59199854 Finantele Intreprinderii Curs

7/29/2019 59199854 Finantele Intreprinderii Curs

1/47

Curs I

BIBLIOGRAFIE

1. Barreau J. , Delahaye J. Gestion Financiere, Dumod, Paris 20022. Berceanu D s.a. Finantele firmei , Ed. Didactica si Pedagogica, R.A, Buc, 20063. Bistriceanu Gh s.a. Finantele agentilor economici, Ed. Economica, Buc, 20014. Bucataru D. Finantele intreprinderii, Ed. Junimea, Iasi, 20065. Bran P. Finanele intreprinderii, Ed. Economica, Buc, 19996. Brealey R. , Myers S. Corporate Finance, Ed. Irwin, McGraw Hill, 20007. Cristea H. s.a. Gestiunea financiara a societatilor comerciale, Ed. Mitron, Timisoara,

2001

8. Giurgiu A Finantele firmei, Ed. Presa Universitara Clujeana, 20009. Gerard Charreaux Gestion financiere, Ed. Litec, Paris, 200010.Hoanta N. Finantele firmei, Ed. Economica, Buc, 200311.Ilie Vasile Gestiunea financiara a intreprinderii, Ed. Meteor Press, Buc, 200612.Nistor I. Teorie si practica in finantarea intreprinderilor, Ed. Casa Cartii de Stiinta, Cluj

Napoca, 2006

13.Nistor I Finantele intreprinderii, Ed. Presa Universitara Clujeana, 200214.Nistor I, Lacatus V Finantele intreprinderii. Studii applicative, Ed. Risoprint, Cluj

Napcoa, 2008

15.Roman D. Finante aplica, vol I, Ed. Economica, Buc, 200116.Stancu I. Finante, Ed. Economica, Buc, 2002

N

OTAREA:7p Examen final

2,5 p Activitate seminar

0,5 p Activitatea de la curs


2/47

CAPITALURILE INTREPRINDERII

I. Continutul si structura capitalului intreprinderii dupa sursa de provenienta.II. Forme de materializare a capitalului intreprinderiiIII. Fondul de rulmenti si corelatii bilantiere

I. Continutul si structura capitalului intreprinderii dupa sursa de provenienta.Capitalul constituie pentru intreprinderii un element essential in desfasurarea activitatilor.

Sub aspect conceptual capitalul poate sa fie abordat din 2 puncte de vedere:

1. Ca resursa baneascaCapitalul intreprinderii reprezinta un element principal al unei datorii in opozitie cu venitul

sperat.Aceasta metoda de abordare a capitalului il regasim in pasivul bilantului.

2. Mijloc / factor de productieCapitalul exprimat prin totalitatea resurselor materiale care prin asociere cu ceilalti factori

de productie asigura desfasurarea activitatilor in vederea obtinerii unui castig.

Capitalurile se formeaza la infiintarea intreprinderii, se modifica in sensul cresterii sau

descresterii pe tot parcursul desfasurarii de activitati si se lichideaza la incetarea activitatii

intreprinderii.

Dupa sursa de provenienta structuram capitalurile intreprinderii in:

1. Capitaluri proprii2. Capitaluri imprumutate

PASIV

Capital social Cs

Rezerve, Fonduri, Provizioane si

Rezultatele exercitiului

R

Capitaluri imprumutate pe termen mediu

si lung

D1

Credit obligatar Credit bancar pe

termen mediu si lung

Capitaluri imprumutate pe termen scurt D2

Credit comercial Credit bancar pe

termen scurt


3/47

ACTIV

Ai

Imobilizari:

- Corporale- Necorporale- Financiare

Ac

Valoare:

- De expoatare- Realizate pe termen scurt- lichiditati

I. CAPITALUL SOCIAL- reprezinta un element principal al patrimoniului intreprinderii- el consta in totalitatea sumelor puse la dispozitie in mod permanent de catre proprietari

sau asociati sub forma de aport

Aportul in bani constituie forma principal de formare a capitalului social.

Capitalul social este reprezentat la nivelul intreprinderii prin actiuni.

Actiunile reprezinta inscrisuri de valoare egala prin care se atesta dreptul de proprietate

al posesorilor din capitalul social.

Remunerearea actionarilor potrivit tilurilor detinute se face sub forma de dividende.

Pe parcursul desfasurarii activitatilor, capitalul social se modifica in sensul cresterii sau

diminuarii.

Cresterile de capital social se infaptuiesc in virtutea urmatoarelor operatiuni:1. Aporturi noi in bani si / sau in natura

Se infaptuiesc sub 2 forme:

a) Emisiunea de actiuni in vederea subscrierii de catre fondatorib) Emisiunea de noi actiuni

Cl:

Aceasta forma conduce la cresterea surselor de finantare.

2. Trecerea rezervelor sau altor surse in sfera capitalului socialAceasta operatiune se infaptuieste treptat la adunarea generala a actionarilor, insa

operatiunea nu conduce la cresterea surselor de finantare.

3. Conversiunea obligatiunilor sau altor datorii in actiuniLa anumite interval de timp obligatiunile emise si anumite categorii de datorii se potrascumpara prin intermediu actiunilor. Operatiunea nu conduce la cresterea surselor financiare.

4. Plata dividentelor in actiuniOperatiunea se infaptuieste in urma repartizarii profitului net si ea conduce la cresterea

suselor de finantare.


4/47

5. FuziuneaSe infaptuieste in vederea sporirii capitalurilor sociale si operatiunea conduce la o crestere a

surselor de finantare.

Pe parcursul desfasurarii activului, Capitalul social poate sa scada. Diminuarea lui se face de

regula in urma realizarii de pierderi si rambursarii creditelor bancare pe termen mediu si lungdin capitalul social. Nu avem surse financiare din profit.

II. REZERVELEReprezinta o forma principal a capitalului propriu si iau forma :

- Rezervelor din reevaluari- Rezervelor legale- Rezervelor statutare- Alte reserveIII. FONDURILE

La nivelul intreprinderii se constata o serie de fonduri:

- Fonduri pentru actiuni social cultural- Fonduri privind cresterea surselor de finantare- Fonduri de investitii- Fonduri de cercetare dezvoltare

In virtutea unor legislatii

IV. PROVIZIOANELESurse proprii , constand in baza unor prevederi legale, in vederea acoperirii unor pierderi

viitoare. Ele privesc toate tipurile de active si au un pronuntat carcater fiscal.

V. REZULTATUL EXERCITIULUIAtat la exercitiul current cat si a anilor precendenti.

Daca la capitalul socal se adauga R rezulta capitalul propriu.

Cs + R = CpCAPITALURI IMPRUMUTATE PE TERMENMEDIU SI LUNG

1) CREDIT OBLIGATARIa forma titlurilor de credit, de regula a obligatiunilor care reprezinta inscrisuri ce atesta

datoria unei persoane juridice catre terte persoane.

2) CREDIT BANCAR PE TERMENMEDIU SI LUNGAccesate de la bancile comerciale

Cp + D = Cpp

Cpp = Capital permanent

3) CREDITE PE TERMEN SCURTForma creditului comercial, de regula creditul de furnizor.


5/47

4) CREDITE BANCARE PE TERMEN SCURTAu menirea sa acopere deficitele de trezorerie.

Cpp + D2 = CtCt = capital toal

II. FORME DE MATERIALIZARE A CAPITALURILORCapitalurile odata constituite se concretizeaza prin utilizarea lor in cele 2 categorii de active:

a) Active imobilizateb) Active circulante

III. FONDUL DE RULMENTI SI CORELATII BILANTIEREBilantul intreprinderii reflecta bunurile reale ale acesteia dupa sursa de provenienta in pasiv

si dupa natura/ modul de concretizare in activ.

Elementele de activ sunt ordonate in functie de lichiditate crescanda, iar cel pasiv deexigibilitatea lor crescanda.

Lichiditate si exigibilitate ce leaga categoria notionala de fond de rulment.

Prin fond de rulment se intelege partea din capitalul intreprinderii destinata finantarii

activelor circulante. Vorbim in acest context de un fond de rulment propriu ( FRP), de un fond

de rulment permanent (FRPP), de un fond de rulment total (FRT).

In general fondul de rulment se calculeaza ca diferenta intre capitalul respective si activele

imobilizate.

Dupa natura datelor luate in calcul votbim despre:

FRP B = fond de rulment propriu brut

FRP B = Cp Ai brute

FRP N = fond de rument propriu net

FRP N = Cp Ai nete

FRPP B = fond de rulment permanent brut

FRPP B = Cpp Ai brute

FRPP N = fond de rulment permanent net Ai brute = Ac (D1 + D2 + a)

FRPP N = Cpp Ai nete

FRT B = fond de rulment totat brut

FRT B = FRT Ai brute

FRT N = fond de rument total net

FRT N = FRT Ai nete

Brut = amortizareNet = fara amortizare


6/47

CURS II

Plasamente de capital pe termen mediu si lung

1. Continutul, structura si rolul investitiilor2. Elemente specific investitiei3. Criteriile financiare specific deciziei de investitie

1. Continutul, structura si rolul investitiilorInvestitiile sau plasamentele pe termen mediu sau lung reprezinta modalitatea principal de

infaptuire a reproductiei activelor imobilizate, in mod practice de dezvoltare a intreprinderii.

Intreprinderile pentru a se dezvolta si a tine pasul cu progresul ethnic trebuie sa investeasca

permanent, sa faca pasamente de capital in vederea modernizarii tehnologiilor.

Se impune in acest context o asigurare a circuitului capitalului in mod continuu care

schematic se poate reprezenta astfel:

--- > I Ai a A Csp r CA

i= valoarea investitiei

Ai = active imobilizate

a= normele de amortizare

A = amortsmentul afferent activelor imobilizate

Csp = costurile de productie

r= rata a rentabilitatii

CA = cifra de afaceri

Rezultatul oricarei investitii il reprezinta activele imobilizate care supuse procesului de

amortizare se obtine amortismentului, acesta in calitatea lui ca element al costurilor de

productie impreuna cu parte din profitul rezultat in urma ratei rentabilitatii se vor regasi in cifra

de afaceri care in continuare intra intr-un nou circuit privind procesul investitional.

Investitiile pe termen mediu si lung sunt mai riscante decat plasamentele pe termen

scurt intrucat probabilitatea aparitiei de riscuri este mult mai mare. Ca urmare a acestui fapt in

luarea deciziei de investitie trebuie sa se cunoasca caracteristicile investitiilor. Tocmai aceste

aspect motiveaza cunoasterea conceptului de investitie.

