4990_arpmbc_2087

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Autorizatie Integrata de mediu nr. 8

MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BACĂU Bd.Ionita Sandu Sturdza nr.78, cod 600269 Bacău

AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU

Nr. 8 din. 23. martie.2007

Operatorul instalatiei: S.C AGRANA ROMANIA S.A BUZAU SUCURSALA ROMAN

Adresa sediul social: Str. Energiei, nr. 6, loc. Roman, jud. Neamt

Tel. 0233 741 301; Fax. 0233 742 025

Amplasamentul prevazut pentru operare: Str. Energiei, nr. 6, loc. Roman, jud. Neamt

Categoria de activitate conform anexei 1 OUG 152/2005 aprobata de legea 84/2006:

6.4.b.(2) Prelucrarea de materii prime vegetale, cu o capacitate de productie a produselor finite mai mare de 300 t/zi (valoarea medie trimestriala);

Cod CAEN: 1583- Fabricarea zaharului alb din sfecla de zahar

Cod NOSE-P: 105.03- Productia de produse alimentare

Cod SNAP 2: 04 06 - Productia de produse alimentare

Perioada de tranzitie pe IPPC – 31.12.2014

Emisa de : ARPM Bacau- Serviciu Autorizare si Controlul Conformarii

Data emiterii: 23 . 03 . 2007

Valabila pana la : 31. decembrie 2014

Director Executiv, Dr. Ing. Iulian Movila

1


CUPRINS

PREVEDERI GENERALE1. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITATII2. TEMEIUL LEGAL3. ACTIVITATYEA DESFASURATA/CATEGORII DE ACTIVITATE4. DOCUMENTATIA SOLICITARII

CONDITII DE FUNCTIONARE5. MANAGEMENTUL ACTIVITATII6. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE AMPLASAMENT

7. MATERII PRIME, MATERIALE AUXILIARE, PRODUSE FINITE8. RESURSE : APA, ENERGIE, GAZE NATURALE9. INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU10. CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA IN MEDIUL INCONJURATOR, NIVEL DE ZGOMOT11. GESTIUNEA DESEURILOR12. INTERVENTIA RAPIDA, PREVENIREA SI MANAGEMENTUL

SITUATIILOR DE URGENTA. SIGURANTA INSTALATIEI13. MONITORIZAREA ACTIVITATII14. RAPORTAREA LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI SI PERIODICITATEA ACESTORA15. OBLIGATIILE OPERATORULUI INSTALATIEI16. PROGRAMUL DE ACTIUNI17. MANAGEMENTUL INCHIDERII INSTALATIEI, MANAGEMENTUL

REZIDUURILOR18. DISPOZITII FINALE19. GLOSAR DE TERMENI

Prezenta autorizatie contine 67 pagini

2


PREVEDERI GENERALE

1. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITATII

1.1.Titular: S.C. AGRANA ROMANIA S.A BUZAU

Forma de proprietate: SC AGRANA ROMANIA SA Buzau este persoana juridica romana , constituita ca societate pe actiuni.

1.2.Adresa sediul social: Municipiul Buzau, Aleea Industriei nr. 7

1.3. Operator/proprietarul terenului: : S.C. AGRANA ROMANIA S.A BUZAU- SUCURSALA ROMAN

1.4. Amplasamentul prevazut pentru operare:

Amplasament nr 1: Str. Energiei, nr. 6, loc. Roman, jud. Neamt, Tel. 0233 741 301; Fax. 0233 742 025

Amplasament nr 2 : la aproximativ 100 metri de sat Cordun

Pe malul stang al raului Moldova , la circa 5 Km de confluenta cu raul Siret

● Dimensiuni şi poziţie geografică

S.C. AGRANA ROMÂNIA S.A. Buzău - Sucursala Roman este amplasată în zona industrială a municipiului Roman, în partea de N - V, având o suprafaţă totală de 1.130.581,7 m2 din care, suprafaţă construită 838.911,1 m2.

● Monumente şi obiective protejate

Pe o rază de cca. 20 km faţă de obiectivul analizat nu sunt obiective cu regim special de protecţie care să vizeze ocrotirea naturii şi biodiversităţii sau protejarea monumentelor istorice.

● Zone rezidenţiale, uz comercial, spaţii de recreere

În vecinătatea amplasamentului nr 1, pe direcţiile N – V - S sunt amplasate locuinţe chiar lângă incinta societăţii; în apropierea societăţii se mai află scoli, spaţii comerciale, o unitate militară.

La cca.1 km de societate, în partea de N – V a societăţii se află satul Cordun.

1.5. Număr de înregistrare în Registrul Comerţului: J27/693/18.04.2005;

1.6. Cod Fiscal: 17498890

1.3. Numele instalatiei, obiectul autorizarii integrate :

SC AGRANA ROMANIA SA BUZAU – SUCURSALA ROMAN

3


Instalatia de fabricare a zaharului prin prelucrarea sfeclei de zahar si a zaharului brut, inclusiv instalatiile auxiliare (centrala termoelectrica, statia de tratare chimica a apei, statia de captare a apei, calcinarea varului, statia de epurare ape uzate, depozite de materiale, produs finit si deseuri solide).

1.8. Data punerii in functiune a instalatiei: 1974

1.10. Regim de functionare

Instalaţia IPPC de fabricare zahăr din sfeclă de zahăr - 100 zile, campanie (24 h/zi, 7 zile/săptămână)

Instalaţia de fabricare zahăr din zahăr brut -100 - 120 zile/an, (24 h/zi, 7 zile/săptămână)

Remont - 145 - 165 zile

1.11. Personal Numarul total de angajati ai SC AGRANA ROMANIA SA BUZAU Sucursala Roman in perioada 2004 a fost de 190 angajati.

2.TEMEIUL LEGAL

Ca urmare a cererii adresate de SC AGRANA ROMANIA SA BUZAU – SUCURSALA ROMAN, cu sediul social în jud.NEAMT, Municipiul Roman, înregistrată la A.R.P.M. Bacau cu nr.1377/10.04.2006, in baza OUG nr.195/2005, aprobata prin L 265/2006, in urma analizarii documentelor transmise, a verificarii si parcurgerii etapelor procedurale, a evaluarii conditiilor de operare, a respectarii cerintelor O.U.G. 152/2005 aprobata prin Legea 84/2006, privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii, in conditiile in care:

- activitatea se desfasura in conformitate cu legislatia nationala in vigoare privind protectia mediului, armonizata cu Directivele Europene in domeniu,

- operatorul utilizeaza instalatii, procedee si metode tehnologice care corespund stadiului actual al tehnicii (cele mai bune tehnici disponibile BAT), in conditii de protectie a mediului considerat in intregul sau,

se emite prezenta autorizatie integrata de mediu pentru SC AGRANA ROMANIA SA BUZAU – SUCURSALA ROMAN, cu program de actiuni, conform perioadei de tranzitie negociate cu Uniunea Europeana.

3. ACTIVITATI DESFASURATE PE AMPLASAMENT/CATEGORII DE ACTIVITATE

3.1. Amplasament nr. 1

Activitati principale:

I. Fabricarea zaharului alb prin prelucrarea sfeclei de zahar; activitate IPPC , 6.4.b.2

- capacitate : 4000 tone sfecla/zi; 400 000 tone sfecla/an

4


II. Fabricarea zaharului alb prin rafinarea zaharului brut

- 900 tone /zi ; 90 000 – 108 000 tone/an

BREff aplicabil - BUNA PRACTICA IN INDUSTRIA ALIMENTARA, A BAUTURILOR SI A LAPTELUI / Biroul European IPPC –draft final iunie 2005

Activitati auxiliare:

Producerea, transportul si distributia energiei electrice, termice in CET 4000; activitate IPPC- 1.1., IMA - 135 MW, Cod CAEN 4011, 4012,4013, 4030 Calcinarea pietrei de var , obtinerea laptelui de var si a gazului de saturatie

(CO2) ; 2 cuptore verticale cu capacitatea de 60 tone var ars/24 ore; activitate IPPC - 3.1., Cod CAEN 2652- fabricare var

Uscatoria de borhot Tratarea chimica a apei industriale Depozitarea materiilor prime, materiilor auxiliare si a produselor finite Intretinere si reparatii Comercializarea semintelor de sfecla tratate Instalatii nefunctionale /dezafectate/demolate

1. Centrala termică veche CT 2000 formată din 7 cazane BW, de 10 t/h – neutilizată

2. Gospodăria de păcură – neutilizată, cu 6 rezervoare supraterane ,cu o capacitate totală de cca. 12 000 tone;

3. Cantina – neutilizată; 5. Tâmplăria – neutilizată; 6. Fabrica veche de zahăr – dezafectată parţial

7. Cladire sector negru animal

8. Gospodaria de apa potabila

Obligatiii titular : In termen de un an, titularul va elaborarea un plan de dezafectare a

tuturor instalatiilor nefunctionabile de pe amplasament. Este interzisa dezafectarea instalatiilor fara aviz de mediu.

3.2. Amplasamentul nr. 2, legat tehnic de amplasamentul nr 1

Activitati auxiliare:

Depozitarea temporara si finala a deseurilor:- Campurile de namol- Iazul Cordun- Depozitul de deseuri solide, activitate IPPC - 5.4 - depozite controlate

de deseuri care primesc mai mult de 10 t/zi, cu o capacitate totala mai mare de 25 000 tone, cod CAEN 6312

Epurarea mecano-biologica a apelor uzate Gospodarirea apei industriale

3.4. Activitati desfasurate de alti operatori –nu constitue obiectul prezentei

autorizatii

5


Producerea si comercializarea produselor zaharoase-operator SC ROMANAPROD Prelucrare lemn- operator BMG Italia

4. DOCUMENTATIA SOLICITARII

- Formular solicitare pentru emiterea autorizatiei integrate de mediu- Raport de amplasament- Bilant de mediu nivel I- Bilant de mediu nivel II- Plan de interventie PSI - Contract prestari servicii de furnizare a energiei electrice nr 1, 2 /2006- Contract de utilizare a serviciilor de canalizare si epurare a apelor uzate 2112/2006- Contract nr. 3/2006 de redistribuire a apei potabile- Contract nr 4/2006 de prestari servicii de redistribuire a apei industriale- Contract abonament privind prestarea de servicii de gospodarire a apelor- Contract de vanzare-cumparare gaze naturale nr 38/2005- Contract de prestari servicii publice de salubritate pentru agenti economici nr 4/2005- Act aditional nr 5/2005, de schimbare a denumirii societatii in AGRANA ROMANIA SA- Plan de prevenire si combatere a poluarilor accidentale - Politica de prevenire a accidentelor datorate utilizarii substantelor toxice si periculoase- Autorizatie de gospodarire a apelor nr 1/29.06.2006- Plan de actiuni- Buletine analiza ape uzate- Notificare privind substantele si compusii chimici periculosi utilizati sau produsi ,

conform cerintelor HG 95/2003 completata cu Ordinul 1084/2003- Autorizaţia de Mediu nr. 124/27.07.2000 emisă de Agenţia de Protecţia Mediului Piatra

Neamţ;

CONDITII DE FUNCTIONARE

5. MANAGEMENTUL ACTIVITATII

Tehnici de management si control

Detinatorul autorizatiei trebuie sa stabileasca si sa mentina un sistem eficient de management de mediu , care, conform cerintelor BAT, va contine:

- responsabilitati alocate- identificarea, evaluarea si managementul impactului semnificativ asupra mediului- conformarea cu cerintele legislative - stabilirea unei politici de mediu pentru stabilirea obiectivelor si tintelor- programe de modernizari, de mediu pentru a implementa obiectivele si tintele-stabilirea controalelor operationale pentru a preveni si minimiza impactul semnificativ asupra mediului- programe de intretinere preventiva- planificarea in caz de urgenta si prevenirea accidentelor- monitorizarea si masurarea performantei- sisteme de monitorizare si control- instruire-comunicarea si raportarea incidentelor actuale si posibilelor non-conformari si reclamatii

6


- auditarea- actiuni corective pentru a analiza si preveni avariile - revizuirea si raportarea performantei de mediu- administrarea documentatiei si inregistrarilor

Evaluarea conformarii

In prezent SC AGRANA ROMANIA SA BUZAU , SUCURSALA ROMAN nu are certificat un sistem de management de mediu pentru fabricarea zaharului. Societatea a contractat la sfârşitul anului 2005 o firmă terţă, pentru implementarea sistemului de management al calităţii ISO 9001:2000 şi a sistemului de management al sănătăţii şi siguranţei alimentare, conform HACCP ISO 22.000:2005. Integrărea sistemului de management de mediu ISO 14001:2004, va constitui o etapa urmatoare , fiind masura in programul de actiuni.

6. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE AMPLASAMENT

ACTIVITATI PRINCIPALE

6.1. Instalatia de fabricare a zaharului prin prelucrarea sfeclei de zahar

Capacitate: 4000 tone sfecla/zi x 100 zile/an = 400 000 tone sfecla/an

Principalele faze care constituie procesul tehnologic general de obţinere a zahărului alb prin prelucrarea sfeclei de zahăr, sunt :

1. Recepţia cantitativă şi calitativă a sfeclei de zahăr de la cultivatori;2. Manipularea şi depozitarea sfeclei de zahăr;3. Pregătirea sfeclei în vederea extracţiei (curăţarea, spălarea, tăierea );4. Eliminarea finala impuritatilor minerale, conform contractului cu SC Rossal SRL

Roman. 5. Valorificarea impuritatilor vegetale la fermieri sau eliminarea lor 6. Extracţia zahărului din sfecla de zahăr, obţinerea zemii de difuzie şi epuizarea

borhotului în zahăr;7. Purificarea calco-carbonică a zemii de difuzie, obţinerea şi decalcifierea zemii

subţiri, recuperarea zahărului din nămolul de carbonatare;8. Concentrarea zemii subţiri şi obţinerea zemii groase, obţinerea şi dirijarea vaporilor

secundari;9. Fierberea, cristalizarea, centrifugarea şi rafinarea zaharului;10.Condiţionarea, ambalarea şi depozitarea zahărului cristal;11.Controlul fizico-chimic pe fazele şi operaţiile procesului tehnologic, determinarea

calităţii sfeclei, a zahărului, borhotului şi melasei;

Spălarea are rolul de a îndepărta impurităţile aderente pe suprafaţa sfeclei ca nisip, pământ etc., precum şi îndepărtarea impurităţilor transportate de apă odată cu sfecla ca noroi, nisip, pietre, paie, frunze. Spalarea sfeclei se realizează în 2 masini de spălat. Cantitatea de apă folosită la spălarea sfeclei, care este de cca. 40 % faţă de masa sfeclei, se introduce continuu şi se evacuează prin preaplinul montat la primul compartiment. Apa de spălare şi transport a sfeclei de zahăr este trimisă la o instalaţie de preepurare.

7


Cantitatea de apă utilizată la transportul hidraulic al sfeclei este de 600 - 800 % faţă de masa sfeclei.Sfecla de zahăr se preia de la maşinile de spălat cu ajutorul unei benzi transportoare din cauciuc, înclinată, care ridică sfecla până la buncărul de deasupra maşinilor de tăiat.

Tăierea sfeclei se realizează cu maşini de tip Maguin. Tăiţeii rezultaţi în urma tăierii, se preiau cu doua banzi de transport, care alimenteză extractoarele.

Extracţia zahărului din sfecla tăiată sub formă de tăiţei se realizează prin difuzie în contracurent, mediul de extracţie fiind apa caldă acidulată la pH de 5,8 - 6,2. Operaţia se realizează în două difuzoare.În urma acestui proces rezultă borhotul (tăiţei de sfeclă de zahăr sărăciţi de zaharoză) care este deshidratat pe prese de stoacere la cca. 25 - 28 % şi care este destinat furajării vitelor. Apele de presă rezultate de la presarea borhotului umed sunt folosite pentru obţinerea apei de difuzie, utilizată la alimentarea difuzoarelor. Zeama brută extrasă din difuzor, denumită „zeamă de difuzie”, care conţine circa 12 -14 % zaharoză, constituie produsul principal al acestei faze tehnologice. Zeama de difuzie se trimite la purificarea calco-carbonică.

Purificarea calco-carbonică a zemii de difuzie, se realizezeaza cu ajutorul laptelui de var, dozat în exces, care precipită o parte din substanţele străine zahărului, pe care acesta le conţine, în mai multe trepte:I. Prima treapta de saturaţieLaptele de var introdus în zeama de difuzie, nereacţionat, este precipitat cu dioxidul de carbon, formând carbonatul de calciu. Carbonatul de calciu format absoarbe şi adsoarbe substanţele străine zahărului, care au fost precipitate; prin decantare, filtrare, rezulta : - nămolul de carbonatare I - zeama claraII. Treapta a doua de saturatie Zema clara este incalzita la circa 95-96 ºC si tratatata cu dioxid de carbon cu scopul de a indeparta carbonatul de calciu dizolvat in solutie, rezultand:

- zeama subtire - namol de carbonatare II

Zeama subţire, decalcifiată şi preîncălzită, se concentrează într-o instalaţie de evaporare cu efect multiplu, cu cinci trepte, cu circulaţia aburului în echicurent rezultand zeama groasa.Nămolul de carbonatare rezultat se trimite prin pompare, la o concentraţie de cca. 8-10 % la cămpurile de nămol, iar în prezent datorită faptului că cele două câmpuri sunt pline, se trimite la iazul Cordun pentru depozitare temporară, în vederea deshidratării naturale cât mai avansate, urmând a fi utilizat ca amendament pentru terenurile agricole acide.

