5.Lucrare Individuală La Literatura Romană

7/23/2019 5.Lucrare Individuală La Literatura Romană

http://slidepdf.com/reader/full/5lucrare-individuala-la-literatura-romana 1/29

MINISTERUL ÎNVĂ ĂMÎNTULUIȚ AL REPUBLICII MOLDOVA

DISCIPLINA DE STUDIU:LITERATURA ROMÂNĂ, SEC.XIX

LUCRARE INDIVIDUALĂ

TEMA: PASTELURILE LUI VASILE

ALECSANDRI

Realizat: Plato Aa!ta!ia St"#et a.$ %&' %a("ltatea

Lite'e

C)I INĂU $*+Ș



1.GENEZA I STRUCTURA CICLULUI DE PASTELURI.Ș

Deschizător de drumuri î !iter"tur" #i cu!tur" rom$ă% &"si!e A!ecs"dri este ce! m"iim'ort"t re'rezet"t "! '"#o'tismu!ui. ('er" s" o)!ide#te s'iritu! seco!u!ui său%res'ect$d direc*ii!e su)er"te de +. ,o)ă!ice"u î itroduc*i" s" !" -D"ci" !iter"ră-1/02 #i e3'rim$d dori*" de " cotri4ui î mod re"! !" 5orm"re" #i dez6o!t"re" uei!iter"turi ori)i"!e #i ide'edete. Ro!u! său î moderiz"re" societă*ii #i cu!turii rom$e " 5ost su4!ii"t de Titu +"iorescuî "rtico!u! Poe*i #i critici di 1//78 9î A!ecs"dri 6i4re"ză to"tă iim"% to"tă mi#c"re"com'"trio*i!or săi% c$tă s:" 'utut îtru'" îtr:o 5ormă 'oetică re!"ti6ă " 'o'oru!ui ostrude "stăzi. ;"rmecu! !im4ii rom$e î 'oezi" 'o'u!"ră e! i !:" deschis< iu4ire" omee"scă

#i doru! de '"trie î !imite!e ce!or m"i mu!*i ditre oi e! !e:" îtru'"t< 5rumuse*e" 'ro'rie" 'ăm$tu!ui ostru "t"! #i " "eru!ui ostru e! " descris:o< ...2 c$d societ"te" m"i cu!tă" 'utut "6e" u te"tru î I"#i #i =ucure#ti% e! " răs'us !" "ce"stă dori*ă% scriidu:icomedii #i dr"me< c$d " 5ost chem"t 'o'oru! să:#i >ert5e"scă 6i"*ă î răz4oiu! di urmă?Răz4oiu! de Ide'ede*ă : . .@% e! si)ur " îcă!zit ost"#ii o#tri cu r"z" 'oeziei s"!e.T. +"iorescu% Critice% Chi#iău% Ed. B'erio% 1% '. //2 ('eră de m"turit"te% P"ste!uri!e "u 5ost 'u4!ic"te% cu c$te6" e3ce'*ii% î re6ist" Fuimii :Co6or4iri !iter"re% ître 1/7/ #i 1/7% 5iid reuite î 6o!um î 1/H. P"ste!uri!e "u 5ostscrise du'ă o !u)ă '"uză #i retr")ere" di 6i"*" 'u4!ică% "tuci c$d 'oetu! se re5u)i"zăî mu!t iu4itu! său +irce#ti. Poezii!e i"u)ure"ză o ouă s'ecie !iter"ră% '"ste!u!%deumire 'e c"re A!ecs"dri o itroduce î !im4" #i !iter"tur" rom$ă% modi5ic$du:isesu! etimo!o)ic #i tr"s5orm$d:o î 'oezie !irică ce 'rezită u t"4!ou de "tură.E!emete de '"ste! e3ist"seră #i î"ite" s"% î 'oezii!e '"#o'ti#ti!or Io Be!i"deRădu!escu% &"si!e C$r!o6"% Gri)ore A!e3"drescu #. ". Lui A!ecs"dri îi re6ie meritu! de" 5i 're!u"t termeu! di !im4" 5r"ceză ude desem" o tehică 'ictur"!ă% u desere"!iz"t cu u creio mo"!e% u#or co!or"t% umit '"ste!2 #i de ":! im'ue î !iter"tur"rom$ă cu sesu! de s'ecie !irică. &"!o"re" '"ste!uri!or " 5ost sem"!"tă !" 'u*iă 6reme de !" "'"ri*ie de Titu +"iorescu î"rtico!u! Direc*i" ouă î 'oezi" #i 'roz" rom$ă- di 1/8 9P"ste!uri!e sut u #ir de

'oezii% ce!e m"i mu!te !irice% de re)u!ă descrieri% c$te6" idi!e% to"te îsu5!e*ite de o sim*ire"#" de cur"tă #i de 'uterică " "turei% scrise îtr:o !im4ă "#" de 5rumo"să îc$t "ude6eit 5ără com'"r"re ce" m"i m"re 'odo"4ă " 'oeziei !ui A!ecs"dri% o 'odo"4ă "!iter"turei rom$e îdeo4#te Titu +"iorescu% o'. cit.% ''. /:2. Nuc!eu! cic!u!ui î! costituie u umăr de treizeci de '"ste!uri )ru'"te 'e "otim'uri #i

'e îde!eticiri!e s'eci5ice "cestor"8 S5$r#it de to"mă% I"r"% +ezu! ierei% &isco!u!%Geru!% ("s'e*ii 'rimă6erii% Cuco"re!e% +"!u! Siretu!ui% ="!t"% Seceri#u!% Cositu! etc.S'"*iu! descris este domi"t de re'et"4i!it"te" 5eomee!or "tur"!e #i " cic!uri!ortem'or"!e 'e !$)ă "otim'uri% ueori '"ste!uri!e sur'rid momete "!e zi!ei8 Seri!e !"

+irce#ti% Dimie"*". No"'te"2.+"re '"rte ditre e!e "u o structur" "semăăto"re : '"tru c"tree% "!cătuite 'e o'ozi*i"st"ticJdi"mic% 'rime!e trei stro5e 'rezet$d u t"4!ou de "tură% i"r u!tim" iter6eid



cu u e!emet de mi#c"re ce s'"r)e mo!e#e"!" im")iii "terio"re s"i" cu 9c!ichete dezur)ă!ăi î I"r"% !u'u! di +ezu! ierii 9ce se "!u)ă du'ă 'r"d":i s'ăim$t"tă% #o'$r!"de sm"r"!d î +"!u! Siretu!ui etc2.

S'iritu! c!"sic "! 'oetu!ui se 6ăde#te î com'ozi*i" ri)uro"să " '"ste!uri!or% i"r !"tur"

rom"tică se m"i5estă î re!"*i" ditre setimet #i "tură% 'recum #i î 6iziue" "turiicic!ice. P"ste!uri!e "4udă î 5i)uri de sti! #i im")ii "rtistice% domi"te 5iid com'"r"*i"#i 'ersoi5ic"re" di"mismu! im")ii!or este d"t de 5o!osire" 6er4e!or !" idic"ti6 'rezet#i de 're5eri*ă 'etru coordo"re% î de5"6o"re" su4ordoării.A!te '"ste!uri% etero)ee c" tem"tică "mitesc de r"5i"metu! '"r"si"% de4ord$de3otism #i de!ic"te*e8 +"d"riu!% P"ste! chiez.P"ste!uri!e descriu mici t"4!ouri de "tură is'ir"te di !uc" Siretu!ui. Au c" temăe3'rim"re"% cu sim'!it"te% " stări!or su5!ete ti "!e 'oetu!ui î 5" " 5rumuse iiș ț ț

"turii.+">orit"te" se c"r"cterize"ză 'ri o'timism i co i det"!ii )i)" e ori ote deș ț ș

umor.

. NATURA AN(TI+PURIL(R KN PASTELURI.

Ce!e m"i mu!te ditre '"ste!uri sut dedic"te ierii I"r"% Geru!% &isco!u!% S"i"%+iezu! ierii% L" )ur" so4ei% =r"du!% S5$rsitu! ierei2. Primă6"r" este ît$m'i"tă cu 4ucurie î su5!et î 'oezii!e ("s'etii 'rim"6erii%Cuco"re!e% No"'te"% Dimie"t"% Tuetu!. Ue!e '"ste!uri "u c" temă muci!e c$m'u!ui8 P!u)uri!e% Sămă"torii% Seceri u!% Cositu!.ș

Numero"se '"ste!uri "u 5ost is'ir"te de !ocu! de cre" ie de !" +irce ti 8 Seri!e !"ț ș+irce ti% Luc" di +irce ti% +"!u! Siretu!ui.ș ș

N"tur" (rietu!ui este descrisă î +"d"riu! i P"ste! chiez.ș

+">orit"te" P"ste!uri!or "u 5ost 'u4!ic"te î re6ist" Co6or4iri !iter"re% î "ii 1//:1/H. Au "'ărut î 6o!um î 1/H. Criticu! !iter"r Geor)e Că!iescu !:" com'"r"t 'e &.A!ecs"dri cu 'ictoru! Nico!"e Gri)orescu% "'reciid 8%% P"ste!uri!e "duc i !iter"tur"rom$ă o 'oezie ouă% î c"re 'redomiă tehic" 'ictur"!ă.- P"ste!u! %%S%-'!it #e toa/0% cre"t î 1/7/% descrie cu tristețe i me!"co!ie u!timi!eș

zi!e de to"mă i "'ro'iere" ierii.ș

Dr")oste" 'oetu!ui 5" ă de "tură stră4"te de !" 'rime!e cu6ite8- o"s'etii c"se!orțo"stre-% cum sut umite 'ăsări!e că!ăto"re %- cocost$rci i r$due!e!e-.ș

N"tur" este sur'risă î di6erse!e s"!e 5orme de e3iste ă% "!ter$d% echi!i4r"t% '!"uri!eț

ce!est i terestru. T"4!ou! de to"mă cu'ride c$rduri de 'ăsări că!ăto"re c"re mi)re"ză%ș

c$m'ii 6este>ite% !uc" "co'erită de 4rumă% co'"ci )o!i i de 5ruze% ceru! îtuec"t de oriț

e)ri% c"re "co'eră so"re!e. A'ro'iere" ierii este descrisă 'ri e3'resii cum "r 5i8 zi!e re!e% ouri e)ri '!ii de)eruri% 'recum i î u!tim" stro5ă8ș

Ziu" sc"de< i"r" 6ie% 6ie 'e cri6ă că!"reț

&$tu! uier" 'ri horuri răs'$did î5ior"re.ș=oii r")% c"ii r$che"ză% c"iii !"tră !" u !oc.Di tot "cest t"4!ou% se det" e"ză omu!. D"că 'e tot '"rcursu! '"ste!u!ui " stră4ătut%ș



discret% 'reze " s" 'ri setimete!e e3'rim"te : î 5i"! "'"re c" 5iită su'erio"ră c"reț

cu)etă !" e6o!u i" 5eomee!or de ecotro!"t di >uru! s"u. P"re că se )"de te% î tihă%ț ș

î 5" " 5ocu!ui% !" trecere" tim'u!ui 'etru "tură succesiue" "otim'uri!or2 i 'etruț ș

sie cur)ere" "i!or2. De "!t5e!% &"si!e A!ecs"dri " scris '"ste!uri!e du'ă 6$rst" de 0 de"i% trec$d de !" 'oezii de dr")oste !" 'oezii descri'ti6e.

Petu " red" st"re" "turii s"u stări!e su5!ete ti )eer"te de 5eomee!e "turii 'oetu!șuti!ize"ză o mu!titudie de 'rocedee "rtistice% 5i)uri de sti! cum sut8 : com'"r"ti"8 ;ruze!e c"d% z4or î "er i de cre)i se dez!i'escJ C" 5rumo"se!e i!uziiș

ditr:u su5!et omeesc< Di tus'"tru 'ăr i " !umii se ridică:"!t !" ceruri%J C" 4"!"uri diț

'o6este% ouri e)ri '!ii de )eruri<: Eumer"re"8 cocost"rci si r"due!e< 5ruze!e c"d% z4or% se dez!i'esc<: Re'etiti"8 i"r" 6ie% 6ie<: I6ersiue"8 " !or cui4uri% !u) z4or% "! ostru >"!ic dor% 6ese!" 6erde c$m'ie% )roz"6iiori<

: E'itet8 6ese!" 6erde c$m'ie% !uc" ru)iită% cor4i ier"tici% )roz"6ii ori.Cu6ite!e c"re deumesc ori 5"c re5erire !" setimetu! de tristete% de me!"co!ie "'"r dem"i mu!te ori î 'oezie8 >"!ic dor% c$m'i" tristă% omu! trist.I 'oezie% 'redomiă su4st"ti6e!e i "d>ecti6e!e% 5iid o descriere. &er4e!e sut !" tim'u!ș

trecut% c"d este 6or4" de '!ec"re" 'ăsări!or că!ăto"re% !" 'rezet% î stro5e!e " II:" si " III:"% c"re descriu tr"s5ormări!e 'etrecute î "tură. S5$r it de to"mă este o 'oezie '!iă de "rmoie% î c"re măre i" i 5rumuse e" "turiiș ț ș ț

c"'ătă cotur 'ri 5or " cu6$tu!ui.ț

De i trecuseră / de "i de !" ce!e4r" Itroducș ție !"D"ci" !iter"ră% ecouri!e "cestei"

sut 'ercut"te î e'ocă. A!ecs"dri " 're!u"t stră!ucit im'u!su! de îoire tem"tică%"tur" s" scriitorice"scă 5iid sustiută de 5orm" i" cu!tur"!ă i 'o!itică " !u'tătoru!uiț ș

'" o'tist. Poetu! " c!ădit% 'orid de !" "ceste idei )eero"se "!e "cestui 'ro)r"m "!ș

rom"tismu!ui rom$esc% 'e u tere eseti"!mete c!"sic% o o'eră 4o)"tă.

Poezi" +iezu! ierei "'" ie cic!u!ui P"ste!uri i i5" ise"ză u "s'ect "! "cestuiț ș ț

"otim' ce 'roduce 'oetu!ui u setimet de "dmir" ie. I ce!e '"tru c"tree% seț

des5ă o"ră u ui6ers hi4er"!% "!cătuit di t"4!ouri domi"t 6izu"!e% îm'!etite cuș

e!emete "uditi6e% 'e c"re e! !e cotem'!" cu uimire. Să!4ătici" scitică " ierii e"m'!i5ic"tă de oro"re" !ui A!ecs"dri de orizoturi!e 4ore"!e.

Stro5" ît$i de4ute"ză cu dou" 'ro'ozitii 'rici'"!e% e3c!"m"ti6e8I 'ăduri trosesc ste>"rii E u )er "m"r cum'!it% c"re coture"z"ă c"dru!:'"dure":îso idu:se cu uu! di moti6e!e ierii8 )eru!. Pri6ire" se roteste i î4ră i e"ză u s'" iuț ș ț ș ț

!"r)% de !" 'ăm$t !" ste!e% 'e c"re i! cotem'!" su4iecti6% "s" cum su)ere"ză i 6er4u! "ș

'ăre" !" idic"ti6 'rezet% 5o!osit î c$te6" com'"r" ii )r" io"se8 Ste!e!e '"r î)he "te%ț ț ț

ceru! '"re o e!itJI ză'"d" crist"!iă 'e c$m'ii stră!ucito"reJ P"re:u !" de di"m"turi ceț

sc$r $e su4 'icio"re.ț

So!it"r% 'oetu! 5i!tre"ză s'ect"co!u! 'ritr:o 6iziue 'oetică iteres"tă% de ude "'"re c"u tem'!u m"iestos "!e c"rui co!o"e de sus iere sut 5umuri!e "!4e ce s'ri>iă 4o!t"ț

ceru!ui% st"ticu! e co5irm"t "custic i 6izu"!% 'e 6ertic"!ă i orizot"!" ecu'risu!ui%ș ș

'ritr:o serie de sioime sem"tice% c" ec!itire% 5ără )!"s% 5ără 6i" ă% ici uț

z4or% ici u '"s. I"r" este 'roc!"m"tă u "otim' "! îm'ietririi.