Facand o sinteza se retin doua aspect prin care se definesc investitiile:

1. Sub aspect financiar prin investitie se intelege schimbarea unei sume de bani prezenta sicert ape probabilitatea obtinerii unor venituri superioare.

2. Sub aspect contabil aceeasi investitie desemneaza noste fluxuri de incasari pentruobtinerea unor active imobilizate care vor genera ulterior fluxuri de venituri si cheltuieli.

Indiferent de punctele de vedere privind conceptul investitional se retine ideea potrivit

careia investitia este o cheltuiala.

Aceste cheltuieli privind investitiile se vor concretiza in active imobilizate. In functie de

gasirea sau regasirea cheltuielilor in activele imobilizate avem:


7/47

y Cheltuieli care se materializeaza in active imobilizatey Cheltuieli care nu se materializeaza in active imobilizate care la randul lor se impart in:- Cheltuieli care maresc valoarea activelor imobilizate- Cheltuieli care nu maresc valoarea activelor imobilizateIn sfera cheltuielilor care nu se materializeaza dar maresc valoarea activelor imobilizate :

studiile hidrologice, topologice, ecologice, de amplasament, etc, cheltuieli elaborate pentru

studii de fazabilitate, intocmirea proiectelor de executie, cheltuieli cu adoptarea cheltuielilor de

teren, infiintarea de plantatii de vii si pomi fructiferi.

Cheltuieli care nu se materializeaza si nu maresc valoarea activelor imobilizate se refera la

pregatirea personalului pentru punerea in executie a investitiei.

STRUTURA

Investitiile desi par a fi o categorie omogena, se caracterizeaza ca o diversitate ca forma

in vederea analizei lor, in practica se utilizeaza mai multe criteria de clasificare:

1.Dupa natura saInvestitie tehnica, umana, sociala, comerciala si financiara

2. In functie de apartenenta la obiectul de investitieInvestitii:

- Directe- Colaterale- Conexe3. In raport de forma de executare- Investitii executate in antepriza ( transfer catre un antreprenor)- Investitii executate in regie ( sunt executate de intreprindere)4. Dupa sursa de finantare- Investitii finantate din surse proprii- Investitii finantate din capitaluri imprumutate5. Dupa riscul pe care il prezinta

Investitii:

- De mentenanta- Privind modernizarile- De expansiune- De cercetare dezvoltare- Strategice

ROLUL

Se concretizeaza in:1. Asigura modernizarea proceselor tehnologice2. Reprezinta principalul instrument prin care se asigura modificarile structural in

economie

3. Permite valorificarea superioara a resurselor materiale proprii4. Genereaza efecte sociale, contrare


8/47

2.Elementele specific investitiei

In luarea deciziei de investitie trebuie tinut seama de acel raport dintre effort si effect.

Daca efortul este masurabil, efectul se poate cuantifica mai putin pentru unele categorii

de investitii: umane, sociale, si chiar comerciale

Ca urmare a acestui fapt in aprecierea investitiilor se tine seama de patru elemente

specifice lor:1. Cheltuieli privind investitiileAcestea trebuiesc identificate in functie de forma de executare a lor. In acest context

cheltuielile privind investitiile executate in atepriza privesc cele legate de aprovizionare,

manopera, taxe vamale, alte cheltuieli inclusive cresterea fondului de rulment si costul de

oportunitate.(costul sansei pierdute)

2. Durata de viata a investitieiExprima perioada de timp in care efortul investitional este recuperate pe seama profitului

anual.

Se vorbeste in acest sens de o durata de viata : tehnica, contabila, comerciala si juridical.

3. Profiturile suplimentare sau economiile de materiale si de manoperaSe preconizeaza a se obtine din exploatarea investitiei.Aceasta presupune obtinerea unui

excedent din compararea incasarilor si platilor exercitiului.

4. Valoarea rezidualaEste data de valoarea pobabila de realizat dupa scoaterea din functiune a activului imobilizat.

Valoarea reziduala trebuie intotdeauna sa fie legata de valoarea ramasa neamortizata intrucat

ea trebuie recuperate din exercitiile urmatoare ( priveste in mod special valoarea reziduala a

societatilor de leasing)

3. Criteriile financiare specifie deciziei de investitieIn luarea deciziei de investitie trebuie tinut seama de doua momente:

a) Alocarea de capital necesar investitieib) Durata de recuperare a investitiei.

Aceste elemente generatoare de fluxuri financiare se concretizeaza in 2 categorii:

1) Intr-un flux de iesire cauzatoare de fluxuri de moment care se refera de regula lacheltuielile totale privind investitia, in plus pentru punerea in fuctiune a investitiei mai

apar fluxuri legate de fondul de rulment.

2) Fluxuri de intrare, sunt considerate fluxuri anuale concretizate in cele privindamortismentul si profitul. In ultimul an din durata de viata a investitiei mai apar doua

fluxuri de intrare, cele de recuperare a fondului de rulment si cele privind valoarea

reziduala.

Luarea deciziei de investitie se analizeaza toate variantele posibile in functie de criteriile

specific. Identificam in acest sens:

- Criterii simple de optiune a investitiei- Criteriul actualizarii sumelor privind investitiile

In functie de primul criteriu identificam :

- Costul de productie- Rata rentabilitatii contabile


9/47

- Termenul de recuperare a investitieiCostul de productie se analizeaza diferit:

1. Investitia efectuata de inlocuire de utilaje contribuie si la cresterea productiei2. Investitia de inlocuire a utilajelor nu conduce si la o crestere a productieiIn prima varianta pentru luarea deciziei de investitie se compara costul unitary al produselor

obtinute cu noul utilaj fata de cel avut cu vechiul utilaj.

c1=

c1= costul unitar pentru noul utilaj

C1 = costuri totale de productie obtinute cu noul utilaj

I = valoarea investitei

Dn = durata normala de amortizareRr = rata minima a randamentului activelor

Q1 = productia cu noul utilaj

c1 < c0 investitia este rentabila

In cea de a doua situatie:

Investitia de apreciaza in functie de economiile obtinute cu noul utilaj.

= +

- +

Ec = economiile obtinute cu noua investitie= costul de productie cu vechiul utilaj

= valoarea ramasa neamortizata

= durata pentru recuperarea valorii ramase

In contnuare se calculeaza rata de randament a proiectului:

=

* 100

Atunci cand Rp > rata minima impusa proiectul poate fi acceptat

Rata rentabilitatii contabile

Se calculeaza fie in functie de profitul net mediu ( ) fie in functie de fluxurile medii deincasari ( ).

=

=

Termenul de recuperare a investitiei

Exprima durata in ani in care investitia este recuperate:

=

= fluxuri anuale de incasari


10/47

CURS III1. Criteriul actualizarii sumelor in luarea deciziei de investitie2. Evaluarea fluxurilor de incasari ale investitiei in conditii de incertitudine3. Resursele de finantare a investitiilor1. Criteriul actualizarii sumelor in luarea deciziei de investitieIn perioada de recuperare a investitiei se pune problema comparabilitatii efortului si efectului

investitiei. In acest context se impune stabilirea perioadei de referinta care de regula este data punerii in

functiune a investitiei.

In continuare se va efectua evaluarea fluxurilor de incasari spate pe de o parte , respective alocarilor

de capital in vederea fructificarii.

Actualizarea se impune intrucat o suma cheltuita azi va reprezenta peste n perioade o suma mai

mare. Dupa cum o suma sperata in viitori, astazi echivaleaza cu o suma mai mica.

Potrivit criteriului actualizarii sumelor se calculeaza:

a. Valoarea neta actualizatab. Rata interna de rentabilitatec. Indicele de profitabilitate ( rentabilitate)a) Valoarea neta actualizataConstituie un indicator care apreciaza cresterea valorii intreprinderii in urma procesului

investitional. In tehnica actualizarii, actualizarea presupune aducerea valorilor dispersate in timp la un

singur moment, actual sau viitor.

Se folosesc doua metode de actualizare:

y Prin compunere (inspre viitor)Presupune fructificarea respectiv actualizarea sumelor inspre viitor si se infaptuieste sub 2 variante:

V1. Potrivit formulei dobanzii simple folosind relatia :

Sa = S0 (1 + d) * h

Sa= suma actualizata

S0= suma initiala

d= rata dobanzii

h = perioada de timp

Se foloseste pentru actualizarea sumelor in functie de perioade relative mici de timp.

V2. Potrivit formulei dobanzii compuse, potrivit relatiei:

Sa= S0( 1+ d)h

Se practica pentru actualizarea sumelor privind perioade mari de timp.

Din cele doua relatii reprezinta factorul de capitalizare sau fructificare.

y Prin discontare (dinspre viitor)Presupune actualizarea sumelor dinspre viitor

Sa= Sv

Sv = suma viitoare (sperata) a se obtine.

= factorul de fructificare


11/47

Deseori in practica financiara se calculeaza asa numita valoare actual a unei sume de anuitati constant

dupa relatia:

VA =

+

+ ..+

VA =

F = sumele de anuitati constant

La actualizarea sumelor trebuie tinut seama de doua aspecte principale care privesc realitatea datelor:

1. Se pune problema stabilirii cat mai corecte a fluxurilor de incasari previzionate (amortismente,profit)

2. Alegerea factorului de actualizare cat mai correct, care poate fi : rata inflatiei, rata dobanzii, orata de risc, rata medie a randamentului pe economie.Alegerea acestor factori de corectare

practic se face in raport de dtructura financiara a capitalului

Valoarea neta actualizata tine seama in calculul de fluxuri de incasari formate din amortismente si

profit, de factorul de actualizare, respective de valoarea investitiei. In aceasta situatie valoarea neta

actualizata pune in evident cresterea valorii intreprinderii in urma executarii investitiei.

Se foloseste relatia:

VNA = * - I

CFi = fluxurile de incasari ale perioadei I

I = valoarea investitiei

Daca valoarea neta actualizata este pozitiva inseamna ca proiectul de investitie poate fi acceptat, in

cazul in care este zero creaza indiferenta, iar daca este negative proiectul nu trebuiea acceptat.

b) Rata interna de rentabiliateAre menirea sa exprime egaliattea dintre fluxurile de incasari spate si valoarea investitiei. In

determinarea ratelor interne de rentabilitate se porneste de la ipoteza ca veniturile viitoare pot fi

reinvestite in mod constant la aceasta rata interna de rentabilitate urmand sa se determine ratele incauza:

Pentru o perioadaI0 ( 1 + RIR) = CF1 RIR =

1

I0 = investitia initiala

CF1 = fluxurile de incasari viitoare

Pentru n perioade:

I0 = =

Din aceasta relatie rata interna de rentabilitate se va calcula prin tatonari repetate ale ratelorastefel incant ratele sa se aproprie cat mai mult de cei 2 termeni. Ratele de rentabilitate care vor fi mai

amri decat o rata medie a dombazii care a constituit punctul de pornire valideaza proiectele in cauza.