Fierberea, cristalizarea, centrifugarea şi rafinarea zahărului Zeama groasă rezultată de la evaporare, se concentrază, la temperatura de 80 °C, în aparate de fierbere care lucrează sub vid, numite fierbătoare. Datorită concentrării, zaharoza din sirop ajunge la suprasaturaţie, ceea ce determină apariţia fenomenului de cristalizare spontană si formarea de ”masa groasă ”.Masa groasă se trece în aparate de centrifugare, unde se separă cristalele de zahăr de sirop. Cristalele de zahăr sunt supuse unei ultime operaţii de purificare prin spălare în centrifugă cu apă fierbinte şi cu vapori. Această operaţie se numeşte ”clersaj”.

8


Zahărul cristale, este umed şi se usucă cu aer cald într - un uscător tunel. Tot aici, el este şi răcit cu aer, apoi trimis la sortare, ambalare, depozitare şi livrare. O parte din zahărul cristale este stocat temporar în silozuri, urmănd ca ambalarea şi livrarea lui să se efectueze în perioadele de remont.Prin etape suplimentare de fierbere (concentrare) şi cristalizare, se permite recuperarea avansată a zaharozei cristalizabile şi formarea ”melasei”. Melasa se depozitează temporar în rezervoarele de sirop şi se livrează la producătorii de medicamente, drojdie şi băuturi alcoolice.

Obligatii: Decolmatarea campurilor cu namol – 30.12. 2009 Achizitionarea si instalarea presa de namol carbonatat – 30 12.2011 Utilizarea namolurilor carbonatate ca amendament se va face pe baza

acceptului proprietarului de teren agricol , pe baza unui buletin de analiza care sa ateste calitatea solului si proprietatile acide ale acestuia.

Titularul va tine evidenta namolurilor carbonatate valorificate ca amendament

9


Tabelul 6.1. Analiza conformării tehnologiilor utilizate la fabricarea zahărului din sfeclă de zahăr -S.C. AGRANA ROMÂNIA S.A.

Buzău – Sucursala ROMAN, cu prevederile BREF – BAT – FDM, pentru industria zahărului

Nr.

crt.Tehnici BAT

Efecte (implicaţii)

mod de aplicare

Stadiul aplicării tehnicii

BAT/titular

Măsuri recomandate

0 1 2 3 4

A. Reducerea consumului de apă şi a emisiilor în apă

1 Apa de transport şi spălare

este preepurată, prin

decantare şi reutilizată în

circuitul de transport şi

spălare.

- Reducerea cu 70 -

75% a necesarului

de apă proaspătă

pentru transport şi

spălare.

Instalaţia de preepurare

cuprinde:

- două deznisipatoare;

- două decantoare radiale;

- pompă de nămol.

- Monitorizarea eficienţei staţiei de preepurare şi

a calităţii apei limpezite recirculate în proces;

- Monitorizarea debitului de nămol de transport

depozitat în iazul Cordun şi a consistenţei

acestuia .

2 Condensul rezultat din treptele

de evaporare şi cristalizare

este utilizat parţial ca apă de

proces în diferite faze ale

procesului tehnologic, iar

condensul primar de la treapta

I evaporare, se recirculă la

STCA.

- Reducerea

consumului de apă

proaspătă;

- Reducerea

consumului de

energie termică si a

consumului de

chimicale pentru

tratarea apei.

- Gradul de recirculare al

condensului primar la

STCA: 90%;

- Gradul de recirculare al

condensurilor secundare:

80%.

- Creşterea gradului de recirculare a apei

barometrice ;

- Reducerea pierderilor de apă spre canalizare de

la turnurile de răcire;

- Întreţinerea suprafeţelor de schimb termic

pentru reducerea necesarului de apă de răcire.

10


- continuare -

Nr.

crt.Tehnici BAT


mod de aplicare


BAT până în anul 2005Măsuri recomandate

0 1 2 3 4

3 Colectarea separată a

circuitelor de apă, cum ar fi

condensurile şi apele de

răcire, în vederea reutilizării.

- Reducerea

consumului de apă.

- Circuitul condensurilor este

separat de circuitul apei de

răcire;

- Gradul de recirculare a

apelor de răcire este relativ

scăzut.

- Creşterea gradului de recirculare a apelor de

răcire.

4 Elaborarea unor programe de

minimizare a consumului de

apă.

- Conformarea cu

nivelul consumului

specific de apă

recomandat de BAT

(5,13 m3/ t zahăr).

- Funcţionează sisteme de

recirculare a apei de

transport şi a condensului

primar la STCA şi a

condensului secundar de la

evaporare şi cristalizare în

diferite faze tehnologice.

- Elaborarea şi implementarea unui program de

minimizare a consumului de apă.

5 Utilizarea strict a necesarului

de apă, pentru evitarea risipei.

- Reducerea

consumului de apă.

- Consumul de apă este

mult mai mare decât

consumul asociat BAT-

urilor.

- Corelarea numărului şi debitelor pompelor de

apă industrială de la treapta II cu necesarul

efectiv de apă pentru perioadele de campanie şi

remont.

11


- continuare -Nr.

crt.Tehnici BAT


mod de aplicare



0 1 2 3 4

6 Monitorizarea/ contorizarea

consumului total de apă şi pe

principalii consumatori.

- Identificarea

surselor de pierderi/

consumuri

exagerate de apă.

Este contorizat numai

debitul total de apă

industrială de la treapta II de

pompare.

- Monitorizarea consumului de apă industrială în

fabrică la principalii consumatori tehnologici

(STCA şi fabrica de zahăr).

7 Întreţinerea reţelelor de

alimentare cu apă şi

canalizare pentru a evita

pierderile accidentale şi

infiltraţiile în sol.

- Reducerea

pierderilor/ emisiilor

accidentale.

- Se realizează, dar este

necesar un flux permanent

al acestor acţiuni.

- Verificarea şi întreţinerea reţelelor de apă şi

canalizare.

8 Corecţia pH-ului apelor uzate

prin neutralizare acidă/

alcalină în bazine speciale de

neutralizare.

- Reducerea

agresivităţii apelor

uzate acide/

alcaline.

- Apele uzate acide de la

spălarea schimbătorilor de

ioni de la STCA şi apele de

transport preepurate sunt

neutralizate cu lapte de var

în staţia de neutralizare.

- Monitorizarea eficienţei staţiei de neutralizare.

9 Asigurarea măsurilor

corespunzătoare pentru

reducerea vătămării sfeclei în

timpul transportului.

- Reducerea

încărcării apelor în

substanţe organice

dizolvate, exprimate

prin CCOCr.

- Descărcarea şi transportul

sfeclei se realizează

hidraulic.

-

12


- continuare -Nr.

crt.Tehnici BAT


mod de aplicare



0 1 2 3 4

10 Tratarea apelor uzate prin

aplicarea procedeului de

sedimentare primară şi a

tratamentului biologic prin

tehnici anaerobe/ aerobe.

- Încadrarea în VLE

stabilite în funcţie

de:

- valorile BAT;

-caracteristicile

tehnice ale

instalaţiei;

-amplasarea

geografică;

- condiţiile locale de

mediu.

Performanţele actuale ale

instalaţiei de epurare

mecano – biologice nu

asigură conformarea cu VLE

stabilite de BAT

- Reabilitarea/ modernizarea staţiei de epurare şi

în special a treptei de aerare;

- Decolmatarea lagunelor/ iazurilor/ bazinelor

aerare;

- Tratarea nămolurilor rezultate.

11 Reutilizarea apei uzate

epurate, după o prealabilă

sterilizare şi dezinfecţie.

-Reducerea

consumului de apă

captată.

Nu se aplică. Nu este aplicabil, datorită încărcării relativ ridicate

a apelor epurate şi cerinţelor stricte în domeniul

alimentar.

12 Monitorizarea debitului de apă

uzată intrată şi evacuată din

staţia de epurare.

- Control asupra

eficienţei staţiei de

epurare.

- Este contorizat numai

debitul de apă epurată

evacuată liber în emisar.

- Monitorizarea/ contorizarea debitului total de

apă uzată evacuată.

13

6.2. Obţinerea zahărului prin rafinarea zahărului brut

Tehnologia de rafinare a zahărului brut din trestie de zahăr, cuprinde:

II. recepţia cantitativă şi calitativă a zahărului brut, materie primă care se aprovizionează prin vagoane SNCFR şi care presupune cântărirea şi determinarea în laborator a conţinutului de zaharoză, nezahăr, umiditate;

III. descărcarea din vagoane, depozitare în vrac în depozite şi transportul cu ajutorul benzilor transportoare în vederea dizolvării;

IV. dizolvarea zahărului brut în dizolvatoare, prin utilizarea apei dulci rezultate de la treptele I şi II de filtrare a nămolului de carbonatare, pe filtrele cu vid şi obţinerea clerei brute (soluţie brută de zahar);

V. purificarea calco - carbonică a clerei brute, în vederea îndepărtării din soluţie a impurităţilor solubile, a substanţelor coloidale şi în suspensie. Această etapă cuprinde fazele:

- preîncălzirea clerei brute şi a clerelor recirculate de la rafinare până la cca. 80 - 85°;

- defecarea clerei cu soluţie de lapte de var;- saturarea (carbonatarea) cu dioxid de carbon a Ca(OH)2 rămas

nereacţionat în soluţie;- filtrarea în două trepte a soluţiei, obţinerea clerei purificate, a apei

dulci şi a nămolului dedulcit (nămol de carbonatare), care se trimite la iazul Cordun;

- concentrarea clerei purificate în staţia de evaporare - rafinarea zemii groase, prin fierbere, cristalizare şi centrifugare,

VI. condiţionarea zahărului rafinat prin uscare, răcire, sortare;VII. ambalarea, depozitarea şi livrarea zahărului;VIII. depozitarea melasei în vederea valorificării prin comercializare, la diverşi

utilizatori.

Condesatoarele barometrice sunt instalatii utilizate pentru creerea vidului necesar cristalizarii zaharului. Circuitul de apa barometrica este format din:- 2 condensatori barometrici- 2 bazine de pompare- 2 statii de pompare- 5 turnuri de racire- sistemul de transport

ACTIVITATI AUXILIARE

6.3. Gospodăria de apă potabilă şi apă industrială

Societatea îşi asigură necesarul de apă industrială din râul Moldova, printr-o staţie de captare, aflată în amonte de evacuarea efluentului staţiei de epurare.

Apa preluată, la un debit mediu anual de cca. 4650 m3/zi, la nivelul anului 2004, este pompată la o staţie intermediară, respectiv treapta a II-a de pompare, care este prevăzută cu două deznisipatoare şi un bazin de acumulare de 10.000 m3, bazin utilizat şi ca bazin de aspiraţie pentru pompele de transport apă industrială în societate.

Pomparea se realizează prin intermediul a două circuite ; apa este adusă la un rezervor central, aflat în clădirea instalaţiei de rafinare. De aici, apa este distribuită în toată fabrica.

14

Există însă şi posibilitatea de ocolire a acestui rezervor şi trimiterea apei direct la locul de utilizare, în special în perioadele de campanii de sfeclă, când necesarul de apă creşte foarte mult. Eliminarea din fabrică a acestei ape se face o dată cu sfârşitul campaniei, când are loc curăţarea şi spălarea utilajelor şi a circuitelor folosite la această campanie. 6.4. Staţia de tratare chimică a apei industriale, STCAAici se realizează dedurizarea şi demineralizarea apei industriale şi obţinerea apei de adaos pentru cazanele energetice din CET. Apa brută (industrială) este trecută prin schimbătoare de caldură, unde se încălzeşte pe baza răcirii condensului preluat de la CET şi pe baza aburului din CET. Prin adaos de sulfat feros şi lapte de var, în decantor suspensional, se asigură coagularea compuşilor chimici în suspensie din apă, care prin filtrare pe filtre mecanice, permite obţinerea unei ape limpezite care se acumulează în rezervoare de stocare.

Apa limpede se trece prin staţia de demineralizare, alcătuită din filtre cationice puternic acide, filtre H+, filtre anionice slab bazice OH1 şi filtre anionice puternic bazice OH2.După trecerea prin aceste filtre ionice, se obţine apa dedurizată care se stochează în rezervoare şi prin intermediul staţiei de pompare se trimite la degazare şi ulterior la alimentarea cazanelor energetice din CET - 4000.

Regenerarea filtrelor schimbătoare de ioni se realizează în trei etape: afânare; regenerare propriu-zisă; spălare.

Afânarea se face prin pompare de jos în sus, timp de 1-2 ore, de apă limpezită sau apă demineralizată in scopul cresterii volumul masei ionice cu cca. 60 - 80 %. Apele utilizate la afânare se trimit la canalizare.

Regenerarea filtrele H+ se face cu soluţie HCl de 7-8 %, iar filtrele OH1 şi OH2 cu soluţie de NaOH 4 %, prin udarea masei ionice afânate de sus în jos. În clipa în care la canal ajung primele cantităţi de soluţii de regenerare, se opreşte alimentarea filtrelor şi se lasă un timp ca soluţiile să realizeze schimbul ionic.

Spălarea filtrelor se face în două faze, spălare lentă şi spălarea brută, care se face cu circulaţia apei de sus în jos, pe circuitul de regenerare cu apă dedurizată şi apă limpezită. Apele rezultate de la aceste spălări, sunt ape acide sau ape alcaline, se colectează într-un bazin de neutralizare, se neutralizează cu o soluţie de 2% lapte de var şi ulterior, la un pH 6,5-7,5 se trimit la canalizare.

6.5.Statia de epurare- descrisa in capitolul-instalatii de depoluare BREF-ul recomandă pentru apele uzate din fabricarea zahărului următorele tehnici de

epurare:- treaptă primară , epurare mecanică ;- treaptă de epurare biologică anaerobă ( preepurare) , urmată de - treaptă de epurare cu nămol activ (aerobă) , care poate fi şi lagună aerată.

Statia de epurare a SC AGRANA SA are aceste trepte de epurare.

6.6. Centrala electrică de termoficare CET 4000

15

Pentru asigurarea necesarului de energie termică şi electrică, pe amplasament exista o centrala electrică de termoficare CET 4000, formată din trei (3) cazane CR-12C şi două turbine AKASR-6. În tabelul 4.1 se prezintă principalele date tehnice ale acestor utilaje.

Tabelul 4.1 Caracteristicile principale ale utilajelor din CET 4000

Caracteristica Cazan de la centrala termică

0 1Tipul cazanului CR12-CAn de fabricaţie 1974Furnizor Vulcan BucureştiCaracteristicile funcţionale

Număr cazane funcţionale Putere nominală centrală Debit nominal Debit de vârf Debit minim Presiune nominală Presiune maximă Temperatură nominală Temperatura apei de alimentare Debit gaze de ardere - la debit

nominal, max Temperatura gaze de ardere la coş Combustibil Număr arzatoare de gaze

naturale/cazanConsum de gaze naturale- la debit nominalRandament termic, maximInstalaţie de dispersie gaze arse

3135 MW

50 t/h55 t/h20 t/h

36 bar (abs)43 bar (abs)450 ±15 °C

150 °C155.000 m3/h163-189°Cgaz natural

44173 m3N/h

80-82 %coş de gaze comun celor

trei cazane Ø2 m şi H=50 m

Tipul turbinei AKASR-6An de fabricaţie 1974Furnizor UM Reşita

Electroputere CraiovaNumăr turbinePresiune abur proaspăt nominalTemperatura abur proaspătPresiune abur la priza reglataContrapresiuneaDebit maxim de abur la prizăTurbogeneratorPutere activă la un debit de abur>75 t/hPutere aparentăTuraţieFrecvenţăRandament

235 bar435 °C

10 (+3-2)6 (+2-2)40 t/h

6 MW

7,5 MVA3000 rot/min

50 Hz97,14 %

16

6.7. Cuptoarele de var

Instalatia are doua cuptoare verticale (axiale) de var, de 50 t/zi fiecare.Prin arderea calcarului (piatra de var) în cuptoarele de var se obtine laptele de var (CaOH)2 şi CO2 , necesare in procesele de purificarea a zemii de difuzie si a clerei de zahăr brut, la purificarea apei în STCA, la preepurarea apei de transport şi spălare a sfeclei. Pentru campaniile de rafinare a zahărului brut este necesară funcţionarea unui singur cuptor, dar pentru campaniile de fabricare zahăr din sfeclă de zahăr se funcţionează cu două cuptoare.Arderea calcarului, (piatra de CaCO3), disocierea lui, se realizează la temperaturi mai mari de 850°C. Pentru a creşte cantitatea de CO2 produsă şi pentru a reduce consumul de combustibil, în piatra de var mărunţită la granulaţia normală (200-280 mm), se adaugă cocs (9-10 kg/100 kg piatră de var). Nu se adaugă o cantitate mai mare de cocs, deoarece în zona de reacţie (descompunere a pietrei de var), nu trebuie să se depăşească 1150 °C. La exterior cuptoarele de var, sunt prevazute cu o manta confecţionată din tablă de oţel căptuşită la interior cu cărămidă izolatoare şi şamotă rezistentă la temperaturi ridicate. Pierderile de căldură sunt importante,10 % prin pereţi, 25 % cu gazele de ardere şi cca. 15 % cu cocsul nears. La partea superioară, cuptorul de var este închis cu un capac, actionat electromecanic, care împiedică răspândirea gazelor de ardere în atmosferă şi permite captarea lor de compresoare, pentru a fi trimise la o instalaţie de spălare-răcire şi după aceea la purificarea calco-carbonică.Gazele de ardere, cu cca. 30-32 % CO2, CO, O2 vapori de apă, oxizi de azot etc. sunt preluate de compresoare, trecute prin instalaţia de spălare-răcire, pentru reţinerea pulberilor antrenate şi trimise apoi la saturatie. În acest fel, în atmosferă, de la cuptoarele de var eliminările de gaze şi pulberi sunt minime şi accidentale, sau pe perioada pornirii-opririi instalaţiei de fabricaţie.Varul se stinge în stingătoare tambur rotative, unde vine în contact cu apa barometrică sau apa dulce rezultată de la filtrarea nămolului de carbonatare.Laptele de var obţinut se trimite la separare, unde se îndepărtează piatra de var nearsă, varul supraars, cocsul nears, nisipul etc. Toate aceste impurităţi solide se valorifică ca piatră de construcţie, savura (carbonat de calciu nears) sau se evacuează la depozitul de deşeuri solide. Laptele de var separt de impurităţi se trimite la maturare (desăvârşirea reacţiei de stingere), la depozitare temporare şi la utilizare.

