Contractor: Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas Constanţa (ICDCOC Palas)
Obiectivul general : 7 DDZ Numărul/codul proiectului : 7.1.4.
Contract: 714 / 2011 Anul începerii 01.11.2011 Anul finalizării 30.06.2014 Durata (luni): 32
Denumirea proiectului
Fundamentarea sprijinului adresat conservării raselor de ovine şi caprine aflate în pericol de abandon, în baza art. 39, alin (5) al
Regulamentului (CE) nr.1698/2005 şi realizarea unor rase româneşti de ovine specializate pentru producţia de carne, competitive pe piaţa UE
Persoana de contact ( Directorul de proiect ): Dr.Ing. Camelia Zoia ZAMFIR
Date contact ( Tel/Fax, e‐mail ): 0241639506/ 0241626636/ [email protected]
Identificarea şi caracterizarea unor populaţii de ovine şi caprine aflate în pericol de abandon(însuşiri morfoproductive, indici de reproducţie, stabilirea statusului de risc).
Crearea precursorilor a două rase româneşti de carne competitive pe piaţa U.E.Testarea performanţelor metişilor F3 la Conducătorul de proiect şi a metişilor R1 la
Partenerul 1 comparativ cu loturi martor din rasele materne.Identificarea de populaţii noi, neincluse în listă.Stabilirea nivelului de venituri şi cheltuieli cu referire la populaţiile aflate în pericol de
abandon care produc miori şi mioare de reproducţie şi crearea unei baze de datenecesară acordării de sprijin financiar pentru următoarele scheme de ajutor.
Lucrările au fost efectuate pe anumite populaţii de ovine şi caprine din rasele Merinos de Palas, Ţigaie Valahă cu Coarne în tirbuşon şi populaţii de caprine din rasele Carpatină şi Albă de Banat, aflate în pericol de abandon.
S‐au efectuat măsurători corporale şi s‐au determinat principalii indici morfoproductivi şi dereproducţie. S‐au calculat diferiţi indici corporali şi de constituţie.
A fost estimat statusul de risc pentru fiecare populaţie studiată.Se lucrează la stabilirea nivelului de venituri şi cheltuieli şi a rezultatelor economice realizate
în populaţiile de ovine care produc şi livrează miori şi mioare de reproducţie, în vedereafundamentării sprijinului financiar ce ar trebui acordat prin următoarele scheme de ajutor.
S‐au introdus în control loturile de metişi F3 şi R1 (tipul dorit), acestea fiind supuse îngrăşăriiintensive până la vârsta de 5 luni, comparativ cu loturi martor din rasele materne.
POPULAŢII STUDIATE I.C.D.C.O.C. PALASÎN PERICOL DE ABANDON POLIFRONIE IANCU , COMUNA VADU
JUDEŢUL CONSTANŢASTERGHIULI GHEORGHE, COMUNA TUZLA JUDEŢUL CONSTANŢA
POPULAŢII STUDIATE SCDCOC REGHINÎN PERICOL DE ABANDON SCDCOC DÂMBOVIŢA
PURCARIU PETRU, COMUNA CATUNUL VECHIJUDEŢUL MUREŞGÂRLEANU ALEXANDRU, COMUNA BILCIUREŞTIJUDEŢUL DÂMBOVIŢA
POPULAŢII STUDIATE SCDCOC CARANSEBEŞÎN PERICOL DE ABANDON BINIŞ, DOCLIN, FOROTIC, TIROL, CARASOVA
JUDEŢUL CARAŞ‐SEVERIN
POPULAŢII STUDIATE ICDCOC PALASÎN PERICOL DE ABANDON ANCC CAPRIROM
SCDCOC REGHINION VASILE, COMUNA BILCIUREŞTI
JUDEŢUL DÂMBOVIŢA
POPULAŢIE STUDIATĂ ICHIM TEODOR, SATUL JABENIŢA, ÎN PERICOL DE ABANDON COMUNA SOLOVĂSTRU,
JUDEŢUL MUREŞ
CaracteristiciPopulaţia ICDCOC
PalasPopulaţia
Polifronie IancuPopulaţia Sterghiuli
GheorgheBerbeci Oi Berbeci Oi Berbeci Oi
Greutatea corporală( kg/cap)
