5_Geografia_asezarilor_umane

8/13/2019 5_Geografia_asezarilor_umane

1/33

UNIVERSITATEA DIN BUCURETIFACULTATEA DE GEOGRAFIE

GEOGRAFIA AEZRILOR UMANE

Autor: Mihaela PREDA

Universitatea din Bucureti Facultatea de Geografie

Copyright DEPARTAMENT ID 2010


2/33

Acest material este destinat uzulului studenilor Universitiidin Bucureti, forma de nvmnt la distan.Coninutul cursului este proprietatea intelectual aautorului/autorilor; designul, machetarea i transpunerea nformat electronic aparin Departamentului de nvmnt laDistanal Universitii din Bucureti.

Universitatea din Bucureti

Editura CREDISBd. Mihail Koglniceanu, Nr. 36-46, Corp C, Etaj I, Sector 5Tel: (021) 315 80 95; (021) 311 09 37, 031 405 79 40, 0723 27 33 47Fax: (021) 315 80 96Email: [email protected]://www.credis.ro




3/33

1

Geografia aezrilor urbane i ruraleTema 1

1. Conceptul de aezare uman.

Aezrile umane sunt rezultatul adaptrii active a colectivitii umane ce idesfoar activitatea pe un anumit teritoriu, n condiiile existenei unor relaiisociale, economice i istorice. Teritoriul pe care se situaeaz aezrile umane separticularizeazprin componentele structurii fizico-geografice, prin diversitatea iprin potenialul material i concret al condiiilor naturale, dar i prin factorii denatureconomico-social n care au aprut i se dezvolt aezrile omeneti (V.Cucu, 2000).

Aezrile umane reprezinttotalitatea comunitilor omeneti, sate i orae,indiferent de poziia, de mrimea i de funciile ce le ndeplinesc. Aezarea umanpoate fi considerat un peisaj geografic integrat condiiilor naturale i socialenecesare existenei locuinelor, muncii, i echiprii (alimentarea cu energie, ap,transporturi, comunicaii, salubritate, etc.).

Aezarea umaneste un trup de moie, respectiv o formregulatde terencu o vatr(Stahl, 1973), pe care nsuirile de ordin social i teritorial se desfoari se dezvolt.

Termenul de localitate definete o aezare uman, rural sau urban,delimitat n funcie de numrul locuitorilor, caracterul fondului construit, gradulde dotare social, echiparea tehnico-edilitar, funcie, etc.

Aadar, aezrile umane sau habitatul uman se refer la o serie de

componente precum populaia, construciile, pieele, strzile, platformeleindustriale, locuri de odihni agrement.Aezrile umane se sprijinpe unitatea factorilor naturali, sociali, materiali,

spirituali, culturali i organizatorici, incluznd necesitile legate de locuin,munc, aprovizionare cu energie, comunicaii, ap, salubritate, servicii, asigurrisociale, sisteme de administraie, faciliti culturale, de recreere i de odihn (V.Cucu, 1981).

Satul este cea mai veche formde locuire uman, ce prezintcaracteristicide ordin etnografic, istoric, economic, social sau edilitar. Satul repreznitgrupride locuine i de oamnei ce i scot mijloacele lor de existendintr-un spaiu socialdeterminat (S. Mehedini).

Comuna reprezint o form de organizare administrativ-teritorial cecuprinde exclusiv aezri rurale, mai exact sate, al cror punct comun estereprezentat de caracterul economic unitar, social, cultural sau etnografic. nalctuirea acesteia pot intra unul sau mai multe sate.




4/33

2

Oraul a fost definit de F. Ratzel prin existena a trei elemente: activitateaprofesional, concentrarea locuinelor i numrul de locuitori.

Oraul, ca element al peisajului este un organism legat de spaiul geografic,inuntrul cruia el ndeplinete o funcie precis: concentreaz, transform iredistribuie bunurile materiale i spirituale. (V. Mihailescu, 1941)

2. Componentele habitatului uman.Habitatul rural presupune prezena unor componente de natur uman i

teritorial.Cele trei componente ale acestuia sunt:

1. Vatra, reprezentat de intravilan, aceasta delimitnd gospodriile culocuine i construcii aferente.

2. Moia (arina, hotarul) reprezentat de locul de muncal locuitorilor,terenurile agricole pe care acetia i desfoaractivitatea.

3. Populaia.Habitatul urbanreprezentat de aezrile urbane are doucomponente

de baz:1. Componente teritorial care este suprapus perimentrului construit,

acesta reprezentnd ceea ce se cheam vatra, delimiteaz spaiulaferent cldirilor de locuit; uneori se suprapune intravilanului.

2. Componenta socio-economicse referla populaie dar i la locul demunc, acestea fiind strns legate de teritoriul oraului.

3. Elemente prioritare n delimitarea aezrilor urbane i rurale.Noiunea de habitat urban presupune un anumit cadru i un anumit mod de viacare se exprimn peisajul geografic prin urmtoarele atribute :

1. concentrare mare a populaiei ;2. densitate mare a fondului construit ;3. echipare tehnico-economic(dotare tehnic,servicii comunale) complex4.o anumitstructuri zonificare funcional;5. pondere nsemnat a populaiei angajate n activiti preponderent

neagricole.n definiia oraului se au n vedere urmtoarele elemente :

1. Poziia geografici potenialul teritoriului nconjurtor :-accesibilitatea prin reeaua cilor de comunicaie ;-condiii geomorfologice favorabile ;-condiii geotehnice ;-resurse de ap;-condiii edafice favorabile ;-elemente climatice frrisc.




5/33

3

2. Dimensiuni demografice :-mrimea demografic;-densitatea ;-creterea populaiei ;-dinamica pozitiv.

3. Funciile economice si sociale :-tipuri de economie ;-posibiliti de amplasare a unitilor productive ;-valoarea produciei industriale, agricole i de servicii ;-funcii locale.

4. Structura profesionala populaiei :-populatia activ(populatia neagricolpeste 45%) ;-tipul oraului dup structura populaiei active (profil industrial,

balneoclimateric);

5. Echiparea urban:-dotari sociale,culturale i sanitare;-reea de transport n comun ;-comunicaii urbane ;-dotri pentru deservirea populaiei n domeniul public, aprovizionri cu

bunuri materiale.

I. Aezrile rurale.

Habitatul rural cuprinde in mod riguros formele de localizare a comunitatilorumane, practic varietatea tipurilor de sate si comune Satul reprezinta un spatiugeografic cu o anumita delimitare teritoriala in care apar structuri economicediferite determinate de activitatea productiva a comunitatilor umane in corelatie cuconditiile fizico-geografice.

In formarea habitatului rural si a peisajelor rurale un rol important revinefactorilor sociali,respectiv :

-coeziunea locuitorilor ;-permanenta si omogenitatea structurilor sociale.

In functie de caracterul relatiilor sociale,se disting :1. insusirile societatii comunitare ;2. tipul de habitat ;3. morfologia spatiului rural ;4. peisaje in curs de formare(nediferentiate).

Procesele de formare si evolutie arata ca asezarile rurale au la baza teritoriul uneicomunitati umane marcara de o anumita forma de organizare familiala si de




6/33

4

suporturile spatiului productiv folosit direct,respectiv de functionalitatea acestuia.

Asezarile rurale se constituie ca elemente dominante ale peisajului gografic,al majoritatii tarilor aflate in curs de dezvoltare. De-a lungul existentei sale,satuls-a dovedit a fi o realitate sociala care a contribuit din plin la transformareamediului geografic imbogatind patrimoniul civilizatiei nationale si universale.Ca element permanent, sedentar si de continuitate, satului i-a fost caracteristicadintotdeauna o anumita filozofie definita prin prezenta unei vetre bine intuite incare se concentreaza locuintele si dependintele localitatilor si mosia pe care sedesfasoara activitatile productive de baza ale populatiei.

In configurarea retelei de asezari rurale,omul a avut in vedere trei elemente :1. amplasarea sau localizarea ;2. securizarea;3. durabilitatea sau permanentizarea.

Orice asezare rurala trebuie privita ca rezultanta a urmatorilor factori:1. Factori naturali:relief,altitudine,climat,ape,sol.2. Factori geoeconomici:imprima o anumita forma si structura satelor.3. Factori istorici :intervin adeseori direct sau indirect asupra genezei

permanentizarii si concentrarii populatiei in mediul rural ;pot contribui la disparitiasau la schimbari in vatra satelor.

4. Factori administrativi si politici :configuratia si pozitia asezarilor rurale aufost influentate de legislatie sau de masuri administrativ-teritoriale.

1) Organizarea si vechimea asezarilor rurale.

Asezarile rurale constituie,in acelas timp, un teritoriu destinat adapostirii sistabilitatii poporului, cat si un anumit mod de viata.Originea asezarilor rurale este strans legata de evolutia culturilor materiale.

