TRANSPORTUL RUTIER DE MARFURI PERICULOASE

MANUAL

pentru cunoasterea accesoriilor,

utilajelor si autospecialelor de stingere

a incendiilor

Editura Ministerului de Interne

1992

CUPRINS

Capitolul I

ACCESORII PENTRU LUCRUL CU APA

pag. 4

Furtunul de refularepag. 4

Tubul de cauciuc pentru aspiratiepag. 4

Tevi de refularepag. 5

Hidrantii portativipag. 7

Distribuitoarelepag. 9

Colectorulpag. 10

Sorbul pentru tuburile de aspiratie

pag. 10

Ejectorul pentru ape mici

pag. 11

Racorduripag. 12

Reductiile de racorduripag. 13

Ajutajul pulverizatorpag. 13

CAPITOLUL II

ACCESORII PENTRU PRODUCEREA SPUMEIpag. 14

Amestecatorul de liniepag. 14

Tevile generatoare de spuma mecanicapag. 15

Generatorul de spuma chimicapag. 17

Dozatorul pentru spuma mecanica pag. 17

Capul deversorpag. 18

Prelungitorul tevii generatoare de spumapag. 18

Bidonul pentru lichid spumantpag. 18

Dispozitiv de transvazare spumantpag. 18

CAPITOLUL IIIACCESORII PENTRU PROTECTIEpag. 19

Cascapag. 19

Costumul de protectie contra apeipag. 19

Costumul de protectie anticalorica

pag. 20

Masca contra fumului si gazelorpag. 21

Aparatele izolantepag. 22

Aparatul izolant cu aer comprimat

pag. 28

Trusa cu butelii si cartuse filtrantepag. 28

Aparatul pentru cercetare chimica

pag. 29

Trusa electricapag. 30

Cizmele de cauciucpag. 30

Cizmele de protectie cu talpi neperforabilepag. 31

Manusile de cauciucpag. 31

Ochelarii pentru sudurapag. 31

CAPITOLUL IV

ACCESORII PENTRU SALVARE SI PRIM AJUTOR MEDICALpag. 31

Centura de sigurantapag. 32

Carligul de sigurantapag. 32

Coarda si cordita de salvarepag. 32

Completul de salvare de la inaltimepag. 33

Pernele pneumatice de salvarepag. 37

Cuiul de sustinerepag. 38

Aparatul de inhalat oxigenpag. 38

Trusa sanitarapag. 40

CAPITOLUL V

ACCESORII PENTRU TAIAT SI DEMOLATpag. 40

Toporul-tarnacop

pag. 40

Toporasulpag. 41

Rangapag. 41

Cangeapag. 41

Lopata si cazmauapag. 41

Furcapag. 42

Ferastraul coada de vulpepag. 42

Joagarul

pag. 42

Ciocanul si spitul pentru spart betonpag. 43

Motoferastraul cu lantpag. 43

Foarfecele pentru taiat cablupag. 44

Aparatul de sudat si de taiat autogenpag. 44

Bormasina electrica portativapag. 45

Pompa hidraulica cu dublu efectpag. 46

Distantorul electricpag. 46

Cricul pneumatic

pag. 47

CAPITOLUL VI

ACCESORII PENTRU ILUMINATpag. 48

Lampa electrica cu acumulatorpag. 48

Proiectorul mobil de 1000 Wpag. 49

Farul pompier pag. 49

Corpul de iluminat cu faruripag. 50

Bobina pentru cablupag. 50

Trepiederul proiectorpag. 51

Furca pentru ridicat cablurile electricepag. 51

Ghearele pentru urcat pe stalpipag. 51

CAPITOLUL VII

ACCESORII DIVERSEpag. 51

Puntea de trecere peste furtunpag. 52

Cotul pentru furtunpag. 52

Fasa pentru furtun pag. 52

Cheia pentru racordarepag. 53

Geanta pentru chei si fesipag. 53

Cheia cofretpag. 53

Aparatul pentru legat furtunuripag. 53

Aparatul pentru spalat furtunuripag. 54

Electroexhaustorulpag. 54

Electroventilatorulpag. 55

Cordita pentru sustinerea sorbuluipag. 56

Cordita pentru legat furtunulpag. 56

Coarda pentru ancorat scaripag. 56

Galeata din panzapag. 56

CAPITOLUL VIII

SCARI MANUALEpag. 56

Scara de imperecherepag. 56

Scara culisanta

pag. 57

Scara de fereastrapag. 57

Scara bastonpag. 57

CAPITOLUL IX

MIJLOACE PENTRU TRANSMISIUNIpag. 58

Radiotelefoanele

pag. 58

Unitatea de comanda prin laringofonpag. 67

Incarcatoare pentru bateriile de acumulatori ale radiotelefoanelorpag. 68

Baterii de acumulatoripag. 70

Amplificatori cu dispozitiv de alarmare tip ADA 02pag. 70

Megafonul de 4 Wpag. 70

Dispeceratulpag. 71

Centrala telefonica automata de institutie P. 40pag. 71

Centrala telefonica de campanie cu 10 numerepag. 74

Telefonul ATI 52pag. 75

Bobina cu cablu telefonic

pag. 78

CAPITOLUL X

STINGATOARE

pag. 78

Stingatorul portativ cu apa pulverizatapag. 78

Stingatoare transportabile cu apa pulverizatapag. 79

Stingatoare portative cu spuma chimicapag. 80

Stingatoare portative cu pulberepag. 83

Stingatoare transportabile cu pulberepag. 83

Stingatorul remorcabil cu pulbere si dioxid de carbonpag. 84

Stingatoare portative cu dioxid de carbonpag. 85

Stingatorul transportabil cu dioxid de carbonpag. 86

Galeata stingator

pag. 87

CAPITOLUL XI

UTILAJE PENTRU STINGEREA INCENDIILORpag. 88

Motopompa usoara de 400 l/min.pag. 88

Motopompa de 800 l/min.

pag. 89

Motopompa de 1300 l/min. (MP 73)pag. 90

Motopompa de 1500 l/min. (MP 79)pag. 92

Motopompa de stins incendii cu MPR 1600pag. 92

Hidrogeneratorul de spuma usoara

pag. 94Tunuri pentru stins incendii cu apa si spuma

pag. 95

CAPITOLUL XII

POMPE DE VID SI CENTRIFUGEpag. 98

Pompe de vidpag. 98

Pompe centrifugepag. 100

Pompe din dotarea autospecialelor si utilajelor de stingere a incendiilorpag. 101

CAPITOLUL XIII

AUTOSPECIALE DE STINS INCENDII

Date generalepag. 103

Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri de turismepag. 104

Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri tip camion mijlociupag. 107

Autospeciale de stins incendii pe autosasiul tip camion greupag. 114

Alte autospeciale

pag. 120Capitolul I

ACCESORII PENTRU LUCRUL CU APA

Accesoriile pentru lucrul cu apa sunt mijloace destinate vehicularii apei direct de la sursele sub presiune la locul incendiului sau prin intermediul autospecialelor si utilajelor de stingere.

Din grupa accesoriilor pentru lucrul cu apa fac parte: furtunul de refulare, tubul de cauciuc pentru aspiratie, teava de refulare, hidrantul portativ, distribuitorul, colectorul, sorbul pentru tuburile de aspiratie, ejectorul pentru ape mici, racordul, reductia si ajutajul pulverizator.

De la inceputul capitolului, pentru a nu crea confunzii, subliniem ca denumirea de accesorii pentru lucrul cu apa este generica, pornind de la domeniul cu cea mai mare utilizare a acestora, parte din ele putand fi folosite si pentru transportul emulsiilor de apa si spumanti sau al pulberilor vehiculate sub presiune.

Furtunul de refulare

In raport de tipul lor (A, B, C sau D), furtunurile de refulare prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:ABCD

Diametrul (interior)111765326

Presiunea de incercare (bari)20252020

Lungimea (m)20 0,5

Grosimea stratului de cauciuc (mm)1,0 0,2

Masa pe ml (g)920700450200

Descriere

Furtunul de refulare este fabricat din fibre textile poliesterice cu tesatura circulara (fara cusatura) cauciucata, pentru a-i asigura etanseitatea si a reduce pierderile de presiune prin frecare pe timpul trecerii apei. La ambele capete, in raport cu tipul sau, furtunul este prevazut cu racorduri de refulare.

Furtunul se intrebuinteaza in bucati lungi de 20 0,5 m si se foloseste sub role simple sau duble, panglici sau infasurat pe vartelnitele carucioarelor port-furtun.

Fig. 1

Intretinere

Dupa folosire, furtunul trebuie sa fie bine curatat prin spalare cu apa, operatie executata manual sau cu aparatul pentru spalat furtunuri. Dupa spalare, furtunul trebuie uscat in locuri special amenajate sau pe stelaje inclinate, la locuri ferite de radiatii solare ori termice.

Dupa uscare, se verifica starea racordurilor si garniturilor; se repara cand este cazul, iar pentru prelungirea duratei de intrebuintare se schimba dunga la intervale de 6 luni.

Tubul de cauciuc pentru aspiratie

In raport de tipul lor (A, B sau D), tuburile de cauciuc pentru aspiratie prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

ABD

Diametrul interior110 mm75 mm25 mm

Lungimea (m)2,25; 2 si 1,52 si 1,53 si 4

Masa tubului fara racorduri (kg/m)8,55,51,25

Descriere

Tubul de cauciuc pentru aspiratie este confectionat din straturi suprapuse de cauciuc si panza, intarite cu sarma sub forma de spirala.

La ambele capete, tubul de aspiratie este prevazut cu cate o portiune (11 15 cm) fara sarma care permite fixarea racordurilor A, B sau D.

Aderenta intre straturile de panza si cele de cauciuc se realizeaza cu ajutorul solutiei de cauciuc, in urma vulcanizarii.

Fig. 2

Intretinere

Dupa folosire, tubul trebuie sa fie spalat cu apa apoi uscat, verificat si repus in stare de functionare.

In afara verificarilor curente care se fac dupa fiecare folosire (racorduri, garnituri etc.), anual sau cand se constata anumite deficiente, tubul se supune urmatoarelor probe:

a) proba de aspiratie uscata

Fiecare tub se inchide la un capat cu racord infundat, iar la celalalt capat se racordeaza la intrarea in pompe. Se creeaza o depresiune de 640 mm coloana de mercur. Dupa 5 minute se admite o scadere a depresiunii cu 3% cu conditia ca etanseitatea pompelor sa fi fost verificata in prealabil iar tubul sa nu se deformeze. Dupa verificarea fiecarui tub in parte, proba se repeta cu toate tuburile din dotarea autospecialei racordate impreuna.

b) proba la presiune hidraulica

In fiecare tub se realizeaza o presiune hidraulica de 6 bari timp de 5 minute. Tubul trebuie sa nu se sparga, sa nu prezinte infiltrari de apa sau deformari.

Tevi de refulare

Tevile de refulare se clasifica in:

- tevi de refulare simple;

- tevi de refulare cu robinet:

- fara perdea de protectie;

- cu perdea de protectie;

- tevi pentru dispersia apei.

a) teava de refulare simpla (fig. 3).

Aceasta asigura refularea jetului de apa si dirijarea lui asupra focarului, racordandu-se la furtunurile de refulare sau alta sura de apa.

