+ All Categories
Home > Documents > 54271537 Stresul in Organizatie

54271537 Stresul in Organizatie

Date post: 05-Apr-2018
Category:
Upload: fcarmenmariana
View: 243 times
Download: 1 times
Share this document with a friend

of 28

Transcript
  • 7/31/2019 54271537 Stresul in Organizatie

    1/28

    Cuprins:

    1. Conceptul general de stres .......................................................................................................2

    a) Ce este stresul? ...................................................................................................................... 2

    b) Componentele stresului. 4

    c) Cauze generatoare de stres..6

    d ) Forme de stres....................................................................................................................7

    2. Stresul organizaional ................................................................................................................ 9

    a) Cauzele stresului organizational .. 10

    b) Factori de stres 13

    b1) Factori organizationali de stres...13

    b2) Factori personali de stres..15

    c) Actiuniconstructive in confruntarea cu stresul..16

    c1) Strategii la nivelul individului ...17

    c2) Strategii organizationale de reducere a stresului ..18

    d)Prevenirea stresului de ctre organizaie...18e)Msuri de reducere a stresului...19f) Servicii de consiliere pe probleme de stres.19

    3. Exercitiu practic... 21

    4. Studiu de caz:

    a) Prezentare.23

    b) Interpretare...24

    c) Concluzii25

    d) Stresul in contractual colectiv de munca, incepand cu 2007..26

    e) Romanii printre cei mai stresati din Europa..27

    5. Bibliografie..28

  • 7/31/2019 54271537 Stresul in Organizatie

    2/28

    Stresul in organizatii

    2

    1. Conceptul general de stres

    Regula de aur a contemporaneitii occidentale Time is money preseaz omul

    zilelor noastre la o continu fug dup succes, dup ndeplinirea ct mai multor obiective

    ntr-o perioad ct mai scurt. Fiind o resurs limitat, ea a fost tratat ca orice alt resurs

    limitat descoperit de om de-a lungul istoriei a nceput s fie exploatat la maxim.

    Tensiunea aceasta continu la care sunt supuse persoanele care lucreaz, precum i ali

    factori ce vor fi discutai n continuare, d natere fenomenului generalizat al stresului.

    De aceea din ce n ce mai muli angajatori ncep s acorde o atenie mai mare dect n

    trecut efectelor produse de stres asupra personalului lor.

    a) Ce este stresul?Cea mai potrivit definiie ar suna cam aa: reaciile adverse, n plan psihic i fiziologic, pe

    care le are o persoan atuncicnd nu este capabil s fac fa solicitrilor la care este

    supus

    Stres-ul este declanat mai puin de problemele externe cu care ne confruntm, ct de

    modul n care facem fa (sau nu reuim s facem fa) acestor probleme. Astfel, majoritatea

    oamenilor se confrunt cu o mare diversitate de factori de presiune n cursul ntregii lor

    existene, iar despre unii s-ar putea spune c sunt stimulai i dau maximum de randamentdoar cnd se afl sub tensiune, mai ales la serviciu. Dar, din momentul n care ncetm s

    facem fa n mod adecvat tensiunii, simptomele de stres vor ncepe s-i fac apariia.

    Ultimele cinci decenii au fost marcate de preocuparea tiinelor umaniste pentru

    definirea, caracterizarea i teoretizarea adaptrii individului la cerinele vieii modeme. Nu

    este de mirare c, n aceste condiii, o serie de termeni - nevroz, stres, sindrom de neadaptarc

    - au fost transferai din limbajul tiinific n cel cotidian.

    De origine englez, cuvntul "stres" circumscrie o serie de substantive nrudite ca

    neles, dar cu nuane uor diferite: presiune, apsare, efort, solicitare, tensiune, constrngere.

    ncordare nervoas.

    Stresul este astfel raspunsul psihologic , emotional si fiziologic al organismului la orice

  • 7/31/2019 54271537 Stresul in Organizatie

    3/28

    Stresul in organizatii

    3

    solicitare perceputa a fi o amenintare la bunastarea unei persoane.

    Cel care lanseaz n limbajul medical, nc din 1936, conceptul de stress este savantul

    canadian Hans Selye IV.

    Potrivit acestei conceptii, stresul este dat de efectele nespecifice ale oricarei solicitari

    asupra organismului uman. Prin- efecte nespecifice- intelegem faptul ca raspunsul

    organismului este unul stereotip, independent de factorul de stres concret.

    Cu toate ca factori precum caldura, frigul, bacteriile, leziunile fizice sau o amenintare

    externa , produc fiecare schimbari specifice in organism, toti produc efecte aditionale

    nespecifice- efecte comune tuturor factorilor.

    Fig1 : Un model al semnificatiei populare a stresului1

    Descris de H. Selve ca efort fcut de organism pentru a rspunde solicitrilor mediului,

    numit de el Sindrom General de Adaptare - S.G.A. - ulterior, numit de alii "sindromul Selye",

    conceptul s-a dovedit util prin rapiditatea cu care s-a impus n limbajul cotidian la nivel

    internaional.

    In ara noastr, termenul este preluat iniial n ortografia englez ffl, apoi ntr-ovariant ortografic adaptat, cu un singur s - stres - cu att mai mult, cu ct a generat derivate

    adjectivale (stresanti), substantivale (stresor) i verbale (a stresa).

    1Ioan Ursachi, Management, editia a III-a revazuta si adaugita, Editura ASE, Bucuresti 2007

    SITUATIE NEPLACUTA

    STARE DE INDISPOZITIE SIMPTOM FIZIC PERPERTURBATOR

  • 7/31/2019 54271537 Stresul in Organizatie

    4/28

    Stresul in organizatii

    4

    Conform teoriei lui Selye, tensiunile care l produc fac parte din viaa zilnic. In

    consecin, nimeni nu poate i nu trebuie s evite stresul.

    n aceste condiii - afirm specialitii - este cu mult mai bine ca stresul s fie cunoscut

    i controlat dect ignorat.Cercetarea stresului face posibil o abordare pozitiv a lui, prin cunoaterea,

    contientizarea i dezvoltarea capacitii de a reaciona optim la agresiunile zilnice ale

    mediului.

    Cercetri ulterioare au demonstrat faptul c stresul nu poate fi identificat exclusiv

    cu agresiunea, cu ameninarea provenit din exteriorul organismului; n mod paradoxal,

    bucuriile pot fi generatoare de stres.

    Global, se poate afirma c stresul apare n orice situaie n care starea de echilibru sau

    integritatea fizic i/sau psihic a organismului este ameninat de factori interni i externi, i

    fa de care individul nu dispune de soluii tip pentru a reduce sau elimina ameninarea.

    b) Componentele stresuluiPot fi deduse din aceast descriere a stresului cele dou mari componente: agentul

    stresor i starea organismului.

    Agentul stresor este desemnat prin factori nocivi sau stimuli psihici cu semnificaie afectiv

    puternic.

