474_curs de Dreptul Mediului IDD_1973

8/7/2019 474_curs de Dreptul Mediului IDD_1973

1/63

UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU

DREPTUL MEDIULUICURS PENTRU STUDENTII DE LA I.D.D

LECTOR UNIV. DrdGabriela Gyongy MIHUT


2/63

OBIECTIVELE CURSULUIEVALUAREA CUNOSTINTELOR

Sectiunea 1 : Obiectivele cursului

Suportul de curs se adreseaza studentilor de la Universitatea Nicolae Titulescu,invatamant la distanta, avand ca finalitate explicarea institutiilor de dreptul mediului.

Lucrarea trateaza aspectele fundamentale ale dreptului mediului avand dreptscop introducerea studentilor in domeniul protectiei mediului, cunoasterii siintelegerii notiunilor de baza si a regulilor legislative aplicabile in diverse sectoare deactivitate . La elaborarea cursului au fost avute in vedere Codul Civil actual, CodulPenal actual si legislatia in materie .

Prezentul curs are drept obiective :1. Analiza institutiilor fundamentale ale Dreptului Mediului ;2.Transmiterea informatiilor necesare pentru interpretarea si aplicarea corecta alegislatiei in materie

3. Transmiterea cunostintelor necesare pentru a putea profesa in domeniu ;

Conform fisei disciplinei , competentele specifice ale acesteia sunt urmatoarele:1. Competentele de cunoastere si intelegere (cunoaterea si utilizarea adecvata a

notiunilor specifice disciplinei) Cunoasterea din punct de vedere stiintific a domeniului dreptului mediului Inelegerea si utilizarea adecvata a notiunilor de : mediu, dreptul omului la un mediu

sanatos, autorizatie, bilant de mediu , protectia faunei, florei, etc.

2. Competentele de explicare si interpretare (explicarea si interpretarea unor idei,proiecte, procese precum si a coninuturilor teoretice s i practice ale disciplinei) Explicarea si interpretarea principiilor de baza ale dreptului mediului Explicarea si interpretarea legislatiei in domeniu

3. Competente instrumental-aplicative (proiectarea, conducerea si evaluareaactivitatilor practice specifice, utilizarea unor metode, tehnici si instrumente de investigare side aplicare) Rezolvarea de studii de caz privind aplicarea legislatiei de mediu

4. Competente atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive si responsabile fata dedomeniul stiintific/ cultivarea unui mediu stiintific centrat pe valori si relatii democratice/ promovarea unui sistem de valori culturale, morale si civice/ valorificarea optima si creativa

a propriului potential in activitatile stiintifice/ implicarea in dezvoltarea institutionala si inpromovarea inovatiilor stiintifice/angajarea in relatii de parteneriat cu alte persoane institutii cu responsabilitati similare/ participarea la propria dezvoltare profesionala) Contribuie la formarea si dezvoltarea gandirii juridice si a unei atitudini pozitive si

responsabile f at de domeniul stiint ei

Sectiunea 2 Evaluarea cunostintelor

La evaluarea cunostintelor se iau in considerare raspunsurile la examen 70 %,testarea continua pe parcursul semestrului 10 % si activitatea de redactare a

referatelor 20 %.


3/63

Unitatea de invatare nr. 1

INTRODUCERE IN STUDIUL DREPTULUI MEDIULUI

Cuprins

Sectiunea 1. Dreptul mediului1.1. Mediul si dreptul mediului - definitii si obiectul dreptului mediului ;1.2. Delimitarea dreptului mediului de celelalte ramuri ale dreptului;1.3. Izvoarele dreptului mediului ;1.4. Principiile dreptului mediului ;

Sectiunea 2. Dreptul fundamental la un mediu sanatos

2.2.1 Trasaturile dreptului fundamental la un mediu sanatos ;2.2.2. Natura Juridica a acestuia ;2.2.3. Titularul dreptului fundamental la un mediu sanatos ;

Obiectivele unitatii de invatare

Dupa studiul acestei unitati de invatare veti reusi sa : definiti mediul si dreptul mediului;definiti obiectul dreptului mediului si raportul juridic de dreptul mediului; intelegeti tipul de relatii care se stabilesc intre subiectii la raportul juridic de mediu; intelegeti principiile care stau la baza dreptului mediului, in special principiul

poluatorul plateste si consecintele practice ale acestora; intelegeti continutul dreptului omului la un mediu sanatos;

SECTIUNEA 1 . DREPTUL MEDIULUI

1.1. . Mediul si dreptul mediului - definitii si obiectul i dreptului mediului

1.1.1.Definitia mediului

Definitie

A n A Analiza definitiei :

-mediul reprezinta ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei dar si unelevalori materiale si spirituale, calitatea vietii si conditiile care pot influenta bunastareasi sanatatea omului. Prin urmare, intra in categoria de mediu nu numai elementele

Mediul reprezinta ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei:aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toatestraturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice precum si fiintelevii, sistemele naturale in interactiune, cuprinzand elementele enumerateanterior, inclusiv unele valori materiale si spirituale, calitatea vietii siconditiile care pot influenta bunastarea si sanatatea omului ( art.2OUG.195/2005 ) .


4/63

exterioare ale acestuia ci si materiile anorganice si acele elementele care tin dedezvoltarea psihologica , sanatoasa si istorica a omului.

Se impune a se retine faptul ca aerul de la locul de munca nu se incadreaza innotiunea de mediu.

- mediul geologic, in calitate de componenta a mediului , cuprinde ansamblul

structurilor geologice de la suprafata pamantului in adancime: sol, ape subterane,formatiuni geologice.

Alte definitii m ediul cuprinde elemente precum : fiinta umana, solul si subsolul si resurseleacestora, apa, fauna, deseurile, resursele solului, etc . ( definitie care se desprinde dincontinutul tratatelor constitutive ) ; dreptul la un mediu sanatos cuprinde: calitatea zonelor de locuit, a aerului, a apeidestinate consumului, a apei raurilor, lacurilor, apelor marine, fauna, flora, peisajele,etc .( Declaratia Privind Mediul adoptata in 1990 de Consiliul European) ; mediul cuprinde pe de o parte elementele de mediu enumerate anterior dar si factoriprecum : energia, zgomotul, radiatiile, substantele, deseurile, deversarile, etc. care auefecte asupra starii mediulu i ( definitia a fost cuprinsa in textul a numeroasedocumente comunitare ) ; la nivel international nu exista o definitie etalon a notiunii de mediu, fiecare actnormativ international continand prevederi proprii in acest sens. Cu titluexemplificativ indicam Conventia Privind Raspunderea Civila Pentru Daune

Rezultand din Exercitarea de Activitati Periculoase Pentru Mediu adoptata in 1993,conventie care defineste mediul aratand ca acesta cuprinde resursele naturale bioticesi abiotice, fauna, flora, solul si subsolul, aerul, apa, interactiunea dintre acestea,elementele caracteristice ale peisajului si mostenirea culturala.

1.1.2. Definitia dreptului mediului

Definitie

Analiza definitiei in sens larg, protectia cuprinde toate problemele prevenirii si co mbaterii degradariimediului, conservarii si ameliorarii sale ; protectia presupune aplicarea unor planificari si gestiuni ecologice globale avand labaza reglementari, proceduri, instituirea de obligatii, de interdictii, etc. aceste norme sunt edicta te in vederea asigurarii dezvoltarii durabile a mediului .

Dezvoltarea durabila este acea dezvoltare care permite generatiilor prezentesatisfacerea nevoilor actuale fara a pune in pericol posibilitatea generatiilorviitoare de a-si satisface propriile nevoi.

Dreptul mediului reprezinta ansamblul normelor juridice avand drept obiect relatiilesociale privind protectia, conservarea si ameliorarea mediului inconjurator.


5/63

Important de retinut !

Protectia mediului inconjurator este considerata un obiectiv de interesmajor pentru societate. Prin urmare, normele de dreptul mediului sunt normeimperative iar relatia dintre subiectii care participa la raporturile juridice dedreptul mediului este una de subordonare .

In aceasta relatie de subordonare, subiectii sunt urmatorii: subiectul activ este intotdeauna o institutie publica care :-fie edicteaza norme ;-fie controleaza si obliga subiectul pasiv la luarea de masuri in vederea prevenirii,ameliorarii sau refacerii mediului inconjurator (aplica amenzi , obliga la luarea demasuri pentru a controla, a preveni sau a repara daunele aduse mediului, suspendaactivitatea agentului economic responsabil sau chiar decide inchiderea unitatiiacestuia,etc. ) subiectul pasiv poate fi orice persoana fizica sau juridica, publica sau privata .


Normele de dreptul mediului au drept scop principal prevenirea unor

eventuale daune sau ameliorarea prejudiciului adus mediului si, doar in modexceptional, au caracter sanctionator.Normele de mediu consacra o justitie de mediu bazata pe echitatea intre

oameni, intre specii si intre generatii.

cele mai multe norme reglementeaza conduitapersoanei fizice sau juridice, instituind obligatii dea face sau a nu face

incalcarea normelor de dreptul mediului este sanctionata contraventional sau penal

ex. obtinerea autorizatiei de mediuinainte de inceperea activitatii sauluarea de masuri preventive precumdepozitarea deseurilor periculoase pe

platforme special amenajate, etc.

ex.- desfasurarea unei activitaticomerciale, supusa autorizarii dinpunct de vedere al protectiei mediului,fara obtinerea autorizatiei de mediureprezinta contaventie ;- continuarea activitatii comercialedupa suspendarea autorizatiei de

mediu sau retragerea acesteiareprezinta infractiune ;


6/63

1.1.3. Obiectul dreptului mediului

Analiza definitieiIntra in aceasta categorie :

relatiile sociale care iau nastere in legatura cu structura organizatorica a protectieimediului respectiv institutii, cu activitatile umane ( sociale, economice, etc.) cu impactasupra mediului, activitati care sunt supuse evaluarii si avizarii respectiv autorizarii; relatiile sociale care iau nastere ca urmare a indeplinirii de catre autoritati aatributiilor specifice in acest domeniu; relatiile sociale referitoare la utilizarea resurselor naturale, instituirea de obligatiispeciale, interdictii, mentinerea si refacerea habitatelor naturale si a speciilor de faunasi flora salbatica, conservarea fondului forestier si reampadurirea, etc.

1.2. Delimitarea dreptului mediului de celelalte ramuri ale dreptului

dreptul mediului prezinta conexiuni sau interferente cu celelalte ramuri ale dreptuluidar si o serie de particularitati care ii confera un caracter autonom.

1.2.1 Dreptul mediului si dreptul constitutional

d reptul constitutional cuprinde normele fundamentale avand drept obiectorganizarea si functionarea organelor statului si drepturile si obligatiile

fundamentale ale cetatenilor.intre cele doua ramuri ale dreptului exista o stransa legatura data de faptul ca dreptul

constitutional consacra drepturi si obligatii fundamentale pentru dreptul mediuluiprecum dreptul la un mediu sanatos, obligatia de conservare, protejare si ameliorare aacestuia, etc.