Fig. 3

In raport de tipul lor (B, C sau D), prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

BCD

Lungimea totala (mm)430445200

Diametrul ajutajului de baza (mm)202012

Diametrul ajutajelor finale (mm)12, 14, 16 si 188, 10, 12, 14, 164

Masa1,750960170

Descriere

Este confectionata din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune sau, cu exceptia racordului, din material plastic. Se compune din urmatoarele parti: (fig. 3a).

- racordul fix (1);

- tubul de racordare (2);

- tubul maner (3) care in unele cazuri este izolat termic pentru a proteja mana servantului pe timpul temperaturilor scazute;

- ajutajul de baza (4);

- ajutajele demontabile (5);

La tevile tip D si la unele variante tip B sau C, tubul de racordare, tubul maner si ajutajul de baza formeaza o piesa comuna cu denumirea ajutaj de baza minor.

Fig. 3a

Intretinere

Dupa intrebuintare se spala cu apa curata atat in interior cat si in exterior, dupa care se sterg cu carpe moi, se usuca in aer liber apoi se verifica starea racordurilor, a garniturilor, precum si insurubarea normala pe filet a ajutajelor demontabile.

b) tevile de refulare cu robinet (fig. 4)

Tevile de refulare cu robinet se prezinta in doua variante constructive si anume cu si fara perdea de protectie. Indiferent de forma de constructie acestea servesc la formarea unei perdele de apa necesara in unele situatii pentru protectia servantilor.

Fig. 4

Tevile de refulare cu robinet fara perdea de protectie sunt de doua tipodimensiuni si anume de 8 si 14 mm.

In raport de varianta si tipodimensiuni prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

Fara perdea de protectieCu perdea de protectie

(8)(14)-

Lungimea totala (mm)485490500

Ajutajul de baza (mm)121820

Ajutajul intermediar (mm)101616

Ajutajul final (mm)81412

Marimea racorduluitip Ctip C

Masa (kg)1,21

Descriere

Sunt confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compun din urmatoarele parti (fig. 4.a):

Fig. 4a

- racordul fix (1);

- robinetul, la care se disting: corpul robinetului (2), cepul (3) si manerul (4);

- tubul maner (5);

- mansonul de izolare termica (6), confectionat din material plastic sau cauciuc vulcanizat;

- ajutajul de baza (7);

- ajutajul demontabil (8) la teava de refulare cu robinet;

- dispozitivul de pulverizare (9) la teava cu robinet si perdea de protectie.

Functionare

Pentru folosire se racordeaza teava la linia de furtun, se actioneaza asupra manerului inchizand sau deschizand cepul robinetului in cazul tevilor fara perdea de protectie. Cand se lucreaza cu tevile de refulare cu perdea de protectie, dupa manuirea manerului robinetului se actioneaza si asupra dispozitivului de pulverizare prin rotire spre dreapta, deschizandu-se orificiile de dispersie a apei. Prin manuirea spre stanga se realizeaza suprimarea progresiva a perdelei de protectie.

Intretinere

Pentru intretinere se procedeaza la fel ca la tevile simple, in plus se verifica functionarea normala a robinetului, respectiv, starea de curatenie a orificiilor si rotirea normala a dispozitivului de pulverizare, in cazul tevilor de refulare cu robinet si perdea de protectie.

c) tevile pentru dispersia apei

Tevile pentru dispersia apei (fig. 5), asigura refularea sub forma de perdea necesara protejarii stivelor de material combustibil din depozite, a cladirilor etc., in cazul incendiilor izbucnite in zone imediat invecinate cu acestea.

Fig. 5

In raport de tip, B sau C, tevile pentru dispersia apei prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

BC

Debitul de apa (l/min)1200600

Marimea fantei (mm)53

Lungimea sectorului circular de protectie a apei (m)3220

Inaltimea sectorului circular al apei (m)106

Masa (kg)32

Descriere

Tevile pentru dispersia apei sunt confectionate din otel inoxidabil cu racord de aluminiu, rezistent la coroziune si se compun din urmatoarele parti:

- racordul fix;

- corpul tevii

- dispersor.

Intretinere

Pentru intretinere se executa aceleasi operatii ca in cazul tevilor de refulare de mana simple.

Hidrantii portativi

Hidrantii portativi se clasifica in:

- hidranti portativi cu cot simplu;

- hidranti portativi cu cot dublu;

- hidranti portativi cu robinete.

a) hidrantii portativi cu cot simplu (fig. 6)

Acestia sunt fabricati in trei tipodimensiuni: A, B si C, in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

Fig. 6

ABC

Inaltimea (mm)875805789

Masa (kg)1438,581

Presiunea de lucrumax. 10 bari

b) hidrantii portativi cu cot dublu (fig. 6a)

Fig. 6a

Sunt, de asemenea, fabricati in trei tipodimensiuni: A, B si C, in functie de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

ABC

Inaltimea (mm)871803789

Masa (kg)16,21110

Presiunea de lucrumax. 10 bari

c) hidrantul portativ cu robinete (fig. 6b)

Acest tip de hidrant prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

Fig. 6b

- inaltimea (cu robinetul inchis; mm)1050

- masa (kg)

10

- presiunea de lucru

max. 10 bari

Descriere

Hidrantii portativi, indiferent de tip, sunt confectionati, de regula, din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune. In unele variante, partile de baza ale acestora corpul bifurcat si corpul tubular sunt confectionate din fonta.

Indiferent de rolul lor, tipodimensiunea in care au fost confectionati sau materialul de constructie, hidrantii au ca parte comuna corpul tubular de forma cilindrica (I) la care se disting:

- inelul opritor (1) cu garnituri de etansare;

- piulita de racordare cu urechi (2);

- flansa cu manere (3).

Diferentierea se realizeaza la partea superioara a hidrantilor, in raport de tip distingandu-se:

- corpul cotit in cazul hidrantilor cu cot simplu;

- corpul bifurcat in cazul hidrantilor cu cot dublu sau al celor cu robinete.

Atat la corpul cotit cat si la cel bifurcat (II) se intalnesc:

- flansa de etansare (4);

- racordurile fixe (5);

- manerul.

In plus, la corpul bifurcat al hidrantului portativ cu robinete, se deosebesc:

- capacul robinetului (6);

- roata de manevrare (7);

- tija robinetului (8);

- discul robinetului (9).

Pentru racordarea la retea, hidrantii portativi au ca anexe cheia hidrant subteran (fig. 7) si mufele cheii hidrant (fig. 8).

Cheia este o piesa metalica formata dintr-o tija care la partea superioara are un maner in forma de T cu un capat ascutit si curbat, iar la partea inferioara o terminatie de forma unei chei tubulare triunghiulara.

Mufele sunt piese metalice care la partea superioara au o forma triunghiulara pentru imperechere cu cheia hidrant, iar la partea inferioara au o forma diferita (patrata, dreptunghiulara etc.), adecvata formei capului tijei ventilului hidrantului subternan.

Functionare

Cu ajutorul manerului cheii hidrantului se indeparteaza capacul hidrantului subteran.

Fig. 7

Fig. 8

Se rasuceste pe filet piulita de racordare cu urechi de pe corpul tubular al hidrantului pana ce acesta coboara la nivelul inelului opritor.

Se asaza hidrantul portativ pe orificiul hidrantului subteran, astfel ca urechile piulitei sa intre sub racordul cu gheare al acestuia.

Se rasuceste spre dreapta corpul hidrantului actionandu-se cele 2 manere de manevrare ale fansei. Prin rotire hidrantul se insurubeaza in filetul piulitei, fiind obligat sa coboare si sa se preseze pe orificiul hidrantului subteran la care se etanseaza prin intermediul garniturii de etansare.

Pentru deschiderea hidrantului subteran se folosesc cheia hidrant si mufa adecvata.

La una sau la ambele iesiri ale hidrantului se racordeaza furtunuri de refulare A, B, C sau tunuri de absorbtie. Pentru deschiderea apei (la hidrantul cu robinete) se actioneaza asupra rotilor robinetelor.

La incetarea lucrului se inchide hidrantul subteran (cu ajutorul cheii hidrant), se desracordeaza tuburile de absorbtie sau furtunurile de refulare de la hidrant, apoi se demonteaza hidrantul portativ rotindu-se corpul hidrantului spre stanga.

Hidrantul subteran se curata si se acopera cu capacul sau.

Intretinere

Dupa intrebuintare hidrantul se spala, se verifica functionarea corecta si etanseitatea robinetelor si a corpului hidrantului, starea racordurilor, rotirea usoara a piulitei de racordare si starea garniturii de etansare. El trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferi degradari.Distribuitoarele

Distribuitoarele se clasifica in:

- distribuitorul B-2C (fig. 9a);

Fig. 9a

- distribuitorul B-CBC (fig. 9b);

Fig. 9b

Distribuitoarele tip B-2C sau B-CBC prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

B-2CB-CBC

Racord de intrareBB

Racord de iesire2 tip C2 tip C, 1 tip B

Felul obturariiRobinete tip caneaRobinete cu disc

Presiunea maxima15 bari16 bari

Masa (kg)4,17,5

Descriere

Sunt confectionate din aliaj de aluminiu anticorosiv.

Se compun din urmatoarele parti (fig. 9c):

Fig. 9c

- corpul distribuitorului (1), prevazut pe partea superioara cu un maner pentru transport (8), iar pe partea interioara cu trei picioruse de sprijin;

- un racord fix tip B pentru intrarea apei (2);

- trei racorduri fixe din care 1 B si 2 C la tipul B-CBC sau 2 C la cel B-2C pentru iesirea apei (3);

- trei robinete (doua la tipul B 2C) la care se disting:

- capacul robinetului (4) in cazul distribuitorului B-CBC;

- roata (tija) de manevrare (5);

- tija robinetului (6);

- discul (7) la distribuitorul B-CBC, sau cepul robinetului la distribuitorul B-2C.

Functionare

Dupa amplasarea distribuitorului la locul indicat in dispozitivul de stingere se racordeaza la intrarea B linia de furtun prin care el este alimentat cu apa si apoi la iesirile respective, liniile de furtun B si C sau numai C ordonate, toate robinetele fiind inchise. La cererea servantilor 1 sau a personalului ce indeplineste atributiile acestora pe liniile de furtun ce asigura distribuirea apei, se deschid progresiv robinetele respective.

La incetarea lucrului se inchid robinetele, dupa care se dezracordeaza linia de furtun echipata.

Intretinere

Dupa intrebuintare distribuitorul se spala, se verifica functionarea si etanseitatea sa, starea racordurilor si a garniturilor. El trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferi degradari.Colectorul

Colectorul prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

- presiune de lucru

max. 10 bari

- racordul de iesire

tip A

- racordul de intrare

doua tip B

- masa (kg)

6,1

Descriere

Este confectionat din aliaj de aluminiu si se compune din urmatoarele parti (fig. 10):

- corpul colectorului (1);

- doua racorduri fixe tip B pentru intrarea apei (2);

- un racord fix tip A pentru iesirea apei;

- o clapa de inchidere cu bolt (4).

Fig. 10

Functionare

Colectorul se racordeaza la conducta cu cot prevazuta cu racord tip A a cazanului pentru apa de la autospeciale, iar la racordurile B se cupleaza furtunurile ce fac legatura cu cele doua surse de alimentare. In cazul in care conducta cu cot a cazanului pentru apa este prevazuta cu racord tip B, intre ea si colector se monteaza o reductie A-B. Apa ce vine prin cele doua intrari este dirijata apoi prin iesirea A (B) in conducta cu cot pentru umplerea cazanului. Pe timpul functionarii daca apa ce vine din cele doua surse are presiuni egale clapa va sta orientata pe directia axului deschiderii A. In caz contrar, clapa va inchide orificiul intrarii, prin care apa vine cu presiune mai mica.

