5860_NT_raport_ semI_ 2010

MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR

AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI NEAMŢ

R A P O R T S E M E S T R I A L

PRIVIND CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU

- SEMESTRUL I 2010 -

CUPRINS:

CAPITOLUL 1: CALITATEA AERULUI.......................................................................................1

1.1 Reţeaua de monitorizare a calităţii aerului.........................................................................1

1.2 Condiţii meteo.......................................................................................................................3

1.3 Evoluţia indicatorilor monitorizaţi în staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului 9

1.4 Evoluţia indicatorului NH3 monitorizat în reţeaua proprie..............................................13

CAPITOLUL 2: MĂSURĂTORI SONOMETRICE......................................................................15

CAPITOLUL 3: RADIOACTIVITATEA FACTORILOR DE MEDIU............................................20

3.1 Sistemul Naţional de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului în judeţul Neamţ........20

3.2 Situaţia radioactivităţii mediului pe teritoriul judeţului Neamţ în sem.I 2010................21

3.2.1 Programul standard de supraveghere...........................................................................21

3.2.2 Programe speciale de monitorizare ale radioactivităţii zonelor cu fondul.............24

radioactiv natural modificat antropic şi a principalelor cursuri de apă din........................24

judeţul Neamţ............................................................................................................................24

3.3 Concluzii..............................................................................................................................25

CAPITOLUL4: CALITATEA APEI.............................................................................................28

CAPITOLUL 5: CALITATEA SOLURILOR................................................................................36

Reţeaua de supraveghere a calităţii solului a acoperit zona reprezentativa Săvineşti – Roznov.......................................................................................................................................36

CAPITOLUL 6: GESTIONAREA DEŞEURILOR ŞI A SUBSTANŢELOR CHIMICE PERICULOASE..........................................................................................................................40

6.1 Situaţia deşeurilor urbane.................................................................................................40

6.1.1 Cantităţi şi compoziţie.....................................................................................................40

6.1.2 Deşeuri biodegradabile...................................................................................................43

RAPORT PRIVIND CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU ÎN JUDEŢUL NEAMŢ( SEMESTRUL I 2010 )

6.1.3 Colectarea şi transportul deşeurilor..............................................................................44

6.1.4 Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale............................................................49

6.2. Situaţia deşeurilor industriale.......................................................................................50

6.2.1 Deşeuri periculoase.........................................................................................................50

6.2.2 Gestionarea deşeurilor de producţie periculoase (acumulatori uzaţi, uleiuri uzate):51

6.2.3 Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari...........51

6.2.4 Deşeuri nepericuloase....................................................................................................52

6.2.4.1 Gestionarea deşeurilor de producţie nepericuloase.................................................52

6.2.5 Deşeuri generate de activităţi medicale.........................................................................52

6.3 Nămoluri..............................................................................................................................53

6.3.1 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti........................................53

6.3.2 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale........................................54

6.4 Fluxuri speciale de deşeuri................................................................................................56

6.4.1 Deşeuri de echipamente electrice şi electronice..........................................................56

6.4.2 Vehicule scoase din uz...................................................................................................57

6.4.3 Deşeuri de ambalaje........................................................................................................57

6.4.4 Uleiuri uzate.....................................................................................................................59

6.5 Depozite de deşeuri............................................................................................................61

6.5.1 Depozite de deşeuri urbane............................................................................................61

6.5.2 Depozite de deşeuri industriale......................................................................................62

6.5.3. Depozite de deşeuri periculoase...................................................................................63

Alte depozite de deşeuri periculoase........................................................................63

6.5.4 Impactul depozitelor de deşeuri industriale şi urbane asupra mediului....................65

6.5.5 Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului............66

II


6.5.6 Tendinţe privind gestionarea deşeurilor.......................................................................68

6.5.6.1 Prognoza privind generarea deşeurilor municipale..................................................70

6.5.6.2 Prognoza privind generarea deşeurilor de producţie................................................70

6.5.7 Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor......................................................71

6.6 Gestionarea substanţelor chimice periculoase...............................................................72

6.6.1 Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase (PIC)...................72

6.6.2 Evidenţa materialelor cu conţinut de azbest.............................................................73

6.6.3 Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS-uri)................................74

6.6.4 Biocide............................................................................................................................75

6.6.5 Mercurul........................................................................................................................76

6.6.6 Inventarul activităţilor desfăşurate cu substanţe şi preparate chimice periculoase în cantităţi mai mici de 1 t/an, care nu intră sub incidenţa Regulamentului REACH..........78

6.6.7 Poluanţii organici persistenţi..........................................................................................80

Cantităţi de poluanţi organici persistenţi (POP) existente la sfârşitul sem. I - 2010.............................................................................................................................81

6.6.8 Detergenţi – producători şi importatori de detergenţi..............................................82

6.6.9 Regulamentul 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice – REACH.............................................................83

CAPITOLUL 7: Protecţia Naturii şi Arii Naturale Protejate....................................................84

7.2. Controale efectuate în ariile naturale protejate...............................................................88

7.3. Realizarea inventarului speciilor de floră şi faună salbatică.........................................88

7.4. Grădini zoologice – controale, sancţiuni aplicate..........................................................89

CAPITOLUL 8: Poluări accidentale.........................................................................................90

III

PROGRAM DE ACTIVITATE APM NEAMŢ ÎN SEMESTRUL I 2010

Nr.crt.

ACTIVITATEA U.M.Sem. I2010

1 2 3 4 I. MONITORIZARE INTEGRATĂ A FACTORILOR DE MEDIUI.1.

Supravegherea calităţii aerului – analize staţii automatenr. ind. medii orare

51208

Supravegherea calităţii aerului – analize manuale nr. analize 62I.2. Expertize asupra calităţii solului şi vegetaţiei nr. analize 26I.3. Expertize asupra calităţii apei nr. analize 19I.4. Monitorizarea emisiilor nr. indicatori 20I.5. Monitorizarea deşeurilor şi zonelor contaminate nr. analize 0I.6. Determinarea zgomotului urban nr.determinări 138I.7. Analize de radioactivitate:

- Staţia Piatra Neamţ- Staţia Ceahlău -Toaca

nr. analize11531131

I.8. Elaborarea rapoartelor privind starea mediului nr. rapoarte 8I.9. Elaborarea rapoartelor privind inventarul emisiilor nr. rapoarte 13 II. ACORDURI, AVIZE, AUTORIZAŢIIII.1 Acorduri de mediu nr. 7II.2 Autorizaţii, total din care : nr. 169II.2.1 Autorizarea agenţilor economici cu PC nr. 0II.2.2 Autorizarea agenţilor economici cu BM nr. 4II.3 Fişe tehnice din care : nr. 1473II.3.1 Cu notificare A nr. 1449II.3.2 Cu notificare B fără acord nr. 24II.4 CIA nr. 51II.5 CAT nr. 12II.6 Dezbateri publice nr. 8II.7 Actiuni pentru Controlul Conformării nr. 11II.8 IPPC nr. 6II.9 SEVESO nr. 5 III. Protecţia naturii şi arii naturale protejateIII.1 Supraveghere arii naturale protejate nr. acţiuni 8

III.2Supraveghere specii de floră şi faună ameninţate cu dispariţia

nr. acţiuni 0

III.3Autorizarea recoltării de specii de floră şi faună autohtonă, conform legislaţiei în vigoare

nr. autorizaţii 123

III.4 Avizare lucrări cu impact asupra zonelor naturale protejate nr. avize 4

III.5Identificarea noilor zone în vederea trecerii sub regim de protecţie

nr. acţiuni 0

III.6Elaborarea rapoartelor privind starea ariilor protejate şi speciilor ameninţate

nr. rapoarte 2

III.7Acţiuni de informare ecologică a mass-mediei şi elaborare rapoarte trimestriale

nr. rapoarte 1

III.8 Perfecţionare profesională nr. ore 96


CAPITOLUL 1: CALITATEA AERULUI

1.1 Reţeaua de monitorizare a calităţii aerului

Reţeaua de monitorizare a calităţii aerului în judeţul Neamţ include două tipuri de staţii: de fond şi industriale.

Calitatea aerului în judeţul Neamţ este monitorizată prin măsurători continue în 3 staţii automate amplasate în zone reprezentative pentru tipurile de staţii existente, respectiv NT1, NT2 şi NT3. Poluanţii monitorizaţi sunt cei prevăzuţi în legislaţia română transpusă din cea europeană, valorile limită impuse prin OM 592/2002 având scopul de a evita, preveni şi reduce efectele nocive asupra sănătăţii umane şi a mediului în întregul său. Locaţiile staţiilor, tipul staţiilor şi poluanţii monitorizaţi sunt următoarele:

Staţia NT 1 – Piatra Neamţ – staţie de fond urban

Poluanţi monitorizaţi: SO2, NOx, CO, O3, , PM2.5(nefelometric si gravimetric), Benzen, Toluen, Etilbenzen, m, p, o - xilen.

Parametri meteo: temperatura, viteza vântului, direcţia vântului, umiditatea relativă, presiunea atmosferică, radiaţia solară, precipitaţii.

Staţia NT 2 – Roman – staţie industrială

Poluanţi monitorizaţi: SO2, NOx, CO, O3, PM10(nefelometric), Benzen, Toluen, Etilbenzen, m, p, o - xilen.

Parametri meteo: temperatura, viteza vântului, direcţia vântului, umiditatea relativă, presiunea atmosferică, radiaţia solară, precipitaţii.

Staţia NT 3 – Taşca - Hamzoaia – staţie industrială

Poluanţi monitorizaţi: SO2, NOx , PM10, Pb (din PM10).Parametri meteo: temperatura, viteza vântului, direcţia vântului, umiditatea relativă,

presiunea atmosferică, radiaţia solară, precipitaţii.Staţia NT3, s-a pus în funcţiune în semestrul II 2009(luna octombrie).Analizoarele statiei

nu au atins parametrii normali de functionare si din această cauză datele achiziţionate au fost validate începînd cu luna aprilie 2010 pentru SO2 şi PM10 nefelometric. Analizorul de Nox a funcţionat defectuos pe tot parcursul semestrului I si datele achiziţionate nu au putut fi validate. Staţiile orăşeneşti de fond sunt amplasate în aria construită de la periferia localităţilor,, neinfluenţată direct de trafic sau de surse industriale.

Pe teritoriul judeţului există două zone importante din punct de vedere al impactului generat de activităţile industriale: zona platformei chimice Săvineşti şi cea a fabricii de ciment Taşca. Impactul generat de sursele fixe de poluare a atmosferei s-a urmărit prin analiza poluanţilor specifici, astfel:

În zona Săvineşti, aflată sub impactul platformei chimice Săvineşti - Roznov s-a analizat, în 2 puncte de control (Şcoală - Dumbrava Vale şi Peco - Dumbrava Rosie) indicatorul specific activităţii desfăşurate pe platforma chimică: NH3, prin recoltări medii zilnice de lungă durată (24 de ore). Din totalul de 204 determinări efectuate în cele două puncte de control s-au înregistrat 31 depăşiri ale limitei CMA(17 depăşiri s-au înregistrat în punctul de control Şcoală - Dumbrava Vale şi 14 în punctul de control Peco - Dumbrava Rosie).A fost notificată GNM – CJ Neamţ în momentul înregistrării depăşirilor în vederea luării măsurilor legale.

1


Tabel 1.1.1 : Variaţia indicatorilor de aciditate şi eutrofizare

Punct monitorizareSubstanţa poluantă

UMValoare maximă zilnică

VL/CMA pentru protecţia

sănătăţii umane (Zilnică)

Frecvenţă depăşiri VL/CMA

(%)

SĂVINEŞTI – DUMBRAVA VALE

NH3 mg/m3 0.21629 0.100 mg/m3 16,67

DUMBRAVA ROŞIE - PECO

NH3 mg/m3 0.23067 0.100 mg/m3

13,73

MONITORIZAREA EMISIILOR ATMOSFERICE

APM Neamţ a efectuat determinări ale emisiilor la coş de CO, CO2, NO, NO2, SO2, pulberi totale la cererea agenţilor economici. S-a realizat un număr de 20 de determinări.

MONITORIZAREA CALITĂŢII APELOR

S-au efectuat expertize asupra calităţii pânzei freatice din zona de influenţă a platformei chimice Săvineşti–Roznov. S-au analizat forajele: S 6, S 10, S12, S14, S 21, S22, S23, S32. S-au înregistrat depăşiri importante la indicatorul amoniu (în punctele S9,, S10, S22, S23,) şi la azotaţi în punctele S9, S10, S14 şi S22 cu tendinţa de scadere faţă de anii trecuţi. De asemenea, s-au efectuat analize pentru apele uzate evacuate de agenţii economici în canalizarea oraşului la solicitarea acestora.

În semestrul I 2010 s-au efectuat un nr. de 19 analize.

2


1.2 Condiţii meteo

Tabel 1.2.1 Evoluţia parametrilor meteo monitorizaţi în staţia NT1, în semestrul I 2010

STAŢIA: NT1 Piatra Neamţ - medii lunareanul: 2010

lunaDirecţie Vânt Viteză Vânt Temperatură Umiditate Relativă Presiune Radiaţie Solară Precipitaţii

°nord m/s °C % hPa W/m2 mm

Ianuarie 194,35 0,93 -4,92 81,25 974,26 39,34 0,21

Februarie 142,88 1,14 -1,54 81,70 967,04 63,90 0,09

Martie 177,56 1,63 4,28 65,41 973,61 119,09 0,07

Aprilie 171,17 1,59 10,49 66,78 973,96 145,40 0,10

Mai 143,02 1,33 16,15 70,77 965,50 180,34 0,15

Iunie 150,14 1,31 19,36 72,87 966,90 191,94 0,49

medie 163.19 1.32 7.30 73.13 970.21 123.33 0.18

minim 142,88 0,93 -4,92 65,41 965,50 39,34 0,07

maxim 194,35 1,63 19,36 81,70 974,26 191,94 0,49

STAŢIA: NT1 Piatra Neamţ - medii lunareanul: 2010



Ianuarie 194,35 0,93 -4,92 81,25 974,26 39,34 0,21

Februarie 142,88 1,14 -1,54 81,70 967,04 63,90 0,09

Martie 177,56 1,63 4,28 65,41 973,61 119,09 0,07

Aprilie 171,17 1,59 10,49 66,78 973,96 145,40 0,10

Mai 143,02 1,33 16,15 70,77 965,50 180,34 0,15

Iunie 150,14 1,31 19,36 72,87 966,90 191,94 0,49

3


STAŢIA : NT2 Roman – medii lunareAnul : 2010luna Direcţie Vânt Viteză Vânt Temperatură Umiditate Relativă Presiune Radiaţie Solară Precipitaţii

°nord m/s °C % hPa W/m2 mmIanuarie 14,32 1,06 -5,47 88,10 992,31 40,46 0,12Februarie 16,97 1,00 -0,86 86,88 984,99 61,59 0,10Martie 17,96 1,23 5,28 65,48 992,12 132,70 0,06Aprilie 15,43 1,17 11,68 65,05 992,93 171,33 0,09Mai 15,62 0,88 18,47 63,85 986,20 242,53 0,04Iunie 15,48 0,83 20,92 73,12 986,32 208,59 0,14

medie 15,96 1,03 8,34 73,75 989,15 142,87 0,09minim 14,32 0,83 -5,47 63,85 984,99 40,46 0,04maxim 17,96 1,23 20,92 88,10 992,93 242,53 0,14

.


STAŢIA: NT3 Taşca - medii lunareanul: 2010



Ianuarie 162,74 1,31 -7,50 75,81 944,75 34,15 0,02

Februarie 199,93 1,46 -4,27 73,01 939,16 65,86 0,02

Martie 206,16 1,87 -0,05 63,29 946,64 98,89 0,03

Aprilie 198,59 1,53 5,44 68,24 947,57 111,82 0,04

Mai 197,71 1,52 10,91 72,70 940,99 0,22

Iunie 171,13 1,55 13,83 76,12 942,50 132,99 0,38

medie 189,38 1,54 3,06 71,53 943,60 88,66 0,12

minim 162,74 1,31 -7,50 63,29 939,16 34,15 0,02

maxim 206,16 1,55 13,83 76,12 947,57 132,99 0,38

4



5


Figura 1.2.1 Direcţia dominantă a vântului în semestrul I 2010 – staţia NT1

Figura 1.2.2 Viteza vântului corelată cu direcţia în semestrul I 2010 - staţia NT1

6


Figura 1.2.3. Direcţia dominantă a vântului în semestrul I 2010 – staţia NT2


7


Figura 1.2.5. Direcţia dominantă a vântului în semestrul I 2010 – staţia NT3


8


1.3 Evoluţia indicatorilor monitorizaţi în staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului

Figura 1.3.1 Evoluţie SO2 în perioada ianuarie – iunie 2010

Figura 1.3.2 Evoluţie NO2 în perioada ianuarie – iunie

9


Figura 1.3.3 Evoluţie CO în perioada ianuarie – iunie 2010

Figura 1.3.4 Evoluţie benzen în perioada ianuarie – iunie 2010

10


Figura 1.3.5 Evoluţie O3 în perioada ianuarie – iunie 2010

Figura 1.3.6. Evoluţie PM2,5 în perioada ianuarie – iunie 2010

11


Figura 1.3.7. Evoluţie PM10 nefelometric în perioada ianuarie – iunie 2010

Figura 1.3.8. Evoluţie PM10 nefelometric- gravimetric în perioada ianuarie – iunie 2010

12


1.4 Evoluţia indicatorului NH3 monitorizat în reţeaua proprie

NH3

SEM. I 2010 Dumbrava RosiePeco

SEM. I 2009 Dumbrava RosiePeco

CMA

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100C

once

ntra

tia (m

icro

gram

e/m

3)

Evolutie amoniac in zona Dumbrava Rosie - Peco

SEM. I 2010 Dumbrava Rosie Peco SEM. I 2009 Dumbrava Rosie Peco CMA

Figura 1.4.1: Evoluţie NH3 - zona DUMBRAVA ROŞIE - PECO

În zona Dumbrava Roşie - Peco, în urma efectuării comparaţiei dintre media obţinută la indicatorul amoniac în semestrul I 2009 şi semestrul I 2010 s-a observat că valorile la indicatorul NH3 au înregistrat o creştere semnificativă în semestrul I 2010 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut(58,12µg/m3 faţă de 25,95 µg/m3).

NH3 SEM. I 2010 Scoala Dumbrava Vale

SEM. I 2009 Scoala Dumbrava Vale

CMA

0

20

40

60

80

100

Co

nc

en

tra

tia

(mic

rog

ram

e/m

3)

Evolutie amoniac in Dumbrava Vale - Scoala

SEM. I 2010 Scoala Dumbrava Vale SEM. I 2009 Scoala Dumbrava Vale CMA

Figura 1.4.2: Evoluţie NH3 zona Dumbrava Vale - Şcoală

13


În zona Dumbrava Vale - Şcoală, în urma efectuării comparaţiei dintre media obţinută la indicatorul amoniac în semestrul I 2009 şi semestrul I 2010 s-a observat că valorile la indicatorul NH3 au înregistrat o creştere semnificativă în semestrul I 2010 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut(68,76 µg/m3 faţă de 24,15 µg/m3)..

14


CAPITOLUL 2: MĂSURĂTORI SONOMETRICE

Pentru aprecierea nivelului de zgomot în zonele locuite din judeţ s-a stabilit o reţea de măsurare a nivelului de zgomot generat în special de traficul rutier. Aceasta cuprinde 19 dintre intersecţiile principalelor artere rutiere din cele 4 oraşe din judeţ. Nivelul mediu de zgomot calculat pentru fiecare intersecţie s-a comparat cu nivelul de zgomot echivalent admis conform STAS 10 009 - 1988 pentru fiecare tip de stradă.

Nivelul de zgomot - s-a expertizat în puncte reprezentative şi s-a determinat în perioada diurnă, în orele cu maxim de trafic şi de activităţi economice. Măsuratorile s-au efecuat pe străzi de diferite categorii, la bordura trotuarului ce margineşte carosabilul şi la limita exterioară a zonelor funcţionale reprezentate de pieţe, şcoli, parcuri, incinte industriale.

15

RAPORT PRIVIND CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU ÎN JUDEŢUL NEAMŢ

( SEMESTRUL I 2010 )

Tip măsurătoare zgomot Nr măsurători Maxima măsurată: % Depăşiri

Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber

-la limita cu zonele funcţionale: 13-interior:4Total: 17

- la limita cu zonele funcţionale: 61,5 dB- interior: 66.1 dB

- la limita cu zonele funcţionale: 0 %- interior: 0 %

Incinte de şcoli şi creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii

-la limita cu zonele funcţionale: -4-interior: -0Total: -4

- la limita cu zonele funcţionale: - 60,4- interior: -

- la limita cu zonele funcţionale: -0 %- interior: -

Parcuri, zone de recreere şi odihnă

-la limita cu zonele funcţionale: 2-interior: 3Total: 5

- la limita cu zonele funcţionale: 65,2dB- interior: 57 dB

- la limita cu zonele funcţionale: 100 %- interior: 0 %

Incintă industrială 2 53,3dB 0%Zone feroviare 26 87,8dB 85%Aeroporturi - - -Parcaje auto - - -Stadioane, cinematografe în aer liber - - -

Trafic rutier

1) 112) 493) 24Total: 78

1) pt. maxima admisă de 65 dB: 72,5 dB2) pt. maxima admisă de 70 dB: 77,9dB3) pt. maxima admisă de 85 dB: 77.0 dB

Limita:1) 65 dB/ 45 %2) 70 dB/ 37 %3) 85 dB/ 0 %

Altele - - -

Total determinări în semestrul II 138

Tabel 2.1: Măsurători de zgomot efectuate în semestrul I 2010

16



Trafic rutier (nivel de zgomot admis 65 dB) - SEMESTRUL I 2010

Admise55%

Depăşiri45%

Admise Depăşiri

Trafic rutier (nivel de zgomot admis 85 dB) SEMESTRUL I 2010

Admise100%

Depăşiri0%

Admise Depăşiri

Trafic rutier (nivel de zgomot admis 70 dB) - SEMESTRUL I 2010

Admise63%

Depăşiri37%

Admise Depăşiri

Incinte industriale (nivel de zgomot admis 65 dB) - SEMESTRUL I 2010

Admise100%

Depăşiri0%

Admise Depăşiri

17



Nivel de zgomot determinat în interiorul Parcului Ştefan cel Mare Piatra Neamţ (nivel de zgomot admis 60 dB) -

SEMESTRUL I 2010

Admise100%

Depăşiri0%

Admise Depăşiri

Nivel de zgomot determinat la limita Pietei Centrale si restaurante (nivel de zgomot admis 65 dB) - SEMESTRUL I

2010

Admise100%

Depăşiri0%

Admise Depăşiri

Nivel de zgomot determinat la limita parcului Stefan cel Mare (nivel de zgomot admis 45 dB) - SEMESTRUL I 2010

Admise0%

Depăşiri100%

Admise Depăşiri

Nivel de zgomot determinat in interiorul Pietei Centrale (nivel de zgomot admis 70 dB) -SEMESTRUL I 2010

Admise100%

Depăşiri0%

Admise Depăşiri

18



Nivel de zgomot determinat in zone feroviare (nivel de zgomot admis 70 dB) - SEMESTRUL I 2010

Admise15%

Depăşiri85%

Admise Depăşiri

19

Nivel de zgomot determinat la limita Pietei Centrale si restaurante (nivel de zgomot admis

65 dB) - semestrul II 2009

Admise65%

Depăşiri35%

Admise Depăşiri

CAPITOLUL 3: RADIOACTIVITATEA FACTORILOR DE MEDIU

3.1 Sistemul Naţional de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului în judeţul Neamţ

În judeţul Neamţ, supravegherea radioactivităţii mediului a continuat şi în semestrul I 2010 prin Staţiile de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (SSRM) Piatra Neamţ şi Ceahlău-Toaca, staţii care fac parte din Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) din subordinea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM).

