48697187 Organizarea Proceselor de Transportare a Containerelor Intr Un Nod de Transport

1

Mod. Coala N.Document Semnat Data

A efectuat

A verificat

Litera Coala Coli

32

U.T.M. I.M.T. 1871.03.Suleac A.

Organizarea proceselor de transportare a containerelor într-un nod de transport.

Oprea Ala

U.T.M. F.I.M.M.gr. IMT-042

Cuprins:

Introducere------------------------------------------------------------------------------------2

1. Amplasarea punctului de containere----------------------------------------------------6

2. Parcul de containere şi normarea tehnică a lui----------------------------------------12

3. Calculul parametrilor punctului de containere şi al numărului mecanismelor de

încărcare şi descărcare-----------------------------------------------------------------------22

4. Proiectarea tehnologică a punctului de containere------------------------------------28

Concluzie--------------------------------------------------------------------------------------31

Bibliografie------------------------------------------------------------------------------------32

Planul general al punctului de containere-----------------------------------------Coala A1

Coala

Mod Coala N. Document Semnat DataU.T.M. I.M.T. 1871.03.

IntroducereNecesitatea definirii drepturilor şi obligaţiilor utilizatorilor de terminale de

containere a apărut ca urmare a dezvoltării rapide a transporturilor de containere şi a înmulţirii corespunzătoare a terminalelor de containere.

Din punct de vedere al drepturilor este necesar să se facă distincţie între noţiunea de „conservare a containerelor”, respectiv activitatea de ,,antrepozitare de containere” şi ,,exploatarea unui terminal de containere”, care este legată de operaţiunile de tranzit al containerelor prin terminal. În această ultimă situaţie, funcţia de conservare nu este decât o activitate complementară sau conexă la activitatea principală. Diferite tipuri de terminale îndeplinesc diferite funcţii. În majoritatea contractelor de utilizare a containerelor se prevăd însă condiţii generale de folosire. De regulă, terminalele din porturi, respectiv de la danele portuare, se folosesc în principal de companiile maritime, în timp ce terminalele din interior sunt destinate folosirii de către companiile maritime cît şi alţi utilizatori, cum ar fi operatorii de transporturi multimodale, nedeţinători de nave maritime şi tranzitarii obişnuiţi. Drepturile şi obligaţiile utilizatorilor de terminale de containere nu diferă numai de tipul terminalelor, ci şi de legislaţia naţională, reglementările, regulile şi uzanţele portuare, legislaţia vamală, condiţiile generale de exploatare a terminalelor de containere şi condiţiile care se convin prin contract între exploatanţi şi utilizatorii de terminale. Companiile de transport pot înzestra terminalele cu mijloace de manipulare modernă. Această cooperare aduce un avantaj companiilor, întrucât încărcarea şi descărcarea se realizează într-un ritm eficient. Oricât de bună ar fi gestiunea unui terminal, este greu de a se evita toate riscurile care pot apărea în timpul exploatării.

Nodul de transport este elementul principal, unde are loc interacţiunea diferitelor tipuri de transport. În limitele unui nod de transport se realizează circa 60 % de lucrări de încărcare şi descărcare a mărfurilor şi circa 50 % din lucrările de transportare a călătorilor.

Aplicarea raţională a unui sau altui tip de transport într-un astfel de nod este asigurată de divizarea corectă a muncii între ele. În sistema unui nod de transport un rol important îl joacă transportul feroviar, care şi determină structura generală a lui. Importanţa transportului auto este, de asemenea, destul de mare, deoarece el asigură transportarea mărfurilor şi călătorilor de la uşă la uşă şi totodată face conexiunea lor între diferite tipuri de transport implicate în procesul de transportare a lor. Unul din principiile de bază, care stau la formarea unui nod de transport este amplasarea raţională a punctelor de interacţiune, precum şi specializarea şi concentrarea lui. Alegerea variantei optime se face în baza minimizării cheltuielilor. Un nod de transport permite de realizat următoarele:- distribuirea fluxurilor de marfă şi călători pe diferite direcţii şi între diferite tipuri

de transport;- primirea şi expedierea mărfurilor şi a călătorilor, deservirea tehnică a mijloacelor de transport, a construcţiilor şi instalaţiilor din transport.