;ri)uros di 5ire% A!ecs"dri )ustă i"r" estetic% sim id î ecoteit" ză'"dă o te"mă deț

dis'"ri ie.ț

Po"te de "cee"% 'oetu! simte î 5i"! e6oi" uei 5ii e... I r"z" !uei o 5"t"smă seț

"r"tă ....Ace"st" u este rece't"tă c" u sim4o! "! 6reuei 'osi4i!e "me!iorări "

comuicării% 'etru că E u !u' ce se "!u)ă du'" 'r"d":i s'"im"t"tă.De 5"'t i"r"!ui A!ecs"dri e u "!ter:e)o "! " te'tării% "! ăzui ei s're u "!t "otim'%ș ț

"! iu4irii8( tu )eru!e ă'r"sic% 6iu îde"mă c"!u! meuSă mă 'o"rte c" să)e"t"% ude e! tie i eu.Geru!2ș ș

P$ă: ziuă st"u 'e )"duri i !" e" 'ri6esc uimitș

Că:mi "duce 6iu "mite de:o miue ce:"m iu4it.L" )ur" so4ei2.Itr:u "!t '"ste!S"i" iz4uceste chi"r î '!iă i"ră o eu5orie 6it"!ă.&o!u't"te" !ui A!ecs"dri " "tis

'r")u! de sus% c"d% du'ă ce " îm'ietrit i"r" 'e trou! ei re)esc% e! o cotem'!" 6iu iș

e6ătăm"t% c": 6ersuri!e8I z"d"r î)h i '"ăm$tu!%ț

Ucizi 5!ori!e i stu'iiș

i trimi i mo"rte" c" 6$tu!Ș ț

i trimi i 5o"me" c" !u'ii.Ș ț

;ie i"ră% 5ie 6"ră%Eu 'ăzesc " me" 6erde"tă.

M.(RIGINALITATEA PASTELURIL(R (RIENTALE ALE LUI&.ALECSANDRI.

To"te '"ste!uri!e sut domi"te de tehic" im'resioistă î re"!iz"re" im")ii!or 'recise% " ître)imi!or 6izu"!e. Poetu! e "tet !" u" e!e î c"re se descom'ue !umi"%!"ț

u)hiu! di c"re sut !umi"te o4iecte!e% !" !imite!e 5o"rte 'recise ditre di5erite u" ețcrom"tice î c"dru! "ce!e" i im")ii.Ce!e m"i cuoscute ditre '"ste!uri!e !ui A!ecs"driș

"u 5ost ""!iz"te ditr:o )"mă !"r)ă de 'ers'ecti6e% de "cee" 're5erăm "cum să erăs5r$)em "te i" "su'r" uuiț '"ste! m"i 'u i cuoscut% d"r u m"iț 'u i 6"!oros% iț ș

"ume P"ste! chiez-.Cee" ce deose4e te "ce"stă cre" ie de ce!e!"!te este îsă iș ț ș

im")ie" i!ustr"tă% ce" " uui tăr$m e3otic% em"it"!it '"ă "cum% ce 'resu'ue oe6"d"re de !" s'" iu! mo!do6eesc rur"! descris '"ă "cum î '"ste!uri!e 'recedeteț iș

'"ătrudere" îtr:o !ume ecuoscut"ă% e3tr"ordi"r"ă% ire"!ă.I c"dru! "cestui" sur'rid

crom"tic" 6i6"ce P"'")"!i 6erzi% ro ii i )"!4ei-% met"5ore!e deose4ite "r'e crist"!i-%ș ș școmori de '!"te r"re-% im")ii!e 6izu"!e%o!5"cti6e i motrice% c$t i sicretismu!ș ș

u" "t. %%ț +"d"riu!% P"ste! chiez%% etero)ee c" tem"tică% "mitesc de r"5i"metu!



'"r"si"% '!"stic% de4ord$d e3otism #i de!ic"te*e cu îc!i"*ie către mii"tură c"re 're5i)ure"ză rode!uri!e m"cedosiee. Sesi4i! !" ce este măre*% &. A!ecs"drisesize"ză #i "măutu! re6e!"tor î !iii% 6o!ume% cu!ori% u"*e% z)omote #i mi#căriim'erce'ti4i!e< '"rcă "r desco'eri #i cosem" ce6" di secrete!e mec"ismu!ui cosmic%"!e ui6ersu!ui mărut% "!e 5!ori!or modeste% 'ăsăre!e!or% )$ze!or #i ier4ii% 'etru 'rim"o"ră itroduse î 'oezi" o"stră.



1e2o3'a%ie:

1.cd!o)".Oord'ress.com

.!ui)ro.4!o)s'ot.com

3.OOO.c"!i5ic"ti6.ro

0.OOO.em").ro

H.OOO.)"du!.i5o

7.OOO.!i4r"ri"ui6ersit"ri".ro

.OOO.re5er"t.ro

/.OOO.re6ist".ro

.OOO.s!idesh"re.et

http://www.slideshare.net/

http://www.slideshare.net/



Călătorie în Africa, deVasile Alecsandri, reprezintă descrierea voiajului din vara şi toamna anului 1853.

Redactată în etape situate la mari intervale, e publicată în trei reprize. Partea I - unde sunt intercalate şi două

povestiri apărute anterior în „Albina românească”, Iaşi, 1841 şi 1843,Pierderea iluziilor, devenitaCel întâi pas înlumeşiSuvenire din Italia. Monte di Fo- e intitulatăCălătorii de la Baiona la Marsiliaşi apare în „România literară”nr. 1-5, 1855. Partea a II-a, Jurnalul meu de călătorii. Tanger şi Maroc, publicat în „Foaia Soţietăţii pentru literaturaşi cultura română în Bucovina”, 1 aprilie - 1 mai 1868. Partea a III-a,Călătorie în Africa. De la Tanger la Tetuan prin Munţii Uadras, în „Convorbiri literare” nr. 2-3, 1874. Partea I va fi inclusă în volumulSalba literară, 1857, cutitlulCălătorie de la Biaritz la Gibraltar. Integral, relatarea va fi tipărită în volumulProză, 1876. Datată Gibraltar,1853, dedicaţia închină scrierea fratelui,Ioan Alecsandri, destinând-o să răspundă iniţial „grijii tainice” pentru„soarta” călătorului, prin câte un „sămn de viaţă” din toate colţurile pământului.

Până în 1853, la debutul voiajului african, roadele periplurilor europene fuseseră strânse de autor în două jurnale

redactate în limba franceză, ilustrative pentru vârsta impresiilor celor mai vii ale periegetului:Însemnări decălătorie, 1845, cu viziunea extremelor din orientul constantinopolitan al „sentimentelor totalitare” şi al „pasiunilorfără întoarcere”, a „extasului nedescris” ca prag al unei exaltări niciodată reeditate ulterior, şi Jurnal de călătorie în

http://www.crispedia.ro/Vasile_Alecsandri

http://www.crispedia.ro/Iasi


http://www.crispedia.ro/Bucovina


http://www.crispedia.ro/Ioan_Alecsandri




http://www.crispedia.ro/Ioan_Alecsandri



Italia, 1846, al privilegiilor de-a privi lumea, alături de Elena Negri, cu toate iluziile luminoase ale tinereţii, într-un„fulgurant, dar somptuos roman de dragoste” (Perpessicius). Înaintea „pelerinajului la vechea Tauridă”, cumnumeşte „primblarea pintre ruinele oraşuluiSevastopol şi pe ţărmurile Crâmului”, 1855, scriitorul întreprinde

călătoria în Africa, deviere aparent întâmplătoare, cu scop improvizat („hai să videm marocanii de-aproape”), dincursul unui proiectat voiaj spaniol.

Simptomatică prin structura narativă şi factura spontană a observaţiei pentru întreaga scriere, partea de începutnu e propriu-zis un jurnal, deşi prin dedicaţie lucrarea e astfel intitulată, ci „un sistem narativ peprincipiulDecameronului” (George Călinescu). „Planul exterior” al relaţiei de voiaj e pătruns de „planuri lăuntrice”

într-o ţesătură ce păstrează încă, deşi substanţial amplificată, schemaBuchetierei de la Florenţaşi aPrimblării lamunţi. Amintirile călătoriei de la Biaritz la Gibraltar sunt întrerupte prin spunerea unor povestiri de extracţieromantică -Muntele de focşiCel întâi pas în lume- dintre care prima, rememorarea istoriei auzite în vara anului1839, situabilă în perimetrul scrierii debutului.

Un spiritual paragraf iniţial,Tovarăşul meu de drum, introduce cititorul în atmosfera de „necurmată plăcere” a„voiajului în jâlţ”. „Mulţimea nespusă” prilejuită de contemplarea „formelor fantastice ale norilor” se prelungeşte,

prin „fumul albastru al ţigaretelor”, în diligentă, pe şoseaua de la poalelePirineilor. Autoportretul călătoruluipermanent disponibil („eu merg şi în Hina, dacă vrei”), găsindu-şi pretutindeni, cu infailibil instinct, locul şicompanionii, se conturează din conversaţia fermecătoare şi sensibilitatea la „ţeremonia măgulitoare”, dar mai ales

din adeziunea la formelechief-ului oriental, ca „partea cea mai importantă a vieţii”.

Tolănit în leagănul balansoarului american, cu privirea pe albastrul cerului, lăsând închipuirea să zboare „în lumeafantaziei”, „dulcea melanholie” ce-i umple sufletul „stilizează în fantastic” (Tudor Vianu) peisajele. Imaginaţia „seexaltă”, transpunând datele realului în „împărăţia fantomelor”, spre care autorul se simte „răpit” de „carul unuigeniu nocturn”. O insidioasă pedală autoironică restabileşte de fiecare dată proporţiile juste şi stenogramagândurilor îşi reia cursul firesc. Călător „fără marş-rută hotărâtă dinainte”, ci „numai după îndemnurile fantaziei”,autorul întreprinde un voiaj original „a la recherche du soleil”, fascinat de „acea întinsă albăstrime aMediteranei”.

Atras „cu o putere magnetică” de perimetrele portuare sudice, le percepe ca „soi de hartă geografică”stimulatoare a „tainicei dorinţi” de plecare. Setul marinelor din paginile jurnalului etalează un remarcabil evantaide schiţe unde conţinutul fugitiv al percepţiei, complementaritatea între linie şi culoare, umbră şi lumină atestă

prezenţa unui subtil impresionist. Limpezimea atmosferei, vibraţia luminii, formele norilor, cromatica valurilor,fosforescenţa mării şi profunzimea orizontului dau contur de excelenţă priveliştilor acvatice ale memorialului.Pentru cultura văzului, jurnalul african al scriitorului, ca etalon al imaginarului, reprezintă un moment deaprofundare a experienţei optice, de rafinare a limbajului relaţiilor vizuale cu universul.

Spaţiul călătoriei, unde ochiul înregistrează „extaziat” „măreţul spectacul”, „tabloul de o rară frumuseţă”, se

deschide spre mai multe perimetre imaginare, dinMoldova ori de domeniu livresc, printr-o expansiune asuprafeţelor creatoare de nouă dialectică a realului şi virtualului. Astfel, din caravanseraiul african, presupunândlumina amurgului, spiralele parfumate ale havanelor, convorbirea „asupra o mie şi un de subiecte” atinse doar întreacăt, cu acea uşurinţă caracteristică omului de lume, privirea lunecă, incitată de dulcimea pătrunzătoare asomnolenţei, spre mijlocul unei văi stranii, dominată de-o coloană, ca de Jumătatea scării lui Iacob”.

Transcripţia succintă a „voiajului aerian”, făcută cu plăcerea zăbovirii într-un spaţiu neîngrădit, lasă nedezlegatăenigma visului şi tainica lui corelaţie cu lumea exterioară. Altădată, imaginilor fricii - „când întâlneşti un evreu înhudiţele Tangerului, îl vezi trecând ca o umbră de-a lungul păreţilor, cu ochiul pândaci, cu urechea dreasă, cuinima-n dinţi, ca un om ce ar fi comis o crimă şi s-ar teme de a fi recunoscut” - le opune, părăsind pulberea

ghetoului sumbru pe pasarela sarcastică a citatului din Charles Didier, trinitatea „poeticelor figuri din istoria anticăa evreilor”, pe Agar, Iudita şi regina din Saba, convocate din paginile veterotestamentare să reprezinte „tipuladevăratelor fiice ale Răsăritului”.

http://www.crispedia.ro/Sevastopol

http://www.crispedia.ro/George_Calinescu

http://www.crispedia.ro/Gibraltar


http://www.crispedia.ro/Muntii_Pirinei

http://www.crispedia.ro/Tudor_Vianu


http://www.crispedia.ro/Marea_Mediterana

http://www.crispedia.ro/Moldova

http://www.crispedia.ro/Sevastopol

http://www.crispedia.ro/George_Calinescu


http://www.crispedia.ro/Muntii_Pirinei


http://www.crispedia.ro/Marea_Mediterana

http://www.crispedia.ro/Moldova



Montajul alert al jurnalului alătură aici câteva secvenţe contrastante: portretul de grup atribuit de scriitorproverbialelor graţii biblice: „Talia lor mlădioasă şi elegantă ca trestia verde mişcată de boarea dimineţii, ochii lornegri şi lungăreţi ca o flacără misterioasă...”. Contrarietatea: „Cum se face că evreii, cu asemenea frumoşi

tovarăşi de vieţuire, să nu aibă cele mai nobile şâmţiri?” Pregnantul contur din realitate - „astăzi strănepoatelereginei din Saba întind mânile cu lăcomie ca să culeagă aurul oriunde l-ar găsi” - hiperbolizat prin contrapunereaimplicită cu amintirea viziunii din spaţiul imaginar alCărţii Regilor, unde mitica prodigalitate a împărătesei din

Saba revărsa asupra lui Solomon atâtea mirodenii şi aur şi pietre scumpe. În felul acesta, proiecţia într-un spaţiuabsolut conferă siluetelor din actualitatea zilnică dimensiunea unor reprezentări simbolice.

Pe fundalul de ficţiune a umanităţii veşnice, tablourile vii de „viaţă arăbească” din Africa septentrională de veacXIX, printre cele mai bune din jurnal, se înscriu cu vigoarea unor desene modelate de Daumier. Labirintuldughenelor din Tanger, întunecimile de pivniţă, obsedanta individualitate a fizionomiilor, scrutate cu vervăpamfletară - „vizunii strimte, scobite în ziduri, unde stau negustori cu picioare crucite şi cu metanii de calembec înmână. Arămii la faţă şi uscaţi la trup, ei apar din umbră ca nişte mumii dezgropate... o nemişcare absolută, cât nutrece nimic pe lângă dânşii, dar cum se iveşte un străin în depărtare, ochii lor se aprind ca jăraticul şi gurile lor

înarmate cu dinţi lungi încep a striga... Setea câştigului învie acele maşini acoperite cu pete zvântată la soare...” -,

amintesc întunecata învălmăşeală a străzii, înverşunarea afacerilor, pustietatea mahalalelor mizere şi măştileumane, pe zgripţuroaica din pragul uşii, cu părul rar şi faţa tăbăcită, din clar-obscurul litografiilor contemporaneale artistului francez.

Din aceeaşi sferă de prospectare a realităţii faptului cotidian, episodic, fac parte scenele de gen, crochiurilededicate ritualurilor vieţii zilnice, portretele-dagherotip. Masa - dejun pe iarbă, ca la impresionişti, cu o „pâne albă,doi pui de găină rumeniţi, un caşcaval de Holanda şi două butelci de Xeres” - e întâi de toate desfătare a ochiului,

încântat de aranjamentul proviziilor pe muşchiul verde din pădurea africană, aşa cum grogul şi punciul conteazăprin gesturile preparative ale celor „ispitiţi cu aseminea îndeletnicire”. Trândăvia vicioasă din satele de pe litoral eportretizată prin obiectele unui studiu de natură statică - o „lulea de floare de cânepă, chif, un felegean de cafeatulbure şi o strachină de cuscusu”.