    Multitudinea factorilor generatori de stres a impus i clasificarea lor, proces necesar

    cunoaterii i stpnirii efectelor.

    Criteriile i categoriile de ageni stresori pot fi sintetizate astfel:

    y dup numrul agenilor stresori n aciune(stresori unici, stresori multipli )y dup numrul indivizilor afectai (stresori cu semnificaie strict individual , cu

    semnificaie colectiv, cu semnificaie general )

    y dup natural lor ( stresori fizici , stresori chimici , stresori biologici , stresoripsihologici )

    y dup conexiunea cu problemele vieii ( stresori periferici , stresori centrali).

  • 7/31/2019 54271537 Stresul in Organizatie

    5/28

    Stresul in organizatii

    5

    Un studiu pe linia identificrii i clasificrii agenilor stresori centrali , efectuat n 1968

    de doi profesori americani de la Universitatea din Washington, T.H. Ilolems i R.ll. Rahe ,

    pune n eviden 43 de stresori clasificai de diveri subieci, investigai cu ajutorul unei scale

    n care punctul de referin l constituie moartea partenerului (so, soie) cotat cu 100 depuncte.

    Starea organismului se refer, de obicei, la rspunsurile emoionale, n exces, care seexprima vizibil in comportarea individului, n limbaj, n activitatea motorie, precum i n

    devierea diferitelor constante fiziologice sau psihologice.

    Starea de stres caracterizeaz un organism care face un efort imens, deseori penibil,

    pentru a se adapta unor situaii puin obinuite.

    Reactionand la factorii de stres , tipic , indivizii trec prin trei stagii , alarma, rezistentasi epuizare, stagii care formeaza , in formularea lui Selye, sindromul general de adaptare.

    Faza de alarma este faza initiala , de mobilizare a intregului proces, prin careorganismul intampina provocarea pusa de factorul de stres, si se caracterizeaza prin cresterea

    puternica a anxietatii sau fricii, sau prin cresterea supararii ori depresiei in situatia unei

    pierderi. Fiziologic , resursele de energie ale individului sunt angajate , crescand pulsul

    cardiac, tensiunea sanguine, starea de alerta, dar aceste reactii se autoregleaza in mare masura

    daca factorul de stres este de scurta durata.

    Daca actiunea factorului de stres continua, alarma diminueaza , urmandu-i faza derezistenta.Pe durata acestui stagiu capacitatea de rezistenta a organismului creste, iar batalia

    pentru supravietuire este in plina desfasurare, mecanismele de aparare fiind activate , deoarece

    organismul stocheaza un exces de energie.

    Cinci categorii de mecanisme de aparare sunt tipice pentru cei mai multi oameni care

    traiesc stari de stres prelungit:

    Agresiunea, presupune atacarea directa a factorului de stres, si poate implicaatacarea propriei persoane, a altor persoane chiar si unor obiecte;

    Regresia , adoptarea unei reactii care a avut succes in trecut Reprimarea , respective negarea factorului de stres, uitarea sau redefinirea

    acestuia

  • 7/31/2019 54271537 Stresul in Organizatie

    6/28

    Stresul in organizatii

    6

    Retragerea , poate fi fizica evadarea din situatia stresanta, sau psihologica-angajarea in reverie fanteziste sau uitarea deliberate.

    Fixarea , exprimarea unui comportament stereotip , indiferent de eficacitateaacestuia.

    2

    Daca prin aceste mecanisme de aparare se reduce sensibilitatea persoanei la stress ,

    efectele negative tensiunea sanguine , anxietatea , dereglarile mentale nu mai apar, dar daca

    factorul de stres este foarte puternic si persistent, astfel incat copleseste mecanismele de

    aparare, starea de epuizare se poate instala, producand consecinte patologice.

    Stresul este. aadar, starea de conjuncie rezultat din aciunea agentului stresor i

    capacitatea de adaptare a organismului.

    Corpul i mintea uman au anumite limite. Cu ct o persoan se afl mai frecvent n

    starea de alarm sau de rezisten, cu att riscul instalrii epuizrii, eu consecinele ci

    negative, este mai mare.

    c) Cauze generatoare de stresCercetrile desfurate n ultimii ani indic existena unei lungi liste a cauzelor

    generatoare de stres. Grupate dup natura lor. aceste cauze apar sub forma unor conflicte:

    a) Conflicte familiale, care includ:y conflictele copilului cu autoritatea prinilor. Din acest stres poate

    rezulta fie frustrarea, ca urmare a excesului de autoritate exercitat deprini, fie depresia datorat dezinteresului prinilor fa de copii;

    y conflictele copilului cu ceilali frai, datorate: concurentei afective,intereselor divergente etc.;

    y conflicte conjugale, rezultate din: exercitarea autoritii unuia din soiproblemele materiale, educaia i ngrijirea copiilor. dezacordul privind

    preferinele etc.:

    yconflicte paraconjugale cu socri, prini, rude apropiate;

    y pierderi sau prejudicii, concretizate in boli ale membrilor familiei, decese,divoruri etc.

    2Ioan Ursachi, Management, editia a III-a revazuta si adaugita, Editura ASE, Bucuresti 2007

  • 7/31/2019 54271537 Stresul in Organizatie

    7/28

    Stresul in organizatii

    7

    b) Conflicte profesionale, datorate: activitii profesionale excesive; lipsei derelaxare; somnului insuficient; factorilor perturbatori (sonori, termici); raporturile

    inadecvate cu superiorii, subalternii, colegii; responsa biliti profesionale i

    obteti care depesc posibilitile; veleiti peste potenial; insuccese; termenenerespectate;

    c) Conflicte sociale: probleme materiale i/sau privind locuina; criza de timp;poluarea sonor; msuri coercitive; accidente (n special de automobil); omajul;

    terorismul (poate produce stres psihic social); unele programe TV (filme horror,

    apocaliptice).

    d) Conflicte din sfera vieii intime: complece de inferioritate; dificulti de integraresocio-familial; insatisfacia legat de unele trebuine biologice; melancolie,

    tristee, datorit subscolicitrilor sau monotoniei din viaa personal.

    d ) Forme de stres

    Stresul reprezint o reacie personal i subiectiv la tensiune, deci depinde de

    percepia fiecrui individ, att asupra dimensiunii problemei cu care se confrunt, ct i a

    capacitii personale de a-i face fa.

    Reaciile indivizilor la unul i acelai agenti stresori sunt extrem de diferite, marcate de

    parametrii ecuaiei personale.Cu excepia agentilor stresori cu semnificaie general - cei care amenin viaa sau se

    apropie de limitele superioare ale tolerabilitii - nici un agent stresor nu poale fi declarat

    universal, cu semnificaii identice pentru orice individ.