6.8. Uscatoria de borhot este formata din trei tamburi orizontali fiecare avand un cuptor cu cate 4 arzatoare cu functionare pe gaze naturale si cate doua cosuri de evacuare a gazelor.Puterea termica instalata pentru fiecare tambur este de 34 MW, intreaga uscatorie avand puterea de 102 MW.Borhotul intra pe la capatul frontal al tamburului si se deplaseaza catre celalalt capat, in curent paralel cu gazele. Datorita sicanelor , borhotul este ridicat de tambur de mai multe ori si cade sub forma de ploaie de pe o polita pe alta. In cursul acestor caderi sucesive, borhotul este supus la actiunea gazelor fierbinti care il usuca.

6.9. Intretinere si reparatii

Atelier mecanic 17

Activitatea desfăşurată în cadrul atelierului mecanic constă în:

- operaţiuni de prelucrări prin debitare, aşchiere la strung, sudură electrică şi autogenă pentru realizare de utilaje simple, necesare fluxului de obţinere zahăr;

- lucrări de întreţinere curentă şi reparaţii capitale a utilajelor aferente fluxului tehnologic de obţinere a zahărului alb.

Din activitatea desfăşurată în atelierul mecanic se produc deşeuri metalice, şpan, materiale uzate, uleiuri uzate şi emisii în atmosferă din operaţiile de sudură.Toate aceste deşeuri se colectează separat, se depozitează temporar în compartimente/recipiente separate şi se valorifică prin intermediul unor firme de specialitate. Atelier electric şi AMC Activitatea desfăşurată în cadrul atelierului de întreţinere, reparaţii electrice - AMC constă în operaţiuni de mentenanţă (revizii/reparaţii) şi metrologie (calibrare şi verificare conformitate).

Deşeurile solide, care rezultă din activitatea atelierului electric sunt : componente metalice ale aparatelor electrice dezafectate, motoare electrice uzate, cabluri, unsori sau uleiuri reziduale, care se colectează separat la locul de producere şi se valorifică prin agenţi economici specializaţi.

7. MATERII PRIME, MATERIALE AUXILIARE, PRODUSE FINITE

7.1. Consumuri de materii prime, materiale auxiliare şi utilităţi la obţinerea zahărului

din sfecla de zahăr

Tabelul 7.1.Consumuri de materii prime, materiale auxiliare şi utilităţi la obţinerea zahărului din sfecla de zahăr

Nr.

crt.Denumire U.M.

Consum

specific

2005

Consum specific în

tările UE

0 1 4 5 6

1.

I . Materii prime

Sfeclă de zahăr intrată în fabrică,

din care :

- sfeclă de zahar curaţată

- deseuri vegetale

- pământ, nisip antrenat de rădăcini

t/tz.a

t/tz.a

8,79

7,576

6,46-8,26

8,26

2.

3.

4.

5.

6.

II. Materiale auxiliare

Acid sulfuric

HCl

NaOH

Antispumanţi

Antiîncrustant

Kg/tza

Kg/tza

Kg/tza

Kg/tza

Kg/tza

0,957

1,818

1,396

0,566

0,359

-

-

-

-

- 18

7.

8.

9.

10.

11.

Dezinfectanti

Fosfat trisodic

Piatră de var

Cocs

Sulfat feros

Kg/tza

Kg/tza

Kg/tza

Kg/tza

Kg/tza

0,384

0,001

614,32

52,011

0,115

-

-

-

-

-

12.

13.

16.

III. Utilităţi

Apă industrială

Apă potabilă

Energie totală

m3/tz.a.

m3/tz.a

KWh/t za

29,781

1,425

3.481,62

1,56a-3,21b

-

1557-2379

a – Fără apa de răcireb – Cu apa de răcireÎn BREF se apreciază la cca. 12,1 % randamentul de obţinere a zahărului din sfecla de zahăr. Acest randamentul de obţinere a zahărului alb din sfecla este influenţat foarte mult de conţinutul de zahăr din sfeclă. In cadrul SC AGRANA SA Buzau, Sucursala Roman, randamentul de obţinere a zahărului alb din sfecla a fost de cca. 13,2 %.

7.2. Consumuri de materii prime, materiale auxiliare şi utilităţi la rafinarea zahărului din zahăr brut

Tabel 7.2.1.Consumuri curente de materii prime, materiale auxiliare şi utilităţi la rafinarea zahărului din zahăr brut

Nr. crt

Denumire U.M.2004 2005

Consum specific Consum specific0 1 2 3 4

1.2.

I. Materii primeZahăr brutZahăr roşu retopit *

t/tz.a.

1,0250,0136

1,023

0,0228

3.4.5.6.7.

II. Materiale auxiliare HClNaOHAntispumanţiPiatra de var (CaCO3)Cocs

Kg/tza

0,00110,0012

0,000060,08940,0089

0,00110,0011

0,09430,0090

8.

9.10.

11.12.

III. UtilităţiApă industrială, total din care:

în campanie în remont

Apă potabilăEnergie electrică, total din care:

în campanie în remont

Energie termică (CET 4000)Gaz metan

m3/tz.a.

m3/tz.a.

KWh/t za

Gcal/tza

m3/ tza

15,76 5,087

10,677 2,326 0,114

0,0989 0,0155

1,183197,966

18,213

2,4230,14240,11680,0256

1,374

19

210,630

7.3. Consumul de apă în industria de fabricare a zahărului din sfecla de zahar conform recomandărilor BREF/BAT

Tabel 7.3.2. Consumul specific de apă

Consumul specific de apă

industrială

S. C. AGRANA S.A. Buzău -

Sucursala ROMAN

Conform BREF – FDM*

Norme de

fabricaţie

Realizat 2005 Valoare

medie

Domeniu de

variaţie

mc apă/t sfeclă procesată 3,1b) 4,9 b1)

(5,7) b)

0,37 0,23 a) - 0,50 b)

mc apă/t zahăr 24,88 29,78 b) 2,39 1,56 a) - 3,21b)

a) –exclusiv consumul de apă de răcire b) –inclusiv consumul de apă de răcire

*) conform BREF-FDM pentru industria zahărului / versiunea 2005 tabel. 3.69.

Evaluare conformare: Nivelul consumului specific de apă, realizat în 2005 de S.C. AGRANA ROMÂNIA S.A. Buzău - Sucursala ROMAN, pentru fabricarea zahărului din sfeclă de zahăr depăşeşte de cca. 10 ori consumul specific de apă asociat BAT (valoarea maximă) şi necesită lucrări de reducere a acestuia în viitor. Odată cu reducerea consumului specific de apă se va asigura:- reducerea volumului de apă uzată, evacuată în râul Moldova;- diminuarea pierderilor în apele uzate ,- reducerea volumului de deşeuri de fabricaţie şi, nu în ultimul rând,- economisirea resursei de apă.

Obligatii:

Titularul de activitate va determina sursele de pierderi de apa si va lua masuri pentru reducerea consumului de apa, conform tabelului 7.3.3

Tabel 7.3.3.Surse pierderi /Masuri de reducere a consumului de apa

Surse de pierderi de apa Masuri necesare la SC AGRANA SA

ROMAN

20

- prin evaporarea apei în turnurile de răcire;

- cu nămolul de transport şi spălare; - cu nămolul de carbonatare; - cu borhotul; - cu melasa; - cu impurităţile minerale şi vegetale.

-contorizarea consumului de apa pe principalele faze de fabricatie - cresterea concentratiei namolului de transport si spalare sfecla- cresterea concentratiei namolului de carbonatare- imbunatatirea sistemului actual de transport al sfeclei-achizitionarea sfeclei mai curate din camp, - colectarea separata a apelor de racire- sporirea gradului de recirculare a apelor de racire

7.4. Depozitarea materiilor prime , auxiliare si a produselor finite

Depozitul de sfeclă – este amplasat pe o platformă betonată, cu pereţi din beton cu o înălţime de aproximativ 1,5 m , în aer liber cu o suprafaţă de 605 m2 .

Silozurile de sfeclă – sunt două silozuri cu o suprafaţă de 2422,64 m2 fiecare. Sunt amplasate pe platforme betonate, închise cu pereţi din beton cu o înălţime de aprox. 1,5 m , situate în aer liber.

Depozitul de zahăr brut şi zahăr roşu – este o clădire închisă, acoperită cu tablă, dotat cu sisteme de aerisire, cu o suprafaţă de 1071 m2 ( 63 x 17 m), cu acces la calea ferată.

Magazia de zahăr alb – este închisă , are o suprafaţă de 1411 m2 (83 x 17 m) si posibilităţi de livrare auto şi CF. Pentru depozitarea zahărului ambalat s-a amenajat depozitul de produs finit, cu o suprafaţă de 1620 m2 ( 90 x 18 m), prevăzut cu sisteme de aerisire, folosind clădirea fostei secţii de reparaţii şi construcţii de utilaje pentru industria zahărului.

De asemenea, pentru depozitarea zahărului alb neambalat, sunt şi două silozuri, cu o capacitate de 18 000 t fiecare, construite din beton armat, verticale, supraterane. În general, aceste silozuri se incarca in timpul campaniilor de zahar si se golesc in perioadele de remont, când instalatia de ambalare functioneaza.Depozitul de piatră de var şi cocs – este amenajat pe o platformă betonată, cu pereţi din beton cu o înălţime de cca. 1,5 m şi cu o suprafaţă de 1848 m2 (84 x 22 m), lânga cuptoarele de var.

Depozitul de formaldehidă - este situat într-o încăpere închisă, amenajată, din corpul de fabricaţie. De asemenea, în corpul de fabricaţie se găseşte depozitul de acid sulfuric, şi depozitul de reactivi de laborator.Magazia de materiale auxiliare – în care se depozitează carbonatul de sodiu, antispumanţi, antiincrustanţi, fosfat trisodic, este închisă, are o suprafaţă de 670 m2 ( 67 x 10 m). Este situată în exteriorul clădirii instalatiei de rafinare, pe latura de est. Este situată pe o platformă betonată, închisă pe 3 laturi cu plasă de sârmă. La capătul ei pe o suprafaţă de 25 m2, închisă pe 3 laturi cu plasa de sârmă, este magazia de materiale de întreţinere şi piese de schimb ( role, benzi etc ).

21

Depozitul de sulfat feros –, este o încăpere, situată în clădirea staţiei de tratare a apei. Pardoseala este placată cu gresie antiacidă şi este în stare bună. La subsolul clădirii sunt doua bazine pentru lapte de var, cu o capacitate de 7 m3 fiecare.

Depozitul de NaOH şi HCl – sunt situate în partea de sud – est a amplasamentului staţiei de tratare chimică a apei.Este constituit din două rezervoare verticale de NaOH şi două rezervoare orizontale de HCl, supraterane. Aceste rezervoare sunt amplasate într – o cuvă placată anticorosiv, cu rebord, situată în aer liber, cu acces la calea ferată.

Depozitul de motorină – este suprateran, situat in partea de sud a amplasamentului societăţii. Are două rezervoare paralelipipedice din tablă cu o capacitate de depozitare de 15 m3 fiecare. Este închis cu plasă de sârmă, cu acces la calea ferată şi drumul de acces din societate.

Depozitul de carbid – este o încăpere închisă, acoperită cu o suprafaţă de 26,26 m2, amenajata pentru păstrarea şi stocarea carbidului.

Depozitul de tuburi de oxigen – este o încăpere închisă, amenajată, acoperită cu o suprafaţă de 26,26 m2.

Depozitul de cărămidă refractară - pentru repararea cuptoarelor de var – are o suprafaţă de 200 m2 (20 x 10 m) şi este acoperit cu plăci de azbociment. Lângă acest depozit este un ţarc, împrejmuit cu plasă de sîrmă, acoperit, în care sunt depozitate diferite piese de schimb refolosibile.

Depozitul de piese mecanice- , situat sub banda transportoare de zahăr alb la silozuri, amenajat pe o platformă betonată, închis cu sârmă.

Depozitul de utilaje – este o platformă betonată,situată în exteriorul clădirii CET cu o suprafaţă de 150 m2 . Tot în exteriorul clădirii CET, este un spaţiu împrejmuit cu plasă de sîrmă, platformă betonată pe care sunt depozitate butoaie cu HCl utilizat la spălarea pînzei de filtru.Depozitul de paleţi de lemn – este situat pe rampa magaziei de zahăr alb, rampă

acoperită cu o copertină din plăci de azbociment.

7.5. Preluarea , transportul si manipularea materiilor prime si auxiliare;

7.5.1. Gestiunea substantelor toxice si priculoasePrincipalele substanţe periculoase (inclusiv substanţele toxice şi precursorii de droguri), care intră sub incidenţa HG 490/2002 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor, precum şi Legea 360 - 2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase sunt prezentate în tabelul următor.

+Tabelul 7.5.1. Substanţe periculoase pe care le deţine S.C. AGRANA ROMÂNIA S.A. Buzău – Sucursala

RomanNr.Cr

Substanta chimia

Utilizarea in fluxul

Nr. CAS

Categorie/fraze

Cantitate totala

Capacitate

Stare fizica

Mod de stocare

Conditii de stocare

22

t. tehnologic

de risc

detinutatone

totala de stocare tone

1. Hidroxid de sodiu(NaOH)

Regenerarea filtrelor ionice

1310-73-2

R35 28,5 75 lichida Rezervoare-2 buc.

Platforma betonata, protejata anticoroziv

2. Acid clorhidric(HCl-32%)

Regenerarea filtrelor ionice

7647-01-0

R34-R37

26 93 lichida Rezervoare-2 buc


3. Acid sulfuric(H2SO4-96%)

Reglare pH-difuzie

7664-93-9

R35 1,5 10 lichida Rezervor-1 buc


4. Formaldehida37%

Dezinfectie apa difuzie

50-00-0 R23/24/25R40,R34,R43

7 10 lichida Depozit Incapere inchisa cu pardoseala antiacida

5. Sulfat feros

Pretratare ape

133167-77-8

R43 7.7 15 solida Depozit Incapere inchisa cu pardoseala antiacida

6. Produse petroliere:Motorina, uleiuri de lubrefiere,Vaseline,unsori

Combustibil

intretinere

R10R45

27

32

Lichida

solida

Depozit combustibi

Depozit lubrefianti,atelier mecanic

Platforma betonata,

Reactivi laborator

diverse

Cant. Reduse

Laboratoare

Gestiunea substantelor toxice si periculoase pe amplasament are in vedere respectarea normelor in vigoare privind:

-transportul cu mijloace adecvate, -depozitarea in conditii de siguranta, in functie de compatibilitati; -evidenta stricta a cantitatilor intrate si iesite din gestiune; -accesul, manipularea si utilizarea de catre persoane avizate.

Evaluarea conformarii: Societatea respecta conditiile de depozitare in siguranta a tuturor materiilor prime

si auxiliare, in functie de frazele de risc si conditiile de depozitare mentionate in fisele de siguranta. .

Toate materiile prime si materialele auxiliare utilizate sunt receptionate, transportate, manipulate si depozitate conform cu prevederile Normelor Specifice

23

de Protectie a Muncii - corespunzatoare fiecarei activitati si in conformitate cu prevederile Normelor Generale de Protectie a Muncii, editia 2002 .

Obligatii:

La schimbarea combustibililor, a materiilor prime si auxiliare titularul are obligatia de a anunta autoritatea de mediu: APM Neamt si ARPM BACAU.

7.5.3. Condensatori si transformatoriÎn prezent pe amplasament, sunt în funcţiune un număr de 24 condensatori, care au fost

puşi în funcţiune în perioada 1978, cu conţin PCB conform datelor prezentate în tabelul

7.5. 3.

Tabelul 7.5.3. Situaţia condensatorilor în funcţiune care conţin PCB

Nr.

Crt.

Elemente de

identificare

(tip)

Locaţia

echipamentului

(localitate)

Nr.

Bucăţi

Cantitate ulei

aprox.

(litri)

Producătorul

echipamentului

Anul

punerii în

funcţiune

0 1 2 3 4 5 6

1. CS 0,380-20-3 Roman 24 0.792 tone* ICME Bucureşti 1978*greutatea totală a condensatorilor

În prezent pe amplasament sunt un număr de 42 condensatori (conform tabel 7.6) care conţin PCB–uri, scoşi din funcţiune şi depozitaţi într-un spaţiu special amenajat în staţia electrică. Tabelul 7.5.4. Situaţia condensatorilor scoşi din uz (care nu mai pot fi folosiţi) care conţin PCB

Nr.

Crt.

Elemente de

identificare

(tip)

Locaţia

echipamentului

(localitate)

Nr.

Bucăţi

Cantitate ulei

aprox.

(litri)

Producătorul

echipamentului

Anul

punerii în

funcţiune

0 1 2 3 4 5 6

1. CS 0,380-20-3 Roman 21 0.693 tone* ICME Bucureşti 1978

2. LKC seria 0380-20-3 Roman 21 0.693 tone* Import Germania 1972*greutatea totală a condensatorilor

Conform HG 291/2005, termenul limită pentru eliminarea echipamentelor scoase din funcţiune, cu volum de PCB – uri, mai mare de 5 dm3, deşeurilor sau altor materiale care conţin compuşi desemnaţi cu concentraţii mai mari de 50 ppm, este data de 31 decembrie 2010.Echipamentele în funcţiune, care conţin PCB – uri în concentraţii mai mari de 50 ppm şi un volum de peste 5 dm3, vor putea fi utilizate în continuare, până la sfârşitul existenţei lor utile, în condiţiile respectării tuturor normelor tehnologice stabilite.