Intretinere

Dupa intrebuintare se spala si se verifica functionarea clapei si starea racordurilor. Se remediaza defectiunile constatate.Sorbul pentru tuburile de aspiratie

Sorbul se fabrica in doua tipodimensiuni: A si B, in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:Tip ATip b

Dimensiunile (mm)206 x 223153 x 126

Masa (kg)1512

Descriere

Este confectionat din aliaj de aluminiu anticorosiv si se compune din urmatoarele parti (fig. 11):

- sita sorbului (I) cu fundul sitei (1) si corpul sitei (2);

- corpul sorbului (II) cu un racord fix A sau B (3) in raport de tipul sorbului;

- supapa sorbului cu corpul supapei (4), capacul supapei (5), parghia de manevrare a supapei (6) si inelul pentru legarea corditei de sustinere a sorbului (7).

Functionare

Se racordeaza sorbul la capatul inferior al coloanei de tuburi de aspiratie. In vederea actionarii parghiei de manevrare a supapei, se leaga la inelul acesteia o cordita pentru sustinerea sorbului, iar capatul liber se fixeaza de un punct de sprijin.

Pe timpul formarii vidului in sistemul de alimentare (sorb, tuburi de aspiratie, pompe), supapa sorbului este deschisa de curentul de apa ce intra din sura in tuburile de aspiratie. In momentul intreruperii alimentarii, apa din tuburile de aspiratie apasa asupra supapei care este asezata pe scaunul aflat in corpul sitei, realizandu-se astfel mentinerea coloanei.

Dupa terminarea lucrului, pentru golirea de apa a tuburilor de aspiratie, se trage in sus de cordita care, prin intermediul parghiei de manevrare, deschide supapa si lasa apa sa se scurga.

In cazul cand apa contine impuritati de dimensiuni reduse, pe care sita nu le retine, sorbul va fi introdus in cosul metalic.

Intretinere

Dupa folosire sorbul se spala si se verifica starea racordului, buna functionare a supapei si a parghiei ei de manevrare.

In afara verificarilor curente, executate dupa fiecare folosire, periodic, sorbul este supus unei probe de incercare a etanseitatii supapei. Se umple sorbul cu apa si in intervalul de 5 minute nu se admit scapari decat sub forma de picaturi.

Ejectorul pentru ape mici

Ejectorul pentru ape (fig. 12) are urmatoarele caracteristici tehnice:

- debitul aspirat (l/min.)

130

- presiunea apei la intrare (bari)

7 11

- presiunea apei la iesire (bari)

1,5 2

- masa (kg)

6,735

Descriere

Este confectionat din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compune din urmatoarele parti (fig. 13):

Fig. 13

a) corpul ejectorului (1) la care se disting:

- conducta cotita (1);

- racordul fix tip C pentru intrarea apei (2);

- ajutajul convergent de ejectie (3);

- corpul de absorbtie (4) cu rol de sorb si de picior de sprijin;

- sita pentru retinerea impuritatilor (5);

b) coloana de ejectie (11) la care se disting:

- ajutaj convergent-divergent (6);

- racord fix B pentru iesirea apei (7);

- picior de sprijin pe sol (8);

- nervuri pentru intarire (9), in numar de patru.

Functionare

- Pentru punerea in functiune a ejectorului, la racordul tip C pentru intrarea apei se cupleaza linia de furtun ce vine de la iesirea din pompele unei autospeciale sau ale unui utilaj, iar la cel de tip B furtunul pentru dirijarea apei la locul dorit.

Apa refulata cu presiune de pompe este condusa spre ajutajul convergent de ejectie de unde patrunde sub forma de jet in ajutajul converget-diverget si antreneaza apa din sursa prin sorb, pe baza principiului ejectiei. Apa trimisa de pompe impreuna cu cea antrenata iese din ejector pe la racordul B.

Procesul de antrenare a apei (sau a unui alt fluid) prin principiul ejectiei, are loc ca urmare a unei succesiuni de fenomene. Apa intrata in ajutajul de ejectie si care ester fluidul motor isi mareste presiunea si isi micsoreaza viteza ca urmare a micsorarii treptate a sectiunii.

Dupa iesirea din ajutajul de ejectie, apa trece printr-o sectiune marita si presiunea scade brusc in timp ce viteza se mareste la cateva sute de metri pe secunda.

Scurgerea fluidului motor cu viteza marita spre ajutajul convergent-divergent creeaza o depresiune; in urma acesteia, datorita presiunii atmosferice, fluidul aflat in sorb (aerul si apa) este obligat sa patrunda in zona de actiune a fluidului motor, cu care se amesteca si patrunde in partea convergenta a coloanei de ejectie. Sectiunea micsorandu-se din nou, viteza de scurgere se micsoreaza si se mareste presiunea, iar dupa trecerea pragului de strangulare in partea divergenta a coloanei de ejectie, descreste presiunea si se mareste viteza.

Intretinere

Dupa folosire, ejectorul se spala si se verifica starea racordurilor si a garniturilor. Anual, sau cand este cazul, se demonteaza si se verifica ajutajele.

Racorduri

Dupa domeniul de utilizare racordurile se clasifica in:

- reductiile de refulare sau aspiratie;

- racorduri fixe;

- racorduri infundate.

a) racordurile de refulare sau aspiratie

In raport de tipul lor (A, B, C si D) racordurile de refulare sau aspiratie prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

ABCD

Diametrul de trecere (mm)96624318

Masa (kg)2,11,370,860,24

Descriere

Racordurile de refulare sau aspiratie se compun din urmatoarele parti (fig. 14):

- corpul racordului (1) este prevazut cu doua gheare de racordare (2), doua santuri semicirculare de strangere (3), locasul garniturii de etansare (4), garnitura de etansare (5) si nervurile exterioare radiale pentru strangere (6);

- teava racordului (7) prevazuta cu trei cercuri reliefate necesare prinderii de furtun sau de tubul de aspiratie cu ajutorul legaturii de sarma;

Fig. 14

- inelul de siguranta (8) pentru retinerea tevii racordului.

b) racordurile fixe

In raport de tipul lor: A, B, C si D, racordurile fixe prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:ABCD

Diametrul de trecere (mm)100654518

Filet de racordareG4G2 G2G1

Masa (kg)1,50,50,40,1

Descriere

La fel ca si cele de refulare si aspiratie, racordurile fixe sunt confectiionate din aliaj de aluminiu anticorosiv. Se compun din urmatoarele (fig. 14a):

Fig. 14a

- corpul racordului (1), identic cu cel descris anterior;

- portgarnitura (2);

- garnitura anterioara de etansare (3) din cauciuc;

- garnitura posterioara de etansare (4) din piele.

c) racordurile infundate

In raport de tip: A, B, C si D, racordurile infundate prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

ABCD

Diametrul de trecere (mm)100654518

Masa (kg)1,70,60,40,1

Descriere

Sunt confectionate tot din aliaj de aluminiu anticorosiv si se compun din urmatoarele parti (fig. 14b):

Fig. 14b

- corpul racordului (1), identic cu cel descris la pct. a

- capacul (2);

- inelul de siguranta (3) pentru retinerea capacului;

- garnitura de etansare (4) din cauciuc.

Intretinere

Dupa folosire, racordurile se curata si se verifica starea garniturilor, a ghearelor, a santurilor de strangere, precum si fixarea tevii racordului sau a capacului in cazul celor infundate prin inelul de siguranta.

Reductiile de racorduri

Reductiile (fig. 15) sunt de doua tipuri: A B si B C, in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

AB

Diametrul mic de trecere (mm)6245

Diametrul mare de trecere (mm)9662

Presiunea de lucru10 bari

Masa (kg)20,8

Descriere

Reductiile sunt confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune, in estenta constituind o imbinare a doua corpuri de racorduri de marimi diferite. Se compun din urmatoarele parti:

- corpul propriu-zis al reductiei cu locasurile pentru cele doua garnituri de etansare;

- corpul racordului de marime superioara cu doua gheare de racordare, doua santuri semicirculare de strangere, o portiune filetata interioara si doua suruburi;

- corpul racordului de marime inferioara cu doua gheare de racordare, doua santuri semicirculare de strangere, nervuri exterioare radiale pentru strangere si o portiune filetata exterioara. Este fixat prin infiletare la corpul racordului de marime superioara si imobilizat cu cele doua suruburi.

Fig. 15

Intretinere

Operatiile de intretinere se executa la fel ca in cazul racordurilor.

Ajutajul pulverizator

Ajutajul pulverizator (fig. 16) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

- diametrul ajutajului pulverizator (mm)

14

- presiunea de lucru optima (bari)

max. 2,5

- bataia jetului (m)

6

- dispersarea jetului (m)

8

- suprafata jetului (mp)

35

- masa (kg)

0,200

Fig. 16

Este confectionat din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si este prevazut cu bucsa racord, cu filet pentru racordarea la teava tip C si cu canale de diametre mici care obliga apa refulata de pompa sa paraseasca teava sub forma de picaturi fine.

Intretinere

Dupa intrebuintare se sterge si se desfunda canalele daca este cazul.

CAPITOLUL II

ACCESORII PENTRU PRODUCEREA SPUMEI

Accesoriile pentru producerea spumei sunt mijloace care concura la realizarea spumei mecanice sau chimice, fie ca accesorii distincte, fie facand parte din instalatiile autospecialelor si utilajelor sau din instalatii fixe de stins incendii de la rezervoarele de produse petroliere si lichide inflamabile.

Din grupa acestor accesorii fac parte: amestecatoarele de linie, tevile generatoare de spuma mecanica, bidonul pentru lichid spumant si dispozitivul de transvazare spumant.

Amestecatorul de linie

Amestecatorul de linie (fig. 17) este realizat din doua tipodimensiuni: B si C in functie de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:BC

Debitul de spuma (l/min.)5.0002.500

Presiunea de lucru (bari)7 95 7

Debitul de apa (l/min)475237

Masa (kg)3,8

Descriere

Amestecatorul de linie este confectionat din aliaj de aluminiu anticorosiv si se compune din urmatoarele parti (fig. 18):

- coloane de ejectie (1) sau ramura inferioara la care se disting:

- un racord fix (2) pentru intrarea apei prevazut cu o sita metalica (3) pentru retinerea impuritatilor mecanice;

- ajutajul convergent de ejectie (4);

- ajutajul convergent-divergent (5);

Fig. 17

- un racord fix (6) pentru iesirea amestecului (emulsiei);

- corpul supapei de retinere (7) in care se gaseste supapa de retinere (8) din sticla sau cauciuc ce asigura circulatia lichidului intr-un singur sens;

Fig. 18.

- un racord fix tip D (9) pentru racordarea tubului de aspiratie a lichidului spumant;

- patru nervuri pentru intarire (10);

- patru picioare de sprijin pe sol (11);

- conducta cotita (12) sau ramura superioara la care se disting:

- un robinet (13) cu cep, cu cursa limitata pe care se gaseste un indice;

- un sector gradat (14) avand marcate semnele plus si minus;

- o sageata indicatoare a sensului de circulatie a apei aflata pe partea superioara a conductei cotite.