Factorii de favorabilitate au oferit omului posibilitatea practicarii unei activitatipermanente si adaptarea activa la un anumit mod de viata corespunzatorindeletnicirilor practicate : - agricole ;

- piscicole ;

- silvice ;- pastorale ;- industriale (miniere).

S-a conturat, astfel,un spatiu productiv,dimensionat de capacitatea devalorificare a membrilor comunitatii.

Treptat, s-a trecut la fermele primitive de locuire (determinate deperfectionarea uneltelor si de cerintele de valorificare a surplusului de productie) la




7/33

5

ferme evoluate.

S-a consolidat si amplificat astfel functia rezidentiala sau de locuire si cea deloc de obtinere a produselor.S-a creat astfel,o relatie bidimensionala natura-om-natura in care influenta omului este din ce in ce mai evidenta.

Orice asezare rurala a trecut prin urmatoarele faze de evolutie :1) forma primara :adapost-spatiu de existenta-ferme dispersate ;2) satul :omogenizarea functiilor (rezidentiala,productiva).Daca fermele primitive dispersate erau reprezentate prin: bordei,odaie,salas si

crang, satul are o structura mult mai evoluata,o forma structurata,cu vatra bineprecizata in teritoriu,de la care locuitorii pleaca spre spatiul de productie agricola.

3) comuna:este o forma superioara de asezare in care se remarca foarte bineconturarea unui teritoriu polarizat administrativ de un centru. In cadrulcomunei, se remarca diversificarea functionala si structurarea formelor

rezidentiale.4) satul-targ se caracterizeaza prin amplificarea interrelatiilor functionale

teritoriale.Se remarca functia de tranzitie,spre sistemul urban.Asezarile de tip sat presupun o unitate spatiala.Formele primitive de locuire si

satele care nu au perspectiva de dezvoltare si au un potential economic sidemografic redus, sunt considerate sisteme inchise autarhice, bazate pe functiile delocuire si pe cele de productie agricola destinate consumului propriu.

Forme primitive de adapost :- grota troglodita,

- adapost in arbori,- constructii megalitice (Insula Pastelui),- adaposturi primitive romane,- coliba de tip german (dimensiuni reduse),- chilii in stanca,- tabara (populatie aborigena din America deNord),- cort (aborigeni din Canada).

2. Factorii principali ai locarizarii asezarilor rurale

Aparitia satelor este legata de favorabilitatea cadrului natural. Intuireafavorabilitatii multiple a mediului geografic s-a realizat treptat in procesul adaptariiactive a omului in cadrul orizontului geografic specific.

Elementele de favorabilitate sau de restrictivitate sociale se regasesc in structurilerurale.Astfel, formele adunate cu casele strans unite, ca intr-o cetate, atestaoriginea provenita prin colonizare. Strazile sunt,de regula, largi, iar fatada




8/33

6

locuintelor este masiva si cu ferestrele armate,casele sunt alipite si cu porti masive.

Restrictivitatea reliefului poate contribui la asezarile rurale de forma masiva.Asasunt satele amplasate pe agestru(con de dejectie) sau in tinuturile stancoase.

1.Apa a infuentat aparitia si dezvoltarea formelor de asezare rurala deoareceacesta asigura supravietuirea, calea de transport si energia necesara comunitatii.Infunctie de prezenta apei in surplus exista tipuri de locuinte lacustre (Noua Guinee,Insula Polineziei).

2.Liniile de izvoare. De la izbucurile si pana la confluentele raurilor sau atarmurilor lacustre si marine se intalneste o desfasurare mare de forme delocalizare a comunitatilor umane. Izvoarele determina asezari risipite ;liniile deizvoare din piemonturi determina sate compacte.

3.Vaile marilor fluvii genereaza adevarate furnicare umane care adapostesccele mai diverse forme si tipuri de locuire lacustra.

4.Inaltimile determina, fie risipirea, fie concentrarea asezarilor rurale.Inundatiile, alunecarile de teren au obligat activitatile umane sa se desfasoare pepromontorii de tip popina sau gradiste deoarece acestea asigura securitatea fata defenomenele naturale si constituie un loc de protectie si pozitie strategica.

Geto-dacii preferau varfurile muntilor de altitudine pentru cetatile lor. Celtiidenumeau zonele inalte favorabile construirii cetatilor (dunnumuri) :Lugdunum-Lyon.

5. Faptele istorice. Anumite evenimente istorice au generat,fie amplasareasatelor intr-o anumita zona, fie restructurarea vetrei. In 1837 RegulamentulOrganic prevedea scoaterea la linie a satelor,ceea ce insemna coborarea satelordin zona mai inalta,spre cea joasa,mai usor accesibila strangerii impozitelor.

6. Activitatile economice pot influenta amplasarea unor vetre desat.Practicarea indelungata a unor actiovitati specifice a impus denumirea unorsate :Runc ;Laz ;Prisaca ;Arsita.

7. Factorii sociali au influentat marimea demografica si puterea economica aasezarii respective.

8. Roirile. Anumite evenimente sociale de mare anvergura,asa cumsunt :transhumanta,nomadismul si roirile familiale,au avut implicatii majore inprocesele de aparitie,localizare si dezvoltare a asezarilor rurale. In tara noastra

exista aproximativ 14000 sate(13.149 sate) inglobind circa 50% din populatiaactiva si valorificind terenuri agricole ce reprezinta 64% din suprafata totala atarii.Dispunerea altitudinala imbraca tepte diferite pornind de la 3-5 m. In DeltaDunarii pana la 1300-1600m., pe platforme montane.Satul Pietroasa este situat lacea mai mare inaltime,1620metrii.




9/33

7

3. Caracteristicile asezarilor rurale in raport cu mediul natural

A. Habitatul rural din cadrul geografic al campiilor

Campiile reprezinta cel mai favorabil areal pentru stabilizarea populatie, ele fiindcu mult premergatoare zonelor montane in ceea ce priveste umanizarea. Ele asigurapermanenta si continuitatea procesului de umanizare a spatiilor.

Caracterul agro-cerealier da nota dominanta in specializarea economica acampiilor al caror rol favorabil in conditiile climatice normale asigura venituri marisi stabile populatiei rurale.

Valorificarea conditiilor de campie in directie predominant cerealiera a exercitat

o puternica influenta de concentrare a elementului demografic.Vaile largi,fertile,cu resurse de apa si climat favorabil au jucat un rol important

in evolutia habitatului rural.De asemenea ,ele s-au constituit ca vatra de geneza aunor popoare si state.

Exemple :

Campia Mesopotamiei drenata de Tigru si Eufrat este cunoscuta dinAntichitate, prin mari concentrari umane predominant urbane orasele Ur,Uruk,Ninive, Babilon,fiind printre cele mai vechi habitate urbane ale lumii.

Campia Indo-Gangetica este renumita printr-o foarte mare densitate marcatade centre urbane de mare interes economic.

Campia Nilului prezinta aspecte diferentiate,dar foarte vechi privind civilizatiaumana si specificul habitatului rural.

Zonele costiere de campie din jurul Marii Mediterane au inscris semnificativeconcentrari umane. Prelungirile acestora in Romania si Polonia au constituit portiin calea populatiilor migratoare care veneau din Campia Euro-Asiatica.

Padurile din campie si cele situate la contactul cu dealurile si podisurile aufavorizat geneza mai multor state. Favorabilitatea lor esentiala consta in asigurareaconditiilor de viata datorita mediului specific pe care il formeaza.

In zonele de campie,elementul de reper in atractia populatiei si in intensitatea

procesului de locuire il constituie clima.Conditiile climatice reprezinta forta atractiei sau respingerii populatiei,

concentrarii sau dispersiei acesteia,determinand concomitent progresia sau regresiagradului de concentrare demografica teritoriala.

La nivel macro-teritorial gasim numeroase exemplificari in cazul celoraproximativ 20 de milioane de kilometrii patrati cat reprezinta suprafata detinutade deserturi (zone aride din Africa,Peninsula Araba,centrul si Vestul Asiei).La




10/33

8

acestea se adauga zonele cu inghet permanent si marile intinderi de taiga.Alaturi de clima,sol,pozitie geografica,in gama resurselor campiilor se inscrie

si prezenta resurselor de ape curgatoare,respectiv al raurilor navigabile.In zona decampie, pe malurile acvatice au aparut asezari rurale diferentiate functional, asezariurbane si s-a diferentiat functia indeplinita de mediul natural respectiv (de lafunctia predominant cerealiera a aparut cea de transport,industrie,de turism.).

Bogatia si varietatea resurselor, ca si gradul ridicat de accesibilitate explicaconcentrarea unui numar mare de locuitori care reprezinta aproximativ 80% dinpopulatia Terrei pe un spatiu destul de restrans.

