Home >Documents >5 Curs Tuberculoza (Tb1) 2014

5 Curs Tuberculoza (Tb1) 2014

Date post:28-Dec-2015
Category:
View:33 times
Download:0 times
Share this document with a friend
Transcript:
  • CURSUL 5TUBERCULOZA (TB)PARTEA IETIOPATOGENIA TUBERCULOZEI

  • DEFINIIA TUBERCULOZEIBoal infecto-contagioasBoal endemicProdus de Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch)Granuloame + inflamaie + distruciePulmonar, uneori extrapulmonarEvoluie cronic, consumptiv i deseori fatal

  • AGENTUL ETIOLOGIC - BACILUL TUBERCULOS (I)

  • BACILUL TUBERCULOS (I)Particularitati structurale (I)

  • AGENTUL ETIOLOGIC BACILULTUBERCULOS (II)

  • DINAMICA INFECTIE BOALA TB!ATENTIE: INFECTIA TB NU ESTE BOLA TB!

  • LANTUL EPIDEMIOLOGIC

    SURSA

    CALEA DE TRANSMITERE

    ORGANISMUL RECEPTOR

  • SURSA (I)MODUL DE TRANSMITERE A TUBERCULOZEISursa este bolnavul de tuberculoza pulmonara

  • SURSA (II): PRODUCEREA PICATURILOR PFLGE

  • SURSA(III) Intensitatea contagiozitatii sursei:

  • SURSA(IV) Timpul de contact cu sursa:

  • 1/I0e imbolnaviri

    1/3 din contactii domiciliari sunt infectati

  • CALEACAI DE TRANSMISIE (I)CALEA AEROGENA este cea mai importanta!Ganglioni limfaticiPlamanRinichiColoana vertebrala

  • CALEA DE TRANSMITERE (II)

  • ALTE CAI DE TRANSMISIE (III)

  • ORGANISMUL RECEPTOR DE LA INFECTIE LA BOALA

  • ORGANISMUL RECEPTOR DE LA INFECTIE LA BOALA

  • CE SE INTAMPLA DUPA CE ORGANISMUL SE INFECTEAZA? Bolnav TBPersoana sanatoasaInfectie TB (100%)TB boala(Tuberculoza primara)Infectie TB latentaTuberculoza secundaraCu manifestari benigneCu manifestari maligne 90%10%

  • DEOSEBIREA INFECTIE-BOALAPtrunderea bacilului in organism poate provoca numai infecia, nu si boala =primo- infectia tuberculoasa.

    Infectia TB in absenta bolii (pacient asimptomatic, fara modificari radiologice sugestive, fara depistarea BK) se numeste Infecie Tuberculoasa Latenta (ITL). In literatura se mai foloseste si termenul de Tuberculoza Oculta. NB!: Termenul de TB Oculta, desi intalnit in literatura, nu este corect, pentru ca infectia TB NU este boala TB

    Infecia este pusa in evidenta prin pozitivarea testului cutanat la tuberculina (IDR la PPD) sau atestelor sanguine (IGRA = Interferon gamma Release Assays), care se bazeaza pe eliberarea interferonului gamma de catre limfocitele T activate

    Infecia poate sa lase o cicatrice in care bacilii raman viabili

  • TESTELE SANGUINE PENTRU DEPISTAREA INFECTIEI CU MTB - IGRATestele sanguine pentru depistarea Infectiei TB Latente (ITL) - IGRA masoara reactivitatea sistemului imunitar la MTB. Testarea sangelui in laborator masoara eliberarea interferonului gamma de catre limfocitele T activate

    Exista doua tipuri de teste IGRA aprobate de catre FDA (Food and Drug Administration SUA):QuantiFERONTB Gold In-Tube test (QFT-GIT) T-SPOT.TB test (T-Spot)

    Ambele tipuri sunt disponibile in SUA si UE. Primul - QuantiFERONTB Gold , este disponibil si la noi in tara.