77,5 55 69,5 55,7 73,3 65,0
Lâna fizică ( kg/cap)
7,84 4,89 5,57 3,22 6,1 3,31
Fineţe fibre( microni)
21,91 ( 1167) 21,29 ( 1168) 22,06 ( 775)
Indicele format corporal lateral
106,74 101,15 105,99 102,04 113,98 102,11
Indicele de compactitate
127,93 126,65 128,95 126,90 129,01 126,33
Indicele oasturii 11,38 10,32 11,60 10,37 11,70 10,56Fecunditate ( %) 96,31 94,83 95,94Prolificitate ( %) 114,89 110,70 120,72
Indicele de format corporal lateral ( I l) lungimea trunchiului x 100
I l = --------------------------------înălţimea la grebăn
Indicele de compactitate (I comp.)perimetrul toracic x 100
I comp. = -----------------------------lungimea trunchiului
Indicele osaturii (I os)
perimetrul flueierului x 100I os = ----------------------------------
perimetrul toracic
Caracteristici
POPULAŢII STUDIATESCDCOC Reghin Purcariu Petru,
Cătunu Vechi, jud. Mureş
SCDCOC Bilciureşti
Gărleanu Alexandru, Bilciureşti, Dâmboviţa
Berbeci Oi Berbeci Oi Berbeci Oi Berbeci OiGreutatea corporala ( kg/cap)
65,0 41,70 63,98 42,30 52,95 36,68 55,90 37,88
Lâna fizică ( kg/cap)
3,34 2,85 3,48 2,64 3,14 2,89 3,93 3,25
Fineţe fibre( microni)
28,51 28,47 31,55 31,95
Indicele format corporal lateral
100,3 100,9 102,68 101,82 - - - -
Fecunditate ( %) 87,26 84,80 93,27 95,92
Prolificitate ( %) 114,91 119,80 101,50 104,78
ORIGINE – Ovis Paleoegyptica care a trăit acum 5000 ani în Egipt .După cucerirea Daciei de către romani a fost adusă aici din Spania de cătrecolonişti.Rasa Valahă cu Coarne în Tirbuşon aparţine ţăranilor din Nord‐Vestul României şi afost răspândită în decursul timpului în Serbia, Muntenegru şi Ungaria.Anumiţi autori cum ar fi Motolcsi (1975) şi Bokonyi (1974) susţin că oile din rasaRaţca din Ungaria îşi au originea în oaia sălbatică Argal (Ovis Ammon) din MunţiiAltai ceea ce este total inexact, argalul fiind strămoşul oilor cu coada grasă din AsiaCentrală (după Brehm ş.a.).
Indici morfo‐productivi şi de reproducţie
Specificare CategoriaPopulaţia
SCDCOC Caransebeş De Hortobagy (Ungaria)
Varietatea albă Varietatea neagră
Lungimea şuviviţelor de lână (cm)
Berbeci 32,00 27,83 26,60
Oi 24,60 22,23 21,61
Cantitatea de lână fizică (kg/cap)
Berbeci 2,70 3,00
Oi 2,45 2,00
Greutatea corporală după tuns (kg/cap)
Berbeci 69,00 65,00
Oi 43,30 44,50
Fecunditate (%)
Oi 93,5 ‐
Prolificitate (%)
Oi 108,13 110‐120*
* După datele Asociaţiei Crescătorilor de Oi din Ungaria
Unghiul între coarne Diferenţele între populaţiile din România şi cele din Ungaria sunt foarte semnificative Valorile raportului R Diferenţele între populaţiile din România şi cele din Ungaria sunt foarte semnificative
Lungimea coarnelor* R = ‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐
Distanţa între coarne
Nr.crt. Specificare
Populaţii
Din România Din Ungaria
1. Portul coarnelor la berbeci Înclinat spre înainte Vertical
2. Numărul de spire a coarnelor 1,5‐2 2,5‐3
3. Culoarea jarului AlbăRuginieCafenie
RuginieNeagră
4. Culoarea lânii Albă AlbăNeagră
5. Valoarea indicelui de arhaism 6 8
6. Indivizi cu coarne defectuoase Prezenţi Absenţi
Notă: Între populaţiile din România şi Ungaria există diferenţe semnificative pentru cele 8 însuşiri de exterior prezentate.
