47% dintre lucrători au a contribuţiei ... · Potrivit sursei, Consiliul European este așteptat...

Numărul 55704.05 - 10.05.2017

SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA

Distribución gratuitawww.noiinspania.com

EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑAEL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑAGRATUIT

Pag. 12

Simona Halep,

Irina-Camelia

Begu şi Monica

Niculescu

participă la

Mutua Madrid

Open

Plata retroactivă

a contribuţiei la

pensie.

Întrebări şi

răspunsuri

47% dintre lucrători au

salarii sub 1.000 de euro

Pag. 6

Tot mai mulţi

migranţi vor

să rămână

în România Pag. 10

Pod suspendat la Brăila,

ce va fi între primele cinci

poduri din Europa

Pag. 11

Tarjeta Social va fi universală şi

va cuprinde toate ajutoarele

publice ale cetăţeanului Pag. 7

Noile condiţii pentru

primirea ajutorului de 426

de euro pentru şomeri Pag. 7

DIGI - DOLCE - FOCUS ORIUNDE ÎN SPANIA

RELAŢII, LA TELEFON 642 729 552

MAI MULTE INFORMAŢII, PE SITE

www.antenedigitvmadrid.es

Vindem receptoare DIGI - DOLCE - FOCUS începând cu 50 €* Abonament pe numele clientului Telecomenzi originale, orice model, la 10 € / bucată Reparăm şi înlocuim receptoare defecte cu altele noi HD

Adăugăm receptoare la contracte existenteFacem plăţi şi reconectări la DIGI - DOLCE - FOCUSTrimitem şi montăm receptoare în TOATĂ SPANIA

* Pentru oferta săptămânii consultaţi-ne telefonic

SERVICIU TEHNIC

REGLĂM ANTENE SATELIT

911 289 773 642 720 376

Plaza de la Constitución, 6, Coslada (Madrid)

C/ Doctor Fleming, 39, Coslada (Madrid)[email protected]

Reparaţii calculatoare, telefoane mobile, GPS-uri

VÂNZĂRI ȘI PLĂȚI

Receptoare DIGI HD – 70 € Nou! Receptor DIGI + DOLCE fără conexiune antenă, cu 1.000 de programe – 120 € DOLCE (HD): 75 €; SD: 50 € FOCUS (HD): 140 € (cu abonament inclus pe 5 luni)

Decodăm telefoane mobile pe loc Actualizăm GPS-uri

MARIUS FECHET

Migranții, ca și antreprenorii, demonstrează aceeași perseverență în a-și atinge visul de a-și clădi o viață mai bună Pag. 5

Pag. 4

132 7 ZILE 04.05 - 10.05.2017

Reuniune de lucru a ambasadoarei Gabriela Dancău cu şefi i ofi ciilor consulare din Spania La 28 aprilie, a avut loc, la Ambasada României din Madrid, o

reuniune de lucru a doamnei ambasador Gabriela Dancău cu șefi i ofi ciilor consulare de carieră din Spania (secția consulară a Amba-sadei, consulatele generale, consulatele și vice-consulatul). Scopul reuniunii a fost acela de a evalua activitatea ofi ciilor consulare în urma noutăţilor introduse la începutul acestui an, în vederea îm-bunătăţirii continue a serviciilor acordate cetăţenilor, și a de stabili liniile de acţiune viitoare atât în legătură cu activitatea de bază, cea consulară, dar și în domeniile cultural-educativ, al promovării economice și comerciale și al relației cu comunitatea românească din Spania.

Sesiune informativă despre

„instrumente de fi nanţare pentru

IMM-uri şi microîntreprinderi” la

Ambasada RomânieiAmbasada României în Spania a găzduit, în 25 aprilie, prima sesiune

informativă pentru antreprenorii români din Spania, cu tema Instrumentos de fi nanciación para PYMES y micro-empresas (Instrumente de fi nanţare pentru IMM-uri şi micro-întreprinderi). Tema este una de interes pentru oamenii de afaceri români din Spania, marea majoritate a acestora dezvoltând afaceri prin intermediul unor micro-întreprinderi, IMM-uri sau sub formă de autónomos, a informat reprezentanţa noastră în Madrid, într-un comunicat.

Au participat 20 de antreprenori români din comunitățile autonome Ma-drid și Castilla-La Mancha, reprezentând companii de construcții și materiale de construcții, producție, consultanță juridică, servicii imobiliare, comerț și distribuție, transport, media și organizare de evenimente.

Prezentarea tehnică a fost susținută de Ana María Martínez González și Al-fonso Cárdenes Ramonet, reprezentanți ai Băncii Sabadell, care au abordat următoarele teme: instrumente de fi nanțare/instrumente de plăți pentru PFA, micro-întreprinderi și IMM-uri și modul acestora de funcționare (credit, credit furnizor, leasing, bilete la ordin, renting, confi rming, forfeiting, factor-ing); produse non-fi nanciare oferite de bancă (Kelvin Retail – servicii big data pentru afacerile din comerț, servicii de consultanță juridică telefonică pentru clienții persoane-juridice etc.); interesul și experiența băncii în susținerea antre-prenoriatului; poziționarea în contextul noilor dezvoltări tehnologice și impac-tul acestora asupra ofertei de produse a băncii.