2

Coala


Sarcina la lucrarea de an.

De organizat trafic mixt de containere într-un nod de transport amplasat în limitele unui oraş cu 8 microraioane. Aria ocupată de acest oraş cuprinde 3 staţii feroviare A, B, C (fig. 1), iar în afara ei este amplasată o staţie de sortare D, care intră în componenţa nodului de transport.

Containerele sunt transportate cu transportul auto din microraioanele oraşului la staţiile feroviare, de unde cu transportul feroviar sunt transportate în continuare la staţia de sortare.

Pentru transportarea mărfurilor , reieşind din volumul de transport şi nomenclatura de mărfuri se vor utiliza containere de 4 tipuri: UUK-3, UUK-5, UUK-10, UUK-20.

Fig. 1. Schema nodului de transport.

În cadrul lucrării de an trebuie de rezolvat următoarele probleme:

1. de asigurat amplasarea raţională a punctului de containere în nodul de transport;

2. reieşind din amplasarea punctului de containere, de calculat timpul de rotaţie a containerelor, parcul de containere necesare, parametrii terenurilor de containere, numărul de dispozitive de încărcare şi descărcare, pierderile de timp al unităţilor de transport la încărcare şi descărcare;

3. de efectuat proiectul punctului de containere.

3

Coala


Datele iniţiale:

1. Distanţa de transportare a containerelor din centrulraionului până la staţia marfară, km:

Staţia marfară Raionul1 2 3 4 5 6 7 8

A 13 9 8 7 7 5 5 5

B 9 10 6 6 6 8 9 10

C 8 7 11 10 10 10 14 13

2. Preţul de cost al transportării containerelorpentru transportul auto şi feroviar:

Denumirea indicatorului

Valoarea

Preţul de cost pentru transportul feroviar, lei/tkm

1.8

Preţul de cost pentru transportul auto, lei/tkm

3.2

3. Distanţa între staţiile marfare şi cea de sortare:

Staţia sortare

Staţia marfarăA B C

D 20 46 35

4. Sosirea şi plecarea anuală a containerelor pe raioane, mii tone:

raionul1 2 3 4 5 6 7 810 40 13 14 18 8 8 9

4

Coala


5. Întărirea raioanelor după staţiile marfare:

6. Date suplimentare pentru efectuarea lucrării de an:

Indicatorii Valoarea

Timpul de lucru a punctului de containere, zile

300

Distanţa de transport a containerului, km, încărcat

400

Distanţa de transport a containerului, km, descărcat

900

Parcursul zilnic a unui vagon, km 925

Varianta de concentrare

Staţia marfară

raionul

1 2 3 4 5 6 7 8

A+B+CA + + +B + +C + + +

A+BA + + +B + + + +

A+CA + + + +C + + + +

B+CB + + + +C + + + +

5

Coala


1. Amplasarea punctului de containere.

Problema amplasării raţionale a punctului de containere se rezolvă prin metoda selectării direcţionate, conform criteriului de minimizare a cheltuielilor specifice readuse. Pentru acesta se studiază variantele posibile de amplasare a punctului de containere la staţiile feroviare: A, B, C, A+B, A+C, B+C, A+B+C. Pentru fiecare variantă se determină următoarele:

1.1. Distanţa medie gravitaţională de transportare cu transportul auto din microraioane spre staţiile feroviare:

Unde: - volumul anual de marfă transportată din microraionul , tone; - distanţa de transportare cu transportul auto din centrul microraionului

până la staţia feroviară studiată, km.

6

Coala


1.2. Distanţa medie gravitaţională de transportare cu transportul feroviar de la staţiile feroviare spre staţiile de sortare:

Unde: - volumul anual de marfă transportată din staţia feroviară , tone; - distanţa de transportare cu transportul feroviar de la staţia feroviară , km.

1.3. Cheltuielile curente de exploatare pentru transportul auto:

Unde: - coeficientul ce ia în seamă numărul de staţii feroviare studiate.În calcul se primeşte:

7

Coala


1.4. Cheltuielile curente de exploatare pentru transportul feroviar:

1.5. Cheltuielile curente de exploatare sumare:

8

Coala


1.6. Investiţiile capitale pentru amenajarea punctului de containere:

Unde: Qexp- volumul de marfă expediată din staţiile feroviare, t; Qsos- volumul de marfă sosită la staţiile feroviare, t; m- numărul de staţii feroviare.