Vaile raurilor (indiferent de marime) si zonele imediate aferente campurilorreprezinta ariile mari de organizare a vetrelor de sat din campie.

Campia prezinta forme morfostructurale diferite in functie de urmatoareleelemente :

1. prezenta apelor curgatoare ;

2. pozitia izvoarelor de apa potabila ;3. adaposturile oferite de habitatul de campie ;4. semnificatia si convergenta drumurilor (care au constituit factori ai

genezei asezarilor targ.Favorabilitatea habitatului de campie se exprima prin densitatea asezarilor

rurale care oscileaza intre 2-6,8 sate pe 100 kilometrii patrati.Sunt localitati cu marime demografica mare,cu suprafete mari si cu un

potential economic mare.In zona de campie se pot identifica mai multe tipuri morfostructurale :

- satul de vale adunat-structuri rurale influentate de vai si de zone decontact campie-dealuri.Se caracterizeaza printr-o suprafata relativredusa pe care se concentreaza centrul civic ;restul localitatiiorientate tentacular pe axul vailor.

- satul ingramadit-structuri rurale adunate de tip cuib,ingramaditeadaptate zonelor de adapost.

- satul compus ingramadit si de-a lungul drumului-structuri ruraleadunate care au originea drumul indeosebi in zonele de contact.

- satul dreptunghiular-structuri adunate influentate de proprietatile deumanizare a zonelor de campie cu agricultura intensiva.

- satul circular-structuri adunate specifice colonizarilor comunitatiloretnice unitare(ucrainieni,rusi,bulgari,populatia bastinasa din Africa).- satul suveica-structuri adunate influentate de jocul factorilor

naturali si social-economici.Specificul satelor din zonele de campie decurge din urmatoarele elemente :

1. relatia reciproca dintre vatra-mosie ;2. modalitatile diferite de amenajare a vetrei ;




11/33

9

3. sisteme diferite de valorificare a patrimoniului funciar.Asezarile rurale din campie sunt din punct de vedere demografic si morfo-

structural favorizate de : - factorul natural ;- elementele sociale ;- factorii economici.

Habitatul rural este usor adaptabil amenajarilor de tip urban permitand echiparitehnico-edilitare chiar in actuala trama stradala.

B. Habitatul rural in zonele de deal si podis

Asezarile rurale din acest areal au fost favorizate de urmatoarele elemente :1) caracterul topografic ;2) complexitetea resurselor ;3) accesibilitatea.

Functional,aceste spatii beneficiaza,atat de avantajele oferite de contactul cucampia, cat si de cele cu muntele. Ele prezinta similitudini cu spatiul de campie sicel montan,cum sunt resursele de apa si utilizarea agricola.

Configuratia spatiilor deluroase nu este foarte favorabila cailor decomunicatie,fapt ce influenteaza localizarea si structura habitarului rural.

Resursele oferite de mediul natural al dealurilor si podisurilor suntcomplementare, cele mai simple fiind :

1. resursele funciare favorabile pomiculturii si viticulturii ;2. pasunile si fanetele ;3. resursele forestiere ;4. bogatiile subsolului :carbuni,petrol,gaze naturale,sare,minereuri ;5. vanatul.Tipurile frecvente de asezari rasfirate sunt,fie sub forma de snur,specifice

arealelor de contact munte-deal sau deal-campie ;sau sub forma de omida de-alungul apelor curgatoare sau drumurilor.

Conditiile economice care au generat procesele complexe de adaptare acolectivitatii umane la mediul au impus tipuri morfostructurale auxiliare de asezarifoarte variate :de la simple liniare la dublu liniare ;rasfirari pluviareale si

compactizari in diferite faze de formare.Podisurile si mai ales cele tabulare (Tibet ;Anatoliei ;Iranului ;Columbiei ;

Abisiniei ;Transilvaniei) sunt favorabile habitatului uman.Restrictivitateapodisurilor este data de relief si de conditiile climatice.

Zonele marginale care primesc precipitatii mai bogate sunt solicitate dehabitatul uman si de praticarea activitatilor agricole, cresterea animalelor fiindactivitatea de baza a populatie(Podisul Tibet ;Podisul Anatoliei ;Podisul Iranului).




12/33

10

Podisurile din zonele tropicale (Boliviei ;Mexicului ; Guatemalei ;CostaRica,etc)bine populat,ariile de locuire si tipurile de asezari fiind influentate deculturile de cafea.

Podisurile din zonele subtropicale (Podisul Iranului ;Anatoliei ;MessetaSpaniola) sunt valorificate agricol prin pastorit si mai putin prin culturile agricole.Podisurile de mare altitudine genereaza aspecte pregnante de omogenitate rasiala sireligioasa(fortareata budismului dinTibet)ca urmare a restrictivitatilor generate deslaba accesibilitate.

In Romania zona de deal si podis a constituit de la inceputul Evului Mediu panala sfarsitul sec.al-XIX-lea un areal caracterizat printr-un avans demografic sieconomic cu un caracter animalier decat cerealier. Aceasta pozitie favorabila a fostdeterminata de urmatoarele elemente :

1) cauze de ordin istoric ;2) instabilitatea politico-sociala din zona de campie ;3) motivari de natura geologica si geografica ;4) resurse de lemn ;5) pasunile si fanetele naturale ;6) bogatiile subsolului ;7) adaposturile naturale.

Aceste cauze au constituit elementele care au facut din zonele de deal si podiso arie geografica de maturizare continua si afirmare istorico-sociala a satuluiautohton liber .

In aceasta zona geografica sunt concentrate aproximativ 20% din numarul totalal satelor romanesti.

Pe fondul general geografic al Subcarpatilor populatia rurala a creat oeconomie rurala specifica mai complexa pe planul utilizarii agricole,caracterizataprin inbinarea discontinua a suprafetelor valorificate prin pomicultura,viticultura sicresterea animalelor,industria extractiva si industria lemnului.

De aici rezulta caracterul dispersat si extensiv al asezarilor rurale si activitatileproductive legate de utilizarea terenurilor agricole restranse si foartefaramitate,caracteristici care dau nota dominanta a satului subcarpatic.

Aglomerarile rurale din Subcarpati sunt mici si foarte mici,marea majoritate asatelor avand sub 1000 de locuitori. Chiar si Muscelele Argesului,cu un mediu

natural care a inlesnit initiativa creatoare a omului pana la nivelul formatiunilorstatale feudale :40 de sate au astazi intre 500-1000 de locuitori si 39 de sate auintre 1000-2500 de locuitori. In a-II-a categorie intra localitatile in care sedesfasoara activitati legate de exploatarea carbunelui fiind depasite de sate carecumuleaza si alte activitati industriale unde populatia participa la muncileforestiere sau la activitati industriale din orase.

Gradul avansat de dispersie si modul dominant al existentei satelor sunt puse




13/33

11

in evidenta si de densitatea asezarilor rurale.

Fata de media nationala de 6,4 sate pe 100 de kilometri patrati,dealurileinregistreaza densitati de 8,1-12 sate pe 100 de kilometri patrati.

Roirile pastorale pe fondul extensiv al economiei animaliere ca si facilitatileeconomice de care s-au bucurat inmuguririle din partea satului-matca de valmasidin care s-au desprins,ar putea constitui o explicatie a acestei pulverizari

Analiza localizarii aglomeratiilor rurale arata o predominare a asezarilorinsirate pe vai,pe coama sau spinarile reliefului inalt,ca si pe partile domoale aleversantilor unde gospodariile se disperseaza pana la o totala contopire cu mosiatransformata intr-o imensa vatra de sat.

Acest lucru reflecta modul in care componenta geografica intra in partileconcret materiale ale satului,in morfologia acestuia.

C. Habitatul rural din arealul montan

Muntele a imprimat un mod de viata cu trasaturi distincte care pastreazaelementele de baza ale autenticitatii vietii populatiilor carora le apartine.

Spatiul montan detine aproximativ a-5-a parte din uscatul planetei care este deaproximativ 30 de milioane de kilometri patrati.

Aproximativ a zecea parte din populatia Globului,respectiv 600 de milioane,isiare locul de bastina in spatiul montan.

Spatiul montan se distinge printr-o mare diversitate geografica si demograficaastfel din totalul populatiei montane,doua cincimi se afla in Muntii Anzi,Hymalaiasi muntii izolati din Africa.Exista masive montane (Kenia,Virunga-Rwanda) undedensitatea depaseste 400 de locuitori pe 100 de kilometrii patrati.

Caracteristica fundamentala a spatiului montan consta in marea biodiversitategenerata de conditiile de viata.