Însuşiri de exterior
SpecificarePopulaţia
SCDCOC Caransebeş
Proprietari sat Biniş, judeţul Caraş‐Severin
De Hortobagy
Varietatea albă Varietatea neagră
Mărimea unghiului între coarne (0)
109,44(80‐130)
118,08(95‐140)
95(90‐100)
85(80‐90)
Valorile raportului R* = l/D 0,57(0,48‐0,63)
0,49(0,44‐0,55)
0,63 0,73
Scala de notare a caracterelor luate în considerare în calcularea indicelui de arhaism (după A.Benadjaoud şi J.J.Lauvergne‐1991)
Nr. crt. Caracterul Notele acordate Scala de notare
1. Lungimea urechilor 0 Indicele auricular superior valorii de 0,19
1 Indicele auricular între 0,16‐0,19
2 Indicele auricular inferior valorii de 0,16
2. Cornajul 0 Berbecii şi oile sunt fără coarne
1 Berbecii au coarne, oile nu au coarne
2 Berbecii au coarne, oile au/nu au coarne
3. Mărgelele 0 Prezente ocazional
1 Absente
4. Talia 0 Înălţimea la grebăn > 70 cm
1 Înălţimea la grebăn între 60 şi 70 cm
2 Înălţimea la grebăn < 60 cm
5. Lungimea cozii 0 Indicele caudal > 0,60
1 Indicele caudal între 0,50 şi 0,60
2 Indicele caudal < 0,50
6. Profilul fronto‐nazal 0 Indicele de convexitate fronto‐nazală < 0,95
1 Indicele de convexitate fronto‐nazală – între 0,95 şi 1,0
2 Indicele de convexitate fronto‐nazală – egal cu 1,0
7. Coloraţia 0 Cojocul alb, jarul de pe cap şi membre albe
1 Cojocul alb, jarul colorat
2 Cojocul şi jarul de pe cap şi membre, uniform colorate
3 Prezenţa a două faze de culoare (ex.: coloraţia juvenilă la Ţigaie)
4 Prezenţa a mai mult de două faze de culoare
lungimea coziiIndicele caudal = ‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐
înălţimea la grebănlungimea urechilor
Indicele auricular = ‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐înălţimea la grebăn
lungimea arcului fronto‐nazal Indicele de convexitate fronto‐nazală = ‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐
lungimea corzii arcului
Nr.crt.
Rasa Note de arhasim pentru caracterele: Indicele de arhaismUrechi
( indice auricular )
Coarne Mărgele Înălţime la grebăn
Coadă( indice caudal )
Profil faţă
Culoare
1. Valahă cu coarne în tirbuşon
0 2 1 1 1 0 1 6
2. Ţurcană de Caransebeş
1 2 1 1 1 0 1 7
3. Raţca din Ungaria 2 2 1 1 1 0 1 8
4. Ouessantine 2 1 1 2 2 2 3 13
5. Soay 1 2 1 2 2 2 2 12
Indicele de arhaismNotele şi indicii de arhaism la rasa Valahă cu Coarne în Tirbuşon
comparativ cu Ţurcana de Caransebeş, Raţca din Ungaria şi două rase considerate primitive
După valorile indicelui de arhaism, Rasa Valahă cu coarne în tirbuşon se diferenţiază semnificativ numai faţă de raseleprimitive Ouessantine din Franţa şi Soay din Marea Britanie ( insula St. Kilda)Ovinele din aceste rase sunt de talie mică, greutatea la oi nedepăşind 30 kg/cap, coada este scurtă iar corpul esteacoperit cu păr amestecat cu fibre de lână de culori diferite. Ovinele năpârlesc primăvara.În prezent rasa Ouessantine este considerată dispărută, în insula Ouessant existând numai metişi.