Obiectul dreptului mediului il reprezinta relatiile sociale care iau nastere inprocesul de conservare, protectie si ameliorare a mediului.

Definitie

Dreptulmediului

Dreptulconstitutional


7/63

Ex . - art.35 din Constitutie consacra dreptul oricarei persoane la unmediu inconjurator sanatos si echilibrat ecologic, obligatia statului de aasigura cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept si a persoanelorfizice si juridice de a proteja si a ameliora mediul inconjurator;-art. 44 ( 7 ) din Constitutie - consacra servitutea legala de mediu 1 ;-art. 135 din Constitutie - consacra obligatiile statului in materie de mediu2;

-art 136 din acelasi act normativ defineste proprietatea publica siregimul de gestionare a acesteia 3 ;

intre cele doua exista diferente, dreptul constitutional reglementand si institutiilestatului, modul de functionare a acestora, etc.

1.2.2. Dreptul mediului si dreptul civil

intre cele doua ramuri de drept exista o stransa legatura determinata de efecteleexercitarii dreptului de proprietate si a dezmembramintelor sale asupra mediului; normele dreptului civil se intersecteaza cu normele de mediu privind padurile, solulsi subsolul, apa, etc. dispozitiile codului civil in materia raspunderii reprezinta dreptul comun in materiaraspunderii in dreptul mediului; intre cele doua ramuri de drept exista insa si diferente precum :- pozitia pe care se afla subiectii care intra in raporturile juridice de drept civilrespectiv dreptul mediului

In primul caz acestia se afla pe pozitie de egalitate in timp ce in cel de-al doilea

caz, acestia se afla pe pozitii de subordonare.

- continutul raporturilor de drept civil este de regula stabilit de catre parti in timp cecontinutul raporturilor juridice de drept al mediului este stabilit prin lege

- in cazul raporturilor juridice civile, subiectul pasiv este de regula nedeterminat (obligatia de a nu face nimic de natura sa stanjeneasca exercitiul dreptului revinetuturor persoanelor) in timp ce in cazul raporturilor juridice de dreptul mediului eleste de regula determinat ( obligatia de a face sau nu face ceva privind protectia sauameliorarea mediului revine anumitor persoane)

1 art 44 al.7 din Constitutie ,, Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectiamediului si asigurarea bunei vecinatati precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sauobiceiului, revin proprietarului 2 art. 135 (2) ,, Statul trebuie sa asigure:d) exploatarea resurselor naturale in concordan cu interesul national;e) refacerea si ocrotirea mediului inconjurator precum si mentinerea echilibrului ecologic ; 3 art 136 - (3) ,, Bogatiile de interes public ale subsolului, spat iul aerian, apele cu potenial energet icvalorificabil, de interes national, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si aleplatoului continental precum si alte bunuri stabilite de legea organica, fac obiectul exclusiv alproprietatii publice.(4) Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. In conditiile legii organice, ele pot fi date inadministrare regiilor autonome ori institu tilor publice sau pot fi concesionate ori inchiriate. Deasemenea, ele pot fi date in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica .

DreptulMediului

DreptulCivil


8/63

- raspunderea poluatorului prezinta particularitati :a. raspunderea este de regula obiectiva si nu subiectivab. raspunderea este solidarac. exista o raspundere preventiva

Comerciantii care desfasoara activitati cu impact semnificativ asupra mediuluisunt obligati sa plateasca o taxa catre fondul de mediu. In acele cazuri in care

poluatorul nu poate fi identificat, din banii care se strang prin colectarea acestor taxe,statul plateste cheltuielile pentru readucerea mediului la starea initiala .

1.2.3.Dreptul mediului si dreptul administrativ

dreptul mediului are cea mai stransa legatura cu dreptul administrativ. Normele dedreptul mediului sunt norme administrative iar institutiile care actioneaza in

domeniul protectiei mediului sunt institutii administrative speciale; actele emise de catre autoritatile de mediu sunt, de regula, acte administrativeindividuale; normele dreptului mediului au avut un impact semnificativ asupra normelordreptului administrativ prin instituirea unei administratii speciale, cu atributiispecifice; atat in raporturile juridice de dreptul mediului cat si in cele administrative, parti le seafla pe pozitii de subordonare, cel mai adesea una din parti este o autoritate a statului; diferenta dintre cele doua ramuri ale dreptului rezida din faptul ca raporturile dedreptul mediului iau nastere in vederea infaptuirii protectiei, conservarii si dezvoltariimediului in timp ce dreptul administrativ reglementeaza relatiile sociale nascute invederea realizarii activitatii executive;

1.2.4 Dreptul mediului si dreptul penal

intre cele doua ramuri se afla o stransa legatura care se datoreaza faptului ca incodul penal sunt prevazute o serie de infractiuni de mediu dar si datorita faptului ca

legislatia de mediu prevede o serie de infractiuni speciale care completeaza dreptulpenal.

1.2.5. Dreptul mediului si dreptul urbanismului

dreptul urbanismului reprezinta o parte a dreptului mediului si anume acea parte care

contine norme referitoare la: dezvoltarea localitatilor, realizarea constructiilor,construirea drumurilor, amenajarea parcurilor, etc. interpatrunderea dintre dreptul urbanismului si dreptul mediului a condus la crearea

unui drept al urbanismului al carui scop este crearea unui cadru optim de viata;

1.2.6. Dreptul mediului si dreptul energiei

dreptul energiei, ramura noua de d rept, reglementeaza exploatarea surselor deenergie , conservarea si distribuirea sa si include si aspecte vizand protejarearesurselor energetice, dezvoltarea de noi energii, ( solara, eoliana, biogazul etc. ),protejarea a factorilor de mediu . Prin urmare, acesta inglobeaza si aspecte ce tin de

dreptul mediului ;

Dreptulmediului -Dreptuladministrativ

Dreptulmediului

Dreptulpenal

Dreptulmediului-Dreptul

urbanismului

Dreptulmediului-Dreptulenergiei


9/63

diferenta dintre cele doua ramuri de drept consta in aceea ca in timp ce dreptulenergiei vizeaza exploatarea surselor de energie, dreptul mediului are drept obiectprincipal protectia, conservarea si dezvoltarea acestora si a mediului in general.

1.3 Izvoarele dreptului mediului

Dreptul mediului cuprinde trei categorii de izvoare: izvoare interne izvoare comunitare izvoare internationale

Izvoarele interne

Constitutia Romaniei adoptata in 1991 si modificata in 2003 care in :- art.35 consacra dreptul omului la un mediu sanatos si echilibrat ecologic, totodata

obligatia statului de a asigura cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept si apersoanelor fizice si juridice de a proteja si a ameliora mediul inconjurator. Acestarticol reprezinta, alaturi de art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului,temeiul juridic al oricarei actiuni in instanta ;

- art.44 alin.7 din Constitutie prevede obligatia proprietarului unui teren de arespecta sarcinile de mediu si buna vecinatate. Se consacra astfel o servitute legalade mediu ;

- art.135 consacra si obligatia statului de a lua masurile necesare in vedereaprotectiei si ameliorarii mediului inconjurator ;

- art. 136 indica bunurile care sunt considerate de interes public (plajele, mareateritoriala, atmosfera, zona economica, etc.), regimul juridic al utilizarii acestora sitotodata obligatiile care incumba statului (obligatia de a se asigura ca utilizarearesurselor naturale se utilizeaza in mod rational, obligatia de a lua masurile necesare cadreptul la mediu sa poata fi exercitat, obligatia de a proteja si a ameliora mediulinconjurator, etc.)Codurile: civil, silvic,in materia protectiei consumatorului, etc.Legi: ex. legea 265/2006 care aproba OUG195/2005 si legi sectoriale in domeniulprotectiei apelor, solului, animalelor, deseurilor, etc.Ordonante si ordonante de urgenta ale guvernului:OUG. 195/2005 reprezintanorma cadru in domeniul protectiei mediuluiActe ministeriale;

Hotarari de Guvern; Acte ale autoritatilor localeJurisprudenta deciziile Curtii Constitutionale, deciziile pronuntate de InaltaCurte de Justitie si Casatie in recursurile in interesul legii, deciziile privind legalitateaactelor administrative normative

O importanta din ce in ce mai mare o prezinta deciziile Curtii Europene aDrepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

Izvoarele comunitare tratele constitutive ale Uniunii Europene ( ex. art 174 si 175 din TCE );

directive ; regulamente ; decizii ;


10/63

recomandari

zvoarele internationale

conventii internationale ex. Conventia UNESCO privind Protectia PatrimoniuluiMondial, Cultural si Natural ( 1972), Conventia de la Basel privind Controlul

Transporturilor Peste Frontiere a Deseurilor Periculoase si a Eliminarii Acestora (1979); tratate ; protocoale ; cutuma ; uzantele din materie comerciala ; jurisprudenta


1.Conform art 11 al. 2 din Constitutie ,,Tratatele ratificate de Parlament ... fac partedin dreptul intern . 2. In dreptul mediului sunt cunoscute peste 900 de conventii internationale .

1.4. Principiile dreptului mediului 4

Analiza definitiei: principiile sunt reguli obligatorii care trebuiesc respectate de toate statele ; principiile stau la baza emiterii de norme sau la baza interpretari acestora ; acestea au fost consacrate la nivel national prin art .3 din OUG. 195/2005 , la nivel

comunitar prin tratatele constitutive ( in special art 174 din TCE ) si la nivel

international prin Declaratia de la Stokholm (1972 ) , Carta Mondiala a Naturii(1983) si Declaratia de la Rio de Janeiro (1992) .

Principii:

Principiul integrarii cerintelor de mediu in celelalte politici sectoriale;Principiul precautiei in luare deciziilor;

4 Conform art 174 al. 2 din TCE ( Tratatul Constitutiv al UE ), modificat prin Tratatul de la Lisabona -,, Politica Comunitatii in domeniul mediului urmareste un inalt nivel de protectie, tinand seama dediversitatea situatiilor din diferitele regiuni ale Comunitatii. Aceasta se bazeaza pe principiile

precautiei, actiunii preventive, pe principiul remedierii cu prioritate la sursa a daunelor provocatemediului si pe principiul poluatorul plateste .

Principiile reprezinta reguli de maxima generalitate si universalitate, obligatoriicare trebuiesc respectate de catre toate statele. Acestea sunt luate drept reper cuocazia emiterii de norme dar si la interpretarea acestora.

Definitie

Art.3 din OUG 195/2005


11/63

Principiul actiunii preventive;Principiul corectarii cu prioritate la sursa a atingerilor aduse mediului ;Principiul poluatorul plateste;Principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor specifice cadruluibiogeografic natural;Principiul utilizarii durabile a resurselor naturale;

Principiul informarii publicului, a participarii acestuia la luarea deciziei precum siaccesul la justitie in problemele de mediu;Principiul subsidiaritatii (principiu comunitar);Principiul dezvoltarii colaborarii internationale in problemele de mediu (principiuinternational );Principiul sic utere tuo ( principiu international).