    Aceast eterogenitate a rspunsurilor individuale a dat natere unui tablou extrem de

    diversificat al formelor de stres, dintre care, n cele ce urmeaz, prezentm cteva tipuri:

    Din punct de vedere al efectelor asupra organismului, stresul poate fi:

    y pozitiv, numit i eustres. Este o form benefic ce acioneaz ca factor energizant;acest tip de stres permite concentrarea i focalizarea forelor fizice i psihice pentru

    realizarea unor obiective la cote maxime. n general, rezolvarea situaiei clasice urmat

    de relaxare, disiparea energiei acumulate. Este tipic pentru perioadele imediat

    premergtoare examenelor, interviurilor de selecie, testelor decompetent

    profesional;

  • 7/31/2019 54271537 Stresul in Organizatie

    8/28

    Stresul in organizatii

    8

    y negativ, numit i distres, n care organismul supramobilizat refuz s revin la stareanormal Individul este nervos, gata de reacie, cu tensiunea arterial modificat (de

    regul, crescut), cu musculatura ncordata.

    Este mult mai probabil ca distresul s conduc la maladia de adaptare, dei unele cercetriindic faptul c ambele forme de stres pot fi duntoare, daca sunt meninute timp ndelungat.

    Dup natura agenilor stresori, specialitii au identificat stresul:

    y psihic, n care se regsete aciunea combinat a mai multor tipuri de ageni stresoriCea mai tipic stare de stres psihic este cea de examen, n care se regsete aciunea

    combinat a mai multor ageni stresori. teama de eec, evaluarea consecinelor pe plan

    colar, familial, al microgrupului, starea de start premergtoare examenului, solicitarea

    intens din limpid examenului;

    y profesional, la care pot participa, concomitent sau nu, stresori fizici (zgomote, vibraii), chimici (substane chimice volatile, iritabile), psihofizici (natura muncii, relaiile

    interumane, nivelul de motivape, obiceiurile etc).

    y preoperator i postoperator are la baz caracterele stresului psihic; situaia deexamen, marcat ns de tensiunile riscului major; n cadrul acestui stres intervine

    agentul de multiplicare, "anticiparea stresului" operator i postoperator,

    y de subsolicitare, tip de stres adugat relativ recent la tabloul celor existenie. Estedeterminat de modificarea caracterului anumitor activiti profesionale Astfel,

    creterea ponderii activitilor de supraveghere i control, pe msura dezvoltrii

    airtomatizrii. a dialogului cu panoul de comand sau calculatorul in detrimentul

    cooperrii n echip conduc la diminuarea comunicaiilor, monotonie excesiv, izolare.

    n acelai context, obligaia de a efectua anumite sarcini repetitive, ateptarea

    prelungit a unor semnale pot deveni surse de stres;

    y de suprasolicitare, caracteristic persoanelor cu program de lucru prelungit i sarcinide marc diversitate Apare frecvent n rndul managerilor, n special a celor de nivelsuperior i mediu Anchetele efectuate in acest sens au relevai c, de regul, managerii

    i iau de lucru acas, rezolv diferite probleme n cursul cltoriilor, acordnd o

    pondere ridicat din timp problemelor profesionale i reducnd progresiv timpul

    destinat familiei i relaxrii. Dei stresul generat de suprasolicitare se manifest cu

  • 7/31/2019 54271537 Stresul in Organizatie

    9/28

    Stresul in organizatii

    9

    imensiti diferite (ca de altfel toate tipurile de stres n funcie de particularitile

    individuale), datele ancheiei indic faptul c depirea mediei de 65 de ore pe

    sptmn afecteaz majoritatea conductorilor .

    2. Stresul organizaional.

    Interesul fa de starea individului la locul de munc i relaia cu performanele sale au

    declanat o serie de cercetri de psihologie social industrial.

    Potrivit investigaiilor, in SUA cinci din ase persoane au declarat c sunt supuse unor

    tensiuni la locul de munc . Cea mai mare parte a persoanelor chestionate au declarat c aceste

    tensiuni sunt suficient de intense pentru a fi resimite negativ att de cei n cauz, ct i de

    organizaie; 88% dintre subieci reclam presiunile exercitate de sus n jos, n timp ce numai12% au acuzat presiunile exercitate de subalterni.

    A aprut astfel ipoteza - confirmat ulterior de numerose cercetri - c n cadrul

    organizaiilor se poate vorbi de un stres specific - stresul organizaional.

    In contextul anumitor situaii social-economic se poate vorbi i de stresul

    ocupaional. Ca variant a stresului organizaional, el se manifest la anumite categorii socio-

    profesionale generat de factori de mediu cu conotaii negative. Spre exemplu, se vorbete de

    stresul ocupaional al inginerilor din Romnia, marcat de orientarea puternic a organizaiilor

    sau indivizilor spre activiti economice n general i comerciale n special, concomitent cu

    neglijarea activitilor tehnice, de cercetare tiinific.

    La baza apariiei stresului organizaional se afl doi ageni stresori centrali, de natur

    psihologic:

    y conflictul de rol. Acest stresor desemneaz situaiile n care o persoan, ce ocup unanumit post, este supus, n cadrul organizaiei, unor imperative, solicitri, presiuni cu

    caracter contradictoriu sau chiar inacceptabile. In majoritatea cazurilor individul

    confruntat cu conflictul de rol se afl la mijloc - ntre superiori i subordonai -,

    situaiile conflictuale cptnd diverse forme;

    y ambiguitatea rolului, desemneaz lipsa ori insuficiena informaiilor clare i oportunesolicitate de rezolvarea corect a sarcinilor. Individul confruntat cu ambiguitatea

    rolului nu cunoate exact obiectivele i sarcinile cc-i revin, performanele ateptate de

  • 7/31/2019 54271537 Stresul in Organizatie

    10/28

    Stresul in organizatii

    10

    organizaie, criteriile de control, evaluare i motivare. Ambiguitatea trit de indivizi

    este diferit i marcat de trsturile de personalitate. Intensitatea stresului generat de

    ambiguitatea rolului este n strns relaie cu capacitatea de a tolera n general

    ambiguitatea, diferit de la un individ la altul.

    Cele dou categorii majore de ageni stresori se manifest n forme variate n cadrul

    organizaiilor i sunt percepute cu intensiti diferite de indivizii care o compun. Aceast

    percepie diferit este generat nu numai de parametrii individuali, ci i de poziia ocupat in

    cadrul organizaiei; de regul, managerii sunt mai expui efectelor nocive ale sindromului de

    adaptare n comparaie cu executanii.

