic

a) vase spiralate

la organe tinere, care au cretere mai nceat

limiteaz alungirea organelor tinere, dar nu o mpiedic

b) vase reticulate

depuneri de lignin sub forma unei reele ( frneaz creterea n lungime a organului

numai la organele ce au atins limita de cretere

Vase de lemn cu ingrosari caracteristice

a) vase punctate

impregnarea pereilor cu lignin pe toat suprafaa ( rmn doar pori mici (punctuaiuni) prin care comunic cu vasele nvecinate

dispuse n organe ce nu mai cresc n lungime

punctuaiuni:

simple din fa au form circular simpl, oval, butonier; caracteristice Angiospermelor;

areolate din fa sunt ca dou cercuri concentrice; apar mai ales la traheidele Gimnosperemelor (mai rar la Angiosperme)

ntre aceste dou tipuri de vase punctate ( variate forme de trecere (ex. semiareolate)

Parenchimul lemnos

esut parenchimatic alctuit din celule vii, bogate n citoplasm

sediul de depozitare al substanelor de rezerv (n special glucide)

Fibrele lemnoase

elemente mecanice

celule prozenchimatice ce apar mai ales n lemnul secundar

pereii sunt ngroai i prezint punctuaiuni simple = BUTONIER

rol mecanic

Elementele esutului lemnos:

celule vii parenchim lemnos

trahei, traheide, fibre lemnoase lipsite de via, moarte

Nomenclatura:

HADROM = trahei + traheide + parenchim

XILEM = trahei + traheide + parenchim + fibre lemnoase

LEMN PRIMAR ( din funcionarea meristemului primar (precambiu)

LEMN SECUNDAR ( din funcionarea meristemului secundar (cambiu)

PROTOXILEM = vase lemnoase cu lumen mic; se formeaz primele, spre interior

METAXILEM = vase lemnoase cu lumen mare; se formeaz mai trziu, spre exterior

TILELE

formaiuni ce apar n lemnul secundar, cu rol de astupare, obliterare a vaselor (traumatisme, mbtrnire)

astupare prin presiuni laterale ale celulelor parenchimatice din jurul vaselor lemnoase asupra poriunilor celulozice nengroate ale pereilor vaselor ( membrana celulozic este mpins spre interiorul vasului ( proeminen ce astup lumenul vasului

barier n circulaia apei, ptrunderea microbilor, hife micelienemai numeroase la vasele btrne de la centrul esutului lemnoslemnul de la interior, mai btrn i cu numeroase tile (tare) = DURAMENlemnul periferic, mai tnr, cu mai puine tile = ALBURN

esutul liberian

observat pt. prima dat n 1853 Hartig

apare nc de la algele brune formaiuni liberiene rudimentare

format din: celule prozenchimatice, cu peretele celulozic, nengroat

elemente vii:

tuburi ciuruite

celule anexe

parenchim liberian

elemente moarte:

fibre liberiene

Tuburi ciuruite

(vase liberiene)

formate din celule prozenchimatice puse cap la cap i separate prin perei transversali discontinui = PLCI CIURUITE

simple (perforaii rspndite uniform pe toat suprafaa)

multiple (perforaiile alctuiesc mai multe cmpuri)

peretele celulelor din care sunt formate tuburile ciuruite subire i de natur celulozicla interior:citoplasm dispus parietal cureni citoplasmaticinu se observ existena nucleului lipsite de nucleu figuratcentrul celulei vacuol mare fr tonoplast, prin intermediul creia circul seva elaborat din celul n celul, traversnd placa ciuruit

Seva elaborata: aspect fluid, mucilaginos, bogat n pectine, amidon, dextrine, lipidemenine starea de deschidere a tuburilor ciuruite n timpul circulaiei active i cnd celulele sunt viiprin ncetarea circulaiei sevei elaborate prin tuburile ciuruite moartea celulelor presarea celulelor din jur denumirea de ESUT LIBERIAN

Celule anexe

nsoesc tuburile ciuruite

nr. lor variaz de la o plant la alta

rol trofic pt. tuburile ciuruite legturi prin plasmodesme

Parenchim liberian

format din celule parenchimatice vii, bogate n citoplasma

rol n depozitarea materiilor de rezerv (ca i parenchimul lemnos)

uneori pot secreta hormoni

Fibrele liberiene

elementul mecanic

nsoesc ndeaproape vasele liberiene

importan economic

Nomenclatura:

LEPTOM = tuburi ciuruite + celule anexe + parenchim liberian (elemente vii)

FLOEM = tuburi ciuruite + celule anexe + parenchim liberian + fibre liberiene

esutul liberian NU funcioneaz toat viaa plantei, nici chiar tot anul !La Dicotiledonatele perene, toamna i nceteaz activitatea, astupnd porii plcilor ciuruite cu caloz; primvara caloza se poate resorbi tuburile ciuruite i reiau activitatea sau rmn astupate i se formeaz altele noi.La Monocotiledonate, vasele liberiene funcioneaz tot timpul vieii!