Origine – strămoşul sălbatic – Capra Prisca care în prezent nu mai există Deţine în prezent 80% din efectivele din România Populaţii studiate – ICDCOC Palas‐Constanţa, ANCC Caprirom, SCDOCReghin, Ion Vasile Bilciureşti, judeţul Dâmboviţa
Specificare CategoriaPopulaţii studiate
ICDCOC Palas‐Constanţa
ANCC Caprirom SCDCOC Reghin Ion Vasile Bilciureşti
Greutatea corporală (kg/cap)
Ţapi 44,43 47,28 47,17 49,63
Capre 36,00 34,85 38,22 35,92
Greutatea iezilor la fătare (kg/cap)
Masculi 1,84 ‐ ‐ 2,58
Femele 1,83 ‐ ‐ 2,36
Greutatea iezilor la înţărcare (kg/cap)
Masculi 12,00 ‐ ‐ 11,75
Femele 11,79 ‐ ‐ 10,58
Cantitatea medie totală de lapte produs (l/cap)
Capre 219,12 ‐ ‐ 283,84
Durata medie a lactaţiei (zile)
Capre 217,00 ‐ ‐ 221,56
Cantitatea medie de lapte produs zilnic
(l/cap)
Capre 1,01 ‐ ‐ 1,28
Indicii morfo‐productivi
Indicii de reproducţie
SpecificarePopulaţii studiate
ICDCOC Palas‐Constanţa
ANCC Caprirom SCDCOC Reghin Ion Vasile Bilciureşti
Fecunditate 97,00 82,26 90,24 88,90
Prolificitate 120,00 121,57 148,68 145,40
Performanţele iezilor la îngrăşare Iezi îngrăşaţi – 26 capete Durata îngrăşării – 123 zile Greutatea la începutul îngrăşării – 18,47 kg/cap Greutatea la încheierea îngrăşării – 34,90 kg/cap Sporul mediu zilnic – 133,00 g/cap Randamentul la sacrificare – 45,83%
Structura tisulară a carcasei ‐ %
Muşchi Oase Grăsime
63,30 24,10 12,51
Notă: Structura tisulară este asemănătoare cu a mieilor Ţurcană de aceeaşi greutate.
Compoziţia chimică a laptelui
Specificare UMDupă datele:
ICDCOC Palas‐Constanţa (2013)
N.Vermeşanu (ICZ ‐1959)
Substanţă uscată % 13,72 14,31
Grăsime % 4,09 4,84
Proteină % 3,50 3,98
Densitate g/ml 1,0324 ‐
Culoarea robei (total populaţii)
Nr.crt.
Specificare Număr indivizi Proporţia (%)
1. Albă 37 23,30
2. Maron roşcat 35 22,00
3. Neagră 29 18,20
4. Gri 27 17,00
5. Albă cu pete (negre, albe) 11 6,90
6. Gri cu pete (negre, albe) 9 5,70
7. Maron cu pete (negre, albe) 11 6,90
Total 159 100,00
Origine – S‐a format în zona Banatului prin încrucişarea rasei Carpatină cu rasa Edelweis şi mai puţin cu Saanen din Germania.