Coordonarea ştiinţifică şi metodologică a RNSRM s-a realizat de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului prin Serviciul Laborator de Radioactivitate (ANPM-SLR).

În conformitate cu Ordinul nr. 338/2002 al MAPM, la cele două staţii de radioactivitate s-au executat programe standard de monitorizare a radioactivităţii principalilor factori de mediu (aer, apă, sol şi vegetaţie spontană (iarbă)), programe bazate pe măsurători beta-globale a probelor de mediu investigate şi pe măsurători orare ale debitului dozei gamma absorbite.

De asemenea, la S.S.R.M. Piatra Neamţ, prin tehnica măsurării activităţilor specifice beta globale după 5 zile de la colectare, s-a continuat executarea programului de monitorizare a radioactivităţii principalelor cursuri de apă din judeţ, a apei subterane din zona de influenţă a platformei chimice Săvineşti-Roznov (punct de colectare Zăneşti), iar din luna iunie 2010 şi un Programul special de monitorizare în 2010 a zonelor din judeţul Neamţ cu fondul natural radioactiv modificat antropic (Tulgheş-Grinţieş şi Bicazu Ardelean- Telec).

Din motive obiective la S.S.R.M. Ceahlău-Toaca nu s-au executat alte programe speciale de monitorizare a radioactivităţii factorilor de mediu.

În semestrul I 2010 la S.S.R.M.. Piatra Neamţ s-au efectuat pe diverse probe de mediu un număr de 1152 analize de radioactivitate, iar la S.S.R.M. Ceahlău-Toaca un număr de 1131 analize. În funcţie de factorii de mediu monitorizaţi şi de tipul probelor analizate, statistic situaţia fiind prezentată în tabelul 3.1.

Factor de mediuS.S.R.M.Piatra

NeamţS.S.R.M.

Ceahlău ToacaTotal

Aerosoli atmosferici 357 723 1080Depuneri atmosferice totale 181 181 362Ape 394 25 419Sol 20 13 33Vegetaţie spontană 19 8 27Debitul dozei gama absorbite în aer 181 181 362Total 1152 1131 2283

Tabelul 3.1- Situaţia statistică a analizelor de radioactivitate efectuate în sem.I 2010 la S.S.R.M. Piatra Neamţ şi S.S.R.M. Ceahlău-Toaca

În tabelul 3.1, la S.S.R.M. Piatra Neamţ sunt incluse şi analizele de radioactivitate efectuate pe probe de apă, sol şi vegetaţie efectuate conform programelor speciale menţionate. Nu sunt incluse probele de precipitaţii recoltate şi pregătite la cele două staţii de radioactivitate (62 probe la SSRM Piatra Neamt şi 83 probe la SSRM Ceahlău Toaca), probe care lunar s-au trimis la A.N.P.M.-Serviciul Laborator de Radioactivitate pentru efectuarea de măsurători radiochimice şi/sau determinarea concentraţiilor de tritiu.

3.2 Situaţia radioactivităţii mediului pe teritoriul judeţului Neamţ în sem.I 20103.2.1 Programul standard de supraveghereProgramele Standard de supraveghere a radioactivităţii factorilor de mediu executate

la cele două Staţii de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului din judeţul Neamţ (Piatra Neamţ şi Ceahlău-Toaca) s-au bazat pe măsurători beta-globale a probelor de mediu investigate şi pe măsurători orare ale debitului dozei gamma absorbite.

Toate valorile obţinute la cele două staţii de radioactivitate au fost transmise la ANPM-SLR, în conformitate cu fluxul rapid şi lent de date stabilit şi a dispoziţiilor date în acest sens de coordonatorii R.N.S.R.M.. Nu ne-au fost comunicate de ANPM-SLR invalidări ale unor date transmise şi nici rezultatele măsurătorilor gamma spectrometrice şi/sau radiochimice efectuate pe probele trimise până acum de la cele două staţii de radioactivitate din judeţ .

Din analiza datelor obţinute pentru activităţile specifice beta globale a probelor analizate conform programului standard la S.S.R.M. Piatra Neamţ şi S.S.R.M. Ceahlău-Toaca în cursul sem.I 2010, se remarcă faptul că pentru toţi factorii de mediu monitorizaţi conform acestui program (aer, apă, sol necultivat, vegetaţie spontană) valorile radioactivităţii nu au depăşit valorile de avertizare stabilite, încadrându-se în limitele de variaţie ale fondului natural specific zonei. De asemenea, aceste valori sunt comparabile cu valorile din anii anteriori, ceea ce arată că în cursul semestrului I 2010 nu s-au produs modificări semnificative ale radioactivităţii faţă de anii precedenţi.

Comparativ cu semestrul I 2009, în tabelele 3.2.1.1 – 3.2.1.5 sunt prezentate, defalcat pe factorii de mediu analizaţi, valorile medii lunare din semestrul I 2010 pentru activităţile specifice corespunzătoare măsurărilor imediate efectuate la S.S.R.M. Piatra Neamţ şi Ceahlău Toaca pentru aerosolii atmosferici, depuneri atmosferice totale şi pentru apa de suprafaţă, precum şi pentru activitatea specifică a radonului în atmosfera liberă şi pentru debitul dozei gamma absorbite în aer.

Valorile activităţilor specifice beta globale obţinute în urma măsurărilor după 5 zile de la recoltarea probelor sunt mult mai mici decît cele obţinute în urma măsurărilor imediate. De asemenea şi valorile activităţilor specifice beta globale obţinute pentru probele de apă potabilă analizate sunt mai mici decât valorile pentru probele de apă brută ( de suprafaţă ) şi din acest motiv nu mai sunt prezentate tabelar.

S.S.R.M. / luna Anul ianuarie februarie martie aprilie mai iunie

Piatra Neamţ Aspiraţia 02 - 07

2009 4,21 2,03 1,44 2,22 2,06 2,26

2010 3,21 3,50 1,98 2,13 2,06 1,92


2009 3,33 1,24 0,88 0,84 0,88 1,08

2010 2,72 2,47 1,00 0,85 0,97 1,01

Ceahlău-Toaca- Aspiraţia 02 - 07

2009 0.24 0.36 0.34 0.60 0.78 0.77

2010 0,49 0,42 0,46 0,53 0,61 0,54

Ceahlău-Toaca - Aspiraţia 08 - 13

2009 0.32 0.58 0.61 0.75 0.96 1.01

2010 0,54 0,53 0,65 0,71 0,92 0,85


2009 0.26 0.55 0.51 0.66 0.83 0.91

2010 0,59 0,60 0,59 0,65 0,68 0,71


2009 0.29 0.46 0.49 0.69 0.84 0.90

2010 0,41 0,45 0,53 0,58 0,61 0,58

Tabelul 3.2.1.1- Aerosoli atmosferici- mediile lunare din sem.I 2009 şi 2010 ale activităţilor specifice β globale - măsurări imediate ( Bq/mc)

Din datele prezentate în tabelele 3.2.1.1 şi 3.2.1.2 se remarcă variaţia cu altitudinea a valorilor înregistrate pentru activităţile specifice beta globale imediate ale aerosolilor atmosferici şi a concentraţiei radonului în atmosfera liberă, precum şi variaţia valorilor înregistrate funcţie de perioada de aspirare (variaţia diurnă ).



2009 13293,4 7800,5 4542,1 6224,2 6299,3 7314,4

2010 11900,4 12611,7 7203,3 6175,7 6663,5 7287,2


2009 10583,1 4517,2 3058,7 2278,4 2523,5 3387,6

2010 8717,7 8719,7 3705,7 2338,2 2843,9 3496,0

Ceahlău-Toaca- Aspiraţia 02 - 07

2009 SLD 113.8 1391.9 1273.4 3253.3 2707.4

2010 1728,6 1617,9 1661,1 1463,9 2616,3 1953,9


2009 1585.4 1642.6 2212.1 1461.1 3305.8 2631.9

2010 2389,1 1560,5 3258,7 2707,2 3079,9 2523,8


2009 1457.2 1610.5 1587.4 1946.1 2739.9 2805.5

2010 401,7 1865,3 2809,7 2284,1 3061,1 2889,2


2009 1079.9 1292.4 1656.2 2003.0 2661.9 2655.0

2010 1386,4 1358,6 1963,1 2013,2 2656,4 2860,7

NOTA : SLD= sub limita de detecţie a sistemului de masură .

Tabelul 3.2.1.2- Aerosoli atmosferici- mediile lunare ale valorilor semnificative din sem.I 2009 şi 2010 ale activităţilor specifice ale radonului în atmosfera liberă (mBq/mc)

Valorile înregistrate pentru debitul dozei gamma absorbite au fost mai mici decât limita de atenţie ( 0,250 μGy/h), în tabelul 3.2.1.3 fiind prezentate mediile lunare ale debitului dozei gamma absorbite înregistrate la S.S.R.M. Piatra Neamţ şi S.S.R.M. Ceahlău Toaca în semestrul I 2010 comparativ cu cele din semestrul I 2009.


Piatra Neamţ2009 0,083 0,082 0,081 0,081 0,078 0,0792010 0,086 0,079 0,081 0,080 0,082 0,082

Ceahlău Toaca2009 0.094 0.092 0.086 0.090 0.093 0.0922010 0,098 0,092 0,092 0,089 0,092 0,091

Tabelul 3.2.1.3 – Evoluţia în sem.I 2009 şi 2010 a debitului dozei gama absorbite în aer - medii lunare (μGy/h)

Se remarcă faptul că în timp ce activităţile beta globale imediate ale aerosolilor şi activităţile specifice ale radonului din atmosfera liberă scad cu altitudinea, debitul dozei gamma absorbite creşte cu altitudinea.

Valorile activităţilor specifice beta globale ale depunerilor atmosferice totale, măsurări imediate, au fost la ambele staţii mai mici decât limita de atenţionare care este de 200 Bq/(m2*zi). Valorile medii lunare ale acestor activităţi determinate la ambele SSRM-uri din judeţul Neamţ în semestrul I 2010 comparativ cu semestrul I 2009 sunt prezentate în tabelul 3.2.1.4 .

SSRM / luna Anul ianuarie februarie martie aprilie mai iunie

Piatra Neamţ2009 1,63 1,29 3,01 2,55 1,72 2,23

2010 2,29 1,36 8,60 9,55 4,42 7,90

Ceahlău- Toaca 2009 0.78 1.24 2.28 1.38 1.57 2.80

2010 2,09 1,47 2,81 1,65 3,60 5,69

Tabelul 3.2.1.4 - Evoluţia în sem.I 2009 şi 2010 a activităţilor specifice β globale a depunerilor atmosferice totale -medii lunare ale valorilor

semnificative - măsurări imediate ( Bq/(mp*zi))

La S.S.R.M. Piatra Neamţ în sem.I 2010 s-a continuat şi monitorizarea radioactivităţii apei potabile din reţeaua de alimentare cu apă a municipiului Piatra Neamţ şi a apei de suprafaţă (brute) din rîul Bistriţa la Piatra Neamţ, aval de acumularea Bâtca Doamnei, iar la S.S.R.M. Ceahlău Toaca apa din izvorul ,, Fântâna Rece” - singura sursă de apă din zona de creastă a masivului Ceahlău. Frecvenţa de colectare a probelor a fost zilnică la S.S.R.M. Piatra Neamţ şi respectiv săptămânală la S.S.R.M. Ceahlău-Toaca. La măsurătorile imediate valorile înregistrate la ambele SSRM-uri pentru activităţile specifice beta globale ale probelor de apă de suprafaţă analizate au fost la peste 90% din probe sub limita de detecţie a sistemului de masură (SLD), nefiind depăşite pentru nici o probă limita operaţională de atenţionare care este 2000 Bq/m.c. .

Din analiza datelor, se constată şi faptul că valorile obţinute au fost în general de până la 350 Bq/m.c., valori mai mari obţinându-se în perioadele de topire a zăpezilor, sau în perioadele în care s-au înregistrat precipitaţii abundente, cazuri în care apele au avut o turbiditate ridicată şi debite de 2-3 ori mai mari decât în situaţii normale .

S.S.R.M. şi loc colectare / luna

Anul ianuarie februarie martie aprilie mai iunie

Piatra Neamţ, râu Bistriţa – la Piatra

Neamţ

2009 163,40 SLD SLD 180,20 198,50 179,20

2010 147,0 304,9 365,0 SLD 271,9 535,4

Ceahlău Toaca - izvor ,,Fîntîna

Rece”

2009 122,3 282,6 SLD SLD 291,3 SLD

2010 SLD SLD SLD SLD SLD 306,5

NOTĂ : SLD= sub limita de detecţie a sistemului de masură .

Tabelul 3.2.1.5 – Evoluţia în sem.I 2009 şi 2010 a activităţilor specifice β globale ale apei râului Bistriţa la Piatra Neamţ şi ale apei din izvorul ,,Fântâna Rece” – măsurări imediate, valorile medii lunare ale valorilor semnificative (Bq/m.c.)

Valorile obţinute pentru activităţile specifice beta globale ale apei potabile din reţeaua de alimentare cu apă a municipiului Piatra Neamţ au fost în toate cazurile mai mici decât cele ale apei de suprafaţă recoltate din râul Bistriţa la Piatra Neamţ şi, pentru toate probele, sub limita de detecţie a sistemului de masură (SLD).

3.2.2 Programe speciale de monitorizare ale radioactivităţii zonelor cu fondul radioactiv natural modificat antropic şi a principalelor cursuri de apă din judeţul Neamţ

La S.S.R.M. Piatra Neamţ, în afara programului standard, s-a continuat programul de monitorizare a radioactivităţii principalelor cursuri de apă din judeţ şi a apei subterane din zona Zăneşti (zonă aflată sub impactul platformei chimice Roznov- Săvineşti) şi începând cu luna iunie 2010 se execută şi un Program Special de monitorizare a radioactivităţii factorilor de mediu din zonele din judeţul Neamţ cu fondul radioactiv natural modificat antropic – zonele Tulgheş-Grinţieş şi Bicazu Ardelean-Telec.

Referitor la monitorizarea radioactivităţii principalelor cursuri de apă din judeţ şi a apei subterane din zona Zăneşti, menţionăm că pentru efectuarea unor analize comparative, cursurile de apă şi punctele de colectare sunt aceleaşi ca şi în anii precedenţi, frecvenţa de recoltare a probelor fiind lunară. Valorile obţinute pentru activităţile specifice beta globale după 5 zile de la colectare sunt prezentate în Tabelul nr. 3.2.2.1.. Aceste valori sunt comparabile cu cele din anii anteriori, ceea ce arată că în cursul semestrului I 2009 nu s-au produs modificări semnificative ale radioactivităţii acestora.

Tipul apei Loc colectareAnul Activităţi specifice β globale

Ian. Febr. Martie Aprilie Mai Iunie

Apa de suprafaţă

Râu Siret – secţiunea

Ion Creangă

2009 211,2 223,1 SLD SLD 321.8 253.0

2010 162,4 161,8 697,0 192,6 142,6 444,0

Apa de suprafaţă

Râu Cuejdiu – secţiunea

Cuejdi

2009 242.9 SLD 247.4 785.3 191.6 1095.9

2010 368,9 391,6 259,9 103,4 384,5 353,4

Apa de suprafaţă

Râu Bistriţa – secţiunea

Straja

2009 95.1 SLD SLD 100.2 114.4 96.9

2010 96,5 SLD SLD SLD SLD SLD

Apa de suprafaţă

Râu Bistriţa – secţiunea

Frunzeni

2009 166.4 SLD SLD SLD 140.9 346.0

2010 168,2 95,6 93,8 91,1 81,3 SLD

Apa de adâncime

Foraj Zăneşti (zona

primăriei)

2009 SLD SLD SLD SLD 184.4 SLD

2010 SLD SLD SLD SLD SLD SLD

NOTĂ : SLD= sub limita de detecţie a sistemului de masură . Tabelul 3.2.2.1 – Situaţia comparativă a activităţilor specifice beta globale ale

apelor din zonele neminiere ale judeţului Neamţ monitorizate în sem.I 2010 faţă de sem.I 2009, măsurători după 5 zile de la colectare (Bq/m3)

Pentru apa subterană din zona Zăneşti s-au făcut şi măsurători imediate ale activităţii specifice beta globale, valoarile semnificative obţinute fiind cuprinse între 129,7 Bq/m.c. şi 902,6 Bq/m.c. , iar media acestora fiind de 302,3 Bq/m.c.. Pentru aceleaşi probe, valorile pentru activităţile specifice beta globale după 5 zile de la colectare au fost mai mici ca limita de detecţie a sistemului de măsură ceea ce arată inexistenţa unor radionuclizi cu timpi de înjumătăţire mari.

Programul special de monitorizare în anul 2010 a radioactivităţii factorilor de mediu din zonele din judeţul Neamţ cu fondul radioactiv natural modificat antropic – zonele Tulgheş-Grinţieş şi Bicazu Ardelean-Telec, a început în luna iunie 2010 şi constă în prelevarea, pregătirea şi măsurarea activităţilor specifice beta globale după 5 zile de la colectare a unor probe de apă de suprafaţă, apă subterană, sol şi vegetaţie spontană (iarbă) din aceste zone.

De asemenea în vederea evaluării mai exacte a situaţiei existente, a evaluării dozelor încasate de populaţie şi a fundamentării deciziilor în domeniu luate de Autoritatea centrală,

din aceleaşi puncte de prelevare din care s-au recoltat probele pentru analizele beta globale s-au recoltat şi probe pentru măsurări gama spectrometrice şi s-au făcut şi măsurători ale debitului dozei gamma. Probele prelevate se pregătesc pentru măsurare la S.S,R.M. Piatra Neamţ şi vor fi trimise apoi la APM Iaşi pentru efectuarea la SSRM Iaşi a determinărilor gama spectrometrice .

În tabellul 3.2.2.2 sunt prezentate valorile activităţilor specifice beta globale după 5 zile de la colectarea probelor din zonele Bicazu Ardelean-Telec şi respectiv Tulgheş-Grinţieş conform programului special dispus de ANPM.

În teren s-a constatat şi fenomenul de alunecare a materialului (steril şi/sau minereu) din halde pe versanţi, fenomen care conduce la căderea acestui material în albiile pâraelor de la baza acestora, consecinţa fiind transportul şi dispersia la distanţă a acestuia.

Menţionăm că în aceste zone evoluţia radioactivităţii factorilor de mediu este influenţată nu numai de lucrările de explorare geologică efectuate în trecut, ci şi de lucrările de exploatare forestieră, lucrări care afectează unele halde de steril cu consecinţe negative privind stabilitatea acestora.

3.3 Concluzii

Rezultatele obţinute în urma monitorizării radioactivităţii factorilor de mediu în semestrul I al anului 2010 arată că, la nivelul judeţului Neamţ, nu au fost cazuri de poluare sau contaminare radioactivă locală sau transfrontalieră (spaţială sau temporală) care să conducă la creşteri semnificative ale nivelului de radiaţii, sau care să pericliteze sănătatea oamenilor, activităţile desfăşurate pe teritoriul judeţului sau ecosistemele din diverse zone.

Zonele miniere Tulgheş–Grinţieş şi Bicazu Ardelean-Telec, se impun a fi monitorizate în continuare din punct de vedere al radioactivităţii factorilor de mediu, prin programe special adoptate. Totodată este necesară luarea unor măsuri de ecologizare a acestor zone (stabilizarea unor halde, relocarea minereului care mai există în unele halde, închiderea şi securizarea galeriilor, drenarea apelor de mină în emisar, redarea în circuitul silvic prin plantare de puieţi a suprafeţelor de teren aferente lucrărilor miniere, etc.) .

TABELUL 3.2.2.2

Nr. crt.

Factorul de mediu

investigat

Zona Loc prelevare Data preleva

rii

Data măsurăr

ii

U.M. Valoarea activităţii

beta globale

Nivelul de

atenţionare

1Apa de

suprafaţă

Bicazu Ardelean-

Telec

Pârâul Branii, amonte de confluenţa

cu pârâul Jidan

21.06.2010

26.06.2010

Bq/m3 102,3±24,6 2000

Tulgheş-Grinţieş

Pârâu Primatar, cca. 300m aval de confl.

cu pr.Afiniş

16.06.2010

21.06.2010

Bq/m3

493,7±36,1

2000Pârâul Prisecani, aval de confl. cu Pârâul cu

Uluci

16.06.2010

21.06.2010

140,3±24,2

Râu Bistricioara, la Tulgheş

16.06.2010

21.06.2010

149,4±24,5

2Apa freatică

(potabilă)Tulgheş-Grinţieş

Fântână Grinţieşul Mare, zona de

confluenţă a pârâului Primatar cu pârâul

Grinţieşul Mare

16.06.2010

21.06.2010

Bq/m3 86,6±22,6 2000

3Sol

necultivat

Bicazu Ardelean-

Telec

Grădină, cca. 300m aval galeria 5 Telec

21.06.2010

26.06.2010

Bq/Kg

669,6±48,7 -

Grădină, zona de confluenţă a pârâului

Branii cu pârâul

21.06.2010

26.06.2010

1188,3±66,6

Jidan

Tulgheş-Grintieş

Zona Primatar, pepiniera silvică, cca.

400m aval de confluenţa pârâului

Afiniş cu pârâul Primatar

16.06.2010

21.06.2010

938,9±56,5

Zona Primatar, aval de confluenţă

pârâului Afiniş cu pârâul Primatar

16.06.2010

21.06.2010

1378,4±72,6

Zona Prisecani, la confluenţa pârâului Prisecani cu Pârâul

cu Uluci

16.06.2010

21.06.2010

942,9±56,6

Sat Grinţieş, zona Şcolii generale nr. 2

(clasele I-IV)

16.06.2010

21.06.2010

681,6±47,5

4

Vegetaţie spontană

Bicazu Ardelean-

Telec

Grădină, cca. 300m aval galeria 5 Telec

21.06.2010

26.06.2010

Bq/Kg

131,7±14,7

Grădină, zona de confluenţă a pârâului

Branii cu pârâul. Jidan

21.06.2010

26.06.2010

155,0±15,4

Tulgheş-Grintieş

Zona Primatar, pepiniera silvică, cca. 400m aval de confl.

pârâul.Afiniş cu

16.06.2010

21.06.2010

189,6±16,0

pârâul. PrimatarZona Prisecani, la

confluenţa pârâului Prisecani cu Pârâul

cu Uluci

16.06.2010

21.06.2010

199,8±16,4

Sat Grinţieş, zona Şcolii generale nr. 2

(clasele I-IV) Grinţieşul Mare

16.06.2010

21.06.2010

155,7±14,9

Tabelul nr. 3.2.2.2 Rezultatele analizelor radioactivitatii beta globale a probelor recoltateîn sem.I 2010 conform Programului special de monitorizare în 2010 a radioactivităţii factorilor de

mediu din zonele din judeţul Neamţ cu fondul radioactiv natural modificat antropic (Tulgheş – Grinţieş şi

Bicazu Ardelean – Telec)

CAPITOLUL 4: CALITATEA APEI

BULETIN DE CALITATE A APELORS.G.A Neamţ – semestrul I 2010

Conform „Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring – 2010” la nivelul judeţului Neamţ au fost monitorizate :

1) 11 cursuri de apă prin 18 secţiuni de control, după cum urmează : 2 cursuri de apă prin 2 secţiuni de referinţă; 1 curs de apă prin o secţiuni de potabilizare; 8 cursuri de apă prin 15 secţiuni de supraveghere din care secţiunea

Zăneşti este situată pe canal UHE – râul Bistriţa: 2) 2 lacuri artificiale Lacul Izvoru Muntelui şi Lacul Bâtca Doamnei cu 7 secţiuni

de monitorizare, din care o secţiuni de potabilizare.3) 49 de foraje monitorizate, din care:

31 foraje observare a calităţii apelor subterane 9 foraje alimentări cu apă (captări) 9 foraje de supraveghere pe platforme industriale

4). 15 surse de poluare.