Jurnalul înlănţuie astfel de scene unde interesul notaţiei vine din curiozitatea faţă de felul cum îşi petrec oameniizilnic timpul: strada, piaţa, ciudăţeniile din bazar, balul de nuntă evreiască din Tetuan. Zeci de observaţii mărunte -un detaliu vestimentar, adresa hotelurilor, numele vapoarelor, etichete de tutunuri şi vinaţe străine, cărţile de vizităşi talismanele, ustensile de scris, porcelane chinezeşti, ziua consacrată corespondenţei - elocvente pentru

înlesnirile unei vieţuiri de lux şi completă relaxare, trăită cu satisfacţia repetat împărtăşită a protecţiei nedezminţitea unui „geniu binevoitor” al călătorului, dar şi ca atestate ale grijii de sine. Pentru cititorul de astăzi, jurnalul africanal scriitorului comunică un mesaj uitat, venit din plăcerea unor oameni care-şi manifestă limpede interesulreciproc.

Ciocoii vechi si noiCap I

Junele, un fiu al unei slugi de la curte, avea o scrisoare pentru postelnicul. Scrisoarea era din partea tatalui junelui,in care il ruga pe postelnic sa-l primeasca pe fiul sau la curte si sa accepte 2 bote cu pastravi si 10 gaini. Postelniculii porunceste vatafului sa primeasca baiatul in curtea sa si sa-l faca ciubucciu. Vataful ii arata camera unde va locui,de un stanjen patrat, cu o vatra pe care se afla un ibric colosal. In celalalt ungi era ase!at era ase!at un dulap si omultime de feligene pentru cafea. Patul era mi!erabil, facut din cateva scanduri, cu o patura de lana albastra, iar pepereti se aflau cateva tablouri cu vopsea proasta. "inu Paturica se uita cu dis#ret la camera lui, dupa care descidegeamul si aduna ratele, gainile, gastele, cocosii, apoi se indreapta catre bucatarie. $jungand acolo, devine foarte vesel cand vede tigaile de diferite marimi in care sepregateste mancarea.

Cap. II

Postelnicul $ndronace devenise mare postelnic furand din timpul cand era camaras si, unindu-se cu otii si talariide pe drumuri, in trei ani isi cumparase 10 mosii, cateva familii de tigani, case, vile, si altele. %l se indragostise de



&aria, unica fiica a banului ', ai incercase de mai multe ori sa-i ceara mana dar de fiecare data nu avea curaj. Intr-obuna !i, a i!butit. (anul ' nu i-a dat nici un raspuns, dar s-a dus apoi la fiica lui, o fata de vreo 1) ani, cu pieleaalba, bu!e frumoase, dintii albi si frumosi, cu niste gene �ca pana corbului�, un trup de o forma minunata, la care ise adaugau niste maini delicate de nimfa.

$u!ind numele viitorului ei sot, ales de voda, &aria ii raspunde tatalui cu o ura desavarsita ca nu vrea sa auda deacest ticalos, si ca mai bine s-ar duce la manastire.

(atranul se bucura in clipa in care aude aceste cuvinte si o imbratisea!a. "omnitorul 'aragea Voda il invita pe banul' la curtea domneasca. $utorul narator intervine cu o descriere a palatului domnesc. $juns la curte, coboara dintrasura si intra in sala, unde saruta mana domnitorului cu neplacere.

Cap. III

(anul a fost cemat cu 'aragea intr-o camaruta. 'aragea ii povesteste de amorul pe care-l nutreste postelnicul$ndronace pentru &aria. (anul ' isi apara fiica, nerenuntand la ideea ca nu vrea ca &aria sa se marite cu$ndronace.

Cap.IV

Postelnicul $ndronace, iesit la o plimbare pe un armasar arabic, observa o femeie de 20 de ani, foarte frumoasa.Intorcandu-se la curte, el intreaba o sluga de fata din *lita I!vorului. $fla ca o ceama "uduca , iar aceasta devinein scurt timp amanta postelnicului. *n calemgiu se indragosteste de "uduca, ii face serenade seara, si, usor-usor, ceidoi se e+pun in va!ul lumii fara a crede ca pot fi observati. In scurt timp, vestea ajunge la postelnicul $ndronace,care, intr-un moment de furie, ii spune "uducai sa paraseasca casa lui. $ceasta simulea!a un lesin, si il sperie pepostelnic, pana cand ajunge sa planga ca un copil si ii cere iertare.

Cap. V

$ doua !i dupa sosirea lui, Paturica este cemat de $ndronace pentru a-i e+amina spiritul si inteligenta, pentru avedea ce poate face din dansul. Postelnicul afla de la tanarul ciocoi ca stie sa scrie, sa citesca, ca a fost cu vinaritul,oieritul si fumaritul. Postelnicul $ndronace il ia sub ingriojirea lui si-l trimite la scoala domneasca sa invete greaca.

In scimb, tanarul ciocoi trebuia ca de dimineata sa-l frece pe picioare, sa-l ajute sa se imbrace, sa-i aduca dulceata,cafea si ciubuc. 'iocoiul considera ca decat sa invete o limba moarta mai bine citea ceva care sa-l ajute. %l face cepoate spre a deveni perfect in arta ipocri!iei si a perfidiei. Paturica se otaraste sa devina un om mare si bogat, sinici un obstacol nu-l va putea abate de la aceasta idee fi+a. oate serviciile fata de stapanul sau le e+ecuta cu ceamai mare iuteala, gratie, si un fel de afectiune incat fanariotul incepuse sa-l creada unul din cei mai credinciosiservitori ai sai. Paturica se dadea bine pe langa toata lumea dar si era dornic sa stie cat mai multe, si astfel, foartemult timp isi petrecea invatand. Postelnicul il alege pa Paturica sa o pa!easca pe "uduca. Paturica primeste oscrisoare de la tatal sau la care ii raspunde imediat, trimitandu-i scrisoarea printr-un tigan.

Cap. VI

In timp ce se ducea la "uduca, "inu Paturica este strigat de iculaita, vataful de curte al armasului. Intrand in vorbacu el, el incearca sa afle cat mai mult despre motivul certei celor doi. "escrie felul in care se aranjea!a "uduca, cat

timp o privea de afara. 'iocoiul intra la "uduca si ii inmanea!a scrisoarea de la $ndronace.$ceaste il ameninta cu mai multe treburi, dar va!and ca Paturica e si el viclean ii spune la sfarsit ca a glumit.

Cap.VII

Stand la panda, intr-o seara aude lautarii si il vede pe junele amore!. 'and acesta din urma vroia sa se duca lacucoana "ucuca, Paturica ii face o farsa, facandu-l ot. "uduca este nevoita sa se desparta de Iordace Pecalemgiu il cema Iordace. /.

Cap. VIII

In dimineata urmatoare "uduca il invita pe Paturica la o cafea cu dulceata. ot atunci observa ca "inu nu era deloc

urat. 'onita il serveste cu vin, si, dupa cateva paare, il ademeneste si cei doi se saruta.

Cap. IX



'ei doi isi declara dragostea unul fata de celalalt si planuiesc cum sa-l scoata la desavarsita saracie pe postelnic.

Cap. X

'ir 'ostea era un om foarte viclean care cauta sa scoata profit din orice.

Cap. XI

Intr-o !i, cand postelnicul se afla singur in camera sa, vataful se duce si ii cere o parere despre dandul, apoi aducevorba de Paturica. Vataful eorge ii povesteste cum l-a tradat "inu. Postelnicul este convins ca minte si ili!goneste de la curte. Imediat dupa aceasta, "uduca ii face o vi!ita, plangandu-se de "inu ca o urmareste mereu.Postelnicul il ia pe "inu de pe capul ei si il promovea!a in functie. devine vataf de curte.

Cap. XII

"inu Paturica, cum s-a instalat in postul de vataf, ceama pe toate slugile si le ameninta va daca se va face risipa,va pedespi fara mila. $poi, face inventarul la pasari, la vin, inlocuieste celarul, jupaneasa, sofragiul si stolnicul cuoameni alesi de el. $poi, cere oameni sa investige!e locurile din imprejurimi, sa fie sigur ca nimeni nu strica nimicdin mosia postelnicului. In padure, satargi-basa ii spune ca-i cunoaste pe talari, dupa care fluiera si apar otii.Satirgi-basa le da porunca sa li se dea de mancare. Primesc miel inabusit. "upa masa, ei isi urmea!a drumul spre

&osia asucita, unde este intampinat de tarani, care mai de care mai nemultumiti. Paturica afla ca postelnicul$ndronace a facut multe nedreptati, a ars padurea apoi a vanat-o, iar acum a ramas numai o �orpritura�, anuls-a daramat si ploua intr-ansul, carciumile la fel, iar din elesteu scoate in fiecare saptamana un car de peste si-ltrimite la targ la Ploiesti. "inu ii cere o suta de pungi de bani lui $ndronace pentru a pastra tacerea dar acesta ii danumai 30.

Cap. XIII

Postulantul vine intr-o !i la Paturica cu scopul de a se angaja ca ispravnic la postelnicul $ndronace si il roaga pe$ndronace sa-i puna o vorba buna. $ndronace il intreaba �ce-mi dai sa te fac ispravnic4�. Postulantul, foarterevoltat, se enervea!a si pleaca. In scimb, in aceeasi !i, il angajea!a pe 'iolanescu, care a fost de acord sa-iplateasca 2300 rubiele pentru acea slujba.

Cap. XIV

'aragea primeste o scrisoare de la $met 5elalaili, in care i se reprosa faptul ca jepfuieste tara. "upa aceasta,postelnicul vine la 'aragea sa afle ce a vorbit cu (anul '. 'aragea, nervos, ii raspunde ca daca nu se duce la (an sa-i ceara iertare il va tintui in poarta. 'a dovada, 'aragea vroia o scrisoare de iertare de la (an, sa fie sigur ca l-aiertat. Postelnicul se duce la (an, incearca sa-l pacaleasca dar acesta isi da seama. In final, cade in genunci simarturiseste totul si face astfel rost de scrisoare.

Cap. XV

$utorul-narator descrie cateva obiceiuri pe care le faceau bucurestenii vara. (ucurestenii se adunau in gradinile(reslea, (arbalata, 'ismigiu si iafer. $colo, fiecare cap de familie isi intindea masa, si, impreuna cu amicii beau si

mancau, dupa care invarteau o ora stramoseasca si dansuri vesele. (atranii stateau rasturnati pe iarba verde subumbra deasa a copacilor si fumau. inerii se aruncau �cu e+altatie in arena dantului�. 'and trecea furia dantului,toata �compania se punea pe bere si pe mancare�, �ra!and si gesticuland ca niste nebuni�. In tot acest timp,lautarii cantau cantece de amor sau melodii de dant, vesele si saltarete.

Postelnicul $ndronace u!luc da o petrecere la el acasa cu �mese stralucite, serate atragatoare si jocuri de carti�,asa cum dadea de obicei, deoarece �ii placea sa celtuie ca un nebun�. $junsi la petrecere, boierii au inceput sa seinfrupte din bunataturi, din fripturi din vin, acompaniati de lautarii care cantau �cele mai frumoase cantece� lamasa. (oierii au inceput sa joace apoi un joc propus se baronul 'alicevs6i. Postelnicul este cel mai suparat pentru caa pierdut 10.000 lei, iar boierul Pingelescu cam 7000 de lei, si aronul caminare 300 lei.

Cap. XVI

"inu Paturica nu se lasa mai prejos, si pregateste si el o cina la care invita cei mai apropiati amici ai sai. $cesti amicierau coriferii ciocoismului si ai otomaniilor bucurestene de pe atunci. %l ii cinsteste cu vin si raciu, si le spune opoveste cu un imparat care avea 83 de fii i-a pus sa rupa un snop de 83 de bete, si n-au putut, apoi i-a pus sa



rupa fiecare bat in parte si in scurt timp, toate betele au fost rupte. Imparatul le-a dat urmatoarea +plicatie �"acaveti ramane uniti dupa moartea mea, nimeni nu va va birui, daca va veti desparti, va veni vrajmasul si va face dinvoi aceea ce facurati dinaintea mea cu aceste nuiele�. Paturica le face apoi o socoteala cam cat ar putea castigadaca ar fura, si ii invata cum.

Cap. XVII

eculaita ii face o vi!ita lui Paturica. "upa ce-i da de baut si de mancat, toti invitatii fac o ora, apoi Paturica invitacateva fete.

Cap. XVIII

(anul ' il angajea!a pe vataful eorge la el la curte dupa ce afla povestea lui. eorge se indragosteste de&aria, fiica banului '. 9ocul de predilectie al lui eorge era cioscul din gradina, unde, dupa ce isi terminadatoriile sale fata de (an, se urca in ciosc. si medita. &aria, patrunsa de iubire, simtea o mare placere sa-lurmareasca pe eorge, iar dupa ce acesta pleca la vistierie, se urca in ciosc si privea cu mare interes locul undestatea el. $colo gaseste niste versuri, si, sigura ca erau pentru ea, isi da seama ca eorge o iubeste. 'and isi daseama ca (anul ' a aflat de iubirea lor din priviri/, eorge face sacrificiul cerut de onoare si recunostinta sirenunta la �soarele vietii sale�. eoge ii scrie o scrisoare banului pe care o inmanea!a unei slugi si parasestecurtea. Intre timp, banul se incisese in camera lui, si, pune o sluga sa-l ceme pe eorge. Sluga ii spune ca

eorge a plecat de la curte si in inmanea!a scrisoare. "upa ce citi scrisoarea, este otarat ca fiica lui sa se maritecu un �om cinstit si drept�ca eorge, si sa nu stea in calea iubirii lor.

Cap. XIX

Paturica face multi oameni ispravnici si judecatori, lasa in functie un episcop care abu!ase f. mult de functia sa. Prinacest fel, el castiga foarte multi bani, dar majoritatea banilor veneau din cau!a ca punea capetenii de judet.

Cap. XX

"omnita alu construieste la 'ismeaua osie o sala de teatru, care s-a transformat apoi in teatru.

Cap. XXI

Intr-o seara, postelnicul $ndronace il ceama pe Paturica sa-i arate celtuielile, fiind nemultumit ca vine neincetatsa-i ceara bani. Paturica, aducand catastiful, ii e+plica toate celtuielile. "upa ce pleaca Paturica, postelnicul ramanesingur cu 'era "uduca. "uduca se preface ca plange, si suspina tot timpul. "uduca ii spune postelnicului ca si-avandut toate ainele ca nu mai erau la moda si acum nu mai are cu ce sa se imbrace. ocmai atunsi soseste 'ostea'ir 'iorul cu un �ta+id� de marfa de la arigrad. "uduca a fost incurajata de $ndronace sa-si ia tot ce ii placespunand ca are bani. 9a sfarsit, dupa ce 'ostea 'iorul face calculul, 'era "uduca simulea!a o usoara isteriespunand ca nu ia nimic. $ndronace plateste cu polite, deoarece nu avea sa-i dea 120 de pungi de bani.

Cap. XXII

eatrul construit de doamna alu avea o lungime de optspre!ece stanjeni, si o latime de noua stanjeni. Interiorul lui

se compunea dintr-o sala de spectacol si cateva camere la stanga si la dreapta salii. Intr-una din ele se tineauraciuri, bauturi, si racoritoare iar in cealalta stateau slugile pe timpul spectacolului. Pe durata spectacolului,postelnicul $ndronace u!luc aude doi oameni din fata lui vorbind despre felul in care il insela Paturica impreuna cu'era "uduca.

Cap. XXIII

Slugile, cat timp stapinii lor erau la spectacol, incep sa vorbeasca despre problemele lor. *n fecior sluga/ se faceremarcat prin faptul ca le spune tuturor celor de fata ca stie tot ce se intampla in casa stapanului lui. 9e spunetenica pe care o foloseste atunci cand un boier strain intra in casa stapanului ei, uneori se preface ca muta unscaun de la un loc la altul, alteori nete!este macaturile pe pat sau pune apa proaspata in �caramflie� si astfel audetot ce vorbesc boierii fara ca acestia macar sa-si dea seama ca cineva ii asculta. %l le marturiseste slugilor si metoda

princ are afla secretele celorlalte case boieresti se duce in fiecare !i in pivnita de la :latari. $colo, cinsteste cu unpaar de vin celelalte slugi, iar el face pe filo!ofulvorbeste putin si asculta mult.

