Date post: | 13-Aug-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | draghici-valentin |
View: | 262 times |
Download: | 6 times |
CURS IIMAGISTICA MEDICALATOTALITATEA METODELOR CE PERMIT VIZUALIZAREA, IN VIVO,A STRUCTURII CORPULUI OMENESC, A ORGANELORSI SISTEMELOR - NORMALE SAU PATOLOGICE - IN CORELARE CU FUNCTIONALITATEA ACESTORA.
METODELE IMAGISTICEMETODE “INVAZIVE” = folosesc radiatiile ionizante ca sursa de energie (potential periculoase biologic): - RAZE X (Röntgen,1895)=>RÖNTGENDIAGNOSTIC; - IZOTOPI RADIOACTIVI => SCINTIGRAFIAMETODE “NEINVAZIVE”,folosesc radiatii ne-ionizante: -CIMP MAGNETIC & UNDE RADIOFRECVENTA=> -Imagistica cu REZONANTA MAGNETICA(IRM) -RADIATIA US=>ULTRASONOGRAFIA(US)= (ECHOGRAFIA)
IMAGISTICA CU RAZE X(RÖNTGENDIAGNOSTIC)Razele "X" iau naştere în tuburile radiogene prin frânarea pe anod a electronilor emişi de catod; - energia cinetică a lor se transformă brusc în energie electromagnetică; de aceea radiaţiile X se mai numesc şi radiaţii de frânare.
Tubul radiogen este compus din: catodul – sau sursa de electroni, reprezentată printr-un filament spiralat din tungsten acoperit cu thoriu, anodul - este confecţionat din cupru pe care se aplică o plăcuţă metalică din tungsten care asigură frânarea electronilor acceleraţi. Locul unde cade fasciculul catodic se numeşte focar termic. Anodul este înclinat la 16-200 pentru a da o orientare convenabilă fasciculului de raze X. Pentru mărirea suprafeţei focarului şi pentru micşorarea uzurii, anodul este rotativ Carcasa tubului - este plumbată şi prezintă o fereastră prin care fasciculul util de raze "X" poate ieşi. Această fereastră este prevăzută cu un sistem de diafragmare ce poate îngusta sau lărgi fasciculul incident. Interiorul tubului este vidat.
Proprietăţile razelor "X"• 1. Penetrabilitatea - este proprietatea razelor "X" de a traversa diferite structuri.
– Ea poate fi definită în funcţie de lungimea de undă; la tensiuni mari avem lungimea de undă mică, deci raze dure, penetrante.
– Fasciculul de raze X este policromatic conţinând radiaţii cu lungimi de undă diferite. De aceea se recurge la filtrare pentru ca fasciculul să devină omogen.
• 2. Atenuarea - este fenomenul prin care fasciculul incident suferă o slăbire a intensităţii, în funcţie de grosimea şi densitatea structurii traversate.
– Ea poate avea loc prin:• absorbţie (energia fasciculului fiind absorbită de corpul traversat) • prin difuziune (radiaţiile de difuziune sau radiaţiile secundare sunt radiaţii parazite şi
influenţează negativ imaginea radiologică; de aceea pentru reducerea lor se folosesc grile antidifuzoare).
• 3. Luminiscenţa - este proprietatea razelor "X" de a provoca iluminarea unor săruri minerale utilizate оn confecţionarea ecranelor radioscopice şi a foliilor оntăritoare plasate оn contact cu filmele radiografice. • 4. Impresionarea emulsiilor fotografice - stă la baza executării radiografiilor. Sub acţiunea razelor "X" bromura de argint din structura filmului poate fi transformată оn argint metalic, vizibil pe radiografie. • 5. Ionizarea gazelor - permite măsurarea cantităţii de raze "X" cu ajutorul camerelor de ionizare (Geiger-Mьller). • 6. Propagarea оn linie dreaptă şi оn toate direcţiile; • 7.Inducerea de efecte biologice - este o proprietate importantă cu aplicaţii оn radioterapie şi radioprotecţie. .Formarea imaginii radiologice
1
• Fasciculul de raze "X" ieşit din tubul radiogen este omogen. Acest fascicul traversează corpul uman, care absoarbe o parte din razele "X" proporţional cu grosimea, densitatea şi numărul atomic al zonei traversate. • Astfel fasciculul devine atenuat inegal şi la ieşirea din zona traversată este heterogen. Acest fascicul heterogen stă la baza formării imaginii radiologice. • Fasciculul este captat de un ecran radiologic (radioscopia) sau de un film radiologic (radiografia). Pe ecran zonele mai dense ce absorb mai mult radiaţia apar оntunecate, iar cele mai puţin dense apar clare, luminoase. Astfel oasele, cordul apar оntunecate iar pulmonul transparent, luminos. Pe radiografie zonele care primesc o cantitate mai mare de raze "X" se оnegresc, iar cele ce primesc o cantitate mai mică rămân albe. Astfel osul apare alb, iar pulmonul negru.
Tehnici radiologice convenţionale Radioscopia - utilizează un ecran fluorescent sub acţiunea razelor "X" pentru obţinerea imaginilor radiologice. Această tehnică este practicată în obscuritate şi necesită pentru examinator o perioadă de adaptare la întuneric de cel puţin 5 minute; Radiofotografia - constă în înregistrarea imaginii de pe un ecran radiologic pe un film 10/10 cu ajutorul unui aparat fotografic clasic. Se foloseşte în mod curent în depistarea afecţiunilor pulmonare (MRF); Radioscopia televizată - a permis obţinerea unor imagini bune cu reducerea considerabilă a cantităţii de raze "X", examenul desfăşurându-se la lumina zilei. Necesită un amplificator electronic de imagine, o cameră de luat vederi şi un monitor. Radioscopia permite studiul dinamic al corpului, dar este un studiu subiectiv ce ţine de valoarea examinatorului.
Radiografia - constă în înregistrarea imaginii radiologice pe un film radiologic. Pentru radiografierea zonelor cu densitate şi grosime mică, se aşează obiectul de radiografiat direct pe caseta prevăzută cu ecran întăritor. Când zonele de examinat sunt mai groase şi mai dense se folosesc grilele antidifuzoare
Studiul imaginilor radiologice • Acest studiu cuprinde două faze: • - analiza - cuprinde o examinare de ansamblu a imaginii, care permite identificarea radioanatomică a zonei şi identificarea incidenţei utilizate. • - interpretarea - permite alegerea diagnosticului оn funcţie de elementele de semiologie radiologică. • Pentru fiecare regiune examinată există o serie de incidenţe precise. Incidenţa defineşte poziţia tubului de raze "X", a pacientului şi a casetei. Raza centrală este o linie imaginară situată оn centrul fasciculului de raze "X", care permite poziţionarea corectă a zonei de radiografiat. • Principalele modificări radiologice elementare sunt: • - opacitatea - zonă anormal albă pe radiografie şi neagră la radioscopie; • - hipertransparenţa - zonă anormal neagră pe radiografie; • - imaginea lacunară - se оntâlneşte оn explorarea organelor cavitare, lacuna fiind expresia defectului de umplere cu substanţă de contrast; • - imaginea de adiţie - reprezintă ieşirea din contur a unei zone a unui organ cavitar, ce permite umplerea cu substanţă de contrast; • - imaginea hidroaerică - comportă un nivel orizontal la contactul dintre aer şi lichid.
2
3
4
Riscul radiologic şi protecţia оmpotriva radiaţiilor • Radiaţiile sunt dăunătoare omului şi de aceea populaţia trebuie protejată de o expunere inutilă sau excesivă. • Organele sensibile la radiaţii sunt: pielea, măduva hemato-poetică, cristalinul, embrionul uman, examenele radiologice pe abdomen fiind contraindicate оn prima lună de sarcină; • Măsurile care se iau pentru reducerea iradierii sunt: • - reducerea numărului de examinări radiologice, mai ales cele de rutină; • - reducerea câmpului de iradiere prin diafragmare; • - reducerea numărului de clişee şi suprimarea incidenţelor inutile; • - folosirea radioscopiei televizate şi reducerea timpului de examinare; • - protejarea organelor radiosensibile prin ecrane şi şorţuri plumbate; • - interzicerea accesului оn sala de expunere a altor persoane.
Computer tomografia
5
PRINCIPIU: - baleiajul (“SCANARE”=SCANNER) unei sectiunidintr-o reg. anat. cu o grosime de 2-10 mm cu un fascicul de Rx colimat (ingust), in timp ce tubul radiogen efectueaza o miscare de rotatie in jurul pacientului. Opus sursei de Rx se gasesc detectorii (cristale de scintilatie), care analizeaza fascicolul de fotoni emergent. Microcurentii generati de detectori (proportionali cu densitatea structurilor strabatute) sunt transmisi calculatorului. Acesta sintetizeaza datele tuturor curentilor obtinuti si cu ajutorul unei matrice de referinta realizeaza o “harta” a densitatilor existente in fiecare volum scanat; (Premiul Nobel in 1969 a fost acordat tocmai pentru punerea la punct a algoritmului matematic de transformare a valorilor microcurentilor in nuante de gri).-CT permite recunoasterea a 2000 trepte de atenuare (unitati Hounsfield): -1000 (aerul), +1000 (osul) => rezolutia de contrast excelenta (3-4 UH).Rezolutia spatiala a CT este de 2 mm(cea mai mica distanta ce separa 2 repere ce sunt analizate separat)Reconstructia tridimensionala
6
7
IMAGISTICA CU IZOTOPIRADIOACTIVI(medicina nucleara;scintigrafie)PRINCIPIU:-introducere de izotopi radioactivi=>raze α ,β , γ si captarea cu o camera de scintilatie a radiatiei rezultate dupa fixarea izotopului in tesuturi; - fixarea detectata este analizata si redata de computer in imagine analogica
- fixare normala; - hiperfixare(zone “calde”); - hipofixare(z.reci).
PET-CT • marcarea unor diferite substante biologice (de ex. glucoza, aminoacizi, ligandoreceptori, etc.) cu pozitroni ce emit un anumit tip de izotopi.• materialul marcat (radiofarmocon) este introdus in organismul bolnavului, urmand stabilirea imaginii distributiei acestuia. • distributia in tesuturi a substantei introduse in organism se poate detecta cu ajutorul camerei PET prin intermediul observarii iradierii aferente emisiei pozitronice. Reconstruirea imaginilor are loc cu ajutorului computerului, pe baza datelor obtinute in timpul examenului • distributia in tesuturi a farmaconilor introdusi difera in mare masura in diverse stari functionale (fiziologice, respectiv patologice), facand astfel posibila recunoasterea si localizarea proceselor clinice.
Indicatii PET/CT
- depistarea precoce a bolilor neoplazice peste 40 de ani; - - in cazul in care simptomele sau alte analize indica boli neoplazice, dar acest lucru nu poate fi
demonstrat prin alte metode imagistice; in cazul bolilor canceroase cunoscute, pentru identificarea exacta a localizarii si extensiei tumorilor, respectiv pentru demonstrarea sau excluderea metastazelor;
- evaluarea eficientei terapiei; - recunoasterea tumorilor recurente in caz de suspiciune clinica; - desemnarea locului optim pentru prelevarea probelor histologice - biopsie;- desemnarea exacta a regiunii pentru planul de radioterapie.
IMAGISTICA PRIN REZONANTA MAGNETICA NUCLEARAÎn producerea imaginii RM au loc câteva etape pe care le sumarizăm astfel:
1. Ţesuturile corpului uman plasat într-un câmp magnetic intens şi omogen, prin conţinutul lor în protoni de H2 se "aliniază" în direcţia liniilor câmpului magnetic realizând o magnetizare longitudinală.
2. Dacă se aplică un puls de radiofrecvenţă (RF) cu o frecvenţă de rezonanţă specifică (Larmor), protonii din ţesuturile magnetizate vor primi energie care va devia sau anula magnetizarea longitudinală şi realizează o magnetizare artificială, instabilă, numită magnetizare transversală.
3. după oprirea pulsului de RF protonii din ţesuturile magnetizate transversal revin la starea iniţială de echilibru şI cedează energia primită prin două procese temporale concomitente: aşa-zisa relaxare longitudinală T1 care cedează energia ţesuturilor învecinate (spin-reţea) şi relaxarea transversală T2 care cedează energia altor nuclee atomice (spin-spin).
• 4. energia cedată de ţesuturi prin procesele de relaxare este captată de o bobină receptoare (antenă) ca semnal RM. Datorită compoziţiei chimice şi stării fizice diferite, fiecare ţesut din corpul uman va avea proprii timpi de relaxare T1 şi T2, deci semnale RM caracteristice.
5. semnalele RM de intensităţi diferite оn raport cu substratul patologic, prin codificare spaţială (transformata Fourier) vor forma imaginea RM a ţesuturilor excitate selectiv prin pulsul de RF. Astfel, imaginea reconstruită digital va reflecta prin nuanţe de gri contrastul dintre diferitele ţesuturi оn raport cu starea lor normală sau
8
patologică.
IRM - avantaje• este noninvazivă, neiradiantă; • asigură un contrast foarte bun оntre ţesuturi; • are posibilitatea achiziţiei şi afişării imaginilor оn mai multe planuri (3D); • permite efectuarea unor angiografii RM fără administrarea unor substanţe de contrast şi afişarea sistemului vascular оn mai multe planuri de proiecţie; • оntr-un timp foarte scurt, de ordinul secundelor, permite vizualizarea tridimensională a arborelui biliar intra şi extrahepatic (MRCP), a căilor de excreţie reno-uretero-vezicală (uro RM) şi a dinamicii LCR (mielo RM);• permite explorarea funcţiei cerebrale; • prin secvenţele ultrarapide, permite achiziţia unui ciclu cardiac cu determinarea cantitativă a parametrilor performanţei cardiace cum ar fracţia de ejecţie, kinetica parietală etc; • nu prezintă artefacte osoase.
9
10
IRM - limite- număr redus de aparate;
- eventualele contraindicaţii (pacemakere, clipsuri, corpuri străine metalice); - claustrofobie; - vizualizarea slabă a calcificărilor.
ULTRASONOGRAFIA(echografia)
PRINCIPIU: reflexia US in structurile corpului omenesc, diferentiata de impedanta acustica a acestora, fapt ce permite realizarea unor imagini anatomice sau curbe grafice.ENERGIA folosita este vibratia mecanica cu f. mare frecventa (“ultrasunete”) = 2-12 Mhz.
MODURI DE AFISARE A INFORMATIEI US• MOD A perimata;• MOD TM (time motion):=mod a + miscarea in timp -pe orizonta la-dinamica;permite
inregistrarea in dinamica a miscarilor cavitatilor cardiace;• MOD B :(brightness=stralucire):afisarea in nuante (tonuri) de gri,bidimensionala,a unor sectiuni
anatomice corespunzatoare zonei anatomice scanate;afisarea in timp real permite si analiza miscarilor in timp (cord,fetus in uter etc);
• Mod DOPPLER :-calculare de fluxuri ,debite,(cord,vase) cu afisare grafica (D.spectral)sau cod de culoare(D.color).