STAREA CALITĂŢII APELOR

Ape de suprafaţă

I.Râuri I.1. Monitoringul de supraveghere –

În semestrul I, conform Manualului de operare pentru anul 2010 la nivelul SGA Neamţ, prin

monitoring de supraveghere au fost monitorizate 11 cursuri de apă în 18 secţiuni . Au fost efectuate analize fizico-chimice şi biologice cu frecvenţa stabilită la indicatorii prevăzuţi în Manualul de operare.

În conformitate cu prescripţiile tehnice stabilite prin Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă – Ordinul nr. 161/16.02.2006, pe baza rezultatelor analizelor efectuate calitatea apelor de suprafaţă se prezintă astfel :

A.N. „APELE ROMÂNE”DIRECŢIA APELOR SIRET

SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELORNEAMŢ

Bd. Dacia nr. 5A, PIATRA NEAMŢ, jud. Neamţ, cod 610019Tel: 0233-217490; Fax: 0233-213970; e-mail: [email protected]

C.I.F. : RO 18264854 / 06.01.2006 COD IBAN : RO 67 TREZ 0615 025X XX00 3529

mailto:[email protected]

Clasa a I-a de calitate: râul Moldova - secţiunea Roman, râul Ozana - secţiunile Boboieşti şi Dumbrava ; râul Bistriţa - secţiunile Frumosu, Piatra Neamţ şi Zăneşti; râul Bistricioara – secţiunea Bistricioara; râul Bicaz - secţiunile Bicaz Chei şi Bicaz aval Bicaz. râul Cracău – secţiunea Slobozia pârul Schitu secţiunea Durău; pârâul Bouleţ – secţiunea am. sat Mitocu Bălan; pârâul Doamna – secţiunea am. Sat Doamna;

Clasa a II-a de calitate:

râul Bistriţa - secţiunea Straja, clasa de calitate determinată de grupa de indicatori RO – ( CBO5, CCOMn şi CCOCr); - secţiunea Roznov , clasa de calitate determinată de grupele de indicatori NUTR ( N-NO2

-, N-NO3-, N - tot) şi SAL (Cl-, Ca 2+, Na+);

- secţiunea Frunzeni , clasa de calitate determinată de grupa de indicatori NUTR ( N-NH+4 N-NO2

-, N-NO3-, N-N+ total);

râu Siret - secţiunea Luţca, clasa de calitate determinată de grupele de indicatori RO (CBO5, CCOMn şi CCOCr ) şi NUTR (N-NH4+, N-NO2

-, N-NO3- );

râu Cuejdiu la Piatra Neamţ – clasa de calitate determinată de grupele de indicatori RO (CBO5, CCOMn şi CCOCr), NUTR (N-NH4+, N-NO2

-, N-NO3-)

şi SAL (rezidiuu fix );

I.2. Monitoringul operaţional.

Monitoringul operaţional conform Manualului de Operare pe anul 2010 s- a realizat prin probe de apă prelevate zilnic pe râul Moldova în secţiunea Roman şi pe râul Bistriţa în sectiunea Roznov.

Pe baza rezultatelor analizelor fizico chimice efectuate, conform Ordinului nr. 161/16.02.2006, starea de calitate a apei este următoarea:

Clasa a I-a de calitate: Moldova secţiunea Roman;

Clasa a II-a de calitate: râu Bistriţa secţiunea Roznov.

I.3. Monitoringul pentru potabilizare

La nivelul SGA Neamţ conform Manualului de operare în acest semestru a fost monitorizat un curs de apă - pârâul Schitu , o secţiune de potabilizare şi Lacul Bâtca Doamnei, o secţiune pentru potabilizare.

Rezultatele analizelor fizico – chimice în condiţiile de calitate impuse apelor de suprafaţă utilizate pentru potabilizare HG 100/2002 - NTPA- 013), după cum urmează :

Categoria A1/A2: - Lacul Bâtca Doamnei. - pârâul Schitu la Durău ;

I.4. Monitoringul pentru zone vulnerabile la nutrienţi – ZV

Rezultatele monitorizării realizate se regăsesc în anexa 1.

I.5.Monitoringul pentru secţiuni de referinţă – R

Conform Manualului de operare pentru anul 2010, au fost monitorizate două cursuri de apă prin două secţiuni de referinţă. Pe baza rezultatelor obţinute , în conformitate cu prescripţiile tehnice prevăzute în Ordinul 161/2006, starea de calitate a apei în secţiunile de referinţă monitorizate este următoarea :

Clasa a I-a de calitate: pârâul Doamna amonte sat Doamna pârâul Bouleţ amonte sat Mitocu Bălan ;

II. Starea calităţii lacurilor

LaculProfil / data

recoltareParametru Valoare Grad trofic

Bâtca Doamnei

Mijloc lac 10.03.2010

Densitate (ex./l) 777.800 -Biomasa (mg/l) 1,360 oligotrofClorofila (µg/l) 2,0365 oligotrof

Baraj 10.03.2010

Densitate (ex./l) 764.400 -Biomasa (mg/l) 2,055 oligotrofClorofila (µg/l) 1,0182 oligotrof

Izvoru Muntelui

Coadă lac 30.03.2010

Densitate (ex./l) 680.300 -Biomasa (mg/l) 2,797 oligotrofClorofila (µg/l) 0,7140 ultraoligotrof

Mijloc lac 30.03.2010


Baraj 30.03.2010


NOTĂ: 1. În acest buletin de calitate, sunt raportate numai rezultatele determinărilor

efectuate pentru probelor de apă prelevate din Lacu Izvorul Muntelui şi Bâtca Doamei, în trim I. 2. Pentru probele de apă prelevate în trim II din Lacu Izvorul Muntelui în data de

17.06.2010 şi Bâtca Doamei în data de 29.06.2010 analize biologice nu sunt finalizate.

III. Starea calităţii apelor subterane

III.1. Foraje alimentare cu apă În semestrul II au fost monitorizate 9 surse de alimentare centralizată cu apă (captări ),

prin monitoringul de potabilizare , frecvenţa de prelevare o probă/ trimestru. III.2. Foraje studiu Calitatea apelor subterane a fost controlată prin monitoring de supraveghere şi cel pentru

zone vulnerabile . Au fost verificate 44 de foraje , frecvenţa de monitorizare o probă/ semestru.

III. 3. Foraje supraveghereAu fost verificate 9 foraje pe platforma chimică Săvineşti, frecvenţa de monitorizare

o probă/ semestru.

IV. Surse de poluare

În semestrul I, conform Manualului de Operare, au fost monitorizate 15 evacuări, din acestea 11 au înregistrat depăşiri ale limitelor autorizate.

Pentru depăşirile înregistrate, în conformitate cu prevederile OUG 107/2002 cu modificările şi completările ulterioare, au fost aplicate penalităţi în valoare totală de 56.717,27 lei.

Nr.crt.

Unitate penalizată Judeţul Activitate Indicatori depăşiţi

1.SC AGRANA România SA -Sucursala Roman

industrie alimentară

râu Moldovasuspensii,CBO5,CCOCr, azot amoniacal, sulfuri şi H2S

2.FibrexNylon SA Săvineşti

industrie chimică

râuBistriţa

azot amoniacal

3.SC Arcelor Mittal Tubular Products SA Roman

metalurgieRâuMoldova

suspensii

4. UM 02275 - Bălţăteşti sănătate pr.Săratsuspensii, CBO5, azot amoniacal , sulfuri şi H2S

5.Spitalul Pneumoftiziologie Bisericani

Sănătate Pr. Bisericani

azot amoniacal

6.SC Prod ABC Company SRL Grumăzeşti

industrie alimentară

pr. Netezi Suspensii, CBO5

V. Poluări accidentale - În semestrul I 2010 la nivelul SGA Neamţ a fost înregistrată o poluare accidentală.

Nr.crt.

Curs apă /zonă poluată

Localitate/Judeţ

Data şi ora

producerii

Unitate, poluant, cauze

Efecte Măsuri luate

1. r. Bistriţa -

canal UHE

Neamţ

20.02.2

010 ora

19,20

a. SC GA-PRO-CO CHEMICALS SRL Săvineştib. azot amoniacal

c. incident tehnic la

repornirea

instalaţilor de

amoniac

A fost depăşita

c.m.a la azot

amoniacal , în

apele uzate

evacuate în

colectorul Azo

170 şi colector

final D4 -

Remedierea

defecţiuniilor .

Sancţiune cu

amendă în

valoare de

35.000 lei.

FibrexNylon .

Director coordonator, Şef birou G.R.A.

ing. Ion Păvăleanu ing. Ştefan Glodeanu

Întocmit: ing. Doina Ciobanu biolog Ramona Vasiliu

biolog Adina TărniceruPrescurtări:

Pentru grupe de indicatoriRTA - regim termic şi acidifiereRO - regim de oxigenNUTR – regim de nutrienţiSAL - grad de mineralizare (salinitatePTSON – poluanţi toxici specifici de origine naturalăAICR –alţi indicatori chimici relevanţi: fenoli, detergenţi, AOX Stare chimică: Prioritare/prioritare periculoase

Pentru tipul de program de monitorizareS – supraveghereO – operaţionalR – referinţă;CBSD - cea mai bună secţiune disponibilă IH – ihtiofaunăHS – habitate şi speciiCAPM – corp de apă puternic modificatZV – zone vulnerabile la nitraţi

BULETIN DE CALITATEA APELOR SGA NEAMŢ SEMESTRUL I 2010

1. Starea calităţii apelor de suprafaţă 1.1. Starea calităţii râurilor Anexa nr.1 Calitatea apelor de suprafaţă a fost monitorizată cu frecvenţa stabilită prin Manualul de operare al sistemului de monitoring

Râul Secţiunea

Mo

nit

ori

ng

STip

monitoring

CLASE DE CALITATE/CATEGORII DE CALITATETip de program monitorizare:

S,O,R,CBSD,IH,HS,CAPM,ZV,CI şi ICPOTABILIZARE:P

RO N

UT

R

SA

L

PT

SO

NA

ICR Încadr

efinală

Indicatori ce detetermină

calitatea

Stare chimicăPrioritare/Priorit.peric

Încadrare

chimic/ bacteriolo

gic


calitatea

Siret Luţca S IH (N) II I II I I II

CBO5, CCOMn, CCOCr

N-NH+4,N-NO2

-, N-NO3

-

- -

Moldova

Roman S O,ZV,IH (N) II I I I I I - - -

OzanaBoboieşti S IH,HS I I I I I I - - -Dumbrava S O,IH (N, HM) I I I I I I -

Bistriţa Frumosu S IH I I I I I I - - -

Straja S IH,CAPM II I I I I IICBO5, CCOMn,

CCOCr- -

Piatra Neamţ

S IH I I I I I I - - -

Roznov S O,ZV,IH (N) I II II I I II N- NH+

4,N -NO2-, N-

NO3- N tot, Cl -,

Ca2+, Na+

Zăneşti S O,ZV,IH (N,HM)

I I I I I I - - -

Râul Secţiunea

Mo

nit

ori

ng

S

Tipmonitoring

CLASE DE CALITATE/CATEGORII DE CALITATETip de program monitorizare:

S,O,R,CBSD,IH,HS,CAPM,ZV,CI şi ICPOTABILIZARE:P

RO N

UT

R

SA

L

PT

SO

NA

ICR Încadr

efinală


calitatea

Stare chimicăPrioritare/Priorit.peric

Încadrare

chimic/ bacteriolo

gic


calitatea

Frunzeni SZV,IH,CAPM (N,HM)

I II I I I IIN-NH+

4, N-NO2, N-NO3

- , N tot- -

Bistricioara

Bistricioara S IH I I I I I I - - -

Schitu Durău S P,IH,HS I I I I I I - A1/ A2coliformi totali, coliformi fecali, streptococi

Bicaz Bicaz Chei S IH,HS I I I I I I - -

Av.Bicaz S IH I I I I I I - -

Cracău Slobozia S IH I I I I I I - -

Cuejdiu Piatra Neamţ

SZV,IH,CAPM (N)

II II II I I II

CBO5,CCOMn, CCOCr,N-NH4, N -NO2

-, N-NO3, Rezidiuu fix

-

Doamna

Am.Sat Doamna

S R,IH I I I I I I - -

BouleţAm. Sat Mitocu Bălan

S R, IH I I I I I I - -

Notă : Datele obţinute prin monitoringul de potabilizare pentru Lacul Bâtca Doamnei ( priză) conform HG 100 - NTPA 013 se

încadrează în categoria A1 după indicatorii chimici şi în categoria A2 după indicatorii bacteriologici.

CAPITOLUL 5: CALITATEA SOLURILOR

Reţeaua de supraveghere a calităţii solului a acoperit zona reprezentativa Săvineşti – Roznov.

În sem I au fost prelevate probe de sol din zona Săvineşti – Roznov. Au fost analizaţi indicatorii pH, umiditate, C organic şi conţinutul de metale grele (Cr total, Cu, Cd, Pb, Zn, Mn, Co şi Ni).

Poluarea cu metale grele din zona Săvineşti-Roznov a afectat orizonturile de sol atât la suprafaţă (0 - 20 cm), cât şi spre profunzime (20 - 40 cm):

Acumularea de metale depăşeşte valorile normale de 20 mg/kg s.u. pentru Cu (în şapte puncte de observaţie – orizonturile 0 - 20 şi 20 - 40);

În ceea ce priveşte conţinutul în Cd: toate cele şapte valori determinate (atât orizontul 0 – 20 cm, cât şi 20 - 40 cm) depăşesc valoarea normală (1mg/kg s.u.), dar nici una nu atinge pragul de intervenţie;

Ionii de Pb depăşesc valoarea normală (20 mg/kg s.u.) în şase puncte de observaţie (orizonturile 0 - 20 şi 20 - 40 cm), dar fără a atinge pragul de alertă;

Conţinutul în Co depăşeşte valoarea normală de 15 mg/kg s.u. în toate cele şapte puncte de observaţie, dar nici una din valori nu atinge valoarea pragului de alertă;

Valoarea normală pentru ionii de Cr de 30 mg/kg s.u. este depăşită în două puncte de observaţie (poarta II: 46,11 µg/g şi Azochim poarta: 37,95µg/g);

Conţinutul în C organic înregistrează valori peste 3% (3,36; 3,85; 3,95), iar în zona Roznov valorile sunt de 4,97 şi 5,07 – ceea ce indica un sol puternic poluat – Parrakova (Mănescu, Chimia sanitară a mediului);

Celelalte microelemente analizate se situează sub valorile normale.

REZULTATELE DETRMINĂRILOR FIZICO - CHIMICE PENTRU EXPERTIZA CALITĂŢII SOLULUI ANUL 2010

Zona Punctul de măsură

Data Nr. pr.

Adân-cime

Umidi-tate

pH în apa

Carbon organic

Crom total

Cupru Cadmiu Plumb Zinc Mangan Cobalt Nichel

(cm) %unit.pH % µg/g µg/g µg/g µg/g µg/g µg/g µg/g µg/g

SĂVI- NEŞTI

MELANA V 07.06.2010 1 0-20 1.73 6.75 2.56 27.00 32.17 3.122 52.09 86.54 498.00 18.58 13.22

MELANA V 07.06.2010 120-40 1.87 7.01 2.86 19.80 17.14 2.014 20.71 47.60 315.04 12.97 8.73

POARTA II 07.06.2010 2 0-20 1.68 6.85 2.74 46.11 135.80 4.290 65.17176.80 203.60 22.88 20.68

POARTA II 07.06.2010 220-40 1.68 7.05 2.90 2.26 14.49 2.507 10.65 12.46 316.48 5.73 16.91

AZOCHIM -POARTĂ 07.06.2010 3 0-20 1.74 6.85 3.36 37.95 43.92 4.114 18.91 70.37 150.60 18.49 16.72

AZOCHIM -POARTĂ 07.06.2010 3

20-40 2.00 7.10 3.85 31.00 32.86 4.070 16.67 77.95 502.00 19.57 15.59

AZOCHIM -DREAPTA ŞOSELEI 07.06.2010 4 0-20 1.65 6.35 3.12 28.28 51.90 3.124 11.68 57.39 464.00 19.16 11.20

AZOCHIM -DREAPTA ŞOSELEI 07.06.2010 4

20-40 1.66 6.75 2.33 26.85 54.52 3.494 9.64 62.31 726.40 17.46 12.55

AZOCHIM -STÂNGA ŞOSELEI 07.06.2010 5 0-20 1.68 6.95 2.77 17.93 20.66 3.274 31.37 51.74 150.32 14.94 8.32

AZOCHIM -STÂNGA ŞOSELEI 07.06.2010 5

20-40 1.60 6.85 2.84 19.10 18.98 4.151 24.54 53.91 441.60 17.43 6.43

PASARELĂ -STÂNGA 07.06.2010 6 0-20 1.28 7.25 2.87 17.61 16.17 2.970 21.43 44.99 140.60 14.79 7.37

PASARELĂ -STÂNGA 07.06.2010 6

20-40 1.05 6.01 2.30 23.90 24.82 4.182 24.27 61.26 792.00 18.93 10.26

PASARELĂ -DREAPTA

07.06.,2010 7 0-20 1.45 5.95 3.28 25.61 25.11 4.297 35.68 72.92 395.48 18.670 10.18

PASARELĂ -DREAPTA 07.06.2010 7

20-40 1.51 6.95 3.95 23.41 25.48 3.614 25.46 78.01 219.00 16.86 9.97

ROZ-NOV

PARC DENDROLOGIC -40 m DE LA ŞOSEA 07.06.2010 8 0-20 2.51 6.85 4.97 20.75 20.74 4.005 21.54 67.19 297.88 20.14 8.28

PARC DENDROLOGIC -40 m DE LA ŞOSEA 07.06.2010 8

20-40 2.48 6.75 5.07 23.08 22.67 4.468 20.90 74.07 564.80 19.91 9.97



Ca urmare a solicitării ANPM – au fost introduse în baza de date „on – line”: informaţii şi date referitoare la contaminarea solului şi pânzei freatice pentru fiecare sit din lista siturilor contaminate/potenţial contaminate la nivelul judeţului Neamţ. Precizăm că această acţiune nu este finalizată, deoarece operatorii economici şi autorităţile administraţiei publice locale desfăşoară acţiuni de citire a coordonatelor STEREO 70 pentru punctele de sondă (sol şi apa freatică); acţiunea va continua şi în cursul sem II 2010. Trebuie menţionat că în unele zone potenţial contaminate nu au fost executate forajele de hidro-observaţie (ex. Polirom Roman – fosta platforma chimică) până în prezent.

39


( SEMESTRUL I 2010 )CAPITOLUL 6: GESTIONAREA DEŞEURILOR ŞI A SUBSTANŢELOR CHIMICE PERICULOASE

Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor.

Gestionarea deşeurilor trebuie să aibă în vedere utilizarea proceselor şi a metodelor care nu pun în pericol sănătatea populaţiei şi a mediului înconjurător.

Directivele Europene privind gestionarea deşeurilor pot fi încadrate în patru grupe principale:

legislaţia cadru privind deşeurile – Directiva cadru 2006/12/EC care cuprinde prevederi pentru toate tipurile de deşeuri, mai puţin pentru acelea care sunt reglementate separat prin alte directive şi Directiva privind deşeurile periculoase (Directiva 91/689/EEC), care cuprinde prevederi privind managementul corect al deşeurilor periculoase;

legislaţia privind fluxurile speciale de deşeuri – reglementări referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje, uleiuri uzate, baterii şi acumulatori uzaţi, PCB şi PCT-uri, nămoluri de epurare, vehicule scoase din uz, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, deşeuri de dioxid de titan;

legislaţia privind operaţiile de tratare a deşeurilor – reglementări referitoare la incinerarea deşeurilor municipale şi periculoase, eliminarea deşeurilor prin depozitare;

legislaţia privind transportul, importul şi exportul deşeurilor.

Toate aceste directive au fost transpuse în legislaţia românească.

6.1 Situaţia deşeurilor urbane

Dat fiind faptul că, pană la data de 01.07.2010, nu a fost încă definitivată prelucrarea de către ANPM a datelor din ancheta statistică asupra deşeurilor municipale şi industriale generate în judeţul Neamţ în anul 2008, rămân valabile datele din raportul anual pe 2009, date rezultate din prelucrarea în APM Neamţ a chestionarelor primite din teritoriu. Facem precizarea că în intervalul 18.05.2010 (data definitivării raportului anual) – 01.07.2010 (data elaborării actualului raport semestrial), valorile înregistrate în aplicaţia MEDIUS a ANPM au fost modificate faţă de cele folosite la prelucrarea pentru raportul anual.

Gestiunea deşeurilor reprezintă una dintre problemele cele mai acute de protecţie a mediului. Dată fiind creşterea consumului în ultimii ani, precum şi tehnologiile şi instalaţiile încă învechite, cantitatea de deşeuri produsă a crescut.

6.1.1 Cantităţi şi compoziţie

Deşeurile municipale şi asimilabile sunt reprezentate de deşeurile generate în gospodăriile populaţiei (menajere), în instituţii, societăţi comerciale, unităţi prestatoare de servicii, deşeuri stradale, deşeuri din parcuri şi spaţii verzi, deşeuri din construcţii şi demolări.

În general, managementul deşeurilor municipale nu se realizează la standardele europene.În mediul rural colectarea deşeurilor nu este generalizată. În municipiul Piatra Neamţ, la sfârşitul anului 2006, a început implementarea Programului

ISPA „Managementul integrat al deşeurilor solide în municipiul Piatra Neamţ, România”.

40


( SEMESTRUL I 2010 )Tabel 6.1.1.1 Cantităţi de deşeuri generate în perioada 2003-2008

Tip deşeuCantităţi colectate (tone)

2003 2004 2005 2006 2007 2008**Deşeuri menajere şi asimilabile – Total, din care:

122847 147191 120575 150072 116888124921,41

- deşeuri menajere de la populaţie, în amestec

91681 101134 99154 107588 45037 47890,49

- deşeuri menajere şi similare de la unitǎţi economice, unitǎţi comerciale, birouri, instituţii, unitǎţi sanitare

26336 45900 21179 42247 33884 53635,57

- deşeuri menajere colectate separat (fără cele din construcţii, demolǎri)

4830 157 242 238 37960 23316,33

- deşeuri voluminoase colectate separat

0 0 0 0 7 79,02

Deşeuri din servicii municipale *) 12432 8045 14941 14144 10218 12209,70

Deşeuri din construcţii, demolãri

6027 4575 13456 9766 34377 28018,6

TOTAL DEŞEURI MUNICIPALE COLECTATE

141306 159811 148972 173982 161483 165149,71

Deşeuri generate şi necolectate 12580 14000 32390 74190 74478 73553,09TOTAL DEŞEURI

MUNICIPALE GENERATE153886 173811 181362 248172 235961 238702,8

Notă: *) – deşeuri stradale, din pieţe, din grădini şi parcuri.Sursa: - Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamţ –RenvStat (2003-2007)

- Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamţ–MEDIUS (2008) –date nevalidate până la 01.07.2010.