RIR = *

= I

*

- I = 0


12/47

c) Indicele de profitabilitateExprima marimea relative a rentabilitatii pe intreaga durata de viata a investitiei. Se calculeaza

ca raport intre fluxurile de incasari viitoare incasate si valoarea investitiei.

Ip=

A

tunci cand rezultatul este mai mare decat1

proiectul investitiei poate fi acceptat.

2. Evaluarea fluxurilor de incasari ale investitiei in conditii de incertitudineIn procesul investitional orice alocare de capital prezinta un risc. In situatia in care plasamentele de

capital prezinta un risc mare, se impune: aprecierea fluxurilor de incasari urmarind mai multe etape:

1. Evaluarea fluxurilor de incasari in diferite ipoteze:Se face luand in calcul ipoteze favorabile, medii si pesimiste in functie de ipoteze se stabilesc

fluxurile de incasari in mod direct sau randamentele fiecarei ipoteze.

2. Presupune stabilirea coeficientilor de probabilitate:Se face fie subietciv de catre decident, fie in baza unor serii statistice

3. Calculul probabilitatii fluxurilor de incasari anuale:Se face pe baza informatiilor obtinute din celelalte doua etape.

Speranta matematica(probabilitatea fluxurilor de incasari)

Sm = Fi= fluxurile de incasari anuale

Pi = coeficientii de probabilitate

Daca proiectele de investitie au aceeasi valoare initiala si ofera aceleasi fluxuri medii anuale se

va proceda la reprezentarea grafica a distributiei probabilitatilor. Varianta care ofera intervalul de

variatie cel mai mic este mai eficienta.

In practica financiara, riscul mai poate fi cuantificat si prin ecartul tip al fluxurilor de incasari

asteptate de la media intregului interval studiat si respective pe baza coeficientului de variatie.

Din ecartul tip:

= = (f mediu) exprima fluxurile de incasari medii pe intervalul studiat.

Atunci cand ecartul este mai aproape de zero si mai departe de unu, variant de investitie poate

fi acceptata.

In situatiile in care proiectele de investitii au acelasi ecart tip departajarea se face prin

coeficientul de variatie.

Coeficientul de variatie: (raportul intre ecartul tip si fluxurile medii de incasari)

Kv = Varianta de proiect care are Kv cel mai mic poate sa fie acceptata.

In luarea deciziei de investitie se fac aprecieri luand in considerare toate criteriile amintite cu

indicatorii specifici la care se mai pot adauga si alti indicatori in functie de tipul activitatilor.


13/47

3. Resursele de finantare a investitiilorOdata luata decizia de investitie si stabilirea obiectivelor de finantat trebuiesc luate masuri de

asigurare a resurselor de finantare.

In perioada financiara se identifica 2 categorii de rerurse de finantare :

a) Resurse endogene ( proprii , Rp) (important)- Se formeaza din:a.1. amortisment :

Reprezinta resursa principal de inlocuire a activelor imobilizate. Intreprinderile si-au dobandit

acest drept dupa 1990.

a.2. profitul sau parte din profit

Asigura finantarea investitiilor in raport cu politicile de finantare ale guvernului in plus potrivit

legislatiei parte din profitul net ia calea noilor investitii.

Cl: profitul este cel care asigura dezvoltarea intreprinderii

a.3. alte resurse:

In sfera lor intra:- Sumele incasate din valorificarea de materii, materiale rezulate in urma acsarii activelor

imobilizate, mai putin cheltuielile aferente

- Sumele incasate din valorificarea activelor imobilizate mai putin valoarea ramasa de amortizat- Vanzarea de active mai putin impozitul afferent vanzarilor, costul evaluarilor, valoarea ramasa

neamortizata.

a.4. alte sume:

Despagubiri din asigurari.

Mobilizarea resurselor endogene se face in urmatoarea ordine:

Rp = Si + Sm + Sai + Sa + a S + A + pP

Sm + Sai + Sa = alte resurse

Si = soldul initial de la inceputul perioadei

a S = alte sume

A = amortismentul

pP= profitul sau parte din profit

b) Resurse exogene (Rex) (important)Se formeaza din:

b.1. credite bancare:

- credite bancate pe termen scurt neconcordanta intre incasari si plati

- credite bancare pe termen lung neconcordanta intre incasari si plati

b.2. obligatiunile

In practica international obligatiunile intervin ca sursa de finantare a investitiilor sub mai multe forme:

- Obligatiuni cu dobanda avriabila


14/47

- Obligatiuni convertibile in actiuni ( la scadenta in actiuni)- Obligatiuni cu cupon zero ( nu primesc venit cand le cumpara, rascumpararea prin vanzare)- Obligatiuni perpetue (nu se recupereaza niciodata)- Obligatiuni precare ( murdare)

b.3. majorarile de capital

b.4. alocatiile bigetare

Se folosesc pentru investitii de importanta nationala

b.5 alte resurse

Fondurile structural

CURS IV

Amortizarea capitalului plasat in active imobilizate

1. Problematica amortizarii si implicatii de natura financiara2. Elementele sistemului de amortizare

1. Problematica amortizarii si implicatii de natura financiaraActivele imobilizate: reprezinta principal forma sub care se materializeaza capitalurile intreprinderii.

Aceastea au intrat in intreprindere de regula pe calea investitiilor dar uneori si prin operatiuni speciale,

marimea lor intruchipand dotarea tehnica a intreprinderii.

Activele imobilizate (Ai) se caracterizeaza prin aceea ca participa la procesul de productie pe toata

durata de functionare a lor.

In acest interval de timp ele isi pierd o parte din isusirile tehnico economicesi inclusive din valoare.

Pierderea treptata din insusirile tehnico economice a randamentului acestora fie prin folosirea sau

nefolosirea lor, fie ca urmare aparitiei activelor imobilizate mai ieftine si cu aceeasi parametrii formeaza

uzura activelor imobilizate.

Acest process al uzurii se concretizeaza in uzura fizia si in uzura morala. Idiferent de formele uzurii,

activele imobilizate isi pierd treptat si din valoare .

Faptul ca treptat activele imobilizate isi pierd din valoare se petrece si o separare in timp intre

recuperarea valorii activelor imobilizate si reproductia materiala, fizica a activelor imobilizate.

Aceste 2 laturi ale unuia si aceluiasi proces economic fac necesara amortizarea capitalului incurporat

in activele imobilizate.

In practica economica trebuie facuta distinctive intre amortizare si amortisment.

Amortizarea reprezinta un process care presupune mai multe operatiuni printre care indentificarea

activelor imobilizabile, stabilirea valorii de amortizat, atribuirea de norme de amortizat, includerea

amortizarii pe cheltuiala, recuperarea acestor cheltuieli, etc.

In schimb amortismetul exprima partea recuperate sau sumele recuperate din capitalul incorporate

in activele imobilizate.

Categoria nationala de amortizat deseori o intalnim si cu alte intelesuri cum ar fi: amortizarea

investitiilor care inseamna recuperarea valorilor, amortizarea datoriilor, creditelor, insemnand termen

de rambursare a creditului, etc.


15/47

Amortismentul in procesul de gestiune a intreprinderilorproduce o serie de implicatii de natura

financiara.Asemenea implicatii sunt date pe de o parte de dublul caracter al amortismentului, pe de

alta parte de dublul rol al amortismentului.

Amortismentul dublu caracter(important) - se manifesta prin aceea ca pe de o parte constituie o

resursa baneasca folosita in finantare, iar pe de alta parte reprezinta un element al costurilor de

productie.

Aceste 2 forme de manifestare ca resursa baneasca si ca element al costurilor reprezinta

intotdeauna interesele contradictorii, motiv pentru care cele 2 ipostaze trebuiesc amortizate.

Schematic:

D N A C P

O crestere a duratei normale de utilizare a activelor imobilizate (D) inseamna norma de amortizare

mica, norma de amortizare mica insemana activ mic, activ mic inseamna costuri de productie mici, cost

de productie mic inseamna profit mare.

D N A C P

O diminuare a duratei normale de utilizare a activelor imobilizate (D) conduc la norme de amortizare

mai mari care inseamna activ mare, iar activul mare duce la cost mare, iar costul mare duce la profit mic .

D= durata normala de utilizare a activelor imobilizate

N = norma de amortizare

A = amortisment annual

C = costurile de productie

P = profitul

Amortismentul dublu rol-(important) se manifesta prin aceea ca asigura pe de o parte

reproductie simpla, pe de alta parte reproductie largita.

Faptul ca amortismentul asigura o reproductie largita se poate demonstra prin urmatoarele

aspecte:

Amortismentul participa la cresterea masei activelor imobilizate fara folosirea unor resurse

financiare special

Cresterea productivitatii nu mai ofera posibilitatea producerii unor active imobilizate de aceeasinatura mai ieftina sau mai productive

Folosirea unei parti din amortisment la cresterea fondului de rulment Participarea amortismentului pe piata titlurilor de valoare

2. Elementele sistemului de amortizareInfaptuirea procesului de amortizare presupune cunoasterea si definitivarea anumitor elemente

care prin interactiunea lord au continut sistemului de amortizare.

Dintre elementele sistemului de amortizare amintim:

1. Sfera amortizarii activelor imobilizateIn politica amortizarii este consacrat principiul potrivit caruia sunt supuse procesului de amortizare

acele active imobilizate care isi pierd in mod normal parte din valoarea lor de la data intrarii in functiune

si pana in momentul scoaterii lor din functiune ca urmare a casarii.