8. RESURSE: APA, ENERGIE, GAZE NATURALE

8.1. APA

24

SC AGRANA ROMANIA SA BUZAU Sucursala Roman utilizeaza resursele de apa conform Autorizatiei de gospodarire a apelor nr 1/29.06.2006 eliberata de A.N. APELE ROMANE, Directia Apelor Siret.Volumele si debitele de apa utilizate sunt cele prevazute in autorizatia de gospodarire a apelor.

8.1.1. Asigurarea cu apă potabilă şi apă industrială

ALIMENTAREA CU APA POTABILA

Asigurarea cu apa potabila a societatii se face din reateaua de apa potabila a municipiului Roman , conform contractului nr. 35/03.03.2005, incheiat cu SC ACVA SERV SRL Roman . INSTALAŢII DE TRATARE A APEI POTABILE Instalaţia de clorinare a apei existentă nu funcţionează în prezent, apa din rezervoare fiind tratată chimic cu substanţe clorigene (cloramină şi acid citric).

REŢELE DE DISTRIBUŢIE A APEI POTABILEPentru distribuţia apei potabile, S.C. AGRANA ROMÂNIA S.A. Buzău – Sucursala Roman dispune de o reţea de distribuţie a apei formată din două conducte: una de Dn = 100-300mm, din azbociment, cu L= 710 m şi o conductă din OL, Dn= 100-300 mm, cu L=120 m.Parţial, apa potabilă este distribuită şi în reţeaua subterană de apă de incendiu, asigurând astfel împreună cu apa industrială debitul necesar pentru instalaţiile de stins incendiu din societate.

ALIMENTAREA CU APA INDUSTRIALA

Societatea îşi asigură necesarul de apă industrială din râul Moldova, printr-o staţie de captare, aflată în amonte de evacuarea efluentului staţiei de epurare

NECESITATI TEHNOLOGICE: Circuitul de transport – spălare; Prepararea apei demineralizate pentru CET; Procesul tehnologic de fabricare a zahărului.

INSTALAŢII DE CAPTARE

Societatea dispune de captare de suprafaţă din râul Moldova şi cuprinde următoarele construcţii şi instalaţii: Priză de mal; Staţie de pompare apă, treapta I; Staţie de pompare apă, treapta II.

Nămolul rezultat în cele trei camere de deznisipare de la staţia de pompare treapta I şi din cele două bazine de desnisipare de la staţia de pompare treapta II se va depozitata la o halda de deşeuri nepericuloase autorizata.

Debitul de apă captat din râul Moldova este contorizat, existând pe fiecare conductă de aducţiune ce vine de la staţia de pompare treapta I câte un debitmetru electromagnetic de tip Endres & Hauser cu Dn 400 mm.

25

INSTALAŢIE DE TRATARE A APEI

Apa necesară cazanelor din centrala termică este tratată în staţia de tratare chimică a apei - STCA.În exteriorul clădirii staţiei de tratare chimică a apei (STCA) sunt amplasate suprateran, pe o platformă betonată, două rezervoare verticale cu V= 100 m3, fiecare în care este stocată apa demineralizată, necesară CET.

REŢELE DE DISTRIBUŢIE A APEI INDUSTRIALE

Pentru distribuţia apei industriale, S.C. AGRANA ROMÂNIA S.A. BUZĂU - SUCURSALA ROMAN dispune de o reţea de distribuţie formată din 2 conducte subterane, cu Dn= 400 mm şi ramificaţii, cu lungimea totală de 3651 m.

APA PENTRU STINGREA INCENDIILOR

Volum intangibil 600 mc(350 mc apa potabila si 250 mc apa industriala) asigurat din retaua de alimentare cu apa a orasului si din sursa proprie.

GRADUL DE RECIRCULARE A APEI : 86,2% in campanie si 1% in remont

În prezent, S.C. AGRANA ROMÂNIA S.A. Buzău - Sucursala ROMAN recirculă:- apele de transport şi spălare sfeclă (exclusiv apa care însoţeşte nămolul de

transport şi spălare a sfeclei);- condensul primar (în proporţie de cca 90 %);- condensurile secundare ( în proporţie de cca 80 %) , precum şi- apele de răcire (într-un grad mai redus).

NORMELE DE APA pentru principalele produse fabricate : apa industriala: 3,5mc/t sfecla, in campanie si 0,6 mc apa/t in remont

8.1.2 Evacuarea apelor uzate

Apele tehnologice, rezultate de la procesele de obţinere a zahărului din sfeclă sau de la rafinarea zaharului brut, sunt culese printr - un circuit de canalizare , se amestecă cu apele tehnologice ale celorlalte societăţi comerciale de pe platformă, cu apele menajere şi cu apele pluviale şi se trimit la instalaţia de epurare. Societatea dispune de o instalaţie mecano-biologică de epurare a apelor uzate. Descrisa in capitolul 9.

Tabel nr. 8.1.2.Modul de evacuare a apelor uzate

Categoria de ape

Receptori autorizati

Volum total evacuat Obs.Zilnic(mc) Anual

(mii mc)maxim mediu Qor. Max.(mc.h)

Ape uzate menajere si tehnologice, epurate

Rau Moldova

8813 8035 367 1093 Campanie

26

Ape uzate menajere si tehnologiceepurate

Rau Moldova

6909 4836 201 1137 remont

Apele meteorice epurate

Rau Moldova

4320 - 180 52 Pe timp de ploaie, aprox 6ore/luna, 8 luni/an

Ape de namol din batalul Cordun

Rau Moldova, in perioada de ploi abundente

8.1.2.1.Sistem de canalizare a apelor uzate

Retelele de canalizare a platformei sunt amenajate in sistem unitar, alcatuit din: -sistemul de canalizare pentru apele uzate tehnologice-canalizarea pentru apele menajere;-canalizarea pentru apele meteorice.

8.1.3.Ape subteraneReteaua hidrografica a regiunii este caracterizata de Raul Moldova care dreneaza

atat apele de suprafata cat si cele subterane. In perimetrul sediului SC AGRANA ROMANIA BUZAU SUCURSALA ROMAN apa subterana este cantonata la o adancime de aprox. 7 metri. Directia de curgere a apei subterane este E-V.Din activitatea societatii nu sunt emisii directe in apa subterana.

8.2. ENERGIA

8.2.1. Energia termicaPentru asigurarea necesarului de energie termică şi electrică, societatea dispune de o centrala electrică de termoficare CET 4000, formată din trei (3) cazane CR-12C şi două turbine AKASR-6; principalele date tehnice ale acestor utilaje sunt descrise in capitolul 6.6.Pentru asigurarea condiţiilor de muncă din perioada sezonului rece şi a perioadelor de remont (încălzire spaţii de lucru, asigurarea apei calde menajere), în societate s-au montat cinci (5) centrale termice de mică capacitate (24 – 260 KW), care funcţionează pe gaze naturale, a căror caracteristici tehnice principale sunt prezentate în tabelul 4.2.

Tabelul 4.2 Caracteristici microcentraleCaracteristica Centrala

Tip VITOPLEX 100 VITOGAS 100 VITOPEND 100Furnizor WIESSMANN WIESSMANN WIESSMANNNr. centrale 2 buc 1 buc. 2 buc.

27

Putere termică nominală 240-260 KW 60 KW 24 KWCombustibil gaze naturale gaze naturale gaze naturaleDebit combustibil 52 m3N/h 7,41 m3N/h 2,87 m3N/hInstalaţie de dispersie gaze de ardere

coş de gaze coş de gaze coş de gaze

8.2.2.Energia electricaNecesarul de energie electrică al fabricii de zahăr, este asigurat din producţie proprie (CET 4000) si din Sistemul Energetic Naţional. Conform datelor prezentate de titular, societatea duce o politica de reducere a energiei electrice cumpărate din SEN prin reducerea consumului specific de energie electrică, lucru realizat prin încărcarea optimă a utilajelor, reducerea puterii pompelor, renunţarea la utilizarea pompelor mari consumatoare de energie electrică, asigurarea încălzirii spaţiilor de lucru prin centrale locale etc.

8.2.3. Utilizarea eficienta a energiei Eficienta energetica a unei instalatii de ardere este reprezenta de eficienta termica

definita ca energia introdusa a combustibilului /energia livrata la limita centralei electrice sau ca eficienta electrica- inversul eficietei termice.Energia combustibilului este masurata prin puterea calorifica inferioara a acestuia.

Prin crestarea eficientei energetice scad emisiile de CO2 principala cauza a efectului de sera si al schimbarilor climatice.O creştere a eficienţei energetice are un impact direct asupra reducerii emisiilor în aer inclusiv CO2 si indirect asupra generarii de apa uzata si deseuri .

Tabel 8.2.2. Eficienta energetica pentru CT 4000 / 2004

Combustibil Consum, mc Putere calorifica, kcal/mc Caldura cedata GcalGaz natural 13.524.292 8050 108870,55

Energie electrică produsă în CET 4000 88 184 Gcal

Energie livrata / Caldura cedata =88184/108870=0,8099935

Eficienta energetica = 0,8099935 x 100 = 81%

Masurile BAT, specifice IMA, aplicate la CET 4000 sunt :

Cogenerare energie termică şi energie electrică Preîncălzirea gazelor de ardere utilizând diferite forme de căldură reziduală

Pentru cresterea eficientei energetice se recomanda urmatoarele:

a) Masuri BAT- Recuperarea avansată a căldurii apei de alimentare, din purjele continue sau

periodice- Preîncălzirea avansată a aerului de combustie - Controlul computerizat al arderii pentru reducerea emisiilor şi creşterea

performanţelor energetice - b) Măsuri generale de reducere a pierderilor de caldura:

28

- izolarea termică corespunzătoare a circuitelor de abur, a utilajelor şi echipamentelor care utilizează agenţi de încălzire (abur primar, condens, vapori secundari etc.)

- asigurarea unor sisteme performante de etanşare şi izolare a utilajelor, circuitelor, în vederea evitării pierderilor de căldură ;

- păstrarea în stare curată a suprafeţelor de schimb de căldură la schimbătoarele de căldură şi la evaporatoare;

- sisteme eficiente de control, reglare şi alarmare a parametrilor relevanţi (temperatură, presiune, debit, nivel), pentru a evita pierderile de lichide şi gaze încălzite;

- măsuri de service al clădirilor :iluminat, încălzit, ventilaţie, controlul umidităţii etc;

c) Măsuri specifice proceselor tehnologice:- recuperarea avansată a căldurii din resursele energetice secundare (vapori

secundari, condens, apă caldă etc.) în diversele faze tehnologice ;- înlocuirea pompelor vechi cu pompe noi, cu puteri ale motoarelor mai mici şi cu

sisteme de etanşare mecanică, pentru a reduce consumul de apă de răcire, respectiv consumul energetic ;

- automatizarea avansată a proceselor tehnologice, utilizarea de ventile automate, utilizarea calculatoarelor de proces ;

8.3.GAZE NATURALETabelul 8 .3 Consumul total de gaze / 2004

Consum gaze naturalemc

Energie termică produsa Gcal

1 215.570.803 99.323

9. INSTALATII PENTRU RETINEREA , EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU

9.1.AER. A) Coşuri de dispersie aferente instalatiilor de ardere

În tabelul 9.1. se prezintă numărul, amplasarea şi caracteristicile principale ale coşurilor de dispersie, în funcţiune la S.C. Agrana Romania S.A-Sucursala Roman.

Tabelul 9.1. Situaţia coşurilor de gaze de ardere

Nr. crt.

Denumire sursă/instalatia de

evacuareîn atmosferă

Nr.bucăţi

Înălţime totală

(m)

Diametru

coş

Debit gaze arse

Instalatii de

depoluare

1 Centrală termică – CET 4000/ Coş metalic cu tiraj 1 55, 0 2,0

109.650fara

29

fortat2. Cuptoare de var 2 buc, 2

supape pentru avarii2 x 1 - fara

3 Uscatoria de borhot, Cosuri metalice cu tiraj fortat

Cos tambur

x 3

10,5 2500 - fara

Cos cuptor x

3

20 1700 -

2 Centrală, sediul administrativ şi atelier reparaţii CETTip Vitoplex 100- Coş metalic cu tiraj fortat

210,0 0,2

-

fara

3 Centrală atelier AMCTip Vitogas 100- Coş metalic cu tirajfortat

110 0,15

-

fara4 Centrala,birouri mecano-

energetic, Tip Vitopend 100- Coş metalic cu tiraj fortat

2 10 0,10

-

fara

B. Instalatii de ventilatie

Nr. crt.

Surse de poluarePoluanţi specifici

Mod de evacuare şi tratare

0 2 3 41 Instalaţia de captare a prafului

de zahar din condiţionare (uscare)

Pulberi de zahăr

- ciclon umed, Ø1 m ,racord de evacuare în atmosferă

2 Instalaţia de captare a prafului de zahar din tamburul uscator

Pulberi de zahăr

-hidrociclon umed, Ø1 m ,racord de evacuare în atmosferă

3 Instalaţia de captare a prafului de la paletizarea zaharului

Pulberi de zahăr

- două cicloane uscate înseriate, urmate de un ventilator de evacuare aer şi pulberi

4 Instalaţiile de ventilaţie-aerisire a turnurilor de la instalaţia de insilozare /desilozare

Pulberi de zahăr

- ventilator care extrage pulberile de zahar şi ciclon uscat, câte o instalaţie în fiecare turn

5 CET 4000/Sala turbinelor Aer ambiental

Sistem de Ventilatie -2 buc

6 CET 4000/camera de comandă Aer ambiental

Sistem de Ventilatie-1 buc

9.2.APASocietatea dispune de 2 instalaţii de preepurare şi o staţie de epurare finală a apelor uzate, şi anume :

o Instalaţia de preepurare a apei de transport hidraulic al sfeclei;o Instalaţie de neutralizare a apei uzate, aferentă STCA; o Staţie de epurare mecano - biologică.

30

♦ Instalaţia de preepurare a apei de transport hidraulic al sfeclei

Apa de transport hidraulic şi de spălare a sfeclei de zahăr se epurează în vederea recirculării în procesul de prelucrare al sfeclei. Instalaţia se compune din :

Deznisipatoare, 2 buc., construcţii supraterane cu racleţi; aici sunt reţinute cca. 25% din materiile aflate în suspensie

Decantoare radiale ingropate – 2 buc; are loc procesul de decantare şi limpezire a apei uzate. Nămolul de la decantoarele radiale este trimis prin pompare la iazul Cordun.

Bazin de omogenizare ( fost clorinare) – este o construcţie descoperită din beton şi prevăzut cu şicane, în care are loc omogenizarea apei din cele două

decantoare radiale. În bazin se introduce apă proaspătă şi o mică cantitate din apa barometrică.După omogenizare, apa limpezită este preluată şi trimisă prin pompare (staţia de pompare este alăturată bazinului de omogenizare) la descărcarea hidraulică,

transportul şi spălarea sfeclei de zahăr.

Apa barometrică este apa caldă, rezultată de la coloanele barometrice care trece prin turnul de răcire, de unde după răcire este pompată spre condensatorii barometrici din hala de fabricaţie.

♦ Instalaţie de neutralizare a apei uzate, aferentă STCA (neutralizare ape agresive)

Apele uzate de la STCA rezultă din spălarea filtrelor ionice, din spălarea pardoselelor din sala de preparare reactivi şi regenerare de soluţii de acid clorhidric şi/sau hidroxid de sodiu. Instalaţia de neutralizare este compusă din:

- 2 rezervoare tampon [ 10 m3 ];- 3 pompe PCH pentru transvazare ape agresive;- 2 rezervoare de neutralizare de 250m3;- 3 pompe PCH de recirculare şi evacuare ape de spălare;- 1 pompa PCH pentru lapte de var.

Parametrii de lucru ai instalaţiei de neutralizare sunt : Capacitate: 250 ÷ 400m3 ;pH iesire canal = 6,5 ÷ 8,3 ;T = 15 ÷ 250C;Corectarea pH-lui/neutralizarea apelor acide se realizează cu lapte de var, cu concentraţia = 2%.Pentru o regenerare sunt necesare doua rezervoare de neutralizare în funcţiune;Q efluent = 80m3 / h = 22 l/s;Durata recirculării = 3 ÷ 4ore.; Durata evacuarii = 5ore.

♦ Staţie de epurare mecano – biologică

Staţia de epurare a S.C. AGRANA ROMÂNIA S.A. Buzău - Sucursala Roman a fost prevăzută cu treaptă de epurare mecanică şi biologică având o capacitate proiectată de 102l/sec (8812,8mc/zi).

31

Treapta mecanică este compusă din:

- 2 decantoare longitudinale cu V=930 mc/fiecare şi - 2 decantoare radiale cu V=630 mc/fiecare (D=16 m ,hu =3,1m ), nefuncţionale.

Treapta biologică se compune din :- Iaz de prefermentare Nolte cu V=37200 mc (Vu=27900 mc, S=18600mp, h=1,5m) , nefuncţional;- Iaz Nolte cu V=133200mc (Vu=122100 mc, S=37000mp, h=3,3m);- Bazine de aerare: 3 bazine cu V= 680 mc/fiecare; - Bazine de liniştire, 3 bazine cu : V1=3880 mc , V2=8000 mc, V3=7200 mc;- Iazuri biologice Gould:

o Iazul nr. 1 , V=167000 mc (Vu=138000 mc , S=92000 mp, h=1,8m) o Iazul nr. 2 , Vu=125000 mc ( S=72000 mp, h=1,8m), scos din funcţiune.