1.4.1 Principiul integrarii cerintelor de mediu in celelalte politici sectoriale:

strategii le in domeniul protectiei mediului se elaboreaza sectorial ; in prezent accentul se pune pe patru din aceste sectoare: agricultura,energie,dezvoltare regionala si cooperare internationala.

In domeniul agriculturii sunt avute in vedere finantarea si gasirea de surse definantare in vederea practicarii unei agriculturii ecologice (fara ingrasaminte chimice),retehnologizarea si protejarea solului .

In sectorul energetic se acorda o deosebita atentie daunelor produse mediuluiprin utilizarea rationala a energiei , conservarea resurselor de energie existente,utilizarea de surse de energie alternativa.

Colaborarea regionala reprezinta prioritatea actuala a UE in domeniu.

1.4.2. Principiul precautiei in luarea deciziilor:

nu intotdeauna consecintele deciziilor adoptate si a actiunilor intrep rinse suntprevizibile . Conform acestui principiu, anumite masuri trebuiesc luate chiar daca nu

exista nici o certitudine stiintifica in privinta probabilitatii surveniri riscului oriinainte ca pragul de risc pentru mediu sa fie atins. la nivel legislativ s-au stabilit o serie de cerinte care sa-l determine subiectul activsa analizeze cu maxima atentie consecintele activitatii sale ;

evaluarea de mediu cuprinde potentialele consecinte directe, indirecte, adiacente,accidentale, etc. pe care activitatea respectiva o poate avea asupra mediului

inconjurator.Comerciantii care doresc desfasurarea de activitati care pot avea un impactsemnificativ asupra mediului inconjurator sunt obligati sa intocmeasca si un bilant de

ContinutAcest principiu presupune ca la elaborarea strategiilor nationale si la edictarea denorme sa fie luate in considerare cerintele protectiei mediului.

Continut Conform acestui principiu orice decizie privind desfasurarea unei anumiteactivitati trebuie luata cu maxima viligenta astfel incat sa fie preveniteeventuale daune care pot fi produse mediului.

Ex. S-a instituit obligatia de a obtine autorizatie demediu si de a intocmi o evaluare de mediu .


12/63

mediu prin care sa indice mijloacele si modalitatile de prevenire ale acestorconsecinte. In acest mod, petentul (subiectul activ) va fi obligat sa manifeste prudentain luarea deciziei ; Curtea de Justitie a Uniunii Europene ( CJUE) a aplicat acest principiu in deciziilesale privind aspecte legate de protectia sanatatii umane, de fauna, etc. principiul obliga comerciantul sa notifice imediat autoritatea competenta despre

riscurile noi aparute si , totodata, obliga autoritatile competente sa informeze imediatComisia si celelalte state membre despre interzicerea sau limitarea comercializarii peteritoriul sau a unui produs.

1.4.3. Principiul actiunii preventive

in acest scop prin legislatia in domeniu s -au instituit in sarcina persoanelor fizice si juridice o serie de obligatii precum:- obligatia de a lua in calcul aspectele legate de protectia mediului ( studiul de impactasupra mediului );- obligatia obtinerii autorizatiei de mediu ;- obligatia obtinerii autorizatiei de import/export in cazul importurilor de deseuripericuloase, microorganisme, subtante chimice,etc. ;- obligatia de a depozita deseurile periculoase in depozite speciale si de a tine evidentaacestora ;- obligatia ca la inchiderea activitatii sa fie ecologizata zona in care s-a desfasuratactivitatea respectiva ;- etc.


Diferenta dintre precautie si preventie rezida in aceea ca in timp ce actiunilepreventive vizeaza un risc cunoscut actual , precautia presupune un risc necunoscut ,incert.

Continut Acest principiu presupune ca persoana fizica sau juridica care desfasoara oactivitate sa ia toate masurile necesare pentru a preveni potentialele daune carepot fi aduse mediului inconjurator. Prevenirea implica, pe de o parte, evaluareariscurilor pentru a evita pericolele iar pe de alta parte, intreprinderea actiunilorposibile bazate pe informatiile prezente.

Ex. cel care desfasoara o activitate industriala areobligatia de a se asigura ca furnalele sale suntretehnologizate si nu emit gaze, noxe sau vibratiipestelimitele legale admise, un alt exemplu esteacela ca persoana fizica trebuie sa se asigure caelimina deseurile menajere astfel incat sa nu poluezemediul inconjurator.


13/63

1.4.4. Principiul corectarii cu prioritate la sursa a atingerilor aduse mediului

CJUE a apreciat ca interzicerea unor exporturi de deseuri este justificata pe motiv caexigentele acestui principiu impun ca depozitarea deseurilor sa se realizeze cat maiaproape de locul generarii acestora; corectarea la sursa se realizeaza prin impunerea de standarde de calitate sau delimite de emisie; in acest scop Garda de Mediu realizeaza controale repetate s i obliga comerciantiisa ia masurile necesare pentru a se asigura ca activitatea pe care o desfasoara producedaune cat mai mici mediului inconjurator. Acestia pot fi obligati sa realizeze investitiiin retehnologizare, sa creeze platforme speciale de depozitare, etc.

1.4.5. Principiul poluatorul plateste

principiul a fost consacrat la nivel comunitar prin art 174 al. 2 din TCE ( TratatulConstitutiv al UE ), modificat prin Tratatul de la Lisabona :

,, Politica Comunitatii in domeniul mediului urmareste un inalt nivel deprotectie, tinand seama de diversitatea situatiilor din diferitele regiuni aleComunitatii. Aceasta se bazeaza pe principiile precautiei, actiuniipreventive, pe principiul remedierii cu prioritate la sursa a daunelorprovocate mediului si pe principiul poluat orul plateste .

iar la nivel international prin Declaratia de la Rio, Principiul 16

,, Autoritatile nationale trebuie sa faca eforturi pentru a promovainternalizarea costurilor pentru protectia mediului i utilizareainstrumentelor economice, luand in considerare abordarea conform careia,in principiu, poluatorul trebuie sa suporte costul poluarii, cu preocupareacuvenita pentru interesul public i fara a distorsiona comerul i investitiileinternationale.

principiul presupune instituirea de taxe si redevente asfel incat costurile poluarii safie internalizate .costurile polua rii trebuie fie suportate prin taxe de societate doar in cazurileexceptionale : in cazul poluarilor orfane sau difuze atunci cand nu exista ,sau nu sepoate stabili nici o legatura de cauzalitate cu un eventual poluator .

In mod, exceptional, in cazul poluarilor difuze, se admite utilizarea prezumtiei decauzalitate in acele situatii in care exista indicii suficientedesi principiul semnifica faptul ca suportarea costurilor poluarii nu trebuie sa cada insarcina statului, a fondurilor publice ci in sarcina poluatorului, intelesul exact alprincipiului este si la aceasta data neclar ; definirea acestui principiu cade in sarcina leguitorului national legiutorul romans-a multumit sa mentioneze doar principiul , nedefinindu-l( vezi art 3 lit.e dinOUG.195/2005) ;

Continut Principiul vizeaza combaterea poluarii prin actiunea asupra surselor acesteia .

Continut Conform acestui principiu, cel care a provocat o dauna mediului inconjuratoreste obligat la suportarea costului prevenirii or repararii acestuia si la plata,daca este cazul , a eventualelor daune morale .


14/63

directiva 2004/35/EC 5, art.14 al.2 - instructa Comisia ca pana in 30 aprilie 2010 sapregateasca un raport cu privire la stadiul pietei si sa formuleze propuneri referitoarela un sistem de garantie financiara obligatorie armonizata ;CJUE si-a exprimat opinia cu privire la aplicarea acestui principiu innenumarate cazuri :- Cauza Stanley si altii principiul este o expresie a proportionalitatii ;

- Cauzele Van de Walle si Commune de Mesquer v Total France SA si Total International Ltd . - producatorul sau detinatorul precedent al deseului nu poate fitinut raspunzator pentru costurile de eliminare a deseurilor decat daca a contribuit princomportamentul sau la producerea poluarii ;- Cauza Raffinerie Mediterranee ( Erg) Spa trebuie intotdeauna stabilitalegatura de cauzalitate. Exceptie - poluarile difuze cand este permisa aplicareaprezumtiei de cauzalitate.; - Concluzionand : CJUE stabileste limite largi ale aplicarii princi piului

poluatorul plateste ;

1.4.6 .Principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor specifice cadruluibiogeografic natural

principiul este consacrat in Conventia Privind Diversitatea Biologica ( Rio deJaneiro 1992 ) 6 si in alte documente internationale;

5 Directiva 2004/35/EC- in materia raspunderii de mediu cu privire la prevenirea si remedierea daunelorde mediu

Official Journal L 143 , 30/04/2004 P. 0056 0075; Directiva a fost transpusa in dreptul intern prinOUG68/2007 ; 6 Conventia a fost ratificata prin legea nr. 58/94 ;

L.58/94 :art .3 -PrincipiuIn conformitate cu Carta Organizatiei Natiunilor Unite si cu principiile dreptului international, statele audreptul suveran de a exploata propriile lor resurse, in conformitate cu propriile lor politici de mediu, siresponsabilitatea sa asigure ca activitatile de sub jurisdictia si controlul lor sa nu cauzeze prejudiciimediului altor state sau zonelor din afara limitelor jurisdictiei lor nationale siArt10 -Utilizarea durabila a componentelor diversitatii biologiceIn masura posibilitatilor si in functie de necesitati, fiecare parte contractanta:a) va integra cerintele conservarii si utilizarii durabile a resurselor biologice in luarea deciziilor la nivelnational;b) va adopta masuri legate de utilizarea resurselor biologice pentru a evita sau a reduce impactul negativasupra diversitatii biologice;c) va proteja si incuraja utilizarea curenta a resurselor biologice, in conformitate cu practicile culturale

traditionale care sint compatibile cu conservarea si utilizarea durabila;d) va ajuta populatiile locale in dezvoltarea si implementarea actiunilor de reconstructie ecologica inzonele degradate unde s-a redus diversitatea biologica; si

Conform acestui principiu, resursele planetei, ecosistemele si vietuitoareletrebuiesc utilizate in mod rational fara a pereclita intregritatea celorlaltesisteme si specii cu care interactioneaza.

Continut

Ex. nu putem defrisa irational paduriin care vietuiesc anumite specii deanimale precum zimbrii.