Diversitatea florei constituie o sursa genetica vitala pentru securitateaalimentara a populatiei prezente si viitoare. In afara de diversitatea naturala careinclude plante comestibile si medicinale,locuitorii muntilor pastreaza soiuriesentiale de cereale contribuind la mentinerea varietatii genetice si la imbunatatirea

rezistentei la boli (in Anzi se cultiva arborele de cacao si circa 200 de specii decartofi,in provincia muntoasa Yunan se cultiva aproximativ 500 de specii deierburi medicinale care sunt valorificate la targul anual).

Varietatea de specii de animale este remarcabila,intinse teritorii constituindu-se ca refugii(sanctuare) pentru animale din zona se campie,deal sau munte.Muntii Kenya si Tatra sunt insule biologice in mari de mediu transformat antropic.

In marele parc national Smoky Montains din SUA cresc peste 1400 de




14/33

12

varietati de specii de flori si peste 100 de specii de copaci,mai multe decat inEuropa.

In acest cadru se desfasoara cele mai variate tipuri morfostructurale deasezari. In aparenta preponderenta este data de tipurile risipite,dar si acestea suntpe spatii montane reduse,cele mai caracteristice apartinand Alpilor, Pirineilor siCarpatilor.

Prin formele lor topografice, prin prezenta depresiunilor si vailor,spatiilemontane favorizeaza tipurile morfo structurale compacte sau rasfirate de asezariumane.

Elementele specifice care dau nota oecumenizarii spatiului montan pot figrupate astfel :

1) diversitatea fenomenelor naturale influentate de relief ;2) capacitatea de adaptare activa a colectivitatilor umane influentate

de functionalitatile spatiale si de conditionarile istorice.

1) Diversitatea fenomenelor naturale genereaza o complexitate ecologicapentru fiecare componenta a reliefului oferind conditii proprii de adaptareeconomica si sociala.Adaptarea mai mult sau mai putin activa este determinata, inprincipal se conditiile social-itorice specifice fiecarei unitati montane cuprinse inlimitele unei etnii sau unui stat national.

Se creaza rapoarte progresive care fundamenteaza ecosistemele om-natura incadrul caruia teritoriul se inscrie prin functii distincte:

a) economice;b) sociale;c) ecologice.Anumite unitati montane adapostesc locuri sfinte fara deosebire de aspect,

localizare sau dimensiuni,muntele are valente unificatoare cu adanci semnificatiireligioase si artistice:Olimp-Europa;muntele din Peninsula Sinai;Kailas din Tibet;Fujisan din Japonia,etc.

Datorita tendintei lor de inaccesibilitate si de trai dificil,muntii au oferitadesea,adapost refugiatilor,populatiei indigene si minoritatilor etnice.




15/33

13

Tema nr. 2 : CARACTERISTICI ALE HABITATULUI RURAL

PE CONTINENTE

REGIUNILE RURALE EUROPENE

Analiza regiunilor rurale vizeaza un spatiu care,in prezent,este in declin fiinddominat de cel urban.Diversitatea spatiului rural european este data de :peisaje,politica comuna,mutatiileagricole si rurale si tinuturile montane.

Peisajele rurale reprezinta o evolutie in timp a teritoriului.Ppeisajul ruralspre deosebire de cel agrar,inglobeaza atributele acestuia,inclusiv structurile de

habitat,amenajarile turistice,obiectivele istorice si echiparile care asigura legaturadintre habitat si formele productive,dintre acestea si pietele de desfacere.De-alungul istoriei s-au succedat perioade foarte lungi,cand modificarile mediuluinatural au fost putine si etape scurte cand a avut loc o transformare rapida siprofunda a peisajelor.Astfel,pina spre sfarsitul secolului XVII acestea au avut oevolutie lenta,care s-a incheiat o data cu declansarea civilixatiei industriale care aprodus modificari radicale in peisajul rural atit in fizionomia si functionareahabitatului rural,cat si in structura economiei rurale.Astazi se pot distingeurmatoarele tipuri de peisaje rurale :

-peisajul de tip bocage (al campurilor cultivate inalte),cu habitatul dispersatsi parcele bine delimitate,in cea mai mare parte dominand crestereaanimalelor.Este caracteristic fatadei atlantice.Masivului Central Francez,MariiBritanii,Irlandei,Spaniei de Nord-Vest , vestului Danemarcei,Suediei si Finlandei.

-peisajul de tipopenfieldsaucampagne(al campurilor deschise),fara limitesi cu habitatul bine grupat ;a evoluat considerabil in ultimul secol avand aspectulunui mozaic alcatuit din mari campuri rectangulare pe care se practicamonocultura.Acest tip de peisaj are mare raspandire in zonele joase,de campie dinFranta ,Germania ,Belgia ,Polonia ,Bulgaria ,Romania s.a.

-peisajul viticol este un tip particular de peisaj,caracterizandu-se,in

trecut,printr-o productie diversificata,iar astazi prin monocultura.-landele si padurile sunt indispensabile existentei umane intrucat reprezinta

rezerve de spatii agricole,avand tatodata si rol ecologic.-peisajul de poldere (specific Olandei)a aparut din necesitatea omului de a

indeparta pericolul inundatiilor, astfel incat nici satele si nici culturile sa nu fieafectate.

-peisajul mediteranean cu sate de tip concentrat,cu culturi diverse




16/33

14

(cereale,vita devie,maslin),la care se adauga cresterea animalelor,transhumantapracticandu-se si in prezent,numai ca transportul animalelor se face cu trenul.

REGIUNILE RURALE ASIATICE

Peisajul a evoluat continuu in timp intrucat oamenii au artificializat spatiulprin introducerea activitatilor industriale si de transport.Canalizarile si irigatiile autransformat campiile,nemaifiind posibila acum circulatia libera a animalelor intimpul transhumantei.Maslinul este un simbol al peisajului mediteranean,darsuprematia acestuia este tot mai amenintata de citrice. Prezinta din punct de vedereal fizionomiei un habitat rural foarte diferentiat,in functie de activitatile desfasuratede locuitori. Ponderea tipurilor majore morfo-structurale de sate este diferentiataastfel :

A)Asezarile aglomerate sau adunateAu cea mai mare raspandire inTurcia,acest tip de sat se numeste ciflik si

este caracterizat printr-o concentrare mare a constructiilor in partea centrala si prinstrazi inguste si intortocheate care formeaza o retea stradala de tip tabla de sah .Acest tip de sat are o mare vechime si este caracteristic vechiului spatiu ocupat deImperiul Otoman,formele specifice sunt intalnite pe litoralul dintre Bursa-Izmir-Adana si zona stepelor centrale.

- In Afganistan asezarile aglomerate sunt dominante,mici,alcatuite dinmaterial lutos si piatra si cu forma geometrizata. Asezarile mai mari sunt asezari cu3-4 ulite care pornesc din piata centrala (grupul de compactitate al caselor esteneschimbat in tot intravilanul).

-In China habitatul rural nu se diferentiaza foarte mult ;satele sunt formate deregula din cateva sute de gospodarii. Materialul de constructie este diferit, infunctie de zona climatica si vegetala.

Exista doua tipuri majore de sate :1. cijuan format din locuitori inruditi ;2. sian :sunt asezari concentrate de dimensiuni medii si mari cu functii

administrative si comerciale.

Satele compacte sunt specifice zonelor depresionare,zonelor de contact ale campieicu muntele si campiilor irigate. Asezarile rurale situate in apropierea oraselor au unpotential demoeconomic ridicat.

In bazinul fluviilor Huang-He, Jian-Tz sute de sate au fost stramutate in mariasezari de tip urban ca urmare a constructiilor hidroenergetice.

- In India exista o diversitate a satelor determinata,atat de factori naturali,catsi de elemente economico-sociale(religia).




17/33


18/33

16

4. si (sat cu aspect urban)In insula Hokaido ponderea asezarilor aglomerate este foarte redusa datorita

restrictivitatii reliefului. Din punct de vedere functional satele japoneze sunt de maimulte tipuri :

a) sate agro-industriale ;b) sate agricole propriu-zise specializate in cresterea animalelor si cultura

plantelorc) sate piscicole : pescuit siprelucrarea pestelui,productie de stridii,perle,etc.d) sate agro-pastorale : in Insula Hokaido ;e) sate turistice ;f) sate mixte (cu functii complexe).

B) Asezari dispersate sau rasfirate

Caracterizeaza regiunile deluroase si colinare existind diferentieri in privintaindicelui de dispersie de la o regiune la alta.

Satele din zona muntilor Himalaya, Cacaz sau din Estul Asiei au un indiceridicat de dispersie intre altitudini cuprinse intre 600-1200m. Dimensiuneademografica a acestui tip morfo-structural este diferita inregistrandu-se valoriridicate in arealul Sino-tibetan.

In zona Muntilor Anatoliei dispersia asezarilor este mai redusa,in general,satele fiind localizate de-a lungul vailor.