Cap. XXIV



'ostea 'iorul primeste o scrisoare de la Paturica si se duce pe ascuns la acesta. Paturica il cemase pentru�rafuirea� socotelilor dintre ei si anume afacerea cu postelnicul $ndronace, la care �creierul� operatiunii a fostPaturica. $cum, Paturica vroia sa imparta castigul cu 'ostea 'iorul. Paturica negocia!a cu 'ostea procentul pe care-l merita, si ajunge la intelegere )0; lui 'ostea 'iorul. *rmatoarea !i, cei doi se duc la licitatie, de unde 'ostea'iorul cumpara cele doua mosii cu banii lui Paturica.

Cap. XXV

Paturica pacaleste un boier de tara atunci cand ii scimba niste bani, si in loc sa-i dea toti banii adevarati, ii maistrecoara bani fara valoare, sau bani �calpi�. $jungand acasa, primeste doua vesti 'ostea 'iroul cumaparasemosiile lui $ndronace iar afla ca boierul 'aragea fugise. Paturica inceraca sa acopere toate otiile pe care le-afacut . Paturica este costient de faptul ca boierul 'aragea l-ar putea trimite la ocna, si de aceea isi pune intrebaredaca ciar a fuggit 'aragea, deoarece ar fi prea simplu.

Cap. XXVI

'aragea a fost anuntat din corespondentele pe care le tinea cu arigradul ca $lesandru-voda Sutu era aproape saocupe tronul tarii si de aceea se otaraste sa fuga in %uropa impreuna cu familia si comoriile ce le adunase. "upa cecemase toti boierii sa le spuna ca va pleca, numai doi �impingeau simtamantul bucuriei si al intristarii pana la

e+tremitate�. $cestia erau postelnicul $ndronace, care acum era intr-o mi!erie complecta, si "inu Paturica.$ndronace primeste o scrisoare in care este anuntat ca i se va vinde casa pentru a putea plati datoriile catre 'osteabogasierul si altor ipocimeni, dupa care isi da seama ca toate slugiile plecasera de la curtea lui, ramanand numai osluga la bucatarie. $ndronace o ia pe aceasta la intrebari si afla ca "inu a pus la cale toate acestea, si a platitslugile. "upa aceasta, $ndronace se duce la curtea domneasca, sa-l intalneasca pe spatar, pentru a se plangedespre otiile lui Paturica. $colo, primeste raspunsul ca "inu Paturica este boier cu caftan si se afla in um!etul tarii,si nu poate face nimic. $poi, $ndronace se duce la 'era "uduca acasa, unde afla de la o tiganca batrana ca cei doisi-au incarcat totul in sase care si au plecat spre Sfantul icolae. %l mai afla ca cei doi, "inu si 'era "uduca, auplecat sa se cunune. "isperat, pleaca dupa cei doi, si , cand cei doi il vad pe postelnic, se ascund in spatele altarului,pentru a fi protejati de preoti. "upa ce spune cum l-au inselat cei doi, cade in genunci si cere ra!bunare.

Cap. XXVIII

oata lumea vorbea despre innebunirea lui $ndronace, iar Paturica �isi regula casa si interesele sale cum puteamai bine�. Paturica avea acum trei mosii, doua vii, si o casa pe una din cele mai frumoase stra!i ale orasului(ucuresti. $lesandru Sutu devenise domn al arii omanesti. Paturica vrea sa profite de acest eveniment, si deadeea, el se informea!a despre starea lucrurilor, si dupa ce afla numele tututor persoanelor ce inconjurau pe nouldomnitor, incepe sa se duce des pe la 'urte si, prin lingusiri, dobadeste cu incetul favoarea tuturor. Paturica invitatoti fanariotii veniti din arigrad cu $lecu-voda si ii trata f. frumos cu vutcile si cafelele cele mai bune, ciubucurisiriene, jocuri de noroc, si femei cu oci fermecatori, si toate acestea in casa lui. Intr-o !i, cand multimea fanariotilormanca si bea in onoarea lui Paturica, vine o caruta de tara, in care se afla un batran. $cest batran era tatal luiPaturica si ii spune arnautului sa-l ceme, deoarece vroia sa vorbeasca cu el. Paturica, atunci cand il vedeporunceste sa-l dea afara, spunand ca el nu are tata. (atranul ii reprosea!a cateva lucruri, dupa care il blesteama sipleaca. evolutia lui udor Vladimirescu i!bucneste in a doua !i dupa moartea lui Sutu. Paturica renunta la prieteniilecu udor Vladimirescu, &acedons6i si alti prieteni de-ai lui care sustineau revolutia si vrea sa treaca de partea lui

Ipsilant. Paturica ii face o !i intr-o !i lui Ipsilant si ii da informatii despre udor Vladimirescu. Ipsilatn ii da sarcina dea-l omori pe udor Vladimirescu, promitandu-i ca-l va face cel mai bogat dintre toti. Paturica il intreaba si demijloacele prin care poate sa faca acesta crima, iar Ipsilanti ii raspunde ca sa indemne pe unii din ostasi lanesupunere si pe altii la jafuri, iar cu cat udor va span!ura mai multi oameni, cu atat va i!buti el mai bine. Paturicaintreaba si ce primeste in scimb iar Ipsilanti ii scrie pe o coala de artie ca-l face ispravnic peste doua judete, iardaca va stapani tara intreaga il va face caimacam al 'raiovei.

Cap. XXIX

Intr-o !i, un strain venise la casa unde era ingrijit postelnicul $ndronace de o batrana. Strainul se interesea!a dacavine cineva sa-l vada sau sa-l ajute, cine ii plateste ciria casei, mancarea, si de ce a saracit. $cel strain era vatafuleorge, care afla de la batrana ca a pacalit-o cu bani 'ostea 'iorul. 'and se duce langa patul bolnavului, strainul

este recunoscut de $ndronace, si pleaca in graba din casa. Intre timp, eorge devenise secretarul particular allui &iai-voda Sutu in &oldova. eorge se intoarce in (ucuresti si afla ca &aria, fiica (anului ', era !drobita depatima amorului, alunecand astfel la o boala care ii ameninta viata.



Cap. XXX

udor Vladimirescu, afland ca Ipsilant a intrat in tara, si-a impartit ostirea in doua parti una care apara manastiriledin Valaia &ica, si alta compusa din sase mii de panduri alesi si 2300 de arnauti, comandati de &acedons6i siProdan, care s-au ase!at in &anastirea 'otroceni si pe campia din jurul ei, formand din aceasta localitate un lagarfortificat."inu Paturica vi!ita neincetat lagarul, dobandind amicitia si increderea tuturor capitanilor armatei si ciarpe a lui udor. Paturica facuse o intelegere cu astase, care se infiltrase in armata lui udor, indemnand ostasii la

furturi. astase ii spune lui Paturica de oamenii span!urati de udor, dar "inu, vrand sa fie sigur, se duce in gradina(rancoveanu. $colo, toti capitanii se otarau sa-l trade!e pe udor, din cau!a pedepselor aspre. Paturica, impreunacu &acedons6i, Prodan si ceilalti capitani stabilesc ca daca udor Vladimirescu va mai span!ura pe cineva in decursula 8 !ile atunci toti sa treaca in comanda lui &acedons6i si Prodan, iar daca nu, vor stabili ei ce sa faca. "upaaceasta, au trimis doi panduri dupa mancare si bautura, oaspetii infruptandu-se cam doua oreatat a tinut cina/dupa care, pe la mie!ul notpii si-au luat ramas bun unii de la altii si s-a dus fiecare la locuinta sa. Paturica isi reluadiscutia cu astase, iar acesta din urma il asigura ca vor avea loc ) jafuri. "upa ce ajunge la casa lui, Paturica sebaga direct in pat, dar nu putea deloc sa adoarma.

Cap. XXXI

Paturica se duce la Ipsilanti si ii spune ca daca ii va da soua sute de arnauti si pe capitanul Iordace i-l va aduce luiudor Vladimirescu.

Cap. XXXII

Paturica s-a dus urmatoarea !i spre satul oiesti impreuna cu Iordace, encea si <armace si restul arnautilor, sil-a prins pe udor, care a fost dus la 'ampulung, apoi la irgoviste, unde a fost asasinat. $poi, Paturica s-a dus laIpsilanti si l-a asigurat ca udor nu-i va mai face probleme, deoarece nu mai traieste. $sa cum a promis, Ipsilanti i-adat o artie prin care il facea ispravnic la Praova si Sacuieni. $juns acolo, Paturica isi luase ca ciocoi pe eaguupe-Piele. a+idarii luau �intrita !eciuiala pentru oierit, ierbarit, tutunarit si vinarit� iar cand satenii nu mai aveaucu ce sa plateasca, eagu upe-Piele ii ungea cu pacura si ii lega de copaci, ca sa-i intepe viespele si tantarii, apoi levindea animalele, si dupa ce ii saracea de tot, ii incidea in �cosar�, ca sa nu poata reclama la stapanire. "inu iireprosea!a lui eagu ca sunt putini bani, dupa care ii spune cateva metode princ care sa adune mai multi bani �iilegi cot la cot si le prajesti piepturile pe langa foc. "inu il mai intreaba ce a facut ce cele doua sute de vaci pe care

le-a cerut Ipsilant. eagu ii raspunde ca a indeplinit porunca ce i-a dat, adica a strans =00 de vaci, cu pretul de 7 lei,a trimis 200 lui Ipsilant, dupa care >00 le-a vandut din nou la tarani cu 13 lei bucata. astase ii face o vi!ita luiPaturica si ii aduce o stafeta de la Ipsilant, in care ii cerea doua sute mii lei si ii anunta ca turcii au intrat in tara.Paturica il pune pe eagu sa se gandeasca un mijloc prin care sa-si recupere!e cei 200.000 lei pe care ii vor trimitelui Ipsilant. In scurt timp, revolutia se terminase, ica deveni domn, iar turcii se retrasera din tara. 'ei patru-cincisute de tarani, victime ale lui Paturica si celorlalti ciocoi, imbracati in trente, desculti, saraci, unii care purtau pedansii semne de tortura s-au otarat sa se duca la domn cand se afla in "ivan.aranii ii inmanara domnului jalba, iardomnul il cema pe spatar si ii porunci sa ia )0 de arnauti la (ucov, sa-l trimita pe Paturica in ocna parasita. Silogofatului ii porunci sa vinda toata averea lui "inu si sa-i despagubeasca pe tarani.

Cap. XXXIII

"oi fosti slujitori ai lui Paturica vorbeau despre el, unuia ciar i se facuse mila de el, deoarece statea de trei luni in

ocna parasita. &ila i-a fost alungata de vorbele celuilalt slujitor care ii amintise de crimele si nelegiuirile pe care lefacuse. 'ei doi se intalnesc cu eagu, care devenise purtator al corespondentei dintre Paturica si cateva persoanemari din (ucuresti care incercau sa-l scape din ocna. ?cna avea o intrare patrata, care avea o adancime de pana la10-12 stanjeni. Peretii ei erau ume!i si de multe ori curgea apa dintr-insii, aerul era iute si infectat de miasme.Primele !ile petrecute de Paturica in ocna au fost prea dureroase pentru el. Intunericul cel mare, singuratatea, patulsau de paie, si mancarea putin ranitoare il adusesera pe Paturica intr-o stare de furie, incat ocna urla de vaietelelui. "upa ce trecu putin timp, el incepuse sa se obisnuiasca cu ocna, si deveni mai linistit, si mai ales era sigur ca vaparasi ocna din cau!a scrisorilor incurajatoare pe care le primea. 'u toate acestea, din cau!a ca a stat prea mult inocna, incepusera sa se resimta cateva efecte reumatismul i-a cuprins tot corpul, ocii i se umflasera, nu mai au!ea,si o tuse puternica ameninta din ce in ce mai mult e+istenta sa. Paturica primeste doua scrisori, una in care cineva ilanunta ca "uduca luat tot din casa si a fugit cu un turc, lasand copilasii pe drumuri. &osiile si casele lui au fostvandute pentru a-i despagubi pe tarani, iar tatal sau a murit de inima rea de cand l-a dat afara din casa. Si in

cealalta scrisoare cineva il anunta ca desi a incercat sa-l roage pe Voda sa-l scoata din ocna, acesta i-a spus ca o sa-llase sa putre!easca in ocna parasita."upa ce citi aceste scrisori, Paturica cade pe patul lui cel de paie si incepe saplanga cu amar si sa se loveasca cu pumnii in cap de disperare. *neori i se parea ca il vede pe tatal sau iesind dintrestancile ocnei facandu-l �fiu nelegiuit�, altadata i se parea ca vede oameni span!urati cu limbile iesite afara din



gura, pline de sange, femei mancandu-si copii.In momente de genul acesta, mintea il parasea cu totul, capul i seinflacara, isi rodea mainile de disperare si striga cu o voce rausita si tremuratoare �Stafiile@ sariti oameni buni, numa lasati�. In final, dupa sapte luni, "inu Paturica se stinse din viata. 'ostea este tintuit tra in teapa/. ot poporulasista la aceasta pedepsire a lui 'ostea. "ar cand vroiau sa-i tintuiasca urecile la stalp, au inceput sa se audaglasurile unor preoti. Pe o ulita stramta, venea o caruta de tara cu doi cai, in care se afla "inu Paturica, iar cadavrulpurtat pe pat mortuar si insotit de preoti si cantareti ce venea din partea opusa era al postelnicului $ndronaceu!luc. "uduca a fost cusuta intr-un sat si aruncata in valurile "unarii deoarece a fost descoperita de noul ei barbat.

Iar in (ucuresti, eorge se casatoreste cu &aria, fiica (anului.

TextulIstoria unui galbân, deVasile Alecsandri, a fost publicat în anul 1844 în revista „Propăşirea”

dinIaşi şi inclus mai târziu, în 1876, în volum.

Geneza

Geneza operei este legată de o realitate a timpului, privind diversitatea monetară din ţările române, ca semn alefervescenţei comerciale, economice, al cosmopolitismului din epocă, manifestat prin întretăierea de civilizaţii în

spaţiul românesc. Astfel, se înregistrau reminiscenţe ale sistemului fanariot, influenţa turcă, moştenită din trecut,semnele apropierii deRusia, dar şi moda occidentală, constând în adoptarea, în general, a modelului francez şi în

încercările unor oameni de cultură - ca, de exemplu,Ion Heliade-Rădulescu - de a-l impune pe cel italian, însperanţa unei reromanizări. Acest caracter eterogen al culturii şi al civilizaţiei româneşti din secolul al XIX-lea se

manifestă în operă nu doar la nivelul structurilor narative şi al personajelor, ci şi la acela al limbajului, textulremarcându-se printr-un veritabil plurilingvism, constând în utilizarea limbilor română, franceză, turcă, latină,italiană.

Titlul iniţial

Titlul iniţial -Istoria unui galbân şi a unei parale - anticipa cele două „poveşti” ce urmau a fi rostite de galben şi depara. Autorul nu şi-a materializat însă proiectul, scriind numai istoria galbenului. Oricum, aspectul ironic şi parodical titlului rezultă din simetria realizată cu opere celebre din literatura universală, cumesteRomeo şi Julieta sauTristan şi Isolda.

Tematica textului

Tematica textului este generoasă şi cuprinde atât aspecte sociale (dreptatea, robia, conflictele sociale, vânzareaţiganilor, viaţa de salon, rebeliunea, bonjurismul, la modă în epocă, haiducia, corupţia etc.), cât şi sentimentale(schema de la care se pleacă este iubirea trecută dintre galben şi para, care sugerează „tocirea” acestui

sentiment în timp, asemenea monedelor-personaje; se adaugă, ca variantă, iubirea sinceră dintre Zamfira şiNedelcu, iubirea pasională a tânărului pentru doamna din înalta societate şi iubirea familială).

Subiectul

Subiectul cuprinde avatarurile galbenului, care trece de la un stăpân la altul, dintr-un buzunar în altul şi, implicit,dintr-o societate în alta, trăind, astfel, experienţe inedite pe care le povesteşte sincer, obţinându-se o viziuneobiectivă, demistificatoare, lucidă a autorului asupra societăţii timpului. Au loc răsturnări temporale, anticipări,retrospecţii, astfel încât se creează discontinuităţi în organizarea subiectului, dar se creează şi suspansul prinamânarea povestirii unor întâmplări sau prin amplificarea curiozităţii ascultătorului datorită unor amănuntepicante.