**Datele sunt similare cu cele din Raportul anual 2009

Deşeuri municipale generate şi necolectate2006 – total deşeuri municipale generate şi necolectate – 74190 a) în mediul urban: 86439 loc. nedeserviţi x 0,0009 t/loc şi zi. x 365 zile/an = 28395 toneb) în mediul rural: 313667 loc. nedeserviţi x 0,0004 t/loc. şi zi x 365 zile/an= 45795 tone2007 - total deşeuri municipale generate şi necolectate – 74478 tonea) în mediul urban: 80582 loc. nedeserviţi x 0,00091 t/loc. şi zi x 365 zile/an = 26765 toneb) în mediul rural: 318831 loc. nedeserviţi x 0,00041 t/loc. şi zi x 365 zile/an= 47713 tone2008 - total deşeuri municipale generate şi necolectate – 73553,09 tonea) în mediul urban: 71472 loc. nedeserviţi x 0,000937 t/loc. şi zi x 365 zile/an = 24443,78 toneb) în mediul rural: 323428 loc. nedeserviţi x 0,000416 t/loc. şi zi x 365 zile/an= 49109,308 tonePentru populaţie s-au folosit datele de la INS Neamţ valabile la 31.12 2008 (01.01.2009), date transmise prin adresa nr. 133/08.01.2010

41



Cantităţi de deşeuri generate/colectate în perioada 2003-2008

Tabel 6.1.1.2 Compoziţia deşeurilor 2003-20072003 2004 2005 2006 2007*

Canti-tate (mii tone)

% Canti-tate (mii tone)




%

hârtie/carton

14,97 9,37 21,03 12,1 20,19 11,13 0,0152 19,7 29,82 25,51

Sticlǎ 6,62 4,3 10,08 5,8 10,7 5,9 0 4,93 3,15 2,70Metal 2,46 1,6 2,61 1,5 1,83 1,01 0,035 11,3 3,68 3,15Plastic 16,48 10,71 6,6 3,8 12,37 6,82 0,219 3,75 ,97 0,83Textile 6,77 4,4 9,73 5,6 9,97 5,5 0 5,79 2,82 2,41deşeuri biodegra-dabile (vegetale şi animale)

94,58 61,46 105,16 60,5 103,14 56,87 0 35,64 34,74 29,72

altele* 12 7,8 18,6 10,7 23,16 12,77 0 18,89 41,7 35,68Total 153,88 100 173,81 100 181,36 100 0,2377 100 116,88 100

deşeurile inerte sunt incluse în categoria altele

Tabel 6.1.1.2 Compoziţia deşeurilor 2008

Compoziţia 2008*Cantitate (mii tone)

%

Hârtie/carton 1,83 1,4Textile 0 0Materiale plastice

0,898 0,693

42


( SEMESTRUL I 2010 )Sticlă 0,76 0,59Metale 0,056 0,043Biodegradabile

68,11652,54

4Inerte 0 0Altele 57,977 44,73

TOTAL 129,635 100Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamţ–MEDIUS (2008) –date nevalidate până

la 01.07.2010.*Datele sunt similare cu cele din Raportul anual 2009.

Indicatori de generare a deşeurilor municipale în perioada 2002-2007

AnulIndicator generare deşeuri municipale (kg/loc∙an)

Judeţul NEAMT Regiunea 1 NE România2002 - 361 2832003 258 350 3472004 367 321 3782005 323 345 3982006 347 331 4102007 389 330 -

2008 420 - -

Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamţ–MEDIUS (2008) –date nevalidate până la 01.07.2010.

6.1.2 Deşeuri biodegradabile

Deşeurile biodegradabile sunt reprezentate, în general, de deşeurile de la populaţie şi din activităţi comerciale care suferă descompunere anaerobă sau aerobă, precum şi deşeurile alimentare şi vegetale, deşeuri de hârtie şi carton de calitate inferioară (care nu mai pot fi reciclate), nămol rezultat de la epurarea apelor uzate menajere.

43


( SEMESTRUL I 2010 )În H.G. nr. 349/2005 sunt precizate obiectivele ce trebuie realizate privind reducerea

cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate, acestea realizându-se prin colectare selectivă, reciclare, compostare, producere de biogaz şi/sau recuperarea materialelor şi energiei.

În anul 2008, SC Brantner SE SA Piatra Neamţ, din întreaga cantitate de deşeuri biodegradabile colectată (12795,82 tone) a introdus în staţia de compostare cantitatea de 4924,29 tone deşeuri. Din această cantitate s-au obţinut 2724,29 tone de compost iar din acesta au fost vândute 2221.4 tone.. (date conform chestionar TRAT cap.1, al SC Brantner SE SA)

În anul 2009, din raportările lunare ale SC Brantner SE SA, rezultă că s-a colectat cantitatea de 12689,33 tone deşeuri biodegradabile, din care (inclusiv stocul existent la începutul anului 2009), s-au valorificat 161 tone şi s-au eliminat 12413,64 tone, diferenţa constituind stocul existent în Depozitul ecologic la 31.12.2008.

6.1.3 Colectarea şi transportul deşeurilor

Serviciul de salubrizare a localităţilor (pre-colectare, colectare, transport şi depozitare deşeuri municipale) se desfăşoară sub controlul, conducerea sau coordonarea autorităţilor publice locale.

Activităţile de colectare şi transport a deşeurilor municipale din judeţ sunt organizate diferit funcţie de: mărimea localităţii, numărul persoanelor deservite, dotare, forma de proprietate.

La nivelul anului 2008, populaţia deservită cu servicii de salubritate reprezenta 30,04 % din numărul total de locuitori din judeţ, în mediul urban procentul de acoperire fiind de 66,59%, iar în mediul rural de 7,74 %.

Populaţia deservită în mediul urban şi rural - 2008

Judeţul

PopulaţiaPopulaţia deservită

Populaţia urbană deservită

Populaţia rurală deservită

Total Urban Rural Locuitori%

totalLocuitori

% din total

urbanLocuitori

% din total rural

Neamţ 564471 213923 350548 169571 30,04 142451 66,59 27120 7,74Sursa datelor: Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamţ–MEDIUS (2008) –date nevalidate

până la 01.07.2010 şi adresa INS Neamţ, înregistrată la APM Neamţ cu nr. 133/08.01.2010 - populaţie la 31.12 2008 (01.01.2009)

Operatori de salubritate care acţionează în mediul urban - 2008

Operator de salubritate

Zona deservităNumăr locuitori deserviţi

% locuitori deserviţi din

total populaţie

judeţ

Servicii către abonaţi

Servicii municipale

SC Brantner Servicii Ecologice SA P. Neamţ

Municipiul Piatra Neamţ

68138 12,07

SC Rossal SRL RomanMunicipiul Roman

41660 7,38

44



SC Acva Serv Roman (numai in primele 3 luni)

Municipiul Roman

17513 3,1

SC Acvaterm SA Tg. Neamţ

Oraşul Tg. Neamţ

8640 1,53

SC Acva Bicaz SA (numai in primele 2 luni a mai completat chestionar MUN)

Oraşul Bicaz 6500 1,15

Primăria Bicaz (după desfiinţare Acva Bicaz)

Oraşul Bicaz 6500 1,15

SC Compania Romprest Service SA P. Neamţ

Municipiul P. Neamţ107504 19,05

Primăria Bicaz Oraşul Bicaz 8571 1,52

Primăria Roman Oraşul Roman 67697 11,99

SC Eurosal Trade SRL Oraşul Tg. Neamţ 20778 3,68

Total servicii către abonaţi

142451 25,236

Total servicii municipale

204550 36,237

Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamţ–MEDIUS (2008) –date nevalidate până la 01.07.2010. şi adresa INS Neamţ înregistrată la APM Neamţ cu nr. 133/08.01.2010 - populaţie la 31.12 2008 (01.01.2009).

Operatori de salubritate care acţionează în zone rurale – 2008

Operator de salubritate Zona deservită Număr locuitori deserviţi

% locuitori deserviţi din total populaţie

judeţ

SC Rossal SRL Roman

Trifeşti

18955 3,358

Cordun

Sagna

Hălăuceşti

Gherăieşti

Alexandru Cel Bun 4789 0,848

45



Compania Romprest Service SA P. Neamţ

Dumbrava Roşie

Pângăraţi

Săvineşti

Gârcina

Primăria Vânători Neamţ Vânători Neamţ 2780 0,492

Primăria Poiana Teiului Poiana Teiului 596 0,106

Total 27120 4,804Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamţ–MEDIUS (2008) –date nevalidate până la

01.07.2010.şi adresa INS Neamţ înregistrată la APM Neamţ cu nr. 133/08.01.2010 - populaţie la 31.12 2008 (01.01.2009).

Dotarea agenţilor de salubritate

În cele ce urmează se prezintă dotarea agenţilor de salubritate existenţi la nivel de judeţ, atât în ceea ce priveşte colectarea deşeurilor menajere, cât şi în ceea ce priveşte transportul.

Dotarea agenţilor de salubritate pentru colectarea deşeurilor menajere în amestec - 2008

Operator salubritate

Tip recipient - număr*

Pubele (0,12 mc)

Pubele (0,24 mc)

Container (2-4

mc)

Euro-container (1,1

mc)Altele

Volum total (mc)

Compania Romprest Service SA Piatra Neamţ

- 129 - 155 - 201,46

SC Rossal SRL 50 - - 550 - 611

SC Acva Serv SRL

85 8 70 39 - 335,02

SC Acvaterm SA

1042 740 51 34 - 544,04

Primăria Bicaz - - - - 23 161

Primăria Poiana Teiului

- - - 60 - 66

Primăria 1222 - - - - 146,64

46



Vânători Neamţ

TOTAL 2399 877 121 838 23 2065,16Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamţ–MEDIUS (2008) –date nevalidate până la

01.07.2010.

Dotarea agenţilor de salubrizare pentru colectarea separată a deşeurilor în anul 2008

Operator salubritate

Tip recipient ( număr)

Pubele 0,12 mc

Pubele 0,24 mc

Contai-

ner:

2 - 4 mc

Euro-container :

1,1 mc

Altele

Volum total

(mc)

SC Brantner SE SA Piatra Neamţ

- 785 - 209 14425 4181,46

SC Rossal SRL Roman

- - - 35 - 38,5

Serv. Primăria Roman

12 - - 43 - 48,74

SC Eurosal Trade SRL Tg. Neamţ

18 24-

5 10 14,22

TOTAL 30 809 - 292 14435 4282,92Sursa datelor: Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamţ–MEDIUS (2008) –date nevalidate

până la 01.07.2010.

Dotările SC Brantner SE SA Piatra Neamţ de la categoria “Altele” sunt următoarele:a) pentru blocuri de locuinţe:

o containere 660 litri, culoare verde pentru deşeuri organice – 1107 bucăţi;o containere 660 litri, culoare albastru pentru deşeuri din plastic şi sticlă – 1102 bucăţi;o containere 660 litri, culoare maron pentru deşeuri de hârtie şi carton – 1102 bucăţi;o containere 660 litri, culoare negru pentru deşeuri reziduale – 1102 bucăţi.

b) pentru locuinţe individuale:o containere 60 litri, culoare verde pentru deşeuri organice – 4994 bucăţi;o containere 60 litri, culoare negru pentru deşeuri reziduale – 4999 bucăţi.

c) la puncte fixe şi mobile de colectare:o containere 5000 litri – 7 bucăţi;o containere 8000 litri – 2 bucăţi;o containere 20000 litri – 10 bucăţi.

47



Dotarea agenţilor de salubritate pentru transportul deşeurilor menajere - 2008

Operator de salubritate

Mijloace de transport (număr)

Volum total(mc)

Autogunoieră

compactoare

(6 – 22 mc)

Autotransportor container

(2 – 20 mc)

Tractor cu remorcă

(8 – 12,5 mc)

Autocamioane basculante

(8 – 10 mc)

SC Brantner SE SA P. Neamţ

18 3 - - 298

Compania Romprest Service SA Piatra Neamţ

2 2 - - 35

SC Rossal SRL Roman

8 - 2 4 176

SC Acva Serv SRL Roman

1 1 1 1 38,75

Primăria Roman 2 - 3 - 81,5

SC Acvaterm SA Tg. Neamţ

1 1 - - 21,5

SC Eurosal Trade SRL

1 - 1 - 26

Primăria Bicaz - 1 - - 7

Primăria Poiana Teiului

1 - - - 15

Primăria Vânători Neamţ

1 - - - 16

TOTAL 35 8 7 5 714,75Sursa datelor: Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamţ–MEDIUS (2008) –date nevalidate

până la 01.07.2010.

Dotarea agenţilor de salubrizare pentru transportul deşeurilor în anul 2007, Piatra Neamţ – Brantner Servicii Ecologice SA:

o camion compactor Iveco Stralis AD 190S27 – gunoieră FRAID T1 – 16 bucăţi;o camion compactor special (pt. spaţii înguste) Iveco Daily 65C14 – gunoieră Fraid MM6 – 2

bucăţi;o camion cu macara pentru containere Iveco Stralis AD 260S27 – transportor containere – 1

bucată;o service Van Iveco Daily 35C10 HPI – 1 BUCATĂ;o camion pentru spălat containere Iveco Fraid Euro Cargo 150E24 – 1 bucată;

48


( SEMESTRUL I 2010 )o Fiat Doblo 1.3 Multijet – 1 bucată;o Iveco Daily Transporter 35 S10HPI – 1 bucată.

6.1.4 Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale

În cadrul Programului ISPA „Managementul integrat al deşeurilor solide în municipiul Piatra Neamţ, România”, municipiul Piatra Neamţ dispune de:

Staţie de sortare plastic/sticle, care a început să funcţioneze în anul 2007. Staţia de sortare a sticlelor de plastic şi sticlă este formată din două linii de sortare, mecanică şi manuală. Capacitatea staţiei este de aproximativ 3,4 tone/oră ceea ce înseamnă în jur de 7000 tone/an. Cantităţile de deşeuri obţinute din sortare în anul 2008 = 1295,49 tone deşeuri din hârtie şi carton, 493,29 tone deşeuri din plastic şi 0,61 tone deşeuri metalice. (date conform chestionarului TRAT cap.4, al SC Brantner SE SA).

Staţie de compostare pentru deşeurile biodegradabile. Materia primă necesară pentru activitatea staţiei de compostare o reprezintă deşeurile organice şi cele din parcuri şi grădini. Este construită pentru o capacitate de aproximativ 25000 t/an (12000 biodegradabil + 13 0000 componenta de structură). În anul 2008, SC Brantner SE SA a introdus în staţia de compostare cantitatea de 4924,29 tone deşeuri biodegradabile din care s-au obţinut 2724,29 tone de compost. (date conform chestionar TRAT cap.1, al SC Brantner SE SA).

O staţie de concasare a deşeurilor din construcţii şi demolări care are o capacitate de 80 tone/oră. Staţia a procesat în anul 2008 o cantitate de 10782,33 tone deşeuri din construcţii şi demolări, din care a produs 3382,33 tone materiale concasate şi clasate.Agenţii economici tip REMAT existenţi in judeţ, achiziţionează, de la persoane fizice şi

juridice autorizate deşeuri reciclabile (ex. hârtie şi carton, metale, mase plastice) pe care le tratează (sortare, dezmembrare, mărunţire, presare, balotare) în vederea reciclării şi le livrează unităţilor valorificatoare/reciclatoare.

Cantităţile de deşeuri de hârtie şi carton şi tip PET colectate/valorificate de pe raza judeţului

Tip deşeu

Cantitatea colectată/valorificată (tone)

2004 2005 2006 2007 2008 2009 ian-mai 2010

Deşeuri de hârtie şi carton

2910/2910

2114/2114

2664/2664

4754/4510

5762/5604

5079/4947

1718/1654

Deşeuri din PET

162/77 216/215 139/212 414/361 314/289 473/465 214/24

Sursa datelor: Raportări lunare

În judeţul Neamţ există, ca o facilitate pentru tratarea termică a deşeurilor - SC Carpatcement Holding SA – Sucursala Bicaz, care, în prezent nu coincinerează deşeuri municipale. Pe lângă aceasta mai există un număr de 12 unităţi economice care tratează termic deşeuri din industria forestieră precum şi o unitate care tratează termic deşeurile proprii (SC Kober SA Turtureşti) - date conform MEDIUS APM Neamţ- TRAT cap.2

49


( SEMESTRUL I 2010 )Instalaţie Locaţie Tipul Capacitatea

proiectata (t/an)

Tipul de deşeuri

Instalaţie de fabricare ciment –

Carpatcement Holding SA Suc. Bicaz

Bicaz, str. Piatra Corbului, nr. 80

Cuptoare rotative pentru clincher

Ciment – 1.200.000 tone/an

- deşeuri solide – 72tone/zi

- deşeuri lichide – 16,8 tone/zi

Tipuri de deşeuri co-incinerate

Anvelope uzate, uleiuri uzate şi emulsii, deşeuri de la fabricarea lacurilor şi vopselelor, deşeuri de hârtie şi carton, deşeuri de lemn, deşeuri plastice, deşeuri textile, deşeuri din batal (fracţie solidă şi lichidă), deşeuri de la rafinarea petrolului, cleiuri, adezivi şi solvenţi, nămoluri de la staţiile de epurare şi de la fabricarea hârtiei.

6.2 Situaţia deşeurilor industriale

Pentru anul 2008 nu se pot prelucra în mod corect, date despre cantităţile de deşeuri periculoase şi nepericuloase generate pe activităţi economice, fără o verificare a CAEN – urilor, care au fost revizuite în 2008, an pentru care datele din aplicaţia MEDIUS nu sunt încă validate. Ca urmare, vom prezenta datele existente în baza de date a APM Neamţ pentru anul 2007.

Deşeurile de producţie sunt reprezentate de totalitatea deşeurilor generate din activităţile productive, acestea putând fi nepericuloase şi periculoase.

6.2.1 Deşeuri periculoase

Cantităţi deşeuri

periculoase

Judeţul Neamţ - tone -2001 2002 2003 2004 2005* 2006** 2007

Generate 2488,52 9945,55 1172,06 1477,38 18720,96 1411,83 3028,71Valorificate 591,35 7909,14 575,12 1493,47 18274,03 1095,62 2758,93Eliminate 1626,13 2036,41 748,84 115,87 642.39 53,86 1314,43

* date rezultate din cadrul Anchetei statistice – Gestiunea deşeurilor în anul 2005. ** date rezultate din cadrul Anchetei statistice – Gestiunea deşeurilor în anul 2006.

Cantităţi de deşeuri periculoase generate de principalele ramuri economice – 2007Activitatea economică / CAEN Cantitate (mii tone)

Generate valorificateIndustria extractivă / 10+11+13+14 1031,07 1446,94Prelucrarea lemnului şi a produselor din lemn şi plută / 20+36 421,88 13,35Industria de prelucrare a ţiţeiului şi cocsificarea cărbunelui / 23 0 0Fabricarea substanţelor şi produselor chimice / 24 384,52 102,4Industria metalurgică / 27 978,82 983,1Industria construcţiilor metalice şi produse din metal / 28 2,94 2,01Industria de maşini şi echipamente / 29 8,2 9,15Industria mijloacelor de transport / 34+35 0 0

50


( SEMESTRUL I 2010 )Alte activităţi 201,28 201,98Total 3028,71 2758,93

Sursa: Baza de date RenvStat 2007 -Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi INS.

6.2.2 Gestionarea deşeurilor de producţie periculoase (acumulatori uzaţi, uleiuri uzate):

ANUL Acumulatori uzaţi(tone)

Uleiuri uzate(tone)

2004 colectat 45,39 171,58valorificat 64,26 174,19stoc 2004 17,06 19,72



2007 colectat 92 299valorificat 97 294stoc 2007 2,48 28,31



2010* colectat 86,24 41,92valorificat 77,2 108stoc la 31.05.2010

12,85 62,04

Sursa: raportările lunare * date pentru primele cinci luni ale anului 2010.

6.2.3 Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari Anul 2004 2005** 2006

PCB (litri)*

Eliminat Stoc la sfârşitul anului

Generat Eliminat Stoc la sfârşitul anului


32.820,5 2.234** 0 35.054,5 16.559 18.495,5

Anul 2007 2008

PCB (litri)*

Stoc la începutul

anului



36924,62 16266 20658,62 0 6559 13001,29

51


( SEMESTRUL I 2010 )Anul 2009 2010***

PCB (litri)*


Generat Eliminat Stoc la sfârşitul sem. I

192 921 12272,29 90 0 12362,29

* evidenţiază numai mişcările în cadrul categoriei „echipamente scoase din uz”** actualizare inventar în urma adresei ANPM nr. 2962/27.05.2005

*** In luna iulie a anului 2010 a fost actualizat inventarul în conformitate cu adresa ANPM nr. 21499/MP/01.07.2010

La sfârşitul semestrului I – 2010, existau 12362,29 litri ulei cu PCB din echipamentele scoase din uz, respectiv 1562 condensatori şi 3390 litri ulei, depozitat în butoaie la SC ELEROM SA Roman.

6.2.4 Deşeuri nepericuloase

Agenţii economici generatori de deşeuri au obligaţia de a ţine evidenţa gestiunii deşeurilor conform prevederilor HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

6.2.4.1 Gestionarea deşeurilor de producţie nepericuloaseCantităţi deşeuri

nepericu-loase

Judeţul Neamţ - tone -

2001 2002 2003 2004 2005* 2006* 2007*Generate 603479,119 613799,72 115430,1 113259,9 236348,70 303642,09 284884,43Valorificate 284058,57 306539,29 96791,7 122843,7 203208,18 306608,37 262123,39Eliminate 27761,74 307260,44 86379,1 9909,512 50468,49 51191,85 66315,78Sursa: *Baza de date RenvStat 2005-2007-Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi

INS. Pentru anul 2008, datele din aplicaţia MEDIUS sunt nevalidate până la data întocmirii prezentului raport.

6.2.5 Deşeuri generate de activităţi medicale

În momentul de faţă, întreaga cantitate de deşeuri provenită din activitatea medicală este colectată şi transportată la incineratoarele de deşeuri autorizate din judeţul Suceava şi Sibiu.

Întrucât centralizarea acestor date se face trimestrial, iar datele pentru trimestrul II încă nu au fost transmise în totalitate pană la momentul întocmirii raportului, pentru 2010, au fost înscrise doar cantităţile de pe primele 5 luni.

Cu excepţia Spitalului Judeţean de Urgenţă P. Neamţ, unităţile sanitare din judeţul Neamţ nu dispun de instalaţii de sterilizare care să le permită tratarea deşeurilor din categoriile 18.01.01, 18.01.02 şi 18.01.04, urmată de depozitarea lor la depozitele ecologice şi în aceste condiţii, toate sunt transportate la incinerator, deşi nu toate sunt periculoase.

52



JudeţCantitatea de deşeuri medicale periculoase (tone)

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

2010*

Neamţ - 195,3 157,9 299,1 252 269,3 265 236 227 87,64* Date pentru primele cinci luni ale anului 2010

Termenele de închidere ale crematoriilor neconforme existente, prevăzute în HG nr. 268/2005:

Total crematorii 2004 2005 2006 2007 2008existente / închise până la 31.12.2006

10 10/0 10/6 4/0 4/4 0/10

Menţionăm că termenele de închidere au fost respectate, la data de 31.12.2007 fiind închise toate cele 10 crematorii neconforme existente, prevăzute în HG nr. 268/2005. Unităţile medicale au încheiat contracte de eliminare şi transport cu firme autorizate.