15/63

1.4.7.Principiul utilizarii durabile a resurselor naturale

intr -o alta definitie , principiul desemneaza totali tatea formelor i metodelor dedezvoltare socio-economica, al caror fundament il reprezinta in primul rand asigurareaunui echilibru intre aceste sisteme socio-economice si elementele capitalului natural; principiul este consacrat pentru prima data in Ra portul Brundtland ( 1987) si apoi innumeroase documente internationale 7 conform acestui raport, dezvoltarea durabila semnifica :- asigurarea in continuare a cresterii economice cu respectarea conditiei de baza aconservarii resurselor naturale;- eliminarea saraciei si asigurarea conditiilor satisfacerii nevoilor esentiale de munca,hrana, energie, apa, locuinta si sanatate;- orientarea proceselor de crestere economica spre o noua calitate;- asigurarea unei cresteri controlate a populatiei;- conservarea si sporirea resurselor naturale, supravegherea impactului dezvoltariieconomice asupra mediului;- restructurarea tehnologiilor de productie si mentinerea sub control a riscuriloracestora;- asigurarea unei abordari integrate a deciziilor privind cresterea economica, mediulinconjurator si resursele de energie.r espectarea cerintelor dezvoltarii durabile reclama solutii sociale, politice,economice, demografice si tehnice; Dezvoltarea durabila a devenit si obiectivul Uniunii Europene acesta fiind incluscand in Tratatul de la Maastricht, ( 1987) iar in 2001 este adoptata Strategia deDezvoltare Durabila a UE ( Goetherborg ) modificata in 2002 la Barcelona.

e) va incuraja cooperarea dintre autoritatile sale guvernamentale si sectorul sau privat in dezvoltarea demetode pentru utilizarea durabila a resurselor biologice.7 Conventia Privind Diversitatea Biologica ( Rio 1992 ) , Summitul Mondial pentru DezvoltareDurabila( Johannesburg 2002 ), etc.

Termenul de dezvoltare durabila a inceput sa devina, insa, foarte cunoscut abia dupa ConferintaInternationala privind Mediul si Dezvoltarea, organizata la Rio de Janeiro (1992) la care au participatreprezentanti din aproximativ 170 de state. Ea a avut ca rezultat elaborarea mai multor conventiireferitoare la schimbarile de clima (reducerea emisiilor de metan si dioxid de carbon), diversitateabiologica (conservarea speciilor) si stoparea defrisarilor masive.

Tot atunci a fost elaborata si Agenda 21 sau Agenda Dezvoltarii Durabile .Agenda Locala 21 a fost elaborata si adoptata la Summitul Mondial de la Rio de Janeiro in 1992, cainstrument de promovare a conceptului dezvoltarii durabile. La Johannesburg ( 2002) al doilea Summit

promoveaza Agenda 21 ca principal instrument de realizare a bunastarii populatiei lumii. Agenda 21stabileste prin participare publica un echilibru intre dezvoltarea economica, echitatea sociala si protectiamediului.

Conform acestui principiu, resursele naturale trebuiesc utilizate astfel incat sa sesatifaca nevoile generatiei actuale fara a compromite posibilitatea generatiilor

viitoare de a si satisface propriile nevoi .

Continut


16/63

1.4.8.Principiul informarii publicului, a participarii acestuia la luareadeciziilor precum si accesul la justitie in problemele de mediu

Principiul presupune ca orice persoan fizica sau juridica sa aiba acces lainformatiile vizand starea mediului, eventuale proiecte care au fost supuse spreautorizare, dreptul de a formula opinii si a solicita respingerea cererii deautorizare a proiectului sau impunerea de obligatii suplimentare

Acest principiu a fost consacrat prin Conventia de la Aarhus din 1998 si a fostpreluat si de dreptul intern ;Principiul presupune drep tul de a se asocia in asociatii neguvernamentale si a actionain justitie persoana responsabila de daune aduse mediului fara a fi nevoita sa probezeun interes personal. Informarea poate fi refuzata doar in situatii exceptionale, precum:securitatea nationala, existenta unui interes national, existenta unei proceduri

confidentiale desfasurata de o autoritatea publica, existenta unui secret comercial,etc.

1.4.9.Principiul subsidiaritatii:

Conform acestui principiu, atunci cand problemele de mediu pot fi reglementate mai judicios la nivel comunitar decat la nivel national, reglementarea acestora se va realizala nivel comunitar.

1.4.10 Principiul dezvoltarii colaborarii internationale in problemele de mediu:

Conform Declaratiei de la Stockholm si a Rezolutiei Consiliului Europei , statelemembre au obligatia de a se informa reciproc si in timp util cu privire la conditiile demediu din statul respectiv sau cu privire la producerea unor accidente saudesfasurarea unor activitati care pot produce consecinte asupra mediului statuluivecin.

1.4.11 Principiul sic utere tuo:

Conform acestui principiu statele au obligatia de a se asigura ca activitatile exercitatein limita jurisdictiei nationale nu cauzeaza daune mediului altor state. Prin Regulile dela Helsinki s-a stabilit insa ca exista o limita de toleranta care a rezultat dintr-oechitabila utilizare.

Continut

Continut

Continut

Continut


17/63

Sectiunea 2. DREPTUL OMULUI LA UN MEDIU SANATOS

2.1 TerminologieAnaliza terminologiei "dreptul omului la un mediu inconjurator sanatos si protejat" este

importanta datorita necesitatii reflectarii cat mai complete in denumire atat a continutului acestuidrept cat si a intinderii acestui continut.

In literatura de specialitate nu exista un consens cu privire la denumirea acestui dreptfiind utilizate frecvent denumiri cum ar fi:2.1.1 - dreptul la un mediu inconjurator sanatos ;

Motivarea acestei denumiri are la baza argumentul dupa care, dreptul fundamental la unmediu sanatos reprezinta premisa realizarii altor drepturi fundamentale cum ar fi: dreptul la viata,la sanatate, la integritate fizica si morala, la munca, la proprietate, etc.

2.1.2- dreptul la un mediu sanatos si echilibrat ecologic ;In emiterea acestei denumiri se pleaca de la ideea ca mediul trebuie protejat atat pentru

protejarea vietii cat si pentru asigurarea calitatii ei, un astfel de drept ducand la o protectie multmai larga decat cea care ar putea rezulta doar din dreptul protectiei sanatatii.

2.1.3 - dreptul la un mediu inconjurator de calitate ; 2.1.4- drepul la conservarea mediului inconjurator ;

Participarea cetatenilor la conservarea mediului are un dublu aspect de drept si de indatorire , anefiind doar beneficiari pasivi ci si responsabili in conservarea si protectia mediului inconjurato

In doctrina se folosesc si alte denumiri cum ar fi: "drept la un mediu inconjurator decent","drept la un mediu inconjurator sigur", "drept la un mediu curat", "drept la un mediu inconjuratorconservat", etc.

Toate notiunile cuprinse in denumirea acestui drept sunt elemente de continut ale"protectiei" pentru ca in lipsa acesteia, mediul dispare si pe cale de consecinta dispar toateadjectivele mentionate mai sus in calitate de denumiri.

Pentru aceste considerente, apreciem ca formularea corespunzatoare este "drept la unmediu sanatos si echilibrat ecologic. ".

2.2 Notiunea de drept la un mediu sanatos si echilibrat ecologicDreptul omului la un mediu sanatos si echilibrat ecologic este un drept subiectiv atat

universal (global, colectiv) cat si individual. El este considerat ca fiind un drept nou in categoriadrepturilor fundamentale ale omului, conturat mai ales si in primul rand la nivel international.

2.2.1. Trasaturile dreptului la un mediu inconjurator sanatos si echilibrat ecologicAlaturi de trasaturile generale ale oricarui drept fundamental, dreptul la un mediu sanatos si

echilibrat are si o serie de trasaturi specifice care ii contureaza personalitatea cum ar fi:- este un drept subiectiv, strans legat de fiecare individ, colectivitate sau populatie;- are caracter pozitiv, in sarcina statului fiind stabilite obligatii cu caracter constitutional precumsi obligatiile cuprinse in legi ;- este un drept fundamental la un mediu inconjurator real si nu ideal ceea ce presupune ca acestdrept trebuie protejat pentru asigurarea echilibrului ecologic, a calitatii , a sigurantei si decenteivietii;- este un drept fundamental reglementat pentru generatiile prezente si viitoare, deci are caracter

temporal;- are un caracter preponderent preventiv si nu reparator al raspunderii pentru daune ecologice insensul ca mediul inconjurator poate fi protejat in primul rand prin intermediul masurilor


18/63

preventive;- titularul dreptului la un mediu protejat este omul ;- garantarea acestui drept este obligatorie, necesara atat la nivel national cat si international,datorita consecintelor negative pe care le poate avea degradarea mediului asupra vietii pe Pamant;- este un drept fundamental nou, ce face parte din categoria drepturilor fundamentale recunoscuterelativ recent in constitutiile nationale.

2.2.2 Natura juridica a dreptului fundamental la un mediu sanatos si echilibra ecologicDat fiind caracterul special al acestui drept, in privinta naturii sale juridice, in doctrina s-au

conturat o serie de opinii specifice, alaturi de cele existente in legatura cu natura juridica adrepturilor fundamentale care sunt relevante pentru toate aceste drepturi deci si pentru cel indiscutie.

Opiniile specifice si diferite referitoare la natura juridica a dreptului fundamental la un mediusanatos sunt determinate de noutatea acestui drept in categoria drepturilor fundamentale, faptpentru care natura sa juridica n-a putut fi inca analizata de catre autorii care au avut-o in vede-re .

O prima opinie in acest sens este cea dupa care dreptul fundamental la un mediu protejat esteun drept de creanta.In motivarea acestei opinii se invoca faptul ca textele constitutionale nu fac numai referiri lanecesitatea protectiei mediului ci stabilesc indatoririle statului in acest domeniu ceea ce face cadreptul la un mediu inconjurator protejat sa reprezinte creanta cetatenilor fata de stat, creanta acarui respectare presupune interventia pozitiva a puterii publice. Aceasta opinie este contestata,deoarece se considera ca, obligatiei statului de a proteja mediul ii corespunde un drept ce nu poatefi de creanta iar raportul juridic ce se naste este un raport de drept constitutional (de drept public)ce nu poate crea obligatii civile de drept privat intre un creditor si un debitor ci numai indatoriripentru protectia mediului atat pentru stat cat si pentru cetateni, indatoriri a caror neindeplinireatrage actionarea in justitie avand temei legal si nu un contract civil.

Intr-o alta opinie, se considera ca dreptul la un mediu protejat este un drept pozitiv si nunatural pentru ca el creeaza in sarcina statului si a cetatenilor, in mod egal, obligatia de a-lconserva.

Conform altor puncte de vedere, acest drept este un drept procedural. Se confunda astfelnatura sa juridica cu continutul.

S-a conturat si opinia dupa care dreptul la un mediu protejat este un drept moral si nu legal.Opinia nu poate fi primita intrucat se stie ca un drept subiectiv daca este un drept moral nu

mai este drept.Ne raliem opiniei dupa care dreptul la un mediu sanatos si protejat, ca orice drept

fundamental este un drept subiectiv ce alcatuieste impreuna cu celelalte drepturi subiective siobligatii corelative, statutul juridic al cetateanului.