Traseul existenţial aventuros al galbenului începe în cutia autorului, unde intră într-un conflict cu paraua, dar, cândse recunosc şi îşi amintesc de tinereţea şi de iubirea de altădată, evocă împreună etape din existenţa lor, vocea





http://www.crispedia.ro/Rusia


http://www.crispedia.ro/Ion_Heliade-Radulescu




http://www.crispedia.ro/Ion_Heliade-Radulescu



care dobândeşte rolul naratorului fiind cea a galbenului. Sunt conturate, în microsecvenţe epice, întâmplăripetrecute graţie călătoriei galbenului prin pungile şi buzunarele multor personaje: boierul, judecătorul, tânărul,evreul, haiducul, soţia boierului, Zamfira, cerşetorul, poetul, autorul. Paraua joacă rolul confidentului, al

ascultătorului, dar şi alraisonneur-ului care judecă şi interpretează ce i se povesteşte.

Compoziţia

La nivel compoziţional sunt folosite clişeele romanului picaresc, demontate, în fond, prin intermediul satirei. Acesttip de scriere literară, cultivată de Miguel de Cervantes, Daniel Defoe, Mark Twain şi alţii, propune ca personajcentral picaroul, un individ simpatic, aventurier, vagabond, şmecher, mereu în căutarea unor noi experienţe caresă-l ajute să se lupte cu toate convenţiile sociale.

Autorul sugerează coexistenţa şi, uneori, conflictul dintreOrient şiOccident cu ajutorul a două monedereprezentative pentru cele două spaţii şi civilizaţii: galbenul olandez (Occidentul) şi paraua turcească (Orientul).De asemenea, îşi introduce deliberat personajele într-o polemică semnificativă pentru dezbaterile din epocă petema viabilităţii celor două tipuri de modele culturale şi sociale.

Structura

Structura textului este foarte modernă, cu un caracter hibrid, opera fiind o inedită sinteză a celor trei genuri. Existăo primă ramă, aparţinându-i, ca voce, autorului-narator (instanţă inedită, dezvoltată, în perioada interbelică,de Camil Petrescu înPatul lui Procust), în care se fixează cadrul narativ. Dialogul dintre galben şi para arevaloarea unei inserţii dramatice, care creează pretextul necesar introducerii poveştii în sine. În interiorul acestuidialog intervine naratorul-autor, exercitându-şi astfel funcţia de regie sau de control. Rama închide, de asemenea,opera, fiind urmată de „Nota bene”, menţiune având o funcţie diegetică precisă, care vizează convenţia romanticăa visului, legătura cu cititorul („rog dar pe iubiţii mei cititori”), precum şi promisiunea sau anticiparea unei noipoveşti, într-un ritual ce aminteşte de scenariul dinO mie şi una de nopţi.

Elementele dramatice ale operei sunt numeroase, cel mai important fiind dialogul, care însă nu este introdus înmod obişnuit, prin intermediul stilului direct, ci replicile eroilor urmează după numele acestora, ca într-o piesă deteatru, fără intervenţia naratorului. De asemenea, parantezele în care autorul descrie stările personajelor, tonul,atitudinea, gestica - „oftează împreună”, „cu spaimă”, „coborând glasul”, „cu entuziasm”, „varsă o lacrimă de

înduioşare” - sunt o prelungire a didascaliilor din piesele de teatru.

Se remarcă, în acelaşi spirit, prezentarea scenică a acţiunii şi regia unor momente, ce beneficiază de toateingredientele teatralităţii: camera inspiratoare, singurătatea autorului în noaptea cu lună, cutia în care se află celedouă monede - replică la modelul „cutiei” sub care este, în genere, figurat teatrul antic -, tăcerea, gesturileritualice ale autorului ce-şi aprinde o ţigară, simţindu-şi treptat sufletul împresurat de fantasme etc. într-un cuvânt,se creează convenţia romantică necesară motivării poveştii în sine, mimându-se autenticitatea, în ciudacaracterului clar ficţional, după formula „teatrului în teatru”, intens exploatată în arta modernă.

Genul liric este reprezentat prin poeziile create de galben sau de diverşii stăpâni ai acestuia, la care se adaugă, înspiritul unei intertextualităţiavant la lettre, texte autentice ale unor poeţi precum Aleksandr Puşkin, cupoemulŢiganii, tradus deAlecu Donici. Nu lipsită de interes este şi proza poetică plină de patetism, graţioasă şilacrimogenă, în fond un exerciţiu de retorică prin care Alecsandri parodiază obiceiurile lingvistice ale poeţilorcontemporani.

http://www.crispedia.ro/Orient


http://www.crispedia.ro/Occident


http://www.crispedia.ro/Camil_Petrescu


http://www.crispedia.ro/Alexandru_Donici




http://www.crispedia.ro/Alexandru_Donici



La fel ca Dimitrie Cantemir înIstoria ieroglificăsauIon Budai-Deleanu înŢiganiada, Vasile Alecsandri alegeformula stilistică a alegoriei pentru a rosti adevăruri dureroase ale epocii în care trăieşte: condiţia ţiganilor,corupţia din justiţie, pseudovalorile cultivate de lumea bună, meschinăria slujbaşilor statului etc. El alege să-şi

proiecteze viziunea asupra realităţii şi a artei într-o monedă căreia îi dă viaţă.

Deşi este scris la începutul secolului al XIX-lea, textul se remarcă prin multitudinea de elemente moderne şi chiar

postmoderne, cum ar fi parodierea modelelor literare ale epocii, citarea unor scriitori români şi străini, ca şi a unorsecvenţe din operele lor, parafraza, dialogul în dialog, dublarea epicii cu aforisme, cugetările, maximele şiproverbele care esenţializează mesajul respectivei secvenţe, ironia la adresa exagerărilor lingvistice ale unorconfraţi, ca Ion Heliade-Rădulescu, apărător al purismului romanic al limbii, care dorea să îmbogăţească în modforţat limba română cu termeni din italiană, creând astfel o limbă artificială.

Aşadar, nuvelaIstoria unui galbân, de Vasile Alecsandri, reprezintă o operă de referinţă pentru proza româneascădin secolul al XIX-lea, o veritabilă sinteză între nou şi vechi, între Orient şi Occident, vizibilă la toate nivelurile,explicite sau implicite, ale substanţei sale narative, astfel încât este pe deplin întemeiată observaţia criticuluiMihaiZamfir: „Naturaleţea dialogului, schimbul spontan de replici, capacitatea autorului de a schiţa un portret prin

câteva linii fac din această proză o capodoperă a literaturii paşoptiste” (Literatura paşoptistă).

Balta Alba povestire in rama

Balta Alba este un jurnal de calatorie "o fiziologie colectiva si sociala ",alaturi de Borsec si Iasii in1844.Genul journalistic fusese ilustrat de Stendhal,laubert .

!asile Alecsandri foloseste rete#tu francezului care viziteaza baile de la Balta Alba , sau $otivul "strainului",surrinzande#oticul ,notand grotescul ,facand observatii critice .

%elatarea la ersoana I asigura autenticitatea naraiunii ,viziunea in confor$itate cu realitatea .&alatorul francez esteersonaj'narator ,rin el se face trecerea de la reflectare la reflectie .(ersonajul conte$la realitatea si reflecteaza la conditiaoa$enilor in cadrul acelei realitati ,sesizeaza oozitia intre "natura" si "civilizatie".Intre viziunea ersonajului si atitudineacritica a naratorului este o stransa legatura .(ersonajul se confunda cu naratorul ,uneori "se ascunde " dua el ,inregistreaza$ulte senzatii ,unele I se ar neverosi$ile ,oscileaza intre i$aginile socante si estetis$)"*in vre$e in vre$e insa zarea$ cateo fiinta ratacita e acele ca$ii fara $argini sau cate o adunatura de bordeie coerite cu stuh".

+icul se $anifesta in co$entariu .*etaliile contureaza un realis$ evocator , o rerezentare concreta a realitatii ,ersonaj'narator este ca o oglinda in care se reflecta o$enirea si societatea ro$aneasca vazuta rin constiinta $oderna acalatorului francez dornic sa ajunga la Balta Alba ,facatoare de $inuni si laudata de rietenii sai.

Inca de la ri$ele contacte cu !alahia ,ersonajul inregistreaza itorescul si contrastele cu u$or a$ar ,uneori cu un u$or

care face loc unui senti$ent de voie buna ."+chiajul " cu care trebuie sa calatoreasca era o cuite e atru roti )"%a$aseiincre$enit la o asa riveliste ".*escrierea este co$letata ,ca intr'o e#licatie care se i$une de la sine )"trasura aceastari$itive".&a o relungire in satiu a carutei este i$aginea dezolanta a satului ,alcatuit din bordeie , cu o for$a bizara ,rintercare observa cu$eneel fantanilor "ca niste gaturi de cucoare uriese".

!izualul alterneaza cu auditivul,urletul cainilor este a$estecat cu ciocanitul berzelor ,asa incat calatorul se crede intr'o altalu$e in care "a$estecul de u$bra si de lu$ina da lucrurilor o rivire fantastica "sub lu$ina lunii.

%ealitatea nu $ai este o cale de acces sre civilizatie ,ci e $onstruoasa ,oate absurda .Abandonat de caritas in ti$ulnotii , in $ijlocul satului ,francezul a ornit in cautarea unui adaost .otul da i$resia unui riviti$is$ agresiv ,verbeel lagerunziu sugerand ceva reetabil ,ceva obsedant .-aratorul refera a$anuntul se$nificatic ,in sensul de $etafore ale vietii.%ealitatea devine e$otie ura ,observatiile sunt obiective si critice ,oera ad$onesteaza societatea .

Sinteza intre ccident si rient ,tabloul civilizatiei ro$ane ,asa cu$ o vede un francez la Balta Alba ,e haotic ,ilustreazadualis$ul vietii )"caruta ostii si inta$larile nelacute ce inta$ina$ e dru$ si in satul de la Balta Alba $a fac a $a intoarceiar la idea $ea de inainte ....ca $a gasesc intr'o tara salbatica .Inchiuiti'va dar ce revelatie s'a facut in creerii $ei cand a

http://www.crispedia.ro/Dimitrie_Cantemir



http://www.crispedia.ro/Ion_Budai-Deleanu

http://www.crispedia.ro/Mihai_Zamfir



http://www.crispedia.ro/Ion_Budai-Deleanu





doua zi di$ineata a$ vazut o $ulti$e de caleste euroinesti line de figure euroinesti ."-otatiile atrag atentia cititorului,soresc efectele de itoresc .chiul naratorului'ovestitor a inregistrat un tablou anora$ic ,larg.&eea ce conse$neaza nueste lisit de $alitie .(este tot do$neste i$rovizatia ,arca vantul ar utea reface totul in ruine .

bservatiile cu character critic sunt dissi$ulate ,rivind stadiul de inaoiere al !alahiei ,co$arative cu alte tari ale+uroei .*escrierea este in $anierea ro$anticilor ,care ur$aresc sa ne instruiasca desre eoca ,nu este o descriere dedragul lasticitatii sau functionalitatii ,nu are valoare eica ,ci docu$entara .+ste i$aginea "unui carnaval

tranzitoriu care este /oldova eocii".(ersonajul este colesit de ovara contrastelor e#istentei ro$anesti ,e care a incercatsa le atrunda ,sa faca o i$acare intre realitatea obiectiva si intelegerea sa .il fraeaza tot ce vede .e#tul este unctat deco$entarii glu$ete si doar si$uleaza diserarea .

REZUMAT

Balta AlbaIntr'o seara erau $ulti rieteni adunati asa cu$ era obiceiul oriental.(rintre ei se afla si un tanar francez care facea un voiaj inrient.anarul a $arturisit ca ii era rusine deoarece nu stia ca in +uroa e#ista o /oldavie si o !alahie.(lecat din (aris sre aintrerinde un voiaj in rient asa cu$ era la $oda a ajuns sanatos la !iena si de'a colo s'a i$barcat intr'un vaor cu gandulde a cobora *unarea ana'n /area -eagra.&u cat se aroia cu atat $ai nerebdator era si curios.Auzea nu$ai cuvintelevalah,!alahia.(entru 0zugrav !alahia era un ustiu de fiare salbatice si oa$eni ribegi ca in sanul Africii. c243e4567rindu'se vaorul la Braila tanarul zugrav s'a hotarat sa coboare. Inainte de a cobora si'a incarcat istoalele in caz ca va fiatacat de hoti sau de oa$enii din !alahia.&and a coborat e $al nici un o$ nu'l baga in sea$a ci doar consulul francez care'lduse e tanar la el acasa cunoscandu'l dret co$atriot.Acolo el auzi de balta facatoare de $inuni si atunci l'a rugat econsul sa'l duca si e dansul intr'acolo.&onsulul l'a dus e tanar la caruta cu care trebuia dus ana la Balta Alba.+ra o caruta$ica cu atru cai slabi si cu un ostas barbos,strenteros si inar$at cu un haranic lung de'un stanjen. Suiti in caruta ri$itivaconsulul il avertizase e tanarul francez sa se tina bine dar nu a ascultat si acesta s'a trezit e jos./irat de lucrul ce s'ainta$lat si inca tulburat este luat inca o data in caruta dua 19 $inute dua ce a cazut.A doua oara urcat in caruta se tinebine si se regateste de lecare. Au lecat dar in ti$ul $ersului nu utea nici sa bage $ana in buzunar la istoale entru caar fi fost azvarlit din caruta.&aii alergau de arca ar fi intrat dracul in ei,caruta $ergea de nici nu $ai aveau ti$ rotile sascartaie, iar ostasul batea caii tot $ai tare si acestia $ergeau tot $ai reede fugeau.*ua zececasuri de $ers au ajuns la Balta Alba.rancezul credea ca Balta Alba era untarg ca +$s sau Boden.In clia aceeael nu$ai sera)sera sa scae de salturile carutei,sera sa $anance,sera sa se odihneasca.:itase ca cu cateva ceasuriinainte se gandea ca !alahia era o tara cu salbatici si fiare raitoare.*ua inca o fuga buna de cal au ajuns intr'unsat.*i$ineata a auzit afara sunete infernale,troote de cai,de carute.;u$ate seriat,ju$ate so$noros a iesit cu istoalele in

$ana sa vada ce se inta$la.&and iesi vazu carute vreo 69 si toate se indretau sre balta.Atunci realizase ca aceea estebalta facatoare de $inuni.otul in $intea tanarului zugrav francez era confuz. -u $ai stia ce se etrece./ai tarziu a $ers si ella balta.(e $arginea baltii zarii un targ care nu era targ, un balci care nu era balci.+rau oa$eni e care ii vazuse dedi$ineata.:nii faceau baie,altii laja.-i$eni nu statea degeaba.anarul se dezbracase si intra in aa.*ua ce a facut vreodoua sute de asi se trezi cu atru fe$ei in fata,ele erau acoerite de aa.Acesta rusina sunand ca in el ca este unneinda$anatic.Aluat'o in stanga si dua ce a iesit din hotarelei$aratiei fe$eiesti daduse iara de de vreo trei sirene albe sivesele care se stroeau cu aa.Isi ceruse scuze si iesi afara din balta

SECVENTE COMICE

s<lbaticii ce'or vroi s< $< refac< =n fritur< nu or g<si e $ine dec>t ielea ?i oasele.

valah, !alahia ?i, =n ne?tiin@a $ea vrednic< de veacul de aur, nu =n@elegea$ ce =nse$nau acele enig$e, entruc< eu era$ =ncredin@at c<, de la grani@a ne$@easc< ?i >n< =n /area -eagr<, se =ntindea nu$ai urcia +uroei.

S< v< sun $irarea $ea la aceast< descoerire e este utin@< At>ta nu$ai voi $<rturisi c<, de a? fi avut atuncisub $>n< e rofesorul $eu de geografie, l'a? fi aruncat =n *un<re

%>de@i, do$nilor dar bun e *u$nezeu $'oi =nt>lni eu vreodat< cu rofesorul $eu de geografie

&onsulul =?i @inea ?oldurile de r>s, ?i oa$enii din uli@<, care fuseser< fa@< la aceast< =nt>$lare co$ic<, ziceauhohotind) neamţo dracoli .