    O analiz a cauzelor generatoare de stres organizaional relev posibilitatea departajrii

    celor care acioneaz exclusiv la nivelul managerilor fat de cele regsite n rndul

    executanilor, dar i existena unor cauze comune.

    a) Cauzele stresului organizationalCauzele stresului organizaional specifice managerilor sunt generale, n cea mai mare

    parte, de conflictele de rol pe care ncearc s le armonizeze n cursul activitii lor. Cele mai

    evidente cauze generatoare de stres managerial sunt:

    y complexitatea, diversitatea i caracterul de noutate frecvent a sarcinilor curentecu care se confrunt managerul. Solicitrile contradictorii provin din gradul ridicat dedificultate i urgen al sarcinilor i lipsa de limp i/sau de cunotine profesionale

    actualizate cerute de rezolvarea lor;

    y responsabilitile mari care nsoesc funciile de management. Presiunile potaprea, ca urmare a dorinei de a concilia interesele organizaiei, in ansamblu; cu cele

    ale diferitelor categorii de indivize angajai, acionari, clieni, furnizori. Nu de puine

    ori, managerul este pus s aleag i s sacrifice unele interese n favoarea altora, aceste

    responsabiliti fiind nsoite de emoii i sentimente puternice;y preocuparea pentru viitorul organizaiei. Conflictul apare ntre complexitatea i

    importana problemelor, crora managerul trebuie s le gseasc rezolvarea, i

    presiunea exercitat de timpul redus alocat acestora. Se tie c, una dintre deficienele

    majore cu care se confrunt managerii, este tendina de a se lsa copleii de

  • 7/31/2019 54271537 Stresul in Organizatie

    11/28

  • 7/31/2019 54271537 Stresul in Organizatie

    12/28

  • 7/31/2019 54271537 Stresul in Organizatie

    13/28

    Stresul in organizatii

    13

    unor lucrri repetate sau paralele la nivelul altor posturi sau compartimente

    genereaz nesiguran, insatisfacia n munc, frustrarea;

    y sistem informaional i/sau formaie ineficient, care furnizeaz informaiileincomplete, inoportune, nerelevante;

    y organizare informal puternic, capabil s pun n circulaie informaiineoficiale aflate n evident dezacord cu informaiile furnizate prin canale oficiale.

    b) Factori de stres

    ntr-un amplu studiu cu privire la stres, desfurat n anii 1960 (Holmes i Ralick),

    majoritatea evenimentelor de via puse n legtur cu posibila apariie a stres-ului (de

    exemplu: decesul soului/soiei, divorul, moartea unei rude apropiate, accidente sau boli ale

    persoanei n cauz, pierderea locului de munc, pensionarea, schimbarea situaiei financiare

    etc.) au loc n cadrul existenei casnice i sociale, i nu la serviciu. Performana profesional

    va fi, dup toate probabilitile, influenat negativ de existena casnic i social. Un alt

    factor de stres la serviciu l constituie modul n care indivizii percep posibilele rezultate ale

    activitilor lor profesionale, mai ales din punct de vedere al reuitei sau nereuitei relative. n

    cazul n care rezultatele sunt considerate att incerte, ct i importante (spre exemplu,semnarea unui contract important, elaborarea unui raport crucial, sau pur i simplu abilitatea

    de a-i face pe plac efului direct), exist mult mai multe anse de apariie a stresului.

    Intensitatea cu care este perceput stresul se afl sub incidena unor factori de stres,

    factori care in cea mai mare parte, se afla in mediul organizational, dar si in oamenii insisi cat

    si in mediul general- economic, politic, tehnologic, in care activeaza organizatia, si sunt

    clasificati astfel:

    b1) Factori organizationali de stres

    Cele mai citate surse de stres in mediul organizational sunt presiunea timpului si

    supraincarcarea in munca. La acestea , pentru managerii de astazi se mai pot adauga natura

    ocupatiei(postului), rolurile postului si relatiile interpersonale.

  • 7/31/2019 54271537 Stresul in Organizatie

    14/28

    Stresul in organizatii

    14

    Timpul se manifesta ca factor de stress atunci cand trebuie facut prea mult intr-un

    interval de timp prea mic.Este cea mai obisnuita si raspandita sursa de stres , in special pentru

    managerii din marile firme de afaceri din tarile occidentale, a caror cultura nationala acorda o

    mare valoare timpului.Prezenta temporara a presiunii timpului poate servi drept motivatie pentru a incheia munca la

    termen.Unele persoane realizeaza mult mai mult in preajma termenului scadent, decat in

    situatia in care sunt lasate sa lucreze in ritmul lor propriu.Totusi, o presiune ridicata ,

    constanta- mult de facut si timp insuficient- este, de regula, daunatoare.

    Supraincarcarea in munca, apare atunci cand se asteapta ca o persoana sa realizeze

    mai mult decat ii permit abilitatile sale si timpul disponibil.Studentii, de exemplu , se

    confrunta adesea cu supraincarcarea la sfarsitul fiecarui semestru, in sesiunile de examene.

    Trebuie facuta distinctie intre supraincarcarea cantitativa convingerea ca ti se cere sa

    faci mai mult decat se poate intr-un interval de timp- si supraincarcarea calitativa- convingerea

    ca iti lipsesc dexteritatile sau abilitatile necesare efectuarii muncii. Ambele sunt surse

    obisnuite de stres. Supraincarcarea se datoreaza si faptului ca traim in era informaticii, era in

    care informatia este nu doar necesara , ci si disponibila intr-un volum impresionant.Streduinta

    de a fi la curent genereaza efectul numit anxietate informational.

    Stresul se poate manifesta si in situatia subutilizarii timpului sau abilitatilor , indeosebi de

    catre cei necalificati , care resimt anxietatea irosirii vietii lor prin efectuarea unor activitatilipsite de importanta.

    Ocupatiile , prin natural lor, pot fi, de asemenea, surse de stres. Unele ocupatii sunt

    mai stresante, altele mai putin.Un studiu3 care a luat in analiza un numar de 250 ocupatii a

    stabilit , intr-un clasamental acestora dupa nivelul stresului , ca sunt puternic stresante profesii

    ca:

    y Pompier(2)y Director general de companie(3)y Chirurg la urgenta6)y Controlor trafic aerian(10)

    Alte profesii sunt considerate mai putin stresante, ca de exemplu:

    3Greenberg, J, Op.Citata, pag 121

  • 7/31/2019 54271537 Stresul in Organizatie

    15/28

    Stresul in organizatii

    15

    y Profesor universitar(50)y Economist(119)y Contabil(173)

    Rolul pe care o persoana trebuie sa il interpreteze intr-un post, se constituie in factor de stresdaca nu exista o clara intelegere a ceea ce are de facut, a performantelor asteptate sau a

    consecintelor comportamentului sau.

    Relatiile interpersonale neplacute , cu colegii din department, sau cu alti membrii ai

    organizatiei, sunt o alta sursa de stres.

    b2) Factori personali de stres

    Sursele principale de stres din afara organizatiei sunt de ordin familial ( proleme

    marital, copii mici sau dificili, parinti in varsta, etc), financiar(gestionare inadecvata a

    resurselor banesti, ipotecarea unor bunuri, investitii hazardante, termene de plata in

    perspective unor venituri nesigure).De asemenea amintim si problemele de sanatate, cu care in

    mod inevitabil se confrunta fiecare persoana- imbolnaviri, accidente, probleme psihice, sau

    probleme ale celor apropiati, care alimenteaza stari de anxietate si stres.

    Personalitatea oamenilor are, de asemenea , un rol important in perceptia,

    comportamentul si rezilienta fata de factorii de stress.