C) Asezari risipite

Caracterizeaza spatiul montan inalt.Valorificarea turistica a unor masivemontane,ca si darea in exploatare a unor complexe hidro-energetice au contribuit laextinderea acestui tip de habitat rural.

REGIUNILE RURALE DIN AFRICA

Diferentierea morfostructurala, demografica si functionala este determinata devarietatea conditiilor fizico-geografice, densitatea populatiei si potentialuleconomic diferit.

In notiunea de sat se are in vedere valoarea administrativa a unei asezari,termenul de sat fiind utilizat pentru teritorii care cuprind mai multe catune si




19/33

17

colonii de sate( in Sudul Marocului, Algeriei, Libiei, in Tunisia si SudulEgiptului) ansamblul de 10 case se numeste colonie de sat.

Diferentierea tipologica a satelor este determinata de activitatea pe care adesfasurat-o populatia ,astfel, cultivarea plantelor contribuie la organizarea unuihabitat adunat,iar cresterea animalelor la areale dispersate.

Asezarile dispersate au cea mai mare frecventa in Africa de Nord.In zona Muntilor Atlas si in lungul Nilului, satele poarta denumirea detukul.

Sunt asezari circulare cu case relativ mici ;toate ulitele ducand in centruIn Algeria ,in zonele viticole locuintele sunt asezate in trepte, pe versant

In Africa de Sudcontrastele din habitatul rural sunt determinate de intinsele ariidesertice,de prezenta Muntilor Scorpiei si Capului,ca si de fostele domeniicoloniale.Exp. In Angola exista sate concentrate si liniare in zona padurilor tropicale si de-a

lungul raurilor (populatia se ocupa cu exploatarea lemnului ;in unele sate exista

santiere forestiere) ;iar dimensiunea demografica este relativ mare.In Republica Africa de Sud exista asezari aglomerate specializate in cultura

tutunului si a pomilor fructiferi. Deasemenea, fostele colonii miniere s-autransformat in marea majoritate in sate aglomerate destul de mari.

Asezarile dispersate sunt specifice crescatorilor de animale (Zimbabwe) inSud-Vestul Republicii Africa de Sud asezarea caracteristica este kraalul specificpopulatiei bantu.In Africa Centrala sunt asezari foarte mici cu potential demo-economicnesemnificativ, asezarea dispersata reprezinta tipul cel mai raspandit.Locuintelepopulatiei autohtone bantu sunt in forma circulara acoperite cu material vegetal, iarlocuintele sunt distribuite in semicerc pe doua siruri cu pozitii intercalate.Acoperisul este conic sau sub forma de cupola.

In zona de exploatare a unor resurse naturale vechile colonii miniere augenerat asezarii liniare sau poligonale numite compounds caracterizate prin gradridicat de indesire in partea centrala si o oarecare dispersie spre periferie.

In Nigeria ,in Sud satul are un specific aparte care consta in existenta unorlocuinte mari dreptunghiulare,centrul asezarii fiind marcat de prezenta unor bazinede apa.

REGIUNILE RURALE DIN AMERICA

Este rezultatul interferentei dintre vechile asezari autohtone si cele ale




20/33

18

imigrantilor europeni si asiatici (mai putin a negrilor).Vechile asezari ale bastinasilor au fost obligate sa isi reduca zona de

raspandire,fiind presate din doua directii : dinspre Pacific si dinspre Atlantic.Acest fapt a dus la o noua localizare pe axa montana si in padurile Amazoniei.Prin procesul de colonizare unele asezari au disparut (de exemplu cele din

Patagonia),iar altele si-au continuat existenta,asa cum sunt cele din Bolivia, Peru siBrazilia Centrala.

Introducerea monoculturii de trestie de zahar,cafea si bumbac a dus la aparitiaunor exploatatii de tip hacienda,pe care au aparut asezari mici cu caracterdispersat. Populatia autohtona a continuat sa locuiasca, fie in micile asezarilocalizate de-a lungul vailor sau pe promontorii,sau in asezari noi deasemenea miciamplasate pe axele de migratie.

Dupa formarea S.U.A. habitatul rural a inregistrat un nou sens al evolutiei salein raport cu cerintele economice ale regiunii si cu specificul populatiei

imigrante.Astfel au aparut asezari care se deosebesc intre ele prin specificulconstructiei.

1. asezari de tip anglo-saxon-scandinav localizate in Sud-Estul Canadei siNord-Estul S.U.A.

2. asezari de tip germano-olandez (predominant sate liniare) specifice zoneide Nord-Est a S.U.A.

3. asezari de tip francez (pagus) care caracterizeaza satele Louisiana (SUA)si provincia Qebec din Canada.

4. asezarile cu specific chinezesc si japonez in California.Din vechile populatii indigene se mai pastreaza :

- eschimosii care populeaza extremitatea nordica a continentului avandlocuinte mobile,numite cort sau cium si locuinte stabile numite iglu ;

- irokezii si algonkinii populeaza teritoriile forestiere din Vestul muntilorStancosi ;In S.U.A.asezarile rurale sunt de tip ferma, in care structura este

geometrizata, dimensiunea teritoriala si demografica variabila,iar fizionomia sifunctiile sunt foarte apropiate de cele urbane.Aceste trasaturi caracteristerizeaza sihabitatul rural din Canada.

In America Centrala si de Sud pe langa trasaturile mentionate se inregistreaza o

varietate semnificativa a asezarilor,cu trasaturi mai deosebite inscriindu-se satelepescaresti si cele de tip exploatatie agricola.

REGIUNILE RURALE DIN AUSTRALIA SI OCEANIA

Habitatul rural din Oceania In Oceania satele se deosebesc intre ele de la oinsula la alta inregistrandu-se o varietate de sate incepand de la cele primitive,la




21/33

19

cele moderne si de la cele profund traditionale, la cele cu evidente trasaturicontemporane.

In Insulele Tahiti predomina satele mici alcatuite din cateva constructii in carelocuiesc, fie membrii unei familii,fie cateva familii.

Intregul ansamblu al celor cinci constructii este inconjurat de foarte multe flori.In zonele in care vegetatia nu este atat de bine dezvoltata (luxurianta) satele suntmici,in general concentrate,iar locuintele sunt realizate,fie din lut,fie din piatra.

De exemplu in Arhipelagul Gambrier ,fosta colonie franceza,casele suntconstruite din piatra, au acoperisul inclinat realizat din tabla ondulata.Aspectulgospodariilor,relativul grad de confort si modul de utilizare a terenurilor prezintainfluente accentuate ale colonistilor francezi.

In Australia si Noua Zeelanda pe langa foarte putinele asezari ale aborigenilorexista asezari rurale ce pot fi impartite in trei categorii :

a) asezarile marilor fermieri si arendasi : asezari de forma geometrica cudotari corespunzatoare celor urbane ;

b) asezarile micilor fermieri care neavand spatii agricole prea mari migreazapentru activitati agricole. Sunt asezari de tip ferma,dar mai mici cu dotarimult mai modeste si cu o morfologie agricola mai putin exprimata decat incategoria anterioara ;




22/33

20

Tema numarul 3: ASEZARILE URBANE

I. Orasul-concept geografic

Aristotel definea orasul astfel : un oras trebuie sa fie construit pentru a oferiilocuitorilor sai securitatea si fericirea.

Friederich Ratzel :Orasul reprezinta o densitate durabila de locuinte umane sioameni care ocupa un spatiu considerabil si se afla la intretaierea unor mari cai decomunicatie.

Vintila Mihailescu :Orasul trebuie conceput nu numai ca o ingramadire de casesi oameni cu o anumita fizionomie,cu o viata economica si sociala limitata la un

cadru restrans ci mai ales ca un organism complex cu functiuni mult mai largi,acaror arie de manifestare trece mult de cea a orasului cladit .

Vasile Cucu :orasul este un organism teritorial bine populat cu un grad inaltde concentrare,organizare si productie sociala,culturala, format in anumite conditiide spatiu si timp .

Orasul poate fi definit ca o formatiune spatiala, economica si sociala ceconlucreaza cu o multitudine de factori, cu care se afla in stransa interdependentasi reciprocitate,organism care angajeaza spatii intinse,un rol aparte revenindfactorilor de polarizare sau de gravitatie economica prin productie si consum.

II. Elemente prioritare in definirea oraselor

1. Pozitia geografica a localitatii si potentialul teritoriului respectiv :-coordonatematematice si geografice.

2. Dimensiunea demografica :- numarul populatiei ;- densitatea populatiei ;- densitatea constructiilor in vatra ;

- cresterea numerica a populatiei ;- mobilitatea populatiei ;- tendintele in evolutia elementelor demografice.