2.2.3 Titularul dreptului la un mediu sanatos si echilibrat ecologicIn legatura cu titularul dreptului la un mediu sanatos si echilibrat ecologic in literatura de

specialitate s-au formulat mai multe opinii corespunzatoare teoriilor filozofice referitoare larelatia om - natura. Amintim in acest sens:- teoria antropocentrica (sau a finalitatii umane) - considera ca singurul titular si beneficiar alacestui drept este omul, individul;- teoria cosmogonica - dupa care dreptul la un mediu sanatos si protejat apartine naturii careinclude si omul;- teoria tendintei umaniste - conform careia dreptul la mediu exista doar pentru om ca singurafinalitate nu si pentru natura;

- teoria dupa care titularii acestui drept sunt atat individul cat si colectivitatea;- teoria dupa care titularii dreptului la un mediu sanatos sunt "popoarele" si chiar Pamantul.Teoriile care nu-l considera pe om ca titular al dreptului la un mediu sanatos nu pot fi


19/63

acceptate pe planul dreptului deoarece titular al unui asemenea drept, din punct de vedere juridic,poate fi numai omul. Subiect de drept poate fi numai o persoana fizica sau juridica.Omul trebuie considerat parte componenta a mediului ce nu poate fi desprins din punct de vedere

juridic de acesta. Protectia omului necesita protectia mediului a carui protejare atrage pe cale deconsecinta protejarea fiintei umane.


Participarea cetatenilor la conservarea mediului are un dublu aspect de drept si deindatorire , acestia nefiind doar beneficiari pasivi ci si responsabili in conservarea siprotectia mediului inconjurator.

Test de Autoevaluare :1. Definiti mediul .2. Pot fi considerate istoria, spiritualitatea, energia, vibratiile, zgomotul ,etc. elemente demediu ?3. Definiti principiul poluatorul plateste . 4. Indicati diferenta dintre principiul precautiei si principiul preventiei .5. Indicati continutul dreptului omului la un mediu sanatos.

Exemplu de test tip grila :Principiul precautiei cuprinde :1. precautia in luarea deciziei ;1. evaluarea riscului ;2. luarea masurilor preventive necesare;3. luarea masurilor reparatorii necesare .


20/63

Unitatea de invatare nr. 2MEDIUL SI PROTECTIA LUI

CuprinsSectiunea 1 Tehnicile de protectie a mediului ;1.1. Scurta privire asupra garantiilor financiare alternative pentru raspunderea in domeniul

daunelor, conform Directivei 2004/35/CE ;1.2 Situatia internationala;

Sectiunea 2 Raspunderea persoanei fizice si a persoanei juridice in dreptul mediului ;2.1 Raspunderea in dreptul international ;2.2 Raspunderea in dreptul comunitar ;2.3 Raspunderea in dreptul intern ;2.3.1 Raspunderea civila in dreptul mediului ;2.3.1.1. Raspunderea conform OUG.195/2005 ;2.3.1.2. Raspunderea conform OUG.68/2007 ;2.3.2 . Raspunderea in dreptul contraventional si in dreptul penal al mediului ;

Obiectivele unitatii de invatare

Dupa studiul acestei unitati de invatare veti reusi sa : Identificati tehnicile preventive de protectie a mediului ; Sa identificati particularitatile raspunderii in dreptul mediului fata de cele aleraspunderii civile, penale si contraventionale din dreptul comun ; Veti identifica regulile de aplicare ale prezumtiei de cauzalitate ; Veti intelege mecansimul de operare a raspunderii de mediu, mecanism consacratde una dintre cele mai importante directive in materie Directiva 2004/35/EC transpusaprin OUG.68/2007 ;

Sectiunea 1 Tehnicile de protectie a mediului

Protectia mediului se realizeaza prin instituirea de ecotaxe ( ex. taxa catre Fondul de Mediu ),instituirea de garantii financiare , instrumente economico-fiscale, etc. .

1.1.Scurta privire asupra garantiilor financiare alternative pentru raspunderea in domeniuldaunelor, conform Directivei 2004/35/CE 8 a Parlamentului European si al Consiliului Europei

privind raspunderea de mediu cu privire la prevenirea si remedierea daunelor de mediu

Directiva contine trei prevederi cu privire la garantiile financiare :

-art.8 al.2 -,, autoritatea competenta recupereaza , inter alia, prin intermediul unei garantii reale8 Directiva 2004/35/EC va fi numita in continuare Directiva 35, a fost publicata in Jurnalul Oficial alUniunii Europene nr. 1143/ 30.04.2004 si poate fi studiata si la adresa http://ec.europa.eu /environment
http://ec.europa.eu/http://ec.europa.eu/http://ec.europa.eu/http://ec.europa.eu/


21/63

sau a altor garantii corespunzatoare , de la operatorul care a cauzat dauna sau amenintarea iminentade producere a daunei , costurile pe care le-a suportat pentru desfasurarea actiunilor de preveniresau reparare intreprinse in temeiul prezentei directive -art 14 al.1 care prevede ca Statele Membre trebuie sa stimuleze dezvoltarea mecanismelorfinanciare care sa permita operatorilor sa se acopere/ asigure in caz de raspundere.-art.14 al.2 care instructeaza Comisia ca pana in 30 aprilie 2010 , sa pregateasca un raport cu

privire la stadiul pietei si sa formuleze propuneri referitoare la un sistem de garantie financiaraobligatorie armonizata.

NOTA :Directiva nu prevede un mecanism financiar care sa aiba in vedere cazurile de poluari

orfane adica acele cazuri in care ope ratorii sunt in insolvabilitate, nu sunt identificati sau nu suntobligati sa suporte costul prevenirii sau remedierii daunelor de mediu care cad sub incidentaacesteia.

1.2. Situatia internationala

Franta si Olanda au decis ca directiva nu le obliga sa modifice garantiile financiare pentrudaunele de mediu ; Germania s-a limitat la a autoriza forurile competente sa aduca modificari legislatieinationale in acest sens ; Marea Britanie, Belgia, Italia, Bulgaria, Estonia au prevazut mecanisme financiare post

factum ( mecanisme adoptate : ipoteca, gajul, garantiile bancare irevocabile sau la simpla cerere,depozite constituite intr-un fond in favoarea guvernului, ipoteci pentru garantarea platii in rate adespagubirilor ) ; Romania , prin art.29 al.2 din OUG. 68/2007, consacra ipoteca si proprirea asiguratorie .Asigurarea impotriva daunelor de mediu si asigurarea impotriva insolvabilitatii operatorilor nu suntobligatorii. Exista obligatia de depunere a unei garantii financiare si a probarii detinerii demijloace finaciare in cazul depozitelor de deseuri radioactive .

Sectiunea 2 Raspunderea persoanei fizice si a persoanei juridice in dreptulmediului

In dreptul mediului, raspunderea are un impact mai redus si prezintaparticularitati. Accentul se pune pe activitatea de prevenire si nu pe cea de reparare ,adesea repararea fiind imposibila, deteriorarea fiind ireversibila si fara efecte asupra

factorilor poluatori.Prevenirea se realizeaza prin impunerea unor conditii pentru licentierea sauautorizarea functionarii activitatii, activitati de supraveghere si control, dreptulpublicului de a actiona in cazul unui pericol iminent, etc.

Revenind la raspundere, mentionam ca aceasta cunoaste formele traditionale aleraspunderii: raspunderea administrativa, raspunderea penala si raspunderea civila .

Raspunderea persoanei fizice si a persoanei juridice in dreptul mediului esteconsacrata atat la nivel international cat si la nivel comunitar si la nivel national.

2.1 La nivel international , problema raspunderii statelor pentru prejudiciile create desursele poluare aflate pe teritoriul acestora dar care cauzeaza prejudicii pe teritoriul

altor state, s-a pus pentru prima data in 1941 in cazul topitoriei Trail


22/63

(sentina arbitral din 1941) nici un stat nu are dreptul de a folosi teritoriul sau ori a permite folosirea acestuia intr-un mod in care fumul sa produca un prejudiciu pe de teritoriul altui stat sau proprietatilor persoanelor care se gasesc pe ace sta.

In urma deciziei in aceasta speta, s-a stabilit faptul ca statul este considerat inculpa atunci cand nu supravegheaza activitatile desfasurate pe teritoriul sau activitati

care produc daune altor state.Responsabilitatea pentru daunele aduse mediului prin aciunile poluante rezulta

si din regula generala care interzice oricarui stat sa utilizeze teritoriul sau pentruacte contrare drepturilor statelor .

Prin urmare raspunderea statului este una bazata pe culpa. In mod exceptional,raspunderea internationala a statului va fi una obiectiva in cazul accidentelor

nucleare sau a celor cauzate de navele spatiale. Raspunderea obiectiva este atrasaprin simpla incalcare a normelor internationale in materie, independent de culpa.

Angajarea raspunderii internationale pentru dauna cauzata mediului presupuneindeplinirea unor conditii dificil de realizat, in special in cazul poluariitransfrontaliere, conditii precum:- existenta culpei statului in cauza ;

Culpa care consta in nesupravegherea activitatii poluatoare . Culpa este de regulaprezumata .- existenta unui raport de cauzalitate intre actul incriminat si paguba produsa ;

Existenta legaturii de cauzalitate ridica probleme din cauza unor elemente precum: distana dintre sursa de poluare si locul unde se produce paguba, evolutia intimp a efectelor posibile, rolul circumstanelor geografico -climatice n atenuarea sauamplifi carea consecinelor negative, interferenta dintre dif eritele forme de poluare sidificultatea distingerii contribuiei fieca reia, etc. .- identificarea, autorului poluarii ;

Identificarea autorului este o operaiune dificila in cazul poluarii la mare distan. - existenta si evaluarea prejudiciului ;

Evaluarea prejudiciului reprezinta o alt problema dificila, cu atat mai mult cu ca t

revenirea la starea anterioara este deseori imposibila in domeniul mediuluiinconjurator.In vederea obtinerii despagubirii, persoana prejudiciata va putea apela la protectia

diplomatica a statului al carui cetatean este. Protecia diplomatic poate interveni atunci cand victima unei poluari prezinta

situatia statului sau si solicita protectia acestuia. In conditiile in care victima arecetatenia acestui stat, a epuizat caile interne iar sesizarea acesteia este temeinica,Guvernul statului va prezenta statului unde se afla sursa care a produs dauna ecologicao sesizare numita reclamatie internationala, urmand procedura protectieiinternationale.

2.2. La nivel comunitar In materia raspunderii contraventionale Uniunea Europeana a adoptat doua

Regularaspunderiiculpabile

Conditiileraspunderiiinternationale


23/63

directive cadru: - Directiva 2004/35/EC amendata prin Directiva 2006/21/ EC 9 cuprivire la managementul reziduurilor din industria extractiva si Directiva-cadru

2003/80/JAI privind protectia mediului prin dreptul penal , anulata prin hotarareaCurtii Europene de Justitie din 13 septembrie 2005 10. In prezent, ParlamentulEuropean si Consiliul au formulat o propunere de directiva privind protectia mediului

prin dreptul penal 2007/0022( COD ) .

Directiva 35/ reprezinta rezultatul unui proces indelungat care a inceput cu oserie de programe de actiune pentru mediu si,ulterior, cu includerea in Tratatul de laRoma odata cu adoptarea Actului Unic European 11 . Importanta protectiei mediului siconsacrarea unei politici de mediu se realizeaza printr-o serie de tratate: Tratatulasupra Uniunii Europene 12 , Tratatul de la Roma 13, Tratatul de la Amsterdam 14 iTratatul de la Nisa 15.