Exceptii:

a) Sunt asimilate activele imobilizate amortizabile, desi nu sunt active imobilizate si anume: Investitiile effectuate la activele imobilizate luate cu chirie


16/47

Capacitatile de productie puse in functiune partial atat timp cat nu sunt inregistrate la activeleimobilizate (mai des in cosntructii)

Investitiile efectuate : baltilor, lacurilor, iazurilor, si alte terenuri atata timp cat acestea nu suntrezultatul unei investitii

Investitiile pentru descoperta in vederea valorificarii substantelor minerale utile Investitiile facute activelor imobilizate pentru modernizari care maresc valoarea de intrare.b) Sunt active imobilizate dar nu se supun procesului de amortizare

Terenurile, inclusiv cele impadurite Tablourile si operele de arta Lacurile, baltile, iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii Casele de odihna, navele de croaziera si alte active care nu participa la obtinere de venituri

pentru activitatile desfasurate

Orice mijloc isi pierde parte din valoare in mod normal, firesc Platatiile de vii si pomi fructiferi in primii ani de la plantare Activele imobilizate care functioneaza peste durata normala de utilizare Activele imobilizate fianciare

2. Evaluarea si reevaluareaActivele imobilizate sunt exprimate valoric, adica evaluate. Valoarea la care este exprimat

capitalul plasat in activele imobilizate poarta denumirea de valaore de intrare (valoare contabila)

Prin valoare de intrare se intelege:

Pretul de achizitie pentru bunurile procurate cu titlu oneros Costul de productie pentru bunurile provenite din productie proprie Pretul de piata (just) pentru bunurile obtinute cu titlu gratuity Valoarea de aport pentru bunurile provenite de la asociati (asigura cresterea capitalului social)Activele imobilizate fiind exprimate in forma baneasca , deci prin intermediul unei monede, firesc

moneda in cauza comporta deprecieri. Ca urmare a acestui fapt exista momente in viata intreprinderilor

cand avem aceleasi valori ale activelor imobilizate dar la valori diferite.

Se impune in acest context o reevaluare a activelor imobilizate in vederea aducerii tuturori valorilor

la acelasi moment.

Acesta reevaluare se face prin diferite procedee, 2 fiind representative:

o Corectarea valorii de intrare cu un indice de pret specific grupei sau ramuriio Corecatrea valorii de intrare cu un indice de pret mediu pe economie

In urma reevaluarii se calculeaza:

VRa=

VRa= valoarea ramasa actual

Via = valoarea de intrare actual

Dr = durata ramasa de amortizare

Dc = durata consumataIn procesul de amortizare intalnim valoare de amortizat, valoare ramasa neamortizata, valoarea

ramasa actual, valoare reziduala, etc.

3. Duratele normale de functionareAmortismentul activelor imobilizate depinde nu numai de valoarea de amortizat dar in acelasi timp

si de durata prestabilita pentru amortizare numita durata normal de utilizare a activelor imobilizate.


17/47

Prin durata normala de utilizare a activelor se intelege perioada de timp medie exprimata in ani,

fundamentata din punct de vedere tehnicii economice.Din momentul in care activul imobilizat intra

in functiune si pana in momentul cand el este scos din functiune prin casare.

Durata normala de utilizare este influentata de o serie de factori (2 sunt reprezentativi)

- Durata efectiva in care activul imobilizat este productiv- Limitele economice in care el trebuie sa produca efficient

Durata efectiva in care activul imobilizat este productiv

Se refera la durata efectiva de functionare, niciodata durata normal de utilizare nu se stabileste

la cea efectiva intrucat ea reprezinta o medie si intotdeauna este sub cea efectiva.

Limitele economice in care el trebuie sa produca eficient

Presupunere luarea in considerare a cheltuielilor facute cu reparatiile capital si celelalte

cheltuieli pentru intretinerea activelor imobilizate stiind ca pe masura inaintarii in viata asemenea

cheltuieli sunt mai mari.

Se calculeaza costul perioadelor viitoaresi respectiv costul mediu al perioadelor anterioare:

Kn+1 = Rk + rc + Av

Rk = valoarea reparatiilor capitalerc = reparatiile curente, revizii periodice

Av = amortismentul perioadei urmatoare

Km =

Vio = valoarea de intarre a existentului a active imobilizate

Dc = durata consumata dupa c perioade

4. Determinarea normelor de amortizareOdata cunsocuta valoarea de intrare a activelor imobilizate pentru calculul amortismentului se

impune determinarea normelor de functionare in functie de durata normelor de utilizare.Prin norma de amortizare se intelege marimea procentuala cu care se amortizeaza un active

imobilizat in decurs de 1 an.Aplicand aceasta marime procentuala asupra valorii de amortizat se obtine

amortismentul anual.

Dupa cum intre procesul de amortizare si uzura, exista o independent in sensul ca uzura constituie

baza obiectiva a amortizarii, tot asa intre norma de utilizare si intensitatea uzurii exista o legatura

directa.Aceste independente se exprima prin aceea ca un active imobilizat cu cat se uzeaza mai repede

are o durata normal de utilizare mai mica, respective norma de amortizare mai mare, amortisment

mare, si invers.

In practica financiara pentru calculul normelor de amortizare se folosesc 2 metode:

a) Metoda normelor egaleCare se caracterizeaza prin faptul ca norma este aceiasi pe toata durata normal de utilizare a

activului, deci implicit si amortismentul anual este acelasi.

Pentru calculul normelor de amortizare dupa aceasta metoda se porneste de la relatia:

A=

N = N =

A = amortismentul annual

Vi = valoarea de intrare


18/47

Dn = durata normala de utilizare

N = norma de utilizare

Folosirea acestei metode in calculul amortismentului se face cel putin din 2 considerente:

- Simplitate in calcule si evident- Posibilitatea obtinerii de catre investitor de informatii rapide privind valoarea ramasa

neamortizata si randamentul activelor in cauza

b) Metoda normelor differentiate in timpSe caracterizeaza prin aceea ca normele de amortizare se micsoreaza sau se maresc de la un an la

altu corespunzator gradului de uzura si randamentul activelor imobilizate.

In practica financiara aceasta metoda se aplica sub 2 variante:

1. Varianta normelor regressive: (important)Se caracterizeaza prin aceea ca normele de amortizare sunt in descrestere de la un an la altul si se

aplica de regula activelor imobilizate care sunt supuse frecvent uzurii morale (masini, utilaje, instalatii,

calculatoare,etc)

Nk =

Nk = norma de amortizare pentru anul in care se calculeaza amortismentul

k= anul pentru care se calculeaza amortismentul

= suma anilor din durata normale de functionare

= 1+2+3++n

=

Avantajele pe care le prezinta folosirea acestei variante:

Asigura concordant intre norma de amortizare si randamentul activelor imobilizate Permite constituirea mai rapida a unor resurse destinate finantarilor pe termen mediu si lung Ofera posibilitatea eliminarii unor pierderi casand inainte de termen acivele imobilizate

Conduce la reducerea valorii ramase neamortizateDezavantaje:

y Transfera o parte din profit in amortismenty Complica munca de calcul si evident a amortismentului2. Varianta normelor progressive (important)

Se caracterizeaza prin aceea ca norma de amortizare creste de la un an la altul in progresie aritmetica.

Se aplica de regula activelor imobilizate care au o durata mare de utilizare si nu sunt expuse in

mod permanent uzurii morale.

Nk =

Avantaje: In primii ani de functionare contribuie la reducerea costurilor de productie si respective la

cresterea profitabilitatii

Dezavantaje:

y Nu asigura o concordant intre amortisment si randament nicidoata aceasta variant nu se aplicape toata durata normal de fucntionare, ea imbinandu-se in procesul de amortizare cu alte

norme


19/47

In practica financiara normele differentiate in timp folosite in calculul amortismentului mai sunt

cunoscute ca Tota Softy care presupune insumarea anilor din duratele normale de utilizare.

CURS V1. Regimurile de amortizare si amortismentul fiscal2. Programarea amortismentului anual al activelor imobilizate1. Regimurile de amortizare si amortismentul fiscalFiecare tara corespunzator economiei ei isi alege, isi stabileste un anumit regim de amortizare

pentru calculul amortismentului folosindu-se de cele 2 metode de calcul al normelor de amortizare sau

combinatii ale lor.

In acest context in Romania s-au legiferat trei regimuri de amortizare:

a) Regimul liniarFoloseste in calculul amortismentului normelor egale de amortizat, ceea ce inseamna un

amortisment annual egal pe toata durata normala de utilizare a activelor imobilizate.

A Valoarea initiala se pondereaza cu norma egala.

b) Regimul degresivSe caracterizeaza prin aceea ca norma de utilizare egala este multiplicata cu anumiti coeficienti in

fuctie de durata normal de functionare a activelor imobilizate.

Multiplicatorii sunt:

1, 5 Dn = (2 , 5) ani

2,0 Dn = (6 , 10) ani

2,5 Dn= peste 10 ani

Calculul amortismentului se face respectand urmatoarele etape:

Pentru anul 1 amortismentul annual se calculeaza ponderand valoarea de intrare cu norma de

amortizare liniara inmultita cu coeficientul de multiplicare.Pentru anul 2 si urmatorii amortismentul se calculeaza pe baza aceleiasi norme de amortizare

dar de fiecare data aplicata la valoarea ramasa de amortizat.

Se procedeaza asa pana in anul in care amortismentul rezultat este egal sau mai mic decat

amortismentul calculate folosind pentru valoarea ramasa normele de amortizare egale.

In continuare pana la expirarea duratei normale de utilizare se va folosi regimul liniar de

amortizare.

Acest mod de calcul caracterizeaza amortismentul fara influenta uzurii morale. In practica

deseori se intampla sa se tina seama de influenta uzurii morale in calculul amortismentului, in acest caz

amortismentul calculate asigrua recuperarea valorii de intrare inainte de exprimarea duratei normale de

functionare a activelor imobilizate. Diferenta de ani exprima influenta uzurii morale.

c) Regimul acceleratSe caracterizeaza prin faptul ca in primul an de amortizare, norma de amortizare poate sa reprezinte

pana la 50% din valoarea de amortizat. Pentru anii urmatori, amortismentul se calculeaza folosind

regimul liniar de amortizare.

Este considerat regim accelerar intrucat recupereaza in primii ani o parte insemnata a capitalului

investit. Cat priveste amortismentul fiscal, acesta tine seama de contabilitatea fiscala.

Amortismentul ca element a costurilor de productie reprezinta o cheltuiala deductibila fiscal.

Aceasta in masura in care este respectat codul fiscal in privinta aplicarii regimurilor de amortizare care:


20/47

- Constructiilor li se aplica regimul liniar de amortizare- Echipamentele tehnice, masinilor, utilajelor, instalatiilor, computerilor, ehipamentelor periferice

li se aplica unul din cele 3 regimuri

- Celorlalte active imobilizate amortizabile neregasite in primele doua li se aplica unul din primele2 : liniar sau degresiv

2. Programarea amortismentului anual al activelor imobilizateIn programarea amortismentului annual al activelor imobilizate trebuie sa se tina seama de etapele

pe care le presupune:

Stabilirea valorii de intrare a activelor imobilizate Calculul valorii medii anuale a intrarilor de active imobilizate Calculul valorii medii anuale a iesirilor de active imobilizate Stabilirea normelor de amortizare Calculul amortismentului si repartizarea lui pe trimesterIn prograamrea amortismentului, trebuie tinut seama de modul de exprimare a normelor de

amortizare. In acest sens vom urmarii:

a) Programarea amortismentului annual de active imobilizate a caror durata normala de utilizareeste exprimata in ani

Amortismentul annual se calculeaza tinand seama de valoarea medie anuala a activelor imobilizate: =

+ -

= valoarea de intare a existentului

= valoarea medie a intrarilor= valaorea medie a iesirilor

se calculeaza ponderand Vi cu numarul lunilor intregi (ti)de functionare din an a activelorimobilizate imaprtit la numarul lunilor din anul calendaristic.