3. Structura profesionala a populatiei :- marimea si structura populatiei active ;- structura populatiei active ocupate pe cele 3 sectoare de activitate ;- tipul organizarii dupa structura populatiei active.




23/33


24/33

22

Ca formatiune de organizare teritorial-sociala,orasul este rezultatul direct aldezvoltarii fortelor de productie ;originea sa fiind legata de conditiile socialeconomice ale epocii care-l genereaza in corelatie cu mediul inconjurator.

Documentele istorice arata ca formatiuni cvasiurbane au existat in urma cu9500 de ani.Concentrarea mai mare in teritoriu a oraselor este insa de data multmai recenta.

Orasele din Antichitate erau rare si cu o populatie de cateva mii.Evolutiaspectaculoasa a populatiei urbane incepe odata cu revolutia industriala (sec.IX)cand industria si transporturile iau o amploare deosebita. Incep sa apara orasemilionare care astazi depasesc 350.

Multe orase sunt centre polarizatoare a unor regiuni cu suprafete variabilecorespunzatoare functionalitatii economice a lor. Unele orase beneficiaza de pozitiide convergenta a drumurilor comerciale : Boston,Chicago,New York,Tg Jiu,Brasov,Tg Frumos,Lugoj,etc.

Modernizarea constanta a transporturilor a generat noi arii rezidentialereprezentate prin suburbii. Au aparut, astfel,noi structuri relationale si nationaleintre vatra orasului si periferie.

Au aparut formatiuni urbane dependente, de tipul oraselor-satelit, cum sunt :conurbatia urbana, metropola,etc.

In ceea ce priveste aparitia,formarea si dezvoltarea oraselor au fost emise o seriede ipoteze,astfel Carol, Bucher, Ludwing. Georg, Maner au pledat pentru teoriaapararii sustinand ca orasele din sclavagism si feudalism au aparut din necesitateade aparare.

Georg von Belov,Carol Hegel si Otto Hirke invoca necesitatea organizariipolitico-juridice ca premisa a formarii oraselor.

Thomas Wright pune aparitia oraselor pe decizia unei puteri politice.Wolf Schneider considera ca fertilitatea unor zone agricole,potentialul

productiv al terenului si surplusul de produse au impulsionat schimburilecomerciale si implicit au contribuit la aparitia oraselor.

Unii cercetatori consideraca numarul si densitatea mare a populatiei adeterminat aparitia si dezvoltarea asezarilor urbane.Altii considera ca gradul dedezvoltare a fortelor de productie trebuie avut in vedere in aparitia si evolutiaoraselor.

Evolutiile specifice oranduirilor sociale atesta faptul ca orasul trebuie privit cao categorie istorica conditionat in primul rand de structura economica a societatii.

Structurile urbanistice,tipurile si dimensiunile oraselor,ca si repartitia lorteritoriala difera in cadrul oranduirilor sociale care s-au succedat si suntdependente de gradul de dezvoltare al fortelor de productie si de caracterulrelatiilor de productie.

Asupra formarii si dezvoltarii oraselor s-au exercitat trei mari categorii de




25/33

23

influente :1. influente naturale :sunt reflectate de localizarea si structura oraselor ;2. influente sociale :sunt de ordin religio,de organizari specifice

feudalismului si primei parti a capitalismului ;3. influente voluntare :vizeaza influentele individuale sau autoritare care au

contribuit la aparitia oraselor.

IV. Peisaje si sit-uri urbane

Marea diversitate de peisaje urbane este rezultatul structurilor interne generatede modificarile survenite de-a lungul istoriei ;la acestea a contribuit o multitudinede situatii concrete legate in primul rand de necesitatea de aparare, de organizarefunctionala de conservare a traditiilor precum si de optiunile specialistilor sicomunitatilor rezidentiale.

Centrele istorice ale oraselor constituie veritabile fotografii ale dezvoltariioraselor,ale structurilor interne,si ale manifestarii sit-urilor lor actuale.

Exista mai multe feluri de sit-uri pe fondul carora s-au dezvoltat orasele :a) sit-ul geometric : se caracterizeaza printr-o forma regulata cu o retea stradala

rectangulara :Beijing ;New York ;Buenos Aires.b) de tip Kremlin: principala caracteristica a retelei stradale o constituie

forma radiar concentrica a sa,respectiv existenta unui centru din care pornescmai multe magistrale spre periferie.Acestea se intretaiecu cele axate pevechile drumuri ce vin dinspre liniile vechilor fortificatii :Moscova.

c) de tip Fort : sunt vechi fortarete construite de colonisti in Africa si Asiacare au stat la baza structurii ulterioare a orasului Manila ;

d) sit de tip dublet: Budapesta,New Delhi, Lipova, Bamaco (capitala statuluiMali) ;

e) sit de tip acropole :sunt specifice marilor centre ale civilizatiiloreuropene :Atena, Roma ;

f) de tip nuclee de convergenta :nucleele de convergenta sustinute de structurinaturale distincte in asociere cu drumurile comerciale sau pozitiile strategicestau la baza marilor orase europene: Paris ;Londra ;San-Marino ;Liege ;Munchen ;

g) de tip monocentric :au un singur nucleu in jurul caruia s-a extins vatra (deexemplu Milano) ;h) de tip polinuclear :in structura sit-ului apar cel putin doua nuclee in jurul

carora prin suprapunere s-a extins vatra :Timisoara ;i) de tip planing :caracterizeaza orasele noi :Brasilia,Camberra,etc.




26/33

24

Tema numarul 4

Originea i evoluia aezrilor urbane

Apariia oraelor pe scena istoriei a fost o consecin fireasc a evoluieicivilizaiei umane.

Iniial oraul a fost creat pentru a ndeplini un rol comercial, de schimbpentru produse, i un rol militar ( de asigurare a securitii).

Primele civilizaii urbane din lume au aprut n Asia, n regiuni cuagriculturavansat, bazatpe irigaii.

Cel mai vechi oradin lume, Ierihon, a aprut acum 7 000 de ani pe teritoriulactual al iordaniei.

ntre mileniile V i II .H. s-au dezvoltat orae nfloritoare n Mesopotamia(Ur, Uruk, Babilon) , pe Valea Indusului (Mohenjo-Daro), pe Valea Gangelui, nnordul Chinei, n Fenicia (Tyr, Sidon).

ncepnd cu mileniul III .H. se dezvoltorae i n nordul Africii, pe ValeaNilului (Memphis) i la rmul Mrii Mediterane (Cartagina).

n Europa, civilizaia minoic a creat primele centre urbane n mileniul II.H. (Cnossos n Insula Creta). Ulterior, n Grecia antic, apar orae-state numitepolisuri (Micene, Corint, Atena). Vechii greci nfiineazi numeroase colonii nAsia Mic (Efes, Milet) i pe rmul Mrii Negre sec. VII-VI .H. (Histria,

Tomis, Callatis).n epoca romanoraele au cunoscut progrese evidente avnd strzi pavate,canalizare i alimentare cu ap, bi publice, piee centrale-forum. Romanii au dus opoliticde urbanizare a Daciei, nfiinnd colonii i municipii (Apulum, Napoca,Potaissa, Drobeta).

nteresant este i faptul cmulte orae europene au fost construite pe ruinelecelor romane (Londra, Paris, Viena, Torino).

n Evul Mediu multe orae au deczut. Ele au fost fortificate cu ziduri ianuri de aprare. Multe aezri erau trguri, cu funcii comerciale, meteugretii administrative.

n epoca Renaterii, cnd se dezvolt burghezia, oraele au cunoscut operioadde nflorire (Florena, Veneia, Roma).

n epoca moderni contemporan, pe lngoraele europene i asiatice, auaprut i s-au dezvoltat intens oraele nfiinate de coloniti n cele douAmerici(New York, Quebec, Bogota). Revoluia industrial a fost nsoit de otransformare urban major. Oraele se nmulesc n bazinele carbonifere, de-alungul cilor ferate i al cilor navigabile.




27/33

25

ntre anii 1800 i 1990 populaia Globului a crescut de aproape 6 ori, n timpce populaia urbans-a multiplicat de peste 120 de ori.