    Cercetrile medicale efectuate n SUA de doi cardiologi americani -M. Friedman iR.H. Rosenman - au indicat relaia strns dintre stres. frecvena bolilor crd io-vasculare i

    tipul de personalitate HI. Ei au identificat dou tipuri majore de personalitate A si B, i un tip

    intermediar A.B.

    Tipul A de personalitate, identificat n proporie de 50% la americani, poate fi

    observat la orice persoan implicat agresiv ntr-o lupt cronic i nestpnita pentru a realiza

    ci mai mult n tot mai puin timp. n ciuda tuturor adversitilor. Indivizii aparinnd acestui

    tip se concentreaz spre realizri superioare, muncesc rapid (fiind cuprini de "febra muncii"i stabilesc termene limit care implit eforturi mari, frecvent lucreaz acas. Sunt foarte

    competitivi, intolerani i chiar agresivi cnd ntmpin dificulti.

    Cteva caracteristici comportamentale ale indivizilor aparinnd acestui tip sunt,

    credem, utile n depistarea lor:

  • 7/31/2019 54271537 Stresul in Organizatie

    16/28

    Stresul in organizatii

    16

    y tendina de a accentua cuvinte-cheie ntr-o conversaie obinuit (chiar dac nu estenevoie de aceasta) sau de a pronuna ultimele cuvinte ale unei propoziii mai rapid

    dect primele;

    y tendina de a-i grbi pe cei cu care discut, dnd din cap viguros sau rostind,nerbdtori i repetat, anumite interjecii;

    y gesturi sau ticuri nervoase: pumnii strni, maxilarele ncordate, lovituri ale pumnuluin palma deschis pentru a sublinia anumite aspecte;

    y preocuparea obsesiv de a se compara cu alii i de a se evalua n termeni numerici: amscris 150 de articole, am ctigat 50 milioane ctc.;

    y obiceiul de a se mica, merge sau mnca ntotdeauna rapid;y slaba tolerant fa de ateptare, situaie n care se frmnt, bat cu degetele n mas,

    mic din picioare;

    y general lips de sensibilitate pn Ia ignorarea aspectelor i detaliilor estetice.Indivizii aparinnd lipului A de personalitate sunt de dou ori mai expui stresului i

    bolilor crdio-vasculare in comparaie cu tipul opus.

    Tipul B a fost identificat la 40% din subiecii americani. Indivizii aparinnd acestui

    tip sunt calmi, nu resimt presiunea i conflictele cu timpul sau cu alte persoane; dispun de o

    considerabil energic, doresc s-i ndeplineasc sarcinile i muncesc din greu. Au un stil

    bazat pe ncredere n ei, astfel nct, muncesc ntr-o linite statornic, fr a alerga n curs

    contracronometru.

    Metaforic vorbind, tipul B este o broasc estoas, in timp ce tipul A este un cal de

    curse.

    Tipul A.B., intermediar, se ntlnete n 10% din cazuri i este mediu expus riscului

    de stres organizaional.

    Factori de stres din mediul ambiant

    Numeroase incertitudini economice din zilele noastre, cum ar fi: teama de a ramane inafara unui loc de munca sunt potentiale surse de alimentare a starilor de anxietate.

    De asemenea, factorii politici sunt surse de stres, schimbarile rapide in tehnologie- si

    exercita o presiune constanta asupra majoritatii salariatilor.

  • 7/31/2019 54271537 Stresul in Organizatie

    17/28

    Stresul in organizatii

    17

    c) Actiuniconstructive in confruntarea cu stresulStresul inevitabil in cea mai mare parte , impune actiuni de prevenire, reducere, si

    contracarare a efectelor sale daunatoare pentru sanatatea si performantele oamenilor.

    In acest sens strategiile ce pot fi utilizate se contureaza la nivelul individului si alorganizatiei in care acesta lucreaza.

    c1) Strategii la nivelul individului

    1.1. Managementul timpului

    Strategiile de management al timpului implica stabilirea obiectivelor care trebuiesc

    indeplinite si a termenelor pana la care se vor indeplini.

    Pentru aceasta trebuiesc urmati cativa pasi:

    y Stabilirea valorilory Stabilirea obiectivelory Stabilirea ordinii de prioritate a obiectivelorDupa efectuarea acestor pasi trebuie organizat timpul si celelalte resurse necesare

    atingerii obiectivelor, pasul urmator fiind determinarea performantelor cerute pentru realizarea

    lor, cand si cum vor fi acestea obtinute.

    Astfel trebuie conceputa o lista de activitati, trebuie stabilita prioritatea activitatilor,

    trebuiesc programate activitatile, si de asemenea trebuie urmarit realizarea programului.

    1.2Dezvoltarea rezilientei fata de stresCum am mai mentionat, stresul este inevitabil in organizatiile si conditiile vietii

    moderne.Intr-o anumita masura stresul poate fi prevenit, efectele sale pot fi diminuate, dar nu

    poate fi eliminate.

    Fara exceptie in contextul organizational toti oamenii sunt confruntati cu o multitudine

    de factori de stres, insa aceiasi factori nu provoaca insa aceeasi reactie la toti oamenii.Anumiti

    oameni par a se prabusi emotionall in fata unor probleme minore, in timp ce altii, apparent ,

    prospera sub stres.Aceia care nu traiesc stari negative cand se confrunta cu stresul suntconsiderate a avea capacitatea numita rezilienta.O persoana rezilienta expune abilitatea de a se

    reface , sau de a se ajusta cu usurinta in fata unei nesanse sau schimbari.

    Trei factori semnificativi mediaza reactia la factorii de stres: diferentele de personalitate

    ( taria de caracter), sustinerea sociala si starea sanatatii.

  • 7/31/2019 54271537 Stresul in Organizatie

    18/28

    Stresul in organizatii

    18

    c.2) Strategii organizationale de reducere a stresului

    Numeroase strategii pentru scaderea stresului sunt disponibile la nivelul

    organizatiilor.Intre acestea un loc special il ocupa comunicarea deschisa si participarea ladecizii, compatibilitatea persoana-post, instruirea adecvata, reproiectarea postului si

    programele de asistenta si de binefacere.