Specificare Ţapi Capre Iezi masculi Iezi femele
Greutatea corporală (kg/cap)
58,67 43,75 ‐ ‐
Fecunditate (%) ‐ 93,30 ‐ ‐
Prolificitate ‐ 166,70 ‐ ‐
Greutatea la fătare (kg/cap)
‐ ‐ 2,63 2,55
Greutatea la înţărcare (kg/cap)
‐ ‐ 12,25 11,93
Sporul mediu zilnic (g/cap) ‐ ‐ 147,03 143,84
Indicele formatului corporal lateral (%)
101,77 105,22 ‐ ‐
Indicele de compactitate (%)
123,97 117,72 ‐ ‐
Indicele osaturii (%) 11,67 10,85 ‐ ‐
Indicii morfo‐productivi
Producţia de lapte
Lapte supt de iezi (l/capră) Lapte muls (l/capră) Lapte produs (l/capră) Durata lactaţiei
Total Pe zi Total Pe zi Total Pe zi Zile
118/87 1,83 232,32 1,29 352,62 1,44 245,67
DIFERENŢA ÎNTRE RASA ALBĂ DE BANAT ŞI CARPATINĂ
SpecificareAlbă de Banat, sat Jabeniţa, judeţul Mureş
Carpatină ICDCOC Palas‐Constanţa
± Diferenţe
Unităţi de măsură
Procente (puncte
procentuale)
Semnificaţia
Prolificitate 166,70 120,00 ‐ + 46,70 ‐
Lapte supt de iezi
( litri/capră )
118,87 91,51 + 27,30 + 3,00 p < 0,001
Lapte muls( litri/capră )
232,32 127,61 + 104,70 + 82,05 p < 0,001
Lapte produs (litri/capră )
352,62 219,12 + 133,50 + 60,93 p < 0,001
Durata lactaţiei (zile)
245,67 217 + 28,70 + 13,20 p < 0,05
CLASELE DE RISC ÎN CARE SE AFLĂ POPULAŢIILE DE OVINE ŞI CAPRINE ÎN FUNCŢIE DE CREŞTEREA CONSANGVINIZĂRII PE 50 ANI
Nr.crt. Clasele de risc
ΔF – 50 (%)
1. În stare critică > 40
2. Ameninţată cu dispariţia 26‐40
3. Slab ameninţată 16‐25
4. Potenţial ameninţată 5‐15
5. În afara pericolului < 5
Creşterea consangvinizării pe generaţie =FM 81
81
NFN* = nf x pb x tf x nhnf – numărul de femele active la reproducţie;pb – procentul de femele în rasă curată în turmă;tf – dacă există tendinţa de descreştere a efectivului atunci tf = 0,7; în restul cazurilor tf = 1;nh – dacă numărul crescătorilor (turme) este mai mic de 10, atunci nh = 0,5; în celelalte cazuri nh = 1.* NFN = număr sintetic de femele de reproducţie stabilit de Comisia de
Resurse Genetice a FEZ.
ESTIMAREA STATUSULUI DE RISC LA RASELE MERINOS DE PALAS ŞI ŢIGAIE
Specificare Berbeci(capete)
Oi(capete)
NFN(capete)
Creşterea consangvinizăriiΔF% Statusul de risc
Pe generaţie Pe an Pe 50 ani
Merinos de PalasICDCOC Palas‐Constanţa
24 244 122 0,68 0,17 8,50 Potenţial ameninţată
Merinos de PalasPoilifronie DimuVadu‐Constanţa
38 638 255 0,38 0,095 4,75 În afara pericolului
Merinos de PalasSterghiuli Gheorghe
30 518 207 0,48 0,12 6,00 Potenţial ameninţată
ŢigaiePurcariu Petru
Cătunu Vechi, judeţul Mure
18 250 125 0,79 0,20 9,88 Potenţial ameninţată
ŢigaieSCDCOC Bilciureşti
15 300 150 0,91 0,23 11,40 Potenţial ameninţată
Ţigaie Gîrleanu Alexandru Bilciureşti, judeţul
Dâmboviţa
20 196 98 0,89 0,22 11,13 Potenţial ameninţată
Ţigaie SCDCOC Reghin
22 369 185 0,64 0,16 8,00 Potenţial ameninţată
ESTIMAREA STATUSULUI DE RISC AL RASEI DE OVINE VALAHĂ CU COARNE ÎN TIRBUŞON (CRESCĂTORII ÎN EVIDENŢELE ASOCIAŢIEI JUDEŢENE A CRESCĂTORILOR DE OVINE ŞI CAPRINE CARAŞ‐SEVERIN,
GRUPATE PE COMUNE, ANUL 2013)
Nr.crt.