Clasificarea oraelor

a) Duppoziia geografic:- litorale

de muntede deal i podi

- interioare de cmpiela contactul principalelor forme

de reliefde-a lungul arterelor hidrografice

b) dupmrime demografic:- foarte mici (sub 20 000 loc.)- mici (20 000-50 000 loc)- mijlocii (50 000-100 000 loc)- mari (100 000- 1 mil. loc.)- foarte mari (peste 1 mil. loc.)

c) dupmorfostructur:Dup acest criteriu -, n care sunt luate n atenie elemente ca form, tram

stradal(textura), structura, - se deosebesc mai multe tipuri de orae: oraliniar,

orapolinuclear, orarectangular, oracmplunguri.a.Ora liniar (ora-strad) are o form alungit dezvoltat de-a lungul unei axeprincipale, care urmrete configuraia unei ci de comunicaie principale. Uneleorae au avut n evoluia lor o asemenea morfostructur: ex. Madrid, Turda etc.Oraul polinucleareste caracterizat prin prezena, n vatra sa, a mai multor nucleebine individualizate din care a evoluat oraul, fie ca urmare a istoriei sale, fie prinprocesul de migraie. Un asemenea tip de oraeste influenat i de condiiilemorfologice. Ex. Timioara, Bucureti, Budapesta, Chicago.Oraradiar concentric n care reeaua stradaleste formatdin strzi radiare,

care se intersecteaz cu strzile n form inelar. Acest tip de ora aparinegeneraiei medievale, n care strzile circulare s-au dezvoltat pe conturul fostelorziduri de aprare, iar cele radiare pe traseul drumurilor de acces n ora, prin carese face legtura cu zona nconjurtoare. Ex. Moscova, Paris, Sibiu.Oraul rectangular (sau geometric, tabl de sah) cunoscut ca ora de tipamerican, se caracterizeazprin ntretierea strzilor n unghi drept, prin aceea cstrzile sunt paralele i perpendiculare ntre ele. Vatra oraului este parcelat




28/33

26

n terenuri de form geometric. Prezint dezavantaj sub aspectul circulaiei;deoarece lungete distanele, are numeroase intersecii. Ex. Alexandria (Romnia),San Francisco. New York.Oraul de tip cmplunguri,morfostructural, se caracterizeazprin existena uneistrzi principale care este dominat de centrul civic. Casele au spaii cu grdini.Oraul este ntlnit n depresiunile alungite i pstreaz trsturi ale satului, prinrsfirarea caselor i prezena grdinilor. Ex. Cmpulung Moldovenesc,Cmpulung Muscel.

d) dupfizionomie:- de tip european- de tip nord-american- de tip asiatic- caracteristice rilor n curs de dezvoltare

e) dupfuncii:Oraele cu funcii complexe sunt acelea care au n structura lor toate funciile. naceastgrupse ncadreazmarile capitale ale lumii. Ex.: Paris, Moscova, Tokyo,Londra etc.Funcia industrial s-a format odat cu dezvoltarea industriei i concentrareaacesteia n orae, n urma decderii activitilor meteugreti. Funcia industrialeste una din cele mai stabile funcii urbane din perioada contemporan, prin carese stabilesc legturi cu celelalte funcii ale oraelor, dar asigur legturile cuzonele din care i procur materiile prime sau n care i distribuie producia.

Funcia industrial prin construciile industriale, amenajrile specifice seimpune n peisaj i totodatare un impact mare asupra mediului nconjurtor.Funcia industrialeste ndeplinitde ora, prin unitile sale industriale.Industria oraelor este legat de nevoia de cadre specializate n domeniileindustriale, ceea ce impune ca n cadrul unor mari orae industriale sse dezvolte

nvmntul mediu sau universitar care spregteascfora de munc.Ex.: Braov pregtete specialiti n autocamioane, tractoare; Ploieti pregtete specialiti n industria petrolului; Petroani pregtete specialiti nminerit.

Funcia industrial a fost generat i de necesitatea provizionrii populaiei cumrfuri, ceea ce a fcut ca unele orae industriale s derive din foste centrecomerciale (Ex. orae din: Europa, Japonia). Dezvoltarea funciilor industriale afost favorizat de prezena unor surse energetice, de existena unor resurse alesubsolului, de existena minii de lucru calificate, precum i de politicile deindustrializare i dezvoltare regional, aplicate n fostele ri comuniste, dar i ncele occidentale (Ex.: Clermont Ferrand, cel mai mare centru al cauciucului din




29/33

27

Frana i din Vestul Europei).Funcia comercialcea mai veche funcie urban, avnd n vedere coraul a fosttotdeauna centru de schimb, este prezenti astzi n toate oraele.

Alturi de funcia meteugreasc, n oraele medievale, a avut rol important nevoluia lor. Astzi, aceastfuncie se distinge bine n urmtoarele cazuri: oraecu trguri locale,n special cele din zonele agricole; n oraele coloniale, ncare se dezvolt factoriile comerciale (ageniilor comerciale)23 dezvoltate deeuropeni n colonii, pentru organizarea de schimburi de produse cu populaiaautohton (Ex.: francezii au organizat asemenea agenii n America de Nord,pentru comerul cu blnuri); orae ale marilor trguri internaionale, ca punctede ntlnire a productorilor i comercianilor, n vederea dezvoltrii relaiilor deschimb.Ex.: Leipzig, Brno, Plovdiv, Nijnii Novgorod.

Funcia de transporturieste dezvoltatn strnscorelaie cu cea industrial, dari cu nevoile curente urbane (aprovizionarea populaiei, transportul forei demunc). Poziia geografic are rol important n dezvoltarea acestei funcii, fiindmai mare dect n cazul celei industriale. Unele faciliti naturale existenafluviilor, mrilor, oceanelor pentru porturi, a unor terenuri plane (pentruaeroporturi) precum i a unor condiii economice convergena de ci decomunicaie au contribuit la dezvoltarea acestei funcii (noduri feroviare, rutiere,porturi, aeroporturi).Funcia cultural-educaional i de cercetare este caracteristic oraeloruniversitare, n care existinstituii specializate n domeniu.Ex. de centre universitare: Coimbra, Salamanca, Oxford, Cambridge, Berkeley(San Francisco), New Haven, Bucureti, Iai, Cluj-Napoca etc.Funcia strategico-militar, cu rol important n evul mediu i secolul XIX-lea,astzi nu mai este un factor urbigen. Marile orae ale lumii pstreaz aceastfuncie, totui este mai pronunatn unele orae porturi (baze militare).Ex.: Toulon, Irkuts, Gibraltar, Vladivostok, etc.Funcia administrativ-politic, veche, ca i cea comercial, este caracteristicoraelor care ndeplinesc funcia de capital (de ar, regiune, judeetc.). Aceste

orae i dezvoltfuncia administrativ-politicalturi de celelalte funcii urbane.cu funcii de servicii.Funcia turistico-balnear este caracteristic pentru oraele staiuni montane ibalneare. Ex.: Predeal, Vatra Dornei, Atlantic City (staiune balnear anewyorkezilor).Funcia de cult, bine dezvoltat n evul mediu, a devenit secundar n oraelecontemporane. Are importan n centrele de pelerinaj: Mecca, Allahabad,




30/33

28

SantiSago de Compostela etc.

Repartitia pe Glob a oraselor mari si foarte mari

Dupa datele ONU, numarul oraselor mari si foarte mari a crescut de la 1334in 1960 la 4017 in 2005, dintre acestea 288 avand peste 1 milion locuitori.

Dupa modul de dispunere se disting trei mari grupari teritoriale de orasemari si foarte mari:Asia Musonica, Europa si nord-estul Americii de Nord.

1.Asia MusonicaCel mai mare numar de orase apartinand categoriei discutate sunt localizate

in Asia Musonica, mai exact Asia de Sud-Est si Subcontinentul Indian, peninsulaCoreea s.a.

In statele in curs de dezvoltare din asia Musonica marea majoritate aoraselor mari si foarte mari s-au dezvoltat recent, incepand cu secolul al XIX-lea,fiind la origine porturi comerciale.

Exemple: Bankok (7,8 mil. loc.), Mumbai (19,4 mil. loc.), Calcutta (15,3mil. loc.), Karachi (13,8 mil. loc.), Manila (14,5 mil. loc.).

O caracteristica este aceea ca in aceasta regiune este redus numarul de oraseaparute ca urmare a activitatilor industriale (cazul orasului Kanpur, India, 3,1 mil.loc), in interiorul continentului orasele mari fiind putine, acestea avand in general oistorie bogata, avand functii administrative inca din vechime- orase resedinta(Seul-22,05 mil. loc., Lahore-6,5 mil. loc.).

In Chinaorasele mari s-au nascut in primul rand datorita functiei politico-administrative, ele fiind in trecut sau in prezent capitale: Beijing- 10,7 mil. loc,Nanjing-3,3 mil. loc.

Bine dezvoltate sunt si cele mai importante orase ale provinciilor:Chongquing-7,8 mil. loc, metropola Sichuanului, Wuhan-4,9 mil. loc., Taipei- 6,9mil. loc. capitala Taiwanului.

In aceeasi categorie demografica intra si orasele portuare, dezvoltate in mareparte in epoca dependentei semicoloniale: Shanghai-13,4 mil. loc., Hongkong-7,3mil. loc, Guangzhou, denumit anterior Canton- 5 mil. loc., Dalian-3 mil. loc.,anterior controlat de Rusia, Japonia, Tianjin-6 mil. loc. si Quingdao-2,9 mil. loc.concesiuni germane.