Transportatorii de deşeuri medicale din judeţul Neamţ:1. S.C. EUROSEPT S.R.L., Piatra Neamţ, Autorizaţie de Mediu nr. 131/07.05.2007, Rev.2/

15.05.2010, valabilitate 5 ani, (transport deşeuri periculoase, inclusiv deşeuri medicale).2. S.C. INCINAMED S.R.L., Roman, Autorizaţie de Mediu nr. 63/10.04.2006, valabilitate 5 ani,

vizată, (transport deşeuri din activitatea medicală).3. S.C. API SORELIA S.R.L., Piatra Neamţ, Autorizaţie de Mediu nr. 70/25.04.2006, modificată

prin Autorizaţia nr. 24/ 28.01.2008, Rev.4/19.03.2010 (transport deşeuri periculoase si nepericuloase, inclusiv deşeuri medicale)

4. Spitalul Municipal de Urgenţă Roman, Autorizaţia de mediu nr. 132/12.05.2009 pentru activitatea transport deşeuri din activitatea medicală, valabilitate 10 ani.

6.3 Nămoluri

6.3.1 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti

JudeţCantitatea de nămol de la SEM (tone s.u./an)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008Neamţ 2900 3107,5 2343,5 713 2599 1855* 580** 2197,9*

**1801,77

* nu este inclusă cantitatea de nămol menajer de la SC ArcelorMittal Tubular Products Roman SA; aceasta este înregistrată la SEI (după producător);

** include nămolul menajer de la S.C. ArcelorMittal Tubular Products S.A şi nu conţine cantităţile de nămol generate la C.J. Apa Serv Piatra Neamţ si S.C. Acva Bicaz S.A., care nu au furnizat date;

*** În anul 2008 a fost schimbată structura chestionarelor, fapt care a modificat lista unităţilor chestionate.

53



Staţii de epurare pentru ape uzate municipale (SEM), la nivelul anului 2007

Numărul staţiilor Denumirea staţieiÎn localităţi urbane - 4 - Compania Judeţeană Apa Serv S.A. p.l. Piatra Neamţ

- Compania Judeţeană Apa Serv S.A. p.l. Roman- Staţia de epurare Tg. Neamţ a S.C. Acvaterm SA- Compania Judeţeană Apa Serv S.A. p.l. Bicaz

În localităţi rurale - 2 - Staţia de epurare UM 02275 ( com. Bălţăteşti)- Staţia de epurare Durău (com. Ceahlău)

Total judeţ - 6

6.3.2 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

Judeţ Cantitatea de nămol (tone s.u./an)2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Neamţ 2012 1460 986 10119 23063* 16579** 5156,4*** 2145* sunt incluse şi cantităţile de nămoluri din raportările lunare ale SC Agrana România SA,

SC Köber SRL şi SC Fibrobeton SRL (fost SC Moldeternit SRL), precum şi cantitatea de nămol municipal de la SC Arcelor Mittal Tubular Products SA; Moldeternit şi Köber nu sunt înregistrate în baza de date de la Alba Iulia, fiind staţii de preepurare, însă au generat nămol industrial.

** nu conţine cantitatea de nămol menajer generată de S.C. ArcelorMittal Tubular Products S.A. *** În anul 2008 a fost schimbată structura chestionarelor fapt care a modificat lista unităţilor chestionate.

54



Staţii de epurare pentru ape uzate industriale (SEI) in 2007Denumirea staţiei

- Staţia de epurare a SC Agrana România SA RomanTotal judeţ - 1

Valorificarea/eliminarea nămolurilor în anul 2008

Nămolurile provenite din staţiile de epurare orăşeneşti au fost eliminate/valorificate conform tabelului următor:

Utilizări nămol Nămolprimar

Nămolsecundar

Nămolchimic

Nămolmixt

Total

Agricultură 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000Depozitare la depozite de deşeuri 1452,880 0,000 0,000 346,390 1799,270Incinerare (Fabricile de ciment sau alte unităţi) 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000Depozitare (în stoc) 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000Altele (compostare etc.) 2,500 0,000 0,000 0,000 2,500

Sursa datelor: Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamţ–MEDIUS (2008) –date nevalidate până la 01.07.2010.

Nămolurile provenite din staţiile de epurare industriale au fost eliminate/valorificate conform tabelului următor:

Utilizări nămol Nămolprimar

Nămolsecundar

Nămolchimic

Nămolmixt

Total

Agricultură 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000Depozitare la depozite de deşeuri 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000Incinerare (Fabricile de ciment sau alte locuri) 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000Depozitare (în stoc) 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000Altele (compostare etc.) 2145,000 0,000 0,000 0,000 2145,000

55


( SEMESTRUL I 2010 )Sursa datelor: Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamţ–MEDIUS (2008) –date nevalidate

până la 01.07.2010.

În legătură cu utilizarea nămolurilor de la staţiile de epurare în agricultură, operatorii staţiilor de epurare au fost atenţionaţi precum că, aceasta nu se poate realiza decât în baza Permisului de aplicare emis de către APM, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 344/2004 pentru aprobarea „Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură”.

6.4 Fluxuri speciale de deşeuri

6.4.1 Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

Directiva 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice are ca scop :

- prevenirea apariţiei deşeurilor de echipamente electrice şi electronice şi reutilizarea, reciclarea şi alte forme de valorificare ale acestor tipuri de deşeuri pentru a reduce în cea mai mare măsură cantitatea de deşeuri eliminate;

- îmbunătăţirea performanţei de mediu a tuturor operatorilor implicaţi în ciclul de viaţă al echipamentelor electrice şi electronice (producători, distribuitori şi consumatori) şi în mod special a agenţilor economici direct implicaţi în tratarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice.

În acest sens au fost stabilite amplasamente pentru puncte de colectare de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, amplasate pe teritoriul Judeţului Neamţ astfel :

Punct de colectare judeţean

JudeţAmplasament punct de colectare

pentru judeţ Amenajare punct de colectare pentru

judeţ

NeamţPiatra Neamţ – SC GREEN OFFICE SRL,str. Poiana Teiului, nr.6

Punct privat înfiinţat de această societate ce are ca obiect de activitate colectarea şi tratarea DEEE - este în activitate.

Puncte de colectare – oraşe cu peste 100000 locuitori

JudeţAmplasament punct de

colectare pentru oraşe cu mai mult de 100000 locuitori

Amenajare punct de colectare pentru oraşe cu mai mult de 100000 locuitori

NeamţPiatra Neamţ, lângă Depozitul Ecologic, cu acces prin str. Horia

În administrarea Primăriei P. Neamţ. Au fost demarate procedurile de proiectare şi de obţinere de fonduri necesare amenajării.

Piatra Neamţ, str. Valea Albă f.n. (în cadrul programului ISPA)

Suprafaţă de 714 mp. Dotări: 5 containere de colectare, amplasate pe o suprafaţă betonată, cu pantă de scurgere, împrejmuită şi acoperită cu o copertină nemetalică; este în activitate. Administrat de S.C. Brantner Servicii Ecologice S.A.

Piatra Neamţ, cartier Mărăţei (în Suprafaţă = 700 mp.

56



cadrul programului ISPA)

Dotări: 5 containere de colectare, amplasate pe o suprafaţă betonată, cu pantă de scurgere, împrejmuită şi acoperită cu o copertină nemetalică; este în activitate. Administrat de S.C. Brantner Servicii Ecologice S.A.

Puncte de colectare – oraşe cu peste 20000 locuitori

JudeţAmplasament punct de

colectare pentru oraşe cu mai mult de 20000 locuitori

Amenajare punct de colectare pentru oraşe cu mai mult de 20000 locuitori

Neamţ

Tg. Neamţ, Bd. 22 Decembrie, nr. 58.

Spaţiu funcţional, aflat în administrarea Primăriei Tg. Neamţ

Roman, str. Colectorului, f.n.

1610 mp teren viran, fără împrejmuire, cu acces prin str. Colectorului. A fost începută activitatea de construcţie a acestui punct de colectare.

Cantităţi de DEEE colectateJudeţ Cantităţi DEEE colectate până la data de 30.06.2010

(tone)Neamţ 42,371

Sursa datelor:Raportări lunare

6.4.2 Vehicule scoase din uz

Directiva Consiliului nr. 2000/53/CE care abordează acest domeniu, are ca scop înnoirea parcului auto la nivelul întregii ţări prin înlocuirea vehiculelor poluante cu altele, la care constructorii au îmbunătăţit performanţele de mediu. Pentru a facilita realizarea acestui obiectiv, au fost create facilităţi financiare pentru populaţie şi au fost înfiinţate puncte pentru colectarea vehiculelor uzate.

Agenţi economici autorizaţi pentru colectarea şi tratarea VSU:

Denumire Adresă/activitate Adresă punct de lucruSC Moldeternit SRL Neamţ

Piatra Neamţ, str. G-ral N. Dăscălescu, nr. 287 / colectare şi tratare

Piatra Neamţ str. G-ral N. Dăscălescu, nr. 287

SC REMAT SCHOLZ SA - Filiala Moldova Galaţi

Galaţi, str. Bazinul Nou, nr. 83 P.Neamţ, str. Ciocârliei, nr. 1

În judeţul Neamţ, până la data de 30.06.2010, a fost colectat un număr de 2265 vehicule care, în prezent, se află în diferite faze ale procesului de tratare.

6.4.3 Deşeuri de ambalaje Directiva Parlamentului şi a Consiliului European 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, are la bază

următoarele principii:

1. prevenirea producerii de deşeuri de ambalaje

57



2. constituirea mecanismelor si a capacităţilor de colectare şi valorificare/reciclare a deşeurilor de ambalaje

3. reutilizarea ambalajelor

4. reciclarea deşeurilor de ambalaje

Cantitatea de ambalaje corespunzătoare produselor ambalate introdusă pe piaţă – 2009

Ambalaje corespunzătoare produselor ambalate introduse pe piaţa internă (tone)

Deşeuri de ambalaje proprii valorificate prin mijloace proprii sau încredinţate spre valorificare

(tone)Total Din care: Total Reciclate Toxice sau

periculoaseAmbalaje primare

Ambalaje reutilizabile

Total Reciclate

3967,09 3884,09 86,98 1679,27 1656,08 29,68 0

Deşeuri preluate de operatori specializaţi - 2009

Cantitate de deşeuri de ambalaje preluată

(tone)

Cantitate de deşeuri de ambalaje valorificată (tone)Total Reciclate Toxice sau periculoase

1210,15 880,09 870,03 0

Deşeuri de ambalaje gestionate de consilii locale – 2009Cantitate deşeuri de

ambalaje preluată (tone)

Cantitate deşeuri de ambalaje valorificată

(tone)

Cantitate deşeuri de ambalaje eliminată

(tone)

Total

Din care, toxice sau periculoas

e

Total

Din care

IncinerareDepozitar

e controlată

Reciclată

Valorificare energetică

Alte forme

de reciclare

11243,35 0 0 0 0,0 0 0 11243,35

Pentru anul 2010, statistica privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, se va derula în conformitate cu prevederile HG nr. 621/2005 şi ale OM nr. 927/2005, având ca termen de finalizare data de 01.08.2010.

6.4.4 Uleiuri uzate

58


( SEMESTRUL I 2010 )Evoluţia gestionării uleiurilor uzate, în perioada 2006 - 2009

Anul Clasificare agent

economic

Stoc iniţial

(t)

Colectat

(t)

Generat

(t)

Predatspre

valorif/ elim.

(t)

Valorificat (coincine-

rat) în Neamţ

(t)

Valorificat (alte met.) în Neamţ

(t)

Stoc final

(t)

2006 Generatori industriali

1,351 0 216,09 188,63 0 0 39,81

Generatori- service autoColectori 19,61 108,87 0 120,68 0 0 7,80

colectori-staţii distrib. carburanţi Valorificatori prin coincinerare

0 35,88 0 35,88 0 0

Valorificatori prin alte metode

0 0 0 0 0 0 0

Operatori care au introdus pe piaţă uleiuri proaspete

0 9,05 0 5,56 0 0 3,49


13,91 0 128,86 124,51 0 0 18,26

Generatori- service auto

6,34 0 18,05 13,14 0 0 11,24

Colectori 0 21,80 0 21,80 0 0 0Colectori-Staţii distrib. carburanţi

9,3 0,15 0 0,15 0 0 9,30

Valorificatori prin coincinerare

6,84 23 9,9 0 39,73 0 0


0 357,44 0 0 0 357,44 0


0 0 0 0 0 0 0


17,22 0 68,58 57,89 0 0 27,89


9,96 0 52,9 44,66 0 0 18,2

59


( SEMESTRUL I 2010 )Colectori 0 61,28 0 48,55 0 0 12,74Colectori-Staţii distrib. carburanţi

4,9 3,86 0 8,76 0 0 0


0 5,8 12,28 0 0 0 18,08


0 411,45 0 0 0 411,45 0


0 0 0 0 0 0 0


27,466

155,665141,83

110,88 130,951 41,3


15,949

31,56 28,26 4,71 23,1519,24

9 *Colectori 12,73

7137,522

149,303

20,169 129,134 0,956

Colectori-Staţii distrib. carburanţi

0 0 0 0


0 0 0 0


18,08 5 33,96 0 **


0 420,19 420,19 0

Sursa datelor: raportări semestriale la stocul final apare o diferenţă de 0,4 tone care au fost incinerate într-o centrală proprie

neautorizată – a fost anunţată Garda de Mediu; ** la stocul final apare o diferenţă de -10,88 tone incinerări din generări proprii care apar in

linia Generatorilor industriali.Notă: în intervalul 2006 – 2008 structura raportărilor s-a modificat.

6.5 Depozite de deşeuri

60


( SEMESTRUL I 2010 )6.5.1 Depozite de deşeuri urbaneEliminarea deşeurilor municipale în judeţul Neamţ, în mediul urban se asigură prin

depozitele controlate de care dispun administraţiile locale iar în mediul rural pe anumite locuri, stabilite, de asemenea, de administraţiile publice locale.

În municipiul Piatra Neamţ, urmare implementării colectării selective a deşeurilor municipale, se elimină prin depozitare deşeurile reziduale precum şi o parte din cantităţile de deşeuri reciclabile care nu sunt proprii prelucrării.

În vederea asigurării succesului colectării selective, Primăria Piatra Neamţ, şi pe parcursul anului 2007, a derulat acţiuni de conştientizare şi încurajare a populaţiei municipiului.

Depozite de deşeuri municipaleNr. crt.

Denumire depozit Suprafaţa ocupată (ha) Anul programat pentru închidere

1. Depozit Ecologic Piatra Neamţ Celula 1 – 2,5 2009Celula 2 – 4,2 2017

2. Depozit municipal Roman 5 20123. Depozit orăşenesc Târgu Neamţ 4 20124. Depozit orăşenesc Bicaz 2 20091. Depozit Ecologic Piatra Neamţ – depozit ecologic conform, autorizat (Autorizaţie integrată

de mediu nr. 49/29.12.2006 valabilă până la 19.12.2016), prevăzut cu sistem de colectare selectivă a deşeurilor şi cu staţie de preepurare a levigatului (osmoză inversă).

2. Depozit municipal Roman – depozit de deşeuri menajere neconform aflat în procedură de autorizare (autorizaţia va fi emisă la completarea documentaţiei cu Autorizaţia de Gospodărire a Apelor).

3. Depozit orăşenesc Tg. Neamţ - depozit de deşeuri menajere neconform. A fost depusă solicitarea în vederea obţinerii autorizaţiei de mediu – etapa de analiză a Bilanţului de mediu nivel II.

4. Depozit orăşenesc Bicaz - depozit de deşeuri menajere neconform, având termenul de încetarea activităţii de depozitare 16.07.2009. S-a emis Notificarea APM Neamţ nr. 1806/02.04.2009 de sistarea activităţii şi stabilirea obligaţiilor de mediu în vederea închiderii şi monitorizarea post închidere. La data întocmirii prezentului raport, depozitarea deşeurilor este sistată, fiind realizate trei foraje pentru monitorizarea calităţii apelor subterane. Colectarea neselectivă şi transportul deşeurilor sunt asigurate de firma SC Agmady SRL Ceahlău. Eliminarea se realizează la Depozitul neconform de la Tg. Neamţ.

Depozite neconforme din mediul ruralNumărul depozitelor

ruraleClasa depozit conform HG

349/2005

Datade închidere

123 „b” 16 iulie 2009

În luna decembrie 2008, APM Neamţ cu sprijinul Consiliului Judeţean Neamţ a realizat inventarul spaţiilor de depozitare din zona rurală şi a întocmit calendarul de închidere şi ecologizare în conformitate cu HG nr. 349/2005, a cărui îndeplinire va fi urmărită în mod corespunzător atât de APM Neamţ, cât şi de GNM – CJ Neamţ.

În judeţul Neamţ, în zona rurală, existau la începutul anului 2009, 123 de spaţii de depozitare cu o suprafaţă de 26,232 hectare şi un volum total de aproximativ 542740 mc, spaţii de depozitare amplasate în 61 de comune. Spaţiile de depozitare au fost închise.

61


( SEMESTRUL I 2010 )APM Neamţ a emis notificarea nr. 499/09.02.2009 către Primăria comunei Săvineşti, de

sistarea activităţii şi stabilirea obligaţiilor de mediu în vederea închiderii şi monitorizării post închidere a Depozitului de deşeuri menajere neconform de la Săvineşti.

Depozite de deşeuri controlate

Acest indicator evidenţiază progresul realizat în atingerea obiectivelor privind depozitarea controlată a deşeurilor şi se calculează ca raport între numărul de depozite de deşeuri controlate (pentru deşeuri periculoase şi nepericuloase) şi numărul total de depozite de deşeuri.

Depozitele controlate se referă la acele depozite a căror exploatare face obiectul unui sistem de autorizări şi proceduri tehnice de control, în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare.

Anul 2004 2005 2006 2007 2008Nr. Depozite controlate/nr. Total de depozite

0,09 0,09 0,09 0,09 0,09

6.5.2 Depozite de deşeuri industriale

Agent economic

Clasa depozit conform HG

349/2005

Suprafaţa ocupată

(ha)

Anul programat

pentru închidere

sau conformare

Observaţii

SC ArcelorMittal Tubular Products Roman SA

„a” 3,7 2006 închis

SC Moldeternit SRL Bicaz(actual SC Fibrobeton SRL)

„a” 0,2 2006 Închis

SC Agrana România SA Roman

„b” 5,14 2006 Activitate sistată cu termen de

închidere depozit la data de

31.05.2011SC Cersanit România SA Roman – depozit neamenajat

„b” 0,7 2009 732,86 tone depozitate în anul

2008

Depozitele pentru deşeuri industriale, în conformitate cu prevederile HG nr. 349/2005, Anexa 5, au sistat depozitarea în anul 2006; deţin avize de închidere după cum urmează:

SC ArcelorMittal Tubular Products Roman SA, în tabelul 5.5 din Anexa 5 la HG nr. 349/2005 – Aviz de mediu pentru închidere nr. 5/25.09.2006, Acord de mediu nr. 4/10.05.2007 pentru închiderea compartimentelor 1 şi 2 a depozitului de deşeuri şi finalizarea lucrărilor executate în vederea închiderii în anul 2008. Alternativa de gestionare a deşeurilor generate după 01.01.2007 – obţinerea Acordului de mediu nr. 9/24.07.2007 pentru construirea a două alveole conforme pentru depozitarea deşeurilor nepericuloase. Lucrările de amenajare a celor două alveole au fost finalizate la sfârşitul anului 2008.

o deşeurile menajere şi asimilabile şi pământul excavat s-au preluat de către SC Rossal SRL Roman şi depozitate la depozitul de deşeuri municipale Roman;

62


( SEMESTRUL I 2010 )o deşeurile periculoase s-au preluat, pe bază de contract, de către firma Vivani

Salubritate SA Slobozia ;o zgura şi amestecurile de formare s-au depozitat temporar pe platforme betonate în

incinta proprie. În anul 2009, deşeurile industriale nepericuloase s-au depozitat în cele două alveole amenajate din halda Simioneşti.

SC Fibrobeton SRL Bicaz (fosta SC Moldeternit SRL Bicaz), în tabelul 5.5 din Anexa 5 la HG nr. 349/2005 – Aviz de mediu pentru închidere nr. 6/25.09.2006. Activitatea de producţie este încetată, nu se mai generează deşeuri cu conţinut de azbest.

SC Agrana România SA – Sucursala Roman, respectiv, SC Danubiana Roman SA in tabelul 5.6 din Anexa 5 la HG nr. 349/2005 – Aviz de mediu pentru închidere nr. 198/19.12.2006. Alternativa de gestionare a deşeurilor după 01.01.2007 – contract nr. 4/01.06.2006 cu SC Rossal SRL Roman pentru preluarea deşeurilor nepericuloase generate şi transportarea la depozitul de deşeuri municipale Roman. Lucrările de închidere se desfăşoară conform termenelor stabilite prin programul de conformare anexat la Avizul de mediu pentru închidere nr. 198/19.12.2006, cu termen de finalizare la data de 31.05.2011.

6.5.3. Depozite de deşeuri periculoase

Depozite de deşeuri periculoase – cu activitatea sistatăNr. crt.

Deţinătorul depozitului

Localitatea Supravegheat/Nesupravegheat

Tipul deşeurilor

Cantitatea (tone)

Amenajări

1. SC Mittal Steell SA(actual

ArcelorMittal Tubular Products

Roman SA)

Roman Supravegheat 12 01 14*19 02 05*11 01 08*10 09 0817 01 0710 09 03

3.840 IMFM

2. SC Moldeternit SRL

(actual SC Fibrobeton SRL)

Bicaz Supravegheat 17 06 05 61 IIM

Alte depozite de deşeuri periculoase

Halda IPS – Cianuril, amplasată în perimetrul S.C. Fibrexnylon S.A. Săvineşti – Divizia Chimică. Compartimentul cianuril cu o suprafaţă de cca.1088 m2 destinat depozitării catalizatorului de cărbune activ şi a şarjelor rebutate provenite de la instalaţia „Clorură de cianuril”, oprită în anul 1991; capacitate ocupată – 1045 m3.Există Aviz de mediu nr. 1/2006 pentru închiderea compartimentului “Cianuril”, cu solicitare actualizare aviz de mediu privind termenul de realizare a măsurii de ecologizare compartiment “Cianuril” aferent depozitului de deşeuri industriale – 15.10.2009. Este în derulare procedura de obţinere a acordului de mediu pentru ecologizarea compartimentului “Cianuril” eferent depozitului de deşeuri industriale “Monomer”.

ARPM Bacău a transmis către Fibrexnylon SA Săvineşti punctul de vedere al ANPM nr. 1192/30.03.2010: - închiderea depozitului se poate realiza prin evacuarea deşeurilor din depozit, dacă această variantă este fezabilă din punct de vedere al protecţiei mediului şi din punct de vedere economic;

63


( SEMESTRUL I 2010 )- dacă se adoptă varianta de închidere prin acoperirea depozitului, aşa cum a propus Fibrexnylon, este obligatorie respectarea prevederilor HG 349/2005 şi ale Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor aprobat prin Ord. 757/2004;- soluţia tehnică ce se va adopta este opţiunea titularului proiectului, în limita HG 349/2005 şi ţinând seama de condiţiile locale de mediu, în special de calitatea apelor subterane, proiectantul asumându-şi răspunderea că depozitul nu va prezenta riscuri pentru factorii de mediu şi pentru sănătatea populaţiei.