Crescătoria de ovine Creşterea consangvinizării (ΔF%) Statusul de risc
Încărcătura de oi pe berbec (capete)Satul/Comuna/Judeţul
Nr. de turme
Număr de ovine Pe generaţie
Anual Pe 50 ani
Berbeci Oi NFN
1. SCDCOC Caransebeş 1 3 30 10 5,42 1,35 67,70 În stare critică
9,67
2. Sat Doclin, judeţul Caraş‐Severin 7 51 975 342 0,28 0,07 3,52 În afara pericolului
19,10
3. Sat Biniş, comuna Doclin, judeţul Caraş‐Severin
8 29 863 303 0,47 0,12 5,90 Potenţial ameninţată
29,80
4. Sat Tirol, comuna Doclin, judeţul Caraş‐Severin
3 7 104 36 2,13 0,53 26,70 Ameninţată cu dispariţia
14,40
5. Comuna Forotic 4 13 251 88 1,10 0,28 13,79 Potenţial ameninţată
19,30
6. Comuna Caraşova, judeţul Caraş‐Severin
2 10 218 76 1,41 0,35 17,68 Slab ameninţată
21,80
7. Comuna Comorişte, judeţul Caraş‐Severin
1 1 36 13 13,46 3,37 168,30 În stare critică
36
8. Comuna Grădinari, judeţul Caraş‐Severin
1 5 133 47 2,77 0,69 34,60 Ameninţată cu dispariţia
26,60
9. Comuna Bozovici, judeţul Caraş‐Severin
1 9 261 91 1,53 0,38 19,10 Slab ameninţată
29,00
10. Comuna Moraviţa, judeţul Timiş 1 28 605 212 0,51 0,13 6,32 Potenţial ameninţată
21,60
11. Comuna Ghilad, judeţul Timiş 1 5 175 61 2,70 0,68 33,81 Ameninţată cu dispariţia
35,00
12. Total 30 155 3651 ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ 23,60
ESTIMAREA STATUSULUI DE RISC AL RASEI DE CAPRINE CARPATINĂ,AFLATĂ ÎN EVIDENŢELE ŞI CONTROLUL ANCC CAPRIROM CONSTANŢA
Nr.crt.
Populaţia de caprine
Număr de caprine Creşterea consangvinizării (ΔF%)Statusul de
riscŢapi Capre NFN Număr capre pe
ţap
Pe generaţie Anual Pe 50 ani
1. Asociaţia Naţională a
Crescătorilor de Caprine Caprirom
Constanţa
6 62 31 5,20 2,49 0,62 31,10 Ameninţată cu dispariţia
2. SC Premetalica SRL Botoşani
24 1436 718 59,80 0,52 0,13 6,62 Potenţial ameninţată
3. II Şeicaru Ion‐comuna Urecheşti,
judeţul Bacău
8 120 60 15 1,77 0,44 22,14 Slab ameninţată
4. PFA Dulce Nicolae Călăraşi
6 125 63 20,80 2,28 0,57 28,52 Ameninţată cu dispariţia
5. SC Lumi SRL Iaşi 6 85 43 14,20 2,37 0,59 29,67 Ameninţată cu dispariţia
6. Total 50 1828 ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐
ESTIMAREA STATUSULUI DE RISC AL RASEI DE CAPRINE ALBĂ DE BANAT AFLATĂ ÎN EVIDENŢELE ŞI CONTROLUL ANCC CAPRIROM CONSTANŢA 2013
Nr.crt.