MODUL B=>SEMEIOLOGIE ULTRASONOGRAFICA• NEGRU=>ZONA TRANS SONICA -lichide(vas,vezica,chist);• ALB====>ZONA REFLECTOGENA-gaz,calcul,interfata;• TONURI DE GRIURI=>organe parenchim.,proc.patologice etc; traduc grade diferite de
reflexie/absorbtie a US in tesuturi;• INTERFATA=limita de separatie intre medii diferite ca impedanta acustica(pereti
vasculari,cavitari, etc)=REFLECTOGENA;• VID SONIC=>ABSENTA SEMNALULUI (posterior de zone cu maximum de reflexie; ex dup
calculi,gaze,oase)
APLICATII CLINICEUS ABDOMINALA=toate organele parenchimatoase,vase;US CARDIACA=studiu morfopatologic,dinamica,fluxuri;US VASCULARA=mod B,Doppler duplex,triplex,Power;US PARTI MOI=tiroida,sin,musculara,articulara,ochi;US IN OBSTETRICA=sarcina normala si patologicaUS DIGESTIVA=ENDOSONOGRAFIA (esofag,rect);US TRANSCRANIANA(Doppler);US INTERVENTIONALA=>ghidare punctii percutane dg&ter.
11
IMAGISTICA IN BOLILE CARDIO-VASCULAREC O R D U L SI VASELE MARI
CORD:metode imagisticeNEINVAZIVE
• US+Doppler color: duplex, triplex mod;”stress-Echo software”;• RADIOGRAFIA standard => teleradio./fluoroscopie• IRMN=>>cine,”Real time”; incidente multiple,reconstructii 3D;• SCINTIGRAFIE :-miocardica-”Myoscint”(Indium 111 +anti- corpi monoclonali anti-
Miozina);dinamica ventriculara-Talium 201 +proba de effort;INVAZIVE
• CATETERISM +ANGIOGRAFIE+OXIMETRIE+PRESIUNI• angiocardiografie globala;levo-cardiograma(VStg);• coronarografie selectiva;• Digital Subtraction Angiography(DSA):I.v.;I.a.;avantaje:risc↓, imagini
excelente,s.contrast<concentrate,cantitate< .PA
- marginea stângă: - arcul superior stâng marginea stg. a arcului aortic; - arcul mijlociu stâng –marginea stg. a trunchiului şi a ramurei stg. a AP; - arcul inferior stâng – este convex şi corespunde camerei de ejecţie a VS. - marginea dreaptă: - arcul superior drept –TVBC dr;
- arcul mijlociu drept –VCS, Ao asc; - arcul inferior drept – AD;
12
PROFIL STÂNG
marginea anterioară: - arcul superior –Ao asc; - arcul mijlociu – trunchiul AP; - arcul inferior – VD. marginea posterioară: - arcul superior – vascular, rău delimitat; - arcul inferior –AS si VS. marginea inferioară – suprapunerea VS si VD.
13
OAD
- marginea anterioară: - arcul superior – corespunde aortei ascendente; - arcul mijlociu – e convex = trunchiul AP; - arcul inferior – corespunde VD sau VS (la o rotaţie de 500 corespunde întotdeauna VD); - marginea inferioară – sau baza, în contact cu diafragmul, este formată dinspre posterior spre anterior de VCI, AD şi camera de umplere a VD; -marginea posterioară – este formată din: - arcul superior (vascular) este rău delimitat;- arcul inferior (cardiac) este format de atriul stâng în 2/3 superioare şi de atriul drept în 1/3 inferioară
OAS- marginea anterioară:
14
- arcul superior – corespunde Ao asc; - arcul mijlociu – corespunde AD; - arcul inferior – este format de camera de ejecţie a VD;
- marginea posterioară: - arcul superior (vascular) – este rău delimitat şi corespunde crosei aortei şi ramurilor arterei şi venelor pulmonare. - arcul inferior (cardiac) - format din AS si VS;
- marginea inferioară – este formată dinspre posterior spre anterior din VS şi camera de umplere a VD.
Imagistica vasculară & cardiacăULTRASONOGRAFIA-MOD B=vizualizarea directa a vaselor/cavit.cordului (imaginitranssonice),in contrast cu peretii(interfete reflectogene);-MOD M(TM):-vizualizare grafica a miscarilor /pulsatiilor vasculare/cardiace in timp,permitind masurarea parametrica de volume,fluxuri si calcularea performantelor cardiace;-MOD DOPPLER: spectral=inregistrare grafica a pulsatiilorvasculare sistola/diastola si masurare de fluxuri,(velocitate);Color Flow Imaging(CFI)=traducere in cod de culoare a scurgerii singelui cu vizualizarea directiei, fluxului, curgerii etc;Power Doppler Imaging(PDI)=vizualizarea angiografic-like alumenului vaselor (Angio Power Doppler).
Imagistica vasculara&cardiacaAngiografia Rx:-evidentierea arterelor (arteriografia),venelor(flebografia) sau limfaticelor/ggl.limfatici (limfografia) prininjectare intraluminala a unei substante de contrast IODATE: -hidrosolubile pt artere/vene; -liposolubila-pt limfatice;Substante de contrast iodate hidrosolubile:-normo-osmolare;-osmolaritate redusa;-ionice/nonionice.Contraindicatii majore:-alergia majora (astm,medicamente etc)-mielom;glaucom;casexie avansata;febra>39 C.
Imagistica vasculara&cardiacaMETODE SI TEHNICI DE EXPLORAREARTERIOGRAFIA/FLEBOGRAFIA.Clasificare: -directa=>punctie percutana si injectarea contrastului prin ac; -cateterism=>percutan (SELDINGER); =>prin arteriotomie; Globala=opacefierea unui intreg teritoriu (aorta,fem.etc); Selectiva/superselectiva=opacefierea prin cateterism adecvat a unui ram arterial de ordin 2-3 . Injectia s.c.:-debite,cantitati adecvate vasului/reg.anat. Achizitia imaginilor:seriografie rapida 1-25 imagini/sec.cupost-procesare prin substractie digitala (DSA)
CATETERISM CORD DREPT+ANGIOCARDIOGRAFIE DSA
15
LEVOCARDIOGRAMA
16
CORDUL SI MARILE VASE :IRMN
17
CORD: SEMEIOLOGIE
18
II.MODIFICARI VOLUMETRICE1)HIPERTROFIA ATRIU STING: fluoroOAD+BariuEsofag
• Rg.PA=>contur concentric dublu,”festonat”,inversat;• ∠ bifurcatie traheala prin ascensiunea bronsiei pr.stg.;• golful pulmonarei=rectiliniu sau convex.
2)HIPERTROFIA VENTR.STG:fluoro.OAS+Ba-Esofag;• Radiografie PA=> ∅ longitudinal & ∅ transversal;• alungire/rotunjire arc inferior stg.;infundare in diafragm;• Radiogr.OAS-arc inferior-posterior X coloana vertebrala.
CORD MITRAL:ATRIUL STING ,VIZIBIL MARITSlide 13
Slide 13
19
Slide 14
20
CORD AORTIC:MARIRE A VENTRICULULUI STINGSI ECTAZIE AORTICA IN INSUFICIENTA AORTICAPA
OAS
21
CORD:SEMEIOLOGIE Rx.II.MODIFICARI VOLUMETRICE3)HIPERTROFIA DE ATRIU DREPT(AD)
• Rg.PA=>marire/bombare arc inferior drept=>=>dreapta;• Rg.OAD=>bombare arc infer/posterior(pe diafragm);ampren-ta pe esofag
baritat,inferior;obturare spatiu clar retrocardiac.
4)HIPERTROFIA DE VENTRICUL DREPT(VD).• Rg.PA => ∅ transversal;bombeaza arc inf.stg.;ridica vf.cord= “cord in sabot”;bombeaza arc
inf .dr.:”impinge “AD;golf pulm. cconvex;• Rg.OAD/OAS =>infundibul Art.Pulm. marit;obturare sp.clar retrosternal
5)HIPERTROFIA GLOBALA a)Cardiomegalia:arcuri & unghiuri cardiofrenice pastrate; volum global marit;pulmon cardiac; b)Pericardita:unghiuri cardiofrenice sterse,obtuze,arcuri disparute;pulmon: NORMAL sau staza venoasa (tamponada)fluoroscopic:pulsatii atenuate/disparute;dg.dif.:ECOGRAFIC
III.CALCIFICARI CARDIACE1)ORIFICIALE:-fluoro:Ao= misc oblice;Mitrala=misc oriz. -Pozitia in incid.lat:aortice=sup/post;mitrale=inferior/ant.2)AORTICE PARIETALE:ateromatoza,anevrisme;3)PERICARDICE-pericardita calcara;4)MIOCARDICE:-infarct;anevrism;mixom;5)CORONARIENE:ateromatoza;
III.OPACITATI ARTIFICIALEProteze valvulare metalice;proteze vasculare endoluminalemetalice(coronare);sonde stimulare intracardiaca/pacemaker
Slide 18OPACITATI METALICE “IATROGENE”Proteza valvulara
22
Pacemaker
BOLI CARDIACE DOBINDITE
STENOZA MITRALAA).Rx.=>CORD MITRAL: AS ; BaEsof.OAD; golf AP convex; VS↓; buton aortic ↓; =>PULMON:-vene dilatate=>staza=> rezist.perif.=> -spasm capilar(baraj II)=>hipertr.V.Dr.
CORD MITRAL:ATRIUL STING ,VIZIBILMARIT
Slide 21
23
INSUFICIENTA MITRALA
HEMODINAMICA:reflux sistolic VS=>AS(“sînge pendulant”)=> hipertrofie VS+AS=>stază pulmonara=>Hipertrofie VDr.Rx: volum AS; volum VS; expansiune sistolica AS= regurgitarea sistolica a Bariului in esofag (OAD);
slide 26
24
CORD MITRAL: BOALA MITRALAIncidenta PA
Incidenta OAD+esofag baritat
Slide27
25
CORD MITRAL-”BOVIN”:BOALA MITRALA
VALVULOPATIE MITRALA (BOALA) DECOMPENSATA
26
EDEM PULMONAR
Linii KERLEY B
STENOZA AORTICAClasificare;subvalvulara,valvulara,supravalvulara(coarctatia)
27
Hemodinamic:baraj vidare sistolica a VS=> VS;efect “jet”post-stenotic (COANDĂ)=>ectazie fuziforma AO ascendentaRx: - hipertrofie VS; - AO asc.ectaziata/buton AO sters -± calcificari valvulare;
INSUFICIENTA AORTICAMORFOLOGIC: valve béante,incongruente,inel larg;HEMODINAMIC:-singe regurgitat AO=>VS(pendulant);insuf. Mitrala functionala prin marirea VS (tardiv)Rx:- marire VS; - AO amplu pulsatila,ectaziata,batanta; -golf adincit=>”cord aortic”;
slide 32CORD TIP AORTIC:INSUFICIENTA AORTICA
INSUFICIENTA AORTICA ATEROMATOASA
28
RAD.STANDARD
ANGIO-RMN
VALVE CARDIACE
29
IMPLANTABILECHIRURGICAL
CARDIOPATII
30
DEFINIRE:-alterarea troficitatii fibrei musculare miocar-dice urmata de modificari ale contractiei,performantei si volumului cavitatilor cardiace.CLASIFICARE: - ISCHEMICA:coronariana -DILATATIVA; -MIOPATICA:miocardite infectioase(reumatica,virala); -toxice (etanolica) -OBSTRUCTIVA:amiloidica RX=>CARACTERE GENERALE:cord mare,pulsatii slabe,aritmii.
CARDIOPATIA ISCHEMICAANATOMO-RADIOLOGIC:-STENOZE CORONARIENE; -TROMBOZE;CIRC.COLAT. -ISCHEMIE MIOCARDICA: -cronica -acuta=>NECROZA=> =>INFARCT MIOCARDIC ACUT
METODE:-Scintigrafia miocardica -ecocardiografia;ventriculografia,coronaro-grafia RX;;IRMN=cord & coronare.RADIOLOGIE INTERVENTIONALA:-angioplastie percutana translumenala;-stent(proteza)coronar
ARTERELE CORONARE:CORONAROGRAFIE STINGA
CARDIOPATIA ISCHEMICA
31
SCINTIGRAFIA MIOCARDICA: -TALIUM 201==>PROBA DE EFFORT; -MYOSCINT=anticorpi monoclonali antimiozina cuplati cu INDIUM 111=>relizeaza diferentierea ischemie/necroza ,favori-zeaza selectarea pacientilor pentru revascularizare miocardica;ECHOCARDIOGRAFIA (B,TM,DOPPLER COLOR,3D): -caracterizare tisulara miocardica (ischemie); -test stress echo.; -zone akinetice,anevrisme VS; -calcule performanta ventriculara:vol.bataie,debit,ejectie
IRMN:-EVIDENTIAZA MORFOLOGIC SI DINAMICCAVITATILE,PERETII,STRUCTURA MIOCARDICA;-CARACTERIZARE TISULARA MIOCARDICA PRINSPECTROSCOPIE RMN;-EVIDENTIAZA CORONARELE -RAMURILE PRINCIPALE-SI LEZIUNILE MAI IMPORTANTEOBSTRUCTIVE;
ARTERECORONARE: ANGIO-IRMN
VENTRICULOGRAFIA Rx:-cateterism VS-Seldinger;-presiuni;-calcule ale performantei ventriculare;zone akineticeanevrisme;CORONAROGRAFIA Rx:-cateterism selectiv dr/stg;-evidentierea stenozelor & calcul compu.al gradului stenozei %;-evidentierea trombozelor & circulatiei colaterale;
32
-planificarea terapiei de revascularizare miocardica(chir/interv.);-studiul post-op.al by- pass-urilor montate chirurgical;-etapa obligatorie in Angioplastia Percutana Transluminala.
Slide 44VENTRICULOGRAFIE Rx;DSA:ANEVRISM POST- IMA
Slide 45CORONAROGRAFIE :STINGA (A) si DREAPTA (B):-STENOZE MULTIPLE ATEROMATOASE
33
Angiocoronarografie CT – aspecte normale
34
35
Stent patent ram circumflex marginal
By- pass aorto- coronarian obstruat
Calcificari extinse valva aortica cu stenoza moderata consecutiva
36
Coarctatie aorta descendenta - portiune toracica
37
Angioplastiesiprotezarecoronarianapercutanatransluminala(PTCA)
IVUS
38
pre-post-PTCA
AFECTIUNI PERICARDICEPERICARDITE LICHIDIENE: -EXSUDATIVE:-virale,tbc,reumatice; -TRANSSUDATIVE:-neoplazica,uremica etc.SEMNE Rx:-stergerea sin.cardiofrenice;-cord mare,”linistit”,pulsatii reduse;-forma triunghiulara; -arcuri sterse;-migrare a lichidului spre mediastin =>decubit;-scurtarea pediculului vascular al siluetei cardio-vasc;-aspect “in carafa”;-plamin normal sau stazic (in valvulopatii)
PERICARDITE LICHIDIENEECHOCARDIOGRAFIA:-diagnostic cert la cantit.mici delichid pericardic (50-100 mL).ASPECT ECOGRAFIC:-spatiu transsonic in jurul cordului,delimitat cu interfata neta ;uneori se vizualizeaza depozite de fibrina pe suprafata foitelor pericardice(ex in tbc).HIDRO-PNEUMOPERICARD:-aer patruns in cavitatea pericardica,deobicei dupa pericardocenteza dg/terapeutica.-Aspect Rx:-nivel hidroaeric pericardiac;semnul sucusiuniihipocratice=++
39
PERICARDITA EXSUDATIVA PE CORD PATOLOGIC
PERICARDITA EXSUDATIVA: A)ortostatism;B)decubit
40
a
b
41
slide 59PNEUMOPERICARD
42
PERICARDITE CONSTRICTIVESinonim=PERICARDITE FIBROASECONCRETIO CORDIS:simfiza pericardica intre foitele int/ext.;APECT Rx:-pericardul ingrosat se calcifica(“pericardita calcara)si se produc imagini “in dale de pavaj”,”in zale”(cuirasa=“panzerherz”),arciforme-”in coaja de ou”.Dg.facil rad.in incid.oblice,lat.ACRETIO CORDIS:simfiza pleuro-pericardica.ASPECT Rx:-cordul poate avea dimensiuni normale,dar conturmodificat:dintat,festonat,”in corturi” pleuropericardice,stergere a sin.cardiofrenice;cord “fixat” la stern:in sistola,stern tras la cord;in inspir-peretele toracic tras spre placardul pericardic=>semnul WENKEBACH. Slide 61PERICARDITA CONSTRICTIVA FIBRO-CALCARA
43
PERICARDITA CONSTRICTIVA FIBRO-CALCARACONCRETIO & ACRETIO CORDIS
44
IMAGISTICA VASCULARAMETODE SI TEHNICI IMAGISTICENEINVAZIVE: -US:B,TM,DOPPLER,ANGIO POWER; -ANGIO-RMN
INVAZIVE :-ARTERIOGRAFIA;DIGITAL SUBTRACTION; -FLEBOGRAFIA; -LIMFOGRAFIA.