1.7. Investiţiile capitale pentru supra amenajarea punctului de containere:

9

Coala


1.8. Investiţiile capitale sumare în punctul de containere:

1.9. Cheltuielile specifice readuse:

Unde: - coeficientul normativ al investiţiilor capitale.

10

Coala


Variante de organizare a punctului de containereA B C A+B A+C B+C A+B+C

3060.17 3071.71 3068.18 3514.25 3513.37 3514.70 3976.86

Conform metodei selectării direcţionate după criteriul minimizării cheltuielilor specifice readuse, varianta cea mai optimă de amplasare a punctului de containere este acea, unde aceste cheltuieli sunt minime.

2. Parcul de containere şi normarea tehnică a lui.

Prin normarea tehnică a parcului de containere se înţelege calculul timpului de rotaţie a lui, care presupune pierderile de timp la încărcare şi descărcare, timpul de aflare a containerelor în mişcare, timpul de transbordare a lor de pe un tip de transport pe altul, timpul de staţionare intermediară şi finală la depozite ş.a. Pentru aceasta este necesar de determinat următoarele:

11

Coala


2.1. Volumul de marfă sosită şi expediată în containere de tip pe parcursul unui an:

Unde: - coeficient ce ia în seamă volumul de marfă transportată în containerul de tip faţă de volumul total de marfă transportată.În calcule primim:

2.2 Capacitatea medie statică a containerelor de tip :

Unde: - capacitatea nominală a containerelor de tip ,t; - densitatea medie a mărfii transportate în containerul de tip ,

.

12

Coala


2.3. Numărul zilnic de livrări a containerelor de tip :

Unde: - timpul anual de lucru a punctului de containere, zile.

2.4. Numărul zilnic de încărcări ale containerelor pline şi deşerte de tip :

Unde: - coeficientul ce ia în seamă raportul containerelor deşerte la cele pline,

13

Coala


2.5. Numărul zilnic de încărcări ale containerelor pline şi deşerte convenţionale:

Unde: - coeficientul de readucere a containerelor de tip la containerul de 3 tone.

În calcule primim:

2.6. Numărul zilnic de containere convenţionale:

- expediate sâmbăta şi duminica:

Unde: - raportul numărului de containere expediate în zilele de odihnă către numărul mediu de descărcări zilnice, .

- sosite sâmbăta şi duminica:

Unde: - raportul numărului de containere sosite în zilele de odihnă către numărul mediu de descărcări zilnice, .

14

Coala


2.7. Coeficientul mediu de iregularitate:

- a prelucrării containerelor în decursul săptămânii:

- de sosire a containerelor de la staţia de sortare:

- de expediere a containerelor la staţia de sortare:

- mediu de sosire şi plecare a containerelor:

2.8. Timpul de prelucrare a containerelor:

- timpul de staţionare în punctele de schimb:

15

Coala


Unde: - coeficient, ce ia în seamă numărul zilnic de containere rămase în punctul de containere, .

- timpul de transportare cu transportul auto:

Unde: - lungimea cursei automobilului, km; - viteza tehnică a automobilului ; - timpul de staţionare a automobilului la staţia feroviară ; - timpul de staţionare a automobilului la expeditor .

- timpul de staţionare a containerelor din momentul sosirii lor în punctul de containere până în momentul încărcării lor în vagon:

Unde: - timpul zilnic de lucru a automobilului ; - timpul zilnic de lucru a punctului de containere ; - numărul zilnic de livrări a vagoanelor în punctul de containere

.

- timpul de staţionare a containerelor din momentul sosirii lor din punctul de containere până în momentul încărcării lor pe automobil:

Unde: - timpul de informare a destinatarului despre sosirea containerelor .

16

Coala


- timpul de staţionare a containerelor în punctul de containere la efectuarea operaţiunilor de transport – expediere:

.