Functionare

Pentru punerea in functiune, amestecatorul se racordeaza la dispozitivul de interventie sau la iesirea din pompe, cu sageata indicatoare a sensului pe directia de curgere a apei. La racordul D se ataseaza tubul de aspiratie care se introduce cu celalalt capat in bidonul (rezervorul) cu lichid spumant.

Apa intrata in amestecator antreneaza lichidul spumant din bidon (rezervor) pe principiul ejectiei si formeaza impreuna cu acesta un amestec (emulsie). Amestecul (emulsia) este completat si cu apa ce vine din ramura superioara, dupa care isi constituie drumul spre tevile generatoare de spuma mecanica.

Pentru obtinerea unui amestec mai bogat in lichid spumant si formarea unei spume mai dense, se pune robinetul cu indicele fix la semnul plus, iar pentru obtinerea unui amestec mai sarac si spuma mai putin depusa la semnul minus.

Punand robinetul cu indicele fix la semnul plus, se inchide orificiul de intrare a apei in ramura superioara apa fiind astfel obligata sa curga prin coloana de ejectie. In felul acesta se mareste presiunea in ajutajul convergent si, deci, si viteza de circulatie a apei, creindu-se astfel o depresiune mai mare ce duce la antrenarea unei cantitati sporite de lichid spumant. Rotind robinetul cu indicele fix catre semnul minus, o parte din apa refulata circula prin ramura superioara, micsorandu-se astfel debitul si presiunea apei ce trece prin ajutajul convergent ceea ce duce la realizarea unei depresiuni mai mici si, ca urmare, la antrenarea unei cantitati mai reduse de lichid spumant.

Intretinere

Dupa folosire, amestecatorul se spala pana la inlaturarea completa a urmelor de lichid spumant si se verifica starea racordurilor, etanseitatea si functionarea normala a robinetului, a supapei de retinere si starea de curatenie a sitei.

Tevile generatoare de spuma mecanica

In raport de tipul lor, 2.500, 5.000 si 10.000 l/min, tevile generatoare de spuma mecanica prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

- debitul de spuma (l/min.)

2.5005.00010.000

- consum de apa (l/min.)

3907901.600

- presiunea nominala (bar)

6810

- lungimea (mm)

681942910

- masa (kg)

2,03,06,0

Descriere

Tevile generatoare sunt confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compune din urmatoarele parti (fig. 19):

- partea cilindrica (1) pe care sunt sudate doua inele metalice pentru intarire si pentru fixarea tubului prelungitor;

Fig. 19

- partea tronconica (2), sudata la partea cilindrica si la corpul de racordare;

- corpul de racordare;

In partea exterioara a corpului de racordare, sunt practicate orificiile pentru intrarea aerului (3), iar la partea interioara ajutajele pentru trecerea amestecului (emulsiei) de apa si spumant (4), din care unul central si trei dispuse periferic, circular (la 120). Ajutajele sunt inclinate pentru ca jeturile lor sa se intalneasca intr-un punct pe axul jetului central, la terminarea partii tronconice a tevii;

- racordul fix (5).

Functionare

Teava generatoare de spuma se foloseste numai in combinatie cu un dispozitiv preamestecator de spuma, fie inclus in instalatiile autospecialei, fie intercalat in dispozitivitul de interventie sau la iesirile din pompa (amestecator de linie sau generator de spuma mecanica).

Procesul de formare a spumei are loc in doua faze. In prima faza cu ajutorul dispozitivului de dozare (amestec) se formeaza emulsia de apa si spumogen. In cea de-a doua faza, care are loc in interiorul tevii generatoare, se formeaza spuma prin absorbtia aerului si inglobarea acestuia in emulsia de apa si lichid spumant. Astfel, amestecul de apa si lichid spumant patrunde in teava pe la racordul fix, trece prin cele 4 ajutaje practice in interiorul corpului de racordare si la iesire antreneaza, pe principiul ejectiei, aerul din orificiile exterioare ale corpului de racordare.

Intretinere

Dupa folosire teava generatoare de spuma mecanica se spala pana la inlaturarea completa a lichidului spumant si se verifica starea de curatenie a racordului si a ajutajelor.

Generatorul de spuma chimica

Generatorul de spuma chimica are urmatoarele caracteristici tehnice:

- presiunea de lucru (bari)

0 8

- debitul minim de spuma (l/min.)

3000

- consum de apa la 8 bari (l/min.)

475

- consum de praf de 8 bari (kg)

60 63

- tipul spumantului:

- sulfat de aluminiu Al2(SO4)

- bicarbonat de sodiu HnaCO3

- masa (kg)

40

De regula, generatorul de spuma chimica se intrebuinteaza in cadrul instalatiilor semifixe existente in obiectele chimice, petrochimice sau al celor din depozitele de produse petroliere.

Descriere

Se compune din urmatoarele parti (fig. 20):

- carcasa de tabla (1) cu capac de inchidere, manere pentru transport si suport de sprijin aflat la partea inferioara;

- palnia pentru praf (2) cu sita metalica (3);

- coloana de ejectie la care se deosebesc:

- un racord fix tip C (4) pentru intrarea apei;

- robinet (5) pentru deschiderea apei;

- ajutaj convergent de ejectie (6);

- ajutaj convergent-divergent (7);

- supapa de retinere (8) din cauciuc, ce asigura circularea amestecului de apa si praf unic intr-un singur sens si gratarul opritor al supapei (9);

- racordul fix tip B (10) pentru iesirea amestecului;

Fig. 20

- conducte auxiliare:

- conducta pentru circuitul de antrenare a prafului ce se ramifica din coloana de ejectie dupa robinetul de deschidere a apei si care este prevazut cu robinet de inchidere;

- conducta pentru circuitul de spalare a prafului, care se ramifica din coloana de ejectie inaintea robinetului de deschidere a apei si este prevazuta cu robinet de inchidere si furtun prelungitor din cauciuc;

- conducta de manometru ramificata din conducta circuitului de spalare;

- conducta pentru golire, cu robinetul de inchidere.

Functionare

Se toara praful in palnie; apa ce intra in coloana de ejectie pe la racordul C antreneaza, pe principiul ejectiei, praful din palnie si are loc o reactie chimica dupa formula:

6HnaCO3 + Al2(SO4)3 = 6CO2 + 2Al(OH3) + 3 NaSO4in urma careia rezulta spuma chimica ce este refulata pe teava.

Lungimea liniei de refulare de la racordul B al generatorului si pana la teava nu trebuie sa fie mai mica de 40 m sau mai mare de 100 m.

Intretinere

Dupa intrebuintare se spala cu apa pana la inlaturarea resturilor de praf si spuma, se verifica starea racordurilor, etanseitatea robinetelor, conductelor si a supapei de retinere.

Spalarea generatorului dupa folosire se face utilizandu-se circuitul de spalare dupa deschiderea prealabila a robinetului conductei de golire.

Dozatorul pentru spuma mecanica

Dozatorul pentru spuma mecanica prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

- presiunea de lucru (bari)

6 8

- debitul minim de spuma (l/min)

5000

- consum de apa mediu (l/min)

1000

- consum mediu de spumant (kg/min)

5 8

- masa (kg)

35

Descriere

Se compune din urmatoarele parti (fig. 21):

Fig. 21

a) corpul generatorului la care se deosebesc:

- palnia cu sita metalica pentru praf (1);

- dispozitivul de reglaj (2) format dintr-un dop metalic, un surub cu roata de manevrare si un suport filetat pentru surub;

- coloana de ejectie (3) la care se disting:

- un racord fix C (4) pentru intrare a apei;

- ajutajul convergent de ejectie (5);

- ajutajul convergent-divergent (6);

- conducta pentru golire (7) cu buton de inchidere;

- supapa de retinere (8) din cauciuc, care asigura circularea emulsiei intr-un singur sens si gratarul opritor al supapei (9);

- racordul fix tip B (10) pentru iesirea amestecului de apa si spumogen praf.

b) conducta pentru circuitul de antrenare a prafului (11) ce se ramifica din coloana de ejectie inainte de ajutajul convergent, prevazuta cu robinet de inchidere, pe care se afla manometrul pentru controlul presiunii apei (12).

c) cadrul suport (13) prevazut cu picioare de sprijin si maner pentru transport.

Functionare

Pentru punerea in functiune a dozatorului, la racordul C se cupleaza furtunul ce vine de la pompe, iar la racordul B, linia de furtun pentru dirijarea amestecului de apa si spumogen praf spre teava generatoare de spuma mecanica.

Pentru a se asigura dizolvarea completa a spumogenului praf lungimea liniei de furtun intre dozator si teava generatoare de spuma trebuie sa fie cel putin 60 m.

Se refuleaza apa cu presiune de 6 8 bari la intrarea in generator, presiune ce se verifica la manometru.

Se deschide robinetul circuitului de antrenare a prafului rotindu-se aproximativ o jumatate de tura, dupa care se deschide dopul metalic al dispozitivului de reglaj manevrand roata acestuia cu o jumatate pana la o tura, pana ce se observa ca apa din palnie este antrenata in totalitate pe coloana de ejectie.

Se toarna praf in palnie.

Apa intrata in coloana de ejectie pe racordul C antreneaza, pe principiul ejectie, praful din palnie cu care se amesteca, formand prin dizolvarea lui emulsia de apa si spumogen praf, ce iese pe langa supapa de retinere prin racordul B. Dizolvarea prafului si omogenizarea amestecului se continua de-a lungul liniei de furtun. Aerul este inglobat in amestec la teava generatoare in care se obtine spuma mecanica.

Antrenarea prafului din palnie este ajutata de jetul de apa al circuitului de antrenare.

Buna functionare a dozatorul depinde de concordanta intre presiunea apei ce intra in coloana de ejectie, debitul circuitului de antrenare a prafului si pozitia dopului de reglaj. Pentru reglare, se ia o medie de consum de 6 kg praf pe minut, respectiv 2 kg in 20 secunde. Pentru aceasta se pune dozatorul in functiune (folosind 2 kg praf) si se cronometreaza timpul in care a fost consumat. Daca timpul este mai mare de 20 secunde se mai deschide dispozitivul de reglaj, iar daca este mai mic se inchide, operatie ce se repeta pana la stabilirea scurgerii optime a prafului in cadrul limitelor admise, dupa care se marcheaza pozitia optima a dispozitiviului de reglaj.

Intretinere

Dupa intrebuintare dozatorul se spala, se inlatura resturile de praf si emulsie, verificandu-se starea racordurilor, etanseitatea robinetului, a conductelor dopului metalic, functionarea normala a dispozitivului de reglaj si a supapei de retinere.

Capul deversor

Capul deversor (fig. 22) este confectionat din tabla de otel avand la partea inferioara forma cilindrica, prevazut cu un colier de strangere, iar la partea superioara un orificiu de refulare a spumei, de forma dreptunghiulara.

Fig. 22

Pentru utilizare se cupleaza capul deversor la prelungitorul tevii generatoare, insuruband apoi fluturele colierului de strangere.

Prelungitorul tevii generatoare de spuma

Caracteristicile tehnice ale prelungitorului tevii generatoare de spuma sunt urmatoarele (fig. 23):

- lungimea (m)

3

- posibilitati de racordare la teava generatoare de spuma de

5000 l/min

- masa (kg)

32

Prelungitorul tevii generatoare de spuma este confectionat din teava de aluminiu rezistent la coroziune, cu sectiuni diferite la cele doua capete.