PATOLOGIE ARTERIALAETIOLOGIE-arterioscleroza;infectii/inflamatii cr.;diabet;traumatisme/plagi arteriale.ANAT.PAT-RADIOLOGICA: -stenoze:ingustare a lumenului:largi(<30%),strinse(>50%) -tromboze=>disparitie lumen:scurte (<3cm);lungi(L>5cm)-circ.colaterala=>”by pass”(punte)peste zona afectata; -anevrisme;ectazie localizata fuziforma,sacciforma;disectie.. -pseudo-anevrisme=>posttraumatice,disectii /plagi parietale; -fistule a-v (FAV):comunicari anormale a-v(traumatice,tum.)
ANGIO-RMN :AORTA TORACICA SI ABDOMINALA ATS
45
Slide 67ANEVRISME DE AORTA:RADIOGRAFII STANDARD
46
Slide 70AORTOGRAFIEABDOMINALADSA:ANEVRISM AOSUBRENALA+EXTENZIE ILIACA
47
CONTROLUL CT-3D AL ENDOPROTEZEI
48
Slide 74ARTERIOGRAFII DE SUBCLAVIE/HUMERALA:a)stenoza subclavie prin coasta cervicala (Nr.13 !);b)tromboza humerala post-traumatica
49
Slide 75ANGIOPLASTIE PERCUTANA TRANSLUMINALA ILIACAABORD FEMURALCONTROLATERALAngio pre-APT
Angio control post-APT
50
DILATATIE
51
Slide 76PROTEZARE PERCUTANATRANSLUMENALAILIACA COMUNA CUSTENT EXPANDABIL
52
TEHNICA ANGIOPLASTIEI ARTERIALE IN TROMBOZE:1)foraj trans-trombotic;2)cateter trans-tromb;3)gonflare balon;4)retragere cateter si angiografie de control
PATOLOGIE VENOASA1)INSUFICIENTA VENOASA PERIFERICA->VARICE;2)TROMBOZE VENOASE:-STAZA;+INFLAMATORII;(“tromboflebite”:m.inf.,pelvina,pileflebita in HTP, etc); -COMPRESIUNE;INVAZIE;(ca.br=>VCS;ca.ren=>VCI;sd.defileu costo-clavicular; -POST-TRAUMATICE. ASPECTE IMAGISTICE1)-reflux anormal in vene superficiale la flebografie (ex.dinfemurala=>safena ;tibiale/poplitee=>perforante);2)-vizualizare tromb (eco B,flebo);marire calibru venos;lipsacompresibilitatii venei;lipsa fluxului (Doppler);circulatia colaterala;recanalizare(spontana/post-terapeutica).
Slide 80FLEBOGRAFII GAMBA:A)normal;B)reflux v.perforante;C)reflux in safena
A si B
C
53
CURS ESOFAG
Explorari imagistice:
Radiografie toracica F +P: - corpi straini radioopaci, spatiul prevertebral, linii mediastinale,nivel hidro-aeric mediastinal;
Examinarea cu substanta de contrast: - suspensie de sulfat de Bariu: contrast simplu, dublu contrast; - evaluare functionala si anatomica; - fluoroscopie + filme tintite; - inregistrare “cine”/video; OAD, OAS, F, P; - contrast hidrosolubil: perforatie, fistula, post-operator;Examinarea computer-tomografica: - stadierea cancerului esofagian + extensia regionala; - recurenta tumorala dupa esofagectomie;Eco-endoscopia esofagiana;Examinarea prin rezonanta magnetica;
Semeiologia modificarilor morfologice esofagiene
- rigiditatea parietala; - stenoza (ingustarea) lumenului esofagian; - imaginea lacunara; - imaginea de aditie;
ESOFAG BARITAT:ASPECTE NORMALE
54
55
Corpi straini esofagieni - radioopaci/radiotransparenti;Radioopaci: rdgf. simple;Radiotransparenti: examinare cu contrast; - sediu (strimtori fiziologice); - modificari functionale esofagiene;Complicatii: perforatia esofagului: - bule aerice de-a lungul peretelui posterior al esofagului cervical’ - emfizem subcutanat;Inel esofagian (Schatzki) - pliu transversal de mucoasa, deasupra jonctiunii eso-gastrice;Examinare cu sulfat de Bariu: - evidentiere in timpul distensiei esofagului;
ESOFAG:CORPI STRAINI OPACI
56
SLIDE 6ESOFAG:CORPI STRAINI.A)capac sticla (votca…);B)carne
57
A
B SI C
Tulburari functionale esofagiene:
58
Etiologie:
Primitive: - achalazia cardiei, spasmul difuz esofagian, chalazia;
Secundare: - esofagita peptica/caustica; - afectare neurologica; - bolile tesutului conjunctiv; - boli metabolice, infectioase; - cancerul esofagian (obstructie, invazie nervoasa);Chalazia - reflux gastro-esofagian +/- hernie hiatala;
Diskinezii esofagiene extra-sfincterieneUnde peristaltice secundare: - propagare ascendenta din 1/3 inferioara a esofagului;Spasm difuz esofagian:Clinic: dureri “anginoase” + disfagie intemitenta;Examen baritat: - contractii non-propulsive: “segmentarea” lumenului; - esofag “in tirbuson”;
SLIDE 10DISKINEZIE ESOFAGIANA:pseudodiverticuli Barsony
59
Achalazia - absenta/relaxare insuficienta SEI; - lipsa concordantei peristaltica esofagiana/relaxare SEI;Radiografia toracica F + P: - largirea opacitatii mediastinale (partea dreapta); - nivel hidroaeric mediastinal;Examenul baritat esofagian: - ingustare axiala a esofagului abdominal; - dilatare esofag supraiacent: megaesofag fusiform, megadolicoesofag; - micsorarea camerei cu aer a stomacului; - intirziere in pasajul esofagului abdominal efilat; - modificarea peristaltismului esofagian;Complicatii: candidoza esofagiana, cancer esofagian;
60
ESOFAG:TULBURARI FUNCTIONALE.Achalazia cardiei
61
ACALAZIA CARDIEI : DILATARE PRIN CATETER CU BALON
ACALAZIA
DILATARE
POST-DILATARE
Diverticuli esofagieni
62
Mecanism: - pulsiune = hernierea mucoasei+submucoasei printre fibrele
muscularei - tractiune = toate straturile peretelui esofagian
Diverticulul ZenckerTip: diverticul de pulsiune;Sediu: jonctiunea faringo-esofagiana;Morfologie: - imagine de aditie, contur net, posterior esofagului cervical; - impingere + lateralizare esofag cervical; - dimensiuni mari; staza in diverticul;Diverticulii esofagului toracic mijlociuMecanism: tractiune (fibroza in jurul adenopatiilor tuberculoase)Morfologie: forma conica, in deget de masnusa;
Diverticuli epifreniciMecanism: pulsiune;Sediu: deasupra SEI, proiectie pe partea dreapta a conturuluiesofagian;Morfologie: imagine de aditie, contur net;
Complicatii: - inflamatie; - fistulizare;
DIVERTICULI ESOFAGIENI
63
64
Stenoze esofagiene benigne
Etiologie: - post ingestie de substante caustice; - peptice (reflux gastro-esofagian);
Caustice:Examinare cu contrast: - sediu: oriunde, mai frecvent la nivelul strimtorilor fiziologice;Clasic: - stenoza în axul esofagului (centrata), traiect lung, contururi nete,trecere lenta spre esofagul normal; - dilatatie supraiacenta, cu staza baritata;
65
STENOZE ESOFAGIENE POSTCAUSTICE
66
67
ESOFAGITA POST-CAUSTICA : DILATARE CU CATETERCU BALON tip GRUNTZIG
68
PRE-
DILATATIE
69
CONTROL
ESOFAGITA CAUSTICA :FISTULA ESO-BRONSICA
70
DILATATIE CU TUB RIGID :PERFORATIA ESOFAGULUI
Variante: - stenoze multiple: etajate sau in diferite portiuni esofagiene; - inelare/tubulare; - contururi neregulat dintate;
Stenoze pepticeSediu: - 1/3 inferioara a esofagului; - asociere cu ulcerul peptic;Ulcerul peptic: - imagine de aditie, dimensiuni mici, situata pe portiunea stenozata;
STENOZA PEPTICA
71
ULCER PEPTIC
Tumori maligne esofagiene
- carcinom epidermoid; - adenocarcinom (metaplazie gastrica);
Infiltrant:
- stenoza excentrica fata de axul esofagului; - jonctiune asimetrica cu esofagul supraiacent; - absenta distensiei la trecerea bolului opac; - dilatatie supraiacenta a esofagului;
Vegetant: - lacuna/defect de umplere; - stenoza lumenului; - ulceratii in lacuna; - obliterare completa a lumenului;
Ulcerant:Nisa maligna: - nisa plata, incastrata; - nu proemina/foarte putin din contur; - burelet periulceros, umeri simetrici;
Forme mixte:evolutie spre stenoza, obstructie;
72
CANCER ESOFAGIANNFILTRANT
73
CANCER ESOFAGIANVEGETANT
74
CANCER ESOFAGIANULCERANT
75
CANCER ESOFAGIANFARINGO-ESOFAGIANESO-CARDIOTUBEROZITAR
76
Bilantul operabilitatii
Extensie loco-regionala si la distanta:
Endoscopie + biopsie; Examen baritat eso-gastro-duodenal;Examen computer-tomografic (mediastin si abdomen superior): - invazia traheo-bronhica; invazia aortei; - extensie ganglionara mediastinala; - extensie metastatica: plamin, ficat; - control post-terapeutic;Eco-endoscopie esofagiana;Imagistica prin rezonanta magnetica;Tumori benigneLeiomiomulSediu: 1/3 inferioara, 1/3 mijlocie; - defect de umplere, margini nete; - amprenta + ingustare lumen;
Varice esofagieneEtiologie: Hipertensiunea Portala (HTP)Examinare cu suspensie viscoasa de sulfat de Bariu; - sediu: 1/2 inferioara a esofagului; - imagini lacunare in banda, sinuoase; - imagini lacunare cu caracter “vermiform” - modificare la manevra Valsalva;
TUMORA BENIGNA:LEIOMIOM SLIDE 29
77
VARICE ESOFAGIENE:examen in strat subtire VALSALVA
Suplete parietala
78
CONTROLUL BARITAT AL ESOFAGULUI OPERATNeo-esofag presternal
79
Esofagoplastie cu tub gastric\
80
Interventii chirurgicale limitate: - rezectia diverticulilor; - miotomii esofagiene; - ablatia tumorilor extramucoase;
Tehnici interventionale: - dilatare, cu sonda cu balons, a leziunilor stenozante (stenozebenigne, achalazia cardiei); - “stent” esofagian pentru tumorile maligne;
81
CURS DIGESTIV INTESTIN SUBTIRECOLON
DUODEN:EXAMEN BARITATPlenitudine
Strat subtire/relief mucos
82
CADRU DUODENAL IN DECUBIT
83
Modificarile de pozitie
Duoden invers
Duoden in “M”
Compresiuni de vecinatate: - vezicula biliara; - tumori vateriene; - tumori pancreas cefalic; - tumori renale drepte;
Aderente si tractiuni post-inflamatorii;
SLIDE 4AMPRENTE DE VECINATATE PE DUODEN
SLIDE 4ADENOPATII
84
DUODEN : MODIFICARI DE POZITIE
85
Ulcerul bulbar duodenal
Nisa + modificarile mucoasei (edem, convergenta pliurilor)
Forme anatomo-radiologice:
Edematoasa: - bulb nedeformat; - nisa + edem periulceros = imagine “in cocarda”;
Forma edemato-scleroasa: - contur bulbar cu incizuri si ancose; - nisa + edem periulceros + benzi de fibroza in submucoasa;
86
DUODENITA-BULBITA POLIPOIDA
Forma sclero-edematoasa - deformarea bulbului: stenoza, biloculare, dilatatie pre-stenotica; (“diverticul Cole”); - identificare dificila a nisei;Fenomene de insotire: - triada Barclay;Ulcer duodenal post-bulbar - obs. Sdr. Zollinger-Ellison; - sediu: D2 supravaterian; - nisa + spasm de insotire (“perla pe ata”);Complicatii: - perforatie: pneumoperitoneu; penetratie - hemoragie digestiva;
87
SLIDE 9ULCER DUODENAL BULBARFORMA EDEMATOASA
88
ULCER DUODENAL BULBARFORMA SCLERO-EDEMATOASA
SCLERO-CICATRICIAL
89
ULCERBULBARSTENOZANT:DIVERTICULISECUNDARICOLE (1)&ACKERLUND(2)
90
Slide 11ULCER BULBAR DUBLU:”KISSING-ULCER”
91
Slide 12ULCER DUODENAL POSTBULBAR
92
Slide 13
ULCER BULBARPERFORAT IN MAREA CAVITATEPERITONEALA:examinare cu ingestade GASTROGRAFIN
93
Slide 14ULCER PERFORAT:PNEUMOPERITONEU
94
STENOZA PILORICAULCEROASA,DECOMPENSATA
Diverticulii duodenaliMecanism: pulsiuneSediu: frecvent D2, in interiorul potcoavei duodenale;Morfologie: imagine de aditie, contur net, prelungire de pliuri in interior;
Stenoze duodenale - medio-bulbara: dupa ulcer bulbar duodenal; - D2: T cap de pancreas: cadru largit, pliuri sterse, cauciuc “pe janta” - D3: pensa mezenterica;
95
DIVERTICULI DUODENALI
96
STENOZE DUODENALE INFORM.EXP. PANCREATICE
97
Slide 19MODIFICARI ALE CADRULUIDUODENAL IN CANCERPANCREATIC CEFALIC
98
Slide 20PENSA AORTO-MEZENTERICA
99
Slide 21 POLIPI DUODENALI
RADIODIAGNOSTICUL STOMACULUI OPERAT
Interventii conservatoare: - vagotomie: totala (+ piloroplastie); selectiva; - gastroenteroanastomoza: ansa jejunala la marea curbura gastrica;
Rezectii gastrice: - partiale; - subtotale: rezectie 2/3 distala + anastomoza gastro-duodenala, gastro-jejunala; - totale;
100
TIPURI PRINCIPALE DE REZECTIE GASTRICA SI ENTERO - ANASTOMOZEPEAN-BILROTHtermino-terminala
REICHEL-POLYAtermino-laterala
ROUX-BROWNeso-jejunala “Y”
101
Complicatii precoce - ruperea suturilor » peritonita: nivel hidroaeric subdiafragmatic(rdgf. abdominala simpla); - ocluzii: rdgf. abdominala simpla; - fistule: examinare cu substanta de contrast hidrosolubila;
Complicatii tardiveSindroame functionale - reflux gastro-esofagian: post gastrectomie polara superioara; - sindrom de ansa aferenta: staza baritata in ansa aferenta; - sindrom de ansa eferenta (dumping syndrome): evacuare precipitatasi distensia accentuata a eferentei;
Sindroame organo-functionale
- gastrita bontului; - stomita, jejunita;
Afectiuni organice
- invaginatia acuta/cronica a ansei aferente/eferente; - prolapsul mucoasei gastrice; - ulcerul peptic: gura de anastomoza, ansa eferenta (primii 5 cm); - cancerul pe bont: recidiva; primitiv