2.9 Timpul de transportare a containerelor:

Unde: - distanţa de transportare a containerelor încărcate, km; - distanţa de transportare a containerelor descărcate, km; - parcursul zilnic al vagonului, km.

2.10. Timpul de staţionare a containerelor în punctul de sortare:

Unde: - coeficient ce ia în seamă numărul de sortări ; - timpul de aflare a containerelor tranzit în punctul de sortare

.

2.11. Durata unui ciclu de transport a containerului:

17

Coala


2.12. Determinarea parcului de containere.

2.12.1. Productivitatea containerelor de tip :

Unde: - timpul anual de lucru a punctului de containere, zile.

2.12.2. Parcul necesar de containere în exploatare:

2.12.3. Productivitatea parcului scriptic de containere:

18

Coala


Unde: - timpul de staţionare a containerelor fără lucru .

2.12.4. Numărul scriptic de containere de tip :

2.12.5. Parcul sumar de containere:

19

Coala


2.12.6. Parcul containerelor de schimb de tip :

Unde: - timpul de păstrare a mărfii în containere de tip , - coeficientul iregularităţii lunare de transport a mărfii ; - coeficientul iregularităţii zilnice de transport a mărfii .

2.12.7. Parcul sumar al containerelor de schimb:

2.12.8. Parcul total de containere în nodul de transport:

20

Coala


2.12.9. Livrările necesare de containere:

Unde: - parcul containerelor scriptice la începutul perioadei de planificare, ;

- parcul containerelor ce necesită a fi decontate pe parcursul perioadei de planificare ;

- perioada de planificare .

3. Calculul parametrilor punctului de containere şi al numărului mecanismelor de încărcare şi descărcare.

Punctele de containere sunt destinate pentru prelucrarea containerelor de diferit tip şi tonaj. Pentru deservirea containerelor de tonaj mare se utilizează macarale-portal de tip KK-20, KK-32, KK-25/30.5, KK-30.5H s.a., iar pentru deservirea containerelor de tonaj mediu şi mic, macarale de tip KD-0.5, KK-5, KK-6, KDKK-10 ş.a.

În dependenţă de tipul macaralei se poate de deservit concomitent vagoane cu containere şi pachete, situate pe una sau mai multe căi ferate de acces.

3.1. Capacitatea terenului de containere de tip :

Unde: - procentul containerelor transbordate de pe transportul feroviar pe cel auto şi respectiv invers, de pe transportul auto pe cel feroviar fără păstrare intermediară pe teren ;

- numărul zilnic de încărcări şi descărcări a containerelor de tip , (în calcule );

21

Coala


- timpul calculat de păstrare a containerelor din momentul descărcării lor de pe automobil, până în momentul plecării lor cu trenul şi invers ;

- coeficientul suprafeţelor adăugătoare a terenurilor pentru păstrarea containerelor defecte ;

2 - coeficient de rezervă ; - timpul calculat de păstrare a containerelor defecte, .

3.2. Lăţimea maximală a terenului pentru containere se determină de deschiderea macaralei-portal, de numărul căilor ferate deservite de ea şi de

distanţa de securitate până la suporturile ei:

- lăţimea maximală a terenului cu 2 căi ferate pentru containere de tonaj mare;

- lăţimea maximală a terenului cu 2 căi ferate pentru containere de tonaj mediu şi mic.

În dependenţă de numărul de containere deservite în punct, ele pot fi amplasate în sectoare cu lăţimea şi lungimea de 2÷3 containere într-un etaj sau două.

Lăţimea terenului pentru containere de tip :

Unde: - numărul de containere ce se înscriu în lăţimea terenului; - lăţimea containerului de tip ; - lăţimea spaţiului între containere în sector ; - numărul de spaţii între containere în sector după lăţime; - lăţimea trecerilor între sectoare, ; - numărul de treceri între sectoare după lăţime.

22

Coala


3.3. Lungimea terenului pentru containere de tip fără trecerile ante incendiare:

Unde: - lungimea containerului de tip ;- numărul de etaje;

- numărul de spaţii între containere în sector după lungime; - numărul de treceri între sectoare după lungime; - lungimea terenului pentru reparaţia macaralei ( =30 m pentru

macaralele de tonaj mediu şi mic, =50 m pentru macaralele de tonaj mare);

- lungimea macaralei ( m pentru macaralele de tonaj mare, m pentru macaralele de tonaj mediu şi mic).