La capatul cu sectiune mai mare este prevazut un colier de strangere cu surub si piulita fluture pentru priderea la teava generatoare sau intre ele. Tubul terminal la care se monteaza capul deversor nu are decat un colier de strangere la partea sa inferioara.

La unele tipuri de prelungitoare colierele de strangere sunt inlocuite cu racorduri fixe sau cu o piesa filetata.

Fig. 33

Intretinere

Dupa folosire, se spala si se verifica starea colierelor de strangere (racordurilor) si a capetelor tubului. Suruburile colierelor se ung dupa fiecare intrebuintare.Bidonul pentru lichid spumant

Bidonul pentru lichid spumant (fig. 24) foloseste la transportul si pastrarea lichidelor spumante utilizate la stingerea incendiilor.

Caracteristici tehnice:

- capacitate utila (l)

20

- masa (kg)

6,7

Descriere

Este confectionat din tabla de otel, are o forma paralelipipedica si se compune din urmatoarele parti:

- patru pereti laterali intariti prin nervuri, pe doi din acestia fiind plasate manerele laterale pentru transport;

- fundul bidonului;

- capacul bidonului la care se disting:

- un maner pentru transport;

- o gura de umplere-scurgere cu capac.

Fig. 24

Intretinere

Trimestrial se goleste de lichidul spumant si se spala cu jet puternic de apa in scopul inlaturarii reziduurilor. In exterior bidonul se sterge, apoi se verifica si se remediaza etanseitatea capacului, starea manerelor si a imbinarilor de la pereti.Dispozitiv de transvazare spumant

Dispozitivul se compune dintr-o teava sifon care se insurubeaza in locul busonului butoiului si care se continua cu un furtun tip D pentru transvazare (fig. 25).

Fig. 25

Timpul de transvazare a unui butoi de 200 kg este de cca 4 min.CAPITOLUL IIIACCESORII PENTRU PROTECTIE

Accesoriile pentru protectie sunt mijloace care se folosesc in scopul protejarii personalului pe timpul actiunilor de interventie la incendii, calamitati naturale, precum si pe timpul sedintelor de instructie la tehnica ca de lupta, instructie tactica si pregatire fizica de specialitate.

Din grupa accesoriilor pentru protectie fac parte: casca, costumul de protectie contra apei, costumul de protectie anticalorica, masca contra fumului si gazelor, aparatele izolante cu oxigen, aparatele izolante cu aer comprimat, trusa cu butelii si cartuse filtrante, aparatul pentru cercetare chimica, trusa electrica, cizmele de cauciuc electroizolante, cizmele de protectie cu talpi neperforabile, manusile de cauciuc si ochelarii pentru sudura.Casca

Casca (fig. 26) are greutatea de cca 600 g si se prezinta in doua variante: casca fara vizor si casca cu vizor.

Descriere

Este confectionata din straturi de tesatura de bumbac impregnate cu un lac special. Ca materiale pentru tesatura se mai pot folosi fibre de sticla sau sintetice.

La partea superioara casca este prevazuta cu o nervura longitudinala pentru intarire.

In interiorul castii se gaseste sistemul de protectie si fixare compus din tampoane de masa plastica sau cauciuc spongios, cureluse de panza, rama din mesina si snur textil pentru ajustare.

Pentru fixare pe cap, casca este prevazuta cu doua cureluse din piele si o catarama.

In varianta cu vizor, casca este prevazuta cu aparatoare impermeabila (1) pentru gat si un vizor din stiplex (2).

Fig. 26.

Intretinere

Dupa folosire, casca se curata prin stergere cu apa in care este dizolvat cu sapun, se remediaza eventualele defectiuni ale sistemului de protectie si fixare pe cap.Costumul de protectie contra apei

Costumul de protectie contra apei (fig. 27) este confectionat din material de foaie de cort, pe talii de la 0 la 4 si grosimi cuprinse intre 44 si 58. Se compune din urmatoarele parti:

- bluza, prevazuta la umeri cu o pelerina platca, buzunare, mansete cu elastic si nasturi;

- pantaloni cu bretele reglabile, bazoane la genunchi, nasturi.

Intretinere

Dupa folosire se curata prin periere si se fac repartitiile necesare. Periodic, cand este cazul, se spala cu apa si sapun.

Fig. 27.Costumul de protectie anticalorica

In raport de destinatie, costumele de protectie anticalorica sunt:

- tip apropiere normal (A.N.);

- tip patrundere normal (P.N.);

- tip apropiere usor (A.U.);

- tip patrundere greu (P.G.).

a) costumul de protectie anticalorica tip apropiere normal

Asigura protectia pompierilor in conditiile impuse de lucru in vecinatatea surselor foarte intense de caldura radianta si a contactului accidental cu flacarile. Este confectionat din panza de azbest aluminizata, captusit cu panza de bumbac rezistenta la actiunile mecanice.

Se compune din urmatoarele parti:

- bluza stransa pe talie cu sicana de etansare;

- pantaloni cu burduf lateral si bretele reglabile;

- gluga detasabila cu casca interioara si vizor duplex antisol;

- manusi cu un singur deget;

- cizme scurte de protectie cu dubluri interioare din pasla.

Greutatea totala a costumului este de cca 7 kg.

b) costumul de protectie anticalorica tip patrundere normal (fig. 28 a).

Fig. 28 a

Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile trecerii prin culoare, flacari sau in timpul lucrului in incinta cu temperatura de pana la 250C, al contactului caloric intermitent si atmosfera respirabila.

La fel ca si costumul de apropiere normala, este confectionat din panza de azbest aluminizata captusit cu panza de bumbac.

Se compune din bluza cu gluga atasata, etansa pe talie, cu casca interioara si vizor duplex metalizat si locas dorsal pentru aparat de respiratie, precum si din pantaloni, manusi si cizme de aceeasi constructie ca in cazul costumului de protectie anticalorica tip apropiere normala. Greutatea costumului este de cca 10 kg.

c) costumul de protectie anticalorica tip apropiere usor

Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile apropierii la 2 3 m de sursele radiante puternice, cu evitarea contactului caloric. Este confectionat din panza de azbest aluminizata, captusit cu panza de bumbac rezistenta si se compune din urmatoarele parti:

- haina lunga pana la genunchi;

- cizme inalte pana la sold, cu dubluri interioare din pasla;

- gluga detasabila cu casca interioara din textolit si vizori din geam duplex antisol (fumuriu);

- manusi cu un singur deget.

Greutatea completului este de cca 7 kg.

d) costumul de protectie anticalorica dip patrundere greu (fig. 28 b)

Fig. 28 b

Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile impuse de patrunderea prin flacari, cu treceri de scurta durata sau lucrul in incinte incalzite la peste 250C si cu atmosfera irespirabila.

Se compune din urmatoarele parti:

- combinezon cu gluga si cizme etanse avand practicata o deschizatura dorsala cu locas pentru aparat de respiratie;

- gluga este prevazuta cu casca interioara si vizor metalizat, iar cizmele sunt dublate in interior cu pasla;

- manusi cu un deget.

Greutatea costumului este de cca 15 kg.

Intretinere

Dupa intrebuintare se curata, se cos cu fire de azbest eventualele rupturi si se inlocuiesc vizorii daca s-au spart.Masca contra fumului si gazelor

Masca contra fumului si gazelor (fig. 29) prin modul de constructie asigura:

- etansare principala la periferia fetei si etansare secundara nasgura (semimasca interioara);

- vizibilitate binoclulara camp vizual relativ 85%;

- protectia vizoarelor impotriva aburirii;

- volum redus al aerului respirat.

Fig. 29

Se compune din urmatoarele parti:Masca exterioara cu anexele ei

Masca exterioara este executata din cauciuc rezistent la actiunea substantelor toxice. Are o forma ce permite mularea si etansarea perfecta pe cap. Etansarea este asigurata si de o rama de cauciuc care urmareste conturul fetei. Pe masca exterioara se gasesc montate: masca interioara, blocul supapei de inspiratie, blocul supapei de expiratie, vizoarele, cordelele si cataramele de fixare si cordeaua de purtare.

a) masca interioara

Este confectionata tot din cauciuc, prevazuta cu doua supape dispuse lateral (supapele de inspiratie); are rolul, pe langa realizarea celei de a doua linii de etansare pe figura, de a micsora la maximum spatiul mort. De asemenea, este prevazuta cu o piesa din material plastic ce are rolul de a-i impiedica deformarea pe timpul pastrarii;

b) blocul supapei de inspiratie

Este executat din material plastic rezistent si are montat pe el supapa de inspiratie si o garnitura de cauciuc. Prezinta un filet interior si este fixat de masca exterioara printr-un colier metalic;

c) blocul supapei de expiratie

Este realizat din acelasi material ca blocul supapei de inspiratie, (avand montata supapa de expiratie la exterior) si este prevazut cu un capac de protectie, perforat. Fixarea la masca exterioara se realizeaza tot printr-un colier metalic;

d) vizoarele

Au forma aproximativ triunghiulara si sunt executate din sticla duplex. Ele sunt fixate etans ca masca exterioara prin doua rame metalice crestate. Protejarea vizoarelor contra aburirii atat pe timp de vara cat si pe timp de iarna se asigura prin modul de constructie al mastii. Aerul de inspiratie spala vizoarele in interior la fiecare ciclu respirator, iar aerul de expiratie nu vine in contact cu acesta intrucat este izolat de masca interioara;

e) cataramele si coardelele de fixare

Masca are 8 catarame din care 6 cu doua traverse pe care se monteaza cordelele de fixare (doua frontale, doua temporale, doua maxilare) si doua catarame cu trei traverse pe care se monteaza cordeaua de purtare.

Cataramele sunt executate din material plastic rezistent si se fixeaza la masca exterioara in prelungirile acesteia, iar cordelele de fixare sunt executate din cauciuc si prezinta pe ambele suprafete insemne de reglaj al mastii pe figura. Toate se unesc intr-o placa occipitala;

f) cordeaua de purtat

Este executata tot din cauciuc se serveste la sustinerea mastii de gatul purtatorului in pozitie de asteptare.Cartusul filtrant

a) contra oxidului de carbon (fig. 29 a)

De forma cilindrica, cu inscriptia CO, la care se deosebesc:

Fig. 29 a

- racordul filetat (1) pentru racordarea la blocul supapelor, prevazut cu capac de protectie;

- orificiul pentru intrarea aerului (2) prevazut cu filet, la care se poate insuruba dopul metalic de inchidere sau cartusul contra fumului

- nervuri pentru intarire (3);

- incarcatura formata din stratul de uscare inferior (4) din clorura de calciu, stratul de hopcalita (amestec de oxid de cupru si bioxid de mangan cu cantitati mici de argint si cobalt 5) care are rolul de a oxida oxidul de carbon la temperatura noramala, transformandu-l in bioxid de carbon, si stratul de uscare superior (6).

b) polivalent (fig. 29 b)

Fig. 29 b

De forma cilindrica, menit sa asigure protectia respiratiei impotriva fumului, aerosolilor si a unor noxe diverse, avand ca incarcatura straturi superioare de filtre fum, aerosoli, precum si noxe diverse (acid cianhidric, clor, oxizi de azot, parathion-nicotox). De mentionat ca acest tip de cartus nu retine oxidul de carbon.Sacul port-masca

Sacul port-masca este confectionat din masa plastica pe suport textil si constituie ambalajul subansamblurilor ce alcatuiesc masca contra fumului si gazelor. In interior are trei compartimente pentru masca exterioara si cartusele filtrante. Este prevazut cu o cordea de sustinere, o bentita cu carabiniera si o eticheta pentru scrierea numelui.