Slide 26ULCER PEPTIC POST-OPERATORGEA TIP PEAN-BILROTH
102
GEA REICHEL-POLYA
103
Slide 27STENOZA GURII DE ANASTOMOZA:A)ulcer;B)cancera
b
104
EXPLORAREA IMAGISTICA A INTESTINULUI SUBTIRE
Radiografia abdominala simpla
Tranzitul baritat: 600-900 ml suspensie baritata, urmarire in fluoroscopie, rdgf. tintite, compresiune dozata, contrast simplu/dublu contrast;
Enteroclisma: tub nazo-gastric pina la unghiul Treitz, contrast simplu,dublu contrast, fluoroscopie + rdgf. tintite;»modificatori de comportament:
• acceleratori ai tranzitului: lichide reci, neostigmina, metoclopramida;• inhibitori ai tranzitului: Buscopan, morfina, codeina, atropina;
Opacefiere retrograda (dupa clisma baritata)
OCLUZIE INTESTINALA INALTA :NIVELE HIDROAERICE“Trepte de scara”
“POTCOAVA
105
EXAMEN BARITAT INTESTINAL:A)per oral;B)pe sonda:”enteroclisisa
106
b
EXAMEN BARITAT JEJUNAL:ASPECT NORMAL
107
Examinare computer-tomografica - umplerea anselor cu contrast diluat hidrosolubil;
Explorare izotopica:• Tc99 + hematii: diagnosticul hemoragiei intestinale;• Indium111 + leucocite: diagnosticul leziunilor inflamatorii;
Biopsia leziunilor IS: ghidaj ecografic/computer-tomografic;
Semeiologia radiologica a IS
108
Semne functionale: - hiper/hipotonia; - tonus alternant; - hiper/hipokinezia; - aeroenteria; - imagini hidro-aerice;Semne organice: - alterarea reliefului mucoasei: relief “de baraj”, edematos; - rigiditatea segmentara: - stenoza; - lacuna; - imagini de aditie;
DISKINEZIEINTESTINALAHIPERTONA
Boala Crohn
109
Afectare granulomatoasa, idiopatica, evolutie cronica, adult tinar;Sediu: predilect ileon terminal;Dg. Imagistic: explorare cu substanta de contrast + imagisticasectionala (ecografie, CT);
Evolutie:Debut: - edemul mucoasei: aspect fin granular; - ingrosarea pliurilor: pliuri neregulate, fuziforme, nodulare; - hipertrofia foliculilor limfatici/placi Peyer: lacune juxtapuse,contururi poligonale, “nodul de alarma”;
- ulceratii: initial “aftoide”: eroziunea mucoasei de acoperire a foliculilor limfatici hipertrofiati: nisa in lacuna (fata), imagine de aditie (profil); - aspect ulcero-nodular: “pavaj cu dale” (“cobblestone”);
Scleroza si stenoza: - semnul corzii “string sign”: ingustare tubulara a lumenului; - stenoze scurte, etajate, “in clepsidra”; - dilatare in amonte a anselor; - cecul nu se opacefiaza: semnul “saltului”; - ingrosare si retractie mezenterica a anselor + hipertrofia ggl.limfatici; - fistule (intre anse, intre ansa patologica si vezica);
Slide 37BOALA CROHN ST I
110
111
BOALA CROHN:FAZA ULCERATIVA (ST.II)
112
Caracteristici fundamentale: - gradare in severitatea leziunilor, cu aparitie pe sarite: “skip lesions”; - tendinta la aparitie pe marginea mezenterica a intestinului;
Imagistica sectionala• Ecografia:
- ingrosarea peretelui intestinal; prezenta abceselor;• Computer-tomografia:
- ingrosarea peretelui + ingustarea lumenului; - hipertrofia grasimii mezenterice peri-ileale; - adenopatii mezenterice; - abcese interanse si extraintestinale;
Tuberculoza ileo-cecala
Afectiune inflamatorie specifica, localizare predilecta pe ultimaansa ileala si portiunea proximala a colonului;Cale de diseminare: hematogena, alimentara;Dg. Imagistic: enteroclisma, tranzit baritat;Debut: - ansa ileala dilatata, hipotona; edem al mucoasei: pliuri ingrosate,neregulate; - hipertrofia foliculilor limfatici: imagini lacunare multiple, nodulde alarma;Perioada de stare: - ulceratii prin necroza de cazeificare a foliculilor;- ulceratii multiple, in “buton de camasa”; - “string sign”
Evolutie: - reactie de fibroza, cu stenoze, scurtari, retractii si fenomeneobstructive asociate; - retractia marginii externe a cecului “cec amputat”, valvulaileo-cecala beanta;
Forma pseudo-tumorala: asemanatoare cancerului vegetant;
Examinarea CT: - ascita, adenopatii, noduli peritoneali, ghidaj pentru punctie-aspiratie cu ac fin;TUBERCULOZA ILEO-CECALA-DEBUT:HIPERTROFIE PLACI PEYER;MICROULCERATII
113
Slide 43TUBERCULOZAENTERO-PERITONEALA
114
Slide 44 TUBERCULOZAENTERO-PERITONEALA:PERITONITAPLASTICA,ADEZIVA
115
Diverticuli intestinali - pulsiune/tractiune, marginea mezenterica a IS; - imagini de aditie, in care patrund pliurile mucoasei;Diverticul MeckelRelicvat embrionar al canalului omfalo-mezenteric;Sediu: - ileon, la o distanta de ~ 50cm de cec;Examen cu contrast: - imagine de aditie, pe marginea antimezenterica a ileonului,perpendiculara pe acesta; - lungime: 1 - 25 cm;Complicatii: - hemoragie (ulcer pe insule de mucoasa gastrica); - infectie, ocluzie;
Slide 46DIVERTICULMECKEL
Tumori intestinaleMaligne: carcinoame;Infiltrante: stenoze, obstructie;Vegetante: lacuna in lume;Ulcerante: nisa in lacuna;
Parazitoze intestinale - ascarizi: banda transparenta, rectilinie/sinuoasa; - tranzit baritat ascarid; - ocluzie intestinala;
116
slide 48ASCARIZI INJEJUNEVIDENTIATIPRINTRANZITBARITAT
117
Slide 49TAENIA VIZUALIZATA ININTESTINPRIN EX BARITAT
118
EXPLORAREA IMAGISTICA A COLONULUIRadiografia abdominala simpla - calcificari, colectii aerice si hidroaerice anormale, pregatireapacientului inaintea clismei baritate;
Clisma baritata - pregatirea pacientului: regim alimentar, laxative, clismeevacuatorii; - contrast simplu, evacuare, dublu contrast; - examinare in fluoroscopie, rdgf. tintite, compresiune dozata;Indicatii: - dublu contrast: suprafata mucoasei (leziuni de dimensiuni mici); - contrast simplu: leziuni polipoide, ulcerative, obstructive, cudimensiuni mari, detectarea fistulelor;
CLISMA BARITATA:EXAMEN IN PLENITUDINE
119
CLISMA BARITATA:A)examen post-evacuare=>relief mucos;B)ex.post-insuflatie gazoasa=>dublu contrasta
b
120
Examinarea cu substanta de contrast hidrosolubila: - suspiciune de perforatie intestinala, suspiciune de fistula colo-vezicala, explorarea unei fistule externe;
Ecografie trans-rectala: - stadierea tumorilor rectale;
Examinare CT: - perete colic + extensie transparietala; - abcese + mase inflamatorii; - metastaze limfatice, hepatice, peritoneale;
Imagistica prin rezonanta magnetica: - regiunea recto-sigmoidiana;
Anomalii de pozitie ale colonului - congenitale/dobindite;
Situs inversus - inversiune totala a cadrului colic: cec la stinga, sigmoid la dreapta;
Mezenter comun: - anomalie de rotatie; - duoden si unghi Treitz in pozitie normala, jejun in dreaptaabdomenului, ileon si colon anterior si la stinga;
Sindrom Chilaiditi: - interpozitie (fixa/tranzitorie) a colonului intre ficat si diafragm;
ANOMALII: MEZENTERCOMUN
121
Slide 56ANOMALII CONGENITALE: CEC RECURBAT
122
ANOMALII:MEGA-DOLICO-COLON
123
Hernie diafragmatica a colonului: - congenitala (agenezie totala/partiala a diafragmului)/dobindita;Rdgf simpla: imagini hidroaerice in torace;Clisma baritata: evidentierea segmentului herniat;
Cec in pozitie inalta, subhepatica;
Ptoza colica: evidentiata prin clisma baritata;
Deplasarea diferitelor segmente colice prin procese de vecinatate;
Rectocolita ulcero-hemoragicaAfectiune inflamatorie cronica, cu etiologie necunoscuta sievolutie in pusee;
124
Dg. Imagistic:• Radiografia abdominala simpla:
- prezenta megacolonului toxic (c.ind. pentru clisma baritata);• Clisma baritata:
- prezenta, extinderea bolii +/- complicatii; - modificari functionale: hipertonie, hiperkinezie, modificareahaustrelor; - modificarea mucoasei: aspect granular, edemul mucoasei; - ulceratii: pete opace (fata); imagini de aditie (profil);
- profil: spiculi, forma de “T”, “buton de camasa”, contur dublual colonului; - modificari de tip polipoid: imagini pseudo-lacunare (regenerareamucoasei);Cronicizare: - disparitia reliefului mucoasei, scurtarea segmentelor colice,deschiderea unghiurilor colice, lipsa haustratiilor; - stenoze tubulare (microcolon);Complicatii: - megacolon toxic; - perforatii (in peritoneu sau organele vecine); - stricturi; - potential de malignizare; RECTOCOLITAULCERO-HEMORAGICAST I:”HARTA GEOGRAFICA”
125
126
RECTOCOLITA ULCERO-HEMORAGICAST II:ULCERATII & PSEUDOPOLIPI
127
RECTOCOLITA ULCERO-HEMORAGICA: PSEUDOPOLIPI & ULCERATII
128
RECTOCOLITAULCERO-HEMORAGICA:ST III:FORMASTENOTICA=>MICROCOLON
Diverticulii colonuluiSediu: sigmoid;Diverticuli simpli: - clisma baritata: imagini de aditie multiple, dimensiuni variate; - atasate prin pedicul lumenului colic; - asociere cu spasm colic la acelasi nivel;
Diverticulita: - saci diverticulari deformati, aspect neregulat si umplereneomogena; - abces pericolic: US/CT; - extravazarea contrastului, traiect paralel cu peretele colic;
129
Slide 66DIVERTICULOZA COLONICA
130
Tumori benigne colon: polipii
Polip unic/Polipoza multipla (transmitere ereditara dominanta);
Sindroame ce asociaza polipoza intestinala: - Peutz-Jeghers + pigmentarea tegumentelor si mucoaselor; - Gardner + osteoame multiple; - Turcot + tumori SNC; - Cronkite-Canada + anomalii ectodermale;
Diagnostic: clisma baritata (contrast simplu/dublu contrast) +colonoscopie;
slide 68POLIPI PEDICULAŢIMalignizare redusa1a
2a
131
1b
POLIPI SESILIMalignizare=>50%
1 c
132
3 d
POLIPI VILOŞIMalignizare foarte frecventa
Slide 71POLIP SOLITAR SESIL SIGMOIDIAN
133
134
Slide 72MALIGNIZAREA POLIPULUI9 ANI DUPA EXTIRPARE ENDOSCOPICA
135
POLIPOZA COLONICA FAMILIALA
136
POLIPOZA FAMILIALĂ MULTIPLĂ4 a, b - aspect radiologic4 c, d - aspect colonoscopic4 e - specimen de rezecţie
4a
137
4b
4c si 4d
Caractere radiologice: - sesil (cu baza larga)/pediculat; - defecte de umplere (lacune) rotunde, contur net, inconjurate deun lizereu opac;
Potential de malignitate: - dimensiuni: < 0,5 cm - rar malign; - pedicul bine definit: potential scazut; - conturul de suprafata: reticular, ulceratie - potential crescut de malignitate; - rata cresterii;
138
CANCERUL RECTO-COLONIC
Factori favorizanti: - regim alimentar, RCUH, boala Crohn, polipoza familiala, iradierea pelvina;
Histologie: - adenocarcinoame, rar tumori carcinoide, limfoame;
Forme macroscopice: - forme vegetante, ulcerante, infiltrante, mixte;
slide 77MORFOLOGIA CANCERULUI COLO-RECTAL
139
DIAGNOSTICUL IMAGISTIC• RADIOGRAFIA STANDARD=>IN OCLUZIE;
• CLISMA BARITATA CU DUBLU CONTRAST;
• ECOGRAFIA;ENDOSONOGRAFIA;
• CT;COLONOSCOPIA VIRTUALA CT;
• IRM;COLONOSCOPIA VIRTUALA IRMN;
• IMUNOSCINTIGRAFIA;PET
CLISMA BARITATA
SEMEIOLOGIA LEZIUNII CANCEROASE - infiltratie: rigiditate parietala + absenta distensiei colice; - lacuna de dimensiuni variate, contur policiclic anfractuos, semiton(forma vegetanta); - nisa maligna (nisa in lacuna); - stenoze de lungime variata, contur neregulat (forma vegetanta) saucaracter regulat (forma infiltranta); - stop complet al progresiei contrastului, precedat de imagine de stenoza; - oprire cu contur neregulat (mularea polului tumoral);
Slide 80CANCERINCIPIENT(T1)TIP INFILTRATIV(dublu contrast
140
CANCER VEGETANT/POLIPOID(BORMANN I
141
CANCER COLONIC:TIPURI SEMEIOLOGICEVegetant/polipoid:BORMANN I
Ulcerant pe vegetant:BORMANN II
142
Slide 83
CANCER COLON:SEMEIOLOGIE IMAGISTICATumora vegetanta-ulcerata tip BORMANN II
143
CANCER COLONDESCENDENT:FORMA VEGETANTA(lacuna)
144
Slide 85CANCER ULCERANT:nisa in lacuna
145
Slide 86Cancer colic:tipuri semiologiceUlcerant pe vegetatie:
146
BORMANN II
Slide 87Cancer colic:tipuri semiologice
147
Slide 88CANCERE AVANSATE LOCO-REGIONAL,TIP MIXT,STENOTIC
148
RECTAL
RECTO-SIGMOIDIAN
Slide 89CANCER
149
MIXT,COLONTRANSVERS
CANCER VEGETANT FUND CECAL;INVAGINATIE
150
CANCERE DE CEC VEGETANTE/STENOZANTE
151
Slide 92
152
CANCERSIGMOIDIANAVANSAT:STOP TOTALAL COLOANEIBARITATE
Complicatii: - sindrom obstructiv; - perforatie (abces pericolic, fistule);Diagnostic diferential: - spasm local segmentar; - aderente; - stenoze benigne; stenoze post-radice;
153