    Comunicarea deschisa si participarea la decizii.O cale de a trata problemele ce pot

    sa apara la locurile de munca inalt stresante este cresterea implicarii salariatilor la luarea

    deciziilor.

    d) Prevenirea stresului de ctre organizaie

    Prevenirea stresului este greu de atins, pentru orice organizaie sntoas i activ. Exist ns

    unele msuri ce pot fi luate pentru a furniza angajailor stimulentele necesare, fr a provoca o

    acumulare cronic de stres. Iat cteva exemple:

    y definirea posturilor ntr-o manier care s permit un grad maxim de exercitare acompetenelor i discernmntului propriu de ctre deintorul postului, incorpornd

    sarcini suficient de variate i de dificile pentru a-i menine interesul treaz;

    y conceperea activitii astfel nct deintorul postului s aib un anumit grad deresponsabilitate, oferindu-i-se suficient autoritate i permindu-i-se s ia parte la

    deciziile care i influeneaz activitatea;

    y ncurajarea cadrelor superioare n a adopta stiluri participative de conducere;y ncurajarea spiritului de echip;y ncurajarea comunicrii ntre departamente-sectoare, precum i pe vertical, de-a

    lungul lanului ierarhic managerial, precum i asigurarea unui feedback constructiv

    ctre fiecare individ (privind rezultatele muncii, evaluarea de personal etc.);

    y delegarea autoritii de decizie n aa fel nct la fiecare nivel al organizaiei oameniis poat lua parte la deciziile care le inf1ueneaz munca i posibilitile de

    promovare;

    y dezvoltarea unei culturi organizaiona1e n care atitudinea fa de angajai este unapozitiv,

  • 7/31/2019 54271537 Stresul in Organizatie

    19/28

    Stresul in organizatii

    19

    e) Msuri de reducere a stresuluiy reducerea numrului de schimbri impuse fiecrui individ sau fiecrei echipe;y limitarea complexitii procedurale i de alt natur n executarea sarcinilor;y asigurarea posibilitii ca angajaii s-i poat exprima opiniile n faa cuiva ef,

    colegi, consilieri calificai;

    y asigurarea de faciliti sociale i sportive;y asigurarea de faciliti materiale, cum ar fi masa la cantin i grupuri sanitare adecvate.

    f) Servicii de consiliere pe probleme de stresConsilierea la locul de munc este situaia n care o persoan utilizeaz un set de

    metode sau competene pentru a ajuta alt persoan s-i gndeasc organizat i s-i

    asume responsabilitatea propriilor decizii, indiferent dac este vorba de hotrri privitoare

    la viaa profesional sau la cea privat.

    n multe cazuri, dei sunt sincer bine intenionai i nelegtori, colegii de munc pot

    face, fr s-i dea seama, remarci sau sugestii neavenite pentru persoana af1at sub stres. Din

    moment ce majoritatea managerilor nu posed nici talent, nici pregtire special n materie de

    consiliere, tot ce se poate cere de la ei n aceast privin ar fi capacitatea de a-i da seama

    dac un angajat are sau nu nevoie de consiliere.

    Fiecare individ deine potenialul de a-i depi propriile probleme, consilierea dndu-i

    posibilitatea de a-i descoperi rezervele interioare, de a identifica ocaziile exterioare i de a le

    utiliza pe amndou pentru a depi cu succes situaiile generatoare de stres.

    Consilierea reprezint un proces n care consilierul l ajut pe clientul su:

    y s identifice problema;y s admit care ar fi rezolvarea ideal sau de preferat;y s ia n considerare modalitile prin care s-ar putea realiza rezultatele dorite.

    Organizaiile care asigur servicii de consiliere pentru angajaii lor o pot face la nivel

    intern, prin utilizarea propriilor consilieri calificai, sau pot apela la serviciile unei organizaii

    de consultan din exterior. Una din metodele care se bazeaz pe asisten extern este

  • 7/31/2019 54271537 Stresul in Organizatie

    20/28

    Stresul in organizatii

    20

    Programul de Asisten pentru Angajai, n cadrul cruia angajatorul contracteaz o firm

    specializat n servicii de consiliere, care s furnizeze asisten de acest tip pentru personalul

    angajat.

    C

    aracterul confidenial al discuiilor cu clienii este garantat n orice mprejurare organizaiei care a contractat serviciile de consiliere nu i se comunic dect numrul de

    apeluri primite, tipul problemelor ridicate i alte informaii de natur general care nu duc n

    nici un mod la identificarea persoanelor n cauz.

    Angajatorii asigur un asemenea serviciu pentru c:

    y atunci cnd angajaii sunt nefericii, nelinitii sau foarte stresai, nu vor fi capabili sdea un randament ridicat la locul de munc, plus c s-ar putea s-i ia mai multe

    concedii medicale i chiar s-i schimbe serviciul;

    y este n interesul direct al organizaiei s previn o astfel de utilizare neeconomic aresurselor umane de care dispune;

    y asigurarea unor servicii calificate de consiliere poate reprezenta una din modalitile desusinere a performanei angajailor, de realizare a obiectivelor economice.

  • 7/31/2019 54271537 Stresul in Organizatie

    21/28

    Stresul in organizatii

    21

    Exercitiu practic: Evaluarea nivelului de stres

    Prima condiie ce trebuie ndeplinit n lupta pentru reducerea stresului este

    contientizarea existenei sale. De aceea, msurarea regulat a stresului prin evaluareaobiectiv a situaiei n urmtoarele domenii, prezentate mai jos, este extrem de important. 4

    Dac rspunsul corect e:

    y niciodat se marcheaz cifra 1,y uneori 2,y adesea 3,y ntotdeauna 4.

    1. M consider vinovat de lucrurile care merg prost la serviciu.2. Acumulez problemele pn simt c explodez.

    3. M concentrez asupra problemelor de serviciu pentru a uita de cele de acas.

    4. mi vrs mnia i frustrarea asupra celor din jur.

    5. Cnd sunt sub presiune, comportamentul meu se schimb n ru.

    6. M concentrez cu precdere asupra aspectelor negative ale vieii.

    7. M simt stingher n situaii noi.

    8. M simt inutil n cadrul organizaiei .

    9. ntrzii la serviciu i la ntlnirile importante.

    10. Nu suport criticile.

    11. M simt vinovat dac stau degeaba o or.

    12. M grbesc, chiar dac nu sunt sub presiune.

    13. Nu am timp s citesc ziarele ct de des mi-a dori.

    14. Am pretenia s mi se acorde atenie i s fiu servit imediat.

    15. Nu-mi exteriorizez sentimentele nici la serviciu, nici acas.

    16. mi asum mai multe sarcini dect pot rezolva la un moment dat.17. Nu-mi place s cer sfatul colegilor i superiorilor.

    4Surs:Reducing Stress, Tim Hindle, Dorling Kindersley, 1996

  • 7/31/2019 54271537 Stresul in Organizatie

    22/28

    Stresul in organizatii

    22

    18. Nu-mi cunosc limitele profesionale i fizice.

    19. Renun la plceri i pasiuni pentru c serviciul mi rpete mai tot timpul.

    20. M apuc de o treab fr s m gndesc dinainte dac o pot duce la capt.

    21. Sunt prea ocupat pentru a vorbi cu colegii i prietenii n timpul sptmnii.22. Amn confruntarea i rezolvarea problemelor dificile atunci cnd apar.

    23. Dac nu m impun, oamenii nu m iau n serios.

    24. mi e jen s recunosc c sunt suprasolicitat.