(osta?ul se zbuciu$a de r>s e calC iar eu, astfel era$ de tulburat, =nc>t $i se <rea c< ?i ro@ile r>deau sc>r@>indde $ine



< urcai =n sf>r?it de iznoav< e cuibul acel de f>nC dar ast< dat< $< aucai cu $>inile @ea<n de c<ru@<) Allons.

sta?ul =$i r<sundea) hai, hai, do$nule ?i b<tea caii din nou, ?i chiuia =nc< $ai s<lbatic, ?i c<ru@a fugea =nc< $aiiute, ?i eu a$e@ea$ =nc< $ai tare.

*eodat<, cu$ ne cobora$ e o costi?<, ?<ua?ul se oticniC roata de dinainte se izbi de el =n reejune ?i sesf<r>$< e locC iar c<ru@a, r<sturn>ndu'se cu $ine ?i l<s>ndu'$< lat =n $ijlocul dru$ului, l>ng< bietul cal ce'?i

sclintise iciorul, fugi =nainte la vale, cu trei cai, cu trei ro@i ?i cu osta?ul aninat ca un scai de coa$a l<tura?ului.

bodog<nind din gur< ca un urs su<rat ?i a<s>ndu?i c<ciula e ochi cu $>nie, se descinse de br>u, leg< cu elsi@ele ro@ii celei stricate ?i o a?ez< la locul eiC e ur$<, sco@>nd ?aua din sinarea calului celui c<zut, o use el<tura? ?i, $ai ad<ug>nd vro c>teva noduri la fr>nghiile ce slujeau de ha$uri, =nc<lec< ?i'$i f<cu se$n s< $< sui =n c<ru@<.

se <rea c< toate lanetele se uitau cu ochii str<lucitori la $ine ?i asistau la eisodul voiajului $eu ca la cea $aiozna?< co$edie de e fa@a <$>ntului

or$a bizar< a acelor locuin@e, rintre care se =n<l@a o $ul@i$e de cu$ene de f>nt>ni, ca ni?te g>turi de cocoareuria?eC urletul c>inilor ce alergau e sub garduriC cioc<nitul berzelor care'?i dau caul e sate la razele lunii ?i,

=ntr'un cuv>nt, a$estecul acela de u$br< ?i de lu$in<, care da lucrurilor o rivire fantastic<, $< f<cur< s< $<cred =n alt< lu$e. &>nd $< trezii =ns< din acea ui$ire l<cut<, $< v<zui singur =n $ijlocul unei ie@e neregulate ?iline de sini. (osta?ul =$i desc<rcase bagajul l>ng< $ine ?i se f<cuse nev<zut cu c<ru@< cu tot.

Diable zicea$ =n $ine, se vede c< sunt os>ndit a =$lini, =n ast< noate, rolul lui Acteon din $itologie" Di deciud< =nceuse$ a'$i desc<rca $>nia asura c>inilor, ce se obr<zniceau $ai $ult =n rivirea ersoanei $ele,c>nd deodat< z<rii o calea?c<, cu ?ase cai ?i =ntov<r<?it< de un c<l<re@ care venea =n artea $ea.

ah, c'est charmant! c'est adorable! c'est original! ?i, =n e#altarea $ea, a$ =nceut a alerga du< calea?c<,

r<cnind) arrętez! .

+chiajul nu se ori, dar cavalerul se =ntoarse =naoi ?i, alerg>nd sre $ine, strig<) qui appele:?a fiind rea jos ?i fruntea $ea rea sus, a$>ndou< s'au ciocnit ca dou< bile e un biliard, f<c>nd un cara$bol,care, rin efectul s<u retrograd, $'a tri$is s< cad =n ograd<, cu zece asuri =n ur$<.

Aceast< de e ur$< g>ndire ?i $ai ales truda ce <@ise$ toat< ziua $< f<cur< s< $< lini?tesc este c>teva$inuteC ?i dar, =nar$>ndu'$< cu r<bdare, st>lcit, fl<$>nd, nec<jit, =$i a?ezai sacul de voiaj dret ern< ?i $<culcai =ncet, ca ?i c>nd a? fi fost de sticl<.

Balta era lin< de sc<ld<tori ?i vuia de r<cnete ?i de r>suri.

*eodat< $< trezii =ntre atru fe$ei, care, =ntoc$ai ca ni?te naiade, erau coerite nu$ai cu v<lul cristalin al aei...+ de risos s< adaug c< $< de<rtai iute de ele, ru?inat ?i cer>ndu'le pardon.

ladroit zicea$ =n $ine, se vede c< a$ intrat toc$ai =n locul de sc<ldare hot<r>t entru se#ul fru$os" Di aucai =nst>nga, cu g>nd de a ie?i din hotarele =$<r<@iei fe$eie?tiC dar =n cur>nd $< g<sii iar<?i fa@<'n fa@< cu vro treisirene albe ?i vesele ce se =$ro?cau una e alta cu a<.

*a$ele se ca$ te$eau de furtuni ?i alte =nt>$l<ri ale navig<rii, dar cavalerii care stau e l>ng< du$nealor lef<cur< jur<$>nt de a le scoate innot din orice ri$ejdie, ?i a?a ne =ntoarser<$ la $al teferi, voio?i ?i gata de a$erge la balul ce se da =n satu Balta'Alb<.

S&%ISA%+

*ragul $eu rieten

!reau sa iti sun ca astet cu nerabdare venirea ta la ensiunea Balta Alba.uturor carora le'a$ vorbit de tinesunt nerabdatori sa te intalneasca



!reau sa'ti ovestec ce inta$lare tare a$uzanta din viata $ea.Acu$ o sata$ana $'a$ dus la targ entru acu$ara ceva haine sti tu entru a $ai schi$ba garderoba.!orbea$ cu vanzatoare si ghici cine a aarut insatele $euStii vechea $ea dragoste &e din tinerete tilia. Asa o che$a.!ai da ce serietura a$ $ai tras caniciodata in viata $ea.+ra tare schi$abata ar colorat soita e la ochi.(ri$a data $'a$ ca$ seriat dar $'a$uitat $'ai atent la ea chiar era $ai fru$oasa.A$ crezut ca a venit sa'$i ceara socoteala ca a$ last'o fara bani salateasca chiria dar nici $acar nu a o$enit asta

Asa ca te astet cu nerabdare.Si asta nu este singura $ea aventura

Statiunea turistica Balta Alba

Statiunea turistica Balta Alba va ureaza bun venit si un sejur $inunat la noi.!a a$inti$ cu drag ca aveti ladisozitie servitorii nostri 34 din 34 de ore.Inca din caatul orasului birjarur nostri calareti inascuri sunt gata sa vaajute la arice nevoie la disozitia du$neavoastra

Aici uteti vizita lacul $inunilor care oarta acelasi nu$e fabulos Balta Alba.Ave$ ca$ere decorate srefru$usetea neobisnuita a lacului lacul $inunilor iti oate indelini orice dorinta

Aici ot veni $ii de vizitatori doar t a vizita lacul vestit va asteta$ cu $ult drag

Primul cântE$odificare F $odificare surs<

(ri$ul c>nt are ca titlu Un rob pentru un galben. Ac iunea se etrece =ntr'o ia < dinț ț Ia iș . %<zvan vine iș

g<se te o ung< ierdut< de boierul Sbierea. +l d< unga unui s<rac, <nase, dar acesta la =nceut refuz<ș

s< ri$easc< o$an< de la un iganț

. Aoi v<z>nd noble ea sa, ia un galben las>ndu'i e ceilal i s< fie da iț ț ț

altor s<raci. Hn $<n<stire, %<zvan a =nv< at s< scrie i s< citeasc<, acest nivel de educa ie fiind =n aceaț ș ț

vre$e doar la =nde$>na fiilor de nobili i a clerului. %<zvan scrie un a$flet la adresa do$nitorului, e care'ș

l afi eaz< =n ia <. >rgove ii =l citesc i r>d. Hn ia < vine boierul Ba ot<, $arele ar$a , cu un gru deș ț ț ș ț ș ș

o teni i'i aresteaz< e t>rgove i. %<zvan nu oate r<bda ca altcineva s< fie edesit =n locul s<u i seș ș ț ș

autodenun <, de i tie c< va fi edesit cu $oartea. Boierul Sbierea vine i vede unga sa la %<zvan,ț ș ș ș

constat< lisa unui galben i'i cere lui Ba ot< s< i'l dea e %<zvan rob. %<zvan redevine rob de i ar fiș ș ș

referat s< fie ucis.

Al doilea cântE$odificare F $odificare surs<

&>ntul al II'lea se intituleaz< %<zbunarea0, i are ca $oto atru versuri ale oetului &. Bolliac) iganul iș Ț ș

cl<ca ulJAu fost g>ndirea $eaCJ St<>nul, arenda ulJ i legea lor cea grea0, iar locul unde se desf< oar<ș ș Ș ș

ac iunea este =n codrul rheiului0. %<zvan este c<itanul haiducilor, du< ce trei ani fusese robul luiț

Sbierea, o robie de sai$a, KL fost'a$ =n lan uri0. &er etorul <nase vine =n codru sa se fac< i el haiducț ș ș

KAuzea$ $ereu tot vorbe de c<itanul %<zvan0L, ca sa' i r<zbune necazurile =ndurate din ricina boierilorș

ne$ilo i) *ec>t sa $or =n ora e de cruzi$ea celor rai,J /ai bine voi =n <dure, rin $ine sa iar< ei0.ș ș

Boierul Ganea ofer< lui %<zvan o si$brie0 de ase sute de galbeni ca s< o r<easc< e !idra din $>inileș

unchiului sau, care vrea sa o duc< la schit s< o c<lug<reasc<, entru a'i utea lua averea.

%<zvan roste te un i$resionant $onolog, =n care i i e#ri$a credin a =n dretatea haiduceasca, deoareceș ș ț

orasu'i o lighioana i nu$ai codru'i crestinJ KL oti cei slabi, izbiti de soarta, de nevoi inconjurati,J Afla'nș

codru $angaiere i ne dau nu$e de frati.0 Maiducii il aduc la c<itan e boierul Sbierea, rins =n codru, careș

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=R%C4%83zvan_%C8%99i_Vidra&veaction=edit&vesection=3

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=R%C4%83zvan_%C8%99i_Vidra&action=edit&section=3

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ia%C8%99i


http://ro.wikipedia.org/wiki/Romi












se v<ic<re te cu diserare atunci c>nd d< cu ochii de %<zvan) Sunt ierdut (reasf>nt< troi < /aicaș ț

(recista Sunt $ort0. Hns< %<zvan, sc>rbit de u$ilin < la < a boierului, =i a$inte te c< ;u>nului, ce'i cuț ș ș

dretul de'a edea chiar =n divanJ -u se cade s< se lece de frica unui igan0. Hntre ti$, este adus< !idra,ș ț

care asista la judecata e care o face %<zvan boierului Sbierea care, de i =l ur< te entru cruzi$ea cu careș ș

se urtase cu el atunci c>nd =i fusese rob K$a legase'n zgard<, ca e'un c>ine'n b<t<tur<0L, =l iart< cu

$<rini$ie, deoarece el este convins ca %<zbunarea cea $ai crud< este c>nd du $anul t<uJ + silit aș

recunoa te c< e ti bun i d>nsu'i r<u0. o i haiducii se oun eliber<rii boierului Sbierea, se r<zvr<tescș ș ș ț

=$otriva iganului e care'l jignesc, se cunoa te c<'i igan0, nu$ai !idra, descendent< din osul aceluiț ș ț

vornic /o oc,J *e care /oldova'ntreag< $i se te$ea ca de foc0, este i$resionat< de gestul nobil iț ș

inteligent al lui %<zvan) A fi $>ndr<, c<itane, ca s< str>ng o $>n< careJ -u voie te sa' i r<zbune dec>tș ș ș

nu$ai rin iertare0. %<zvan se =ndr<goste te de !idr< K&a do$nul Mristos e Naz<r tu din $oarte $'aiș

sculat0L i refuz< sa o redea boierului Gane, =naoindu'i acestuia banii.ș

Al treilea cântE$odificare F $odificare surs<

&antul III are ca titlu -eoata lui /otoc0, iar ca $otto o $a#i$a a lui Anton (ann) Sa nu te blaste$ecineva) s'ajungi sluga la cai albi i staan fe$eie s'aibi0. Actiunea se etrece intr'o tabara le easca laș ș

$arginile tarii $uscalesti0, iar %<zvan este un viteaz lutator in ar$ata le easca, stasul cel $ai de frunte,ș

barbatul cel $ai vestit,J (odoaba taberei noastre, un luceafar, o $inune0. ostii tovarasi de haiducie ai lui

%<zvan, !uloi i %azasul, il ur$asera la Iesi, dar regreta ca au arasit tara i codrul blagoslovit0, $ai alesș ș

ca acu$ %<zvan este sub uterea i influenta nefasta a !idrei, care $i'l $isca i $i'l intoarce fara reget,Jș ș

i la dreata, i la st>nga, nu cu $ana, ei c'un deget0. %<zvan este =naintat la gradul de c<itan =n oasteaș ș

le easc<, dar !idra este ne$ul u$it<) &<itanu'i o furnic<JKL &<itanii =ntr'o oaste Sunt ata ia, c<'nș ț ț

$ul i$e se lovesc coaste la coaste0. %<zvan se revolta, indignat)-u sunt un coil, de care sa'si bata joc oț

fe$eie0, aoi este gelos e caitanul /insi i $<rturise te ca o iube te cu ati$< e !idra) dragoste f<r<ș ș ș

tea$< nu se oate0. Sbierea fusese luat rob de tatari, de la care il luasera $uscalii, aoi ajunsese robul

hat$anului le esc, iar acu$, desi %<zvan il iarta entru'a doua oara0, boierul ii cere inaoi nu nu$ai baniiș

de care fusese jefuit de catre haiduci, tatari, $uscali i Iesi, ci i dobanda aferenta) ii datornic bun deș ș

lat<J %<zv<nic<, sufle ele, sa nu uiti ca esti crestinJ -u$ai ca$ata s'ar face noua sute, e utin0.!idra iiț

ad$ira boierului tenacitatea K!ezi invata de la dansul ati$a ce vrea sa.zica0L si'i rero eaz< lui %<zvanș

lisa de a$bi ie entru $<rire) +u te las e las, %<zvane $ t>$it i sfiiciosJ r<astie ne desarte)ț ș

eu rea sus i tu rea jos0.ș

Al patrulea cântE$odificare F $odificare surs<

&antul I! oarta titlul inca un as0 i are ca $oto versuri din ;alnica tragedie0 a lui Beldi$an) (entru iganiș ț

s'au zis $ulte, ca sa nu fie ri$itiJ &aci rusine +teriei a fi cu igani uniti,J &aci luandu'se +lada, de vor fi i eiț ș

ostasi,J !or cere cu tot cuvantul i ei sa fie artasi0. Actiunea se etrece in locuinta lui %<zvan intr'un oraselș

le esc la $arginea /oldovei0.!uloi i %azasul co$enteaza fatele de vitejie ale lui %<zvan, ascensiuneaș ș

acestuia in oastea le easca, dar dorul de /oldova le sfasie ini$ile i este $ai uternic decat devota$entulș ș

fata de olcovnicul %<zvan. Boierul Sbierea vine la !idra cu intentia de a'i cu$ara $osia, (atru sate,

doua iazuri, $ii de vite ra$atoareJ Sete $ori, o herghelie, s'o adure0, deoarece unchiul sau $urise.