Descrierea fluxului tehnologic al staţiei de epurare

Apele uzate tehnologice, menajere şi meteorice sunt transportate prin intermediul unui canal colector la staţia de epurare, amplasată pe malul stâng al râului Moldova, aproape de confluenţa cu râul Siret.

Treapta mecanică de epurare

Treapta mecanică funcţionează numai cu două decantoare longitudinale, din beton. Nefiind prevăzute cu sistem de evacuare mecanică sau hidraulică a nămolului primar, ele funcţioneză alternativ, unul în funcţiune şi altul în curăţare, prin excavarea nămolului.Apa decantată este trimisă într-un cămin colector şi de aici ajunge în decantorul longitudinal din pământ ( iaz de prefermentare) , iar de aici în iazul biologic Nolte .

În cazul unei cantităţi mari de apă decantată, care nu poate fi preluată de decantorul longitudinal din pământ, există posibilitatea ca o parte din această apă să fie trimisă în iazul biologic Nolte, prin intermediul unui canal deschis.

Treapta biologică constă într-un proces de epurare combinat anaerob - aerob, prin procedeul Nolte - Gould

Adâncimea proiectată a Iazului Nolte, de 3,6 m asigură desfăşurarea celor două procese biologice: în straturile de adâncime ale iazului acţionează microorganismele anaerobe, iar în straturile superioare acţionează microorganismele aerobe, care prin procesele metabolice realizează degradarea substanţelor organice.

Din Iazul biologic Nolte, apa ajunge într-o treaptă de aerare, formată din trei bazine, unde ar trebui să se creeze condiţiile desfăşurării procesului aerob, din iazul biologic Gould. In prezent, treapta de aerare nu funcţionează. Iazul biologic Gould nr. 2 este nefuncţional.În iazul Gould nr. 1 nu sunt îndeplinite condiţiile necesare desfăşurării unui proces biologic aerob corespunzător. Din bilantul concentraţiilor medii anuale a noxelor prezente in apa uzata la intrarea şi ieşirea in/din staţia de epurare, obţinute in urma procesului de automonitorizare a societăţii s-au determinat urmatoarele randamente de retinere a statiei :

32

Tabelul 9.2.1 Randamente de reţinere în staţia de epurare- SC AGRANA ROMANIA BUZAU –sucursala Roman

CaracteristicaRandamentele de retinere in statia de epurare

2004 2005

MTS % 96,90 86,22

Rezidiu fix % 49,23 56,06

CCOCr % 48,34 45,38

CBO5 % 20,01 34,49

Conform acestor date, instalaţia de epurare mecano - biologică are randamente bune de reţinere mecanică a suspensiilor, datorită duratelor mari de staţionare a apelor în staţie. Randamentele de reducere a substanţelor organice sunt mai reduse, mai ales la indicatorul CBO5, ceea ce impune o analiză atentă a starii tehnice a staţiei si investitii în special în zona de fermentaţie aerobă , conform programul etapizat-apa.

Eficienţa instalaţiilor de epurare, conform BREF – FDM:

Tabelul 9.2.2.

Indicatori La intrarea în treapta

primară*)

După tratamentul

anaerobic *)

După tratarea

anaerobică-aerobică **)

- mg/l - - mg/l - - mg/l -

CBO5 3300 100 <25

NT 120 80 <10

PT 10 8 0,4 - 5

*) Conform documentului BAT fig 4.47 pentru fabricile de zahăr din tările Nordice **) Conform documentului BAT fig 4.79 pentru fabricile de zahăr din Austria

9.3SOLInstalaţii pentru reducerea poluării solului

Depozitul de borhot este betonat, ceea ce exclude poluarea solului cu apa scursă din borhot.Rezervoarele supraterane de NaOH şi HCl sunt amplasate într–o cuvă placată anticorosiv, cu rebord, situată în aer liber, cu acces la calea ferată.Depozitele de piatră de var şi cocs sunt prevăzute cu canalizare interioară care preia apele pluviale; Toate depozitele sunt prevăzute cu fante în alei prin care apa pluvială se scurge prin gurile de scurgere în canalizarea de ape pluviale;

9.4. ALTE DOTARI – Dotari si masuri de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor 33

Pentru protecţia împotriva zgomotului, societatea dispune de următoarele dotări:o pentru compresoare, există atenuatoare de zgomot;o motoarele electrice sunt prevăzute cu carcase de protecţie, iar cele mari cu

carcase fonoizolante;o pentru suflante şi turbosuflante, există atenuatoare de zgomot.

10.CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA IN MEDIUL INCONJURATOR , NIVEL DE ZGOMOT

10.1.AER

10.1.1. Conditii locale

Conform rezultatelor determinarilor APM Neamt, in cursul anului 2005 calitatea atmosferei in zona amplasamentului indeplineste conditiile standardelor de calitate in vigoare, la indicatorii analizati. 10.1.2. Surse de emisie

10.1.2.1. Inventarul surselor de poluare şi al poluanţilor specifici

Emisiile poluante în aer din fabricile de zahăr, provin din generarea energiei, aburului şi energie electrică şi nu din procesul de fabricare propriu-zis,.

Pe amplasamentul S.C. AGRANA ROMÂNIA S.A. Buzău - Sucursala Roman, sursele de emisii poluante în atmosferă sunt:

surse fixe/staţionare din :- procesul de ardere a gazelor naturale în cazane termo - energetice ;

- procesul de ardere în cazane termice şi centrale termice murale de tip VIESSMANN pentru încălzirea spaţiilor de lucru şi a birourilor; - procesul tehnologic de obţinere zahăr din sfecla de zahăr şi procesul tehnologic de rafinare a zaharului brut (uscare, condiţionare, ambalare a zahărului); - procesul de obţinere a varului (CaO) şi bioxidului de carbon (CO2) din carbonat de calciu şi cocs, semifabricate care se utilizează în procesul de rafinare a zahărului, atât din sfeclă de zahăr cât şi din zahăr brut;

- arderea combustibilului in cuptorele uscatoriei de borhot

surse mobile:- utilajele de transport, motoarele cu ardere internă.

Poluanţii posibil a fi emişi în atmosferă, conform Ordinul MAPM 1144/2002 , privind infiintarea Registrului poluantilor emisi, pentru activitatea de prelucrare a sfeclei de zahăr sunt : CH4, CO2, Nox, pulberi.Deoarece instalatia integrata de fabricare zahar nu are in dotare instalatii de racire , pe amplasament nu sunt emisii de NH3 si HFC. 10.1.3. Conditii de emisie

A. Emisii din surse fixe

A.1. Emisii in situatii normale de functionare 34

A1.1. Emisii din instalatii de ardere

Conditia nr.1 - aer

Toate instalatiile de ardere de pe amplasament vor functiona cu respectarea VLE stabilite in colana 2 , respectiv 3 a tabelului 10.1.3.1. Termenul de conformare pentru CET 4000(IMA) este 1.01.2008.

Coditia nr. 2 - aer

Instalatia CET 4000 va fi exploatata cu respectarea tuturor cerintelor Directivei nr. 2001/80/CE privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti proveniti din instalatiile mari de ardere, directiva transpusa in legislatia romana prin HG 541/2003 si HG 322/2005 .

Tabel 10.1.3.1. VLE – instalatii de ardere

Localizare sursa de emisie /punct emisie

Noxe emise

VLE conform Ordin 462/1993

VLE conform

HG 541/2002 ,

HG 322/2005

VLE conform BAT(recomandate)

0 1 2 3 4Cos dispersie aferent Centrala termica- C1P=135 MWGaz metan

CO2 - - -Nox 300 50-100

(arzatoare cu Nox redus)

CO 100 - 30-100(arzatoare cu Nox redus)

pulberi 5 5SO2 35 10

Cosuri dispersie aferente instalatiei de ardere- uscatorie borhot:P1= 34 MW /,C3P2=34 MW/,C5P3=34 MW/,C7Gaz natural

CO2 - - -

Nox 350 - -

CO 100 - -

pulberi 5 - -

SO2 35 - -

Nota: VLE sunt stabilite in conditii standard: 3%O2, T= 273 K, p= 101,3 kPa VLE stabilite conform Ordinului 462/2002 sunt valori momentane VLE stabilite de HG 541/2003 si HG 322/2005 sunt medii lunare

Evaluare conformare:La data intocmirii bilanturilor de mediu, din analizele efectuate de evaluator si din datele de automonitorizare ale operatorului, se observa ca emisiile datorate arderilor in centrala termica CT 4000 , pentru, SO2, respecta VLE reglementate de HG 541/2003

35

Pentru CO, pulberi si Nox se constata depasiri ale VLE , datorate unui control defectuos al arderii.

Obligatii:

1. Reducerea emisiilor de pulberi , Nox si CO prin : Verificarea, reglarea si etalonarea sistemul de conducere a arderii la toate

cazanele energetice si de optimizare a excesului de aer utilizat in procesul de ardere.

Realizarea unor măsuri tehnico - organizatorice de exploatare şi întreţinere în vederea îmbunătăţirii stării tehnice generale a cazanelor, inclusiv asigurarea separării evacuării gazelor de ardere între cazanele în funcţiune şi cazanele care nu funcţionează.

2. Implementarea sistemului de monitorizare continua a NOx.

Recomandari:Pentru reducerea emisiilor de CO, NOx si atingerea VLE BAT se recomanda , esalonat urmatoarele masuri BAT:

Utilizarea arzatoarelor cu emisii reduse de NOx Exces de aer de combustie scăzut Recircularea unei părţi din gaze de ardere, în focar

A.1.2.Emisii tehnologiceIn cadrul fluxului tehnologic de rafinare a zahărului se elimină în atmosferă pulberi de

zahăr, de la :Instalaţia de captare a prafului de zahăr de la tamburul uscătorInstalatia de captare a prafului de zahar din sortare-conditionareInstalaţia de captare a prafului de zahăr din paletizareInstalatia de ventilatie-aerisire a turnurilor de la instalatia de insilozare-desilozare

Aceste eliminări de pulberi în atmosferă sunt pierderi din procesul tehnologic, ele neputând fi încadrate la nici un fel de emisie poluantă, conform legislaţiei de mediu. Emisiile de pulberi de zahăr nu conţin substanţe poluante, pierderile în atmosferă sunt doar pierderi tehnologice, pierderi care reduc randamentul de obţinere al zahărului alb din zahar brut, sau de obţinere al zahărului alb din sfecla de zahăr.

A.2. Emisii in conditii anormale( porniri, opriri, situatii de avarie)Cuptoarele de var si uscatoriile de borhot sunt prevazute cu cosuri de avarie, in scopul de a evacua gazele de ardere la porniri, opriri si in alte conditii in care temperatura gazelor de ardere nu este propice utilizarii acestora in fluxul tehnologic. In conditii normale gazele de ardere sunt utilizate in fluxul tehnologic pentru purificarea clerei de zahar si pentru uscarea borhotului.

Tabel 10.1.4. Inventarul cosurilor de avarie, noxe emise

Localizare sursa de emisie /punct emisie Noxe emise

0 1

36

Cosuri avarie aferente - cuptoarelor de var – C19-1, C19-2Pcuptor =50 t/zi

Carbune de cocserie+Piatra de calcar(1:10)

CO2NoxCOPulberiSO2TOC

Cosuri de avarie aferente instalatiei de ardere-uscatorie borhot:P1= 34 MW /,C2P2=34 MW/,C4P3=34 MW/,C6Gaz natural

CO2NoxCOPulberi

Conditia 3 aer: Operatorul instalatiei va tine evidenta perioadelor in care sunt emisii pe

cosurile de avarie; va monitoriza durata fiecarei perioade de emisie si debitul masic de noxe la cos (estimari sau calcule ).

B. Surse mobile Pentru activităţile de aprovizionare cu materii prime, materiale, transport interfazic şi extern, precum şi desfacere produse, societatea dispune de un parc auto alcătuit din autoturisme, camioane şi utilaje de transport intern, conform tabelului 10.1.3.3.

Tabelul 10.1.3.3. Mijloace de transport auto- surse mobile de emisie

Nr.

crt. Denumire mijloc transport Număr mijloace auto

I.Mijloace de transport mobile

1 Autoturisme 7 buc.

2 Autoutilitare 5 buc.

3 Autocamioane, autobasculante, autoateliere,

autoizolante, autotrailere, autocisterne

9 buc.

II. Utilaje

4 Încărcătoare, motostivuitoare (Ifron 204 D,

Stalowa Wola, Kaeble, Caterpilar etc.)

24 buc

5 Combine pentru recoltat sfeclă de zahăr 12 buc.,

6 Locomotivă 2 buc.în funcţiune

1 buc. defectă

Gazele de ardere conţin poluanţi ca: CO, CO2, CH4 ; N2O, NOx; SO2, cadmiu, plumb şi pulberi.Calcularea emisiilor de poluanţi gazoşi din combustibilul auto, se efectueaza după metoda CORINAIR , factorii de emisie, fiind cei aprobaţi de Autoritatea de Mediu, pentru fiecare tip de combustibil şi tip de utilaj.

37

10.2. APA(incusiv apa subterana)

10.2.1. Conditii locale; Caracterizarea Raului Moldova , sectiunea Roman

Conform datelor puse la dispozitie de Directia Apelor Siret, la momentul autorizarii, din punct de vedere fizico-chimic secţiunea se încadreaza în clasa a-II-a de calitate la regimul de oxigen şi nutrienţi şi în clasa I de calitate la metale şi micropoluanţi. Din punct de vedere biologic ,valorile indicelui saprob înscriu secţiunea în clasa a II-a de calitate, nivel beta-mezosaprob. Elementele biologice de calitate indică o stare ecologică bună.Faţă de secţiunea Timişeşti (amonte SC AGRANA ROMAN), în secţiunea Roman indicatorii prezintă valori mai ridicate. Acest fapt se datorează condiţiilor geologice naturale , poluării difuze exercitate de municipiul Roman şi efluenţilor staţiilor de epurare ale societăţilor Mitall Steel şi Agrana Roman.

10.2.2.Surse de poluare

Apele uzate(tehnologice, menajere, pluviale) sunt evacuate după epurarea în staţia mecano – biologică a SC AGRANA ROMANIA BUZAU Sucursala Roman, in raul Moldova printr-o conducta deversoare, contorizată– racord R1 .Separat de conducta deversoare contorizată, există un alt circuit, , care asigură posibilitatea golirii prin pompare a apei epurate, sau recircularea apei la intrarea în staţia de epurare, necontorizat. Această conductă a fost realizată pentru evitarea creşterii nivelului de siguranţă al apei din staţie, în cazul în care cantitatea intrată depăşeşte capacitatea de evacuare pe conducta R1.

10.2.3. Masuri de protectie a apei

Conditia 1 apa

Titularul va respecta toate obligatiile stabilite in autorizatia de gospodarire a apelor nr 1/29.06.2006.

Indicatorii de calitate a apelor uzate ( tehnologice, menajere, meteorice) epurate, evacuate in emisar se vor incadra in VLE reglementate de HG 352/2005 si HG 351/2005, conform autorizatiei de gospodarire a apelor, astfel:

In perioada de remont:Categoria apei Indicatori de calitate Valori admise

Mg/lApa epurata/ evacuare statie epurare in emisar

temperatura 35pH 6,5-8,5Suspensii 60CBO5 25CCOCr 125Amoniu (NH4+) 3NO3

- 25NO2

- 1Subst. Extractibile 20,0Detergenti 0,3Produs petrolier 2Cloruri 500

38

Fosfor total 1Sulfuri+H2S 1Reziduu fix 2000Bacterii coliforme totale 1mil/100cmcBacteriicoliforme fecale 10000/100cmcStreptococi fecali 5000/100cmc

In perioada de campanie: 01 sept. – 01martieCategoria apei Indicatori de calitate Valori admise

Mg/lApa epurata/ evacuare statie epurare in emisar

temperatura 35pH 6,5-8,5Suspensii 100CBO5 175CCOCr 250Amoniu (NH4+) 4NO3

- 25NO2

- 1Subst. Extractibile 20,0Detergenti 0,3Produs petrolier 2Cloruri 500Fosfor total 1Sulfuri+H2S 1Reziduu fix 2000Bacterii coliforme totale 1mil/100cmcBacteriicoliforme fecale 10000/100cmcStreptococi fecali 5000/100cmc

Conditia 2 apa

La expirarea termenului de tranzitie - 31.decembrie 2014 , calitatea apelor epurate evacuate in emisar va respecta condiile BAT din tabelul 10.3

Tabel 10.3.

Nr.

crt.

Denumire indicatori Nivel BREF/ BAT - FDM

kg/ t zahăr mg/ l

1. MTS 1,28 50

2. CCOCr 2,4 125

3. CBO5 0,24 25

4. NT 0,35 10

5. PT - 5

6. Debit apă uzată, mc 5,13 -

conform BREF-lui pentru industria zahărului – ediţia 2005, tab. nr. 5.1.pag. 599

39

Evaluare conformare:

- depasiri ale VLE la : CBO5, MTS, CBO5, CCOcr, S+H2S, in perioada de campanie- depasiri la CCOCr in perioada de remont

- deficienţe ale staţiei de epurare a apelor uzate, existentă la S.C. AGRANA ROMÂNIA S.A.Buzău - Sucursala ROMAN, care vizează treapta biologică:

- lipsa aerării;- reducerea volumului util al staţiei de epurare biologică, în timp; iazurile biologice Nolte şi Gould nefiind curăţate de nămol în timp util;- iazul Gould nr. 2 a fost scos din funcţiune .

Obligatii: SC AGRANA ROMANIA SA BUZAU, Sucursala Roman, are obligatia de a realiza la termenele stabilite lucrarile din PROGRAMUL ETAPIZAT aprobat de MMGA, anexa la AGA nr 1/29.06.2006, lucrari preluate in programul de actiuni, parte a prezentei autorizatii integrate de mediu.