Extensie loco-regionala: - eco-endoscopia; - examinarea CT si IRMN;Extensie metastatica: - ecografie hepatica; - examinare CT/IRMN abdominala;
slide 94ENDOSONOGRAFIE RECTALA(6,5 Mhz):CANCER MIC
Slide 95
154
IRMN,ANTENA ENDORECTALA:cancer incipient ( pT-1)
155
CT:CANCER COLON DREPT-extenzie regionala (T-4)
156
Slide 97
Radiografia abdominala simpla
Tehnica: - decubit dorsal, raza verticala; - ortostatism, decubit lateral (raza orizontala): abdomen acut(perforatie, ocluzie);
157
Semeiologie radiologica:Imagini de tonalitate calcara: - calcificari condro-costale, suprarenaliene, pancreatice, arteriale(aorta, iliace, splenica), ggl. mezenterici, fibrom uterin, fleboliti; - calculi veziculari, calculi urinari (coraliform, caliciali, ureter,vezicali), vezica calcificata, calcificari prostatice, calculi in Wirsung, chist hidatic calcificat;
Imagini de tonalitate hidrica - hepatomegalie, splenomegalie, hipertrofie renala; - tumori: suprarenaliene, retroperitoneale, renale;
Viscere continind lichid: - glob vezical; - stomac post-prandial; - intestin subtire si colon (v. ocluzii intestinale)
OCLUZII INTESTINALE
Etiologie: - mecanica (obturarea lumenului digestiv); - functionala (disparitia peristaltismului)
OCLUZIA INTESTINULUI SUBTIRESemne generale: - bula gazoasa; dispozitie: ax oblic intre hipocondrul sting sifosa iliaca dreapta; - arcul gazos (imagine “in magnet”); - imagine “in retorta”; - dispozitie, numar: unica/multipla, in tot abdomenul; anse jejunale:vertical (“tuburi de orga”); anse ileale: orizontal( “trepte de scara”); - pliuri vizibile (functie de distensia ansei);Etiologie: - strangulatie: imagini hidro-aerice IS + vacuitate colon; - obstructii: ileus biliar (+aerobilie); - invaginatii: clisma baritata cu reflux ceco-ileal: imagini “in trident”;
OCLUZIE INTESTINALA INALTA:ASPECT DE“MAGNET”
158
OCLUZIE INTESTINALA INALTA :NIVELE HIDROAERICE“Trepte de scara”
potcoava
159
Ocluziile colonuluiSemne generale: - bula de gaz: voluminoasa, inaltime > largime; - arcul gazos: volum > IS, numar redus/unic; - boseluri: dilatatii haustrale; - distantarea pliurilor: aparitia “pliurilor de flexiune” la cuduraanselor destinse;Etiologie:
• Strangulatie: - volvulusul sigmoidului: arc gazos voluminos, putin lichid, ocupaintreg abdomenul; - volvulusul cecului: dilatarea aerica a cecului, uneori in pozitie para-vertebrala stinga; vidarea fosei iliace drepte;
• Obstructie: tumorala;OCLUZIE COLON -TORSIUNE:A)BULA DE GAZ SIGMOIDIANA;B)CLISMA BARITATAa
160
b
OCLUZIE JOASADISTENSIE &NIVELE HIDRO-AERICE DOMINANT PECOLON
161
Ocluzii functionale
Etiologie - patologie urinara (colica, traumatisme renale, retentie acuta de urina); - colica biliara; - pancreatita acuta, apenicita acuta, traumatisme abdominale; - infarctul miocardic;
Semne generale: - absenta/raritatea nivelelor hidro-aerice; - distensie aerica intestinala difuza (gastrica, IS, colon, aer in rect);Perforatiile tubului digestiv
Perforatie in peritoneu liberClasic: semiluna aerica subdiafragmatica, vizibila pe rdgf. abdominala,
162
cu pacientul in ortostatism;Dg. diferential: sdr. Chilaiditi;
Perforatie cloazonata: - examinare CT: aer extra-digestiv + sediul perforatiei (gastrica,duodenala, sigmoidiana);
Examinare cu contrast: - per os, retrograd; - hidrosolubil; sediul perforatiei;
Hemoragii digestive - Diagnostic ImagisticOrigine: - superioara (eso-gastro-duodenala); - inferioara (IS, colon);Exteriorizare: hematemeza/melena/rectoragiiHematemeza:1. Fibroscopie: ulcer gastric/duodenal, varice esofagiene;2. Arteriografie: trunchi celiac, artera mezenterica superioara; selectiv:artera gastro-duodenala, artera splenica;3. Embolizare selectiva: microspirale;Varice esofagiene: TIPSS + embolizare;Melena/rectoragii: - coloscopie; - scintigrafie: Tc99; - arteriografie : AMS, AMI; +/- vasopresina;+/- embolizare;
Infarctul intestinal - Diagnostic imagisticEtiologie: - obstructie brutala (embolie, tromboza, disectie) A. Mez. Sup.;Diagnostic:Rdgf. abdominala simpla: - distensie aerica a IS; pneumatoza parietala;Ecografia (limitata de distensia aerica): - Doppler pentru A Mez. Sup;Examinarea CT: - modificare parietala, diferenta de captare a contrastului (segmenteischemiate/segmente normale), ocluzia A.Mez.Sup (3D), perforatie,peritonita;Arteriografie: selectiva (A.Mez.Sup.)/aortografie; - tratament vasodilatator/tratament fibrinolitic;
CURS STOMAC
Explorari imagistice stomac
163
Examen cu substanta de contrast: - pregatirea pacientului; - suspensie de sulfat de Bariu: contrast simplu, dublu contrast; - examinare fluoroscopica + compresiune dozata + rdgf. tintite; - contrast iodat hidrosolubil: perforatii, peritonita;
Ecografia transparietala;Eco-endoscopia;Examinarea computer-tomografica;Metode izotopice;
STOMAC NORMAL:TEHNICA EXAMINARII RX
164
165
STOMAC:A)EXAMEN IN STRAT SUBTIRE; B)DUBLU CONTRAST.
A
B
166
STOMAC NORMAL:EXAMEN BARITAT
Anomalii de pozitie stomac
Hernia hiatala: trecere intermitenta/permanenta a unei portiuni dinstomac prin orificiul hiatal;Clasificarea Ackerlund: - tip I: brahiesofag + HH; - tip II: paraesofagiana (rostogolire); - tip III: alunecare;
Dg. Radiologic: - Rdgf. simpla: camera cu aer in mediastinul posterior; - Ex. baritat: esofag, pozitia cardiei, tipul de hernie, reductibilitate,reflux gastro-esofagian;
167
HERNII HIATALE:A)prin alunecare;B)prin rostogolireA
168
B
HERNII HIATALE PRIN ALUNECARE (TIP III)
169
HERNII HIATALE:BRAHIESOFAG
170
Amprente si deplasari gastrice - hepatomegalie, splenomegalie, mase pancreatice;
Stomac in cascada - compresiune prin colon meteorizat; - marea curbura aliniata diafragmului: punga superioara/inferioara; - profil: “stomac obscen”;
Volvulusul gastric - longitudinal: dupa axul cardio-piloric; - transversal (mezenterico-axial);
SLIDE 10STOMAC:MODIFICARI DE POZITIE/AMPRENTE
171
172
173
VOLVULUS GASTRIC
174
VOLVULUS GASTRIC
175
Gastrite
Diagnostic:ex. endoscopic +/- examen baritat eso-gastro-duodenal;
Gastrita acuta - etiologie: alcool, salicilati, afectare infectioasa; - aspect radiologic: pliuri ingrosate (pseudopolipoid), eroziuni mucoase superficiale, inconjurate de edem (aspect “varioliform),hipersecretie gastrica;
Gastrita hipertrofica (boala Menetrier) - hipertrofie importanta a pliurilor corpului gastric (> 1cm),apect pseudo-cerebriform, +/- gastro-enteropatie exudativa;
GASTRITA
176
GASTRITA MENETRIER
ULCERUL GASTRIC
- Dg. radiologic: examen baritat eso-gastro-duodenal; - semne directe + semne indirecte
Semne directe: nisa + edem periulceros + convergenta pliurilor; - sediu: tipic: portiunea verticala a micii curburi; - profil : imagine de aditie; - forma: variata: rotunda, triunghiulara, ascutita; - dimensiuni: varaite: 5-10 mm - mari(nisa Haudeck); - contur precis, cu/fara colet; - delimitata superior/inferior: dig periulceros; - semnul Hampton: banda transparenta subcavitara; - fata: imagine “in cocarda”;
177
NISA GASTRICA BENIGNA imaginea de profil
178
SLIDE 17ULCERE GASTRICE
179
NISA GASTRICA BENIGNA imaginea de fata
180
Semne indirecte - triada Barclay: hiperkinezie, hipertonie, hipersecretie; - gastrita hipertrofica de insotire; - semnul “indicatorului”: la nivelul marii curburi gastrice; - rigiditatea micii curburi; - spasm antral, spasm piloric;
Aspecte particulare in functie de localizare - nisa in lacuna (pe marea curbura); - nisa subcardiala # diverticul subcardial; - nisa la unghiul micii curburi: fenomene de rigiditate;
Ulcerul canalului piloric - nisa + spasm piloric = imagine de “perla pe ata”;
ULCER PE MAREACURBURA
181
ULCER PILORIC
EVOLUTIE, COMPLICATII
Favorabila: tratament: diminuare, disparitie, cicatrice;
Nefavorabila: - marirea ulcerului: nisa Haudeck; - stenoza gastrica; - penetratie (pancreas, ficat, mezocolon); - perforatie: pneumoperitoneu (rdgf. simpla); ex. contrast hidrosolubil; - hemoragie digestiva superioara;
DIVERTICUL GASTRIC
182
183
POLIPI GASTRICI
CANCERUL GASTRIC
Debut (“early gastric cancer”)
Invazie limitata la mucoasa si submucoasa, fara afectare ganglionarasau metastaze la distanta. - tip I: proeminent (h > 0,5 cm); - tip II: superficial: - II a: elevat; - II b: plat; - II c: depresionat; - tip III: excavat;
Dg.: endoscopie + ecoendoscopie
184
CANCER GASTRIC LA DEBUT TIP III
SLIDE 27CANCER GASTRIC VEGETANT
185
SLIDE 27CANCER GASTRICINFILTRANT
CANCER GASTRIC AVANSAT
Vegetant: - masa tumorala exofitica intraluminala + necroza, ulceratie; - defect de umplere/lacuna, delimitare imprecisa, distructia peretelui;Infiltrant: - ingrosarea peretelui; - rigiditate, absenta peristalticii; - distrugerea mucoasei; - ingustatarea lumenului gastric » schir gastric;Ulcerant: - nisa maligna; - profil: “menisc”, contur rectiliniu, in limitele peretelui, dig periulceros cu umerii egali, pliuri infiltrate opite la distanta de nisa;
186
SLIDE 29CANCER VEGETANT &ULCERAT
187
CANCER GASTRIC VEGETANT
188
CANCER GASTRIC INFILTRANT
189
190
CANCER GASTRIC ULCERANT
191
192
CANCER GASTRIC
193
Limfoame gastrice - non Hodgkin/Hodgkin;Macroscopic: polipoid, ulcerant, infiltrant;
Aspect radiologic: - mucoasa proeminenta + ingrosarea pliurilor; - multiple eroziuni + ulceratii;
Examinare ecografica;
Examinare computer-tomografica;
TIPURI PRINCIPALE DE REZECTIE GASTRICA SI ENTERO - ANASTOMOZEPEAN-BILROTHtermino-terminala
194
REICHEL-POLYAtermino-laterala
ROUX-BROWNeso-jejunala “Y”
195
SLIDE 36ULCER PEPTIC POST-OPERATOR
GEA TIP PEAN-BILROTH
196
GEA REICHEL-POLYA
197
SLIDE 37STENOZA GURII DE ANASTOMOZA:A)ulcer;B)cancer
198
STOMAC OPERAT : COMPLICATII
199
CURS RINICHIIRADIODIAGNOSTICUL APARATULUI URINAR
METODE DE EXAMINARE
• UROGRAFIA INTRAVENOASĂ
• ECHOGRAFIA
• TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ
• REZONANŢA MAGNETICĂ NUCLEARĂ
• ANGIOGRAFIA
• PIELOGRAFIA ANTERO SAU RETROGRADĂ
• CISTOGRAFIA
• URETROGRAFIA
• SCINTIGRAFIA
Rg. reno-vezicala simpla
200
UROGRAFIA INTRAVENOASĂ
• Pregătirea bolnavului - repaus alimentar(6 ore preexaminare) +pregătirea colonului.
• Substanţe de contrast - non-ionice + ionice.
• Doză - 300mgI/kg corp - examinare de rutină, 600mgI/kg corp - doză mare
• Tehnică a) radiografii de control : abdomen оn inspir + arie renală оn expir b) se injectează substanţa de contrast:
- film la 1 minut - arie renală оn expir - apare nefrograma
UROGRAFIA INTRAVENOASĂ- film la 5 minute - arie renală оn expir - apare pielograma.- compresiune: excepţii-sugar,postoperator,suspiciunea de obstrucţie.- film la 10 minute - arie renală оn expir- film la 15 minute - tot abdomenul fără compresiune.- film post micţiune pentru a evalua drenajul tractului urinar superior + vol.rezidual vezical.
UROGRAFIE I.V. NORMALA
201
202
UIV:VARIANTE ANATOMICE DE CALICE
ECHOGRAFIA
• Rinichi - indicaţii- diferenţierea maselor solide de cele chistice
(diagnosticul cancerului:mod B,Doppler,Angio Power si contrast (Levovist);
- identificarea dilataţiei sistemului pielo-calicial- monitorizarea mărimii şi formei rinichiului transplantat- ghidarea procedurilor intervenţionale
203
• Vezica urinară - trebuie să fie plină; se poate face trans abdominal sau endoscopic
• Prostată - examinare cu traductor endorectal preferabila.TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ
• Indicaţii:- traumatisme- diagnosticul pozitiv şi stadierea tumorilor maligne- ghidarea procedurilor intervenţionale- CT spiral - detecţia calculilor ureterali
- studiul vaselor renale( in HT, etc.)COMPUTERTOMOGRAFIEA)RINICHIB)PELVISA
204
B
TRANSPLANT RENALComputertomografie
205
ANGIOGRAFIA
• Indicaţii- când datele obţinute prin celelalte metode mai puţin invazive sunt echivoce.- оnaintea/in timpul procedurilor intervenţionale: angioplastie, embolizare.- la donatorul de rinichi оnaintea transplantului- оn leziuni vasculare: fistulă AV, angiom, anevrism- chirurgia rinichiului оn potcoavă.