3.4. Lungimea terenului pentru containere, inclusiv şi trecerile ante incendiare:

Unde: - lăţimea trecerilor ante incendiare ( ); - numărul trecerilor ante incendiare (peste fiecare 100 m).

23

Coala


3.5. Numărul de mecanisme de încărcare şi descărcare necesare pentru deservirea punctului de containere:

Unde: - productivitatea macaralei ( - tonaj mare, - tonaj mediu şi mic);

- timpul zilnic de lucru a macaralei inclusiv şi întreruperile tehnologice ();

- livrările zilnice de vagoane; - timpul de livrare şi tragere a vagoanelor( ).

3.6. Timpul de staţionare a vagoanelor la încărcare şi descărcare:

Unde: - coeficientul de suprapunere a încărcării şi descărcării ( );

24

Coala


- numărul de vagoane cu containere, ce pleacă şi sosesc în punctul de containere:

3.7. Timpul de staţionare a autocamioanelor la încărcare şi descărcare:

Unde: - numărul de containere în automobil.

25

Coala


3.8. Numărul zilnic de automobile livrate la încărcare şi descărcare:

26

Coala


4. Proiectarea tehnologică a punctului de containere.

Punctele de containere sunt destinate pentru transbordarea containerelor de pe un tip de transport pe altul, îndeplinirea operaţiunilor de transport şi expediere ş.a. Punctele de containere deseori servesc ca puncte de interacţiune a diferitor tipuri de transport şi în special a celui feroviar, maritim şi auto.

După destinaţia sa punctele de containere pot fi marfare şi de triere (sortare). În punctele marfare containerele se încarcă sau se descarcă de pe mijloacele de transport, se transbordează containerele tranzit de pe un tip de transport pe altul sau se păstrează. În punctele de triere se prelucrează numai containerele tranzit.

Punctele de containere sunt din terenuri deschise pentru amplasarea containerelor, depozite pentru încărcarea sau descărcarea conţinutului containerelor , clădiri administrative, punct de control, căi de acces feroviare şi auto, mecanisme de încărcare şi descărcare.

Terenurile pentru containere au o acoperire din asfalt sau beton, ce rezistă o sarcină de până la . Marginile terenurilor pentru containere sunt amenajate cu canale de drenaj pentru evacuarea apei. În plus la aceasta terenurile au o înclinaţie de la mijloc spre margini de 0.02÷0.03 %. Înclinaţia longitudinală a terenurilor este în limitele 0.04÷0.06 %.

Problema evacuării apelor este destul de importantă, deoarece asigurarea integrităţii mărfurilor din containere este sarcina primordială.

Căile de acces auto şi feroviare trebuie amplasate astfel ca ele să asigure o deplasare minimă a containerelor în limitele punctului de containere.

Pentru accelerare lucrărilor efectuate, punctele de containere se specializează după tipul containerelor sau după destinaţia lor, iar sectoarele după staţiile de destinaţie sau după cei mai mari expeditori sau destinatari.

Punctele de containere, ce au un volum mare de lucru, care constă în primirea containerelor de la expeditori, livrarea lor destinatarilor, precum şi transferarea fluxurilor de containere de pe un tip de transport pe altul se numesc terminale de containere.

Proiectul punctului se arată în scară prevăzută de ,,Regulile generale de îndeplinire a desenelor”. Distanţa între axele a două căi ferate vecine nu trebuie să fie mai mică de 6500 mm.Dupa principiul de amplasare a cailor de acces, punctele de containere pot fi de trecere, cu fundatura sau combinate.

27

Coala


Dimensiunile puncutului de containere desrvite, numarul lor, durata de pastrare pina la incarcarea lor pe platforme feroviare ( Tfi 1zi ) si pina la incarcarea lor pe automobile ( Tai 2 zile ) precum si de tehnologia de lucru si de mecanizarea punctului.

4.1. Suprafata totala a punctului de containere:

Unde: - coeficient ce ia în seamă numărul de vagoane livrate la încărcare, descărcare sau sortare ( );

- coeficient ce ia în seamă spaţiul adăugător pentru treceri şi căi de acces ();

- coeficient de rezervă.