În vederea finalizării procedurii de emitere a acordului de mediu, Fibrexnylon va transmite la ARPM Bacău, varianta definitivă a proiectului "Ecologizare compartiment „Cianuril”

Spaţiile de stocare, în deplină siguranţă şi protecţie, la deţinători, a condensatoarelor şi bateriilor de condensatoare cu PCB. La aceste obiective nu au intervenit modificări, în privinţa stocării, în anul 2009.

În cadrul depozitelor de produse pentru protecţia plantelor ( magazii sau beciuri ) ale unităţilor cu profil agricol de pe raza judeţului se găsesc stocate, în condiţii de securitate, şi deşeurile de pesticide rămase de la fostele structuri organizatorice din agricultură şi care nu au fost cuprinse în Programul de eliminare PHARE, derulat prin DGADR.

Situaţia deşeurilor de produse pentru protecţia plantelor eliminate prin program PHARE în anul 2006

JudeţDeşeuri neidentificate Deşeuri identificate Cantităţi

ambalate(Kg)

Solide(kg)

Lichide(litri)

Solide(kg)

Lichide(litri)

Neamţ 6002 5110 5087 264 23909

La data de 29.01.2010 existau depozitate, în condiţii de siguranţă pe teritoriul judeţului Neamţ, produsele pentru protecţia plantelor considerate deşeuri, care nu au fost eliminate prin programul PHARE. Acestea însumau o cantitate de 1734 kg. pesticide în stare solidă şi un volum de 2300 litri pesticide în stare lichidă. Aceste cantităţi se regăsesc la următoarele locaţii:

Deşeuri de produse pentru protecţia plantelorNr. crt. Locaţia Cantitate (Kg.) Cantitate (l.)

1 COM. TUPILAŢI 0 1902 ROMAN 40 603 COM. DULCEŞTI 140 04 COM. GIROV 220 2585 COM.BOZIENI 49 2976 COM. ŞTEFAN CEL MARE 50 2007 COM.TIMIŞEŞTI 225 3008 COM.ION CREANGĂ 0 2059 COM. BOTEŞTI 10 50

10 COM. MARGINENI 400 30011 COM. SECUIENI 600 25012 COM. ZĂNEŞTI 190

Total 1734 2300Sursa datelor: adresa Unităţii Fitosanitare Neamţ înregistrată la APM Neamţ cu nr. 323/14.01.2010.

64


( SEMESTRUL I 2010 )6.5.4 Impactul depozitelor de deşeuri industriale şi urbane asupra mediului

Depozitele de deşeuri neconforme din punct de vedere al amenajării şi modului de exploatare sunt surse generatoare de impact şi risc pentru sănătatea populaţiei şi mediu, prin:

poluarea aerului; poluarea apelor de suprafaţă şi subterane; afectarea calităţii solului; proliferarea rozătoarelor, insectelor, etc.; modificări de peisaj şi disconfort vizual.

Laboratorul APM Neamţ efectuează periodic determinări fizico-chimice pe probe prelevate din forajele de supraveghere executate în zona depozitului ecologic de deşeuri menajere din municipiul Piatra Neamţ precum şi analize de sol, scurgeri lichide şi analize de deşeuri pentru celelalte depozite.

Dintre depozitele de deşeuri municipale, numai depozitul nou de la Piatra Neamţ este realizat în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare privind depozitarea deşeurilor, fiind prevăzut cu un sistem de impermeabilizare cu strat de argilă compactată completat cu geomembrană, geotextil şi strat de drenare, cu sistem de colectare a levigatului şi de pompare a acestuia în staţia de epurare orăşenească ; de asemenea este prevăzut cu cântar şi foraje de monitorizare a calităţii apei subterane în perimetrul depozitului.

Conformarea totală a depozitului s-a realizat în anul 2006 prin realizarea sistemului de colectare a gazului de depozit şi a instalaţiei de tratare a levigatului.

Primăria Piatra Neamţ în cadrul Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Program pentru managementul deşeurilor în Piatra Neamţ", în curs de implementare, are posibilitatea de a rezolva integral colectarea şi depozitarea deşeurilor. Proiectul va asigura respectarea Directivei Cadru în domeniul deşeurilor (Directiva 2006/12/EC) şi a Directivei referitoare la depozitarea deşeurilor (1999/31/EC).

Exploatarea depozitelor vechi este insuficient organizată. Deşeurile depozitate sunt în cea mai mare parte neselectate (se selectează doar componente din hârtie şi carton, metalice, PET-uri). Se ţine numai o evidenţă a cantităţilor de deşeuri prin cântărirea vehiculelor, controlul deşeurilor acceptate fiind realizat doar vizual. Utilajele utilizate nu asigură o compactare corespunzătoare a deşeurilor, iar acoperirea se realizează parţial.

În planul de implementare a directivei privind depozitarea deşeurilor au fost stabilite termenele de închidere a depozitelor, după cum urmează:

Depozit municipal Piatra Neamţ (depozit vechi) – anul 2005, închis; Depozit municipal Roman – anul 2012 ; Depozit orăşenesc Tg. Neamţ – anul 2012 ; Depozit orăşenesc Bicaz – anul 2009. Depozitarea deşeurilor este sistată. S-au

realizat trei foraje pentru monitorizarea calităţii apelor subterane.În urma stabilirii acestor termene de închidere, proprietarii depozitelor au fost atenţionaţi

de către APM Neamţ, în scris, asupra următoarelor:- depozitul existent trebuie să aibă o evaluare a stării mediului pe acel amplasament,

respectiv, Bilanţ de nivel II şi Evaluarea riscului, dacă este cazul ;- închiderea depozitului, conform directivei europene, se poate realiza numai în baza unui

proiect de închidere şi monitorizare post-închidere a fostului amplasament de minim 30 de ani ;- existenţa, deja în operare, a unei alternative de depozitare, conforme cu reglementările

UE, în momentul închiderii depozitului existent.Pentru toate depozitele au fost elaborate şi înaintate, la APM Neamţ, bilanţurile de mediu.

65


( SEMESTRUL I 2010 )Depozitul orăşenesc Bicaz deţine Notificarea APM Neamţ de sistare nr. 1806/02.04.2009,

cu stabilirea obligaţiilor de mediu. Închiderea este inclusă în Master Plan – “Sistem Integrat de Gestionare deşeurilor în judeţul Neamţ”.

6.5.5 Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului

Programe de investiţii mii RON

Nr.crt.

Agent economic Plan 2009

Realizat 2009

1. SC ArcelorMittal SA Roman Halda de şlam şi reziduuri Achiziţionarea unui transcontainer

închis pentru transport deşeuri

65,702459,914

49,3370

2. SC Cersanit România SA – Roman Amenajarea haldei de depozitarea

deşeurilor nevalorificabile; Reconstrucţia ecologică a terenului aferent haldei existente.

0 1453,1

3. SC MECANICA CEAHLĂU SA Piatra Neamţ Colectarea şi eliminarea şlamului şi a

filtrelor uzate de la atelierul de vopsitorie.

14 9

4. COMPANIA JUDEŢEANĂ APA SERV SA ZONA EST ROMAN

Înlocuire condensatori ce conţin PCB

7 0

5. SC FIBREX NYLON SA Săvineşti Ecologizarea

compartimentului”Cianură”, aferent depozitului de deşeuri industriale”Monomer”, având suprafaţa de cca.1100 mp, în baza unui studiu de specialitate.

210 24,473

6. SC LANGELLOTTI IMPEX SRL Piatra Neamţ

Realizare platformă nămol;

91,423 0

7. CONSILIUL JUDEŢEAN NEAMŢ -Proiect: „Sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale în judeţul Neamţ” Taxa PUZ Gârcina+ PUZ Cordun Anunţuri publicitare cu privire la

proiect şi taxa ARPM Bacău Studiu geologic şi studiu geotehnic

Girov Avize Raport de mediu PUZ Gârcina Taxă acord de mediu Certificat de urbanism Depozit Girov

500

31

19,682163,26

30,29

31

19,682163,26

Municipiul ROMAN Achiziţionat autospeciale pentru 459,687 459,687

66


( SEMESTRUL I 2010 )transportul deşeurilor

În anul 2007 s-a implementat proiectul “Program pentru managementul deşeurilor solide în Piatra Neamţ, România” – cu finanţare asigurată din fonduri special destinate acestui tip de proiecte din cadrul Programului ISPA.Sistemul de management integrat al deşeurilor presupune:- colectarea selectivă a deşeurilor pe patru tipuri de deşeuri;- puncte de colectare – 931;- centre de colectare a deşeurilor voluminoase (mobilier, textile, DEEE, etc.);- mijloace de transport: 18 autocompactoare (16 buc. a 7 to/buc. şi 2 a 2 to/buc.);- 1 maşină de spălat containerele de colectare;- 1 maşină de ridicat şi transportat containere a 30 mc şi iglu-uri a 1.100 litri din centrele

de colectare deşeuri voluminoase;- staţia de compostare a deşeurilor organice;- staţie de sortare a deşeurilor de sticlă şi plastic; plasticul se balotează şi se valorifică

prin agenţi economici specializaţi;- deşeurile de hârtie şi carton se balotează şi se valorifică prin agenţi economici

specializaţi;- deşeurile reziduale se depozitează în celulele depozitului ecologic;- deşeurile din construcţii şi demolări se concasează în staţia de concasare şi se

folosesc fie pentru acoperirea zilnică a depozitului, fie în alte scopuri în funcţie de natura materialului concasat;

- deşeurile voluminoase – se valorifică prin agenţi economici specializaţi;- campanii de informare şi conştientizare a populaţiei, articole în presa locală, pliante,

dezbateri cu reprezentanţii asociaţiilor de proprietari/locatari spot TV locale;- reabilitarea depozitului vechi, depozitul vechi a fost închis în anul 2005;- realizarea unei noi alveole în depozitul ecologic cu suprafaţa de 4,2 ha şi capacitate de

300.000 mc.

In curs de implementare proiectul «Sistem integrat de gestionare a deşeurilor municipale la nivelul judeţului Neamţ » - componentă a Proiectului de Asistenţă Tehnică pentru Pregătire de Proiecte PHARE 2005/017-553.04.03/08.01.Sistemul este compus din mai multe componente, astfel.

- Extinderea sistemului de colectare şi transport al deşeurilor reziduale, reciclabile şi biodegradabile ;

- Implementarea sistemului de compostare individuală în mediul rural ;- Construirea a 3 staţii de transfer deşeuri reziduale în localităţile

Cordun, Tg. Neamţ şi Taşca ;- Construirea unei staţii de sortare la Cordun ;- Construirea unui depozit conform la Girov ;- Închiderea celor 3 depozite neconforme din mediul urban de la

Roman, Târgu Neamţ şi Bicaz ;- Închiderea şi reabilitarea spaţiilor de depozitare din mediul rural. Conform art. 3,

alin. 7 din H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, până la data de 15 iulie 2009, toate cele 123 de spaţii de depozitare neamenajate, identificate în mediul rural, au sistat depozitarea şi au fost reabilitate prin executarea lucrărilor de nivelare, compactare, acoperire cu pământ şi înierbare sau prin transferarea deşeurilor într-un depozit urban , cu perioadă de tranziţie.

67


( SEMESTRUL I 2010 )Obiectivul general al proiectului este să îmbunătăţească infrastructura de mediu în

conformitate cu standardele europene în domeniul gestionării deşeurilor pentru a spori în mod semnificativ calitatea mediului şi a condiţiilor de viaţă.

Scopul proiectului este implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor municipale la nivelul întregului Judeţ, care să promoveze prevenirea şi valorificarea deşeurilor şi să asigure atingerea tuturor ţintelor asumate prin Tratatul de Aderare a României la UE şi a celor prevăzute în POS Mediu.

Prin realizarea sistemului integrat de management al deşeurilor, se va asigura implementarea principalelor directive din domeniul managementului deşeurilor. De asemenea, se va asigura îndeplinirea obiectivelor stabilite în Programul Operaţional Sectorial pentru Mediu, în particular obiectivele axei prioritare 2 « Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric ».

Beneficiarul proiectului este Consiliul Judeţean Neamţ. Investiţia totală necesară a fi alocată pentru perioada 2009 – 2013, este de 34,234 mil. euro. 29,333 mil. euro vor fi alocaţi prin POS Mediu şi 4,9 mil. euro din alte surse de finanţare. Proiectul a obţinut Acordul de Mediu nr. 13/14.12.2009.

În cadrul Programului PHARE 2004 şi 2005 CES – „Schema de Investiţii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deşeurilor”, au fost aprobate pentru finanţare proiectele:o „Sistem de colectare selectivă şi staţie de transfer pentru deşeurile din arealul turistic

Valea Bicazului” - Primăria comunei Taşca în asociere cu Primăriile Bicaz, Tarcău, Bicazu Ardelean, Bicaz Chei şi Dămuc.

o “Construcţie staţie de transfer pentru deşeuri şi sistem de colectare selectivă în zona oraşului Roznov” – oraşul Roznov în asociere cu comunele Rediu şi Piatra Şoimului. Lucrările sunt în curs de execuţie, cu termen PIF : 30.05.2010.

o “Eco-Management Tg. Neamţ - Proiect pentru realizarea unui sistem eficient şi durabil de gestionare a deşeurilor” – staţie de transfer şi sistem de colectare selectivă deşeuri – oraşul Tg. Neamţ în asociere cu comunele Drăgăneşti, Brusturi, Grumăzeşti, Bălţăteşti, Ghindăoani. S-a emis Acordul de mediu nr. 7/02.04.2009 pentru proiectul mai sus numit, lucrările fiind finalizate la sfârşitul anului 2009, cu programarea recepţiei la terminarea lucrărilor, pentru 20.01.2010.

APM Neamţ are permanent în vedere conştientizarea populaţiei şi a agenţilor economici în legătură cu importanţa gestionării într-un mod corect atât a deşeurilor municipale cât şi a celor de producţie, având în vedere beneficiile din punct de vedere al îmbunătăţirii calităţii mediului (dispariţia depozitării necontrolate a deşeurilor), economic (obţinerea de venituri din valorificarea deşeurilor), social (crearea de noi locuri de muncă) şi de asemenea, turistic.

Subiecte legate de managementul deşeurilor au fost abordate în cadrul emisiunilor transmise pe posturile locale de televiziune, în cadrul conferinţelor de presă, prin comunicate de presă, în cadrul întâlnirilor cu reprezentanţii autorităţilor publice locale şi cu agenţii economici.

De asemenea, s-au transmis notificări atât agenţilor economici cât şi autorităţilor administraţiei publice locale în legătură cu obligativitatea realizării măsurilor de implementare a directivelor europene şi a angajamentelor asumate prin Tratatul de Aderare.

6.5.6 Tendinţe privind gestionarea deşeurilor

Luând în consideraţie situatia actuală privind gestionarea deşeurilor municipale şi procesul în derulare, de implementare a legislaţiei Uniunii Europene în domeniu, este imperios necesar să se implementeze la nivelul întregului judeţ un sistem integrat de gestionare a deşeurilor.

68


( SEMESTRUL I 2010 )Proiectul “Sistem integrat de gestionare a deşeurilor municipale la nivelului judeţului

Neamţ” - componentă a Proiectului de Asistenţă Tehnică pentru Pregătire de Proiecte (Technical Assistance for the Pipeline of Projects Preparation) PHARE 2005 / 017– 553.04.03/08.01 este în curs de implementare.

Prin realizarea sistemului integrat de management al deşeurilor se va asigura implementarea principalelor directive din domeniul managementului deşeurilor transpuse în legislaţie naţională, astfel:

Directiva 2006/12/CEE privind deşeurile – transpusă în OUG nr. 78/2000 privind

regimul deşeurilor, modificată şi aprobată de Legea nr. 426/2000, modificată şi

completată de OUG nr. 61/2006, aprobată cu modificări de Legea nr. 27/2007;

Directiva 99/31/CE privind depozitarea deşeurilor – transpusă în HG nr. 349/2005

privind depozitarea deşeurilor;

Directiva 94/278/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje – transpusă în HG nr.

621/2005 privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (cu modificările şi completările

ulterioare).

De asemenea, prin realizarea investiţiei propuse se va asigura îndeplinirea obiectivelor stabilite în Programul Operaţional Sectorial pentru Mediu, în particular obiectivele axei prioritare 2 “Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric”.

În conformitate cu prevederile articolului 8 alin (1) din OUG 78/2000 privind regimul deşeurilor cu modificările şi completările ulterioare, Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor a fost elaborat de către Consiliul Judeţean Neamţ în colaborare cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamţ, fiind finalizat la începutul anului 2008.

Planul Judeţean a fost supus procedurii SEA obţinând Aviz de mediu nr. 21 eliberat în data de 11.08.2008 de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bacău.

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 103/21.08.2008.

Astfel, sistemul de gestionare integrată a deşeurilor propus pentru judeţul Neamţ este în concordanţă cu prevederile documentelor menţionate anterior.

Proiectul ISPA din municipiul Piatra Neamţ va avea în acest sens un rol determinant, succesul acestuia constituind exemplificarea conceptului de management integrat al deşeurilor la nivel judeţean.

Atitudinea producătorilor de deşeuri de producţie, societăţi private sau de stat, variază în funcţie de situaţia economică a acestora şi de gradul de conştientizare a necesităţii de introducere a standardelor europene privind gestionarea deşeurilor.

Preocuparea de a răspunde necesităţilor de îmbunătăţire a modului de gestionare a deşeurilor este influenţată şi de Programele de conformare aprobate în cadrul procesului de privatizare care prevăd obiective detaliate privind deşeurile şi planificarea atingerii acestor obiective.

Principalele posibilităţi de implementare a sistemelor de gestionare a deşeurilor de producţie sunt: - realizarea caracterizării deşeurilor prin teste complexe pentru a determina potenţialul de poluare şi încadrarea corectă a acestora în cele trei clase (nepericuloase, periculoase, inerte);

- tratarea deşeurilor periculoase ce nu mai pot fi reciclate;- utilizarea deşeurilor industriale inerte la acoperirea temporară a depozitelor de deşeuri

municipale;

69


( SEMESTRUL I 2010 )- stocarea controlată, în spaţii corespunzător amenajate, a deşeurilor de pesticide şi a

echipamentelor care conţin PCB, până la eliminare;- co-incinerarea anvelopelor uzate, a uleiurilor uzate a rumeguşului şi a altor tipuri de

deşeuri în cuptoarele de ciment ale S.C. Carpatcement Holding S.A. Bicaz;- folosirea rumeguşului drept combustibil alternativ în centrale termice.- folosirea biomasei drept combustibil pentru generarea energiei electrice. În judeţul Neamţ s-au eliberat acorduri de mediu pentru 2 instalaţii de combustie prin coincinerare:

o acord de mediu nr. 1/01.05.2007 emis pentru "Centrală electrică pe combustibil biomasă în localitatea Stejaru, com. Pângăraţi", aparţinând SC General Energetic SRL Stejaru, com. Pângăraţi, pentru care lucrările au fost finalizate.

o acord de mediu nr. 18/28.12.2009 emis pentru "Centrală electrică pe combustibil biomasă în localitatea Borleşti ", aparţinând SC Genera Avante SRL Bucureşti.

- identificarea tuturor surselor potenţiale de poluare atât cu substanţe chimice cât şi cu materiale de construcţie contaminate ce ar putea deveni deşeuri periculoase în cazul dezafectării/dezmembrării/demolării.

6.5.6.1 Prognoza privind generarea deşeurilor municipale

Cantitatea de deşeuri municipale generate, considerată a fi un indicator al consumului populaţiei, va avea în următorii ani o evoluţie crescătoare, dar nu foarte spectaculoasă. Creşterea cantităţilor de deşeuri se va datora atât creşterii consumului de produse, cât mai ales dezvoltării serviciilor de salubritate, prin extindere, în zonele rurale.

Pe termen lung, ca urmare a implementării practicii colectării selective, reciclării şi valorificării, dar şi a descurajării generării deşeurilor, se estimează o plafonare a tendinţei de creştere a cantităţilor de deşeuri eliminate prin depozitare finală. Promovarea compostării deşeurilor va avea ca efecte reducerea cantităţilor depozitate şi a problemelor pe care le presupune depozitarea în depozitele neconforme legate de levigat, gazul de depozit, fenomene de autoaprindere, mirosuri neplăcute, etc.

Parametrii importanţi pentru proiectarea sistemelor de management integrat vor deveni compoziţia deşeurilor şi variaţia sezonieră a cantităţilor generate.

În ceea ce priveşte compoziţia deşeurilor municipale, aceasta se va modifica în sensul creşterii ponderii deşeurilor de ambalaje (plastic, hârtie, carton, sticlă etc.) şi scăderea corespunzătoare a procentului de resturi alimentare şi a altor componente. De asemenea, ca urmare a extinderii zonelor rezidenţiale prin renovarea şi construirea de locuinţe se poate estima o creştere a cantităţilor de deşeuri rezultate din construcţii şi demolări.

6.5.6.2 Prognoza privind generarea deşeurilor de producţie

Se poate prognoza că generarea anumitor tipuri de deşeuri industriale se va diminua ca urmare a:

schimbării ponderii diferitelor ramuri industriale în cadrul activităţilor de producţie; introducerii progresive a tehnologiilor moderne, cu consumuri mici de materii prime

şi energie în toate domeniile de producţie; necesităţii respectării noilor cerinţe legislative care impun utilizarea tehnologiilor

curate; intensificării preocupărilor de prevenire şi minimizare a deşeurilor; aplicării unui management mai eficient în cadrul societăţilor, care să pună accentul

pe evitarea pierderilor materiale şi pe valorificarea deşeurilor;

70


( SEMESTRUL I 2010 )Evoluţia diferită a generării deşeurilor de producţie în raport cu producţia de bunuri va fi

mai evidentă după anul 2010, când este de aşteptat ca efectele schimbărilor tehnologice şi manageriale, precum şi în controlul deşeurilor să se stabilizeze în majoritatea domeniilor de activitate.

Se estimează că în viitor creşterea cantităţilor de deşeuri de producţie care trebuie eliminate va fi mai mică decât creşterea producţiei industriale, ca rezultat al prevenirii apariţiei deşeurilor şi al aplicării măsurilor de reciclare.

În aceste condiţii se va pune accent mai mare pe gestionarea corectă a deşeurilor periculoase care au cel mai mare impact asupra mediului şi sănătăţii. Generarea deşeurilor periculoase va scădea chiar şi în condiţiile creşterii producţiei de bunuri.

6.5.7 Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor

Abordarea integrată reprezintă cea mai eficientă metodă pentru îmbunătăţirea managementului deşeurilor municipale la nivel judeţean.

Conştientizarea tuturor autorităţilor locale cu responsabilităţi directe în gestionarea deşeurilor municipale va avea un rol semnificativ în implementarea sistemului de gestionare integrată a deşeurilor la nivel judeţean.

Primăria Piatra Neamţ în cadrul Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Program pentru managementul deşeurilor în Piatra Neamţ", are posibilitatea de a rezolva integral colectarea selectivă, valorificarea şi depozitarea finală a deşeurilor. Proiectul va asigura respectarea Directivei cadru în domeniul deşeurilor (Directiva 2006/12/EC).

Principalul obiectiv al măsurii este de a permite municipiului Piatra Neamţ să se alinieze la Reglementările şi Standardele Uniunii Europene în ceea ce priveşte colectarea, sortarea, transportul, tratarea şi depozitarea deşeurilor.