ARTERIOGRAFIE RENALAA)AORTO-ARTERIO-neselectivaB)ARTERIOGRAFIE SELECTIVAA
206
B
B
FLEBOGRAFIA
• Indicaţii:- aprecierea extensiei tumorale оn VCI.- recoltarea de renină din vena renală.- localizarea unui testicul necoborât.
REZONANŢA MAGNETICĂ NUCLEARĂ
• foarte utilă оn imagistica pelvisului;
• pentru stadierea tumorilor maligne;
• in studiul arterelor renale in HTA(AngioRMN);
• in infectiile acute si cronice=structura parenchim.
SCINTIGRAFIA
• Apreciază cu ce procent participă fiecare rinichi la funcţia renală globală;
• deceleaza zone hiper sau afixatoare;
PIELOGRAFIA
• Pielografia retrogradă- cateter introdus оn ureterul distal sau оn bazinet prin cistoscopie- se vizualizează: ureterul, bazinetul, caliciile
207
- incidenţă mare a infecţiilor- indicaţii: diverticuli, anomalii ale mucoasei, hematurie neexplicată, insuficienţă renală
• Pielografia anterogradă- sub control fluoroscopic sau echo se introduce un ac de 22 gauge оn sistemul colector (grupul calicial
inferior)- indicaţii: lez.obstructivă ureterală care nu a fost evidenţiată prin alte metode, fistule ureterale, urină
pt.citologie+bacteriologie, teste urodinamice ale tractului urinar superior
PIELOGRAFIERETROGRADABILATERALA(!-NU-!)
CISTOGRAFIA
• Post-urgrafica:ultim timp al UIV
• retrogradă- umplerea vezicii cu contrast printr-un cateter- detalii de anatomie- reflux vezico-ureteral pasiv- extravazarea urinii post-traumatic sau postoperator
• micţională: reflux vezico-ureteral activ, reziduu vezical, vizualizarea colului vezical
URETROGRAFIA
• la bărbaţi: ascendentă (detalii de anatomie) + descendentă ( detalii despre colul vezical şi uretra posterioară, stricturi, diverticuli, tumori).
• la femei: necesită un cateter special cu două balonaşe - unul plasat оn colul vezical, celălalt produce ocluzia meatului extern. Se face pentru a exclude diverticulul uretralANOMALII CONGENITALE
• DE NUMĂR1.Agenezia renală - poate fi:
- bilaterală - incompatibilă cu viaţa.Diagnostic in utero - oligohidramnios sau la naştere - sdr.Potter:hipertelorism, micrognaţie, inserţie joasă a urechilor.Dg.pozitiv- echo.
208
- unilaterală - rinichiul controlateral este hipertrofic, eventual malrotat sau chiar ectopic.Pe partea stângă lipseşte ligamentul frenico-colic iar unghiul splenic are poziţie anormală. Dg.pozitiv echo+angiografie.2.Duplicaţia renală
- cel mai frecvent apar două bazinete şi două uretere оn cadrul aceleiaşi mase parenchimatoase.-ureterele se pot uni оnainte de a ajunge la vezică(ureter bifid)sau pot avea orificii separate(ureterul care
drenează partea superioară a rinichiului se va insera distal şi medial de cel ce drenează partea inf.).
UIV:RINICHI UNIC & SITUS INVERSUS
DUPLICITATEPIELO-URETERALA
209
ANOMALII CONGENITALE
• DE MĂRIME1.RINICHIUL HIPERPLAZIC - pentru a pune acest diagnostic rinichiul controlateral trebuie să aibă dimensiuni normale.2. RINICHIUL HIPOPLAZIC - există o scădere a masei parenchimatoase dar cu arbore pielo-calicial normal dezvoltat.Artera renală este mică, ureterul este normal.Nu produce hipertensiune.RINICHI HIPOPLAZICDREPT;
210
HIPERPLAZIECONTROLATERALACOMPENSATORIE
SLIDE 29AORTOGRAFIE & UIV:
211
VAS ABERANT POLAR INFERIOR:MEGABASINET SEC.CONGENITAL
ANOMALII CONGENITALE
• DE POZIŢIE1.ECTOPIA RENALĂ
- cel mai frecvent sediu este pelvisul.Artera renală pleacă din vasele iliace, ureterul este scurt (dg.dif.cu ptoza renală).
- rinichiul intratoracic - mai frecvent pe stânga şi trebuie diferenţiat de o eventuală poziţie anormală cauzată de o hernie diafragmatică.
- ectopia оncrucişată - unul din rinichi migrează оn partea controlaterală şi de obicei se uneşte cu polul inferior al celuilalt rinichi.Ureterul se varsă normal оn vezica urinară.2.MALROTAŢIA
212
- relaţia anatomică bazinet - parenchim renal este anormală: bazinetul este rotat anterior, eventual lateral.
MALROTATIE:UIV
Slide 32
213
ECTOPIE RENALA STGA.INCRUCISATA:REN SIGMOID
ECTOPIE RENALA STGA.PELVINA
ANOMALII CONGENITALE
214
• RINICHIUL ОN POTCOAVĂ- cel mai frecvent rinichii sunt uniţi prin polul inferior- UIV - rinichii au poziţie verticală cu axul divergent, bazinetul este rotat anterior, există hidronefroză
moderată.- CT + scinti - apreciază funcţia istmului - fibroză sau parenchim normal.- obligatoriu - arterio preoperator
RINICHI INPOTCOAVAUROGRAFIE
215
CT:RINICHI “IN POTCOAVA”
216
ANOMALII CONGENITALE
• RINICHIUL POLICHISTICTIP ADULT
- UIV - rinichi măriţi de volum, contururi boselate, imagini radiotransparente la nefrotomografie(chisturile nu comunică cu caliciile), calicii dilatate,alungite şi curbate după dimensiunile chisturilor.
- Echografia - imagini transsonice cu pereţi subţiri şi оntărire de ecou posterioară.- CT - multiple formaţiuni cu densitate apropiată de cea a apei care nu оşi cresc densitatea post-
contrast.Foarte utilă pentru depistarea chisturilor suprainfectate şi оn suspiciunea de degenerare malignă- RMN - caracterizează cel mai fidel chisturile hemoragice
UIV:RINICHI POLICHISTIC
217
RINICHI POLICHISTIC
ANOMALII CONGENITALE
• RINICHIUL POLICHISTICTIP INFANTIL
- UIV - rinichi măriţi de volum cu nefrogramă densă cu aspect striat şi vizualizare slabă a arborelui pielo-calicial.
- Echografia - rinichi măriţi de volum, simetric, bilateral, forma nemodificată, echogenitatea crescută. Are valoare deosebită pentru diagnosticul prenatal al bolii: rinichi măriţi de volum, echogenitate crescută, oligohidramnios, lipsa fluidelor оn vezica urinară.ANOMALII CONGENITALE
• MALFORMAŢII URETERALE1.Ureterul dublu2.Ureterul bifid
218
3.Ureterocelul - prolaps al ureterului distal dilatat оn lumenul vezicii urinare la locul obişnuit de inserţie a ureterului оn trigon. UIV - defect de umplere bine delimitat cu aspect de cap de şarpe şi halou radio opac оn jur.4.Ureterul retrocav - ureterul drept trece posterior de VCI оn dreptul vertebrelor L3-L4.5.Megaureter congenital - segment fără peristaltică a ureterului distal cu apariţia obstrucţiei funcţionale şi dilataţie a ureterului proximal.
MEGABASINET &MEGAURETER
219
LITIAZA URINARĂ
• Cauze favorizante: genetice,metabolice,factori de mediu
• compoziţia calculilor determină radiodensitateaCalculi radioopaci
- 70%- oxalat şi fosfat de calciu - densitate mare,contururi precise,mărime şi forme diferite.- 20% - fosfat amoniaco-magnezian - totdeauna asociaţi cu infecţii,sunt neomogeni şi mai puţin opaci- 1% - cistină
Calculi radiotransparenţi- calculi de acid uric - pacienţi cu hiperuricemie primară/sec- calculi de xantină - insuficienta oxidare a purinelor
LITIAZA URINARĂ
• Radiografia simplă - pentru calculii radioopaci
• UIV - pentru calculi radiotransparenţi, confirmă poziţia şi efectele secundare obstrucţiei; nefrogramă densă, pielogramă tardivă,dilataţia sistemului pielo-calicial
• Echografie - imagini hiperechogene cu con de umbră post.
• CT spiral - ideală pentru localizarea calculilor radiotransparenţi care nu au fost vizualizaţi la UIV
RAD.RENALA SIMPLA:CALCULI RADIO-OPACI
220
221
RAD.STANDARD:LITIAZA CORALIFORMA
222
Slide 46CALCUL RADIO-TRANSPARENT-UIVDUPLICITATE PIELO-URETERALA
223
INFECŢII
• Abcesul renal- infecţie pe cale ascendentă,pielonefrită incorect tratată,diseminare hematogenă
UIV - masă focală ce modifică conturul renal şi amprentează sistemul pielo-calicial, ştergerea umbrei psoasuluiEcho - masă hipoechogenă cu perete neregulat, posibil nivel fluid-fluid,оntărire de ecou posterioarăCT - masă hipodensă, cu densitate de fluid, cu perete ce оşi creşte densitatea postcontrast,ţesut perinefretic оngroşat
Slide 51ECOGRAFIE:ABCES RENAL
224
Slide 52UIV:ABCES FISTULIZAT IN CALICE,INAINTE(A)SI DUPA TRATAMENT ANTIBIOTIC(B)
225
Slide 53ABCES RENAL-EXTINS PERINEFRETIC
TUBERCULOZA• Este secundară unui focar pulmonar sau osos;disem.hemato• clinic: antecedente tbc, piurie,hematurie,disurie• afectează: rinichi, ureter, vezică, vez.seminale, epididim
Stadiul I - noduli miliari, nu se vizualizează imagisticStadiul II - noduli productivi situaţi în zona papilelor caliciale;CT - mici zone hipodense la JCM; angio - distorsiunea a. arcuateStadiul III - prima leziune vizibilă UIV - eroziunea papilei
- bacilul Koch urmează “drumul urinii” - apar calicii neregulate, ectazii caliciale,amputaţii caliciale, dilataţia şi apoi stenoza bazinetului, ureter în “şurubelniţă”
226
-în parenchim: nodulii care nu comunică cu arborele pielo-calicial - caverne tbc
Slide 55UIV:TUBERCULOZA RENALA:ULCERATIA PAPILEI
227
Slide 56UIV:TUBERCULOZA RENALA
228
Slide 57TUBERCULOZA RENALA:EVOLUTIE SPONTANA
229
Slide 58TUBERCULOZA:CAVERNA CALICEALA; EVOLUTIE SUB TRATAMENT
230
TUBERCULOZAStadiul IV - UIV - rinichi mut
- autonefrectomie - fie rinichi mare plin cu cazeum, fie rinichi mastic
TUBERCULOZA RENALA CAVITARA
231
TUBERCULOZA CAZEOASA:REN “MASTIC”
232
TUBERCULOZA RENALA:RINICHI ”MASTIC”
233
TUBERCULOZA URINARA EXTENSIVA:VEZICA SCLEROASA(A);
234
URETRITA TBC(B)
BOLI CHISTICE RENALE
235
• Chistul renal simpluUIV - radiotransparenţă bine delimitată pe nefrogramă, amprentă rotundă pe arborele pielo-calicialEcho - imagine transsonică, bine delimitată, perete foarte subţire, оntărire de ecou posterioarăCT - formaţiune cu densitate apropiată de cea a apei fără a se modifica după administrarea contrastului, limită netă de separaţie cu parenchimul adiacent, fără perete vizibil
CHIST SOLITAR VOLUMINOS
CHIST HIDATIC RENAL
BOLI CHISTICE RENALE
236
• Chisturi complicate - clasificarea BosniakCategoria 1 - chist benign simpluCategoria 2 - chisturi septate, chisturi cu calcificări minime, chisturi hiperdense.Sunt benigne, urmărire echo+CTCategoria 3 - nefrom chistic multilocular, chisturi cu septuri groase, chisturi suprainfectate, chisturi cu calcificări grosiere, cancerul chistic.Dg.dif.radiologic dificil- chirurgieCategoria 4 - leziuni clar maligne cu importantă componentă chistică - margini neregulate, elemente solide hipervascularizate.
CHISTURI & TUMORA LA DREAPTA
BOLI CHISTICE RENALE
• Boala chistică a medularei - rinichi mici, multipli chişti mai mici de 2 cm оn medulară, fără calcificări, fără chisturi corticale, echogenitatea medularei crescută.
• Chist parapelvic - chist parenchimatos cu extensie оn sinusul renal; poate determina compresiune asupra sistemului pielo-calicial
237
• Chist peripelvic - ia naştere din structurile sinusului, cel mai frecvent de origine limfatică, UIV face diferenţa cu hidronefroza
• Boala chistică a dializaţilor - apare оn 50% din cazuri după 3-5 ani de dializă şi оn mai mult de 90% după 5-10 ani. CT foarte utilă pentru diagnosticul pozitiv şi al complicaţiilor.TUMORI BENIGNE RENALE
• ANGIOMIOLIPOM - 3 componente: ţesut adipos matur, fibre musculare lizate, vase de tip arterial fără fibre elasticeUIV - sdr.tumoral cu deformarea contururilor şi compresiunea arborelui pielo-caliceal.Echo - formaţiune hiperechogenă cu contur net şi regulat,omogenă.CT - metoda de elecţie: contingentul grăsos - -20-120UH fără modificarea densităţii postcontrast; contingentul vascular - densitate spontană 30-50UH cu creşterea semnificativă a densităţii post contrast; contingentul muscular - densitate solidă precontrast, enhancement moderat post contrast.Angio - neovascularizaţie cu dilataţii pseudoanevrismale
CT:ANGIOMIOLIPOM
238
TUMORI BENIGNE RENALE
• ADENOMUL - dimensiuni mai mici de 3 cm, dezvoltată оn corticală.Echo - aspect hiperechogen; CT - tumoră corticală, bine delimitată, solidă, cu capsulă proprie, omogenă, оşi creşte puţin densitatea postcontrast
• ONCOCITOMUL - constituit din oncocite(cel.eozinofile)UIV -sdr.tumoral nespecific; Echo - tumoră bine delimitată, moderat hiperechogenă,zonă centrală hipoechogenăCT - izodensă nativ, postcontrast - zonă hipodensă centrală cu aspect stelat; Angio- vasc.radiară,centripetă,оn spiţe de roată
• RENINOMUL - proliferare de cel.epitelioide ale ap.juxtagl.Pacienţi tineri,HTA extremă; Hiperecogenă echografic, CT localizare corticală hipodensă, angio - hipo sau avasculară
239
TUMORI BENIGNE RENALE
• NEFROMUL CHISTIC MULTILOCULARUIV - semn evocator:bombarea intrasinusală a tumoriiEcho - multiple formaţiuni chistice separate prin septuri groaseCT - chisturi, septuri, calcificări
• LIPOMUL - dg.+ prin CT - densităţi de grăsime
• HEMANGIOMUL - dg.+ angio - ghem vascular neregulat cu posibilă fistulă arterio-venoasă şi retur venos precoce.