Ne vom opri asupra Directivei 2004/35/EC, care a fost transpus n dreptul internprin OUG.68/2007.

Directiva 35 a fost modificata prin directiva 2006/21/EC privind managementulrezidurilor din industria prelucratoare .

Sigur ca dispozitii referitoare la raspundere se gasesc si in alte directive sectoriale.Cu titlu de exemplu amintim Directiva 75/442 cadru privind deseurile a Consiliului,astfel cum a f ost modificat prin directiva 91/692/CEE 16privind deseurile periculoasesi Decizia Comisiei 96/350/CE .

2.3.Raspunderea in dreptul internRaspunderea este reglementata de OUG.195/2005 privind protectia mediului 17,

OUG.68/2007 privind raspunderea de mediu cu referire la prevenirea si reparareaprejudiciului asupra mediului care reprezinta norme cadru dar si de acte normativesectoriale.

Conditiile raspunderii in dreptul mediului sunt aceleasi cu cele prevazute saustipulate in dreptul civil, in dreptul administrativ sau in dreptul penal insa acesteaprezinta anumite particularitati.

Raspunderea in dreptul mediului poate fi civila, contraventionala (administrativa ) sau penala.

2.3.1 Raspunderea civila in dreptul mediului

2.3.1.1. Rspunderea de drept civil conform OUG.195/2005 2.3.1.1.1 Temeiul juridic al rspunderii de drept civil . Rspunderea obiectiv irspunderea subiectiv .

9 Directiva 2006/21/ EC- aceasta a amendat Directiva 2004/35/EC n sensul completarii listei privindactivitatile profesionale primejdioase, cu inca o activitate : managementul reziduurilor extractive ,ultima fiind transpusa in dreptul roman prin O.U.G. 68/2007, publicata in M.Of. nr.446 / 29.06.2007 ;10 Directiva a fost anulata pe motiv ca ar fi fost adoptata in mod g resit. Aceasta a fost adoptat in bazaarticolului 47 UE putand fi adoptata in mod corect doar in baza art. 175 CE, articol care se refera laprotectia mediului11 Semnat la Luxemburg si la Haga n 1986 i intr at in vigoare in 01.07.1987 ;12 Semnat la Maastricht in 1992 si intrat in vigoare la 01.11.1993 ;13 Semnat 25.03.1957 si intrat in vigoare n 1958 ;14 Semnat la 02.10.1997 si intrat in vigoare la 01.05.1999 ;15 Semnat la 26.02.2001 si intrat in vigoare la 01.02.2003 ;16

Directiva 91/692/CEE (1) A Consiliului din 23 decembrie 1991 pentru standardizarea si

rationalizarea rapoartelor privind implementarea anumitor directive referitoare la mediu.17 OUG 195/2005 privind protectia mediului, publicata in M.Of. 1196 / 2005 ;


24/63

Inainte de intrarea In vigoare a legii nr.137/1995, temeiul juridic al raspunderiipentru daunele aduse mediului inconjurator il constituia art 998 si urm din C.civ.vizand raspunderea civila delictuala. Fundamentele unei asemenea raspunderi ilconstituiau culpa, raspunderea comitentului pentru fapta lucrului ( art.1000 al.1 dinC.civ. ), abuzul de drept, raspunderea pentru fapta prepusului si tulburarile devecinatate.

Odata cu adoptarea L.137/ 1995 raspunderea devine obiectiva si este intemeiatape ideea de risc. Orice activitate care creeaza pentru altul un risc face pe autorul sauresponsabil pentru prejudiciul pe care-l poate cauza fara a fi necesar a dovedi oatitudine culpabila.

Fundamentul raspunderii ramane ideea de risc si in actele normative carereglementeaza in prezent raspunderea pentru prejudiciile cauzate mediului.

Actele normative care reglementeaza materia se impart in doua mari categorii :

- dispozitii normative speciale apartinand dreptului mediului- intra in aceasta categorie :OUG.195 / 2005 18 privind protectia mediului

aprobata si modificata prin Legea 265 / 2006 ; OUG.68/2007- privind raspunderea demediu cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului de mediu 19 ; OUG 262/2000 privind nivelurile maxime de pesticide in plante si produse vegetale; OUG 43/2004 privind miscarea transfrontiera a organismelor modificate genetic si alte actenormative speciale ;

- dispoziii normative generale - dintre actele normative generale cele mai importante intra in aceasta categorie

codul civil, codul penal, Legea 554/2004 a contenciosului administrativ 20,O.G.2/2001 cu privire la regimul juridic al contraventiilor 21, etc.

2.3.1.1.2 Particularitatile raspunderii in dreptul mediului

Riscul ecologic prezinta particularitatea ca nu reprezinta, de regula, un eveniment brusc ci este rezultatul acumularii lente a unor efecte negative, necontrolate ineremediate la timp. Aceste efecte negative se pot propaga in lant asupra diferitilorfactori naturali. Din aceste motive, raspunderea juridica pentru prejudiciile cauzatemediului prezinta anumite particularitati :

- in ceea ce priveste caracterul raspunderiiConform art.95 din OUG.195/2005 , raspunderea este obiectiva , intemeiata pe

ideea de risc. Indemnizarea victimei are loc intotdeauna indiferent de culpa autorului.

Prejudiciul trebuie sa fie reparat intotdeauna.Prin urmare, s-a avut in vedere si situatia in care autorul nu poate fi stabilittocmai datorita acumularii in timp a rezultatelor negative .In acest din urma cazrepararea prejudiciului o suporta toti comerciantii si se realizeaza sub formacontributiei obligatorii la fondul de mediu.

Totusi , pentru asemenea situatii Curtea de Justitie a Uniunii Europene, a decis cainstantele nationale vor putea aplica prezumtiile relative ale legaturii de cauzalitateacolo unde exista indicii suficiente iar prejudiciul va fi acoperit de catre cei care vor fi

18 Publicat in M.Of. nr.1196/2005; 19 Publicat in M.Of.nr.446 / 29.06.2007 ; 20

Publicat n M.Of. nr.1154 / 07.12.2004, modificat i completat prin L.262 /2007-publicata in M.Of. nr. 510/30.07.2007 ;21 Publicat n M.Of. nr.410 / 25. 07.2001 ;

Regularaspunderiiobiective


25/63

prezumati ca fiind in culpa.In mod exceptional, raspunderea va fi subiectiva, in cazul prejudiciilor create

speciilor protejate si habitatelor naturale .In cazul raspunderii obiective, victima va trebui sa dovedeasca doar existenta

prejudiciului si legatura de cauzalitate dintre fapta si dauna suferita urmand a fidespagubita indiferent de atitudinea culpabila sau neculpabila a autorului prejudiciului.

In cazul pluralitatii autorilor, raspunderea este solidara . Suntem in prezenta unuinou caz de raspundere solidara care se adauga celor prevzute deja de art.1003 dinC.civ..

- in ceea ce priveste autorul prejudiciului Autor poate fi orice persoan fizica sau juridica care cauzeaza un prejudiciu

mediului inconjurator.In mod exceptional, atunci cand autorul nu poate fi identificat, repararea

prejudiciului adus mediului inconjurator se va realiza din contributia obligatorie laFondul de Mediu a tuturor persoanelor juridice care desfasoar activitati comercial e.

- in ceea ce priveste faptaDaca in dreptul comun fapta trebuie sa fie ilicita pentru a atrage raspunderea, in

dreptul mediului vor atrage raspunderea civila si acele activitati normale, realizateconform autorizatiilor care insa produc prejudicii mediului inconjurator. In acest caz,raspunderea este obiectiva, intemeiata pe ideea de risc.

- in ceea ce priveste victima prejudiciuluiIn doctrin au existat discut ii referitoare la identitatea victimei prejudiciului i

anume daca acesta este omul sau mediul i s -au conturat mai multe opinii :- intr-o prima opinie, prejudiciul este cauzat bunurilor si persoanelor, mediul avanddoar rolul de cauza ;- intr-o a doua opinie, victima este mediul inconjurator, dauna fiind provocata acestuia.- intr- o ultima opinie, concluzioneaza in sensul ca atingerea se aduce bunurilor -mediu dar ca dreptul la actiune aparine fiecarei persoane. Dreptu l la actiune esteintemeiat pe existenta unui drept subiectiv al fiecarei persoane la mediu, mediul sielementele sale reprezentand un res comunes.

Impartasim aceasta ultima opinie cu unele nuantari.daunele aduse mediuluiinconjurator creeaza doua categorii de victime: o victima principala care este mediulinconjurator si o victima secundara - care este persoana fizica sau persoana juridicaprivata sau publica care este proprietarul sau administratorul bunului-mediu. Aceastadin urma are un drept la actiune. Orice atingere adusa mediului duce la obligarea

faptuitorului la readucerea mediului la starea anterioara si despagubirea persoanei inpatrimoniul careia s-a reflectat prejudiciul ( de ex. despagubirea pentru beneficiulnerealizat, plata contravalorii prejudiciului de agrement, etc. ). Exista si o a treiacategorie de persoane, tertii, care nu au un drept de proprietate sau administrare abunului-mediu dar care au un drept subiectiv general la mediu, drept carefundamenteaza dreptul la actiune.

- prejudiciulMultiplele atingeri aduse mediului inconjurator au determinat doctrina sa

defineasca notiunea de prejudiciu ecologic distinct de notiunea de prejudiciu indreptul intern. Se impune, de asemenea, a mentiona faptul c OUG.195/2005

utili zeaza notiunea de prejudiciu adus mediului care ar avea un continut diferit fatade cea de prejudiciu ecologic .Prejudiciul ecologic : Plecand de la ideea ca orice atingere adusa unui element al


26/63

mediului inconjurator nu poate sa nu aiba efecte si asupra altor elemente componenteale mediului ( ex. poluarea apei are efecte negative i asupra faunei acvatice), MichelDespax definete prejudiciul ecologic ca fiind atingerea adusa ansambluluielementelor unui sistem ceea ce ar ridica probleme in ceea ce priveste dreptul lareparatie.

Prejudiciul ecologic este definit diferit in literatura de specialitate.

Prejudiciul ecologic a fost definit, pe rand , ca reprezentand : dauna cauzatapersoanelor si bunurilor de catre mediul in care acestea se gasesc; dauna adusa de catreom mediului 22; aceea forma de prejudiciu cauzata prin fapte de orice fel care lezeazavalori ale mediului inconjurator 23.

Conform legii 137/1995 24, a prot eciei mediului prejudiciul a fost definit cafiind efectul ,, cuantificabil in cost al daunelor asupra sanatatii oamenilor, bunurilorsau mediului, provocat de poluanti, activitati daunatoare, accidente ecologice saufenomene naturale periculoase .