CrescătoriaNumăr de caprine Creşterea consangvinizării (ΔF%) Statusul de risc
Ţapi Capre NFN Număr capre pe
ţap
Pe generaţie Anual Pe 50 ani
1. SC Remodet TMB SRL Lugoj‐Timiş
18 309 155 17,20 0,78 0,19 9,69 Potenţial ameninţată
2. SC „CGC AGRIA” SRL Piatra Neamţ, judeţul Neamţ
14 250 125 17,90 0,99 0,25 12,41 Potenţial ameninţată
3. II D’Souza Valentina Angelica sat Cosâmbeşti, judeţul Ialomiţa
12 250 125 20,80 1,14 0,29 14,30 Potenţial ameninţată
4. Total 44 809 ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐
ESTIMAREA STATUSULUI DE RISC AL RASEI DE CAPRINE ALBĂ DE BANAT (POPULAŢIA STUDIATĂ ÎN ANUL 2013)
Nr.crt.
CrescătoriaŢapi
(capete)Capre(capete)
NFN(capete)
Creşterea consangvinizării ΔF% Statusul de riscPe
generaţiePe an Pe 50 ani
1. Ichim Teodor Sat Jabeniţa, comuna Solovostru, judeţul
Mureş
3 45 16 4,40 1,11 55,60 În stare critică
REZULTATELE PRELIMINARE PRIVIND CREAREA LA ICDCOC PALAS‐CONSTANŢA A UNEI NOI RASE ROMÂNEŞTI DE CARNE
Specificare
Precursori F1F1
Suffolk x Merinos de
Palas
F1Texel x Rasa de Carne Palas
Merinos de Palas Rasa de Carne‐Palas
± Diferenţe faţă de rasa maternă
1 2 3 4
Sporul mediu zilnic de creştere (g/cap)
308,84 316,42 259,71 268,961 faţă de 3+ 17,37%
2 faţă de 4+ 17,60%
Consumul specific de furaje
(UNC/kg spor)
4,79 4,53 5,37 4,931 faţă de 3
‐ 11%
2 faţă de 4‐ 8,10%
Randament la sacrificare (%)
48,36 51,34 44,30 48,351 faţă de 3+ 3,76 pp
2 faţă de 4+ 2,99 pp
Carcase , clasa după conformaţie
U – 67%R – 33%
E – 25%U – 75%
R – 44%O – 56%
U – 100% ‐
Carcase , clasa după grad de îngrăşare
2‐67%3‐33%
2‐100% 2‐44%3‐56%
2‐89%3‐11%
‐
REZULTATE PRELIMINARE PRIVIND CREAREA LA ICDCOC PALAS‐CONSTANŢA A UNEI NOI RASE ROMÂNEŞTI DE CARNE
Specificare
Precursori F2 faţă de rasa maternă
F2.1. F2.2. Merinos de Palas ± Diferenţe faţă de Merinos de Palas
1 2 3
Sporul mediu zilnic de creştere (g/cap)
300,52 294,86 250,75 1 faţă de 3+ 19,85
2 faţă de 3 + 17,59
Consumul specific de furaje UNC/kg/spor
4,47 4,64 5,50 1 faţă de 3‐ 18,72%
2 faţă de 3‐ 15,63%
Randamentul la sacrificare (%)
47,50 48,15 44,80 1 faţă de 3+ 2,70 pp
2 faţă de 3+ 3,35 pp
Carcase ,clasa după conformaţie
U – 100% E – 66,70%U – 33,30%
R – 66,70O – 33,30
‐
Carcase , clasa după gradul de îngrăşare
2‐ 100% 2‐ 100% 2 – 66,703 – 33,30
‐
Notă: F2,1. = ♂ F1 Texel x Rasa de Carne x ♀ F1 Suffolk x Merinos de PalasF2.2. = ♂ F1 Suffolk x Merinos de Palas x ♀ F1 Texel x Rasa de Carne‐ PalasAmbii metişi au în genom: 25% Suffolk; 25% texel; 25% Rasa de Carne;
25% Merinos de Palas
REZULTATE PRELIMINARE PRIVIND CREAREA LA SDCOC REGHIN A UNEI RASE ROMÂNEŞTI DE CARNE
SpecificarePrecursori F1
F1 GCN x Ţigaie Ţigaie ± Diferenţe faţă de rasa maternă1 2