Orasele Manciuriei au avut o dezvoltare continua datorita industriei-Shenyang-4,5 mil. loc., Harbin- 4,6 mil. loc, Anshan, etc.

In Japoniaprocesul de urbanizare a evoluat in stransa legatura cu procesulde industrializare. Exemplificam in acest sens Tokyo-34 mil. loc., acesta fiindnucleul politic si industrial al tarii, cea mai mare concentrare urbana a planetei.




31/33

29

Este urmat de interurbatia Hashin-16,7 mil. loc. si de aglomeratia Nagoya- 8 mil.loc. Se adauga aici si conurbatiile Kitakiushu, Fukuoka, pozitia litorala fiind ceacare a determinat dezvoltarea.

2.EuropaOrasele mari sunt rezultatul imbinarii unor functii complexe, cea politica-

capitale astazi sau in trecut, administrativa, metropole ale unor foste imperiicoloniale intra sau extraeuropene, industriala, comerciala-noduri portuare,maritime sau fluvio-maritime.

Se remarca Londra-12 mil. loc., Paris-9,8 mil. loc., Moskova- 13,6 mil. loc.,Sankt Petersburg-4,7 mil. loc., Kiev- 2,6 mil. loc., Berlin-4,2 mil. loc, interurbatiaAtena-Pireu-3,5 mil. loc., Brukelles-1,8 mil. loc., Viena-1,9 mil. loc., Lisabona-2,9mil. loc., Stockolm-1,7 mil. loc., Copenhaga-1,4 mil. loc., Varsovia- 2,4 mil. loc.,Praga- 1,2 mil. loc., Budapesta-2,4 mil. loc, etc.

Sunt relativ putine capitalele a caror dezvoltare a fost determinata de pozitia

centrala, acestera avand o functie portuara slaba sau chiar absenta: Roma-3,3 mil.loc., Bucuresti- cca. 2 mil. loc, Madrid-5 mil. loc.

Specifica Europei este si dezvoltarea metropolelor regionale, mai ales instatele mari ce au o structura federala: Milano-3,8 mil. loc., Munchen-1,9 mil. loc,Salonic, Edinburgh.

Orasele industriale sunt grupate in principalele bazine carbonifere:Manchester-2,5 mil. loc, Birmingham-2,6 mil. loc, Leeds-2,1 mil. loc., Torino-1,5mil. loc., orasele din bazinul Rhur, etc.

Orasele portuare sunt mai slab reprezentate decat in Asia Musonica:Barcelona, Hamburg, Glasgow, Rotterdam, Odessa, Istanbul, Genova, etc.

3.Nord-estul S.U.A. si sud-estul CanadeiLa dezvoltarea celor mai multe orase nord-americane functia politico-

administrativa a contribuit intr-o mica masura, rolul principal fiind jucat deactivitatile industriale si comerciale.

Orasele au valorificat factorii de favorabilitate cu privire la pozitiageografica, dezvoltand transportul pe apa, fie in lungul litoralului OceanuluiAtlantic (New York-Philadelphia-Boston), fie prin bazinul fluviului Sf.Laurentiu sipe tarmul Marilor Lacuri (Montreal-Chicago- Detriot-Toronto).




32/33

30

Forme teritoriale urbane

Orasul initial reprezinta un oras propriu-zis, cu limite administrative foarte clar

conturate; se refera in general la orasele mici si foarte mici.Aglomeratia urbana este o forma mai extinsa a orasului, reprezentand o arieurbanizata constituita dintr-un oras cu peste 50 000 locuitori si o zona suburbana,cu o raza de pana la 50-60 km fata de centrul principal. Are relatii de naturaeconomica si de aporovizionare cu localitatile apropiate.Gruparea urbana este o forma teritoriala constituita din orase aparuteindependent, la distante mici unul fata de celalalt, avand relatii intense intre ele.Ex.: Constanta-Medgidia, Gdansk-Gdynia, Rijeka-Opatja, Izmir- Manisa.Microregiunea urbanase refera la o serie de orase care in anumite conditii sunt

interdependente din punct de vedere economic, social si urban, avand insaadministratie proprie. Se contureaza de obicei pe vaile raurilor, de-a lungul marilormagistrale sau in arii litorale. Ele pot avea profil economic specializat (dep.Petrosani, dep. Ostrava Karvina), complex (valea Prahovei, Seattle-Tacoma,Montreal-Quebec), profil turistic (Valea Isere-Chamonix-Mont Blanc).Interurbaia este un sistem urban bazat pe existena n teritoriu a unor orae demrimi variabile, situate la distane apropiate, care au funcii diferite, dar secompleteazreciproc. Aceastconcentrare urbanevolueazspre conurbaie.Ex.: Braovul, Cluj-Napoca, Osaka, Kobe, Kyoto etc.

Conurbaiaeste un sistem urban care a aprut pe baza accenturii relaiilor dintredou sau mai multe orae apropiate spaial, dar care i menin, n general,personalitatea. Conurbaia este un ansamblu de orae care se dezvoltindependent,sunt apropiate ntre ele i au unele probleme comune, cum sunt alimentarea cuap, cu energie, amenajarea i protecia mediului. O conurbaie trebuie s

ndeplineascdoucondiii: ca genezs-a format prin juxtapunerea a dousau maimulte orae, dar care rmn independente; trebuie s existe un anumit numr deorae i un numr mare de populaie. Oraele mici nu pot forma conurbaii, chiardacsunt vecine.

Termenul de conurbaie a fost introdus n tiin de sociologul englez PatrickGeddes. Ex. de conurbaii: St. Paul Mineapolis (SUA), de o parte i alta afluviului Mississippi; Reggio-Mesina (Italia); Essen-Dusseldorf, Duisburg,Bochum, Wuppertal din Germania, din bazinul carbonifer, constituit pe axa renan;Ludwigshafen i Mannheim, n Germania, situat pe valea Rinului; n Anglia estecunoscut conurbaia Leeds, Sheffield, Bradford, Halifax- cunoscut sub numelede Yorkshire; n Polonia este conurbaia de tip carbonifer a Sileziei superioare.




33/33

Metropola este oraul cu peste 1 milioane locuitori, iar mpreun cu localtilesatelit formeazo arie metropolitan.Are rol de capital regionale sau naional,dezvoltat sub aspect economic, cultural, urbanistic, cu o puternic zon deinfluen n teritoriu, cu rol n controlul economiei moderne. Are o ariemetropolitanntins i bine populat (5-30 milioane locuitori) intretinandstrnse i diverse relaii de producie, culturale, de schimb. Ex.: Parisul, Londra,Moscova, Bucureti etc.Megalopolisul se refer la o concentrare urban de mari dimensiuni, careconstituie un stadiu de gigantism n organizarea teritoriului urban, fiind osuperaezare, nite conurbaii superdezvoltate. Megalopolisul este format dinconurbaii, interurbaii, metropole, orae, enclave agricole, spaii forestiere.n cadrul megalopolisului existnuclee polarizatoare spre care graviteaz aezriurbane mai mici. Megalopolisul se ntinde pe suprafee de mari dimensiuni i areun mare numr de populaie.

Megalopolisul este un termen inventat de demograful american J. Gottman iutilizat iniial pentru ansamblul din nord-estul S.U.A. Boston Philadelphia -NewYork. Megalopolisul se individualizeaz prin populaii de peste 10 milioanelocuitori i prin faptul cncorporeazmai multe metropole.

Cele mai importante megalopolisuri sunt:

BOSWASH: Boston-New York-Philadelphia-Baltimore- Washington cu opopulaie de peste 45 mil. loc.

CHIPITTS: Chicago-Detroit-Cleveland-Pittsburgh TOKAIDO: Sud ESTUL insulei HONSHU i NORDUL insulei Kyushu:

Chiba-Tokyo-Yokohama-Nagoya-Osaka-Kobe-Hiroshima cuc.c.a. 55 mil. loc.

SAN-SAN: costa de vest a S.U.A., format intre San Francisco-Los Angeles-SanDiego

RHIN: Amsterdam-Rotterdam-Essen-Dortmund-Frankfurt-Manheim-Stuttgart cu 33 mil. loc.

Cucu, V., (2000), Geografia asezarilor rurale, Edit. Domini, Targoviste.Cucu, V., (2000), Geografia orasului, Edit. Fundatiei DimitrieBolintineanu, Bucuresti, Romania.SURD V., 1982, Populaia, aezrile i economia mondial sintezegeografice, Editura Dacia, Cluj-Napoca.Surd, V. (2003), Geografia asezarilor, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca


Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	pselloss
View:	227 times
Download:	0 times

5_Geografia_asezarilor_umane

Documents