=

se calculeaza ponderand

cu numarul lunilor intregi de nefunctionare pana la sfarsitul

anului totul raportat la numarul de luni din an (T).

=

(pland de scoatere din functiune a activelor imobilizate)

A =

( amortismentul anual)

N = norma egala sau regresiva sau progresiva sau combinative

b) Programarea amortismentului anual a activelor imobilizate a caror durata normal defunctionare este in ani si alte unitati natural (km, ore, etc)

Amortismentul anual pentru autovehicule care au durata normala de utilizare exprimata in ani si km

se calculeaza in functie de valoarea medie a autovehiculelor, norma de amortizare analitica si parcursul

annual exprimat in km.

A =

= valoarea medie de intrare a activelor imobilizate= parcursul annual exprimat in km

=

km/an


21/47

= parcursul total exprimat in km

Pentru calculul amortismentului efectiv se va determina o norma unica de amortizare exprimata

in lei/km raportand amortismentul annual programat la parcursul anual.

=

lei / km

Calculul efectiv al amortismentului lunar se face in functie de parcursul realizat ponderand acel

parcurs cu norma unica de amortizare= Pr * N

Aef= (Prn Pr1) * N ( pentru al doilea caz)

In situatia in care activele imobilizate au exprimata durata normala de utilizare in ani si

ore de functionare, amortismentul annual se calculeaza parcurgand mai multe etape (pasi):

1. Se calculeaza un normativ annual exprimat in ore:On =

ore / an

Dn0 = durata normala de utilizare in ore

Dn= durata normala de utilizare in ani

2. Se calculeaza o norma de amortizare exprimata in lei /oraNo = lei / ora

3. Calculul amortismentului annual obtinut prin ponderarea normativului annual cu normaA = On * No

CURS VI1. Repartizarea amortismentului annual pe trimestre2. Recalcularea amortismentului si consecinte fiannciare3. Fianantarea reparatiilor activelor imobilizate1. Repartizarea amortismentului annual pe trimesterIn vederea unui tablou de finantare pe perioade mai scurte amortismentul annual trebuie repartizat

pe trimestre sau chiar pe luni.Acest lucru se impune si pentru a determina costurile de productie cat

mai correct, cat mai aproape de realitate.

Repartizarea amortismentului annual pe trimestre se face repecrand etapele:

1) Se repartizeaza amortismentul annual afferent existentului de active imobilizate pe trimestre,ceea ce inseamna ca in anul de referinta nu s-au produs miscari in structura activelor

imobilizate.

=

* A

2) Se repartizeaza pe trimestre amortismentul annual afferent intrarilor de active imobilizate inanul de referinta. Se tine seama aici de valaorea medie anuala a intrarilor de active imobilizate,norma de amortizare si numarul de luni intregi de functionare din an

=

Vi = valoarea de intare a activelor imobilizate

ti = numarul lunilor intregi de functionare pana la sfarsitul anului

fi = numarul lunilor intregi de functionare din trimestru


22/47

N = norma de amortizare

Fi = numarul lunilor intregi de functionare din an

A =

(amortismentul anual)

3) Repartizarea amortismentului annual pe trimestre afferent iesirilor de active imobilizate din anulde referintaAtre =

= numarul lunilor intregi de nefunctionare din trimestru= numarul lunilor intregi de nefunctionare din an= valoarea de intrare

4) Se selecteaza amortismentul= + - Atre

2. Recalcularea amortismentului si consecinte fiannciareAmortismentul este important pentru intreprindere atat in calitatea lui de element al costurilor de

productie cat si ca resursa de finantare.

Marimea amortismentului trebuie calculate intotdeauna si tinand seama de masa exacta a activelor

imobilizate.

Amortismentul este o marime planificata pe parcursul anului de referinta deseori se intampla ca

informatiile privind intrarile respectiv iesirile de active imobilizate sa nu mai corespunda cu cele actuale

sau dupa caz cu cele care au fost luate in considerare in calculele initiale.

In aceste conditii amortismentul annual trebuie recalculate in functie de datele effective privind

intrarile sau iesire in si din functiune.

In plus recalcularea amortismentului este impusa si de existenta a inca 2 categorii de active

imobilizate in gestiunea intreprinderilor si anume:

Cea a activelor imobilizate casate inainte de expirarea duratei normale de utilizare Mentinerea in functiune a unor active imobilizate peste durata normala de utilizare

Caz I

Active imobilizate inainte de expirarea duratei normale de utilizare

Se impune amortismentul valorii ramase neamortizate.Aceasta valoare dupa legislatie trebuie

recuperate in maxim 5 ani fara a depasi anii din durata normala de utilizare.

VRn = Vi Vi ( ) sau VRn= Vi

Vi = valoarea de intrare

= durata consumata= durata normal de utilizare

= amortismentul anilor I

In situatia in care valoarea ramasa neamortizata este mai mare, epntru a nu incarca costurile de

productie prea mult se determina rata anuala de recuperat din valoarea ramasa neamortizata.

Ra =

S = sume recuperate in urma valorificarii materiei si materialele din activele casate


23/47

lr = nr lunilor intregi ramase pentru recuperare din anul de referinta

lt = nr lunilor intregi programate pentru recuperarea valorii ramase neamortizate

Caz II

Activele imobilizate ramase in functiune peste durata normala de utilizare

Acestea nu mai sunt supuse procesului de amortizare, valoarea lor fiind recuperateintegral, iar ca urmare a mentinerii lor in functiune, efectele lor se vor regasi in rezultatul

exercitiului anual.

Toate aceste influente de natura financiara legate de amortisment impune o recalculare

a lui pentru a-l readuce la valori cat mai reale, cat mai aproape de gradul de uzura al activului

imobilizat.

3. Fianantarea reparatiilor activelor imobilizateActivele imobilizate sunt supuse frecvent diferitelor reparatii cum ar fi reparatii curente si reparatii

capitale. Daca reparatiile capitale presupun efectuarea de cheltuieli determinate de pierderea uzurii

fizice, modernizarile activelor imobilizate presupun cheltuieli impuse de uzura morala.Activele imobilizate pe parcursul activitatii lor sunt evaluate d.p.d.v al starii tehnice, prin revizii

periodice cand se stabilesc tipul reparatiilor curente sau capitale.

Reparatiile curente se impugn in vederea eliminarii unor determinari locale si aducerea activelor

circulante adica cheltuielile sunt incluse in pe costurile de productie si finantate din fondul de rulment.

Reparatiile capitale sunt de o compelxitate mai mare si au menirea sa schimbe subansamble,

diferite piese, sa readuca activele imobilizate la aceeasi productivitate in mod practic la aprametrii

initiali.

In finantarea reparatiilor capitale trebuie sa se tina seama de 2 indicatori:

a) Ciclul de functionareb) Normativul valoriiPrin ciclu de functionare se intelege intervalul de timp cuprins intre data intrarii in functiune a Ai si

prima reparative capital respectiv intervalul dintre 2 reparatii capitale. Se exprima in ani, ore de

functionare, sau km parcursi.

Normativul valorii (plafonul valorii) exprima raportul dintre valoarea reparatiilor capitale si

valoarea de inlocuire a Ai (daca > 60% Ai nu mai este rentabil).

c= reparatii curente c1=c2=c3==ci Q3 > ..


24/47

NSA =

* 100

In Romania nu se practica acest sistem de finantare de reparatii capitale, in schimb in UE da.

Presupune includerea valorii reparatiilor capitale pe costuri si suportarea din fondul de rulment.

Atunci cand cheltuielile sunt mari se esaloneaza pe mai multe luni. In finantare se poate apela la credite

bancare pe termen scurt.

CURS VIIPlasamente de capital pe termen scurt

1. Continutul si structura activelor circulante . Factori de influenta a marimii lor2. Ciclul de exploatare si semnificatia stocurilor3. Metode de dimensionare a stocurilor4. Evaluarea necesarului de fond de rulment destinat materiilor si materialelor pentru productie

1. Continutul si structura activelor circulante . Factori de influenta a marimii lorIn realizarea procesului de fabricatie, intreprinderile au nevoie pe langa Ai, si de materii prime si

material, piese de schimb, obiecte de inventor, sume de bani, adica active circulante (Ac).

Pentru a face sa functioneze Ai intreprinderea trebuie:

1. Sa cumpere materii si material necesare productiei2. Sa constituie stocuri pentru toate fazele ciclului de exploatare in vederea eliminarii, intreruperii de

process

3. Sa vanda utilitatile create pt. a-si recupera capitalul investitIntre Ac si Ai, exista deosebiri, aceastea sunt puse in evident in special prin criteriul duratei pe de-o

parte al participarii lor in procesul de productie, pe de alta parte al recuperarii capitalurilor plasate,

incorporate in activ.

In acest context Ac participa la un singur ciclu de productie si isi recupereaza valoarea lor dintr-o

data.

Potrivit structurii bilantiere Ac le regasim in activele bilantului sub cele 3 forme:

a) Valori de exploatareb) Valori realizabile pe termen scurtc) Disponibilitati din banca si casa (lichiditati)D.p.d.v. al finantarii sunt esimilate Ac piese de schimb, obiecte de inventor, echipamente si

materiale de protectie.

STRUCTURA

Ac sunt supuse permanent unor analize, motiv pentru care sunt grupate folosind mai multecriterii cum ar fi:

a) D.p.d.v al fazelor procesului in care se afla- Ac in sfera aprovizionarii- Ac in sfera productiei- Ac in sfera comercializarii


25/47

b) Dupa forma in care se afla:- Ac in forma materiala- Ac in forma baneascac) Dupa sursa de finantare- Ac finantate din surse proprii si assimilate lor- Ac finantate din surse imprumutate

FACTORI DE INFLUENTA

In sfera factorilor de influenta a marimii Ac :

- Volumul productiei- Elementele structural ale Ac- Sursa de aprovizionare- Frecventa livrarilor- Viteza de rotatie a capitalului circulant

2. Ciclul de exploatare si semnificatia stocurilorPrin ciclu de exploatare se intelege ansamblul operatiunilor menite sa asigure realizarea obeictivelor

intreprinderii si anume cel de cerere de utilitati si servicii in scopul obtinerii de castig, de profit.