Functionarea mastii

Pentru folosirea mastii se racordeaza cartusul filtrant la blocul supapei de inspiratie.

In cazul cand se lucreaza in prezenta oxidului de carbon se racordeaza mai intai cartusul filtrant pentru oxid de carbon si la acesta, cartusul filtrant polivalent.

In raport de caracteristicile fetei purtatorului, mastile sunt fabricate pe talii indicate printr-o cifra romana imprimata pe masca exterioara, deasupra vizoarelor. Pentru stabilirea taliei se executa masurarea inaltimii fetei purtatorului (distanta dintre radacina nasului si barbie). Rezultatul in mm se foloseste la stabilirea taliei conform datelor de mai jos:

- talia III inaltimea fetei purtatorului pana la 110 mm;

- talia II inaltimea fetei purtatorului de la 111 la 125 mm;

- talia I inaltimea fetei purtatorului peste 125 mm.

Intretinere

Dupa intrebuintare, masca exterioara se curata in exterior prin stergere si se usuca in interior prin tampoane cu o carpa moale, iar supapele se curata de impuritati cu o perie sau pensula moale; dupa uscare, fata mastii se pudreaza cu talc. Cartusele filtrante, se sterg si li se pune capacul sau dopurile de protectie. De asemenea, se verifica starea fetei mastii, a vizoarelor si existenta supapelor.Aparatele izolante

Aparatele izolante se clasifica in:

- aparate izolante cu oxigen;

- aparate izolante cu aer comprimat.

Aparatele izolante cu oxigen realizeaza purificarea aerului expirat, de bioxidul de carbon si vaporii de apa, prin intermediul unui material absorbant, precum si imbogatirea lui cu oxigen in raport de efortul depus pe timpul lucrului.

Se utilizeaza in medii in care procentul de oxigen este sub 17%, cand concentratia substantelor toxice este mare, iar cartusul filtrant si masca nu pot asigura protectia decat un timp foarte scurt sau cand se lucreaza in atmosfera viciata cu vapori si substante pe care cartusul filtrant al mastii nu le poate retine.

Tipurile de aparate izolante cu oxigen cu raspandire in unitatile de pompieri sunt: MEDI tip B.Z.A. 495-B/400, MEDI tip 17108 si MEDI tip 17117, fapt pentru care le vom face o descriere mai amanuntita.

In afara lor se mai gasesc in dotare aparate tip: DRAGER, AUER si CH-146.

Aparate izolante cu oxigen

A. Aparatul izolant MEDI B, Z, A. 495 B/400 (fig. 30) se compune din urmatoarele subansambluri principale:

a) carcasa aparatului (1)

Este confectionata din tabla de aluminiu sau din material plastic presat cu fibre de sticla pe o plasa din sarma, serveste la fixarea tuturor subansamblurilor din aparat, precum si la protejarea lor.

Fig. 30

Capacul carcasei este detasabil si prevazut cu nervuri longitudinale care au rolul de a-i conferi o rezistenta mai mare la diferite solicitari, ajutand si la impingerea aparatului in fata la trecerea prin spatii inguste. In aceasta ultima situatie, servantul trebuie sa dea jos aparatul de pe spate si sa-l aseze cu capacul pe vatra lucrarii prin care circula.

Partea posterioara a carcasei este prevazuta cu orificii pentru ventilarea aparatului pe timpul functionarii, atunci cand in interiorul lui temperatura aerului creste ca urmare a reactiei chimice exoterme care are loc in cartus, la care se adauga temperatura din zona, in special cand se lucreaza la incendii.

Inchiderea si deschiderea carcasei aparatului izolant se realizeaza prin intermediul a doua clapete laterale.

b) butelia de oxigen (2)

Contine, sub presiune, oxigenul necesar regenerarii aerului expirat si este confectionata din otel aliat sau duraluminiu, are forma cilindrica, bombata la ambele capete, cu o prelungire filetata interior pentru fixarea robinetului buteliei. Este vopsita in albastru, culoarea conventionala a oxigenului.

Capacitatea buteliei este de 0,8 1,01 l.

Robinetul buteliei asigura retinerea oxigenului sub presiune din recipient. In partea opusa rozetei, ventilul are o terminatie filetata la exterior ce se racordeaza la reductorul de presiune si prin intermediul unei piulite hexagonale. O sita din metal asezata la iesirea din butelie impiedica antrenarea o data cu oxigenul a eventualelor particule de rugina care ar putea infunda reductorul de presiune.

c) Reductorul de presiune (3)

Indepineste urmatoarele functii:

- reducerea presiunii din butelie la presiunea de lucru de 3 atm.;

- dozarea cantitatii de oxigen pentru regenerarea aerului expirat.Reducerea presiunii oxigenului din butelie se realizeaza cu ajutorul unor membrane, parghii si arcuri, asupra constructiei si functionarii carora nu insistam intrucat demontarea reductorului se realizeaza numai de catre specialisti in vederea reglarii si repararii lui.Dozarea continutului de oxigen se realizeaza astfel:- dozajul fix are valoarea de 1,5 0,15 1,35 1,65 CO2/min., si intra in functiune in momentul in care se deschide butelia de oxigen, indiferent daca aparatul se foloseste sau nu;- dozajul prin automatul pulmonar ce are valoarea de la 0 la 20 l O2/min. si intra in functiune atunci cand servantul, depunand un efort mai mare (transport de materiale sau accidentati, urcari etc.), inspira mai adanc si creeaza in circuitul aparatului o depresiune, deschide dispozitivul de dozare prin automatul pulmonar, cedand oxigen suplimentar;- dozajul prin suplimentare manuala are aceeasi valoare ca in cazul celui automat si intra in functiune prin actionarea butonului aflat langa rozeta buteliei si tinut in pozitia inchis de un resort metalic. Actionarea se realizeaza prin apasari scurte pentru eliminarea consumului suplimentar de oxigen.De la reductorul de presiune se ramifica 3 conducte:- conducta finimetrica (a) pe care oxigenul circula cu presiunea existenta in butelie. Aceasta conducta merge pe langa butelie si iese din aparat pe sub bratul stang al servantului;- conducta de alimentare (b) pe care oxigenul circula cu presiunea de 3 atm. si care merge tot pe langa butelie pana la cutia supapelor unde se termina prin capul dispersor prevazut cu patru orificii dispuse in cruce si in plane diferite pe unde oxigenul este dispersat in camera de inspiratie. Aceasta conducta are sectiunea mai mare pentru ca la intrarea in ea oxigenul sa-si micsoreze viteza cu care urmeaza sa intre in camera de inspiratie a cutiei cu supape;- conducta sirenei de alarma ce merge pe sub cartus la partea superioara a cutiei de supape si prin care oxigenul circula cu aceeasi presiune de 3 atm.pozitionarea conductelor fata de reductorul de presiune si butelie este prezentata schematic in fig. 30 a.Fig. 30 a.d) cutia supapelor (4)Are rolul de a separa, in aparatul izolant, procesul de respiratie in cele doua faze: faza de inspiratie si faza de expiratie.Este confectionata din tabla de alama si in sectiune se prezinta ca in fig. 30 b.Fig. 30 bLa cutia supapelor se deosebesc: camera de inspiratie (1) in partea ei inferioara si camera de expiratie (2), in partea superioara, despartite printr-un perete diagonal (3).In camera de inspiratie se gasesc:- supapa de inspiratie (4);- capul dispersor (5);- racordul furtunului de inspiratie (6).La carema de expiratie se deosebesc:- racordul furtunului de expiratie (7);- sirena de alarma (8);- supapa de expiratie (9);- racordul conductei de alarma (10);- membrana de cauciuc (11);- resortul metalic (12);- tija sirenei de alarmare (13);- orificiile sirenei de alarmare (14);- lamelele metalice (15).e) cartusul filtrant (5)Are rolul de a retine bioxidul de carbon din aerul expirat, este confectionat din tabla si la el se deosebesc:- doua orificii cu dispozitiv filetat pentru racordarea la cutia supapelor, respectiv la sacul de respiratie;- incarcatura formata din straturi de granule de hidroxid de sodiu (soda caustica), separate intre ele prin site de sarma ondulate si plane;- sageata care indica sensul de circulatie a aerului expirat si care la montare trebuie sa corespunda ca sens cu cea de pe suportul cartusului.f) sacul de respiratie (fig. 30 c)Are rolul de a inmagazina o cantitate de aer mai ales in timpul depunerii unui efort mai redus. Este confectionat din panza cauciucata si are capacitatea de 4 6 l, fiind prevazut cu doua orificii prin care se racordeaza la cartusul filtrant (printr-o piesa numita cot striat) si la cutia de supape.Fig. 30 c

In aparatul izolat, sacul de respiratie indeplineste urmatoarele functii:

- constituie rezervor de aer cu un continut redus de oxigen (cca 17% O2);

- condenseaza vaporii de apa proveniti din cartusul filtrant;

- raceste aerul expirat ce vine din cartusul filtrant fierbinte;

- retine eventualele impuritati scapate si care odata ajunse in sac cad in partea inferioara a acestuia;

- pune in functiune parghia automatului pulmonar;

- pune in functiune supapa de preaplin.

Pe fata anterioara a sacului (1) se gaseste un triunghi metalic in care se fixeaza parghia automatului pulmonar (2) si supapa de preaplin (3).

Prin supapa de preaplin se elimina aerul din sac in cazul unei umpleri exagerate evitandu-se astfel spargerea sa. Supapa se deschide la o presiune de 20 40 mm col. H2O cand sacul, umplandu-se, impinge supapa de preaplin intr-o placa metalica (4) de pe aparat eliminand aerul in exces.

Pe partea posterioara sacul de respiratie (sacul pulmonar) este prevazut cu un manson prin care se trece un cadru de sarma ce fixeaza sacul de aparat.

Cadrul se fixeaza la partea superioara in doua orificii ale aparatului izolat, iar la partea inferioara se trece pe dupa conducta de

g) Furtunurile de respiratie (fig. 30 d)

Sunt confectionate din cauciuc gofrat, cu una sau doua insertii din material textil in interior, pentru marirea rezistentei la rupere.

Fig. 30 dFiind gofrat, cauciucul permite indoirea furtunurilor fara riscuri de obturare si face ca acestea sa fie mai flexibile pentru a nu jena miscarile corpului.

Furtunurile de respiratie se compun din:

- furtunul de inspiratie, aflat la partea inferioara, compus din doua elemente racordate intre ele printr-o piesa metalica la care se gaseste fixata cutia de saliva, ce are rolul de a colecta saliva si de a umezi aerul inspirat; de aceea, se fixeaza, atunci cand sunt montate furtunurile la aparat, perfect orizontal si in jos pentru a nu deranja in timpul lucrului;

- furtunul de expiratie aflat la partea superioara, cele doua furtunuri fiind cuplate intre ele printr-o piesa metalica la care se fixeaza masca de etansare sau mustiucul.

Aceasta piesa metalica are doua orificii interioare ce corespund celor doua furtunuri. Orificiul de la furtunul de expiratie are un prag mai inalt obligand astfel saliva sa circule prin furtunul de inspiratie pentru a se colecta cu cutia special destinata.