La elaborarea proiectului punctului de containere, pe lângă cerinţele enumerate mai sus trebuie de condus şi de următoarele:

4.2. Lungimea frontului marfar feroviar:

Unde: - lungimea vagonului ( ).

28

Coala


4.3. Lungimea frontului marfar auto:

Unde: - lungimea automobilului, ; - capacitatea de încărcare a automobilului, ; - timpul de descărcare a unui automobil ( ).

4.4. Suprafaţa terenului marfar auto:

Unde: - suprafaţa automobilului, ; - timpul de staţionare a automobilului, .

29

Coala


Concluzie:

Procesul de transport ca activitate de producţie a unor efecte utile presupune interacţiunea raţională dintre materialul rulant şi reţelele de transport. Utilizarea eficientă a materialului rulant poate fi asigurată prin respectarea tehnologiei, ordinii reglementate de acţiune la efectuarea transporturilor de mărfuri şi călători, inclusiv şi a operaţiilor de pregătire a mijloacelor de transport.

În cadrul acestei lucrări de an am luat cunoştinţă cu organizarea traficului mixt de containere într-un nod de transport amplasat în limitele unui oraş cu 8 microraioane. Am calculat fel de fel de ecuaţii matematice care au contribuit la ajutorul efectuării planului general al proiectării tehnologice a punctului de containere.

Plus la aceasta am asigurat amplasarea raţională a punctului de containere în nodul de transport. Din amplasarea punctului de containere am calculat timpul de rotaţie a containerelor, parcul de containere necesare, parametrii terenurilor de containere, numărul de dispozitive de încărcare şi descărcare, pierderile de timp al unităţilor de transport la încărcare şi descărcare.

Punctele de containere deseori servesc ca puncte de interacţiune a diferitor tipuri de transport şi în special a celui feroviar, maritim şi auto. Aria ocupată a oraşului dat cuprindea 3 staţii feroviare A, B, C, iar în afara ei a fost amplasată o staţie de sortare D care de asemenea intră în componenţa nodului de transport.

Containerele sunt transportate cu transportul auto din microraioanele oraşului la staţiile feroviare, de unde cu transportul feroviar sunt transportate în continuare la staţia de sortare.

Pentru transportarea mărfurilor , reieşind din volumul de transport şi nomenclatura de mărfuri sau utilizat containere de 4 tipuri: UUK-3, UUK-5, UUK-10, UUK-20.

În această lucrare am luat cunoştinţă cu aceea că punctele de containere sunt din terenuri deschise pentru amplasarea containerelor, depozite pentru încărcarea sau descărcarea conţinutului containerelor , clădiri administrative, punct de control, căi de acces feroviare şi auto, mecanisme de încărcare şi descărcare. Problema evacuării apelor este destul de importantă, deoarece asigurarea integrităţii mărfurilor din containere este sarcina primordială.

Tot în această lucrare de an am amplasat căile de acces auto şi feroviar astfel încât ele să asigure o deplasare minimă a containerelor în limitele punctului de containere.

La finele acestei lucrări am întocmit planul general al punctului de containere.

30

Coala


Bibliografie:

1. Л. А. Когана.: Контеинерная транспортная система.

2. A. T. Kearnei: A strategic Study into a European Combined Transport Network, Final Report, 1989.

3. Aberle G.: The Social Benefits of the Long-Distance Road Transport of Goods, international study commissioned by the IRU, Giessen, 1993.

4. Bayliss B.: The Measurement of Supply and Demand in Freight Transport, Avebury, Aldershot, 1998.

5. Bukold S.: Logistics by Combined Transport: Barriers to Market Entry and Strategies of Main Suppliers, International Journal of Physical Distribution and Logistics Management, Vol. 23 No. 4, pp. 24-34, 1993.

31

Coala

Mod Coala N. Document Semnat DataU.T.M. I.M.T. 1871.03. 32

Date post:	15-Aug-2015
Category:	Documents
Upload:	pavliccomar-comar
View:	27 times
Download:	0 times

48697187 Organizarea Proceselor de Transportare a Containerelor Intr Un Nod de Transport

Documents