Ciclul de exploatare cuprinde:

1. Aprovizionarea cu bunuri si servicii numita faza aprovizionarii2. Productia sau transformarea bunurilor date pt. consum numite faza de productie3. Desfacerea ceea ce inseamna vanzarea utilitatilor create numita faza comercializarii4. Decontarea ceea ce inseamna incasarea bunurilor, livrate , numita faza decontarii

Legatura, independenta dintre fazele ciclului de exploatare se asigura prin intermediul stocurilor.

Stocurile sunt cantitati material carora le corespund d.p.d.v financiar capitaluri investite.

Stocurile nu trebuie sa fie nici prea mari dar nici prea mici.

Prea mari o ineficienta a plasamentelor de capitaluri

Prea mici posibilitatea intreruperii fazelor ciclurilor de exploatare cu consecinte negative

In savarsirea unui circuit complet, stocurile indeplinesc mai multe functiuni:

1. Rezulta din nevoia imperativa de a asigura continuitatea procesului de productie intre 2reaprovizionari

Sc = stoc current

2. Rezida din nevoia constituirii de reserve in evderea eliminarii unor intreruperi de fabricatieatunci cand furnizorul nu isi ideplineste obligatiile contractuale

- Se constituie Ss = stoc de siguranta3. Este impusa de specificul tehnologiilor de fabricatie cand unele mp trebuie sa stea, sa se

maturizeze o anumita perioada de timp si a nu compromite productia

- Se constituie Scd = stoc de conditionare prealabila4. Este data de trasporturile interioare in zaul aprovizionarii sectiilor de fabricatie dintr-un deposit

central

Sti = stocuri pentru transporturi interioare

5. Este impusa netransportabilitatea pe eprioada iernii a unor produse (produse chimice)Si = stoc de iarna


26/47

Sc +Ss +Scd + Sti + Si = SM

SM = stoc maxim

Sc + Ss = Sm

Sm = stoc minim

Stocul minim il intalnim la toate tipurile de intreprinderi indifferent de marimea lor, iar stocul

maxim doar unde exista activitati care presupun asemenea stocuri.

3. Metode de dimensionare a stocurilorPractica financiara impune judecati de valoare in dimensionarea stocurilor necesare desfasurarii

activitatilor intrucat necesita capitaluri investite. Se retine in acest context 2 metode mai des folosite:

1. Metoda analitica de dimensionare a stocurilorPresupune dimensionarea stocurilor anuale sip e trimestre pe fiecare component a elementelor deAc.

Elemente de Ac:

- Stocurile de materii si material destinate productiei- Stocurile de produtie in curs de fabricatie (neterminata)- Stocurile de produse finite- Stocurile de produse exportatea) Dimensiunea stocului current

Stocul are menirea sa asigure continuitatea intre 2 aprovizionari.

Depinde de 2 factori:

- Marimea stocului consumul mediu zilnic-Intervalul intre 2 aprovizionari

Consumul mediu zilnic depinde de volumul productiei si norma de aprovizionare.

Intervalul dintre 2 aprovizioanri se apreciaza diferit dupa cum este vorba de intreprinderii nou

infiintate si intreprinderi aflate in functiune.

Intreprinderile aflate in functiune, intervalul notat cu tc1 este reprezentat:

tc1 = min [ tcr1 ; tc1= intervalul pentru stocul current din anul de referinta

tcr1 = intervalul intre aprovizionarii potrivit contractelor comerciale

= intervalul mediu realizat din anii/anul precedent

=

= cantitatile intrate in magazine la fiecare aprovizionare

Sc =

* tc1Q1 = volumul fizic al productiei in anul de referinta

a1= norma de consum de aprovizionare

T = anul (360 de zile)

tc1 = tcr1= tcr0


27/47

b) Dimensionarea stocului SsInfluentat de 2 factori: - consumul mediu zilnic

-intervalul de siguranta

Ss = *

= intervalul de siguranta

nu poate fi mai mare decat din tc1

c) Dimensionarea = *

= intervalul este dat prin cartea tehnica

d) Dimensioanrea = *

= intervalul este dat de suma timpurilor necesari transportului si descarcarii materialelor in cauza

e) Dimendionarea =

*

= intervalul necesar a se lua in considerare perioadei premergatoare iernii, deoarece iarna treptatse transforma in stoc current

= consumul mediu zilnic , exprimat in unitati naturale

4. Evaluarea necesarului de fond de rulment destinat materiilor si materialelor pentru productieNecesarul de fond de rulment numit si necesar de finantat exprima marimea capitalului care

urmeaza sa fie imobilizat, incorporate in aceasta forma Ac (adica stocuri). La nivelul economiei nationale

exista o paleta mare de repere ce alcatuiesc stocurile motiv pt, care evaluarea necesarului de fond de

rulment se face diferit in functie de ponderea acestor stocuri in produsele create.

Ca urmare a acestui fapt materialele si materiile destinate productiei sunt grupate in:

- Materii si materiale nominalizate, care sunt supuse procesului de optimizare a stocurilor, detin70% din marimea stocului

- Materii si materiale nenominalizate sau diverse cu pondere mai mica in costul produsuluimergand pana la 30% la marimea stocului

Tinand seama de aceasta grupare si necesarul de fond de rulment se stabileste diferit:

Pentru materii si materiale nominalizate se tine seama de faptul ca niciodata necesarul de

finantat nu se stabileste la marimea stocului maxim intrucat operam cu un stoc mediu sip e de alta partecu injumatatirea intervalului pt stocul current.

=

* p [ + + + + ]

NFRTM =

I = necesarul de consum la materiale

P = pretul unitar de aprovizionare


28/47

Materii si materiale nenominalizate (diverse) (NFQ) se calculeaza tinand seama de raportul

dintre necesarul annual de material diverse si necesarul annual de materiale nominalizate ponderat cu

necesarul fondului de rulment al materiilor nominalizate.

NFRTM = +

NFRTM = necesarul fondului de rulment total pt materii si materiale

CURS VIII1. Problematica optimizarii stocului current2. Dimensionarea stocurilor pt productia in curs de fabricatie si calculul necesarului fondului de

rulment

3. Dimensionarea stocului produselor finite si calculul necesarului fondului de rulment1. Problematica optimizarii stocului currentAnalizand stocul maxim, componentele acestuia, adica stocul current, de siguranta, etc, constatam

ca fiecare element prezinta anumite particularitati astfel:

- Stocul current este o marime variabila-

Stocul de siguranta este o marime constanta care rareori se consuma- Iar celelalte 3 stocuri, de conditionare prealabila, transporturi interioare, iarna, constanteintalnite doar la anumite tipuri de materiale

Singurul stoc variabil este stocul current ceea ce permite optimizarea marimii lui.Acest stoc dispune

de 2 factori ca marime comsumul mediu zilnic

-intervalul dintre 2 aprovizionari

Criteriul eficientei folosit in optimizarea stocului current il reprezinta minimizarea costurilor pe

de o parte a celor care privesc procurarea materialelor, pe de alta parte a celor legate de stocarea lor.

Chetuieli cu procurarea materialelor numite cheltuieli propriu zise privesc toate cheltuielile legate de

buna functionare a comportimentului de aprovizionare precum si o cota parte a cheltuielilor indirect. Ele

include defapt toate cheltuielile legate de aducerea materialelor pana la poarta intreprinderii.

Cheltuieli cu stocarea materialelor se refera la cele care privesc buna pastrare a meterialelor pana la

darea lor in consum.

Analizand cele 2 categorii de cheltuieli si marimea unui stoc se constata ca intre acestea exista

raporturi de interconditionare, asltfel : cheltuielile de aprovizionare sunt cheltuieli anuale, iar marimea

lor nu este determinate de marimea unui stoc, a unei aprovizionari ci de nr. Operatiunilor privind

aprovizionarea. Suma cheltuielilor privind aprovizionarea este constanta fata de marimea stocului si

variabila pe unitate de masura. In schimb cheltuielile de stocare sunt direct proportionale cu marimea

stocului. Tinand seama de aceste particularitati constatam ca cele 2 categorii de cheltuieli au influente

diametral opuse. Tocmai acest lucru permite optimizarea stocului curent.

Pentru optimizarea stocului curent:

a) Date cunoscute:N = necesarul de aprovizionare

T = perioada de referintaCs = Cheltuieli de stocare pt o comanda din anul precedent

Ca = cheltuieli de aprovizionare din anul precedent

d= rata dobanzii

p = pretul de aprovizionare

b) Date necunoscuten= marimea stocului optim

t = intervalul intre aprovizionari


29/47

r= nr reaprovizionarilor

r =

=

t=

In optimizarea stocului curent se foloseste stocul mediu.

Cs =

* Cs * t +

* p * d

Cheltuielile privind stocarea in plus (cu aprovizionare cu stocarea)

= [

* Cs * t +

* p * d

] +

Cheltuielile totale privind aprovizionarea si stocarea tinand cont de nr de reaprovizionare

= [ ( * Cs * t +

* p * d

) + ] * r

= [ (

* Cs *

+

* p * d *

) + ] *

= ( * Cs * T +

* p * d ) + ( *

)

Chetuielile totale din ultima relatie sunt date din sume a doua tipuri de cheltuieli care sunt

invers proportionale cu marimea stocului. Insemna ca, indifferent de marimea valorilor date lui n

produsul celor 2 termeni va fi constant.

Stiind ca diferenta sumei a 2 termeni a acrui produs este constant indifferent de valoarea

atribuita necunoscutei se afla prin determinarea derivatei de ordinul I in raport cu necunoscuta si

ulterior anuland derivate vom obtine:

= (

* Cs * T +

* p * d ) *

)

Anualre derivata:

n =

= 0

Mai departe se va determina si t si r

in functie de datele effective ale anului de referinta .

De regula optimizarea stocului curent se face tinand seama de optiunile cumparatorului cand se

calculeaza un stoc optim ideal, in realitate trebuie sa tinem seama si de pretentiile transportatorilor,

respectiv a furnizorilor.

In acest context, stocul stabilit (calcualt) va fi in concordant cu cerintele unei economii de piata.

2. Dimensionarea stocurilor pt productia in curs de fabricatie si calculul necesarului fondului derulment

Materiile si materialele odata date in consum trec din sfera de aprovizionare in sfera de productie.

Prin productie in curs de fabricatie ( neterminata) se intelege acea productie a carei process

tehnologic nu s-a incheiat si care se gaseste ins ectiile de fabricatie in diferite stadia de prelucrare, in

curs de montare, in asteptare sau in faze interconditionare.