/istuit i el de dorul de tara, %<zvan resinge cu hotarare oferta lui Sbierea, ar vrea sa se intoarca inș

/oldova, $ai ales ca aflase vestea ca le ii intrau in razboi cu $oldovenii, iar lui ii este cu neutinta caș

bratul $eu sa izbeascaJ :n iet de ro$an S'arinza o coliba ro$aneasca0. Mat$anul incearca sa'l

convinga e %<zvan sa lute i$otriva ro$anilor caci atria ubi bene Ktara este acolo unde'ti este bin+L iș












nu $ai esti $oldovean0, dar %<zvan este fer$, indignat i revoltat) nu $a bat cu ro$aniinuC asta'i esteș

utintaJ-o, hat$ane -iciodata ie ainea cat de rea,J ot $ai dulce $i se are cand o stiu din tara $ea0 .

intrucat hat$anul e gata sa'i dea in casatorie e fiica lui i crezand ca !idra ii e sora, ii roune s'o $ariteș

cu neotul sau, (iotroOsi, %<zvan isi dezvaluie trecutul de hot, aoi ii $arturiseste ca +ueu sunt igan0, iar ț

!idra nu soru'$ea, ci sotie0. /arele vataf $oldovean Basota este tri$is de do$nitorul Aron'voda cu solie

la olcovnicul %<zvan.J &a sa'i sun ca'l chea$a tara, dandu'i un loc in divan0, adica functia de hat$an inara /oldovei. %<zvan $editeaza asura rolului e care Basota 1'a avut in ascensiunea lui KAcest o$, fara

s'o stie, $'a radicat an'aici0L, entru ca daca nu $'arunca'n robie0, nu s'ar fi facut hot de codru, n'ar fi

intalnit'o e !idra, care 1'a i$ins cu'ncetul la tinta cea $ai inalta0. Bucuroasa i incantata, dintr'unș

orgoliu ne$asurat, !idra'i sune lui %<zvan ca $ai are un singur as0 de facut in ascensiunea sa i anu$eș

s'auci cu fala scaunul lui Stefan cel /are0, idee care'l cucereste definitiv) , neoata Iui /otociJSufletul

$eu fara tine n'ar fi cunoscut delocJ Asta si$tire ciudata ce'l indea$na sa doreascaJ ;os la icioarele sale

toata lu$ea sa riveasca KL !oiesc a fi $are0.

Al cincilea cântE$odificare F $odificare surs<

&antul al !'lea se intituleaz< /<rirea0 i are ca $oto) Asa s'a latit i lui %<zvan raul ce'i facuse i el luiș ș ș

Aron'voda0 K/iron &ostin, ca.lNL. Actiunea se desfasoara la (alatul lui %<zvan in Iasi0. <nase, !uloi iș

%azasul sunt acu$ caitani in ar$ata $oldoveneasca i se bucura de acea =ncheiat< e cale dilo$atic<ș

de c<tre tri$isul lui Aron'vod<, vataful Basota, cu ar$ata le easca. (oorul il acla$a e do$nitor KS<ș

tr<iasc< Aron'vod<0L, dar acest fat este unul trec<tor, entru ca istoria a de$onstrat' cu$ sustine anase '

ca uralele $oldovenilor sunt ur$ate de caderea de e tron a do$nitorilor) APSa traiasca N<u neanulAQ,ș

si'l viclenira uratCJ AP*esot'voda sa traiascaAQ, s'aoi $i l'au o$oratJ APSa traiasca Stefan o$saAQ, si'l

gonira ca e'un caneCJ KL asa'i ro$anul din fire.0 %<zvan este hat$an la &urtea /oldovei, dar nu'i $ai

ajunge $arirea0 i vrea sa devina do$nitorul tarii, insa anase, desi ii recunoaste $eritele, considera ca unș

igan nu oate ajunge sa ocue cea $ai inalta functie in stat) +u stiu ca'n tara /oldovei uOiil e %<zvan, $aț

jurJ (acat ca'i igan.., Na dracul.s'ARsta'ri singuru'i cusur0 %<zvan este insa hotarat sa do$neasca,ț

-egresit, una din doua) sau $oarte, ori sa do$nesc0, desi, de aceasta data, !idra, care este insarcinata,

are o resi$tire ciudata0 si'l sfatuieste sa astete un $o$ent $ai otrivit. %<zvan isi chea$a caitanii i leș

sune sa organizeze =nlaturarea de la tron a lui Aron'vod<, rin $aniularea oorului) S'aoi sa face$ ca

norodul sa se scoale,J S'adunandu'se cu gloata, $ic i $are e $aidan, sa zbiere dobitoceste) APraiascaș

voda %<zvanAQ0. %<zvan devine do$nitorul /oldovei. iar Masdeu uncteaza aici cateva traditii stravechi

rivind =nsc<unarea, ur<rile e care le ri$este noul do$nitor de la Soltuzul de Suceava, de la baiatul cel

$ai sarac0, de la caitanii sai i de la !idra, care'i ureaza do$nie fericit<0 i sa ajung< =$<rat rin unireaș ș

<rilor ro$>ne, u s< legi =ntr'o cunun< toate <rile ro$>ne,J inc>t de la /area -eagr< >n la falniculț ț

&arat,J S< nu do$ne ti ca un vod<, ci ca %<zvan'=$<rat0 %<zvan le ro$ite tuturor ca Na to i i laș ț ș

fiecare va da r<slat< e r>nd0.

Manoil si Elena

&ulAi Bl cunosc pe (olintineanu prin prisma poe!iilor sale. 'ine nu recita cu patos la serbCrile din copilarie D&ama lui Stefan cel &areE4 "ar ceea ce unii nu Ftiu este cC autorul a scris Fi romane, fiind considerat unpionier al genului pentru literatura romGnC.




http://www.coltulcolectionarului.ro/dimitrie-bolintineanu-m-57170.html






omanele sale se Bnscriu Bn cerinAele epocii, nelipsindu-le aFa numita DstangacieE Bn pre!entarea evenimentelorFi a personajelor, abundC Bn scene care par ilare, care ne fac sa !ambim, dar care de fapt repre!intC doarrealitatea vremii.

VC voi pre!enta cele mai celebre doua romane ale lui (olintineanu, care au descis noi drumuri pentruuniversul romanesc al literaturii noastre. Primul este „Manoil”, un roman epistolar, aparut Bn 1=31, din care

autorul publicC un fragment Bn revista omania literara, condusC de Vasile $lecsandri. %roul principaleste &anoil, un tGnCr cinstit, cu un suflet sensibil, fCrC o avere considerabilC, orfan aflat Bn mijlocul uneiboierimi bogate. %l se BndrCgosteFte de &arioara, fata unor moFieri, care Bl BnFealC BnsC. "ecepAionat, tGnCrulpleaca Bn strCinCtate, unde duce o viaAC complet diferitC, Bntr-un mediu vicios.

Hntors Bn AarC, &anoil afiFea!C o atitudine peiorativC faAC de tot ceea ce BnseamnC iubire Fi devotement. Hnultimul moment, bCrbatul este salvat de :oe, o tGnCrC cu care se logodise Bnainte de a pleca. $stfel, estesubliniatC ideea cC femeia poate face dintr-un bCrbat un Bnger sau un demon.&anoil este un erou romanticcare pledea!C, la fel ca majoritatea protagoniFtilor lui (olintineanu, pentru valorile naAionale Fi duce o luptCpentru biruinAa ideilor Fi cau!elor sale.

&ult mai reuFit este romanul „Elena”, aparut in 1=>2. $ici personajele sunt mult mai comple+e Fi suntanali!ate din punct de vedere psiologic. omanul este structurat pe capitole, Fi pre!intC povestea dedragoste dintre %lena, o fatC frumoasC, educatC, Fi $le+andru, un tGnCr intelectual proaspCt Bntors dinstrCinCtate. Iubirea dintre ei este una inter!isC, sortitC eFecului, deoarece tGnCra era cCsCtoritC cu un boierbCtrGn, eorge Postelnicu, cu care avea o fetiAC. $stfel, femeia trebuie sC aleagC Bntre dragoste Fi familie.$tunci cGnd se dCruieFte cu totul iubirii reali!ea!C cC a greFit, dar nu mai poate lupta Bmpotriva propriilordorinAe Fi sentimente. ?datC comis adulterul, pentru ea maternitatea BFi pierde sacralitatea Fi crede cCpCcatele ei se vor rCsfrGnge asupra fetiAei sale, care va trCi stigmati!atC toatC viaAa. $Fadar, obsesia eroineidevine moartea, singura modalitate de a se absolvi de pCcate.

Iubirea dinte cei doi protagoniFti este proiectatC pe fundalul realitCAilor social-politice din acea vreme.

(olintineanu BFi apCrC, prin romanul sCu, idealurile democratice. Personajele sale principale poartC vocea lui,ele protejea!C literatura romGnC, acu!C demagogia politicC Fi susAin remedierea vieAii ACranilor. omanulabundC Bn scene Bn care protagoniFti apCrC, prin discusuri Fi pledoarii, idealurile Bn care cred Fi BFi aratC Bncrederea Fi speranAa cC Aara se ve scimba.

omanele lui (olintineanu se Bnscriu Bn romantismul epocii, dar au totuFi un caracter autoton datoritC militCriiintense pentru valorile Fi cau!ele naAionale.

Va invit sa descoperiAi aceste doua romane care pre!intC o frescC a societCAii romGneFti de la mijlocul secoluluial I-lea. ? societate vicioasC, plina de deficienAe Fi fCrC moralC, Bn care moravurile sunt joase iar principiileFi idealurile lipsesc cu desCvGrFire.

$rticol scris de $dela (aditeanu

Despot Vodă de Vasile Alecsandri-rezumatBac

Negend< istoric< =n versuri2 acturi ?i 3 tablouri

A&:N Iabloul I*ecorul rerezint< Culmea Carpaţilor ce desparte Bucovina de ransilvania.Scena 1 *oi l<ie?i, ;u$<tate ?i Ni$b<'*ulce, aznici ai grani@ei, se afl< la hotar, iar Ni$b<'*ulce vede cu$,desrinz>ndu'se dintr'o ceat< de o?teni ce vine din :ngaria, r<$as< e loc, se =ndreat< doi b<rba@i c<tre ei,du< care l<ie?ii se ascund entru a ?ti ce se =nt>$l< de fat.


http://www.coltulcolectionarului.ro/manoil-elena-p-57170.html










http://history.back%28%29/











http://history.back%28%29/



Scena 3 Ajun?i l>ng< ascunz<toarea l<ie?ilor, cei doi, un grec, *esot +raclidul ?i Albert Nasi, nobil olonez, fac lanuride viitor, Nasi ro$i@>ndu'i =nso@itorului s<u srijinul entru ob@inerea tronului /oldovei, ocuat de Ale#andruN<u?neanu. /oldov< ca un, sune Nasi dulce rai, Comoar" nesecat" de bun #i dulce trai$ %a are gr&u, #i miere, #ivinuri, ah! ce vinuri! oiag de b"tr&neţe, viu balsam pentru chinuri Copile, ( ah! ce copile!$$$ muieri, ah! ce

muieri! )ţi *ur" ochii, mintea, #i inima ţi+o *ur" Cu+o raz" de sub gean", c+un z&mbet de pe gur"$ i -ns"moldovenii, orbi, crunţi, nep"s"tori, .tropesc ades cu s&nge gr"dina lor de *lori$.Scena 6 Hntr'un $onolog, *esot =?i declar< adev<rata identitate recu$ ?i inten@iile) A!$$$ iat"+m"+n /oldova!$$$ /"riri,averi, putere Aici sunt partea celui ce #tie+a zice 01reu!2 %u vreu!$$$ De+acum a3ute+mi -n plin norocul meu, %u,slug"+odinioar" lui 4acob %raclidul, Dar nobil prin av&ntul su*letului ca Cidul %u, bulg"r de aram", schimbat -naur eu, 5iu de pescar din Creta, purtat -n zborul meu 6rin .pania, 7ehia, 8ermania #i 5ranţa, Cu+a mea soţie,spada, cu sora mea, speranţa, Azi vin #i pun piciorul pe+acest p"m&nt rom&n i zic9 /oldovo,+n minecunoa#te+al t"u st"p&n! .Scena 4 (e scen< se afl< un gru de boieri $oldoveni, la v>n<toare. !ornicul /o@oc =nf<@i?eaz< cruzi$ea do$nitorului

Ale#andru N<u?neanu Ke ţara plin" de tristele+i victime, :logi, ciuntiţi, orbi, mizeri, sluţiţi de+a lui cruzime, )nc&t de+a sta c"l"ul mult timp domnind aici, A s" pre*ac" neamul -n turm" de calici! L, iar o$?a se arat< ne$ul@u$itde fatul c< !od< subordoneaz< @ara olonezilor.Scena 2 -ebunul oreclit &iub<r !od<, cel care se considera do$nitor al /oldovei, articiant ?i el la v>n<toare, intr<seriat fiind de un urs.Scena 5 &aturat de ;u$<tate ?i Ni$b<'*ulce, *esot este adus =n fa@a boierilor $oldoveni, unde se rezint<) .untDespot %raclidul din 6aros!$$$ Al meu tat" A *ost *runta# de oameni -n 8recia bogat", 6rinţ *alnic! de pe tronu+ic"zut #i r"sturnat .ub apriga urgie a turcului turbat$. (ri$it cu ne=ncredere de o$?a, este invitat s< locuiasc< lael de c<tre /o@oc.

abloul II *ecorul =nf<@i?eaz< Un salon -n palatul de la .uceava$ ( 6ortrete de Domni pe p"reţi$ ( u#i mari -n *und$ ( Altedou" u#i -n dreapta #i -n st&nga$ : mas" de ste3ar -n planul 4, -n dreapta$ ( ;ilţuri ..Scena 1 *u< revenirea de la /<n<stirea Slatina, unde a $ers spre -nchinare, Ale#andru N<u?neanu =?i =ntreab< so@ia,e *oa$na %u#andra, desre fatele lui *esot. Acesta din ur$< s'a =nf<@i?at *oa$nei, zice ea, dret v<r al ei,cu dovad< pe pergament lucrat"<, act considerat de c<tre !od<, =n $onologul sau, un fals, lastografie. otdoa$na =l infor$eaz< desre acordul vornicului /o@oc asura c<s<toriei dintre *esot ?i Ana, fiica vornicului.Scena 3 :lterior, =ntr'un $onolog, Ale#andru N<u?neanu) /uierea tot muiere!$$$ o biat" cioc&rlie, .pre tot ce str"luce#tezbur&nd cu veselie$$$ : inim" comoar", #+un cap *rumos$$$ dar sec!$$$ A+nduio#at+o Despot cu glasul lui de grec,

i toţi boierii du#mani obl"duirii mele .unt prin#i de+acest paing"n -n desele+i reţele$. Scena 6 :nui slujitor credincios de'al s<u, bulgarul o$a &alabaicanul, a c<rui via@< i'a salvat'o =n luta de la &iuc, !od< =i cere s< toarne otrav< =n vinul servit lui *esot, e care =l invitase la $as<.Scena 4 /onolog>nd, N<u?neanu afir$<, cu rivire la l<nuita ucidere) /+oblig" boierimea, -n veci ambiţioas", )nghear" s"+mi schimb m&na, #i sceptrul meu -n coas"$$$ :! lege+a ospeţiei, te calc, dar ce s" *ac= 6rin moarteaunui du#man eu ţara mi+o -mpac! .Scena 2 *oa$na %u#andra, Ana ?i alte doa$ne de la curte se arat< $ul@u$ite de veselia afi?at< de !od<, e care*oa$na o atribuie vizitei a?tetate a lui *esot.

