Plan de lectie 4 – Grupuri sociale Posted on December 12, 2010 by instruirepedagogica1 Proiect didactic Data: 29.11.2010 Student: Croitoru Simona-Gabriela Şcoala: Colegiul Naţional „Carol I”, Craiova Aria curriculară: Om şi societate Disciplina: Sociologie, clasa a-XI-a I, profil uman, bilingva lb. spaniolă Conţinutul învăţării: Grupurile sociale. Definire și tipologie Tipul activităţii: lecţie de însuşire de noi cunoştinţe şi deprinderi, de fixare, consolidare şi evaluare a cunoştinţelor şi deprinderilor Competenţe generale: dobândirea de cunoștințe noi referitoare la grupurile sociale; înţelegerea dimensiunilor şi semnificaţiilor grupului social; cunoașterea caracteristicilor grupurilor sociale în funcție de diferite criterii. Competenţe specifice: 1. Susţinerea cu argumente a principalelor trăsături ce caracterizează grupurile sociale; 2. Utilizarea corectă a conceptelor ce definesc ,,grupuri de oameni” şi a informaţiei factuale, capacitatea de a opera cu acestea; 3. Înțelegerea termenului de ,,grup social” și utilzarea lui corectă în situații concrete și recunoașterea lui în situațiile de zi cu zi. Competenţe derivate ( operaţionale) : la sfârşitul lecţiei toţi elevii vor fi capabili: 1. Să definească noțiunea de grup social; 2. Să cunoască/recunoască tipologia grupurilor sociale și principalele caracteristici ale acestora, precum și principalele grupuri în care individul trăiește pe întreg parcursul vieții;
Transcript
Plan de lectie 4 – Grupuri socialePosted on December 12, 2010by instruirepedagogica1
Proiect didactic
Data: 29.11.2010
Student: Croitoru Simona-Gabriela
Şcoala: Colegiul Naţional „Carol I”, Craiova
Aria curriculară: Om şi societate
Disciplina: Sociologie, clasa a-XI-a I, profil uman, bilingva lb. spaniolă
Conţinutul învăţării: Grupurile sociale. Definire și tipologie
Tipul activităţii: lecţie de însuşire de noi cunoştinţe şi deprinderi, de fixare, consolidare şi evaluare a cunoştinţelor şi
deprinderilor
Competenţe generale: dobândirea de cunoștințe noi referitoare la grupurile sociale; înţelegerea dimensiunilor şi
semnificaţiilor grupului social; cunoașterea caracteristicilor grupurilor sociale în funcție de diferite criterii.
Competenţe specifice:
1. Susţinerea cu argumente a principalelor trăsături ce caracterizează grupurile sociale;
2. Utilizarea corectă a conceptelor ce definesc ,,grupuri de oameni” şi a informaţiei factuale, capacitatea de a opera
cu acestea;
3. Înțelegerea termenului de ,,grup social” și utilzarea lui corectă în situații concrete și recunoașterea lui în situațiile
de zi cu zi.
Competenţe derivate ( operaţionale): la sfârşitul lecţiei toţi elevii vor fi capabili:
1. Să definească noțiunea de grup social;
2. Să cunoască/recunoască tipologia grupurilor sociale și principalele caracteristici ale acestora, precum și
principalele grupuri în care individul trăiește pe întreg parcursul vieții;
3. Să înțeleagă și să definească concepte care definesc ,,grupuri de oameni” precum: mulțime, echipă, categorie
socială.