Obiectivele specifice ale noului sistem de gestionare a deşeurilor pentru municipiul Piatra Neamţ constau în:

contribuirea la o îmbunătăţire generală a calităţii mediului urban şi a igienei publice; implementarea colectării selective a deşeurilor solide municipale; operarea şi întreţinerea unui sistem durabil şi ecologic de colectare a deşeurilor; reutilizarea şi reciclarea deşeurilor reutilizabile şi reciclabile; tratarea tuturor deşeurilor tratabile în scopul reducerii capacităţii necesare pentru

depozitare; operarea şi menţinerea instalaţiilor de tratare şi eliminare a deşeurilor; monitorizarea post-închidere a vechiului depozit.

Prin aplicarea măsurii ISPA se preconizează reducerea volumului de deşeuri ce vor fi depozitate în noul depozit ecologic de la Piatra Neamţ cu mai mult de jumătate, reciclarea a circa 90% din deşeurile de hârtie şi carton, 70% din sticlă şi 90 – 95 % din materialul plastic refolosibil.

Implementarea prevederilor PNGD în judeţul Neamţ se va asigura prin realizarea următoarelor măsuri:

construirea celui de-al doilea depozit de deşeuri municipale aprobat pentru judeţul Neamţ, în zona Girov;

închiderea/conformarea depozitelor de deşeuri existente conform calendarului prevăzut în anexa 5 la HG nr. 349/2005;

realizarea staţiilor de transfer propuse; extinderea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor şi a zonelor deservite de serviciile

de salubritate;

71


( SEMESTRUL I 2010 ) reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate conform obiectivelor stabilite în

HG nr. 349/2005; creşterea gradului de valorificare a deşeurilor; realizarea obiectivelor naţionale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu

recuperare de energie şi, respectiv, reciclare prevăzute în anexa 4 la HG nr. 621/2005, pentru deşeurile de ambalaje;

amenajarea punctelor de colectare pentru deşeurile de echipamente electrice şi electronice;

asigurarea colectării selective şi îndeplinirea obiectivelor prevăzute de HG nr. 448/2005, de valorificare, reutilizare şi reciclare a DEEE colectate selectiv;

respectarea prevederilor legislaţiei specifice privind transportul deşeurilor; urmărirea reutilizării, reciclării şi valorificării componentelor vehiculelor scoase din uz; eliminarea echipamentelor ce conţin compuşi desemnaţi (PCB/PCT), conform planurilor de

eliminare aprobate; utilizarea nămolurilor de la staţiile de epurare numai în baza Permisului de aplicare emis

de APM.

6.6 Gestionarea substanţelor chimice periculoase

6.6.1 Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase (PIC)

Regulamentul (CE) nr. 304/2003 privind exportul şi importul de produse chimice periculoase înlocuit prin Regulamentul 689/17.06.2008, are următoarele obiective:

• implementarea Convenţiei de la Rotterdam privind procedura de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză(PIC);

• promovarea răspunderii comune şi a eforturilor de cooperare în transportul internaţional de chimicale periculoase, în scopul protejării sănătăţii oamenilor şi a mediului;

• contribuţia la utilizarea ecologică corectă a chimicalelor periculoase, prin facilitarea schimbului de informaţii referitoare la caracteristicile chimicalelor, susţinerea unui proces de luare a deciziilor în cadrul CE, referitor la importul/exportul chimicalelor şi prin diseminarea deciziilor către părţi şi alte ţări;

• asigurarea aplicării prevederilor Directivei 67/548/CEE, Directivei 1999/45/EC privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi prevederilor Regulamentului 1272/2008 (CLP) care are ca obiectiv alinierea legislaţiei UE de clasificare, etichetare şi ambalare a substanţelor şi amestecurilor la Sistemul Global Armonizat al Naţiunilor Unite (GHS).

Regulamentul (CE) nr. 304/2003 privind exportul şi importul de produse chimice periculoase, înlocuit prin Regulamentul (CE) nr. 689/2008, a fost transpus prin:

- HG nr. 305/28.03.2007 privind unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 304/2003 privind exportul şi importul produşilor chimici periculoşi;

- Legea nr.91/2003 pentru aderarea României la Convenţia privind procedura de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză, aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticide care fac obiectul comerţului internaţional, adoptată la Rotterdam la 10 septembrie 1988;

- Ordin nr.1239/06.08.2007 emis de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, privind modalităţile de realizare a controlului exportului şi importului produşilor chimici periculoşi, precum şi modalităţile de colaborare dintre autorităţi, conform HG 305/2007 privind unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului(CE) nr. 304/2003 privind exportul şi importul produşilor chimici periculoşi.

72


( SEMESTRUL I 2010 )Pe raza judeţului Neamţ, la nivelul anilor 2008 şi 2009, nu au fost identificaţi agenţi

economici importatori/exportatori de produse chimice supuse Procedurii PIC. SC MOLDETERNIT SRL Bicaz (actual SC FIBROBETON SRL Bicaz) a realizat import de 1259,664 tone azbest crisotilic din Estonia, utilizat, până în septembrie 2006, ca materie primă pentru fabricarea plăcilor de azbociment. Azbestul crisotilic, un produs mineral natural sub formă de fibre, nu intră sub incidenţa procedurii PIC dar necesită notificare la export.

6.6.2 Evidenţa materialelor cu conţinut de azbest În primul semestru din anul 2009, a fost actualizat inventarul materialelor cu conţinut de azbest, fiind colectate următoarele informaţii:

- situaţia operatorilor economici care au desfăşurat activităţi cu azbest, până la 01.06.2009;

- acţiunile întreprinse de operatorii economici pentru gestionarea deşeurilor cu conţinut de azbest, până la data de 01.06.2009.

Inventarul cantităţilor de azbest şi a deşeurilor cu azbest din judeţul Neamţ – la 01.06.2009

Utilizare azbest Deşeuri cu conţinut de azbest

Azbest în construcţii Articole cu conţinut de azbest Cantitate existentă

(tone)

Mod de gestionare

Acoperişuri cu azbest

(m2)

Pereţi cu

azbest(m2)

Materiale de izolaţie termică

(m2)

Plăci de azbociment

(tone)

Produse de

etanşare

(tone)

Fir de azbest(tone)

242822,7 8694 5273,2 0,192 0,092 0,608 202,55 Depozitare temporară în

spaţii separate, fără tratarea suprafeţelor deşeurilor pt. fixare fibre.

Eliminarea se va realiza prin firme

autorizate.Alte situaţii în care exista azbest, la data de 01.06.2009, sunt următoarele:

127500 kg dispersoare turnuri de răcire (plăci de azbociment); 2030 m2 gard din plăci plane din azbociment; 277500 m2 dispersoare turnuri de răcire (plăci de azbociment); 1000 m gard din plăci azbociment.Inventarul agenţilor economici importatori/producători care au desfăşurat activităţi cu

materiale cu conţinut de azbest s-a realizat în anul 2008 pentru 2006, situaţia fiind următoarea: Situaţia importului de materiale cu conţinut de azbest - 2006Judeţ Agenţi economici

importatoriDenumire materiale şi cantităţi importate

Deşeuri cu azbest generate

Stocuri materiale cu conţinut de azbest la

01.01.2007Neamţ SC MOLDETERNIT

SRL Bicaz(actual SC

FIBROBETON SRL)

Fibre de azbest crisotilic:

1259,664 tone

- -

73



Situaţia producţiei de materiale cu conţinut de azbest -2006Judeţ Agenţi economici

producătoriDenumire şi cantităţi produse

Deşeuri cu azbest generate

Stocuri produse cu conţinut de azbest la 01.01.2007

Neamţ SC MOLDETERNIT

SRL Bicaz

Plăci de azbociment:6080 tone

- -(13.09.2006 s-a oprit linia tehnologică de fabricare produse cu conţinut de azbest şi a început un program de retehnologizare cu obiectivul montare linie tehnologică de fabricare plăci non-azbest pe bază de ciment, celuloză, fibre sintetice, aditivi)

Situaţia emisiilor de azbest - 2006Judeţ Agenţi economici

producători de materiale cu conţinut de azbest

Emisii în aer Emisii în apă

Observaţii

Neamţ SC MOLDETERNIT SRL Bicaz

-(în 2006 nu

s-au efectuat măsurători

emisii în aer)

- Apele uzate erau reintroduse în circuitul tehnologic în sistem închis, motiv pentru care nu s-au efectuat măsurători emisii în apă

6.6.3 Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS-uri)

Inventarul cantităţilor de ODS-uriRegulamentul Parlamentului European şi Consiliului (CE) nr. 2037/2000 privind

substanţele care epuizează stratul de ozon, se aplică producţiei, importului, exportului,plasării pe piaţă, utilizării, recuperării, reciclării, regenerării şi distrugerii clorofluorocarburilor,, altor clorofluorocarburi total halogenate, halonilor, hidroclorofluorocarburilor parţial halogenate, tetraclorurii de carbon, metilcloroformului, bromurii de metil şi bromoclorometanului ca substanţă nouă.

Conform OG nr.89/1999, ODS-urile sunt substanţe chimice în vrac, în containerul lor de transport şi amestecurile de chimicale ce conţin mai mult de 1% substanţă reglementată.

În judeţul Neamţ nu s-au identificat operatori economici importatori/exportatori/producători de ODS-uri. Se desfăşoară doar activităţi de service instalaţii frigorifice, de climatizare, precum şi utilizarea agenţilor frigorifici în instalaţii tehnologice sau în activităţi de comercializare.

Inventarul cantităţilor de ODS-uri a fost realizat în 2007, 2008 şi 2009 pentru anii 2006, respectiv 2007şi 2008, astfel:

Agenţi frigorifici: 2006 -2007-2008-2009

74



Anul

Cantitate utilizată / recuperată (kg)agenţi frigorifici

CFC-12 CFC-13

HCFC-22 HCFC-123

HCFC-141b Alţi HCFC

Clorura de metil

2006 0 / 0 0 / 0 279,4 / 0 0 / 0 7920 / 0 0 / 0 0 / 02007 0 / 0 0 / 0 150.8 / 0 0 / 0 0 / 0 0 / 0 0 / 02008 0 / 0 0 / 0 57,6 / 0 0 / 0 0 / 0 0 / 0 0 / 02009 0 / 0 0 / 0 109 / 2,2 0 / 0 0 / 0 0 / 0 0 / 0

AnulFreoni ecologici – cantităţi utilizate (kg)

R 134a R404 R404a R407 R6002006 332,87 49 54,00 0 02007 239.85 0 1206,4 0 40,52008 365,3 0 58,2 44 0 2009 266,3 0 208 36,17 0

Degresanţi, dezinfectanţi, reactivi de laborator

AnulCantitate utilizată / recuperată (kg)

Tetraclorura de carbon

Bromura de metil

Clorura de metilen

Percloretilena Cloroform

2006 337,4 / 34,2 0 / 0 2085 / 0 1918,2 / 400 0 / 02007 11,55 / 43,2 0 / 0 637 / 0 1268 / 0 20 / 02008 19,8 / 44,79 0 / 0 88 / 0 14061 / 376 25 / 02009 23,84 / 0,08 0 / 0 73,4 / 3 8623 / 30 0 / 0

6.6.4 Biocide

Conform Directivei Consiliului Uniunii Europene nr. 98/8/EC privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, acestea sunt definite ca “substanţele active si preparatele conţinând una sau mai multe substanţe active, condiţionate într-o formă în care sunt furnizate utilizatorului, având scopul să distrugă, să împiedice, să facă inofensivă şi să prevină acţiunea sau să exercite un alt efect de control asupra oricărui organism dăunător, prin mijloace chimice sau biologice”.

Prevederile Directivei nr. 98/8/EC s-au transpus în legislaţia naţională prin H.G. nr. 956/18.08.2005, modificată şi completată prin Ordinul nr. 1173/02.11.2005, HG nr. 584/2006 şi HG nr. 545/2008 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide. Normele metodologice de aplicare ale HG nr. 956/18.08.2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide au fost aprobate prin Ordinul comun MMGA/MSP/ANSVSA nr. 280/1321/90 din 2007, modificat şi completat prin Ordinul MMDD nr. 948/19.08.2008.

Listele cu substanţele active existente sunt prevăzute în cuprinsul anexelor la HG nr. 956/2005, după cum urmează: a) Lista cu substanţele active existente şi care în programul de revizuire nu intră în "Lista substanţelor active aprobate de Comunitatea Europeană, admise în componenţa produselor biocide" sau "Lista substanţelor active aprobate de Comunitatea Europeană, admise în componenţa produselor biocide cu risc scăzut" sau "Lista substanţelor de bază aprobate de Comunitatea Europeană"; b) Lista cu substanţele active existente, identificate în Comunitatea Europeană;

75


( SEMESTRUL I 2010 ) c) Lista cu substanţele active existente şi incluse în tipul/tipurile de produs biocid, care intră în programul de revizuire în Comunitatea Europeană.

Autoritatea competentă pentru reglementarea regimului produselor biocide pe teritoriul României este Ministerul Sănătăţii.

Biocide achiziţionate, utilizate în anii 2007, 2008 şi 2009

Judeţ AnulNumăr de operatori

economiciCantitate achiziţionată

(tone)Cantitate utilizată

(tone)Neamţ 2007 2 13,9 14,82

2008 2 24,09 22,812009 4 72,62 77,43

6.6.5 Mercurul

Combinaţiile mercurului sunt considerate printre cele mai puternice otrăvuri minerale, atât pentru organismele superioare, cât şi pentru microorganisme. Toxicitatea mercurului variază în funcţie de forma sa chimică, compuşii organo-mercurici fiind cei mai toxici. Creierul este organul uman ţintă asupra căruia acţionează mercurul. Mercurul este singurul metal lichid la temperatura camerei, condiţii în care deja prezintă emisii de vapori toxici, necesitând manipularea cu precauţie si păstrarea în recipiente etanşe.

Impactul negativ asupra sănătăţii populaţiei si mediului al anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticide care fac obiectul comerţului internaţional, între care şi cei ai mercurului, a impus necesitatea luării unui set de măsuri pentru gestionarea ecologica raţională a acestora, inclusiv prevenirea traficului internaţional ilegal cu acestea, măsuri adoptate prin Convenţia de la Rotterdam din 10 septembrie 1998.

România a aderat la Convenţia de la Rotterdam privind procedura de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză, aplicabilă anumitor compuşi chimici periculoşi şi pesticide care fac obiectul comerţului internaţional prin Legea nr. 91/2003.

Acquis-ul comunitar de mediu cuprinde o serie de reglementări specifice privind activităţile cu substanţe si preparate chimice periculoase, între care se regăsesc si compuşi ai mercurului, asumate de România prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Aceste acte normative comunitare au fost transpuse în legislaţia naţionala, astfel:- Directiva nr.79/117/1978/CEE de interzicere a introducerii pe piaţă şi uilizării produselor de protecţie a plantelor, conţinând anumite substanţe active.

Începând cu ianuarie 2003, a fost interzis importul si utilizarea în România a produselor fitosanitare conţinând ca substanţă activă următorii compuşi ai mercurului: oxid mercuric, clorura mercuroasă, alţi compuşi mercurici anorganici, compuşi alchil-mercurici si compuşi alcoxialchil si aril-mercurici;

Exportul produselor pesticide conţinând compuşi ai mercurului, inclusiv compuşi anorganici, compuşi alchilmercurici, compuşi alchiloxialchil si arilmercurici este supus procedurii PIC, conform Convenţiei de la Rotterdam;- Directiva nr.76/769/2004/CEE privind restricţiile pentru utilizarea şi comercializarea unor substanţe şi preparate periculoase, împreună cu amendamentele adoptate până la 30 septembrie 2004;- H.G. nr. 347/2003 privind restricţionarea introducerii pe piaţă si a utilizării anumitor substanţe si preparate chimice periculoase, modificată si completată prin HG nr.932/2004 si HG nr.646/2005.

Compuşii mercurului se pot introduce pe piaţă şi se pot utiliza numai cu respectarea

76


( SEMESTRUL I 2010 )condiţiilor specifice de restricţionare prevăzute în actele normative sus-menţionate. Sunt exceptate doar utilizările pentru activităţile de cercetare-dezvoltare si efectuare a analizelor în cadrul procesului de învăţământ.- Directiva nr. 2002/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind limitarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice, cu amendamentele ulterioare;- H.G. nr. 992/2005 privind limitarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice, modificată prin HG nr.816/2006, în vigoare de la data aderării la U.E.- Directiva nr. 91/157/EEC privind bateriile şi acumulatorii care conţin anumite substanţe periculoase si Directiva nr. 93/86/EC privind etichetarea bateriilor- H.G. nr.1057/2001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor care conţin substanţe periculoase.

Începând din luna mai a anului 2002, a fost interzisă introducerea pe piaţă a bateriilor şi/sau acumulatorilor care conţin mai mult de 0,0005% mercur din greutate, incluzând si cazurile în care aceste baterii si acumulatori sunt încorporate în aparate. Se exceptează de la interdicţia sus-menţionata, bateriile tip pastilă cu un conţinut maxim de 2% mercur din greutate.- Regulamentul nr.304/2003/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind exportul şi importul de produse chimice periculoase.- Regulamentul (CE) nr.1102/2008 privind interzicerea exporturilor de mercur metalic şi de anumiţi compuşi şi amestecuri de mercur şi depozitarea în condiţii de siguranţă a mercurului metalic.

Ultimul inventar a cantităţilor de mercur şi a deşeurilor cu conţinut de mercur, rulate în diverse activităţi în anul 2008 şi până la 01.09.2009, s-a realizat în septembrie 2009, inventar care cuprinde următoarele situaţii:

Situaţia mercurului metalic la 01.01.2009

Judeţ

Mercur metalic pe stoc la 01.01.2009 Deşeuri ce conţin mercur

AMC industriale

(kg mercur)

Termometre medicale

(kg mercur)

Lămpi cu vapori mercur (buc)

Mercur pur (kg)

Tip deşeu (cod)Cantitate

(kg)

Neamţ 25,256 2,731 1248 147,1293

- Componente periculoase din

debitmetre casate160215*

- Termometre ind.06 04 04*

9,8

0,008

77



Situaţia mercurului metalic la 01.09.2009

Judeţ

Mercur metalic pe stoc la 01.09.2009 Deşeuri ce conţin mercur

AMC industriale

(kg mercur)

Termometre medicale

(kg mercur)

Lămpi cu vapori mercur (buc)

Mercur pur (kg)

Tip deşeu (cod)Cantitate (kg)

Neamţ 24,541 2,8 1309 405,5293

- Componente periculoase din

debitmetre casate 160215*

- Termometre ind.06 04 04*

9,8

0,008

Situaţia compuşilor chimici cu mercur - 2009Judeţ Compuşi

cumercur pe

stocla

01.01.2009(kg)

Compuşi cu

mercur pe stoc

la 01.09.2009

(kg)

Cantităţi de deşeuri cu mercur

(kg)

Estimare conţinut de

mercur în deşeu (kg)

Depozitate la

01.09.2009

Incineratela

01.09.2009

Neamţ 21,638 41,8056 9,0 - 2,0862

Situaţia cantităţilor de metale şi compuşi ai metalelor restricţionate în 2009 Stocuri la 1.09.2009 in (Kg )

Judeţ Nichel Cadmiu Plumb Crom Staniu Arsen Deşeuri

Metalic/

compuşi

Metalic/

compuşi

Metalic/

compuşi

Metalic/

compuşi

Metalic/

compuşi

Metalic/

compuşi

Neamţ5234

/51913,47

0/

2,3

0/

6405,15

15735/

2542,6

0/0

0/

14,7562437

6.6.6 Inventarul activităţilor desfăşurate cu substanţe şi preparate chimice periculoase în cantităţi mai mici de 1 t/an, care nu intră sub incidenţa Regulamentului REACH

Inventarul a urmărit să identifice toţi factorii implicaţi în activităţile cu chimicale rulate în cantităţi mici, care nu sunt înregistrate sub incidenţa Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului(CE) nr. 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea

78


( SEMESTRUL I 2010 )substanţelor chimice. Lucrarea a inclus toate categoriile de substanţe/preparate periculoase şi toate activităţile de: import, export, comercializare, producţie, cercetare, învăţământ şi sanitare, activităţi desfăşurate în anul 2006 şi până la data de 01.08.2007. Datele raportate de operatorii care au activităţi cu substanţe periculoase , în cantităţi mai mici de 1 tonă/an, centralizate la nivelul judeţului Neamţ sunt următoarele:

- Activităţi de import chimicale < 1 t/anToate

importurile s-au realizat pentru producţie şi nu pentru comercializare.

- Activităţi de export chimicale < 1 t/an – nu s-au derulat în judeţul Neamţ.

- Activităţi de comercializare chimicale < 1 t/anJudeţ Nr. agenţi

economicicomercianţi

Preparate/substanţe distribuite (comercializate)

Preparatedistribuite

până la01.08.2007

(kg)

Substanţe distribuite

până la 01.08.2007

(kg)

Stoc la 01.01.2007

(kg)

Neamţ 4 14565 12 236,46

- Activităţi de producţie chimicale < 1 t/an – nu au fost realizate în 2006 şi 2007.

- Activităţi de cercetare cu consumuri de chimicale < 1 t/an

JudeţNr.

institutecercetare

Cantităţi substanţe utilizate Utilizărisubstanţe

Substanţeutilizate

în cercetare în 2006

(kg)

Stocsubstanţe

la01.01 2007

(kg)

Substanţeutilizate

în cercetare până la

01.08.2007(kg)

Stocsubstanţe

la01.08.2007

(kg)

Neamţ 2 63 894,4 127 834,9 Cercetare şi analize de laborator

- Activităţi sanitare cu consum de chimicale < 1 t/anJudeţ Substanţe consumate

Substanţeconsumate

în 2006(kg)

Stoc la01.01.2007

(kg)

Substanţeconsumate

până la01.08.2007

(kg)

Stoc la01.08.2007

(kg)

Neamţ 3573,89 520,83 1904,34 2820,45

Judeţ Nr.agenţieconomiciimportatori

Preparateimportate

în 2006(kg)

Preparate importate

până la 01.08.2007

Substanţeimportate în 2006

(kg)

Substanţe importate

până la01.08.2007

Neamţ 6 22842 14640 925 900

79



- Învăţământ – chimicale < 1 t/anJudeţ Cantităţi substanţe utilizate

Substanţeconsumate

în 2006(kg)

Stoc la01.01.2007

(kg)

Substanţeconsumate

până la01.08.2007

(kg)

Stoc la01.08.2007

(kg)

Neamţ 49,770 2139,112 65,417 2111,631

6.6.7 Poluanţii organici persistenţi

Poluanţii Organici Persistenţi (POP) sunt substanţe chimice, ca atare sau prezente în preparat, care au proprietăţi toxice, sunt rezistente la degradare, se acumulează în organismele vii şi se transportă pe calea aerului, apei şi prin speciile migratoare dincolo de frontierele internaţionale şi sunt depozitate departe de locul lor de emisie, unde se acumulează în ecosisteme terestre si acvatice. Datorită persistenţei si bioacumulării, POP prezintă un real pericol pentru mediu si sănătatea umană.

Principalele surse de emisie ale POP se găsesc în 4 sectoare economice de bază: agricultură, industrie, transport şi energie, alături de care trebuie menţionate şi depozitele de deşeuri, crematoriile si incineratoarele de deşeuri.

