DEZVOLTAREA FETEI SI CAVITATII BUCALE

Dezvoltarea feței : sapt 4-8

Regiunea branhiala : sapt 4-5

Dezvoltarea feței

5 muguri faciali ecto-mezodermici

Faza de inmugurire : S4

Faza de coalescență : S 7-8

Fața capătă o formă umanoidă în S 10

Mugurii faciali

Proeminenţia fronto-nasalis : impar, situat înaintea veziculelor cerebrale şi deasupra stomodeumului :

- processus nasalis medianus

- proeminentia nasalis medialis(inf : procesul globos)

- proeminentia nasalis lateralis

Mugurii faciali

Primul arc branhial se bifurcă :

- proeminentia maxillaris (superior, lateral de stomodeum)

- proeminentia mandibullaris(inferior, inferior de stomodeum)

Între cei doi muguri maxilari se interpune o masă ecto-mezodermică romboidală, denumită segment intermaxilar sau piesă intermaxilară

Placodele senzoriale

Placoda nasalis : îngroșare ectodermică în partea inferioară a mugurilor nazali, înconjurată de mugurele nazal medial și lateral, în S 5 devine fovea nasalis

Placoda lentis, ectodermică devine fovea lentis, apare supero-lateral între mugurele frontal, nazal lateral și mugurele maxilar; inferior de aceasta se află sulcus nazomaxillaris

Coalescența mugurilor

Mugurii mandibulari progresează spre linia mediană și formează buza inferioară

Mugurii maxilari fuzionează cu segmentul intermaxilar și mugurii nazali supraiacenți formand buza superioară, filtrumul se formează din segmentul intermaxilar

Mugurii nazali și procesul nazal median formează piramida nazală, mugurii nazali circumscriu narina primitivă

Fuziunea mugurelui nazal lateral cu cel maxilar împing ochii ventral și obturează șanțul nazo-maxilar, care devine canal nazolacrimal

Orificiul stomodeumului se micșorează și devine orificiu oral. Părțile coalescente devin obraji și comisura buzelor

Absența coalescenței mugurilor duce la defecte faciale

Regiunea branhială

Regiune simetrică în partea laterală a extremității cefalice, în perioada branhială inițială și ultimă

Este formată din următoarele structuri temporare :

- arcus pharingealis, branchialis

- sulcus pharingealis, branchialis

- saccus pharingealis, branchialis

Arcurile branhiale

Dispuse lateral de faringele primitiv, posterior de stomodeum

5 perechi, al 6-lea este rudimentar Mase mezenchimale,conțin în interior artera, cartilajul și

nervul arcului Mezodermul branhial este dispus metameric pentru

fiecare arc în parte și formează scleroblastemul viscerocraniului și primordiile musculare ale arcurilor branhiale

Cartilajul arcului participă la formarea cartilajelor și oaselor viscerocraniului cartilaginos

Nervul arcului inervează structurile dezvoltate din arcul branhial corespunzător

Artera arcului formează arcul aortic corespunzător și participă la formarea sistemului aortic superior

ARCUL FARINGEAL I N. MANDIBULAR

Cartilajul mandibular Meckel

Maxila, oasele perimaxilare, mandibula

Ciocanul, nicovala

M. Masticatori

M. Tensor al timpanului, al vălului palatin

M. Milohioidian, digastric(pantecele anterior)

Arcul faringeal II N. facial

Cartilajul Reichert

Scărița, M. Scăriței

Aparatul hioidian

M. Mimicii

M. Stilohioidian, M. Digastric(pantecele post)

Arcul faringeal III N. glosofaringian

Corpul și cornul mare al osului hioid

M. stilofaringian

Arcul faringeal IV, V N. vag

Cartilajele laringelui

M. Constrictori faringieni

M. laringelui

Șanțurile faringeale

Suprafața externă a arcurilor este tapetată de ectoderm, la nivelul intervalului dintre arcuri se învaginează și formează 4 sanțuri faringeale, numerotate dupa arcul supraiacent

Șanțurile faringeale

Șanțul faringeal I formează meatul acustic extern și foița externă a timpanului

Șanțurile faringiene II,III,IV se obliterează și dispar fiind acoperite de plica opercularis(dependință a arcului II). Plica delimitează împreună cu șanțul o cavitate, sinus cervicalis, care poate persista sub formă de chist branhial

Pungile faringeale

Suprafața internă a arcurilor privește spre cavitatea faringiană și este căptușită de endoderm(epiteliu endodermal)

Pungile faringeale

Punga I Recesul tubo-timpanic, din care se dezvoltă tuba auditivă, cavitatea timpanică, lama internă a timpanului

Punga II Fosa tonsilară

Punga III Paratiroidele inferioare, timus

Punga IV Paratiroidele superioare

Punga V Încorporată în glanda tiroidă(corp ultimobranhial) se diferențiază în endocrinocitele calcitonino secretante

Pungile faringeale

Intervalul dintre arcurile faringeale este închis de membrana obturantă(membrana pharyngealis), formată din ectodermul șanțului și endodermul pungii branhiale și un strat mezodermal interpus. Membranele obturante la om nu se resorb

Peretele anterior al faringelui la convergența arcurilor branhiale delimitează un camp mezobranhial implicat în dezvoltarea limbii și a glandei tiroide

Stomodeumul

Se formează în perioada tubului neural, S3, depresiune ectodermică la extremitatea cefalică a intestinului primitiv