4. Să-și exprime liber părerea despre grupurile sociale din care fac parte.
Forme de organizare a clasei: individuală şi pe echipe
Evaluare: scrisă
Locul de desfăşurare: sala de clasă
Durata: 50 min
Bibliografie: Sociologie, Cătălin Zamfir, Septimiu Chelcea, manual pentru clasa a XI-a, Ed. Economică
Preuniversitaria, Sociologie, Doina-Olga Ştefănescu, Alfred Bulai, manual pentru clasa a XI-a, Ed. HUMANITAS
EDUCATIONAL
Momentele lecţiei Conţinutul esenţial
Activitatea profesorului
Activitatea elevilor
1. Moment organizatoric – 2 min
Notează absenţele Observaţii
Se pregătesc pentru lecţie
2. Sensibilizarea pentru activitate – 3 min
Comunică elevilor subiectul lecţiei, scriindu-1 pe tablă şi enunţă competenţele specifice pe care aceştia trebuie să le dobândească până la finalul lecţiei. Stârneşte curiozitatea şi
Notează în caiet titlul lecţiei
interesul elevilor în legătură cu tema ce urmează a fi abordată.
3.Reactualizarea unor noţiuni ancoră-5 min
Noţiuni referitoare la, relațiile sociale și interpersonale, la modele și stiluri de relații interpersonale, – modelul mecanicist și organic: caracteristici, definire, clasificare şi oferire de exemple. Relațiile sociale și relațiile interpersonale, tipuri de relații interpersonale și diferitele grade de angajare într-o relație interpersonală. Situaţii prin intermediul cărora se evidențiază importanța relațiilor interpersonale pentru viața individului, reprezentând un mediu favorabil afirmării și dezvoltării individului. Modul în care dezvoltarea socială a dus la o adevărată explozie a experiențelor umane și la diversificarea rolurilor sociale pe care indivizii le au de îndeplinit, făcând din relațiile
Profesorul solicită elevilor să răspundă la întrebările privind subiectele abordate până în acel moment – relațiile sociale și relațiile interpersonale, modele și stiluri de relații interpersonale, modelul mecanicist și organic – definire, caracteristici, tipuri şi exemple -, pentru a ilustra diversitatea problemelor abordate în lecţia trecută şi relaţia dintre oameni, dintre cele două modele și viața personală a individului – pierderea autenticității
Dau răspunsuri la întrebările ce le sunt adresate, îşi reactualizează cunoştinţele învăţate anterior. Fac conexiuni cu conţinuturi care au fost prelucrate în capitolele precedente.
Răspund unui test de autoevaluare scrisă a cunoştinţelor aferente
interpersonale niște relații formale, sărăcite de conținut afectiv. Modelul mecanicist și cel organic, factori care influenţează cele două tipuri de relaţii sociale.
Exemple prin care se ilustrează modelul mecanicist, dar şi reacţii coercitive care au fost dezvoltate în mod simultan.
Caracteristicile modelulul mecanicist din perspectiva relaţiilor sociale puternic diferenţiate şi standardizate.
Factorii de eficienţă ce determină un comportament orientat spre un scop în cadrul unor interacţiuni funcţionale, sever controlate.
Factorii de timp care limitează cu stricteţe timpul desfăşurării relaţiilor interpersonale.
acestuia, alături de distrugerea echilibrului psiho-emoțional.
lecşiei trecute, în termenul limită de timp acordat de către profesor.
Avantajele şi dezavantajele celor două tipuri de modele. Limitarea strictă a relaţiilor dintre persoane la modelul mecanicst are în timp efecte distructive asupra autenticităţii persoanei umane, a echilibrului psiho-emoţional. Modelul mecanicist accentuează depersonalizarea şi separearea strictă a rolurilor. Omul poate fi eficient în fiecare dintre rolurile pe care le îndeplineşte cu condiţia de a se comporta strict după cerinţele rolului său, fără niciun fel de amestec al veţii sale personale.