  • TESTELE SANGUINE PENTRU DEPISTAREA INFECTIEI CU MTB - IGRAIGRA Positiv:Inseamna ca persoana a fost infectata cu MTB si are ITL.Pentru a stabili daca persoana are doar ITL sau si boalaTB, sunt necesare examene suplimentare. IGRA Negativ: Inseamna ca sangele persoanei nu a reactionat la test si ca este putin probabil ca persoana sa prezinte ITL sau boala TB.Sensibilitatea si specificitatea metodei este in jur de 80% - 90% (in cazul bolnavilor de TB cu localizare extrapulmonara, sensibitatea scade pana la 70%). Aceasta inseamna ca intr-o proportie mica de cazuri pot apare atat reactii fals negative, cat si fals pozitive. IGRAs este metoda preferentiala pentru testarea ITL la persoanele care au fost vaccinate BCG, deoarece discrimineaza intre infectia salbatica si reactia post-vaccinala. Spre deosebire de testarea IDR, la care nu este indicata repetarea mai devreme de 6 8 saptamani, nu exista probleme cu repetarea testarii IGRA.

  • PRIMOINFECTIA TUBERCULOASAEste consecinta infectiei tuberculoase la persoane anterior neinfectate

  • INFECTIA TB LATENTAUn viraj tuberculinic este definit ca o cretere a diametrului intradermoreactiei (IDR) la tuberculin ntre 2 teste realizate la interval de 3 luni. De exemplu, se consider viraj dac prima IDR < 5 i a doua IDR >10 mm sau dac primul IDR > 5 mm dac diametrul celui de-al doilea IDR depete 10 n In general, se prezint fr semne clinice, iar pacientului este asimptomatic

    Un pacient care prezint ITL NU este bolnav, deci este necontagios.

    Nu se indic tratament dect chimioprofilaxie pentru a evita dezvoltarea unei tuberculoze active n urmtori anii.

    Dou excepii:pacient imunodeprimat: primo-infecia trebuie tratat ca o tuberculoz-boal;la orice pacient, o primo-infecie simptomatic sau care este nsoit de anomalii radiologice trebui fie tratat ca o tuberculoz-boal.

  • TUBERCULOZA BOALA

  • PATOGENIE (I)

  • PATOGENIE (II)

  • PATOGENIE (III)Odata cu dezvoltarea imunitatii specifice si acumularea unui numar mare de macrofage activate la sediul leziunii primare, iau nastere leziunile granulomatoase, specifice (vezi anatomia patologica).

  • PATOGENIE (IV)Macrofagele activate secreta mai multe citokine:Interleukina (IL) 1 care contribuie la aparitia febrei;IL 6 care produce hiperglobulinemi;eFactorul Necrozei Tumorale (TNF-) care contribuie la distrugerea MTB, formarea granuloamelor si la aparitia unor efecte sistemice precum febra si scaderea ponderala.

    Macrofagele au rol critic in procesarea si prezentarea antigenelor catre limfocitele T.

    Rezultatul consta in proliferarea limfocitelor CD4+ care au rol crucial in apararea gazdei impotriva MTB. Defectele cantitative si calitative ale CD4+ explica incapacitatea bolnavilor de SIDA de a limita proliferarea MTB.

  • PATOGENIE (V)

    CD4+ produc Interferonul (IFN-) care stimuleaza macrofagele sa produca TNF- .

    Simultan cu aparitia imunitatii datorate limfocitelor CD4+ se dezvolta hipersensibilitatea de tip intarziat, evidentiabila la IDR la PPD si IGRA.

    In cazul IDR la PPD, mecanismele celulare au la baza limfocitele CD4+ sensibilizate anterior, care sunt atrase la locul in care s-a efectuat testul cutanat.

    In cazul IGRA, producerea IFN- sta la baza posibilitatii identificarii ITL prin testele sanguine.