Prejudiciul adus mediului OUG.195/2005 25 privind protecia mediului utilizeaza pentru prima data

expresia de prejudiciu adus mediului . Spre deosebire de L.137/1995 aceastavizeaza doar prejudiciile aduse mediului prin poluani, activitati daunatoare, acc identeecologice sau fenomene naturale periculoase 26 .

OUG 195/2005 cuprinde o neconcordanta care ni se pare important declarificat. Se poate observa ca intre textul art 2 pct.52 din OUG 195/2005 i intregultext al ordonantei exista o necorelare in sensul ca art. 2 pct 52, in care se definesteprejudiciul, enumera ca fiind prejudiciu in sensul actului normativ si ,, daunele asuprasanatatii oamenilor sau bunurilor in timp ce intregul text al ordonantei pare a limitaraspunderea si masurile de prevenire si reparare doar la prejudiciile aduse mediuluiprin poluanti, activitati daunatoare, accidente ecologice sau fenomene naturalepericuloase.

Care ar fi domeniul de aplicare al ordonanei, din acest punct de vedere ? In doctrina a fost emisa opinia 27 interpretarii restrictive a OUG.195/2005 in

sensul aplicrii acesteia doar prejudiciilor aduse mediului propriu -zis insa s- a opinat iin sens contrar.

Prejudiciul adus mediului poate fi :- direct ( ex. poluarea apelor, distrugerea padurilor, etc. ) sau indirect (ex.

cheltuielile refacerii mediului, nerealizarea unor venituri viitoare, etc. ), ambeleangajand raspunderea persoanei responsabile de producerea acestuia ;

- de origine primara

( deteriorarea recoltelor, a calitatii apelor, etc. ) sau de origine

secundara , produs ca o consecinta a daunei primare ( ex. distrugere a faunei acvatice);- prejudiciu evaluabil si reparabil si prejudiciu ireparabil ( caracteristic dreptuluimediului ) ;

22 Ernest Lupan - Cu privire la Noiunea Juridic a Prejudiciului Ecologic - Revista Dreptul, nr.3/2003,p.77 -89 ; 23 Simona-Maya Teodoroiu Rspunderea Civil pentru Dauna Ecologic - Ed. Lumina Lex,

Bucureti, 2003, p.106 ;24 Abrogata prin OUG.195/2005 ;25 Publicat n M.Of. nr.1196/ 30.12.2005, modificat i aprobat prin L.256/2006 publicat n M.Of.nr.

586/06.07.2006 ;26 A se vedea i Mircea Duu Tratat de Dreptul Mediului - Ediia 3 , Ed. C.H.Beck, Buc. 2007, p.521, Mircea Duu Dreptul Mediului- Ed. C.H.Beck, 2007, p.267 ;27 Mircea Duu Tratat de Dreptul Mediului- Ediia 3, Ed. C.H.Beck, Buc. 2007, p.521 ;

Tipuri deprejudicii


27/63

- prejudiciu admis - care nu atrage raspunderea poluatorului intrucat se produce caurmare a respectarii de catre acesta a conditiilor prevazute intr-o autorizatie sau avizde mediu.

Fata de dispozitiile art 35 al. 2 din Constitutia Romaniei si ale art.998 siurmatoarele din C.civ., apreciem ca doctrina prejudiciului admis nu poate fi acceptatapentru urmatoarele considerente:

- Constitutia nu numai ca obliga la repararea prejudiciului produs mediului dar , maimult decat atat, instituie in sarcina persoanelor fizice si juridice o obligatie generala dea proteja mediul inconjurator si de a-l ameliora , fara a preciza ca aceasta obligatie esteinstituita doar in sarcina autorului prejudiciului ;- Constitutia utilizeaza expresiile de ,, mediu sanatos si ,, ameliorare , notiunicare indica extrem de clar faptul ca nici un prejudiciu adus mediului nu este admis.

Intr- o alt calificare 28 prejudiciul poate fi :- prejudiciul cauzat mediului natural consta in prejudiciul adus naturii,

biodiversitatii sau peisajului ;- prejudiciu nefinanciar care se refera la indemnizarea prejudiciului de agrement sicorespunde unui prejudiciu moral ;-prejudiciu de dezvoltare - care reprezinta prejudiciul direct care atrage repararea innatura, repararea prin echivalent si incetarea activitatii care produce dauna de mediu ;-prejudiciu de salvgardare vizeaza despagubirea colaboratorilor unei actiuniimpotriva de poluarii, a masurilor luate in scopul prevenirii poluarii, restaurarea, etc.

Acoperirea prejudiciului se realizeaza sub forma readucerii mediului la stareainitiala ( ex. reampadurire, repopularea mediului acvatic, modificarea instalatiilor, etc),a platii unor despagubiri financiare, etc.

-in ceea ce priveste legatura de cauzalitate dintre prejudiciu si fapta licita sauilicit

Intrucat, asa cum spuneam anterior, prejudiciul adus mediului poate reprezentarezultatul unor actiuni negative succesive asupra mediului sau rezultatul mai multorfactori, legatura de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu este adesea greu de stabilit. Unexemplu, clasic ar fi cel al poluarii care este produsa de autoturisme, de fabrici, deactiuni ale persoanelor fizice, etc.

Vor face parte din lantul cauzal nu numai cauzele directe ale prejudiciului ci sicele care au reprezentat doar cauza mediata a producerii acestuia.

Sarcina dovedirii persoanei faptuitorului revine persoanei prejudiciate. Din acestemotive, pentru situatiile in care victima nu poate realiza aceasta proba doctrina a

instituit si practica a preluat prezumtia probabilittii legaturii de cauzalitate

.Prezumtia este larg utilizata mai ales in cazul prejudiciilor indirecte care sunt intalnitefrecvent in materie de mediu, admitandu-se acoperirea acestora.

Atunci cand prejudiciul este rezultatul actiunii sau inactiunii mai multor persoane,pentru angajarea raspunderii nu se cere ca fiecare dintre acestia sa cunoasca faptaceleilalte persoane, singura conditie care se cere este aceea ca fapta sa fie cauzaimediata sau mediata a prejudiciului. In acest caz raspunderea este solidara, fiecaredintre acestea putand fi obligata la repararea totala a prejudiciului.


28/63


29/63

daunelor de mediu, stabileste un cadru legal al raspunderii bazat pe principiulpoluatorul platete, principiu deja consacrat in Tratatul Stabilind ComunitateaEconomica Europeana ( art.174 ( 2) TEC ). Conform acestui principiu, operatorul acarui activitate a cauzat o dauna asupra mediului sau o amenintare iminenta deproducere a unei asemenea daune trebuie sa raspunda financiar ( al.1 din preambul) .Caracteristic pentru Directiva 35 este faptul ca aceasta vizeaza daunele ecologice

propriu-zise si este centrata pe puterea si obligatiile autoritatilor publice . Directivaabordeaza raspunderea mai mult din punct de vedere administrativ decat din punct devedere civil. Dauna sau prejudiciul ecologic este diferit fata de dauna sau prejudiciulcivil aa cum vom vedea mai jos .

Plecand de la principiul poluatorul plateste, Directiva 35 construieste o nouanotiune de prejudiciu dandu-i acestuia un sens ecologic, specific dreptului mediului.Prejudiciul ecologic dobandeste un sens mai larg decat in dreptul civil, poluatorulurmand a suporta nu numai dauna efectiva si directa dar si costurile masurilor deprevenire a poluarii precum si cele limitare a efectelor acesteia.

In doctrina s-a enuntat ideea 30 conform careia principiul poluatorul plateste presupune eliminarea subventiilor destinate protectiei mediului astfel incat costurilelegate de poluare sa fie suportate de cel care o cauzeaza si nu de catre societate.

Directiva 35 da raspunsul unor chestiuni disputate in dreptul mediului precum :stabilirea autorului prejudiciului in cazul poluarii difuze, angajarea raspunderiipoluatorului in lipsa culpei acestuia, intinderea prejudiciului, etc.

2.3.1.1.2. 2 Domeniul de aplicare a Directivei 35 si implicit a OUG.68/2007

Domeniul de aplicare material 31

Directiva se aplic raspunderii cu privire la daunele produse mediului prin : 1. exercitarea uneia dintre activitatile profesionale prevazute in anexa nr. III dinaceasta si oricarei amenintari iminente de producere a unor asemenea daune care estedeterminata de una din aceste activitati ( ex. exploatarea instalatiilor care fac obiectulunui permis, operatiunile de gestionare a deseurilor, orice deversare in apele interioarecare fac obiectul unei autorizatii, orice deversare in apele subterane care fac obiectulunei autorizatii, etc.);1. atingerea adusa speciilor si habitatelor naturale protejate prin una dintreactivitatile profesionale, altele decat cele enumerate in anexa nr.III si oricareiamenintari iminente de producere a unor asemenea daune care este determinata deuna din aceste activitati, in cazul in care operatorul a comis o eroare sau o neglijenta;2. toate activitatile profesionale in afara celor identificate deja in legislatiacomunitara ca prezentand un risc real sau potential pentru sanatatea umana si mediu .

- Excepii de la domeniul de aplicare materialDirectiva nu se aplica daunelor aduse mediului de :

1. un conflict armat, ostilitati, un razboi civil sau o insurectie ;2. un fenomen natural cu caracter exceptional, inevitabil si irezistibil ;

30 Mile na Tomescu, erban -Alexandru Stanescu Conditiile Raspunderii Juridice pentru DauneAduse Mediului potrivit Directivei 2004/35/EC , Revista Romana de Drept Al Afacerilor , nr.6/2006,Ed. Wolters Kluwer , p.51-52 . Conform acestor autori, ajutorul de stat subveniile pentru protectiamediului pot fi acordate pentru realizarea de investitii sau consultanta pentru reabilitarea

amplasamentelor industriale poluate, reamplasarea agentilor economici precum si pentru operare .31 Art.3 din Directiva 35 ;

Domeniul deaplicare aDirectivei 35si implicit aOUG.68/2007


30/63

3. in cazul unei amenintari iminente de producere a unei asemenea daunedeterminate de un incident pentru care raspunderea sau despagubirile intra subincidenta domeniului de aplicare a conventiilor internationale mentionate in anexa nr.IV din directiva ;4. nu se aplica daunelor aduse mediului sau amenintarii iminente deproducere a unor astfel de daune care ar putea fi cauzate de activitatile reglementate de

Tratatul de Instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice sau de un incidentsau de o activitate pentru care raspunderea sau despagubirile intra sub incidentadomeniului de aplicare a unuia dintre instrumentele internationale enumerate in anexaIV;5. de accidentele nucleare ;6. activitatile desfasurate in principal in interesul apararii nationale sausecuritatii internationale sau activitatilor al caror scop unic este de a asigura protectiaimpotriva catastrofelor naturale;7. nu se aplica amenintarii iminente de producere a unor astfel de daunecauzate de o poluare cu caracter difuz .