Reabilitarea/ modernizarea staţiei de epurare mecano – biologică, în vederea încadrării efluentului total în prevederile naţionale şi BAT - FDM , va incude :

Decolmatarea iazurilor de fermentare/lagunelor; Introducerea unui sistem de aerare a treptei de epurare biologice; Asigurarea unei monitorizori eficiente a funcţionării treptei de epurare în

perioada de campanie.

Contorizarea integrală a debitului de ape evacuate în emisar, răul Moldova .

Tratarea nămolurilor rezultate din staţiile de epurare, respectiv a nămolului

primar şi biologic.

Conditia 4 apa- Acvifer freatic

Avand in vedere lipsa unui normativ specific pentru apele subterane, dar existand posibilitatea ca apele subterane din zona sa fie captate in fantanile locuitorilor din vecinatate, calitatea apei subterane se va evalua prin diferentele calitative care pot apare intre forajele de observatie de pe amplasament si cel de referinta(amonte instalatie- sat Cordun- F3 ) determinand contributia proprie a platformei.

Evaluare conformare

Activităţile curente şi anterioare ale S. C. AGRANA S.A. Buzău, Sucursala ROMAN au produs urmatorul impact asupra apei freatice :- pe amplasamentul nr 1 (incinta principală din str. Energiei ), prin aportul şi poluarea istorica cu produse petroliere şi metale grele , datorate CET-lui aferent, în perioada funcţionării pe păcură.- pe amplasamentul nr. 2 ( Iazul Cordun), prin aportul şi poluarea cu substanţe organice oxidabile, , datorate infiltratiilor provenite de la Iazul Cordun precum si datorita incarcarii panzei freatice prin preluarea incarcarii organice de la depozitul com. Cordun existent in amonte .

40

Obligatii:- Sistarea depozitarii namolurilor in Iazul Cordun si constituirea unui fond

pentru inchiderea si postinchiderea acestuia.- Construirea unui depozit nou, ecologic pentru depozitarea, deshidratarea si

uscarea namolului de transport .- Verificarea etanşeităţii sistemelor de separatoare de produse petroliere,

curăţirea periodică a lor, cât şi a canalelor de gardă din gospodăria de combustibil lichid şi gospodăria de carburanţi;

- Monitorizarea periodică a apelor freatice din zona rezervoarelor de motorină şi păcură, pentru prevenirea apariţiei de infiltraţii în sol, prin forajele existente;

- Întreţinerea curentă a reţelelor de canalizare, decolmatarea acestora şi verificarea stării canalizărilor pentru prevenirea infiltraţiilor în panza freatica.

- Monitorizarea apelor freatice din zona depozitului de deşeuri solide , prin realizarea a cel puţin trei foraje (unul în amonte şi două în aval) , conform prevederilor din HG 349/2005;

-

10.3 . SOL 10.3.1. Surse potentiale de poluare

Principalele surse potenţiale de poluare a solului:- Activităţile desfăşurate în trecut pe amplasament; - Activităţile de dezafectare şi demolare; - Activităţile desfăşurate în prezent pe amplasament; - Depozitarea materiilor prime, materialelor auxiliare şi a produselor finite; - Depozitarea deşeurilor; - Diverşi poluanţi, evacuaţi cu apele reziduale prin sistemul de canalizare, ajunşi în sol,

în special în perioadele de viituri sau neetanşeităţi; - Poluanţii emişi în atmosferă şi ajunşi pe sol şi vegetaţie.Contaminarea solului se poate realiza în incinta societăţii dar, prin pânza freatică, se poate

transmite în râul Moldova şi în puţurile / fântânile din împrejurimi, în aval de amplasament.

Nivelul actual de poluare a soluluiIndicatorii de poluare specifici, stabiliti conform prevederilor O 184/1997, Anexa A3.1. , in functie de istoricul zonei , a materiilor prime utilizate in procese si a riscului de poluare a apelor subterane, sunt: pH, sulfati, cloruri, azotati, azotiti, hidrocarburi din petrol.

Conform Ord 756/97, din analizele prezentate de evaluator in BM nivel II si in Raportul de amplasament se evidenţiază urmatoarele concluzii:

- nu s-au identificat zone de poluare locală în incintă, solul prezentând concentraţii de poluanţi sub pragul de alertă pentru tipul de folosinţă mai puţin sensibilă,

- solul din incinta nu este afectat de activitatea actuală şi nici de funcţionarea anterioară.

- Conform Ord. 756/1997, concentratiile de poluanti determinati, nu depasesc pragurile de alerta; se apreciaza ca pe amplasament nu exista o poluare semnificativa asupra solului .

10.3.2. Masuri de protectie a solului si apei subterane 41

Conditia 1 solConform OUG195/2005, protectia solului, a subsolului si a ecosistemelor

terestre, prin masuri adecvate de gospodarire, conservare, organizare, amenajare este obligatorie pentru toti detinatorii de terenuri.Titularii de activitati industriale au urmatoarele obligatii:

- sa previna pe baza reglementarilor in domeniu , deteriorarea calitatii mediului geologic;

- sa asigure luarea masurilor de salubrizare a terenurilor neocupate productiv in special a celor situate dea lungul cailor de comunicatii rutiere,feroviare;

- sa respecte orice alte reglementari prevazute de legislatia in domeniu

Conditia 2 sol- Titularul are obligatia de a lua toate masurile de protectie pentru prevenirea

poluarii solului si pentru respectarea caracteristicilor fizico-chimice reglementate de Ordinul 756/1997privind evaluarea poluarii mediului, descrise in tabelul 10.3.3.

Tabel 10.3.3. Limitele normate pentru solurile cu folosinta mai putin sensibila conform prevederilor Ord. MAPPM nr. 756/1997

pHProduse

petroliereSulfati

Metale grele

Cu Mn Pb As Cd Ni Zn

Valori

normale

(mg/kg

s.u.)

<100 - 20 900 20 5 1 20 100

Prag de

alerta1000 5000 250 2000 250 25 5 200 700

Prag de

Interventie2000 50 000 500 4000 1000 50 10 500 1500

Conditia 3 solLucrări de reducere, prevenire şi controlul poluării solului şi apei freatice în incintă:

Depozitarea controlată a deşeurilor, din incintă, numai pe platforme betonate, prevăzute cu praguri de limitare a eventualelor scurgeri de substanţe poluante din deşeurile depozitate; Evidenţa gestiunii deşeurilor tehnologice şi netehnologice, a deşeurilor de ambalaje la locul de producere, conform prevederilor legale HG 856/2002, Ordinul 95/2005 , HG 621/2005 şi Ordinul 927/2005; Concomitent, cu procedura de închidere a depozitului de deşeuri solide, trebuie identificate alternativele viabile de rezolvare a problemei deşeurilor care se depozitează în prezent în acest depozit.

42

Manipularea corespunzătoare a carburanţilor, lubrefianţilor şi deşeurilor acestora, a substanţelor chimice, în timpul încârcării–descărcării lor din mijloacele de transport;

Refacerea periodică a protecţiilor anticorozive pentru platformele şi rigolele de colectare a scurgerilor din zona rezervoarelor de acid clorhidric şi hidroxid de sodiu, de la STCA.

Întreţinerea şi repararea platformelor betonate pentru depozitarea temporară a deşeurilor de griş, savură, codiţe de sfeclă;

Depozitarea pietrei de var şi a cocsului numai pe platfoma betonată; Supravegherea modului de desfăşurare a lucrărilor de dezafectare a instalaţiilor

nefuncţionale şi, în special, a modului de valorificare a deşeurilor rezultate; Plantarea spaţiilor din perimetrul incintei societăţii, cu vegetaţie şi mai ales cu pomi

care au o creştere rapidă, pentru reducerea impactului asupra zonei locuibile din apropiere;

10.4.ZGOMOT SI VIBRATII

10.4.1.Surse si nivelurile de zgomot

Principalele surse de zgomot la S.C. AGRANA ROMÂNIA S.A. Buzău - Sucursala Roman sunt:

o Transportul în incinta societăţii a sfeclei de zahăr pe CF şi auto;o Operaţiile de descărcare a sfeclei de zahăr;o Operaţiile de concasare a pietrei de var şi încărcarea – descărcarea acesteia

în cuptor;o CET;o Compresoarele de CO2;o Compresoarele de aer de la atelierul mecanic;o Banda rulantă de transport a borhotului.

Conditii de emisie

Conditia 1 – zgomot

Instalatia integrata de fabricare a zaharului trebuie sa functioneze in asa fel incat la limita zonei functionale a amplasamentului sa fie respectate urmatoarele valori limita:

Pentru nivelul de zgomot : 65 dB, in timpul zilei si 55 dB in timpul noptii , conform STAS 10009/88

Conditia 2- zgomot respectarea stricta a disciplinii in munca mai ales pe timp de noapte.

Evaluare conformarii:Nnivelul de zgomot la limita incintei se incadreaza in limitele admisibile conform STAS 10009/198.

10.5 MIROSURI

43

Surse de producere a mirosurilor

In campania de prelucrare a sfeclei de zahăr principale surse de mirosuri sunt : Transport borhot ; Decantoarele de la staţia de preepurare ; Punctul de evacuare din hala de producţie a resturilor de sfeclă de zahăr (codiţe,

frunze). iazul Cordun ; la staţia de epurare ; depozitul de deşeuri solide.

Mirosurile neplăcute sunt percepute de receptorii din zona surselor care produc miros, aceşti receptori fiind :

Locuinţele, şcoala, grădiniţa, aflate în partea de Sud-Vest a incintei societăţii şi care sunt afectate de mirosurile provenite de la sursele din fabrică; Comuna Cordun aflată în partea de Nord a societăţii, care mai ales pe timp de vară este afectată parţial de sursele: iazul Cordun, staţia de epurare şi depozitul de

deşeuri solide.

Conform Standardul national 12574/87-Conditii de calitate pentru aerul din zonele protejate , se considera ca emisiile de substante puternic mirositoare depasesc concentratiile maxime admise atunci cand in zona de impact mirosul lor dezagreabil si persistent este sesizabil olfactiv.

Obligatii: Realizarea masurilor din PC privind reabilitarea statiei de epurare, si a iazului Cordun, inchiderea depozitului de deseuri solide vor determina reducerea disconfortului olfactiv.

11.GESTIUNEA DESEURILOR

11.1.Producerea deşeurilor si modul de gestionareÎn tabelul urmator sunt prezentate principalele tipuri de deşeuri produse la nivelul

întregii societăţi SC AGRANA ROMANIA BUZAU SUCURSALA ROMAN si modul de gestionare a lor.

44

Tabelul 11.1 Evidenţa gestiunii deşeurilor

Nr.crt.

Denumire deşeuStarea fizică

Codul U.M.Zahăr brut Sfeclă de

zahăr 2005

Mod de valorificare/depozitare Prevederi BREF( kg/t

sfeclă)2004 2005Generat

eValorificate Depozitate

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

A. Deşeuri tehnologice

1. Nămol de transport şi spălare sfeclă de zahăr

Solid 02 04 01 tkg/t

sfecla

- - 8 56893,5

8 568 - Depozitare iaz Cordun 230

2. Nămol de carbonatare

Solid 02 04 99 tkg/t

sfecla

4296 6076 657672

16 948 Amendament pentru soluri acide

Depozitare iaz Cordun 60

3. Impurităţi vegetale - paie, codiţe, sfărâmături

Solid 02 01 03 t kg/t

sfecla

- - 4 08044,5

4 080 Ferme agricole4 080

- -

4. Impurităţi minerale pietriş, nisip savură griş- piatră de var ars

Solid19 12 0902 04 0202 04 02

tkg/t

sfecla

551 798 7287,9

2 077 - Depozit deşeuri

solide? Vezi alta solutie

-

6. Borhot (25 % s.u. ) Solid 02 01 03 tkg/t

sfecla

- - 473852

4 738 La fermieri depozitare temporară

depozit borhot

-50

45

7. Nămoluri de la staţia de epurare mecano – biologică decantoare primare iazuri

Solid 02 04 03 t 552,5 471,2 98,13 1121,83 - 11560 t namol cu

40% umiditate respectv

6936 t s.u.Depozit

autorizat

-

B. Deşeuri netehnologice

1. Ambalaje de hârtieşi carton

Solid 15 01 01 kg 10 - - - - Depozitambalaje

-

2. Ambalaje de material plastic

Solid 15 01 02 kg 511 489 - - - Depozitambalaje

-

3. Metale feroase Solid 16 01 17 t 456 240 - - 696 - -

4. Anvelope uzate Solid 16 01 03 t 1,75 3,0 - - 4,75 - -5. Baterii şi

acumulatori Solid 16 06 01 t 2,3 3,07 - - 5,37 - -

6. Uleiuri uzate / rezervor păcură

Lichid 13 02 05 l - 200 - - 200 - -

9. Deşeuri menajere Solid 20 03 01 t 15 15 - - 30 - -

46

11.2.Stocare temporara si eliminare deseuri tehnologice; conditii BAT

Tabelul 11.2 Modul de stocare temporara,eliminare,valorificare /cerinte BAT/Nr.

crt.

Denumire deşeu

DepozitareAGRANA Roman

Depozitare/tratare - prevederi BATMasurinecesare la AGRANA ROMAN

1. Nămol de transport şi spălare a sfeclei de zahar

transportat hidraulic (prin pompare) la Iazul Cordun

deshidratare naturala,valorificare in agricultura, horticultură, lucrării de construcţii

Construirea a doua casete pentru decantare si uscare namol si sistare depozitare in Iazul Cordun

2. Nămol de carbonatare

transportat hidraulic (prin pompare) la Iazul Cordun

presarea şi valorificarea ca amendament alcalin pentru corecţia pH-lui solurilor acide.

Instalarea de prese de namol

3. Impuritati minerale:Nisipul şi pietrişulPiatra de var nearsă/supraarsă şi varul nestins

Depozitare temporara pe campurile de namol de carbonatare

- Solutii de valorificare, eliminare finala

Borhot Depozitare temporara, la depozitul de borhot

Presare si valorificare Presare si valorificare

4. Nămolurile de la staţia de epurare mecano - biologică

Tratare:condiţionarea şi stabilizarea; -îngroşarea; -deshidratarea avansată; -uscarea, naturală sau cu energie termică

Eliminare:-împrăştierea pe terenuri (agricole);-depozitarea în depozite (nepericuloase);-utilizarea ca material de umplutură, etanşare;-incinerare sau coincinerare; -oxidare umedă;-piroliză;- gazeificare;

- nitrificare.

Solutii de tratare si eliminare finala Amestecarea cu namolul de spalare si

transport al sfeclei si valorificarea in agricultura dupa deshidratare

47

11.3. Depozite de deseuri existente pe amplasament

Depozite destinate namolurilor tehnologice

Iazul Cordun - destinat depozitării temporare a nămolurilor rezultate din transportul si spălarea sfeclei (în perioada campaniei), a nămolurilor rezultate de la

curatarea decantoarelor primare si cele rezultate din operatiile de decolmatare a instalatiilor tehnologice (in perioadele de remont ).

Câmpurile de uscare a nămolului - sunt amplasate în imediata apropiere a depozitului de deşeuri solide. Aici se depozitează temporar pentru deshidratare nămolurile de carbonatare. Au o suprafaţă totală de cca. 4,4 ha, sunt impermeabilizate , sunt înierbate.

Depozitul de borhot – (groapa de borhot) - este situat în afara incintei fabricii, la nord – vest de aceasta. Este un bazin dalat cu dale din beton, destinat depozitării temporare a borhotului rezultat din fabricaţie până la valorificarea acestuia, în situaţia în care nu se valorifică imediat.

Depozite destinate deseurilor netehnologice Depozitul de şpan Depozitul de cauciucuri uzate Depozitul de metale feroase Depozitul de baterii şi acumulatori Depozitul de deşeuri de filtre auto Depozitul de deşeuri de material lemnos Depozitul de fier vechi Depozitul de cărămidă refractară Depozitul de savură Depozitul de deşeuri de azbest şi şnur de azbest Depozitul de deşeuri de hartie şi carton Depozitul de deşeuri de polietilenă Depozitul de ulei uzat

Depozitul de deşeuri solide

Acest depozit este amplasat în localitatea Cordun, pe malul stâng al râului Moldova.Are o suprafaţă toala de 6,4 ha ,utila 5 ha din care este epuizată aproximativ 50 %.Conform anexei 2 a Ord 1274/2005 depozitul de deşeuri solide ( zona utilizată ) de la S.C.

AGRANA ROMÂNIA S.A. Buzău – Sucursala Roman, se încadrează în categoria depozite

mijlocii de deşeuri nepericuloase – clasa b.2 , cu:

- volum cuprins între 10.000 şi 150 000 m3;

- suprafaţa cuprinsă între 1 -5 ha

În prezent, în depozitul de deşeuri solide se depozitează:

pământ, nisip şi piatră, care rezultă înainte de circuitul hidraulic al sfeclei de zahăr; nisip de la deznisipator; codiţe, frunze – numai în situaţiile în care nu pot fi valorificate; nămol de la bazinul de apă industrială (treapta II-a de pompare şi tratare mecanică a apei brute);

48

reziduurile de la cuptorul de var : - de la sortare; - piatră nearsă/supraarsă = savură;

nămol de la staţia de epurare (decantoare primare).

Conform Planului de implementare a Directivei de depozitare a deşeurilor, preluat în HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, depozitul se încadrează în categoria – depozite de deşeuri industriale nepericuloase, care sistează/încetează depozitarea până la termenul limită 31 decembrie 2006.