  • ANATOMIE PATOLOGICA GRANULOMUL TBStructura granulomului TB de la exterior catre interior, este alcatuita din:- Limfocite T sensibilizate specific, dispuse in coroana;Celule epitelioide provenite din macrofagele activate;Celule giganto epitelioide (celule Langhans) celule mari, multinucleate, provenite tot din macrofagele activate prin fuziunea acestora survenita in cursul activarii si multiplicarii;Necroza de cazeificare situata central; poate contine MTB (a se vedea imaginea de mai jos, colorata cu Hematoxilina eozina).Granulomul TB este o leziune bine structurata si localizata, alcatuita din limfocite T cu diverse fenotipuri si macrofage aflate in diferite stadii de diferentiere

  • METODE DE DIAGNOSTIC

  • METODE DE DIAGNOSTIC

  • Examenul bacteriologic

    Examenul histopatologic

    Testarea cutanata tuberculinica +metode moderna de diagnostic la cazurile cu microscopie negativa ( PCRpt. AND mycobacterian, Interferon, etc)METODE DE DIAGNOSTIC

  • DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC EXAMENUL MICROSCOPIC (I)Examenul microscopic se practic pe frotiu din proba clinic respectiv i Identific micobacteriile punnd n eviden proprietatea de acid-alcoolo-rezisten. Aceast proprietate tinctorial const n fixarea solid a anumitor colorani n corpii bacilari, fixare care rezist selectiv aciunii decolorante a acizilor i alcoolului. Acest caracter persist att la germenii mori ct i la cei cu viabilitate redus.

  • DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC EXAMENUL MICROSCOPIC (III)1. Coloraia Ziehl-Neelsen este standardul de referin Se numr BAAR de pe 100 de cmpuri microscopice. Rezultatele se exprim semicantitativ n funcie de densitatea bacililor de pe lam.1 9 Bacili Acid Alcoolo Rezistenti (BAAR)/ 100 c (campuri)1+ = 10-99 BAAR/100 c2+ = 1-9 BAAR/camp3+ 10 BAAR/camp Microscopia este o metod simpl, rapid, ieftin, uor repetabil i de importan epidemiologic major: permite descoperirea marilor eliminatori de bacili, care pot fi izolai i tratai cu promptitudine maxim, reducnd pericolul de infecie i mbolnvire la contaci. Are ns o sensibilitate relativ redus, nepermind identificarea agentului patogen dect n sputa intens bacilifer care contine 100.000 bacili/ ml sput; nu ofer informaii asupra viabilitii germenilor i Are specificitate scazut: nu permite deosebirea bacililor tuberculoi de bacilli saprofii sau atipici.2. Coloratia cu auramin-rodamin este o tehnica alternativa de identificarea a MTB la examenul microscopic. Aceasta tehnica are o sensibiliate crescut, putand decela 5000 10.000 bacili/ml, ins aceasta metoda necesit abiltti tehnice deosebite si trebuie efectuata doar in laboratoare in care controlul de calitate dovedeste ca aceste abilitati tehnice pot fi realizate.

  • ASPECTUL BAAR LA COLORATIA ZIEHL - NEELSEN Bacili tuberculosi

  • ASPECTUL BAAR LA COLORATIA AURAMINA -RODAMINA

  • DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC CULTURA MTB (I)Este metoda de referin pentru diagnosticul tuberculozei, avnd sensibilitatea i specificitatea cea mai mare.

    Cultura MTB pe mediul Lwenstein Jensen este considerata standardul de aur in diagnosticul TB

    Sensibilitate: rezultate pozitive chiar pentru sputele paucibacilare (10-100 germeni inoculai/ml de produs)

    Specificitate: permite stabilirea identitii micobacteriilor (bacili umani, bovini sau atipici)

    Demonstreaz viabilitatea germenilor izolai i,

    Permite testarea sensibilitii bacililor la medicamentele anti-tuberculoase: antibiograma (ABG).

  • DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC CULTURA MTB (II)TE

Click here to load reader

Embed Size (px)
Recommended