Este separat de intestinul primitiv prin membrana orofaringiană(ecto-endodermică), care se resoarbe în S 3

Foveele nasale continuă învaginarea și devin saccus nasalis. Cei doi saci nasali și stomodeumul sunt separați de membrana oronazală(ectodermică)

Membrana oronazală se resoarbe, sacii nazali și stomodeumul formează o cavitate comună oronazală, ocupată de limbă

Pe tavanul stomodeumului apare o invaginare ectodermică orientată spre baza veziculelor cerebrale, punga lui Ratke din care se dezvoltă adenohipofiza

Dezvoltarea palatului

Se dezvolta odata cu septul nazal, primordiile palatine apar în S 6, în S 12 cele două cavități nazale și cavitatea orală sunt separate între ele

Primordiul palatinal mezodermic este format din 3 muguri :

- processus palatinus medianus, palatul primar; prelungire mediană impară posterioară a segmentului intermaxir

- procesele palatine laterale, palatul secundar, se dezvoltă simetric pe suprafața internă a primului arc

Dezvoltarea palatului

Procesele palatine laterale, la început vor crește în jos pentru că limba ocupă toată cavitatea buconazală. După retragerea limbii în cavitatea bucală(S 7), ele vor crește orizontal

Fuzionarea proceselor palatine se face ant-post sub forma literei Y, începand cu S 9

Palatul primar și partea anterioară a palatului secundar se osifică și formează palatul dur.

Dezvoltarea limbii

Corpul limbii se formează în S 4 din trei muguri ectodermici ai primului arc branhial :

- tuberculum linguale distale, mugurii linguali laterali se formează de o parte și alta a liniei mediane

- rădăcina limbii are origine endodermică, se formează din partea inferioară a campului mezobranhial denumită copulă(eminența hipobranhială), formată din convergența arcurilor branhiale II,III,IV

- tuberculul impar fiind cuprins în corpul limbii anterior de foramen cecum

- musculatura intrinsecă a limbii provine din miotomii occipitali

- histodiferențierea papilelor gustative din luna 3

Dezvoltarea glandelor salivare

Origine epitelială, cordoane epiteliale, proliferate în mezenchimul adiacent viscerocraniului

Glanda parotidă, origine ectodermică, anterior de membrana orofaringiană

Glanda submandibulară și sublinguală, origine endodermică, posterior de membrana orofaringiană

Dezvoltarea dinților

Lamina dentalis : îngroșarea ectodermului ce acoperă maxila și mandibula în S 7; proliferează în mezenchimul subiacent și formează10 muguri ai dentiției deciduale, organele adamantoblaste(ameloblaste)

Mugurele smalțului învaginează sub formă de cupă(status cappalis), apoi de clopot(status campanalis); se diferențiază în strat extern(epithelium enameleum externum) și unul intern(epithelium enameleum internum)

Mezenchimul condensat în interiorul clopotului formează papilla dentis, celulele periferice se diferențiază în odontoblate

Dezvoltarea dinților

Histodiferențierea în ameloblaste și odontoblaste este indusă de interacțiunea epitelio-mezenchimatoasă

Ameloblastele stratului intern formează coroana dintelui, stratul extern formează cuticula dintelui(membrana Nasmyth), care regresează după naștere

Mezenchimul din jurul mugurelui dentar formează sacculus dentis și se diferențiază în lamina cementoblastica(secretă cimentul), lamina periodontoblastica(ligamentele periodontale), lamina osteoblastica(osul alveolar)

CIRCULAȚIA FETALĂ

Etapa prenatală

Prezența scurtcircuitelor directe venoase și arteriale de ocolire a ficatului și plămânului(flux transhepatic și transpulmonar minim), sângele venos și arterial amestecându-se

Sângele oxigenat al venei ombilicale, prin intermediul ductului venos Arantius se varsă direct în VCI. Transfluxul hepatic al venei ombilicale se amestecă cu sângele circulației portale

Sângele în AD se amestecă cu sângele venos transportat de VCI, VCS

Din AD, sângele este dirijat spre AS prin orificiul Botallo, apoi în Ao

Etapa prenatală

Din VD sângele este dirijat spre trunchiul pulmonar. Rezistența mare din vasele pulmonare dirijează marea parte a circulației pulmonare în ductul arterial, ajungând în aortă. În ramurile aortice sângele arterial este amestecat

Circulația de întoarcere a sângelui desaturat la placentă are loc prin artera ombilicală

Etapa postnatală

Oprirea circulației placentare și începerea respirației, determină instalarea circulației pulmonare și prin obliterarea scurtcircuitelor fetale se separă circulația arterială de cea venoasă

Artera ombilicală se închide funcțional în câteva minute după naștere prin contracția musculaturii peretelui, iar anatomic prin fibrozare în 2-3 luni devenind ligament umbilical medial

Vena umbilicală stângă și ductul venos se obliterează prin fibrozare formând ligamentul rotund și venos al ficatului

Etapa postnatală

Orifiul oval datorita creșterii presiunii din AS se închide prin alipirea septului prim de cel secund, fuziunea totală a acestora și transformarea orificiului în fosă ovală având loc în jurul primului an de viață

Ductul arterial se închide imediat după naștere, prin contracții musculare, obliterarea anatomică având loc în lunile 1-3 postnatal prin fibrozare și formarea ligamentului arterial