• LIMFANGIOMUL CHISTIC - masă voluminoasă cu caracteristici similare nefromului chistic.
• LEIOMIOMULTUMORI MALIGNE
• CANCERUL RENAL PARENCHIMATOSUIV - sdr.tumoral: оn timpul vascular - deformarea conturului renal, оn timpul tubular - lacună nefrografică; modificări pielo-caliciale - compresiune, alungire, amputaţie; calcificări - centrale şi polimorfeEcho - masă solidă, hiperechogenă, omogenă sau heterogenă; Doppler - neovascularizaţie intratumorală, semnale arteriale cu modulaţie sistolo-diastolică, semnale de tip venos, şunt.CT - masă solidă, izo sau hipodensă cu creştere precoce a densităţii apoi оncărcare difuză mai mică decât a parenchimului, limita de separaţie cu parenchimul adiacent - imprecisă.
CANCER RENAL:CALCIFICARI TUMORALE
240
Slide 76 CANCER RENAL DE MICI DIMENSIUNI
TUMORI MALIGNE
• CANCER RENAL PARENCHIMATOSAngio - masă hipervascularizată cu vase tortuoase, calibru neregulat,dilataţii pseudoanevrismale, şunturi AV, timp venos precoceFORME ATIPICE
- cancerul de mici dimensiuni- cancer cu dezvoltare exorenală- cancer chistic- cancer hipovascular- cancer cu componentă grăsoasă- cancere multiple - von Hippel Lindau, Bourneville, dializaţi
TUMORI MALIGNE
• BILANŢUL EXTENSIEI TUMORALE
241
- extensie locală - prezenta sau absenţa distrucţiei capsulei- extensie regională - prezenţa sau absenţa invaziei viscerelor vecine- extensie venoasă - invazia VR şi VCI- extensie ganglionară - pedicul renal şi lombo-aortic- extensie la distanţă - existenţa sau nu a metastazelor
• SARCOMUL RENAL- punct de plecare capsular cu dezv.extrarenală sau sinusal- importante calcificări-hipovascular la angio, оşi creşte puţin densitatea la CT
Slide 79CANCER AVANSAT,METASTAZE HEPATICE
242
Slide 80ARTERIOGRAFIESELECTIVA:CANCER RENAL
243
ARTERIOGRAFIE:TUMOR WILMS
TUMORI MALIGNE
• METASTAZE RENALE- se produc pe cale hematogenă de la cancer: pulmonar, sân, rinichi, colon.- unice sau multiple
• LIMFOAME- dg.radiologic - US + CT- forme: leziune unică, noduli multipli, forma infiltrantă, extensie prin contiguitate, afectare perirenală.
• CARCINOMUL TRANZIŢIONAL- frecvent multicentric
244
- UIV + CT + pielografie - defect de umplere cu limite imprecise; angio - hipovacsular; echo- masă hiperechogenă
Slide 83LIMFOM MALIGN AVANSAT ,CU LEZIUNI RENALE
TUMORI URETERALE
• Benigne - polipul fibroepitelial
• Maligne - 90% carcinom tranziţional, 10% carcinom squamos
• Dg.diferenţial al unui defect de umplere ureteral- litiază radiotransparentă- cheag sanguin- tumoră benignă- masă extrinsecă- impresiune vasculară-boală inflamatorie- aer
245
Slide 85TUMORI EPITELIALEDE CAIURINARE
246
SDR.OBSTRUCTIV
• cauze: - bazinet: calcul,tumoră,infecţie,compresiune extrinsecă- lumen ureteral: litiază,cheag,puroi,corp străin- perete ureteral: obstrucţia congenitală a JPU, tumoră, strictură inflamatorie sau infecţioasă, edem,
ureterocel- extrinsec: fibroză retroperitoneală, endometrioză, lipomatoză pelvină, sarcină, tumori maligne de
vecinătateObstrucţia acută: nefrogramă densă,pielogramă оntârziată, mărire de volum a rinichiului, dilataţia moderată a sistemului pielo-calicialObstrucţia cronică: dilatare majoră a sist.pielo-calicial, rinichi mic sau mare, nefrograma nu persistă, corticala subţiată, pielogramă vizibilă dependentă de funcţia renală
HIDRONEFROZA:ASPECTE UROGRAFICE
247
TRAUMATISMUL RENAL
• Lovire, penetraţie, iatrogen
• 4 tipuri de leziuni posibile- contuzie renală şi laceraţie cortico-medulară fără comunicare cu sistemul pielo-calicial- laceraţie parenchimatoasă care comunică cu sistemul pielo-calicial- rinichi zdrobit cu leziune a pediculului vascular- lacerarea joncţiunii pielo-ureterale
CT - metodă de primointenţie pentru că este capabilă să evidenţieze toate modificările renale şi ale viscerelor adiacente.
248
TRAUMATISM RENAL=>STRIVIRE & HEMATOM
249
TRAUMATISM RENAL:RUPTURA & HEMATOM
250
Radiologie osteoarticulara
METODE IMAGISTICE• RADIOGRAFIA STANDARD/DIGITALA;• TOMOGRAFIA PLANA ;• ULTRASONOGRAFIA=>P.MOI ARTICULARE • CT;• IRMN;• SCINTIGRAMA OSOASA;
ANATOMIERADIOLOGICA:STRUCTURAHAVERSIANANORMALA
251
Slide 6CT-VERTEBRODISCALA:HERNIE
252
CT RECON.3 D
253
IRMN:STUDIUL ARTICULATIEI COXO-FEMURALE
254
IRMN:STUDIUL COL.VERTEBRALE & CANAL RAHIDIANSAGITALT 1 si T 2
255
IRMN:PUMN CORONAL(A)GENUNCHI SAGITAL(B)a
b
256
SEMEIOLOGIE RADIOLOGICA OSOASAI.MODIFICARI STRUCTURALE 1.REZORBTIA: -osteoporoza -osteoliza -osteonecroza 2.OSTEOCONDENSAREA(OSTEOSCLEROZE): -PERIOSTOZA -ENDOSTOZA -SPONGIOSCLEROZASlide 12OSTEOPOROZA:STUDIU COMPARATIV PE RADIOGRAFIE STANDARD.
257
SEMEIOLOGIE RADIOLOGICA:OSTEOPOROZA
258
Slide 14OSTEOLIZACIRCUMSCRISA DELIZEREU DE SCLEROZA:CHIST OSOSESENTIAL
259
SEMIOLOGIE RADIOLOGICA:OSTEOLIZAVERTEBRALA(metastaze osoase)
260
NECROZA ASEPTICA A CALCANEULUI-EVOLUTIE
SEMEIOLOGIE OSOASAII.MODIFICARI DE ORGANOGENEZA: -hiperostoza-hipostoza -oedostoza -scoliostoza -hiperplazie-hipoplazie -aplazie-agenezieDISTROFIIDISPLAZII
261
SEMEIOLOGIE RADIOLOGICA:osteoporoza,osteocondensare,scoliostoza,oedostozaRAHITISM FLORID
PSEUDARTROZA
262
SEMEIOLOGIE:SCOLIOSTOZA,OSTEOPOROZA,OSTEOSCLEROZA(remaniere complexa)BOALA PAGET
263
PATOLOGIE OSOASA• TRAUMATISME:-fracturi,luxatii,entorse;• BOLI INFLAMATORII:acute,cronice;osteite,osteomielite;• TUMORI:benigne;potential maligne;maligne:primitive,meta.• NECROZE ASEPTICE• DISPLAZII;DISTROFII
PATOLOGIE OSTEO-ARTICULARAAFECTIUNI ARTICULARE ACUTE: -nesupurate=>RAA -supurate=>artrite (stafilo/streptococ);AFECTIUNI ARTICULARE CRONICE:
264
-nesupurate:PR,SA,artroze,metabolice,neuropatice; -supurate:tbc.
OSTEOMIELITA• ETIOLOGIE:stafilococ auriu,streptococ;• MECANISM:-embol microbian=>art.nutritiva;
-contiguitate (fracturi deschise,artrite etc);• SEDIU: -os lung=>metafize (debut);
-extenzie diafizara,epifizara,articulara; -monostica,monotopa:tibie,femur cca 75%ASPECTE RADIOLOGICE
• DEBUT: osteoporoza localizata metafizar;dg.dificil=>IRMN,scintigrafie polinucleare marcate Ga-67;STARE:-osteoliza “patata”; -tumefactie de parti moi; -necroza septica=>halou + sechestre; -periostita=>mansoane,grosiera,extenzie diafizara; -abces subperiostal -fistulizare in partile moi periosoaseOSTEOMIELITA ACUTA:DEBUT=>STARE
Slide 26OSTEOMIELITA:EXTENZIADIAFIZO-METAFIZARA
265
EVOLUTIE:-VINDECARE=>cicatrici fibroscleroase,geode; -reactivare==>CRONICIZARE:domina reactia endosteala/periosteala;focare osteolitice mici,sechestre mici;COMPLICATII:-artrita supurata=>anchiloze ; -fracturi=>scurtari de os; -tulb.de crestere (adolescent):scoliostoza,hiper-plazii unilaterale de membru; -septico-pioemie:abcese viscerale secundare;
OSTEOMIELITASUGARULUI:EVOLUTIE
266
Osteomielitacronica,in puseude acutizare:
267
microgeode,micro-sechestre
Rx.standard
Slide 30TOMOGRAFIE
Slide 31OSTEOMIELITA CRONICA;DEFORMARI
268
Slide 32
269
OSTEOMIELITA:COMPLICATII:artrita sold,necrozacapului femural,subluxatie coxo-fem.secundara,tulb.decrestere femur.
Slide 33 OSTEITA/MIELITA POST -INTERV.CHIRURGICALA(fractura
270
FORME PARTICULAREABCES OSOS CENTRAL(BRODIE):-SEDIU:tibie,metafiza superioara;-ASPECT Rx:-geoda ovala,inel scleroza;fara sechestre/r.periost.-EVOLUTIE:cronica,cu pusee de acutizare;PANARITIU OSOS(osteita/mielita=>contiguitate de la p.moi;-SEDIU:-falange terminale-ASPECT RX:-liza osoasa din afara spre canal med.; -fara reactie periostala.Slide 35PANARITIU OSOS:EVOLUTIE NEFAVORABILA
271
TUMORI OSOASEBENIGNE MALIGNE PRIMAREOSTEOM OSTEOSARCOMFIBROM FIBROSARCOMHEMANGIOM ANGIOSARCOMCONDROM CONDROSARCOMT.MIELOPLAXE SARCOM MEDULAR -EWING; -JAKSON-PARKER MIELOM MALIGNE SECUNDARE:metastaze,leucemii,limfoame
OSTEOMTESUT OSOS ADULT,SUPER-COMPACT;BENIGN;CLINIC:lent evolutiv;NU METASTAZEAZASEDIU:sinus frontal;oase cranieneASPECT RX:osteocondensat,compact,intens opac,omogen,oval/
272
rotund,contur policiclic;DG.DIFERENTIAL:meningiom osteoplasticVARIANTA:OSTEOMUL OSTEOID=>unii anat/patologi sustin ca este o displazie sau osteita cronica si nu tumora…!Sediu:oslung=>diafiza;ASPECT:-focar osteolitic 4-10 mm((NIDUS),cusechestru mic central;hiperostoza /scleroza in jur,bombeazasubperiostal,in partile moi
slide 38OSTEOM DE SINUS FRONTAL
FIBROMTESUT CONJUNCTIV NEOSIFICAT-INTRAOSOS
273
SEDIU:-METAFIZAR/DIAFIZAR=OASE LUNGI; -MANDIBULA=>”EPULIS”ASPECT RX:-ZONA OSTEOLITICA,CU INEL NET DESCLEROZA IN JUR; -CONTUR CICLIC; -OSUL ADIACENT NEMODIFICAT; -FARA REACTIE PERIOSTEALA
Slide 40OSTEOFIBROM
Slide 41TUMORI OSOASE BENIGNE
274
FIBROM OSOS
CHIST OSOS ESENTIAL
HEMANGIOM
275
ORIGINE VASCULARA;BENIGNA;HISTO.PAT.:TIP CAPILA;TIP CAVERNOS.SEDIU:-CRANIU-tip capilar;VERTEBRE-tip cavernos;ASPECTE RX:tipul capilar=osteoliza,transparenta rotunda, circumscrisa de inel opac cu septuri opace radiare(“spite de“roata”.Tip cavernos:-vertebra modificata ca structura(fagure,palisada,grilaj),forma(turtire cranio/podala,”butoi”);discuri vertebrale intacte;SE COMPLICA CU FRACTURAINTRASPONGIOASA/INFUNDARE=VERTEBRA PLANA(CALVÈ).
Slide 43HEMANGIOM CAVERNOS VERTEBRAL
OSTEOCONDROM
276
TESUT CARTILAGINOS NEOSIFICATSEDIU:OASE TUBULARE=FALANGE,METACARPIENE;TIPURI:CENTRAL=ENCONDROM; PERIFERIC=ECCONDROM;ASPECTE RX:-lacuna osteolitica ovalara,net delimitata,cu inel fin de sleroza periferica;absenta reactiei periostale
Slide 45CONDROAME MULTIPLE-BOALA OLLIER
Encondrom
277
radiografie
IRM,T 1/T 2,CORONALA
Osteocondrom
278
radiografie
T1
T2
279
TUMORA CU MIELOPLAXE(CELULE GIGANTE)
SEDIU:EPIFIZA OASE LUNGI(TIBIA,FEMUR),OS PLAT;ASPECTE RX:-ZONA OSTEOLITICA CU SEPTURI FINE,(“BULE DE SAPUN”),BOMBARE PERIOSTICA EPIFIZO- METAFIZARA;-ASPECT MULTILOCULAT,CONTUR NET,CORTICALA SUBTIATA DAR VIZIBILA,ASPECT DE OS “SUFLAT”.EVOLUTIE:-PUSEE OSTEOLITICE=>septurile se subtiaza/ raresc,dispar;corticala poate fi lizata complet pe alocuri;tumo-ra se extinde in partile moi.DG.DIFERENTIAL:-MIELOM SOLITAR,ENCONDROM,CHIST OSOS ESENTIAL
TUMORA CUMIELOPLAXE
280
SLIDE 50TUMORACUMIELOPLAXE
281
SLIDE 51OSTEOCLASTOMSACRAT
OSTEOSARCOMOSTEOCIT MATUR;MONOSTIC;MONOTOP;agresiv,metastazeTIPURI:-OSTEOLITIC;OSTEOPLASTICT.OSTEOLITIC:-SEDIU:metafiza os lung;ASPECT RX:perferic sau central la debut=>lacuna osteolitica,contur neregulat;pinten sarcomatos CODMANN(“triunghiul mortii”)=reactia periostala limitata +decolarea periostului /distructie periostala;T.OSTEOPLASTIC:ASPECT RX:osteoliza + reactie periostalaexuberanta,cu aspect radiar(“spiculi perpendiculari/diafiza”,in perie”);respecta epifiza;EVOLUTIE:-METASTAZEAZA RAPID(pulmon,creer,ficat); -fracturi patologice;invazia articulatiei vecine.