    25. Evit s deleg sarcinile.

    26. M apuc s rezolv sarcinile nainte de a-mi stabili prioritile.

    27. Nu pot refuza cererile i rugminile.

    28. Cred c la sfritul zilei trebuie s-mi termin treburile importante.

    29. Cred c nu voi putea face fa sarcinilor.

    30. Teama de nereuit m mpiedic s acionez.

    31. Viaa profesional o acapareaz pe cea personal.

    32. Dac lucrurile nu se rezolv imediat, mi pierd rbdarea.

    Total

    Rezultate:

    32 64: Controlai bine stresul. Nu uitai c un nivel prea mic este nestimulator.65 95: Avei un nivel de stres destul de bun, dar cu toate acestea trebuie s

    mbuntii anumite aspecte.

    96 128: Nivelul de stres este prea ridicat. Luai msuri pentru a-l reduce.

  • 7/31/2019 54271537 Stresul in Organizatie

    23/28

    Stresul in organizatii

    23

    Studiu de caz:

    a) PrezentareRaluca Stroescu, manager de audit la Ernst&Young Romania, a murit la varsta de

    numai 31 de ani, dupa mai multe zeci de zile de munca fara pauza.

    Cazul a fost prezentat in presa si a provocat reactii aprinse. Mai multi fosti angajati de

    la Ernst&Young au reclamat programul infernal de munca de la acea companie. Lor li s-au

    adaugat si alte voci, venind de la angajati ai multi-nationalelor.

    In timp ce compania multinationala nu a comentat incidentul, pe bloguri si forumuri au

    aparut detalii noi. Potrivit unui angajat al Ernst&Young, Raluca ceruse concediu cu o luna

    inainte, dar nu i-a fost aprobat.

    "Ne pare rau pentru colega noastra. Era o femeie de nota 10 - foarte amabila - probabil

    prea amabila. Amabilitatea fata de superior probabil a omorat-o. Nu putea sa refuze o

    rugaminte. La noi probabil trebuie sa fi foarte nesimtit ca sa poti sa ai o viata normala. Pe

    langa programul prelungit lucram si intr-un stres enorm care este accentuat in perioada

    Decembrie - Mai.

    Suntem constienti de alegerea facuta dar parca am renuntat la prea multe sambete

    pentru o cariera decenta - de aceea durata de viata medie (ca si ani de lucru) in EY este de sub

    3 ani-toata lumea pleaca...Pacat ca nu a plecat si Raluca inainte de a fi preatarziu...Odihneasca-se in pace!", scrie "EY employee", pe forumul ProTv.

    "Am lucrat la EY. Nu va pot povesti cam ce se intampla acolo... ore suplimentare cat

    cuprinde. Se lucra non stop. Eu am rezistat 9 luni. Am ajuns si la 50 de ore peste program, pe

    luna. Eram un caz fericit. Am ramas in legatura cu alti colegi care au plecat si ei anul trecut.

    Suntem cu totii socati de ce i s-a intamplat unui om pe care l-am cunoscut.

    Multi dintre noi au incercat sa spuna ca Raluca nu e bine inca de anul trecut. Colegele

    ii spuneau sa aiba grija de ea. Se pare insa ca erau voci mult mai puternice care ii aminteau ca

    sunt multe job-uri de terminat si ca nu avem timp pentru odihna", spune un "ex-employee"

    intr-un mesaj postat pe forumul ProTv.

    Un fost angajat al companiei a declarat, pentru Ziare.com, ca "cei din Ernst&Young

    lucreaza de dimineata pana seara tarziu. Dar acest lucru se intampla in multe companii

    multinationale prezente la Bucuresti. Este suficient sa treci seara prin fata centrelor de afaceri

  • 7/31/2019 54271537 Stresul in Organizatie

    24/28

    Stresul in organizatii

    24

    pentru a vedea activitate la anumite etaje luminate. De multe ori, acestia muncesc si in

    weekend. Majoritatea sunt stresati si obositi".

    Potrivit unor surse din randul angajatilor companiei, Raluca a fost gasita moarta in propria

    locuinta chiar de catre seful sau, Sebastian Mocanu. Se pare ca acesta a mers la ea acasasambata dimineata pentru ca tanara nu raspundea la telefon si nici nu s-a prezentat la serviciu.

    Seful sau a gasit-o, spun surse apropiate, cu doua dosare de audit in brate.

    b) Interpretare:Medicii sunt de parere ca, din punct de vedere medical, stresul sau munca in exces nu

    pot duce la moarte, insa stresul permanent poate produce anumite tulburari care in timp se

    agraveaza si pot declansa boli care pot duce la moartea omului respectiv.

    Surse medico-legale care au examinat cadavrul femeii au declarat ca aceasta "era

    foarte slaba", greutatea fiindu-i estimata la mai putin de 40 de kilograme. Pe langa acest lucru,

    medicii legisti au mai descoperit si ca femeia avea o tiroida cu noduli tiroidieni, dar si fibroza

    miocardica ce ar fi putut genera o tulburare de ritm cardiac care sa duca la deces.

    Potrivit informatiilor oferite, medicii legisti au stabilit ca nu au existat urme de

    agresiune, iar, la examenul clinc, nu au fost stabilite afectiuni ale organelor interne care sa

    indice o suferinta ce i-ar fi putut pune viata in pericol.

    La examenul clinic nu au fost identificata nicio afectiune hepatica, pulmonara sau

    renala. Existenta unei posibile tulburari hormonale poate fi determinata numai dupafinalizarea analizei ganglionului tiroidian.

    Intrucat femeia era extrem de slaba, si excluzand alte diagnsotice, medicii ar inclina sa

    creada ca suferea de anorexie nervoasa, o boala de alimentatie ce poate fi provocata de diversi

    factori, biologici, psihologici, familiali sau sociali.

    "Stresul permanent produce anumite tulburari, psihice si fizice, care in timp se

    agraveaza sau declanseaza boli de care persoana poate si nu fi stiut. Oamenii mor de boli

    organice.

    Din punct de vedere medical, stresul sau munca din exces nu poate duce la moarte", a

    declarat pentru Ziare.com Gabriel Berindei, medic la centrul medical Auramed, colaborator

    sfatulmedicului.ro

    Raluca Stroescu nu este un caz singular

    Cazul Ralucai nu este singular, spun cunostinte ale acesteia. "Ceea ce conducerea de la

  • 7/31/2019 54271537 Stresul in Organizatie

    25/28

    Stresul in organizatii

    25

    Ernst&Young a uitat sa precizeze este ca acest caz nu a fost izolat.

    In urma cu un an, o alta angajata a EY, Laura Damian, a murit intr-un accident de

    masina - ea a adormit la volan, dupa ce a plecat epuizata de la birou, se arata intr-un alt mesaj

    postat pe forumul ProTv.Laura Damian, prima victima a E&Y Romania a murit in timpul programului de lucru.

    A stat la serviciu in noaptea premergatorare accidentului (17-18 August) pana dupa ora 11 PM

    . Era de 2-3 saptamani revenita din State si nu isi revenise dupa jetlag-nu avusese o clipa ragaz

    si se stie ca la 9 ore dferenta de fus orar ai nevoie de 9 x 2 zile de vacanta totala-altfel esti total

    dezorientat temporal, esti obosit, tot bioritmul ti-e dereglat. A murit intr-un stupid accident

    conducand masina sa ajunga la Iasi la intalnirea cu un client. A adormit la volan la o ora

    distanta de Bucuresti.

    c) ConcluziiDac Raluca Stroescu ar fi murit la locul de munc, directorii multinaionalei

    Ernst&Young s-ar fi ales cu dosar penal.