Sporul mediu zilnic de creştere (g/cap)
263,75 211,20 + 24,90%
Consumul specific de furaje (UNC/kg spor)
5,61 6,73 ‐ 16,60%
Randamentul la sacrificare (%)
46,93 44,70 + 2,23 pp
Carcase ,clasa după conformaţie
R – 100% O – 100% ‐
Carcase ,clasa după gradul de îngrăşare
2 – 17%3 – 83%
3 – 50%4 – 50%
(carcase grase)
‐
REZULTATE PRELIMINARE PRIVIND CREAREA LA SCDCOC REGHIN A UNEI RASE ROMÂNEŞTI DE CARNE
SpecificarePrecursori R1 faţă de rasa maternă
R1 GCN x Ţigaie Ţigaie ± Diferenţe faţă de Ţigaie1 2
Sporul mediu zilnic de creştere (g/cap)
246,20 213,00 1 faţă de 2+ 15,49%
Consumul specific de furaje (UNC/kg spor)
5,23 6,24 1 faţă de 2‐ 16,19%
Randamentul la sacrificare (%)
45,37 41,59 1 faţă de 2+ 3,78 pp
Carcase ,clasa după conformaţie
U – 20%R – 60%O – 20%
R – 40%O – 60%
‐
Carcase ,clasa după gradul de îngrăşare
2 – 20%3 – 80%
3 – 60%4 – 40%
Clasa 4 – carcase grase, nesolicitate de
piaţa UE
Notă: R1 = ♂ GCN x F1 GCN x Ţigaie (75% GCN; 25% Ţigaie).
POPULAŢII DE OVINE ŞI CAPRINE RECOMANDATE SĂ PRIMEASCĂ SPRIJIN FINANCIARPRIN URMĂTOARELE SCHEME DE AJUTOR
Nr.crt.
Populaţia(Rasa)
Localitatea(proprietar)
Caracteristici
1.Merinos Australian ICDCOC Palas‐
Constanţa
Unicat în UELână superfină
Grad ridicat de albRandament mare la spălare (> 55%)
2.Ţurcană Prolifică
Dinulescu Dumitru
Mircea Vodă, Constanţa
Prolificitate = 140%
3.Ţurcana de Brastavăţ
Comuna Brastavăţ, judeţul
Olt
Ovinele au capul şi gâtul cu lână şi jar de culoare neagră.
Corpul este acoperit cu lână albă.
4. Caprine Albă de Banat Ichim Teodor, sat Jabeniţa, judeţul
Mureş
Izolată reproductiv, crescută în rasă pură fără infuzie cu Saanen.
5. Ţigaie ruginie prolifică Purcariu PetruCătunul Vechi, judeţul Mureş
Prolificitate = 120%
APLICAREA ÎN PRODUCŢIE A REZULTATELOR OBŢINUTEDIN DERULAREA ACTIVITĂŢILOR PROIECTULUI 7.1.4.
Oferta cercetării ştiinţifice de la ICDCOC Palas‐Constanţa
Beneficiari
Programe de conservare a populaţiilor în pericol de abandon din rasa Merinos de Palas
La solicitarea Asociaţiei Crescătorilor de Ovine din Dobrogea (ACO Dobrogea)
Programe de conservare a populaţiilor în pericol de abandon din rasa Ţigaie
La solicitarea Asociaţiilor de Crescători din rasa Ţigaie
Program de conservare a rasei Valahă cu coarne în tirbuşon
La solicitarea Asociaţiei Crescătorilor de Ovine Caraş‐Severin
Program de conservare a rasei de caprine Carpatină
Program de conservare a rasei de caprine Albă de Banat
La solicitarea Asociaţiei Naţionale a Crescătorilor de Caprine din România
Tineret mascul de reproducţie din precursorii F2, F3şi R1 a celor două rase noi de ovine de carne, în formare la ICDCOC Palas‐Constanţa şi SCDCOC
Reghin
ACO DobrogeaAsociaţiile Crescătorilor de Ovine Ţigaie