Scena 5 Na $asa oferit< de *o$n, cu ocazia zilei de na?tere, ?i unde sunt invita@i ?i boieri, nu sose?te o$?a.Scena



Intr< *esot ?i /o@oc, iar cel dint>i, rezent>ndu'?i o$agiile do$nitorului, sus@ine c< tat<l s<u l'ar fi =nde$nat, culi$b< de $oarte, s< se un< =n slujba voievodului $oldav. H?i e#une &iub<r ne$ul@u$irea, legat< de fatul c< scaunul do$nesc =l ocu< altcineva, retinz>ndu'se totodat<n"scut din *iu -n tat" Cu tron pe cap, cu stema sub mine a#ezat"! . A&:N IIabloul I

(e scen<, un .alon -n casa lui /oţoc$ ( U#" -n *und, u#" -n st&nga, u#" -n dreapta$ ( 5ereastr" -n dreapta$ ( :mas" lung" -n st&nga, planul 4, cu 3ilţuri -mpre3ur$ ( : icoan" -n p"retele din *und, cu lamp" aprins"$ .Scena 1 *esot $onologheaz<, sun>nd c< a si$@it =n ahar gustul otr<vii ?i a folosit un antidot, sc<>nd astfel cu via@<.*u< care enun@< aceea?i dorin@< T Ah, tronul, tronul, tronul!$$$ la el de+a drept m+oi duce, Chiar de+a *i p&n' lad&nsul s" calc pe s*&nta cruce! .Scena 3 Are loc un dialog =ntre /o@oc ?i *esot, =n cadrul c<ruia /o@oc a$inte?te desre darurile ri$ite de oaseteles<u de la !od<, rintre care o ia< n<r<va?< de soi arab, e care nu o utea =nc<leca ni$eni ?i d<duse lui-nsu#i vod" o s*&nt" de tr&nteal"$. Aoi vornicul sugereaz< oasetelui osibilitatea de a ajunge do$nitor, =n loculcelui actual9 >Un om de nalt" *ire, Unit cu mine poate s+ating"+orice m"rire ..

Scena 6 Ana, fiica vornicului /o@oc, adres>ndu'se unei c<lug<ri@e, /aica evronia, laud< atitudinea lui *esot din ti$ulos<@ului dat de do$nitor, la care ?i ea articiase, ?i se arat< =nc>ntat< de istorisirea fatelor de vitejie e care ?ile atribuise str<inul. Iar c<lug<ri@a, deoarece =?i d< sea$a de fatul c< fata este =ndr<gostit<, =ncearc< s< =ido$oleasc< av>ntul Ku e#ti o dulce *loare, Ce n+a v"zut sub ceruri dec&t zile cu soare i nici m"car viseaz"de zilele cu nori, Amare, *urtunoase, cumplite pentru *lori$ Alina, -n*r&neaz" a ta -nchipuire, C+ades ne r"t"ce#tea inimei pornire, i c&nd din *"rmecare cerc"m s" revenim, )n braţele durerei cuprinse ne g"sim .L.&<lare e iaa d<ruita de !od<, ?i ova@ionat de oorul adunat, entru izb>nda sa, *esot dedic< Anei T care =lrive?te de la fereastr< T victoria lui, rin z>$betul adresat ei ?i =nchin<ciunea f<cut<.Scena 4 Intrat =n salon, *esot sune Anei c< ar fi c<<tat curaj, dac< ar fi un o$ fricos, ?tiindu'se rivit de ochii ei

fru$o?i.Scena 2 *esot =i declar< Anei dragoste) 4ubesc -n tine cerul #i naltul creator, )n tine iubesc lumea, prezent #i viitor, )ntine am credinţ", -n tine -mi pun traiul, %l *"r' de tine+i iadul$$$ Ah! dar cu tine+i raiul! , iar ea consider< c< astecuvinte 7e+aude cerul .Scena 5 Are loc cererea Anei =n c<s<torie, adresat< lui /o@oc de c<tre *esot, iar vornicul accet<. !orbind cu sine,viitorul ginere =?i sune c< % scar" de+n"lţare un socru ca /oţoc ., iar tat<l Anei, tot =n $onolog, socote?te c<*esot este de acu$ =n $>na lui.Scena Na solicitarea vornicului, *esot se arat< gata s< lute entru ob@inerea do$niei Kron sau moarte!$$$ iat" deviza

ce+am -nscris )n *alnicul meu su*let, -n pieptul meu decis .L.Scena 8 &he$a@i de /o@oc, sosesc vreo zece boieri frunta?i, c<rora /o@oc, du< ce anun@< viitoarea c<s<torie a fiicei, leroune s< =l dea jos de e tron e voievod, =n locul s<u ur$>nd s< vin< *esot.Scena *u< intrarea lui *esot, unul dintre boieri, o$?a, se ronun@< contra o@iunii lui /o@oc entru *esot ca viitordo$nitor, $otivat< de fatul c< acesta este str<in de @ar<, grec, aoi se retrage.Scena 19 *esot co$unic< inten@ia sa c<, =n calitate de do$nitor, s< articie la o cruciad< antioto$an< e care, afir$< el,regele Saniei, regele :ngariei ?i al Boe$iei, =$reun< cu (aa, o reg<tesc. Inten@ie care deter$in< e boieris< =i acorde srijinul =n lut< entru utere. *ar =l =ngrijoreaz< o$?a, din toţi cel mai b"rbat$$$ %l mi+a 3urat o ur"

cumplit", nemp"cat", %l chiar$$$ m" va ucide, c&nd va putea, vreodat"$$$.Scena 11



Intr< o$a &alabaicanul cu un gru de solda@i ?i =l aresteaz< e *esot, din ordinul do$nitorului, recizeaz<bulgarul.abloul II&a decor ave$ Un beci de -nchisoare$, cu gratii la ferestre.Scena 1*esot $onologheaz<) :, soart" schimb"toare ce r&zi de omenire! ?ebun cine se+ncrede -n tine cu orbire! .

Scena 3 Intr< &iub<r !od<, care =i sune rizonierului c< a fost tri$is de N<u?neanu sre a'i @ine co$anie >na va fie#ecutat. Iar *esot =l convinge e &iub<r !od< s< schi$be cu el hainele, sus@in>nd c< =n ziua ur$<toare va fieliberat de oor ?i nu$it do$n =$otriva voin@ei lui. (<r<se?te =nchisoarea, aznicii crez>nd c< iese acela?i&iub<r. A&:N III Scena figureaz< un .alon -n castelul lui 7as@i, -n Ardeal$ ( )n *und, u#a mare #i larg", de capel"$ E...6anoplii #i

portrete de palatini, pe p"reţi$.Scena 1 *esot declar< &ar$inei, so@ia lui Nasi ?i iubita lui, dragostea sa ?i inten@ia de a o duce =n /oldova, ca so@ie ?i*oa$n<, aoi =i cere srijinul entru a'i deter$ina e Nasi ?i rietenii lui afla@i =n ose@ie acolo s< =l ajute, cu bani

?i osta?i, =n ob@inerea do$niei.Scena 3 Intr< Nasi, revenit la castel du< o dru$e@ie =n co$ania oase@ilor s<i, ?i se arat< bucuros de =ntoarcerea lui*esot. &ar$ina iese, sre a'i l<sa e cei doi b<rba@i s< discute =n lini?te.Scena 6 *esot cere lui Nasi ajutor financiar, ?i =l ob@ine, reciz>nd c< va da =n schi$b @inutul Motinului. Hl roag< e Nasis< intervin< e l>ng< rietenul acestuia, Ua7, refect $aghiar, entru a contribui cu true la ob@inerea do$niei,leg>ndu'se ca =n schi$b s< =nchine /oldova coroanei $aghiare. *u< care cei doi <r<sesc scena.Scena 4 Adres>ndu'se oase@ilor lui Nasi T %ozel, So$$er, Anton Secuiul ?i c>@iva aventurieri T, &ar$ina ob@inearticiarea lor la =ndelinirea lanurilor lui *esot.

Scena 2 !ine *esot, care sune c<, din turnul castelului, a v<zut aroiindu'se un gru de b<rba@i $oldoveni, cu scoulde a'l catura. Na rounerea &ar$inei, ce are o idee de ie?ire din situa@ie, caela castelului este reg<tit< caentru =n$or$>ntare.Scena 5 Nasi, revenit, vrea s< ri$easc< solia $oldovenilor, iar &ar$ina =i roune s< se si$uleze $oartea lui *esot.Scena Bulgarului o$a, conduc<tor al cetei de $oldoveni, i se arat< de c<tre Nasi caela cu un catafalc e care sta =ntins *esot, conving>ndu'l astfel de $oartea celui e care =l c<uta. *ret ur$are, ceata $oldoveneasc< se =ntoarce =n @ar<.Scena 8

Na rounerea lui Nasi, *esot r<$>ne =n castel cu &ar$ina >n< c>nd alia@ii s<i vor cuceri entru el uterea =n /oldova. A&:N I! (e scen<, .ala tronului -n palatul de la .uceava$ ( )n dreapta, pe planul 4, o *ereastr", pe planul 44, tronul cucortine de cati*ea staco#ie #i cu torsade de aur .Scena 1 Ni$b<'*ulce ?i ;u$<tate sunt de straj< =n sala tronului ?i vorbesc desre *esot, ajuns do$n, sune ;u$<tate,entru c< /o@oc a tr<dat, er$i@>nd astfel victoria =n luta cu o?tile lui N<u?neanu. Iar Ni$b<'*ulce se l>nge deinvazia str<inilor nes<@io?i, $ai ales greci, =n @ar<, de birurile $ari ce curg c<tre do$nie, la care se adaug<,recizeaz< ;u$<tate, fatul c< *esot vrea pe toţi rom&nii s"+ i *ac" luterani ..Scena 3

So$$er =l avertizeaz< e noul do$nitor desre intrigile lui N<u?neanu, aflat la Ista$bul, =ns< 6oliticaturceasc" T r<sunde artenerul s<u de dialog T -n punga mea e str&ns"$ %a su*ere de+o boal"$$$ de aur eu,bun vraci, 1ro zece mii de galbeni i+am dat peste haraci .



Nasi cere ?i ob@ine de la !od< iar<?i bani entru lata osta?ilor s<i, ce cu peptul lor, 5ac zid -ntre /oldova #i-ntre domnitor! .Scena 6 !orbind lui So$$er, !od< =?i e#une lanurile olitice) s< devin< st<>nitor ?i =n Ardeal ?i =n Vara %o$>neasc<,s< cucereasc< Ista$bulul.Scena 4

Ajuns c<lug<r, &iub<r =l $ustr< e *esot) ?ebuni, odinioar", am *ost noi doi, Dar tu r"mas+ai singur nebundintre+am&ndoi, C"ci *ugi de *apta bun", de cer #i de crezare Ca liliecii nopţii ce *ug de ziua mare$ .Scena 2 /o@oc =i cere lui *esot !od< =ndelinirea f<g<duin@ei de a se c<s<tori cu Ana, r<$as< =ndr<gostit< de el, sus@inetat<l, dar i se r<sunde cu un refuz $otivat olitic T interesul @<rii ar i$une c<s<toria do$nitorului cu fiica vreunuirege.Scena 5 /onolog>nd, vornicul se angajeaz< =n a'l =nl<tura de e tron e cel care ?i'a =nc<lcat cuv>ntul fa@< de el.Scena /o@oc se adreseaz< lui Sancioc ?i Stroici, ar<t>ndu'se ne$ul@u$it de *esot !od< ?i gata s< se alieze cuo$?a, care reg<te?te =nl<turarea do$nitorului, iar cei doi boieri se arat< ?i ei disu?i c<tre aceea?i fat<.

Scena 8 Intr< vistiernicul Marnov, devenit o$ credincios lui !od<C Sancioc, =n $onolog, =l acuz< de suu?enie =n fa@a*o$nului.Scena Se adun< boieri ?i oor =n sala tronului. *esot, sosit =n @inut< de gal<, anun@< c<s<toria sa cu fiica lui.borovs@i, regescul palatin olon ?i cere vistiernicului s< adune bani entru nunt<, de la oor. Sre indignareaunui @<ran K?+avem de unde$$$ mil"!$$$ nu mai avem nimic"$$$ .untem lipiţi de ţ"rn" #i lumea e calic"$$$ .tr"ini*"r" de cuget #i multele nevoi Au stors, m"rite Doamne, #i inima din noi! L, care nu'l va deter$ina e !od< s<[email protected] 19 ri$isul sultanului aduce fir$anul de confir$are a do$nitorului, trans$ite $esajul de $ul@u$ire al sultanului

legat de sorirea benevol< a tributului de c<tre *esot ?i =l nu$e?te e acesta rob al =$<r<@iei, cuvinte cest>rnesc indignarea lui /o@oc ?i Sancioc, c<ci nu se ?tia nici de $<rirea haraciului, nici de =nchinarea @<rii c<tre(oart<.Scena 11 :n alt avertis$ent, entru *esot, al c<lug<rului &iub<r, venit du< lecarea $ajorit<@ii boierilor) Apuci pe caleamorţii ce n+are cale+ntoars".Scena 13 Marnov intr< sre a anun@a <r<sirea ora?ului de c<tre boieri ?i sosirea lui o$?a.Scena 16 Nasi se arat< entru a infor$a ?i el desre aroierea lui o$?a de cetate, ?i a oastei sale. A&:N !

*ecorul din actul de dinainte r<$>ne e scen<, dar se aud =n lus lovituri de tun.Scena 1 Ilia?, coilul lui o$?a, caturat ?i @inut rizonier de !od<, sune &ar$inei T de a c<rei venire la Suceava nu se?tie, afl<$ de la ea T, desre fatele Anei) =n $ijlocul $or@ilor ?i r<ni@ilor din cetate, roveni@i din b<t<lia dintreo?tile lui *esot ?i ale lui o$?a, caut< s< aline [email protected] 3 Intr< Marnov, anun@< victoria lui o$?a ?i se arat< $ustrat de con?tiin@< entru c< l 'a tr<dat e N<u?neanuentru *esot.Scena 6 *u< lecarea &ar$inei, a lui Marnov cu Ilia?, intr< =n scen< *esot =nso@it de NasiC ulti$ul d< asigur<rido$nitorului asura srijinului s<u.

Scena 4 *esot se l>nge, $onolog>nd, du< ie?irea lui Nasi) Crunt destin! Ce groaznic -ntuneric urmat+au dup"soare! Ce vi*or aprig dup" o zi -nc&nt"toare! .



Scena 2 !ine Ana ?i =i cere lui *esot s< =nchine lui o$?a cetatea, care nu $ai oate rezista du< trei luni de asediu.!od<, entru a reri$i srijinul lui /o@oc, se arat< gata s< o ia de [email protected] 5Intr< &ar$ina ?i =l surrinde e *esot =$br<@i?>nd'o e Ana. iica lui /o@oc =l <r<se?te e *esot c>nd afl< dela &ar$ina desre rela@ia acesteia cu *esot.

Scena &ar$ina =i aduce rero?uri iubitului ei K 4n*ame!$$$ tu, in*ame!$$$ om in*ernal ce esti! ?imic nu+i sacru ţie!$$$<.Scena 8Nui Nasi, sosit =ntre ti$, fe$eia =i $<rturise?te adulterulC acesta, ?ocat, o ucide cu sada, du< care iese,sun>nd lui *esot c< =l las<, dret edeas<, e $>na lui o$?a.Scena *esot =?i e#ri$< regretul legat de $oartea fostei sale iubite) -n a mea po*t" de zbor ambiţios 6rimind, *"r"iubire, amoru+i generos, Am pro*anat, o barbar, robit de o idee, Altarul cel mai sacru ( un su*let de *emeie$.Scena 19 Hn scen< se afl< Ni$b<'*ulce, ;u$<tate ?i oa$eni si$liC cel dint>i anun@< inten@ia oorului de a reda cetatea,c<ci nu $ai oate rezista.

Scena 11 /o@oc, sosit =$reun< cu Sancioc, Stroici ?i o?teni, co$unic< lui *esot luarea cet<@ii ?i venirea lui o$?a, iar*esot a$enin@< cu uciderea lui Ilia?.Scena 13Intr>nd, o$?a ordon< caturarea lui *esot, cu riscul ierderii coilului s<u K:! rumpe+mi+se peptul -nspasmele durerii, /ai bine r"u p"rinte dec&t r"u *iu al ţ"rii! L.Scena 16*esot vine cu Ilia?, c<ruia =i d< =ns< dru$ul, ?i sune c< dorin@a sa de a avea utere =n /oldova s'a subordonatinten@iei de a da loviri de moarte osmanilor p"g&ni . o$?a =i cru@< via@a, edesindu'l totodat< cu c<lug<rireafor@at<, dar &iub<r, aflat de fa@<, =l ucide, $otiv>ndu'?i gestul rin cuvintele )n veci nu iart" ceriul pe+acel care+ldes*ide.

Date post:	19-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	anastasia-platon
View:	215 times
Download:	0 times

5.Lucrare Individuală La Literatura Romană

Documents