Un manson de piele tine apropiate intre ele cele doua furtunuri. O catarama fixata pe manson serveste la legarea cu cureaua umerara stanga care astfel preia greutatea furtunurilor.

h) finimetrul (manometrul)

Serveste la masurarea in orice moment a presiunii oxigenului din butelie la parametrii cuprinsi intre 0 250 atm. Pe cadran este trasata o liniuta de reper in dreptul diviziunii de 150 sau 200 atm., corespunzatoare presiunii maxime de incarcare cu oxigen. Finimetrul este prevazut cu un cap de racord la furtunul finimetric.

Pe capul furtunului finimetrului, sub imbinarea lui cu manometrul, este asezat dispozitivul de fixare (montura metalica) pe cureaua umerara.

i) harsamentul

Este confectionat din piele si serveste la fixarea aparatului pe spatele purtatorului. Se compune din doua curele umerare, centura de mijloc si cureaua de piept.

j) mustiucul

Este format dintr-o piesa metalica in forma de pipa prevazut cu o membrana din cauciuc, care se fixeaza intre buze si gingii, si doua proeminente ce se tin intre dinti. De mustiuc este fixata clema nazala pentru obturarea nasului, respiratia facandu-se numai pe gura.

Un dop de cauciuc serverste la inchiderea mustiucului in stare de repaus, impiedicand astfel patrunderea impuritatilor.

k) masca de etansare

Confectionata din panza cauciucata, este prevazuta cu un vizor panoramic din sticla securit sau sticla flexibila cu un orificiu de fixare la furtunuri.

Montarea aparatului izolant comporta urmatoarele operatii:

- se deschide capacul carcasei;

- se racordeaza butelia de oxigen la reductor strangand-o;

- se deschide robinetul buteliei de oxigen si se controleaza la finimetru daca presiunea din butelie este de 150 sau 200 atm.; in caz ca aceasta este sub 145 respectiv 195 atm., butelia se schimba;

- se inchide ventilul buteliei;

- se rupe sigiliul, se desfac capacele cartusului filtrant si se scutura praful alcalin;

- se racordeaza tubul striat si conducta supapei de expiratie la cartusul filtrant, avand grija ca la imbinari garnitura sa fie pusa corect;

- se monteaza furtunurile de respiratie in orificiile corespunzatoare la cutia supapelor;

- se verifica dozajul si etanseitatea aparatului izolant;

- se scoate inelul de blocare a supapei de preaplin si se verifica daca parghia de comanda a automatului pulmonar este cuplata la butonul corespunzator de pe sacul de respiratie;

- se racordeaza la furtunurile de respiratie prin insurubare si se consolideaza cu ajutorul cheii mustiucului sau masca de etansare.

Functionare

Dupa echiparea cu aparatul izolant (fixarea aparatului izolant pe spatele purtatorului, potrivirea bretelelor si strangerea centurii curelei de piept) se da drumul la oxigen, se inspira si se fixeaza mustiucul sau masca de etansare.

Aerul expirat paraseste mustiucul (masca de etansare) prin tubul de expiratie, trece pe langa sirena de alarma si prin supapa de expiratie si merge la cartusul filtrant. Aici are loc retinerea bioxidului de carbon rezultand carbonat de sodiu si vapori de apa, dupa reactia: 2 NaOH + CO2 = Na2CO3 + H2O + Q cal.

Reactia dintre NaOH si CO2 avand caracter exoterm, aerul care iese din cartus are in final o temperatura de cca 80 85C. Incalzirea cartusului pe intreaga suprafata este un indiciu ca incarcatura este nealterata si functionarea aparatului este normala.

Din cartusul absorbant, aerul purificat dar sarac in oxigen, intra in sacul de respiratie de unde urmeaza sa treaca in camera de inspiratie pentru a fi imbogatit cu oxigen.

In camera de inspiratie vine, din sacul de respiratie prin supapa de inspiratie, aer ce contine 17% oxigen si se amesteca cu oxigenul venit prin capul dispersor si regenerat merge prin furtunul de inspiratie la caile respiratorii ale servantului.

Oxigenul care vine cu presiunea de 3 atm., pe conducta sirenei de alarma, apasa asupra membranei de cauciuc comprimand resortul metalic si astfel tija este impinsa in jos o data cu sirena de alarma cu care tija este racordata.

In acest fel aerul expirat are posibilitatea sa treaca pe langa sirena de alarma spre cartusul filtrant.

In timpul repausului sau in cazul depunerii unui efort mediu, consumul de aer fiind normal, sacul de respiratie se umple cu aer aproape complet pana la finele ciclului de expiratie si se goleste cca 0,3 0,5 din capacitatea sa in timpul ciclului de inspiratie. Parghia face miscari relativ mici, astfel ca tija din interiorul automatului pulmonar nu deschide supapa de dozare pentru cedarea unei cantitati suplimentare de oxigen. In tot acest timp supapa de supraplin este inchisa, impiedicand iesirea aerului din interiorul sacului de respiratie.

Daca purtatorul aparatului izolant depune un efort mai mare si constant, consumul de de oxigen creste si, in consecinta, sacul de respiratie se goleste treptat, fetele sale se apropie, antrenand totodata parghia ce este racordata la triunghiul metalic de la sca si care la un moment dat apasa asupra tijei din interiorul automatului pulmonar, deschizand astfel supapa de dozare si cedand oxigen suplimentar. In acest caz, supapa de supraplin ramane inchisa.

Atunci cand presiunea oxigenului pe conducta sirenei de alarma scade sub 3 atm., resortul metalic, a carui rezistenta estre invinsa la cel putin 3 atm., se destinde tragand in sus tija si sirena de alarma. Astfel se obtureaza trecerea pe langa sirena de alarma, aerul expirat trebuind sa strabata interiorul sirenei punand in miscare lamelele metalice care scot un sunet ca de muzicuta ce avertizeaza scaderea presiunii in butelie.

Sirena de alarma mai suna in urmatoarele doua situatii:

- s-a omis deschiderea buteliei de oxigen;

- butelia de oxigen a fost deschisa doar printr-o singura rotatie a rozetei si la trecerea printr-un spatiu ingust s-a frecat in sens invers inchizand butelia. De aceea se recomanda ca deschiderea buteliei sa se faca prin mai multe rotiri ale rozetei.

Pentru ca aparatul izolant sa asigure protectia servantului pana la parasirea zonei periculoase, el trebuie sa procedeze astfel:

- citeste presiunea oxigenului la manometru dupa ce a pus masca pe figura si a deschis robinetul buteliei;

- citeste din nou presiunea oxigenului la manometru dupa ajungerea la locul de lucru si retine diferenta.

Pentru a afla momentul in care trebuie sa se retraga in afara zonei periculoase servantul face, de exemplui, urmatorul calcul:

- daca pentru deplasare la punctul de lucru presiunea in butelie a scazut sub 5 atm., pentru inapoiere vor fi necesare 7,5 atm. tinand seama de gradul de oboseala necesita un surplus de oxigen de cca 50%, fata de cel consumat la ducere);

- pentru asigurarea functionarii normale a aparatului, presiunea din butelie trebuie sa fie de minimum 3 atm.;

- este necesara si o rezerva de siguranta de 10 atm. pentru factori neprevazuti ce pot aparea pe timpul retragerii.

Insumand cantitatile respective (7,5 + 3 + 10) se obtin 20,5 atm. ce reprezinta presiunea minima la care servantul trebuie sa inceapa retragerea.

Insusirea principiului de calcul al rezervei este obligatorie pentru fiecare servant in vederea protejarii propriei vieti deoarece intrarea in functiune a sistemului de alarmare nu indica momentul cand trebuie sa inceapa retragerea ci lipsa de oxigen in reductor.

Timpul

Pe timpul cat aparatul izolat se afla pe masina, orificiile cartusului absorbant vor avea capacele de protectie infiletate si sigilate. Dupa intrebuintare aparatul izolant se curata de apa condensata si saliva, de praf, se inlocuieste cartusul absorbant, precum si butelia de oxigen. De asemenea, se verifica starea mastii, a vizorilor, a mustiucului, a tuburilor de legatura si a sacului pulmonar.

Daca aparatul izolant se schimba de la un servant la altul, se procedeaza la dezinfectarea mustiucului (mastii) cu alcool pentru a preveni transmiterea diferitelor boli.

Verificarea functionarii aparatelor izolante se realizeaza numai de catre personalul autorizat in acest scop.

B. Aparatul izolant MEDI 17108

Tendinta generala in modernizarea aparaturii de salvare consta in realizarea unor aparate cu gabarit si greutate redusa, simple din punct de vedere constructiv, functionale si cu posibilitatea de a fi folosite cat mai mult.

Cantareste cca 15 kg, este mai plat decat modelul descris anterior permitand trecerea prin spatii inguste, gabaritul sau dandu-i posibilitatea inscrierii sale intre umerii salvatorului.

a) carcasa aparatului

Este confectionata din poliester si fibra de sticla, material ce permite o mai rapida cedare a caldurii spre exterior. Capacul carcasei nu este detasabil ci fixat printr-o montura metalica care, pentru inchidere, trebuie pliata spre interior.

b) butelia de oxigen

Isi pastreaza aceiasi parametri ca la buteliile cunoscute, cu singura deosebire ca se incarca la 200 atm., inmagazinand in acel moment 400 l O2. Rozeta se prezinta sub forma unui cilindru metalic.

c) reductorul de presiune

A suferit modificari esentiale din punct de vedere constructiv, avand urmatoarele doua functii:

- reducerea presiunii oxigenului din butelie la presiunea de 3 atm.;

- dozarea oxigenului pentru purtatorul aparatului izolant.

De la reductorul de presiune pleaca doua conducte: - conducta de alimentare care merge direct in sacul de respiratie, cu presiunea de 3 atm.;

- conducta finimetrica care iese din aparat pe sub bratul drept al purtatorului, cu presiunea existenta in butelie. Este prevazuta, la partea superioara a reductorului cu o supapa de retinere ce declanseaza automat atunci cand, accidental, conducta finimetrica se agata si se smulge. In aceasta situatie servantului trebuie sa paraseasca urgent punctul de lucru deoarece nu mai are control asupra presiunii oxigenului din butelie.

Acest tip de aparat are urmatoarele 3 feluri de dozaje:

- dozajul fix are valoarea 0,2 = 1,3 1,7 l O2 min. si intra in functiune in momentul in care se deschide butelia de oxigen;

- dozajul prin automatul pulmonar are valoarea de 0 50 l O2/min. si intra in functiune atunci cand servantul depunand un efort mai mare, inspira adanc din aparat in care se creeaza o depresiune.

Cand dozajul atinge valoarea de 15 20 mm col. H2O se deformeaza o membrana aflata in interiorul reductorului care face sa declanseze dispozitivul de dozaj suplimentar.- dozajul prin suplimentara manuala are valoarea de 0 50 l O2/min. si intra in functiune prin actionarea asupra unei clapete aflata in locul butonului de suplimentare.Suplimentarea se face prin apasari scurte si se foloseste si atunci cand una din supape nu se deschide normal.

Au disparut cutia de supape si sirena de alarma, considerandu-se ca avertizeaza tarziu servatul despre lipsa de oxigen si ca citirea finimetrului la intervale cat mai scurte asigura securitatea oamenilor in zona.