282
SLIDE 55OSTEOSARCOMTIP OSTEOLITIC,VARIANTA PERIFERICA
283
OSTEOSARCOM EXTINS LOCO-REGIONAL(fractura)
284
SLIDE 57OSTEOSARCOMOSTEOPLASTIC:DEBUT
285
SLIDE 58OSTEOSARCOM:CT EVALUEAZA EXTENZIA
286
OSTEOSARCOM OSTEOPLASTIC
287
OSTEOSARCOM:PERIFERICTIP RADIAR
288
289
SARCOM PAROSTAL
CONDROSARCOMTESUT CARTILAGINOS(..CONDROM..?);EXOSTOZEOSTEOGENICE(B.OMBREDANNE).SEDIU:METAFIZE,BASIN,COASTE;ASPECT RX:-OSTEOLIZA +CALCIFICARI AMORFE INMASA TUMORALA=>INVAZIE DE PARTI MOI.
290
FIBROSARCOM OSOSTESUT CONJUNCTIV;DG.DIF.DIFICIL(BIOPSIE !)TIP CENTRAL=OSTEOLIZA OS LUNG;TIP PERIFERIC=SARCOM PERIOSTAL(PAROSTAL)
ChondrosarcomOsificare enchondrală
Scintigrafie Tc.99 pirofosfat
291
ChondrosarcomRADIOGRAFIE
IRMN,T 1/T 2
292
ChondrosarcomIRMN
293
SARCOM EWINGSARCOM MEDULOGEN;RETICULOSARCOM INFANTILSEDIU:METAFIZO-DIAFIZAR,tibie,femur,coaste;ASPECT RX:-OSTEOLIZA CENTRAL-MEDULARA; -UZURA A COMPACTEI DIN INTERIOR; -REACTIE PERIOSTALA “IN FOI DE BULBDE CEAPA”(mansoane fine,concentrice); -”suflare”,”in butoi” a diafizei(OEDOSTOZA)EVOLUTIE:-METASTAZEAZA IN ACELASI OS SI INALTE OASE ,dar si in viscere.
SLIDE 68SARCOM EWING:SCHITA
294
295
SLIDE 70SARCOM EWING:RADIO.DIGITALA & CT
296
RETICULOSARCOMUL JACKSON/PARKERSEDIU:DIAFIZA OS LUNG;PACIENT ADULT,AFEBRIL;ASPECT RX:-OSTEOLIZA DIAFIZARA+SPONGIOZAREA COMPACTEI=>UZURA PE AMBELE FETE;-OSTEOSCLEROZA ENDOSTALA+PERIOSTALA ANARHI CA,INTRERUPTA,DISCONTINUA(“manson zdrentuit”);-RAR,ASPECT SPICULAR.EVOLUTIE:METASTAZE GANGLIONARE.PLAMIN ETC.
RETICULOSARCOM JACKSON-PARKER
297
RETICULOSARCOAME
298
MIELOM(PLASMOCITOM)
299
ESTE CEA MAI FRECVENTA TUM.MALIGNA PRIMARAORIGINE:-CEL.PLASMOCITARE MEDULARE(monoclonala) -MARKER:proteinurie BENCE JONES.SEDIU:-MADUVA HEMATOGENA=>ADULTTIP MULTIPLU=>B.RUSTITKI-KHALER;TIP SOLITAR=>PLASMOCITOM(rara);ASPECT RX:-ZONE OSTEOLITICE=“PANOU GAURIT”(TIPIC LA CRANIU);TASARI VERTEBRALE;COASTE,OS LUNG CU ASPECTE “SUFLATE”;OSTEOZA DIFUZA
MIELOM MULTIPLU
300
301
TUMORI MALIGNESECUNDAREI.METASTAZE OSOASE(CANCER OSOS METASTATIC)CLINIC:CANCER DECLARAT/OPERAT SAU OCULT:(cauta sin,prostata,pulmon,tiroida,rinichi etc).TIPURI:OSTEOLITICE,OSTEOPLASTICE,MIXTE.OSTEOLITICE:-osteoliza progresivape c.vert.,basin,coaste: zone transparente,lqacunare,fara delimitare,fara r.periostala; fracturi secundare=>paraplegii,pareze etc.OSTEOCONDENSANTE:-zone dense ,patate(“pete de ceara” descrise de REBOUL),confluate;sediu pe basin,vertebre;rare= cancerul prostatei,vezicii,sinului.MIXTE:-alternanta liza/condensare pe aceleasi sedii topogr.
METASTAZE OSOASE:A)OSTEOLITICE;B)OSTEOPLASTICEA
302
B
METASTAZE OSTEOLITICE
303
SLIDE 80
304
METASTAZE OSOASE OSTEOPLASTICE:pete de ceara(ReboulCANCER MAMAR T-4
TUMORI MALIGNE SECUNDARE
305
II.LEUCEMII;LIMFOAME1)OSTEOPOROZA DIFUZA=>LEUCEMIA ACUTA(copil)2)OSTEOSCLEROZA DIFUZA=>LEUCEMII CR.(adult)3)LEZ.OSTEOLITICE VERTEBRALE=>INVAZIE DE LA GANGLIONII RETROPERITONEALI =>ADENOPATIILE DIN LIMFOAME MALIGTNE:VERTEBRA”DE IVORIU”
NECROZE ASEPTICEMECANISM:-tulburarile vascularizatiei locale; -post-traumatice; -embolii gazoase (boala de cheson).1)OSTEONECROZA CAPULUI FEMURAL=boala LEGG- CALVE-PERTHES):-distructie progresiva a capului fem.;spatiu articular pastrat;evolutie spre anchiloza;subluxatie,coxartroza;2)OSTEONECROZA TIBIALA ANTERIOARA=boala OSGOOD SCHLATTER-LANELONG):-cioc,”nas de tapir”,decolare si osteo sinteza(realipire) sau detasare de fragment(“soricel..”).3)VERTEBRALA=cifoscolioza juvenila(b.SCHEUERMANN)=vertebre tasate,cuneiforme,scolioza,cifoza,hernii nucleu pulpos intraspongios(noduli SCHMORL)(platouri ancosate);evolutie=>spondilartroza precoce
SLIDE 83NECROZAASEPTICA ANUCLEULUI DE CRESTERE ACAPULUI FEMURALFRAGMENTARE
PULVERIZARE
SLIDE 84
306
NECROZA ASEPTICA A CAPULUI FEMURAL
NECROZA ASEPTICA A CAPULUI FEMURAL:DEBUT
307
FORMA ADULTULUI
NECROZA
308
ASEPTICA ACAPULUI FEMURAL:TOMOGRAFIEPLANA
NECROZA
309
ASEPTICACAP FEMURALCOMPUTER-TOMOGRAFIESLIDE 87
NECROZA ASEPTICA DE CAP FEMURAL:F.ARTROZICA
310
SLIDE 89
311
NECROZA ASEPTICA A CAPULUIFEMURAL;SECHELE:SUBLUXATIE
SLIDE 90
312
NECROZA ASP\EPTICA A CRESTEI TIBIALE ANTERIOARE (OSGOOD-SCHLATTER-LANELONG)
SLIDE 91
313
NECROZAASEPTICA A SCAFOIDULUI
SLIDE 92
314
NECROZA ASEPTICAA CAPULUICELUI DE-AL 2-LEAMETACARPIAN(KOHLER II)
ARTRITE SUPURATE
315
AG.ETIOLOGIC:-STAFILO,STREPTOCOCMECANISM:SEPTICEMIE;CONTIGUITATE(OSTEOMIEL)ASPECTE RX.:-sinovita:eco+IRMN;-linia transparenta condro-articulara(dunga de doliu MENARD)-osteoporoza difuza;ingustare interliniu;osteoliza epifizara;-subluxatii;DG.CERT:-punctie ac fin,ghidat fluoro/eco;aspiratie;antibiogr.
IRMN coronală oblicăARTICULATIA SCAPULO=HUMERALA
SLIDE 95Artrita septicăIRMN(T-2)scapulo-humerala
316
Artrite cronice nesupurate1.SPONDILITA ANKILOZANTA(B.STRUMPEL-BECHTEREV)DEBUT:sacro-iliac,periferic(genunchi),vertebral(C7-T1)APECTE RX:DEBUT-ingustare,stergere,largire spatiu art.;-condensarea osului subchondral;-osteoporoza; STARE -osificari ligamentare;-sindesmofite(ligam.perivertebrale anrtero-laterale); TERMINAL(IV):-osificarea ap.ligamentar=>ANKILOZARE==> “bat de bambus”,”sina de tramvai”;-cifoza dorso-lombara larga=> “pozitia schiorului”;
317
-artrite/artroze/ankiloze a articulatiilor mari:coxo-fem.,genunchi. SLIDE 97SPONDILITA ANKILOZANTA:MODIFICARI SACROILIACE
SPONDILITA ANKILOZANTA:SINDESMOFITE CERVICALE
318
SPONDILITA ANKILOZANTA:SINDESMOFITE
319
SPONDILITA ANKILOZANTA:COL.VERTEBRALA
320
SPONDILITA ANKILOZANTA;EXTENZIE
321
Artrite cronice nesupurate
322
2.POLIARTRITA REUMATOIDA.CLINIC:-b.artritica cu teste inflam.pozitive;etiol.incerta=> componenta autoimuna probabila.Sediu la debut:artic.miciDEBUT:-artic.falangiene,carpiene;-osteoporoza;largirea sp.art.-chisturi,microgeode subchondrale,pe epifize;EVOLUTIE:-subluxatii falangiene,deviatii cubitale “in grifa”,ghiara;’”feuille au vent”;-ankiloza fibroasa/punti osoase inter- falangiene;osteoscleroza sec.-extenzie la alte articulatii:picior, vertebrale,coxo-fem.;genunchi etc.SD.CLINICE INCLUZIND P.R.:1)Sd.Still-Chaufard:copil,spleno-megalie,adenopatii periferice,febra;2).Sd.Felty:idem,adult;3)Sd. Reiter-Fiesenger-Leroy:PR,uretrita,conjunctivita(posibil virala.?); 4)Sd.Kaplan-Colinet:PR +pneumoconioza;5)Sd.Goujerot-Sjögren: PR.-artic.mari+uscare secretii salivare,lacrimare(xerostomie)
POLIARTRITAREUMATOIDA:DEBUT/STARE
POLIARTRITAREUMATOIDA STADIUL II
323
POLIARTRITA REUMATOIDA:PERIOADA DE STARE
324
POLIARTRITA REUMATIDA:STADIU AVANSAT
325
POLIARTRITA REUMATOIDA:MINA IN “ feuille au vent”
326
ARTROZA DEFORMANTAB.DEGENERATIVA-primitiva=>virsta 2-a-3-a..;-secundara:=> post-traumatica,necrotica,post-inflamatorie,metabolica etc.ASPECTE RX:-ingustarea interliniului;scleroza subchondrala; modificari epifizare:”slefuire”,dezrotunjire”;osteofitoza margin,: productii osoase spiculare pe insertii ligamentare,tendinoase=> “ciocuri de papagal”;-osificari capsulare;fen de vacuum articular (vid-CT,IRMN=fen descris de DITTMAR -FERGUSON:degene- rescenta cartilagiului=>grasime,aer ?!)SEDII PREFERENTIALE:-coloana vertebrala(spondiloza defor)--sold(coxartroza);genunchi(gonartroza)SPONDILARTROZA DEFORMANTA
327
SLIDE 110
328
IRM:Cervicartroza
SLIDE 111
329
Mielopatie cervicartrozicăIRM :s.sagitale
S.axiala
SLIDE 112
330
IRM :Discartroza
SLIDE 117
331
IRM:fisura complexa menisc internT2 EGSagital
T2 fat satcoronal
SLIDE 118
332
IRM,T2: fisura de menisc orizontala
SLIDE 119IRM,T2:Fisura menisc + chist
333
SLIDE 120Meniscoza« (artroza)IRM
334
335
SLIDE 121 IRM,T2:genunchiFisura degenerativa menisc= clivaj orizontalartroza incipienta
336
SLIDE 122 Ruptura ligamentuluiincrucisat anterior
SLIDE 123Ruptura lig.X anteriorT1 SAGITAL
337
T2 SAGITAL
338
SLIDE 124 ARTROZA DE GENUNCHI:”VID ARTICULAR”Radiografiemarita direct
339
SLIDE 125ARTROZA DE GENUNCHI(“GONARTROZA
340
ARTROZA AVANSATADEGENUNCHI(GONARTROZA)
341
COXARTROZA IN STADIU AVANSAT(ANKILOZA)
342
TUBERCULOZA OSTEO-ARTICULARAMECANISM:reactivare BK in sinoviala artic.mari=>adolescent, adult.ANAT.PAT.:osteoartrita supurata cronica.ASPECTE RX:-DEBUT:-osteoporoza regionala;-pensare spatiu articular;STARE:-geode/carii osoase”in oglinda” pe extremit.artic -osteoliza progresiva=>caverne epifizare=abcese reci articulare; EVOLUTIE:-prabusiri articulare;disparitia spatiului articular; “topiri osteolitice”=>sechestre mici;-ankiloze;-blocuri osoase-art.FORME TOPOPGRAFICE1).TBC VERTEBRALA=MORB POTT:-vertebre pereche;”fus” paravertebral(abces rece fuzat=>psoas);-bloc vertebral/cifoza;2)COXITA(coxalgia):distructie cap/acetabul;anchiloza/scurtare/ protruzie in pelvis;3)”TUMORA ALBA “DE GENUNCHI=artrita,fistule,ankiloza.
SLIDE 129MORB POTT:LEZIUNI MINIMALE LOMBARE
343
SLIDE 130MORB POTT DORSAL:osteoliza,tasare,”fus” paravertebral
344
SLIDE 131OSTEOLIZAVERTEBRALA &DISTRUCTIEDISCALACT:MORB POTT
345
SLIDE 132
346
SLIDE 133MORB POTT:BLOC VERTEBRAL;SCOLIOZA&CIFOZA SEC.
347
COXITA TBC:DEBUT/STARE
348
COXALGIA(COXITA TBC):EVOLUTIE
349
SLIDE 136TUBERCULOZA SOLDULUI:”COXALGIA”(COXITA TBC)
350
COXITA TBC:EVOLUTIE;COMPLICATII(PROTRUZIE)
351
SLIDE 138
ARTRITA SUPURATA SIMFIZA PUBIANA (TBC)
352
SLIDE 139TUBERCULOZA GENUNCHI:DEBUT
353
ARTRODEZACHIRURGICALAPENTRU ARTRITATBC DE GENUNCHI
354
TUBERCULOZA GENUNCHI{“TUMORA ALBA….”): LUXATIE SECUNDARA
355
SLIDE 142TUBERCULOZA COTULUI:PERIOADA DE STARE
356
SLIDE 143TUBERCULOZA DEPUMN(RADIO-CARPIANA);PERIOADA DE STARE
357
SLIDE 144HERNIE DISCALA L-5/S-1:RADIO.DIGITALA & CT
SLIDE 145CT-VERTEBRODISCALA:HERNIE
358
SLIDE 146IRM : Hernie discală Protruzie discală focalăSectiune orizontala
SAGITALA
359
SLIDE 147COXOMETRIA PENTRU DG.LUXATIEI DE SOLD CONGENIT
360
SLIDE 148LUXATIE DE SOLD
361
CONGENITALANEGLIJATA(ADULT)
LUXATIE DE SOLDCONGENITALA
362
NETRATATA:“NEO-COTIL” CUPSEUDARTROZASECUNDARA
\
363
364