In aceasta faza a ciclului de fabricatie se fac plasamentele de capital, se consuma resurse de

finantare.

1. Plasamentele de capital rezulta dintr-o stare materiala anterioara a capitalului cum ar fi:


30/47

- Stocuri de materii si materiale date in consum- Amortismentul activelor imobilizate- Uzura obiectelor de inventor, a echipamentelor de protectie, etc2. Plasamentele rezultate din plati directe- Plata salariilor- A contributiilor, a dobanzilor bancare- Celelalte cheltuieli legate de consum ( apa, gaze, energie, etc)

In vederea dimensionarii productiei in curs de fabricatie ( = productie in curs de fabricatie) vom tineseama de 2 elemente:

a) Volumul productiei fizice exprimata in costurib) Durata ciclului de fabricatie

Costul productiei programata a se fabrica se va exprima ca o cheltuiala medie zilnica:

=

Durata ciclului de fabricatie (D) exprima nr de zile destinat fabricarii produsului incepand cu

prelucrarea materiei prime si incheind cu predarea la magazine a ultimelor produse.

Durata de fabricatie este diferita in raport de specificul procesului de productie, fiind de cateva

ore in panificatie, zile, luni, ani, in industria constructoare de masini, a navelor.

Evaluarea necesarului de fond de rulmentpresupune stabilirea marimii capitalurilor de

finantare. In aceasta evaluare trebuie sa tinem seama de felul ciclului de fabricatie care poate fi:

a) Cu productie continuaProductia continua presupune lansarea in fabricatie a comezilor in mod continuu fara a se

astepta finisarea comenzilor anterioare. In acest caz, evolutia cheltuielilor pe durata de fabricatie este

diferita in functie de uniformitatea sau neuniformitatea cheltuielilor.

Pentru a pune in evidenta aceasta evolutie se pune in calculul necesarului de fond de rulment

asa numitul coefficient de corectie, acesta are menirea de a duce cheltuielile medii zilnice la un nivel cat

mai aproape de evolutia cheltuielilor pe durata fabricatiei.

In general coeficientul de corectie:

k=

Raport intre cheltuiala medie si cheltuiala totala

= c= cheltuiala initialaC = cheltuiala finala

0 < k < 1

y K - niciodata egal cu 0y K foarte rare gal cu 1, atunci cand cheltuiala medie este egala cu cheltuiala finalay K de obicei subunitar

Evolutia neuniforma a cheltuielilor:

Neuniformitatea poate intervene fie de la faza de fabricatie la alta, fie chiar in cadrul aceleiasi

faze de fabricatie. Pentru calculul coeficientului de corectie, prezinta importanta nu fazele de fabricatie

propriu zise, ci evolutia cheltuielilor. In acest sens durata de fabricatie a productiei se imaprte in atatea

subintervale in cate se poate constata o evolutie uniforma a cheltuielilor. Ca urmare cazul evolutiei

neuniforme a cheltuielilor se va reduce la modelul cheltuielilor uniforme.


31/47

In acest caz k se va calcula ca un raport ce are la numarator suma produselor dintre cheltuiala

medie si durata subintervalului din faza de fabricatie ( durata ciclului de fabricatie).

K =

La numitor produsul dintre cheltuiala finala si durata ciclului de fabricatie.In situatia in care materiile prime sunt date in procesul de fabricatie dintr-o data inca de la

inceput, iar celelalte cheltuieli se fac in mod treptat, k se va calcula dupa relatia:

K =

Mp = costul materiei prime date in consum

Ce = celelalte cheltuieli care se fac pe parcursul fabricatiei

C = cheltuiala finala

Daca lansarea in fabricatie se face in loturi, iar unele produse se finiseaza si in consecinta

capitalul se recupereaza inaintea expirarii ciclului de fabricatie, k, se va calcula in toate cazurile in care

cheltuielile sunt neuniforme dupa:

K =

r1,2,3, .= cheltuieli care se recupereaza inaintea expirarii duratei ciclului de fabricatie

t1,2,

= timpul din mometul recuperarii cheltuielii si pana la sfarsitul ciclului de fabricatie

b) Productia discontinuaDiscontinuitatea se exprima prin aceea ca nu poate fi lansat in fabricatie o noua comanda pana

la finisarea comenzii anterioare.

Cheltuiala medie pe durata de fabricatie (c`) este egala cu cheltuiala finala:

K=

c=c` k = 1

Necesarul de fond de rulment:

a) Productie discontinua si nu exista utilaje care sa functioneze independent= * D

b) Productia este continua, exista utilaje care fucntioneaza independent= * D * k

3. Dimensionarea stocului produselor finite si calculul necesarului fondului de rulmentProdusele finite obtinute calitativ trec din sfera productiei in sfera desfacerii in vederea vanzarii lor.

In aceasta perioada se fac palsamente de capital in asa numitele stocuri de produse finite.

Asemenea plsamente de capital se impun ca urmare a acoperirii unor cheltuieli care privesc:

- Durata receptiei produselor in magazie ( )- Durata sortarii produselor ( )- Durata maturizarii ( )


32/47

- Durata formarii loturilor pt expediere ( )- Durata etichetarii si ambalarii ( )- Durata incarcarii si transportarii ( )- Durata eliberarii documentelor de expeditie ( )

+ + + + + + = Insumand timpii se obtine durata de stationare a produselor finite pana la expediere (

In plus mai intervin o serie de cheltuieli si surse de acoperire atunci cand receptia se face la

beneficiar sau chiar montarea unor produse finite.

In dimensionarea stocurilor de produse finite se tine seama de 2 factori:

a) Volumul fizic al produselor finite din anul de referinta exprimat in cost complet ( b) Durata de stationare a stocurilor de produse finite ( Di)

Pentru calculul necesarului fondului de rulment pentru produse finite se stabileste, tinem seama de

consumul mediu zilnic si stationarea.

= =

= consumul mediu zilnic

La aceasta marime intreprinderea trebuie sa asigure resurse de finantare. In situatia in care avem

produse finite nenominalizate pentru calculul necesarului fondului de rulment afferent acestora se

respecta regula proportionalitatii ( de la materii si materiale destinate productiei)

CURS IX1. Dimensionarea valorilor realizabile pe termen scurt2. Metoda sintetica in dimensionarea stocurilor1. Dimensionarea valorilor realizabile pe termen scurt

Plasamentele de capital in valori realizabile pe termen scurt au drept scop a asigura :

1) Vanzarea produselor si serviciilor cat mai profitabil2) Fructificarea cat mai eficienta a lichiditatilor disponibile temporar

Valorile realizabile pe termen scurt la nivelul intreprinderilor se concretizeaza prin 2 forme:

1) Creantele intreprinderilor asupra tertilorAcestea se pun in evidenta prin intermediul creditului commercial, a creditului client.Aceasta

inseamna ca intreprinderile isi vand utilitatile create nu numai in numerar ci sip e credite. In acest

context creditul commercial prin forma lui de credit client exprima imprumuturile pe care si le acorda

participantii pe piata fara interventia vreunei institutii financiare. El nu este purtator de dobanda si se

acorda de la cateva zile pana la maximum 3 luni.

Ocupand o pondere insemnata in sfera surselor de finantare, creditul client reprezinta o

problematica majora la nivelul intreprinderii, se construiesc in acest sens asa numitele politici ale

creditului commercial conturandu-se in acelasi timp asa numitele procedee si modele matematice in

estimarea riscurilor privind starea de faliment a clientilor. Se obtin in acest sens informatii de la bancile

comerciale si terte personae cum ar fi : Reg. Comertului, Reg. de cadastru, Reg. privind intarzierea

platilor, etc.

In politica financiara, 2 metode sunt folosite pt. evaluarea riscului de neplata al clientilor:


33/47

a) Metoda ABC-uluib) Metoda scorurilora) Metoda ABC-ului consta in clasificarea creantelor clientilorGrupa A = 60% din nr creantelor

10% din nr clientilor

Grupa B = 30% creante

30% client

Grupa C = 10% creante

60% client

b) Metoda scorurilorPresupune alcatuirea unei functii scor in raport cu anumiti indicatori, cheltuieli financiare raportate

la cifra de afaceri, cheltuieli cu personalul raporte la valoarea adaugata, active circulante raportate la

total active, capitalul permanent raportat la total pasiv, excedentul brut raportat la total datorii.

In functie de acesti indicatori se rezolva ecuatia tip scor care se va interpreta in functie de anumitelimite. Rezultatele obtinute se vor compara cu durata medie de incasare a clientilor din grupa respectiva,

iar depasirea acestor limite constituie un semnal privind starea de lichiditate al clientului respectiv.

Politica de credit financiar fiind de importanta majora, intreprinderile isi formeaza comaprtimente

de transpunere in practica a politicilor. In recuperarea creantelor intreprinderile pot sa apeleze si la asa

numitele firme de afacturare

carora li se vand creantele la valoarea inscrisa pe facture mai putin

comisionul de afacturare care este in functie de risc (intre 5% si 90%)

Produsele expediate la nivelul intreprinderilor care fac obiectul creantelor trec din faza de

comercializare in faza de decontare. Ele sunt dimensionate si corepunzator se va stabilii necesarul

fondului de rulment.

Necesarul fondului de rulment (NFR) pentru produsele expediate tine seama de consumul mediu

zilnic si durata medie de decontare, incasare a clientilor.

= *

= productia expediata exprimata in cost compeltDc = durata medie de incasare a clientilor

=

* T

In final se va calcula NFRT (necesarul de fond de rulment total al activelor circulante) insumand NFR

pentru materii si materiale, NFR produselor in curs de fabricatie, NFR pentru produse finite si NFRpentru produse expediate.

= + + +

2. Titlurile de valoareIntreprinderile temporar dispun de anumite lichiditati care trebuiesc plasate in vederea fructificarii

lor. Doua conditii stau la baza acestor plasamente intocmite cumulativ:


34/47

a) Plasamentele sa aiba o profitabilitate cel putin egala cu cea a capitalului folosit in activitateaproprie

b) Plasamentele de capital sa permita o lichidare a lor cat mai rapida adica o revenire in formabaneasca cat mai rapida

Aceste 2 cerinte se urmaresc in plasamentele de capital facute in titluri de valoare.