Convenţia privind poluanţii organici persistenţi, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 şi ratificată de România prin Legea nr.261 din 16 iunie 2004, stabileşte un set de măsuri pentru reducerea şi/sau eliminarea emisiilor si evacuărilor de anumiţi poluanţi organici persistenţi din producţia şi utilizarea internaţională, precum şi din evacuările accidentale. Lista iniţiala a POP reglementaţi prin Convenţia de la Stockholm: Aldrin, Clordan, Dieldrin, Endrin, Heptaclor, Hexaclorbenzen, Mirex, Toxafen, Bifenili policlorurati, DDT, Dioxine (TCDD) si Furani (TCDF) a fost recent completată cu noi substanţe si anume: Pentabrom difenil eter, Clordecon, Hexabrom difenil, Hexaclorciclohexan, Perfluorooctan sulfonat.

Directiva Consiliului 96/59/CE privind eliminarea bifenililor şi trifenililor policloruraţi (PCB si PCT) a fost transpusă în legislaţia naţionala prin HG nr.173/2000, modificată prin HG nr.291/2005 şi HG 975/2007 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea si controlul bifenililor policloruraţi şi a altor compuşi similari.

În judeţul Neamţ, dintre POP reglementaţi prin Convenţia de la Stockholm sunt prezenţi bifenilii policloruraţi (PCB), în echipamente electrice capsulate (condensatori) şi necapsulate (transformatori), precum şi ca ulei cu PCB extras din echipamentele electrice. Dintre noile substanţe incluse în anexele A, B sau C ale Convenţiei de la Stockholm (POP), în judeţul Neamţ s-a identificat un singur operator economic (SC Austrotherm Com SRL – Punct de lucru Horia) care a utilizat în cursul anului 2009 hexabromociclododecan (HBCD).

Situaţia echipamentelor cu PCB

Din situaţia pentru semestrul I al anului 2010, întocmită in luna iulie 2010, au fost extrase următoarele date referitoare la toate echipamentele care conţin PCB:

80


( SEMESTRUL I 2010 )Tip echipament cu PCB Buc. Litri ulei Nr.

locaţiiSursă date

Condensatori scoşi din funcţiune

1562 12362,29 15 Inventar sem I 2010 –Sh. 5

Transformatori scoşi din funcţiune

0 0 0 Inventar sem I 2010 –Sh. 1

Condensatori în funcţiune 1768 37967,5 16 Inventar sem I 2010 –Sh. 6

Ulei depozitat - 3390 1 Inventar sem l 2010 –Sh. 7

Total deşeuri (condensatori şi ulei)

1562 15752,29 16

Total în funcţiune şi în rezervă

1768 37967,5 16

Formatele de raportare folosite, începând cu anul 2007, nu mai contabilizează condensatori în rezervă.

În judeţul Neamţ pentru anul 2010 nu sunt informaţii care să precizeze că deşeurile de pesticide neidentificate conţin sau nu deşeuri de pesticide incluse în lista pop-urilor a Convenţiei de la Stocholm.

Cantităţi de poluanţi organici persistenţi (POP) existente la sfârşitul sem. I - 2010

Judeţ

Pesticide

Noile substanţe incluse pe lista

POPsA Convenţiei de la Stockholm (tone)

PCBDeşeuri pesticide neidentificate

Deşeuri pesticid

e identific

ate incluse pe lista POPs

Neamţ

În judeţul Neamţ, pentru anul 20010, nu sunt

informaţii care să precizeze că deşeurile de pesticide

neidentificate conţin sau nu deşeuri de pesticide incluse în lista poluanţilor organici persistenţi ai Convenţiei de

la Stockholm

-

20,9 HBCD

(hexabromociclododecan)

În conc.< 50% în amestecul denumit

TOSAF FR 2497 PS, utilizat în 2009 de SC

AUSTROTHERM COM Horia

Total ulei cu PCB – 53719,79

litri

În cursul lunii noiembrie 2009 , ANPM a solicitat informaţii despre producţia şi utilizarea în anul 2009 a noilor substanţe incluse în anexele A, B sau C ale Convenţiei de la Stockholm (POPs). În Neamţ, s-a identificat un singur operator economic (SC Austrotherm Com SRL – Punct de lucru Horia) care a utilizat în cursul anului 2009 hexabromociclododecan (HBCD), fabricat în

81


( SEMESTRUL I 2010 )Israel şi utilizat în amestecul denumit TOSAF FR, pentru impregnare cu efecte de întârziere a flăcării în polistiren extrudat. Nu s-a înregistrat stoc de HBCD la sfârşitul anului 2009.

Referitor la endosulfan, care este substanţa activă din anumite produse pentru protecţia plantelor, Unitatea Fitosanitară Neamţ a precizat faptul că până la data de 15.10.2009, aceste produse au fost retrase de pe piaţa fitosanitară. Comisia Naţională de Omologare a Produselor de Protecţia Plantelor a acordat o autorizaţie temporară pentru Produsul Thionex 35 EC (35% ebdosulfan), pe o perioadă de 120 zile, respectiv din data de 15.10.2009 până la data de 11.02.2010. Din datele pe care le deţine Unitatea Fitosanitară Neamţ, pe teritoriul judeţului Neamţ nu s-a comercializat sau utilizat nici un produs pentru protecţia plantelor a cărui substanţă activă este endosulfanul.

Deşeuri de produse pentru protecţia plantelor

La data de 20.01.2009, existau depozitate, în condiţii de siguranţă pe teritoriul judeţului Neamţ produsele pentru protecţia plantelor considerate deşeuri, care nu au fost eliminate prin programul PHARE. Acestea însumau o cantitate de 1734 kg. pesticide în stare solidă şi un volum de 2300 litri pesticide în stare lichidă. Aceste cantităţi se regăsesc la următoarele locaţii:

Nr. Crt. Locaţia Cantitate (Kg.)

Cantitate (l.)

1 COM. TUPILAŢI 0 1902 ROMAN 40 603 COM. DULCEŞTI 140 04 COM. GIROV 220 2585 COM.BOZIENI 49 2976 COM. ŞTEFAN CEL MARE 50 2007 COM.TIMIŞEŞTI 225 3008 COM.ION CREANGĂ 0 2059 COM. BOTEŞTI 10 50

10 COM. MĂRGINENI 400 30011 COM. SECUIENI 600 25012 COM. ZĂNEŞTI 190

Total 1734 2300Sursa datelor: adresa Unităţii Fitosanitare Neamţ înregistrată la APM Neamţ cu nr. 323/14.01.2010.

Situaţia deşeurilor de PPP eliminate prin program PHARE în anul 2006Judeţ Deşeuri neidentificate Deşeuri identificate Cantităţi ambalate

(kg)Solide(kg)

Lichide(litri)

Solide(kg)

Lichide(litri)

Neamţ 6002 5110 5087 264 23909

6.6.8 Detergenţi – producători şi importatori de detergenţi

H.G. nr. 658/27.06.2007 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării Regulamentului (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene

82


( SEMESTRUL I 2010 )privind detergenţii, desemnează Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, ca autoritate competentă pentru aplicarea Regulamentului.

In primul semestru al anului 2008, ANPM a solicitat informaţii privind agenţii economici care au pus pe piaţă detergenţi în anul 2007, situaţia pentru judeţul Neamţ fiind centralizată astfel:

Agenţi economici care pun pe piaţă

detergenţi

Produse fabricate în 2007 Agenţi tensioactivi consumaţi

Impor-tatori

Producă-tori

Denumire Cantitate(kg)

Denumire Cantitate(kg)

- SC Eurial Invest SRL Săvineşti

Detergent vase, detergent suprafeţe,

detergent geamuri,săpun D'OR,gel sanitar

(toate marca RIAL)

53300

COSMACOL AES 70-2-24 NE

2850

SLOVASOL 2510/9 605SOLFODAC AC-3-H 850

DACAMID DC 140BATAINĂ 115

6.6.9 Regulamentul 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice – REACH

În anul 2008, din judeţul Neamţ s-au pre-înregistrat 10 operatori economici, respectiv 508 substanţe ( conform informaţiilor furnizate de reprezentanţii firmelor respective).

Situaţia privind substanţele ca atare, produse / importate in 2009

Judeţ

Nr. operatorilor economici

producători / importatori substanţe în cant.>1t/an

Nr. operatorilor economici participanţi în

SIEF

Cantitatea de substanţe produse / importate în 2009

(tone)

Neamţ 2 / 0 3 126854,81 / 0

83



CAPITOLUL 7: Protecţia Naturii şi Arii Naturale Protejate

7.1. Situaţia ariilor naturale protejate de pe teritoriul judeţului Neamţ

Nr. crt.

DenumireTipul ariei naturale protejate

Statut legal

CustodieRegulamentul de organizare si functionare

Plan de management

1. Ceahlău Parc naţionalLegea 5/2000

Consiliul Judetean Neamţ

Avizat de Academia Română


2.Cheile Bicazului-Hăşmaş

Parc naţionalLegea 5/2000

Direcţia Silvică Miercurea Ciuc



3. Vânători Parc naturalH.G. 230/2003

Direcţia Silvică Neamţ



4. Poliţa cu criniRezervaţie forestieră

Legea 5/2000

Inclusă în Parcul Naţional Ceahlău

- -

5.Cascada Duruitoarea

Monument al naturii

Legea 5/2000

Inclusă în Parcul Naţional Ceahlău

- -

6.Cheile Bicazului

Monument al naturii

Legea 5/2000

Inclusă în Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş

- -

7. Stânca ŞerbeştiMonument al naturii

Legea 5/2000

Dl. Hârţan Dinu

În curs de elaborare

-

8.Rezervaţia forestieră Dobreni

Rezervaţie naturală

Legea 5/2000




9. Piatra TeiuluiMonument al naturii

Legea 5/2000

SC Total Construct SRL Ceahlău

În curs de elaborare

-

10.Peştera Toşorog


Legea 5/2000

-Avizat de Academia Română


11.Peştera Munticelu


Legea 5/2000

ONG Clubul Montan Roman

Observaţii din partea APM Neamţ


12.Dealul Vulpii- Boţoaia (Ochiul de stepă)


Legea 5/2000

- - -

13. Pădurea Rezervaţie Legea Direcţia Silvică Avizat de Avizat de

84



Goşman naturală 5/2000 Neamţ Academia Română

Academia Română

14.Locul fosilifer Cozla


Legea 5/2000

- - -

15.Locul fosilifer Cernegura


Legea 5/2000

- - -

16.Locul fosilifer Pietricica


Legea 5/2000

- - -

17.Locul fosilifer Agarcia


Legea 5/2000

- - -

18.Cheile Şugăului - Munticelu


Legea 5/2000

ONG Clubul Montan Roman



19.Codrii de aramă


Legea 5/2000

- - -

20.Pădurea de argint


Legea 5/2000

- - -

21.Rezervaţia de zimbri Neamţ


Legea 5/2000

Inclusă în Parcul Natural Vânători

- -

22.Rezervaţia forestieră Pângăraţi


Legea 5/2000

ONG EcoMoldavia

- -

23. Pârâul BorcuţaRezervaţie naturală

Legea 5/2000

- - -

24.Lacul Izvorul Muntelui


Legea 5/2000

- - -

25.Rezervaţia faunistică Brateş


Legea 5/2000




26.Rezervaţia faunistică Borca


Legea 5/2000




27. Lacul CuejdelRezervaţie naturală

HG 2151/2004


Aviz favorabil APM Neamţ


28.Codrul Secular Runc


HG 2151/2004

Direcţia Silvică Bacău



29. SecuRezervaţie naturală

HG 2151/2004




30. Lacul Pângăraţi

Arie de protecţie specială avifaunistică

HG 2151/2004

ONG EcoMoldavia Pângăraţi


Observaţii APM Neamţ

31. Lacul Vaduri Arie de HG ONG Aviz favorabil Observaţii

85


( SEMESTRUL I 2010 )protecţie specială avifaunistică

2151/2004EcoMoldavia Pângăraţi

APM Neamţ APM Neamţ

32.Lunca Siretului Mijlociu

Arie de protecţie specială avifaunistică

HG 1284/ 2007

AVPS Roman

- -

Conform Ordinului nr. 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, pe teritoriul judeţului Neamţ a fost identificat un număr de 25 de tipuri de habitate (habitate de ape dulci – 5; habitate de pajişti şi tufărişuri – 9; habitate din turbării şi mlaştini –1; habitate de stâncării şi peşteri –3; habitate de pădure – 7).

Habitatele au fost identificate în următoarele arii naturale protejate:

Nr. crt.

Tipul de habitat Localizare

Habitate de ape dulci1. 3150 – Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de tip

Magnopotamion sau HydrocharitionParcul Naţional Cheile

Bicazului – Hăşmaş2. 3220 – Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor

montaneParcul Naţional Cheile

Bicazului – Hăşmaş3. 3230 – Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica

de-a lungul râurilor montaneParcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş,

Parcul Natural Vanatori4. 3240 – Vegetatie lemnoasa cu Salix eleagnos de-a

lungul raurilor montaneParcul National

Ceahlau, Parcul Natural Vanatori

5. 3260 – Cursuri de apă din zonele de câmpie până la cele montane cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis si Callitricho - Batrachion

Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş

Habitate de pajişti şi tufărişuri1. 4060 – Tufărişuri scunde alpine şi boreale Parcul Naţional Cheile

Bicazului – Hăşmaş, Parcul Naţional Ceahlău

2. 4070*-Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium

Parcul Naţional Ceahlău

3. 4080 – Tufarisuri cu specii subarctice de Salix Parcul Naţional Ceahlău4. 6110* - Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti

bazifile din Alysso – Sedion albiParcul Naţional Ceahlău

5. 6170 – Pajişti calcifile alpine şi subalpine Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş,

Parcul Naţional Ceahlău6. 6430 – Comunităţi de liziera cu ierburi înalte higrofile

de la nivelul câmpiilor până la cel montan şi alpinParcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş,

Parcul Natural Vânători7. 6440 – Pajişti aluviale din Cnidion dubii Parcul Naţional Cheile

Bicazului – Hăşmaş8. 6510 – Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus Parcul Naţional Cheile

86


( SEMESTRUL I 2010 )pratensis, Sanguisorba officinalis) Bicazului – Hăşmaş,

Parcul Natural Vânători9. 6520 – Fâneţe montane Parcul Naţional

Ceahlău, Parcul Naţional Cheile

Bicazului – Hăşmaş, Parcul Natural Vânători,

Rezervaţia Naturală Cheile Şugăului –

MunticeluHabitate de turbării şi mlaştini

1. 7220* - Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion )

Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş,Rezervaţia Naturală

Cheile Şugăului - Munticelu

Habitate de stâncării şi peşteri1. 8120 – Grohotisuri calcaroase şi de sisturi

calcaroase din etajul montan până în cel alpin ( Thlaspietea rotundifolii )

Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş

2. 8210 – Versanti stâncoşi cu vegetaţie chasmofitica pe roci calcaroase

Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş,

Parcul Naţional CeahlăuRezervaţia Naturală

Cheile Şugăului - Munticelu

3. 8310 – Peşteri închise accesului public Parcul Naţional Ceahlău

Habitate de pădure1. 9130 – Păduri de fag de tip Asperulo - Fagetum Parcul Natural Vânători

2. 91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno - Padion, Alnion incanae, Salicion albae )

Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş,

Parcul Naţional Ceahlău, Parcul Natural

Vânători

3. 91V0 – Păduri dacice de fag (Symphyto– Fagion) Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş,

Parcul Naţional Ceahlău,

Parcul Natural Vânători, Rezervaţia Naturală Padurea Goşman

4. 91F0 – Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a lungul raurilor (Ulmenion minoris)

Parcul Natural Vânători

5. 91Q0 – Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros

Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş, Rezervaţia Naturală

87


( SEMESTRUL I 2010 )Cheile Şugăului –

Munticelu6. 9410 – Păduri acidofile de Picea abies din regiunea

montană (Vaccinio – Piceetea)Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş,

Parcul Naţional Ceahlău, Rezervaţia

Naturală Padurea Goşman

7. 9420 – Păduri de Larix decidua şi/sau Pinus cembra din regiunea montană

Parcul Naţional Ceahlău

7.2. Controale efectuate în ariile naturale protejate

Judeţul Neamţ deţine un număr de 32 de arii naturale protejate din care: - 2 parcuri naţionale: Ceahlău şi Cheile Bicazului-Hăşmaş- 1 parc natural: Parcul Natural Vânători-Neamţ- 3 arii de protecţie specială avifaunistică: lacurile Vaduri şi Pângăraţi şi Lunca Siretului

Mijlociu- 22 rezervaţii naturale din care: 8 rezervaţii forestiere, 1 rezervaţie floristică, 4 locuri

fosilifere, 3 rezervaţii faunistice, 3 rezervaţii acvatice, 2 rezervaţii speologice şi 1 rezervaţie peisagistică

- 4 monumente ale naturii.S-a realizat un număr de 6 controale în ariile naturale protejate date în custodie/

administrare în vederea verificării respectării obligaţiilor ce le revin custozilor/ administratorilor prin încheierea convenţiilor de custodie, respectiv a contractelor de administrare: Parcul Naţional Cheile Bicazului- Hăşmaş, lacul Vaduri, rezervaţia naturală Brateş, rezervaţia naturală Dobreni, rezervaţia naturală Cuejdel, rezervaţia naturală Goşman. În urma controalelor nu s-au aplicat sancţiuni.

În acest semestru s-au reînnoit convenţiile de custodie pentru:- rezervaţiile naturale Cheile Şugăului- Munticelu şi Peştera Munticelu- ONG Clubul

Montan Român- rezervaţiile faunistice Borca şi Brateş, rezervaţia forestieră Dobreni şi Pădurea Goşman -

Direcţia Silvică Neamţ - Codrul Secular Runc – Direcţia Silvică Bacău.S-au atribuit în custodie două arii naturale protejate: rezervaţia forestieră Pângăraţi- ONG

EcoMoldavia şi Lunca Siretului Mijlociu- AVPS Roman.

7.3. Realizarea inventarului speciilor de floră şi faună salbatică

Inventarul speciilor de floră şi faună sălbatică a fost permanent actualizat.Baza de date privind speciile de floră şi faună din judeţ cuprinde un număr de 445 de specii

de animale şi 2272 de specii de plante din care 8 specii de plante protejate prin anexele Directivei Habitate, 4 specii aflate în anexele Convenţiei de la Berna şi 27 listate în anexele OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

Fauna este reprezentată de:- 32 specii de peşti, din care 10 specii menţionate în Directiva Habitate,- 16 specii de amfibieni, din care 10 specii menţionate în Directiva Habitate,- 8 specii de reptile, din care 4 specii menţionate în Directiva Habitate,- 206 specii de păsări, din care 71 specii menţionate în Directiva Păsări,

88


( SEMESTRUL I 2010 )- 55 specii de mamifere, din care 25 specii menţionate în Directiva Habitate.

S-au identificat 7 specii de floră de interes comunitar, aflate in anexele Directivei Habitate şi care se regăsesc pe teritoriul siturilor de interes comunitar, una din aceste specii fiind prioritară – Campanula serrata.

S-a realizat inventarul speciilor de fauna de interes comunitar din care: 6 specii de mamifere (două specii – Canis lupus, Ursus arctos fiind de interes prioritar), 3 specii de amfibieni şi reptile, 2 specii de peşti şi 3 specii de nevertebrate (una fiind de interes prioritar – Callimorpha quadripunctaria).

S-au identificat 39 de specii de păsări de interes comunitar care se regăsesc în cele 5 arii de protecţie specială avifaunistică de la nivelul judeţului Neamţ.

S-au realizat şi acţiuni de recunoaştere şi monitorizare a speciilor de interes comunitar de pe suprafaţa siturilor Natura 2000. În luna aprilie s-au realizat două acţiuni de monitorizare a speciilor de păsări de interes comunitar de pe raza ariei naturale protejate Lunca Siretului Mijlociu.

7.4. Grădini zoologice – controale, sancţiuni aplicate

Judeţul Neamţ deţine 2 grădini zoologice autorizate: Parcul Zoologic Cozla Piatra Neamţ, Grădina Zoologică „Dragoş-Vodă” Vânători.

În cursul lunilor ianuarie, aprilie şi iunie s-au actualizat fişele de evidenţă ale grădinilor zoologice.

În luna ianuarie, s-a realizat un control la Parcul Zoo Cozla Piatra Neamţ administrat de către SC Urban SA Piatra Neamţ, în vederea verificării condiţiilor impuse in autorizaţia de mediu. Parcul zoologic Cozla Piatra Neamţ a fost transferat în administrarea SC Perla Invest SRL Piatra Neamţ, începând cu luna aprilie.

89


( SEMESTRUL I 2010 )CAPITOLUL 8: Poluări accidentale

Nr.crt.

Data, oraLocalizareafenomenului

Agentul poluator;Cauza poluării

Factorii demediu

afectaţi

Modul demanif. al

fenomenuluiMăsuri luate Sancţiuni

123.02.2010

/11,00

Vecinătatea SC GA PRO CO CHIMICALS SĂVINEŞTI,

evacuarea finală a apelor de pe

platforma Săvineşti, canal

UHE

SC GA PRO CO CHIMICALS SĂVINEŞTIIncident tehnic la pornirea instalaţiei de azotat de amoniu şi uree.

Aer, apă

- Depăşiri a CMA pentru ionul amoniu, la evacuarea finală- D4(13,13mg/l)şi pe canal UHE (2,36mg/l)

- depăsiri a CMA la amoniac în aer la probe momentane

(372,01;309,2)

Remedierea defecţiunilor şi conducerea proceselor tehnologice în conformitate cu cerintele stabilite prin AIM

GNM-CJ Neamţ - 50000 lei amendă pentru nerespectarea OUG 195/2005 art. 96 prf(3) pct.1 cf. Notei de constatare nr.46/24.02.2010SGA Neamţ - 35000 lei

Tabel 8.1: Poluări accidentale înregistrate în judeţul Neamţ în semestrul I 2010

90



În perioada 01.01.2010 - 30.06.2010 s-au înregistrat 17 depăşiri a CMA la indicatorul amoniac în

aer în punctul de măsură Şcoală - Dumbrava Vale şi 14 depăşiri în punctul de măsură Dumbrava

Roşie - Peco din Zona Săvineşti. Valorile măsurate au fost situate între 102,3 şi 230,67 μg/mc.

S-a anunţat GNM-CJ Neamţ la fiecare depăşire conform fluxului de informare – Anexa 1. Am

primit de la Garda de Mediu răspuns doar pentru anexa 1 din data de 23.02.2010 şi 24.03.2010.

SC GA PRO CO Săvineşti producător de amoniac, a notificat în data de 15.04.2010 pornirea

instalaţiei de amoniac în data de 16.04.2010 şi a solicitat o derogare la conţinutul de amoniu din

ape de la 3 mg/l la 15 mg/l de la Direcţia Apelor Bacău motivând că această instalaţie are

perioada de tranziţie până în 2014. Au primit această derogare până pe 15.05.2010. În data de

22.04.2010 a avut la sediul SGA Neamţ o întâlnire a reprezentanţilor APM, GM, DA Siret Bacău,

SC GA PRO CO la care s-a stabilit că societatea trebuie să întocmească un program de măsuri

până pe 10.05.2010, cu termene, valori şi obiective concrete care vor sta la bază elaborării

Programului Etapizat, ce se va derula în perioada de tranziţie. În perioada 30.04.2010-02.05.2010

Sc GA PRO CO a notificat oprirea tuturor instalaţiilor, dar mai are amoniac in stoc. Deşi a oprit

instalaţiile şi în cursul lunilor mai şi iunie s-au înregistrat cele mai multe depăşiri la indicatorul

amoniac.

91

Date post:	01-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	alexandra-elena
View:	35 times
Download:	0 times

5860_NT_raport_ semI_ 2010

Documents