4. Predarea noilor cunoştinţe- 30 min.
Fiecare om aparține, în același timp, unui număr foarte mare de grupuri: familia, prietenii cu care ieșim în oraș, colegii de clasă, vecinii de la bloc și altele. Ne formăm și trăim în și prin grupuri. Chiar dacă, aparent, noțiunea de ,,grup”
Stabileşte planul de idei al expunerii: grupurile sociale și tipologia acestora, definiție, caracteristici, clasificare, și exemple. Prezintă elevilor situaţii din care, îți pot da seama de apartenența unei
Elevul urmăreşte cu atenţie, ascultă explicaţiile şi îşi notează în caiet definiţiile şi clasificările
este simplă și ușor de înțeles, la nivelul limbajului comun, folosim o serie de cuvinte care, într-o anumită măsură, desemnează lucruri asemănătoare:grup, echipă, mulțime, adunare, gloată, clică, gașcă.În sociologie, există o serie de concepte diferite care definesc ,,grupuri de oameni” aparte:
MULȚIMEA – grupare umană în care oamenii nu se cunosc între ei, se întâlnesc întâmplător și stau împreună pentru perioade scurte de timp. De ex, tinerii adunați la un concert.
ECHIPA – membrii au roluri bine definite și exersate pentru atingerea unui scop comun conștientizat și
persoane sau a alteia, la un grup, în cadrul unei structuri sociale.
Prezintă o serie de concepte diferite care definesc ,,grupuri de oameni”, și oferă exemple.
Defineşte grupul social şi oferă exemple ale apariţiei acestuia.
Prezintă şi defineşte principalele tipuri de grupuri sociale, şi oferă exemple din fiecare dintre acestea.
Intervine cu explicaţii suplimentare acolo unde elevii au dificultăţi de înţelegere a noilor
termenilor.
Oferă eventuale exemple pe care profesorul le solicită.
Oferă exemple din viaţa socială proprie, cu argumente.
Realizează un efort de reflecţie personală asupra ideilor exprimate în lecţia prezentată.
Solicită lămuriri suplimentare.
asumat de toți membrii. De ex, echipa de fotbal, sau colegii de clasă, care într-o anumită situație pot forma o echipă.
CATEGORIA SOCIALĂ – mai mulți oameni care au caracteristici similare la nivelul unei populații. De ex, profesorii dintr-un județ formează o categorie socială.
DEFINIȚIE: GRUPUL SOCIAL = orice agregare umană de două sau mai multe persoane, având drept caracteristici:
Sentimentul de apartenență la grup – membrii grupului conștientizează faptul că formează un grup și sunt percepuți ca atare de către ceilalți membri ai societății
conţinuturi.
Îi ajută pe elevi să analizeze situaţii din viaţa de zi cu zi cu privire la grupurile sociale şi să mediteze asupra celor descoperite.
Coordonează discuţiile care se iniţiază.
Răspunde la eventualele întrebări ce i se adresează de către elevi, vizavi de subiectul lecţiei descris.
Face scurte aprecieri asupra atitudinilor pe care elevii le au faţă de punctele de vedere susţinute de colegii lor.
Solicită elevilor exemple, făcând apel la experienţa
Îşi exprimă opinia personală cu privire la tipologia rolurilor şi statusurilor.
Operează comparaţii între status şi rol.
(ceilalți se raportează la ei ca la un grup)Între membrii grupului există interacțiuni –dacă între membrii unei colectivități umane nu există niciun fel de relații, atunci nu avem de-a face cu un grup, ci, cel mult, cu un grup potențial sau cu o categorie socială.Existența unor caracteristici comune – valori, credințe ,aspirații, obișnuințe, interese comune.Existența unor interese comune și a unui scop comunTIPOLOGIA GRUPURILOR SOCIALE:
Grupurile din care facem parte, după cum am văzut, pot fi extrem de diferite. Unele sunt mari, altele sunt mici. Unele
lor zilnică socială şi de familie.
implică relații și interacțiuni intense, altele mai puțin intense. Câteva din cele mai importante tipuri de grupuri sociale:
1Grupuri primare și grupuri secundare
Grupurile primare – sunt grupuri mici, în care membrii comunică direct și au relații de tipul ,,față în față”. Au o puternică încărcătură afectivă și o mare putere de influențare a individului. De ex, familia sau grupul de prieteni.