Obligatii : Titularul va depozita separat:

- nămolului de fabricaţie (de transport, spălare sfeclă şi de la decantoarele radiale) , care se va valorifica pe terenurile agricole

- nămolului de carbonatare, care se va utiliza ca amendament pentru solurile acide.

sistarea/încetarea depozitarii de deseuri industriale nepericuloase la

depozitul de deseuri solide Cordun si reabilitarea amplasamentului in

urmatorii 1-5 ani.

închiderea depozitului de deşeuri solide, cu costurile aferente, în baza unui proiect de închidere;gasirea de solutii pentru preluarea acestor deşeuri într-un depozit ecologic existent în zonă/depozit municipal de deşeuri menajere.

Conform O 1274/2005 dupa incetarea activitatii de depozitare , titularul va

respecta toate obligatiile privind refacerea calitatii mediului in zona de impact,

prevazute in avizul de inchidere a depozitului de deseuri solide, emis de APM

Neamt.

Respectarea tuturor obligatiilor prevazute in HG 349/2005, privind depozitele

de deseuri existente la operatori.

11.4 Conditii de gestiunare a deseurilor

Intreaga activitate de gestionare a deseurilor se va desfasura in conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului, cu respectarea prevederilor legale in vigoare privind evidenta gestiunii deseurilor.

Titularul de activitate va respecta cerintele tehnice si masurile operationale pentru depozitarea deseurilor cuprinse in Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor, aprobat prin Ordinul 757/2004 si dispozitiile HG 349/2005 pentru exploatarea , inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitelor existente.

Conform art. 28/HG 349/2005 operatorii depozitelor existente care primesc autorizatie de mediu au obligatia sa isi constituie fondul pentru inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitului de deseuri.

Se vor respecta reglementarile in vigoare privind gestionarea uleiurilor uzate Aprovizionarea cu materii prime si materiale auxiliare se va face astfel incat sa nu

se creeze stocuri, care prin depreciere sa duca la formarea de deseuri.

49

Zonele de depozitare a deseurilor vor fi clar delimitate, marcate, iar containerele vor fi inscriptionate.

Nu vor fi manipulate, depozitate, recuperate sau eliminate alte deseuri pe amplasament, fara acordul ARPM Bacau

Titularul va efectua operatiuni de valorificare a deseurilor numai cu operatori autorizati, in conformitate cu legislatia in vigoare.

Transportul deseurilor in vederea valorificarii sau eliminarii se va face numai de societati autorizate si numai de la amplasamentul la locul de recuperare sau depozitare definitiva, fara a afecta in sens negativ mediul.

12.INTERVENTIA RAPIDA/PREVENIREA SI MANAGEMENTUL SITUATIILOR DE URGENTA. SIGURANTA INSTALATIEI

12.1. Identificarea pericolelor posibile

Principalele cauze care pot conduce la un posibil accident în cadrul amplasamentului S.C. AGRANA ROMÂNIA S.A. Buzău – Sucursala Roman sunt:

Fisurarea rezervoarelor metalice si a traseelor conductelor aferente Staţiei tratare chimică a apei (STCA)

Fisurarea rezervoarelor de motorină, neetansietati la descarcarea motorinei Fisurarea pompelor de transvazare melasa Deversari de uleiuri de transformator la staţiile de transformare şi distribuţie a

energiei electrice CET – incendiu, explozii Incendii, explozii datorate prafului de zahar la staţie ambalare, condiţionare,

paletizare zahăr si la silozurile de zahar Intoxicare de CO2 la cuptorul de var, pompele de CO2 şi reţelele de

distribuţie CO2,

Exploxie la staţie de producere a aerului comprimat Evacuari de ape uzate cu incarcari mari de la staţia de epurare ape uzate

12.2.Incadrarea obiectivului conform Directivei SEVESO

Societatea intră sub incidenţa lui HG 95/2003 la limita inferioară a cantităţilor relevante specifice incadrandu-se in categoria obiectivelor cu risc minor.

Documentele care stau la baza pregatirii pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns sunt:a) Politica de prevenire a accidentelor majore b) Planul de interventie si combatere a poluarilor accidentalec) Planul de interventie PSI

Aceste documente se vor intocmi cu respectarea prevederilor si normelor legislative specifice, in vigoare.

Documentele se revizuiesc periodic sau ori de cate ori apar modificari ale datelor care au stat la baza intocmirii lor.

12.3. Obligatii

50

Pentru aplicarea prevederilor documentelor existente de prevenire si interventie in situatii de urgenta, operatorul va respecta urmatoarele :- siguranta instalatiilor, protectia personalului si protectia mediului trebuie sa fie obiective

prioritare in cadrul obiectivelor generale ale societatii;- intreg personalul trebuie sa cunoasca si sa respecte politica de prevenire a

accidentelor majore (PPAm), prevederile planurilor de urgenta interne si urgenta externa;

- managementul de varf va asigura mijloacele financiare si personal pentru indeplinirea obiectivelor PPAm;

- se va intocmi o procedura scrisa privind actualizarea si implementarea PPAm, a planurilor de urgenta, cu termene si responsabilitati;

- instruirea personalului privind siguranta instalatiilor si managementul situatiilor de urgenta se va face periodic; se va intocmi o procedura scrisa privind instruirea, scolarizarea si/sau perfectionarea angajatilor si a colaboratorilor (dupa caz);

- verificarea periodica a sistemelor de alarmare, de evacuare in siguranta a persolanului, de comunicare interna si externa;

- regulamentele de operare a instalatiilor si instructiunile de lucru trebuie sa cuprinda masuri de prevenire a accidentelor, de protectie a muncii si de protectie a mediului in urmatoarele situatii:

o pentru punerea in functiune, o operare, o oprire accidentala sau planificata,o intretinere.

- se va intocmi o procedura scrisa privind verificarea periodica a acestor regulamente si instructiuni, actualizarea si adaptarea lor la conditiile de operare, inclusiv modul de informare a personalului muncitor cu privire la modificari.

- se vor lua masuri corespunzatoare de evitare a riscurilor de explozii, incendii, poluare accidentala a apelor;

- se vor respecta prevederile legale privind instalatiile sub presiune;- se vor respecta prevederile legislatiei specifice PSI - se vor respecta prevederile Planului de prevenire si combatere a poluarii accidentala a

apelor; acesta se va actualiza dupa caz;

13. MONITORIZAREA ACTIVITATII

Conform cerintelor directivei IPPC, conform prevederilor documentului Breff – principii generale de monitoring, monitorizarea este o cerinta inerenta si legal promulgata. In acest sens titularul are urmatoarele obligatii: Sa realizeze automonitorizarea emisiilor de poluanti in mediu prin laboratoare proprii

sau contractante, utilizand:- metode de masurare validate, conform standardelor europene in vigoare sau conform metodelor nationale echivalente- laboratoare acreditate

La cererea autoritatii competente de mediu datele de automonitorizare vor fi validate prin expertize ,utilizand laboratore terte acreditate

Sa intocmeasca un plan de masuratori a emisiilor si imisiilor in fiecare factor de mediu , reactualizat anual avand in vedere sursele de poluare existente pe amplasament, noxele specifice si profilul emisiilor.

Sa efectueze masuratori conform planului de masuratori si sa raporteze rezultatele monitorizarii catre ARPM Bacau si APM Neamt ;

51

sa asigure cai de acces permanent si in siguranta la punctele de prelevare si monitorizare.

sa efectueze masuratorile in conditiile de exploatare in care emisiile sunt maxime.

Activitatea de supraveghere si monitorizare a emisiilor si a mediului va fi efectuata de responsabilul de mediu numit cu decizie de conducerea unitatii.

13.1. AER13.1.1. Monitorizarea emisiilor punctiforme

Detinatorul autorizatiei de mediu are urmatoarele obligatii: Sa monitorizeze nivelul emisiilor de poluanti la cos respectand frecventa si metodele

de analiza indicate in programul de monitorizare prezentat in tabelul nr 13.1. Sa intocmeasca anual inventarul emisiilor atmosferice pentru raportarea la registrul

EPER si pentru plata la fondul de mediu; Sa tina evidenta functionarii necorespunzatoare sau de intrerupere a functionarii

dispozitivelor de reducere a emisiilor, a opririlor si pornirilor acestora avand obligatia monitorizari emisiilor in perioada de nefunctionare a lor.

PROGRAM DE MONITORIZARE EMISII

Tabelul nr 13.1Monitorizarea emisiilor punctiforme in aerNr.Crt.

Punct de masurare

Noxa Metoda de monitorizare

Masurare / prelevare si analiza EstimareMetoda utilizata frecventa Metoda

utilizataFrecventa

1 Cos centrala termica

NOX Conform Standardelor ISO sau NE

In vigoareConform metodelor din

Ghidulnational al emisiilor de

poluanti,Apendix 3 ,Conform BAT,

principii generale de monitorizare,

Anexa 2 Conform Standardelor in vigoare ,Catalogul Standardelor Romane ,sectiunea Protectia mediului

3/luna * corinaire 1/anContinuu, incepand cu 1.01.2009

CO 1/luna corinaire 1/an

SOX 2/an corinaire 1/an

pulberi 1/lunaAP40

1/an

Nota: * Pana la punerea in functiune a instalatiei de monitorizare continua se va realiza monitorizarea discontinua cu frecventa stabilita in tabelul 13.1.Determinarea discontinua a SO2 si a pulberilor se va face in conditiile in care cazanele lucreaza la varf de sarcina

13.1.2. Monitorizarea emisiilor tehnologice; 52

Deoarece pulberile de zahar nu constitue un poluant pentru mediu inconjurator, nu este necesara monitorizarea emisiilor tehnologice.

13.1.3.Monitorizarea calitatii aerului la limita amplasamentului (Monitorizarea impactului)

Monitorizarea de impact in conditii normale de functionare

- nu este cazul, in situatia in care se respecta nivelul emisiilor sub VLE.

Monitorizarea de impact in conditii anormale de functionare este necesara in cazul aparitiei unei poluari accidentale datorata unor disfunctionalitati tehnologice cum ar fi : opriri, porniri, cadere a echipamentului de control sau de reducere a emisiilor , care ar putea determina aparitiei unui episod de poluare cu posibil impact semnificativ asupra atmosferei . In toate aceste cazuri se va interveni rapid pentru reducerea impactului conform procedurilor de interventie in caz de poluari accientale si se va anunta imediat Autoritatea de mediu( Neamt si Bacau) si Garda de Mediu.

13.2. APA

13.2.1. Monitorizarea emisiilor in apa de suprafata

- se va realiza conform prevederilor din autorizatia de ape , utilizand metode standardizate in vigoare.Tabel 13.2. Monitorizarea emisiilor punctiforme in apa de suprafataPunct de prelevare Frecventa Indicatori de calitate

efluent statie epurare, conducta de evacuare in raul Moldova, racord R1

1 analiza/zi, 5zile/saptamana

Suspensii,reziduu fix,CBO5, CCOCr, pH – in laboratorul propriu

1 analiza/luna Fosfor,azotati,amoniu,CCOCr(Sulfuri+H2S) - in laboratoare terte autorizate

Nota: Indicatorii monitorizaţi includ şi indicatorii de referinţă prevăzuţi în BREF - BAT- FDM.

Pentru perioada de campanie de prelucrare a sfeclei de zahar, , prestatorul de servicii care administrează staţia de epurare, va prezenta lunar şi respectiv anual, Direcţiei Apelor Siret Bacău, un raport privind situaţia cantitativă şi calitativă a evacuării de ape .

13.2.2. Monitorizarea emisiilor in apa subterana

Calitatea apei freatice este urmarita de catre Sistemul de Gospodarire a Apelor - Neamt , utilizand patru foraje de monitorizare de care dispune societatea :

F1 -în depozitul de păcură

F2 - la Iazul Cordun

F3- fântână amplasată în satul Cordun- referintă

F4 - în zona depozitului de carburanţi -motorină.

53

F5- zona depozitului de deseuri solide , in aval

Calitatea apei subterane , se va determina analizand comparativ probe din cele patru foraje: F1,F2,F4,F5, fata de valorile determinate in forajul de referinta-F3, aflat in amonte de platforma SC Agrana Roman. Tabel 13.2.2. Monitorizareacalitatii apei subteranePunct de prelevare

Frecventa Indicatori de calitate

F1 1/an pH, CCOCr, reziduu fix, azotaţi, azotiţi, produs petrolierF2 2/an pH, CCOCr, reziduu fix, azotaţi, azotiţi, produs petrolierF3 1/an pH, CCOCr, reziduu fix, azotaţi, azotiţi, produs petrolier

F4 1/an pH, CCOCr, reziduu fix, azotaţi, azotiţi, produs petrolier

F5 2/an pH, CCOCr, reziduu fix, azotaţi, azotiţi

13.3.SOLUL

Tanand seama de concluziile bilantului de mediu nivel II, avindu-se in vedere istoricul zonei si riscul prezentat de fiecare instalatie precum si utilizarea finala a zonelor posibil contaminate, monitorizarea solului se va realiza in urmatoarele puncte:

Zona A - Incintă S.C. AGRANA ROMÂNIA S.A. Buzău - Sucursala Roman,

Folosinţe mai puţin sensibile (incintă şi limită incintă )

a) Instalaţii funcţionale

S1 - Depozit de carburanţi (motorină, uleiuri) (E)

S2 - Gospodărie de reactivi tratare chimică a apei (rez. HCl şi NaOH) (N – E)S3 - Gospodărie de reactivi tratare chimică a apei (rez. HCl şi NaOH) (N – E)S4 - Zonă haldă de deşeuri solide (Cordun)S5 - Zonă câmpuri de nămol (Cordun)S6 - Zonă staţie de epurare mecano-biologică (Cordun) S10-Zonă instalaţie de preepurare/tratare a apelor industriale utilizate în circuitul de

transport şi spălare a sfeclei de zahăr b) Instalaţii nefuncţionaleS7 - Zonă staţie tratare seminţe (zonă Centrală)S8 - Zona gospodăriei de păcură aferente centralei vechi (lângă forjă)

Zona B- Exteriorul incintei –– Folosinţe sensibileS9 - Exteriorul incintei societăţii, în partea de S - E a incintei

Analizele de sol se vor face odata pe an.

Parametrii care trebuiesc analizati conform Anexei A.3.1. la Ordinul MAPPM nr. 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanturilor de mediu si conform listei poluanţilor specifici pentru apă şi aer, prezenta în Ghidul naţional al emisiilor de poluanti, pentru aplicarea OM 1144/2002, sunt:

pH, sulfaţi, cloruri, azotaţi, azotiţi şi SE(substante extractibile) .

Titularul va respecta metodele de prelevare si analiza prevazute in Ord. MAPPM nr. 756/1997- pentru aprobarea de reglementari privind evaluarea poluarii mediului.

54

13.4.ZGOMOTUL

Monitorizarea Zgomotului se va realiza conform tabelului 13.4, utilizand una din metodele de referita sau metode echivalente.Tabel 13.4.

Nr. crt.

Locul de masurare frecventa Metoda de referinta

1 Latura Est (poarta 2)1/campanie sfecla/an1/campanie zahar brut/an

ISO 9613-2SR ISO 8297/1999 SR EN ISO 3746/1998

2 Latura Nord (poarta 3)3 Latura Sud (poarta 1)4 Latura Vest

Nota:ISO 9613-2 Zgomot industrial;Acustica- Diminuarea sunetului la propagarea sa in aer liber, metode generale de calcul.

SR ISO 8297/1999 Acustica- Determinarea nivelurilor de putere acustica pentru instalatiile industriale cu multe surse , pentru evaluarea nivelurilor de presiune acustica in mediul inconjurator-metoda tehnica

SR EN ISO 3746/1998- Acustica- determinarea nivelurilor de putere acustica ale surselor de zgomot cu ajutorul unei suprafete inconjuratoare de masurare, deasupra unui plan reflectant.

13.5.DESEURI

Evidenta gestiunii deseurilor se va tine lunar, pe categorii, conform prevederilor HG nr.856/2002;

Inregistrarile vor fi pastrate pentru verificare de catre autoritatile de mediu; Transportul deseurilor se va realiza cu respectarea legislatiei specifice privin

transportul deseurilor pe teritoriul Romaniei; Gestionarea anvelopelor uzate se va face cu respectarea prevederilor HG nr.170/2004; Uleiurile uzate rezultate din activitate se vor gestiona cu respectarea prevederilor HG

nr.662/2001, cu modificarile ulterioare; Acumulatorii uzati vor fi gestionati conform prevederilor HG nr.1057/2001; Ambalajele si deseurile de ambalaje se vor gestiona conform prevederilor HG

nr.621/2005.Se va tine evidenta contractelor pentru valorificarea si eliminarea deseurilor din activitate.

Operatiunile si practicile de management al deseurilor se vor consemna intr-un registru special, care va fi pus in orice moment la dispozitia autoritatilor de mediu. Acest registru va contine urmatoarele rubrici:

Tip deseu

Cod deseu

Compo-zitie

Instalatia produ-catoare

Canti-tatea produsa

Data evacuarii deseului din instalatie

Modul de stocare

Modul de refolosire

Data predarii deseului

Cantitatea predata catre trans-portator

55

Se vor respecta prevederile legale in vigoare privind evidenta ambalajelor si a deseurilor de ambalaje conform HG 621/2005

Produsele care contin azbest si care se afla in functiune de la data de 1 ianuarie 2005 pot fi utilizate pana la incheierea ciclului de viata al acestora.

Depozitare temporara a produsele cu continut de asbest iesite din uz se face in conditiile reglementate de HG 124/2003 cu modificarile ulterioare, privind prevenirea si controlul mediului cu azbest.

Eliminarea finala a acestor produse se face cu respectarea Ordinului 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit.

13.6. MIROSURI

In caz de reclamatii se vor face determinari de NH3 si H2S in zona statiei de epurare si in zona Iazului Cordun .