Gestionarea capitalului in titlurile de valoare potrivit teoriei financiare presupune infaptuirea

obiectivului essential tinand cont de optimizarea corelatiei dintre rentabilitate si risc. Se urmareste in

acest context contruirea anumitor indicatori atat in ceea ce priveste rentabilitatea cat si riscul

1. Se calculeaza rentabilitatea titlului de valoare (Rit)=

* 100

Rit = rentabilitatea titlului I in momentul t

Di = dividentul sperat

C = cursul tilurilor de valoare in momentul t si t- 1

2. Se determina rentabilitatea portofoliului titlurilor de valoare, stiind ca un portofoliu de titlurieste compus din diferite titluri cu rentabiliate diferita, pentru cresterea rentabilitatii

portofoliului se impune o cerstere a ponderii titlurilor cu rentabilitatea mai mare

= *

Xi = ponderea tilurilor de valoare in totalul portofoliului

= rentabilitatea portofoliului p in momentul t

= rata de rentabilitate individuala

+ + ..+ = 1

3. Se calculeaza riscul titlului de valoare- Se apeleaza la teoria probabilitatilor = = riscul titlului I

in momentul t

= rentabiliatea medie a titlurilor= coeficientul de probabilitate

4. Riscul portofoliului p in momentul t

= Intreprinderile in functie de specificul activitatilor pot sa calculeze si alti indicatori care sa puna in

evident corelatiile dintre rentabilitate si risc.

2.Metoda sintetica (globala) in dimensionarea stocurilor

Metoda analitica in dimensionarea stocurilor apropie cel mai mult de rezultatele reale din

intreprindere, dar este costisitoare, ca urmare se apeleaza si la alte metode de calculare a stocurilor si

NFR printre care metoda sintetica (globala).


35/47

Metoda sintetica consta in dimensionarea stocurilor calcului NFR pe total active si rareori sip e

elemente. Utilizarea metodei sintetice presupune folosirea a 3 procedee in functie de:

1. Viteza de rotatie a capitalului circulantEste exprimata pe de o parte prin coeficientul vitezei de rotatie (kv), prin durata unui circuit exprimat in

zile (Dz).

=

Saco = stoc mediu de active circulante anului precedent

=

=

SAc 1=

P1= productia programata a se obtine in anul de referinta

SAc 1 =

*

Pentru calculul NFR se analizeaza influentele tuturor factorilor privind coeficientul vitezei de rotatie si a

ciclului duratei.

= E

E = suma influentei factorilor

= ESe va calcula NFR pt total active circulante dupa relatia:

=

=

*

2. Corelatia dintre soldul total al activelor circulante si productieSe calculeaza stocul de Ac (Sac)

Sac1 = Saco * K

K =

=

Po = ponderea Ac la 1000 lei productie din anul precedent

= Ac 1


36/47

CURS XSursele de finantare a activelor circulante

Odata stabilit necesarul fondului de rulment (necesarul de finantat) urmeaza ca la acest nivel sa

se asigure sursele de finantare.

In practica financiara sunt foloste 3 categorii de resurse menite sa asigure finantareaAc :

1. Fondul de rulment2. Pasivele din exploatare3. Creditele bancare pe termen scurt1. Fondul de rulment

Continutul si echilibrul acestuia in raport cu NFR

NFR numit si necesar de finantat este generat de activitatea intreprinderilor in fiecare stadiu al

ciclului de exploatare. El apare de fapt ca urmare a unei nesincronizari intre incasari si plati. In acest

context cumparaturile nefiind platite imediat intreprinderea beneficiaza de asa numit credit de furnizor,

iar vanzarile nefiind incasate imediat intreprinderea acorda asa numit credit client.

Cele 2 forme ale creditului commercial (furnizor si client) trebuiesc supravegheate permanent ca

amrime si structura incat sa fie asigurat un echilibru intre ele.Activele circulante la nivelul intreprinderilor se reconstituie in mod continuu in vederea

parcurgerii tuturor stadiilor ciclului de exploatare. Unui circuit continuu al activelor circulante trebuie sa-

I corespunda capitaluri permanente pentru finantare. Ca urmare a acestui fapt trebuie facuta distinctive

intre fondul de rulment si NFR, aprticularitati care la individualizeaza si asigura in acelasi timp un

echilibru intre fondul de rulment (FR) si NFR.

FR = Cpp Ai

Cpp = capital permanent

FR = fond de rulment

NFR = FR +

= credite de trezorerie

Potrivit structurii bilantiere NFR mai este dat si de diferenta intre activele de exploatare si

pasivele de exploatare sau active curente si passive curente.

In mod concret marimea FR trebuie sa exprime acea parte din capital (a capitalului permanent)

care ramane pt finantarea Ac.

Ai Cpp

Ac

FR

D2


37/47

Pentru a asigura o marja de siguranta Ac > D2, o inversare a acestei inegalitati conduce la o stare de

incapacitate de plata inseamna ca parte din Ai sunt finantate din datoriile pe termen scurt (D2).

La nivelul intreprinderilor sunt stabilite strategii cu privire la marimea fondului de rulment cum

ar fi:

a) Stabilirea unui FR la un nivel mediu al NFR , inseamna ca in aceasta situtie intervine temporar infinantarea Ac, datoriile pe termen scurt (creditele de trezorerie)

b) Stabilirea FR la un nivel superior NFR. Intreprinderea este prevazatoare si de regula realizeaza unexcedent

c) Stabilirea unui FR la un nivel inferior NFR, in aceasta situatie creditele de trezorerie suntpermanentizate

Pe parcursul desfasurarii activitatilor permanent apar dezechilibre partiale intre FR si NFR. In

vederea eliminarii lor se actioneaza in amandoua directiile, pe de o parte al diminuarii NFR , pe de alta

aprte al sporirii, majorarii FR.

Diminuarea NFR presupune redimensionarea tuturor categoriilor de stocuri in fucntie de un

nivel mai mic al productiei de realizat in anul de referinta. Se actioneaza in acest sens privind furnizorii in

directia cresterii perioadelor de plata iar in sfera clientilor se actioneaza in sensul cresterii rapiditatii

incasarilor, in sensul reducerii nr zilelor privind perioada de incasare (NFR >FR dezechilibru).In continuare pt eliminarea dezechilibrelor se actioneaza in sensul cresterii FR, pentru aceasta:

FR = Cpp Ai

Crestem Cpp Diminuam Ai

Cresterea Cpp se poate infaptui prin 3 modalitati:

- Aporturi noi la capital in bani- Apelarea la noi imprumuturi pe termen mediu si lung- Trecerea unei parti cat mai mare din profit la fondul de rezerva

Diminuarea Ai se poate infaptui sub 2 forme:

-

Scoaterea din circuit a unorA

i mai putin efficient sau chiar inefficient- Folosirea unei parti din amortisment pt finantarea Ac

Nu de putine ori se intampla ca pe parcursul unui ciclu de exploatare FR sa se micsoreze, diminueze.

Diminuarea FR se datoreaza:

- Pierderilor obtinute din ciclul de exploatare- Rambursarilor din imprumuturile pe termen mediu si lung pe seama capitalului permanent (Cpp)- Datorita cresterii Ai care nu au sursa de finantare in Cp pasta inseamna ca finantam Ac din

datorii pe termen scurt

2. Pasivele din exploatare:In finantarea Ac permanent intervin pasivele din exploatare care reprezinta imprumuturi pe termen

scurt care se creeaza prin decalajul dintre momentul inregistrarii obligatiilor de plata sic el al platii

effective.

a) Creditul de furnizorExprima obligatiile de plaat pt echiparea intreprinderii cu toate cele necesare desfasurarii activitatii.

Acest credit de furnizor este agreat de intreprinderi cu atat mai mult cu cat obligatiile nu sunt

oneroase.

Se calculeaza asa numitul termen de plata al furnizorului sub 2 modalitati:


38/47

=

sau =

Tn = termenul de plata

Pc = pretul repesctiv ponderea fiecarei cumparaturi in total

P= termenul de plata al fiecarei cumparaturi

Ep= efecte de platitT= perioada de referinta

C= totalul cumapraturii

Fz= soldul contului furnizor

Se analizeaza acesti indicatori sei se urmaresc.

b) Obligatii de plataSe refera la obligatiile de plata a intreprinderilor fata de salariati, bugetul de stat, asigurari sociale, terte

personae.Asemenea obligatii de plata sunt cunoscute ca resuse atrase fiind rezultatul unor passive care

se lichideaza succesiv si se reconstituie ca urmare a activitatilor neintrerupte din intreprindere.

A

semenea surse de finantare sunt variate din mometul in acre devin scadente si pana cand seface plata.Au character de repetitive, iar soldul minim al acestora (passive stabile) constituie o sursa

permanenta de finantare a Ac si sunt assimilate surselor proprii.

In practica financiara exista 2 metode de calcul:

Metoda soldurilor zilnice

Se foloseste pt calculul pasivelor stabile provenite din obligatii cu termene fixe de plata (salarii,

impozite, etc)

Se respecta etapele :

I. Se alege trimestrul cu activitatea minima iar calculele se fac pt o luna din trimestruII. Se calculeaza datoria medie zilnica ca raport intre obligatia de plata si perioada de referinta

Dz =

III.

Se inmulteste datoria zilnica cu numarul zilelor de intarziere a platii obtinandu-se solduldatoriilor in ziua preplatii acestora

IV. Acestui sold I se adauga zilnic datoriile optinandu-se pt fiecare perioada marimea lorV. Se insumeaza pt fiecare fel de datorie soldurile reprezentand obligatiile de plata zilnice,

suma cea mai mica reprezentand pasivul stabil

Metoda care ia in calcul zilele de intarziere a platilor

Se foloseste pt pasivele stabile provenite din obligatii de plata cu termene aleatorii (def. aprovizionarii)

Ps =

Se insumeaza pasivele stabile dupa cele doua metode si se va obtine pasivul stabil total destinat

finantatii Ac.

3. Creditele bancare pe termen scurtAlaturi de FR si pasivele din exploatare intreprinderile folosesc in finantareaAc si creditele bancare pe

termen scurt.

Se folosesc pt ca se negociaza rapid si dobazile sunt variabile in functie de obiectul creditarii. In

optinerea de credite bancare pe termen scurt intreprinderea isi formuleaza policiti de creditare (de

imprumut) care iau in considerare minimizarea cheltuielilor de natura financiara, diversificarea riscurilor

si mentinerea puterii de negociere.


39/47

In practica intreprinderilor aceste credite pe termen scurt iau forma:

a) A creditelor de trezorerie menite sa echilibreze bugetul de trezorerie. Ele mai fiind cunscute sisub denumirea de capital de lucru.

Asemenea credite au menirea sa acopere nevoile de plati atunci cand incas

Date post:	04-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	paula-munteanu
View:	263 times
Download:	1 times

59199854 Finantele Intreprinderii Curs

Documents