Supapa de inspiratie este asezata la iesirea aerului din sac si este pusa in functiune la depresiunea de 2 mm col. H2O.

Supapa de expiratie se afla inainte de intrarea in cartusul filtrant si intra in functiune la presiunea de 2 mm col. H2O. Membranele lor sunt confectionate din placi de mica, tinute in pozitia inchis de un aer fin care deschide la valorile mentionate mai sus.

Asezata lateral fata de sac si intre cele doua supape mentionate se gaseste supapa de supraplin care intra in functiune la presiunea de 20 40 mm col. H2O prin apasarea sacului de respiratie asupra ei.

d) cartusul filtrant

Este de tipul deschis la modelul anterior indiferent daca este de 2 sau 4 ore.

e) sacul de respiratie

Este confectionat din panza cauciucata, are capacitatea de 4,5 l si in aparatul izolant indeplineste urmatoarele functii:

- este rezervor de aer;

- compenseaza vaporii de apa din aerul expirat;

- raceste aerul expirat;

- retine eventualele impuritati scapate de cartusul filtrant;

- serveste in interiorul sau la regenerarea cu oxigen a aerului expirat;

- pune in functiune supapa de preaplin.

f) furtunul de respiratie

Este confectionat din cauciuc gofrat, identic cu cele de la aparatul izolant MEDI B.Z.A. 495/B/400, cu deosebirea ca mansonul din piele care tine apropiate furtunurile, a fost inlocuit cu o piesa din material plastic.

g) finimetrul

Este asezat pe cureaua umerara dreapta de care se gaseste fixat printr-o bretea din cauciuc care-i usureaza citirea.

Finimetrul trebuie citit la intervale de 10-15 min. sarcina ce revine servantului si solidar cu acesta, comandantul de grupa.

h) harnasamentul

Este confectionat din material textil se compune din doua curele umerare, centura de mijloc, cureaua de piept (confectionata din piele) si triunghiul de spate.

C. Aparatul izolant MEDI tip 17117 pentru 1 ora

a) carcasa aparatului

Este confectionata tot din poliester si fibra de sticla.

b) butelia de oxigen

Are capacitatea de 0,8 1,0 l si poate fi incarcata pana la presiuneade 200 atm.

c) reductorul de presiune

Este identic cu cel folosit la aparatul izolant MEDI tip 17108.

Dozajul fin are valorile cuprinse intre 1,3 0,1 = 1,2 1,4 l O2/min.

Dozajul prin automatul pulmonar are valoarea de 0 50 l O2/min.

Acest tip de aparat nu are suplimentare manuala pentru oxigen.

d) cartusul filtrant folosit este de una ora.

Supapa de preaplinb se deschide la presiunea de 20 40 m col. H2O, iar automatul pulmonar la depresiunea de 10 20 mm col. H2O.

Supapele de inspiratie si expiratie plasate ca si la aparatul descris anterior (17108) se deschid la 5 mm col. H2O si, respectiv, 5 mm. col. H2O.

Aparatul izolant MEDI tip 17117 poate fi folosit cu eficienta indeosebi pentru executarea evacuarilor din zone cu gaze toxice sau pe timpul lucrului de scurta durata in mediul toxic de la instalatiile aflate la suprafata.Aparatul izolant cu aer comprimat

Este destinat protectiei servantilor la interventiile in medii toxice pe durata de pana la o ora.

Caracteristici tehnice:

- durata nominala de utilizare

60 minute

- dimensiunile

610x270x135 mm

- presiunea de incarcare

200 atm.

- masa

16 kg.

- rezerva de aer

1600 l.

Descriere

Aparatele cu aer comprimat (fig. 30 e) sunt construite cu circuit deschis si functioneaza pe principiul descarcarii aerului dintr-un recipient de stocare sub presiune, printr-un sistem automat de detenta, iar inspiratia facandu-se in atmosfera.

Fig. 30 e.

In constructia aparatelor cu aer comprimat intra urmatoarele elemente principale: butelia cu aer comprimat, regulatorul de presiune cu dispozitiv de semnalizare a rezervei de retragere si un automat pulmonar racordat la masca direct sau prin intermediul unui furtun gofrat. La acestea se adauga un manometru pentru controlul presiunii, toate elementele fiind fixate pe un sasiu cu harnasament de purtare in spate.

Intrebuintare

Aparatele de respiratie cu aer comprimat le pot inlocui pe cele cu oxigen la interventiile cu durata de pana la o ora, fiind preferate in mediile care prezinta pericol de contact cu uleiuri si grasimi.

Incarcarea buteliilor se realizeaza cu ajutorul electrocompresoarelor transportabile de inalta presiune, special destinate acestui scop, prevazute cu filtre de purificare a aerului.Trusa cu butelii si cartuse filtrante

Trusa cu butelii si cartuse filtrante (fig. 31) este accesoriul folosit in scopul crearii unei rezerve de butelii pentru oxigen si cartuse filtrante necesare inlocuirii celor consumate pe timpul lucrului cu aparatele izolante.

Fig. 31.

Descriere

Ansamblul trusei se compune dintr-o cutie de forma paralelipipedica confectionata din lemn, prevazuta cu sistem de inchidere si maner pentru transport, in interiorul careia se gasesc doua butelii pentru oxigen si doua cartuse filtrante pe suporti, nituri si chei speciale.

Intretinere

Dupa folosire se inlocuiesc buteliile pentru oxigen, cartusele absorbante si garniturile consumate.Aparatul pentru cercetare chimica

Aparatul pentru cercetare chimica (fig. 32) se foloseste pentru detectarea gazelor toxice (oxid de carbon, fosgen, difosgen, acid cianhidric etc.) si, in raport de acestea, pentru statbilirea masurilor de protectie a servantilor si a restului personalului care actioneaza in zone cu toxicitate.

Descriere

Aparatul pentru cercetare chimica se compune din urmatoarele parti (fig. 32 a):

- pompa de mana cu piston la care se deosebesc:

- corpul (cilindrul) pompei (1);

- pistonul (2) cu garnitura din piele si supapa de cauciuc;

- corpul colector (3) prevazut cu obturator rotativ cu arc si numerotat de la 1 la 5 (in functie de numarul orificiilor deschise simultan; in interiorul lui se gaseste un cartus de protectie (4) care impiedica intrarea in pompa a gazelor toxice si a solventilor din tuburile indicatoare;

- manerul pompei (5) cu dispozitivul pentru deschidere fiolelor (6) format dintr-un cutit circular pentru taierea tuburilor indicatoare, un orificiu pentru ruperea capetelor tuburilor taiate si opt cuie din otel pentru spargerea fiolelor din tuburile indicatoare;

- ajutajul ce permite marirea sensibilitatii determinarii substantelor toxice la care se deosebesc:

- corpul ajutajului (7) cu 4 fante;

- cilindrul de sticla (8) aflat in interiorul ajutajului;

- palnia (9) cu orificii pentru intrarea aerului;

- piulita (10) cu inelul de strangere a filtrelor contra fumului si cetii (11);

- casetele din hartie cu tuburi indicatoare.

In dotarea aparatului se gasesc 5 bucati casete tuburi indicatoare (CO, fosgen, difosgen, clor, acid cianhidric), fiecare cu un numar de 10 tuburi indicatoare. Tuburile indicatoare sunt niste fiole de sticla in care se gasesc substante ce reactioneaza cu gazele toxice dand coloratii caracteristice. Fiecare tub indicator are o marcare conventionala pentru determinarea carei substante toxice este destinat.

Fig. 32 a

- filtrele contra fumului si cetii, rondele de hartie speciala care la trecerea aerului restin particulele de fum, precum si pe cele fine de apa (ceata);

- cutia aparatului cu capac si sistem de inchidere la care se deosebesc:

- locasul tubular pentru pompe de mana prevazut cu sistem de blocare si arc;

- suportul ajutajului;

- suportul filtrelor;

- suportul casetelor cu tuburi indicatoare;

- suportul pentru lopatica ce se foloseste la demontarea aparatului;

- cordeaua de purtare reglabila;

- cordeaua cingatoare reglabila.

Functionare

Pentru punerea in functiune a aparatului se procedeaza in felul urmator:

- se trece aparatul din pozitia de mars in pozitia de lucru, deplasandu-l catre in fata;

- se deschide cutia aparatului;

- se scoate pompa de mana din locasul ei;

- se scot tuburile indicatoare corespunzatoare gazelor toxice a caror prezenta sa presupune;

- se taie ambele capete ale tuburilor indicatoare cu ajutorul cutitului si se rup in orificiul special al cutitului; daca tuburile au in interior pe langa incarcatura granulata si substante reactive lichide infoliate, fiolele respective se sparg prin introducerea tubului in orificiul prevazut cu un cui de otel, avand grija sa nu se foloseasca acelasi cui pentru spargerea fiolelor diferite. La spargerea fiolelor cuiul trebuie sa apese de sus in jos, pentru a nu se scurge lichidul afara din tub;

- se introduc cu capatul nemarcat in corpul colectorului, dupa ce obturatorul acestuia a fost reglat pentru un numar de orificii deschise in functie de numarul de tuburi care se folosesc concomitent; detectarea cu mai multe tuburi deodata se face in cazul cand se presupune existenta unui amestec de mai multe gaze toxice sau cand nu se stie ce gaz toxic poate exista la locul actiunii;

- se monteaza ajutajul cu sau fara filtru contra fumului sau cetii dupa caz;

- daca se lucreaza cu un singur tub se executa un numar de pompari conform indicatiilor de pe caseta dupa care se compara colorarea substantelor din tub cu cea etalon de pe caseta.

In cazul cand se folosesc mai multe tuburi simultan, se executa 30 pompari, verificandu-se apoi in care tub substanta a intrat in reactie. Se inlatura tuburile, se pune obturatorul pe o singura deschidere si se introduce un tub nou, similar cu cel intrat in reactie. In continuare se procedeaza ca in cazul lucrului cu un singur tub.

In cazul cand se foloseste filtrul contra fumului si cetii numarul de pompari se dubleaza.

Pe timpul pomparii, cand pistonul este tras catre inapoi, supapa lui se inchide si in corpul pompei se creeaza o depresiune ce obliga aerul atmosferic sa patrunda prin ajutaj in tuburile indicatoare si de aici in corpul pompei. In cazul cand in aer exista gaze toxice la care sunt sensibile tuburile respective, atunci substantele din tub capata o coloratie corespunzatoare celei etalon, de pe caseta. Cand pistonul este impins inainte, supapa lui se deschide permitand iesirea aerului din corpul pompei prin orificiile din capul pistonului.

Intretinere

Dupa folosire, aparatul se curata, se indeparteaza cioburile de sticla, se verifica starea pieselor aparatului si, la nevoie, se fac reparatiile necesare; se curata unsoarea veche de pe garnitura din piele, iar interiorul corpului pompei se greseaza din nou.

Tuburile indicatoare consumate se inlocuiesc cu altele din completul de rezerva.

Cartusul de protectie se inlocuieste dupa intrebuintarea a 60 70 tuburi indicatoare.

Trimestrial se face controlul pompei. Pentru aceasta se regleaza obturatorul colectorului la o singura deschidere care se astupa apoi cu degetul aratator de la mana stanga. Cu mana dreapta se trage de manerul pompei pana la refuz iar dupa 5 10 secunde se lasa liber. Daca pistonul se intoarce repede cu pocn