14. RAPOARTARI LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI SI PERIODICITATEA ACESTORA

14.1. RAPORTARI Titularul Autorizaţiei va respecta prevederile Ordinului 1001/2005 privind procedurile de

raportare , de catre agentii economici a datelor si informatiilor referitoare la substantele si preparatele chimice.

14.1.1. Raportari periodice catre autoritatile de mediu

Nr.Crt.

Tip raport Frecventa raportarii Autoritatea de mediu

catre care se face

raportarea

Data depunerii raportului

1. Raport privind monitorizarea emisiilor

- de cate ori este cazul: rezultatele monitorizarii de impact, in caz de poluari accidentale-Lunar : rezultatul monitorizarii emisiilor in aer, apa, pinza freatica si gestiunea deseurilorAnual:-rezultatele monitorizarii solului -rezultatele monitorizarii zgomotului

APM NeamtARPM Bacau

Zilnic sau la termenul solicitat de APM Neamt (dupa caz)Ca parte a Raportului anual de mediu

2. Raport privind realizarea masurilor din

- la finalizarea fiecarei masuri

In termen maxim de zece zile de la finalizarea masurii

56

Planul de actiuni

Ca parte a Raportului anual de mediu

3. Inventarul emisiilor pentru Registrul REP

-anual Conform solicitarii APMCa parte a Raportului anual de mediu

4. Raportul anual de mediu*-RAM

anual Pana la 1 martie a fiecarui an, pentru anul precedent.

5. Alte raportari periodice

Conform solicitarilor

14.1.2. Raportari singulare

Nr.Crt.

Tipul raport Data depunerii Autoritatea de mediu la care

se depune documentul

Observatii

1. Notificare privind opririle si pornirile planificate ale instalatiilor

Cu 48 de ore inainte de oprirea/pornirea instalatiei

APM Neamt

2. Notificare privind poluarile accidentale

In cel mai scurt timp de la producere, maxim 24 de ore

GNM –CJ NeamtAPM NeamtARPM Bacau

Se includ si in Raportul anual de mediu

3. Reclamatii, sesizari Ori de cate ori apar

APM Neamt

ARPM Bacau Se includ si in Raportul anual de mediu

4. Alte date, informatii solicitate

Conform solicitatii autoritatii de mediu

Dupa caz

5. Notificarea schimbarii datelor de identificare a titularului activitatii

Ori de cate ori apar

APM NeamtARPM Bacau

6. Notificarea schimbarii datelor care au stat la baza emiterii autorizatiei integrate de mediu, inclusiv a autorizatiilor detinute

Ori de cate ori apar

APM NeamtARPM Bacau

* RAPORTUL ANUAL DE MEDIU

57

Este un document sintetic, ce trebuie sa cuprinda toate informatiile privind desfasurarea activitatii in conditii normale si anormale de functionare, impactul asupra mediului si modul de respectare a prevederilor autorizatiei integrate de mediu.

Raportul va cuprinde cel putin urmatoarele informatii:- datele de identificare a titularului activitatii,- date privind desfasurarea activitatii,- utilizarea materiilor prime, materialelor auxiliare – consumuri specifice,- utilizarea eficienta a energiei,- modul de gestionare a deseurilor,- realizarea masurilor din planul de revizii si intretinere a instalatiilor,- impactul activitatii asupra mediului, automonitorizare, evolutia calitatii factorilor de

mediu fata de momentul de referinta;- modul de realizare a masurilor din Planul de actiuni,- costuri de mediu,- reclamatii, sesizari, mod de rezolvare a problemelor sesizate;- masuri dispuse de autoritatile de control pe linie de mediu si modul de rezolvare,- modul de respectare a obligatiilor impuse prim autorizatia integrata de mediu,

Tipul si frecventa raportarilor, asa cum sunt prevazute in acest capitol, pot fi modificate cu acordul scris al ARPM Bacau, dupa controlul conformarii si evaluarea rezultatelor.

14.2. EVIDENTE

- Titularul autorizatiei trebuie sa inregistreze: datele privind desfasurarea activitatii: ore de functionare, opriri planificate si

accidentale, revizii si reparatii, verificari, inspectii si controale; date privind intrarile si iesirile: chimicale, materiale auxiliare, utilitati, deseuri; toate procedurile scrise, detinute de operator; prelevarile, analizele, masuratorile efectuate conform capitolului Monitorizare; se

vor atasa evidentelor toate buletinele de analiza eliberate de laboratoarele care au efectuat analizele;

incidentele care afecteaza exploatarea normala a instalatiilor si activitatii, ce pot crea risc pentru mediu;

reclamatiile de mediu.

- Registrele de evidente vor fi certificate de catre managerul desemnat de operator.- Registrele si celelalte evidente vor fi disponibile pe amplasament in orice moment pentru inspectie de catre APM Neamt, ARPM Bacau sau Garda de Mediu si vor fi pastrate pe amplasament pentru o perioada de minim 5 ani.

- Se va mentine la punctul de lucru un dosar de informare publica, care sa fie disponibil publicului interesat, la cerere. Dosarul va cuprinde cel putin :

- solicitarea de autorizare- autorizatia integrata de mediu- rezultatele automonitorizarii- raportarea anuala privind aspectele de mediu.

Titularul activitatii va mentine la punctul de lucru un exemplar al:- raportarilor transmise autoritatilor de mediu- proceselor verbale de control pe linie de mediu

58

- corespondentei cu autoritatile de mediu.

14.3. Modele de raportare

1. Monitorizarea emisiilor in aer

Locul recoltarii

Data si ora recoltariiIncepere/terminare

Noxe Val.calculata a emisiilor in cond. De referinta(3% O2)

Parametri auxiliaritip Valoare

MasurataDebitul de gaze evacuate

Temp. gazelor evacuate

% O2

2. Monitorizarea emisiilor in apa

Data efectuarii analizei

Punctul de prelevare

Parametru analizat

Valoare limita admisa /act de reglementare

Valoare realizata

3. Monitorizarea gestiunii deseurilor: se va face conform indicatiilor legislatiei specifice.

4. Monitorizarea calitatii solului si analiza namolurilor generate din activitate conform tabelului:

Data efectuarii analizei

Punctul de prelevare

Parametru analizat

Valoarea limita admisaO 756/1997

Valoarea realizata

Valoarea de referinta

5.Monitorizarii zgomotului

Data efectuarii masuratorii

Locul efectuarii masuratorii

Vecinatati Valoare limita admisa

Valoare inregistrata

15.OBLIGATIILE OPERATORULUI INSTALATIEI

sa respecte conditiile din autorizatia integrata de mediu in desfasurarea activitatii, sa asiste persoanele imputernicite cu activitati de verificare, inspectie si control,

punand la dispozitia acestora evidenta masuratorilor proprii si toate celelalte documente relevante si sa asigure controlul activitatilor ai carui titular este, precum si prelevarea de probe;

sa asigure accesul persoanelor imputernicite pentru verificare, inspectie si control la instalatiile tehnologice generatoare de impact asupra mediului, la echipamentele si instalatiile de depoluare a mediului, precum si in spatiile sau zonele aferente acestora;

59

sa realizeze in totalitate si la termen, masurile impuse prin actele de constatare incheiate de persoanele imputernicite cu activitati de verificare, inspectie si control;

sa informeze ARPM Bacau despre orice modificari planificate in exploatarea instalatiei; in aceasta situatie ARPM Bacau revizuieste autorizatia integrata de mediu sau conditiile din aceasta;

sa informeze ARPM Bacau despre orice modificare substantiala planificata in instalatie si sa solicite autorizatie integrata de mediu pentru acele parti din instalatie susceptibile de a fi modificate;

- actualizarea la termen a tuturor certificatelor, autorizatiilor, avizelor de functionare.- sa realizeze masurile din urmatorul plan de actiuni, la termenele stabilite care sunt

ferme si nu pot fi modificate pe toata perioada de valabilitate a autorizatiei ; sa inregistreze costurile si lucrarile efectuate, sa informeze autoritatile de mediu despre finalizarea masurilor, in vederea intocmirii procesului verbal de receptie;

16. PROGRAMUL DE ACTIUNI

Nr. Crt.

Masura

Data finalizarii masurii

31 Decembrie

Costuri Sursa de finantare

Responsabilitati

Tehnici de management

1 Implementare ISO 14001

2010 10.000 € 0 Conducerea unitatii

Sol 2 Inchiderea

depozitului de deseuri solide conform anexei la Avizul de mediu nr 198/19.12.2006

2011 114.000€ 1 Conducerea unitatii

Nr. Crt.

Masura Data finalizarii masurii

31 Decembrie

Costuri Sursa de finantare

Responsabilitati

Apa freatica 3 Protectie

anticoroziva STCA2008 20.000 € 1 Conducerea

unitatii 4 Bazin retentie

H2SO4


A ALIMENTARE CU APA

5 Inlocuirea pompelor cu racire cu apa din sectia brut cu pompe fara racire


6 Instalatie de recircularea apelor de racire de la CET 4000 in scopul reducerii consumului de apa


7 Instalatie de recirculare ape STCA in scopul


60

reducerii consumului de apa

8 Instalare senzori de nivel la rezervoarele de apa in scopul evitarii deversarilor


9 Instalare prese borhot - refolosirea apei de presa in proces pentru reducerea consumului de apa proaspata


10 Instalatie pentru reducere pierderi apa canale circuit barometric


11 Instalatie pentru reducere pierderi apa din canalele transport sfecla


B EPURAREA APELOR UZATE

12 Realizare studiu de fezabilitate si proiect tehnic pentru modernizarea statiei de epurare


13 Realizare lucrari de modernizare statie de epurare conform proiectului tehnic

2010 1.400.000 € 1 Conducerea unitatii

14 Refacere conducta pentru preluarea apelor insuficient epurate de la deversarea din statia de epurare


15 Realizare studiu de fezabilitate si proiect tehnic pentru deshidratarea si uscarea namolului de transport si a namolului din statia de epurare pentru protectia apelor freatice


C CANALIZARE APE UZATE

16 Realizare studiu de fezabilitate pentru preluarea apelor rezultate din deshidratarea namolului de transport sfecla in statia de epurare


17 Reluare ape din 2014 50.000 € 0 Conducerea

61

namol de transport in statia de epurare

unitatii

Pamant transportat cu sfecla

18 Construire caseta nr. 1 pentru deshidratarea si uscarea namolului de transport si a namolului din statia de epurare

2012 300.000 0 Conducerea unitatii

19 Construire caseta nr. 2 pentru deshidratarea si uscarea namolului de transport si a namolului din statia de epurare


20 Sistarea depozitarii namolurilor in Iazul Cordun


D. Namol de carbonatare

21 Instalare prese de namol carbonatare


Gestionarea deseurilor

22 Eliminare condensatorilor cu PCB


Aer 23 Achizitia si

montarea sistemului de monitorizare continua a Nox


24 Etansarea tubulaturii de legatura intre canalele de gaze aferente fiecarui cazan din CET 4000 si cosul de evacuare gaze in scopul incadrarii emisiilor in limitele stabilite de HG 451/2003.


25 Reducerea emisiilor de praf de zahar - instalatii desprafuire


Eficienta energetica

1

26 Reducerea consumurilor de energie primara etapa 2 - instalare agitatoare


62

cristalizare prod A 27 Reducerea

consumurilor de energie primara etapa 3 - optimizare distributie abur / condens


28 Inlocuirea motoarelor electrice supradimensionate


Protectie si securitatea muncii

29 Implementarea standardului OHSAS


D Alte lucrari 30 Refacere dig

aparare de mal stang pe raul Moldova - 80 ml

2007 20.000 € 1 Conducereaunitatii

NOTA:-0 = sursa va trebui identificata-1 = finantare proprie

17. MANAGEMENTUL INCHIDERII INSTALATIEI, MANAGEMENTUL REZIDUURILOR

In termen de un an de la data emiterii autorizatiei integrate de mediu, titularul va intocmi Planul de dezafectare a instalatiilor nefunctionabile existente pe amplasament .

La incetarea activitatii, titularul activitatii trebuie sa dezvolte un Plan de inchidere, agreat de autoritatea competenta pentru protectia mediului. Acesta va cuprinde masurile propuse la incetarea activitatii, care sa demonstreze ca titularul este capabil sa inceteze activitatea instalatiei in siguranta si masuri de refacere a amplasamentului, in vederea refolosirii lui. Planul va respecta prevederile Ghidului tehnic general, aprobat prin Ordinul nr.36/2004.

Planul de inchidere trebuie sa identifice resursele necesare pentru punerea lui in practica si sa declare mijloacele de asigurare a disponibilitatilor acestor resurse indiferent de situatia financiara a titularului.

Dezafectarea , demolarea instalatiei si constructiilor se va face pe baza unui proiect .Solicitarea si obtinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiectele de dezafectare aferente.

18. DISPOZITII FINALE

63

Datele cuprinse în prezenta autorizaţie nu sunt confidenţiale. Reexaminarea şi/sau modificarea autorizaţiei integrate de mediu se face in conditiile art .25 , capitolul V a OUG 152/20005, cand apar următoarele situaţii:

- poluarea cauzată de desfăşurarea activităţii necesită revizuirea valorilor limită de emisie stabilite prin autorizaţie sau necesită stabilirea de noi valori limită de emisie;

- schimbări substanţiale şi/sau extinderea activităţii, pe acelaşi amplasament;

- modificarea celor mai bune tehnici disponibile, care permit o reducere semnificativă a emisiilor;

- siguranţa exploatării instalaţiilor şi a desfăşurării activităţii face necesară introducerea de tehnici speciale şi măsuri de management;

- rezultatele acţiunilor de inspecţie şi control al conformării relevă aspecte noi, neprecizate în documentaţia depusă pentru susţinerea solicitării, sau modificări ulterioare emiterii actului de autorizaţie;

- emiterea unor noi reglementări legale.

- schimbarea datelor de identificare a instalatiei in caz de cesiune/transfer/vanzarea instalatiei;

Transferul autorizaţiei este permis în condiţiile legii Conform prevederilor OUG nr.195/2005 privind protectia mediului, este obligatorie

solicitarea si obtinerea avizului de mediu pentru stabilirea obligatiilor de mediu in cazul in care titularul activitatii urmeaza sa deruleze sau sa fie supus unei proceduri de: vanzare a pachetului majoritar de actiuni, vanzare de active, fuziune, divizare, concesionare sau in alte situatii care implica schimbarea titularului activitatii, precum si in caz de dizolvare, urmata de lichidare, faliment, incetarea activitatii, conform legii.

Nerespectarea prevederilor AUTORIZATIEI INTEGRATE DE MEDIU si nerealizarea masurilor din programului de actiuni, la termenele stabilite, conduce la suspendarea acesteia si la incetarea activitatii, , in conditiile prevazute la art.17 a OUG 195/2005 privind protectia mediului, precum si la sanctionarea celor vinovati.

Ca instalatie IPPC aflata sub incidenta Directivei 96/61/CE, pana la 31.12.2014 instalatia trebuie sa se conformeze celor mai bune tehnici disponibile din domeniu .

Prezenta autorizatie integrata de mediu este valabila pe toata durata derularii programului de actiuni, pana la 31.12.2014, cu conditia realizarii masurilor din programul de conformare.

19. GLOSAR DE TERMENI

ARPM Bacau Agenţia Regională pentruProtecţia Mediului BacauAPM Agenţia pentru Protecţia Mediului

BAT Cea Mai Bună Tehnică Disponibilă

CAT Comisia de Analiză TehnicăCBO5 Consum Biologic de Oxigen la 5 zileCCO Consum Chimic de Oxigen

64

dB Decibeli (ponderaţi)Ghidul Tehnic General Ghidul aprobat prin OM nr. 36/2004În timpul nopţii Între orele 22.00 şi 08.00În timpul zilei Între orele 08.00 şi 22.00K Kelvin

AnualToată perioada sau părţi ale unei perioade de 12 luni consecutive

LunarCel puţin de 12 ori pe an la intervale de aproximativ o lună

SăptămânalÎn timpul tuturor săptămânilor de exploatare a instalaţiei, iar în cazul emisiilor, când realmente apar emisii; cu maxim o măsurătoare pe săptămână

SemestrialToată perioada sau părţi ale unei perioade de 6 luni consecutive

TrimestrialToată perioada sau părţi ale unei perioade de 3 luni consecutive, începând cu prima zi a lunii ianuarie, aprilie, iulie sau octombrie

Zi Orice perioadă de 24 de ore

ZilnicÎn timpul tuturor zilelor de exploatare a instalaţiei, iar în cazul emisiilor, când realmente apar emisii; cu maxim o măsurătoare pe zi

VLE Valoare limita de emisieOperaţiunea de eliminare a deşeurilor

Înseamnă orice operaţiune de eliminare a deşeurilor inclusă în Legea nr. 426/2001

Operaţiunea de recuperare a deşeurilor

Înseamnă orice operaţiune de recuperare inclusă în Legea nr. 426/2001

PA Plan de actiuni

PM10Particule cu un diametru nominal al particulei de ≤10 m, aşa cum s-a determinat prin măsurători adecvate

EN Norme EuropeneISO Organizatia de Standardizare InternationalaSR Standard RomanescPpm Părţi per milionRAM Raportul Anual de MediuREP(EPER) Registrul Emisiilor de Poluanţi

Titularul autorizaţieiSC SC AGRANA ROMANIA BUZAU, Sucursala Roman

Verificarea conformarii cu prevederile prezentului act se face de catre Garda de Mediu- Comisariatul Judetean Neamt, Agentia pentru Protectia Mediului Neamt si Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau

Sef Serviciu ACC,

65

ing. Mihaela Munteanu

Intocmit,Ing. Cristina Tocila

Comp. Juridic si contencios,Jr.Mosnegutu Elena

66

Date post:	16-Feb-2015
Category:	Documents
Upload:	prisecaru-alina
View:	45 times
Download:	3 times

4990_arpmbc_2087

Documents