    Conform inspectorului general adjunct al Inspeciei Muncii, Dantes Bratu, ancheta la

    firma Ernst&Young a fost ngreunat de faptul c femeia a murit acas, i nu la serviciu.

    Inspectorii au constatat c, n mod regulat, n firm se nclca legislaia privitoare la timpii de

    lucru i de odihn, dar nu au putut s aplice dect o amend de 19.600 de lei.

    Pe de alt parte, dac familia Raluci Stroescu va da n judecat firma Ernst & Youngva avea sigur ctig de cauz, dac nu n Romnia, atunci la Luxemburg, la Curtea

    European de Justiie, dup cum spune Ovidiu Jurc, ef al departamentului juridic al BNS.

    Familia poate ctiga daune invocnd nerespectarea timpilor de munc i de odihn. Adic, n

    Romnia, nclcarea Codului Muncii, iar la Luxemburg, nclcarea Directivei Europene care

    reglementeaz timpul de lucru.

    Cazul Stroescu a fost puternic mediatizat; altminteri, n urma unui control care

    constat acelai lucru, n mod uzual, prima amend aplicat de Inspecia Muncii este mult mai

    mic. De fapt, legislaia nici nu prevede vreo sanciune pentru fiecare nclcare a Codului

    Muncii, ci bag la grmad nclcarea timpilor de lucru i de odihn, neplata salariilor i multe

    altele. Pentru toate acestea, cumulate sau nu, amenda angajatorului este ntre 30 i 100 de

    milioane de lei vechi. Mai mult, sanciunea prevzut de lege, i aa, prea blnd pentru a

    speria o multinaional, de pild, este diluat i de practica inspectorilor de munc.

  • 7/31/2019 54271537 Stresul in Organizatie

    26/28

    Stresul in organizatii

    26

    La primul control, dac nu este vorba de accident grav sau munc la negru, inspectorii

    dau numai sfaturi, dei Codul Muncii actual a intrat n vigoare de civa ani i toi angajatorii

    ar trebui s-l cunoasc deja.

    De-a dreptul penibil este c, dac Raluca Stroescu ar fi decedat la locul de munc,dup o zi cu program prelungit, i nu acas, soluia dat de oficialiti ar fi fost alta. Cazul ar

    fi fost mult mai simplu pentru inspectori i penal pentru angajator, spune Dantes Bratu. Dac

    a murit acas, chiar i din cauza muncii epuizante, angajatorul n-are nici o team de dosar

    penal.

    Ovidiu Jurc crede ns c procurorii ar judeca puin diferit cazul dect inspectorii de

    munc: Nu e de neglijat faptul c Raluca a murit cu dosarele de serviciu n brae. Paul

    Dobrescu, inspector ef la Inspecia Muncii Bucureti e ns categoric: nici vorb de penal,

    ntruct nu se poate stabili o legtur direct ntre decesul Raluci i firma la care lucra. S-ar

    putea, dac legislaia romneasc ar pomeni ceva despre stresul la locul de munc.

    d) Stresul n contractulcolectiv de munc, ncepnd din 2007Abia in anul 2007 , n premier, a aprut n contractul colectiv de munc la nivel

    naional o referire la obligaia angajatorilor de a preveni i diminua nivelul stresului la locul de

    munc. Articolul respectiv nu face dect s aduc n legislaia romneasc prevederile

    acordului-cadru privind stresul la locul de munc, semnat acum doi ani ntre confederaiile

    patronale i sindicale din UE. Dac, pn la semnarea acordului, pe plan european eraurecunoscute doar hruirea i violena cauzatoare de stres legat de locul de munc, acum

    stresul are o definiie mult mai larg.

    Conform acordului, stresul este o stare nsoit de disconfort sau disfuncionaliti

    fizice, psihologice i sociale ce rezult din faptul c indivizii se simt incapabili s fac fa

    distanrii fa de exigenele sau ateptrile care i privesc. (...) Stresul nu este o boal, ns o

    expunere prelungit la stres poate reduce eficacitatea la locul de munc i poate cauza

    probleme de sntate. Ovidiu Jurc spune ns c, pn cnd stresul va putea fi invocat de

    salariai ntr-o reclamaie privind condiiile de munc, s-ar putea s mai treac mult timp.

    Acordul este o chestie de pionierat, chiar i n UE. Stresul este un concept foarte difuz, nu are

    o simptomatologie clar. De la nivelul confederaiilor europene n jos, pn la nivel de

    societate comercial, trebuie definii mai clar termenii.

    e) Romanii, printre cei mai stresati angajati din Europa

  • 7/31/2019 54271537 Stresul in Organizatie

    27/28

    Stresul in organizatii

    27

    Conform statisticilor Fundaiei Europene pentru mbuntirea Condiiilor de Munc i

    Via, romnii sunt cei mai muncii salariai din rile UE, media orelor petrecute la lucru

    depind media european, i bat recordul n privina absenelor medicale, cel mai mic numr

    de absene n rndul rilor UE nregistrndu-se n Romnia.Stresul de la locul de munca e deja parte din cotidian. Studiile arata ca romanii se

    numara printre cei mai surmenati angajati ai Europei. Primele semne care arata acumularea

    oboselii sunt durerile de cap, insomniile, precum si scaderea capacitatii de concentrare.

    Potrivit specialistilor, cele mai solicitante meserii sunt cele care implica multa responsabilitate

    si un contact zilnic cu oamenii.

    De stres nu sunt scutiti nici cei ce lucreaza cu cifre sau cei care isi petrec intreaga zi de

    munca in fata calculatorului.

    Sapte din zece romani se simt stresati la locul de munca, arata un studiu al Comisiei

    Europene realizat anul trecut.

    Mai stresati decat romanii sunt doar angajatii lituanieni.

    La polul opus se afla finlandezii si olandezii. Doar 25, respectiv 23% dintre acestia

    declara ca sufera de stres la locul de munca.

  • 7/31/2019 54271537 Stresul in Organizatie

    28/28

    Stresul in organizatii

    Bibliografie

    y Ioan Ursachi, Management, editia a III-a revazuta si adaugita, Editura ASE,Bucuresti 2007

    y Paul Marinescu, Managementul institutiilor publice, Universitatea Bucurestiy Prof.univ.dr. Alecxandrina DEACONU; Lect.univ.dr. Simona

    PODGOREANU; Prof.univ.dr. Lavinia RASCA , Factorul uman si

    performantele organizatiei, Editura ASE,

    Resurse internet:

    y http://www.bibliotecadigitala.ase.roy http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/marinescu/9.htmy http://www.ziare.comy http://www.gandul.info/news


Recommended