Grupurile secundare – sunt grupurile care nu se bazează pe interacțiuni afective; sunt, adesea, grupuri de interese sau profesionale, care au scopuri precise și în
care interacțiunile sunt mijlocite de instrumente. Implicarea emoțională în aceste grupuri este redusă. De ex, echipajul unei nave maritime, echipe de cercetare științifică, detașamente militare, clase de elevi sau grupe de studenți, biserica, un grup de muncă extins.
2Grupuri formale și grupuri informale
Grupurile formale – grupuri care au o formă prestabilită, creată în mod normal de o structură organizațională. Relațiile și interacțiunile se realizează după anumite reguli scrise, în interiorul grupului existând o ierarhie oficială. De ex, toți profesorii dintr-un
liceu formează un grup formal.
Grupurile informale – sunt grupuri ,,naturale”, care apar în decursul interacțiunilor dintre anumiți subiecți. Aceste grupuri, de cele mai multe ori, nu au scopuri, reguli sau structuri interne clar precizate. Apartenența la un astfel de grup are la bază simpatia și atracția dintre membri.
3Grupuri de apartenență și de referință
Grupurile de apartenență – sunt grupurile din care facem parte la un moment dat.
Grupurile de referință – sunt acelea din care nu facem parte, deși
luăm ca reper valorile, normele sau simbolurile lor. Sunt grupuri pe care le apreciem și la care aspirăm să ajungem. Sunt grupuri ale căror specificități (valori, atitudini, comportamente) avem tendința a le imita.
4Grupuri interne și grupuri externe (in-group și out-group)
Această distincție scoate în evidență tendința unor grupuri de a se delimita clar de ceilalți indivizi care nu sunt membri ai grupului. Membrii in-group-ului au un puternic sentiment de loialitate și adesea manifestă ostilitate față de membrii out-group-urilor. Astfel, unele grupuri pot fi închise (exclusiviste sau ermetice) membrii
lor neputând face parte din alte grupuri complementare. De ex, clasele de elevi: dacă faci parte din grupul elevilor din clasa a XI-a I nu poți face parte și din grupul elevilor din clasa a XI-a J. Membrii tind să se definească prin diferențierea de ceilalți și în opoziție cu ei, să se perceapă ca fiind speciali comparativ cu cei din afara grupului. Astfel de grupuri pot ajunge foarte ușor să intre în competiție între ele și chiar să dezvolte comportamente agresive, cum este de ex, cazul suporterilor de echipe sportive. De ex, astfel de interacțiuni se pot dezvolta între diferite licee, între elevii diferitelor clase din același liceu, între grupuri de elevi din
aceeași clasă, de ex rockeri vs hip hoperi sau maneliști. De ex, gruparea în funcție de etnie, religie, naționalitate, vârstă, sex, profesie, regiune geografică.
Apartenența la un astfel de grup determină individul să împartă lumea în ,,noi” și ,,ei”, și implicit, să dezvolte atitudini și comportamente de superioritate, denigrare sau chiar superioritate față de ceilalți.
5. Fixarea noilor cunoştinte-7 min.
Lucru în perechi, constând în completarea unui tabel și stabilirea pentru fiecare exemplu din tabel a tipului de grup din care respectivele
Completează fișa de lucru, și oferă răspunsurile cerute în timpul limită
exemple fac parte.
acordat de către profesor şi îşi fixează conţinuturile predate.
6. Încheierea lecţiei şi tema pentru acasă-3 min.
Evidenţiază gradul de participare al clasei la lecţie, remarcând elevii cu contribuţii deosebite şi solicită elevilor să noteze exemple de grupuri sociale și elementele prin care recunosc respectivele grupuri. Salută elevii la ieşirea din clasă.
Îşi notează tema pentru acasă. Salută profesorul la ieşirea din clasă.