- Limitari in aplicarea directiveiAplicarea directivei nu va aduce atingere dreptului operatorului de a-si limita

raspunderea in conformitate cu legislatia interna prin care s-a pus in aplicareConventia privind limitarea raspunderii pentru creantele maritime 32 sau a Conventieide la Strasbourg privind Limitarea Raspunderii in Navigatia Interioara . 33

Domeniul de aplicare personalDirectiva se aplica tuturor persoanelor care :

- desfasoara una din activitatile prevazute in anexa nr. III din aceasta ;- desfasoara activitati care nu sunt prevazute in anexa III si care aduc prejudiciispeciilor sau habitatelor naturale protejate in legislatia comunitara. 34

Domeniul de aplicare teritorial Directiva se aplica pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene.

Condiiile ra spunderii pentru daune aduse mediului in lumina Directivei 35

- fapta ilicita cauzatoare de prejudiciuFapta ilicita cauzatoare de prejudiciu trebuie sa constea in producerea de

daune mediului inconjurator prin 35 :

-exploatarea unei instalatii care face obiectul unui permis ;- gestionarea defectuoasa a deseurilor, cu exceptia imprastierii namolului de epurareprovenit din statiile de tratare a apelor urbane reziduale cand acesta este utilizat inscopuri agricole si exceptarea de la raspundere este prevazuta de statul pe teritoriulcaruia se desfasoara activitatea ;- orice deversare defectuoasa a unor substante in apele interioare de suprafata, cand

aceasta face obiectul unei autorizari prealabile;- orice deversare defectuoasa a unor substante in apele subterane cand aceasta faceobiectul unei autorizari prealabile ;

32 LLMC din 1976 ;33 CLNI din 1988 ;34 Art.3 pct.1 lit.b din Directiva 3535 A se vedea anexa nr.III din Directiva 35 ;

Conditiileraspunderii


31/63


32/63

repararea daunei de mediu si sa se indrepte impotriva persoanelor care au produsdauna .

Conform art 12, persoanele fizice sau juridice afectate sau susceptibil de a fiafectate de dauna adusa mediului care au un interes suficient in ceea ce priveste daunade mediu sau care invoca o atingere a unui drept, pot solicita autoritatilor competentesa actioneze in vederea prevenirii sau repararii daunei.

- culpaDirectiva consacra raspunderea obiectiva fundamentata pe principiul poluatorul

plates te conform caruia operatorul a carui activitate a cauzat o dauna asupramediului sau a carui activitate reprezinta o ameninare iminenta de producere a uneiasemenea daune trebuie sa raspund financiar ( al.1 din preambul) .

Directiva 35 prevede si un caz al raspunderii intemeiata pe culpa, cazulraspunderii pentru daunele produse speciilor si habitatelor naturale protejate . In acestcaz, raspunderea poate fi antrenata doar in cazul in care se dovedeste comiterea uneierori sau existenta unei neglijente din partea poluatorului.

2.3.1.2 Raspunderea penala. Raspunderea contraventionala

2.3.1.2.1 Raspunderea contraventionala

Contraventia reprezinta fapta savarsita cu vinovatie si prevazuta ca atare de legi,hotarari de guvern sau acte ale autoritatilor administratiei locale sau judetene, faptacare nu intruneste pericolul social al infractiunii.

Avand in vedere faptul ca raspunderea in dreptul mediului este una obiectiva,intemeiata pe risc iar raspunderea contraventionala este una subiectiva intemeiata peculpa, se pune intrebarea daca este posibila antrenarea raspunderii contractuale inaceasta materie ?

Pentru a face posibila atrenarea raspunderii, doctrina a dezvoltat teoriaprezumtiei culpei. Prin simpla incalcare a prevederilor legii poluatorul se afla in culpa,putand fi sanctionat contraventional.

Cadrul juridic general al aplicarii conraventiei este constituit din O.G. 2/2001 38,OUG 195/2005, HG. 127/1994 si alte acte normative sectoriale.

Contraventiile se constata si se aplica de catre:- comisarii in cadrul Garzii Nationale de Mediu;- personalul imputernicit al A dministratiei Rezervatiei Biosfera Delta D unarii ,- personal imputernicit din cadrul administratiei locale si judetene, personal din cadrul

Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Apararii Nationale, etc.Contraventii prevazute de OUG 195/2005

OUG.195/2005 prevede urmatoarele categorii de contraventii :- incalcarea obligatiei de instalare de sisteme de monitorizare si a obligatiei defurnizare a acestor informatii catre autoritatile publice ;- desfasurarea unei activitati fara obtinierea autorizatiei de mediu;- neindeplinirea de catre autoritati a obligatiei de control si supraveghereactivitatilor cu impact asupra mediului ;

38 Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor , publicata in M.Of.410/2001 modificata prin OUG. nr. 16/2002, Legea nr. 180/2002 , OG. nr. 61/2002 , Legea nr.357/2003 , OUG. nr. 108/2003 , Hotararea Curtii Constitutionale nr. 3/2003 , Legea nr. 526/2004 ,OG.nr. 8/2006, Legea nr. 352/2006, Legea nr. 353/2006 , Legea nr. 182/2006 , Decizia Curtii Constitutionalenr. 953/2006 , Decizia Curtii Constitutionale nr. 228/2007.


33/63

- neresprectarea masurilor impuse de catre actele de control de catre autoritatilepublice ;

Contraventii prevazute de H.G. 127/ 1994 39 :H.G. 127/94 prevede urmatoarele categorii de contraventii :

- aruncarea deseurilor in afara spatiilor autorizate ;

- neluarea masurilor de salubrizare si amenajarea terenurilor neocupate productiv inincinta localitatilor ;- neluarea de catre autoritati a masurilor de salubrizate stradala, de amenajareaspatiilor verzi, a pietelor si parcurilor publice,- schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi fara obtinerea uneiautorizatii din partea autoritatilor- capturarea, detinerea sau vanzarea de specii rare de animale, de plante declaratemonumente ale naturii sau ale unor piese mineralogice, paleontologice provenite dinlocuri declarate monumente ale naturii- neinstalarea sistemelor de epurare in zonele in care exista pericol pt protectiamediului- neluarea masurilor de reducere a vibratiilor

Agentul constatator poate aplica doua categorii de sanctiuni:- o sanctiune principala mustrarea sau amenda ;- o sanctiune complementara constand in suspendarea autorizatiei de mediu,inchiderea activitatii unitatii, confiscarea bunului cu care s-a produs contraventia,obligarea la readucerea mediului la starea anterioara

2.3.1.2. 2 Raspunderea penala in dreptul mediului

Studiile statistice arata ca oamenii de afaceri castiga sute de milioane de euro inurma comiterii unor infractiuni impotriva mediului inconjurator. Legea 286/2009 ( noul cod penal) 40 consacra cap 5 infractiunilor impotrivasanatatii. Art 352-359 incrimineaza infractiuni precum zadarnicirea combaterii bolilor,raspandirea bolilor la animalelor si plante, infectarea apei, falsificarea sau substituireade alimente ori alte produse, comercializarea de produse alterate si traficul de produsesau substante toxice.

Aceste infractiuni prezinta particularitatea ca sunt comise cu intentie, legeaincriminand rar infractiunile comise din culpa sau tentativa.

Art. 98 din OUG. 195/2005 incrimineaza urmatoarele infractiuni:- arderea miritilor, stufului, tufarisurilor si vegetat iei ierboase din ariile protejate si depe terenurile supuse refacerii ecologice;- poluarea accidentala datorita nesupravegherii executarii lucrarilor noi, functionariiinstalatiilor, echipamentelor tehnologice si de tratare si neutralizare, mentionate inprevederile acordului de mediu si/sau autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu;- poluarea prin evacuarea, cu stiinta in apa, in atmosfera sau pe sol a unor deseuri sausubstante periculoase;

- nerespectarea restrictiilor sau interdictiilor stabilite pentru protectia apei si a

39 HG127/94 - privind stabilirea i sancionarea unor contravenii la normele pentru protecia mediuluinconjurtor , publicata in M.Of. nr. 94/9440 Publicata in M.Of. 510/2009 ;

( ex.cazul traficului de produse sau substante toxice)


34/63

atmosferei, prevazute de actele normative in vigoare;- folosirea de momeli periculoase si de mijloace electrice pentru omorarea

animalelor salbatice si a pestilor in scopul consumului sau al comercializarii;- producerea de zgomote peste limitele admise daca prin aceasta se pune in pericol

grav sanatatea umana ;- nerespectarea restrictiilor si a interdictiilor la vanat si pescuit ale unor specii

protejate sau oprite temporar prin lege si in zonele cu regim de protecie integrala,potrivit reglementarilor specifice;- continuarea activitatii dupa suspendarea acordului de mediu sau

autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu ;- nesupravegherea si neasigurarea depozitelor de deseuri si substante periculoase,

precum si nerespectarea obligatiei de depozitare a ingrasamintelor chimice siproduselor de protectie a plantelor numai ambalate si in locuri protejate ;- prezentarea in lucrarile privind evaluarea de mediu, evaluarea impactului asupra

mediului, a bilantului de mediu sau a raportului de amplasament a unor concluzii siinformatii false;- producerea si/sau importul in scopul introducerii pe piata si utilizarea unor

substante si preparate periculoase fara respectarea prevederilor actelor normative invigoare si introducerea pe teritoriul Romaniei a deseurilor de orice natura in scopuleliminarii acestora ;

- importul si exportul unor substante si preparate periculoase interzise saurestrictionate ;

- transportul si tranzitul de substante si preparate periculoase, cu incalcareaprevederilor legale in vigoare ;

- omisiunea de a raporta imediat despre orice accident major;- producerea, livrarea si utilizarea ingrasamintelor chimice si a produselor de

protectie a plantelor neautorizate;- desfasurarea de catre persoanele juridice de activitati cu organisme modificate

genetic sau produse ale acestora fara a solicita si obtine acordul de import/exportsi/sau autorizatiile prevazute de reglementarile specifice;

- cultivarea plantelor superioare modificate genetic de catre persoanele fizice i juridice fara autorizatie din partea autoritatii publice competente pentru agricultura sifara contract cu titularii autorizatiilor de introducere deliberata in mediu si pe piata aorganismelor modificate genetic.

- nerespectarea interdictiilor privind utilizarea pe terenuri agricole de produse deprotectie a plantelor sau ingrasamintelor chimice;

- provocarea, datorit nesupravegherii surselor de radiaii ioni zante, a contaminariimediului si/sau a expunerii populatiei la radiatii ionizante, omisiunea de a raporta

prompt cresterea peste limitele admise a contaminarii mediului, aplicareanecorespunzatoare sau neluarea masurilor de intervenie i n caz de accident nuclear;- descarcarea apelor uzate si a deseurilor de pe nave sau platforme plutitoare direct

in apele naturale sau provocarea, cu stiinta, de poluare prin evacuarea sau scufundareain apele naturale, direct sau de pe nave ori platforme plutitoare, a unor substante saudeseuri periculoase.

- continuarea activitatii dupa dispunerea incetarii acesteia;- neluarea masurilor de eliminare totala a substantelor si preparatelor pericul

Date post:	09-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	elena-elly
View:	223 times
Download:	0 times

474_curs de Dreptul Mediului IDD_1973

Documents