În dezbaterea de la fi nalul evenimen-tului au fost abordate câteva aspecte de interes pentru antreprenorii româ-ni: condițiile de acordare a creditelor, tipurile de garanții solicitate pentru fi nanțări, produse bancare de tipul asigurărilor sociale specifi ce pentru au-tónomos, cerințe de documentare pentru transferuri bancare pe relația cu România (transferuri private, transferuri pentru investiții/achiziții) etc.

Următorul eveniment pentru comunitatea românească de business din Spania va fi o nouă sesiune informativă organizată la sediul Ambasadei, în data de 24 mai, pe tema programului de fi nanțare „Start-Up Nation”, inițiat de autoritățile române.

14 fi rme românești au expus la

Barcelona Bridal Fashion Week

În perioada 28-30 aprilie s-a desfășu-rat desfășura, la Barcelona, a 27-a ediţie a celei mai prestigioase manifestări din domeniul designului vestimentar și accesoriilor de lux, Barcelona Bridal Fa-

shion Week.România a participat la această mani-

festare, pentru al cincilea an consecutiv, cu un stand naţional în care au expus 14 fi rme românești de design vestimentar și de accesorii de lux: Cart New Diva SRL-D, Old Town Boutique SRL, Amica Mia SRL, Musat Studio SRL, Image Plus Grup SRL, Andreea Prod SRL, French Style SRL, Christina Andrei Design SRL,

Silver Wood SRL, Rhea Costa Design SRL, Carla Brillanti SRL, Cristallini Boutique SRL, Marie Ollie SRL și Taf & Laina Part-ners SRL. Prezenţa companiilor româ-nești la această manifestare a fost asi-gurată de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ și Antreprenoriat, prin Programul de promovare a exporturilor, în colaborare cu asociaţia de profi l Bu-charest Fashion District (BFD).

Undă verde pentru Ucraina de a călători fără vize în UEAmbasadori din cele 28 de state membre a Uniunii Europene au aprobat ridica-

rea vizelor de călătorie pentru cetăţenii ucraineni, potrivit unei surse a Consiliului Blocului comunitar, citată de Tass.

„Ambasadori ai statelor membre ale UE au aprobat decizia de a garanta dreptul la călătorie fără vize cetăţenilor din Ucraina”, a afi rmat sursa.

Potrivit sursei, Consiliul European este așteptat să aprobe decizia la data de 11 mai.După ce va fi aprobată, aceasta va fi publicată în Jurnalul ofi cial al UE și va intra

în vigoare la 20 de zile după aceasta. Președintele ucrainean, Petro Poroshenko, a declarat miercurea trecută că decizia este una istorică. În urma acestei măsuri, 45 de milioane de ucraineni și 5 milioane de georgieni vor primi dreptul de a călători pe teritoriul Uniunii Europene fără a mai avea nevoie de vize.

3INFORMAŢII UTILE 04.05 - 10.05.2017

Drepturile menajerelor

+

1GB + 100MINUTE

Naţionale şi internaţionale

(Naționale, Italia și România)

GRATIS din DIGI către DIGI

2000 MINUTE

€/lună5

+

2GB + 400MINUTE



5000 MINUTE

€/lună10


+

5GB + 800MINUTE



5000 MINUTE

€/lună15


@

+

10GB + 2000MINUTE



5000 MINUTE

€/lună20


DIGI MAGIA Ceva atât de bun poate fi doar magie

Mai multe informații www.digimobil.es

Pentru prepaid și abonament Tarife cu taxele incluse. Minutele gratis din DIGI către DIGI sunt o promoție. Pentru apelurile efectuate în afara ofertei DIGI COMBO se va aplica tarifarea pe minut. Consultă destinațiile incluse și Condițiile Serviciului pe www.digimobil.es

Aveţi rezidenţa în Spania şi

carnet de conducere românesc?

Trebuie să îl schimbaţi aici Permisele de conducere românești sunt valabile pe tot teritoriul Uniunii

Europene până la expirare.Conform Directivei 126/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliu-

lui, cetățenii europeni (inclusiv cei români) care au rezidență într-alt stat membru UE, diferit de cel de origine, au obligația de a solicita reînnoirea permisului de conducere în statul de rezidență. Astfel, cetăţenii români rezidenţi în Spania vor solicita reînnoirea permiselor de conducere în Spa-nia în momentul expirării, pierderii sau furtului permisului românesc de conducere. În acest sens, aceștia trebuie să se adreseze Direcţiei de Trafic din provincia spaniolă de rezidenţă, informează Ambasada României la Madrid.

Cetăţenilor români care și-au obţinut permisul de conducere românesc înainte de a-și stabili rezidenţa în Spania (înainte de a obţine NIE), li se re-cunosc automat toate categoriile obţinute până la acea dată, cu precizarea că pentru categoriile BTP, C1, C1E, C, CE D1, D1E, D, DE, valabilitatea este de 5 ani.

Vă prezentăm drepturile pe care le au toți lucrătorii care își desfășoară activita-tea ca empleada/o de hogar:

- Odihna între zilele de lucru: Tre-buie să fi e 12 ore, cel puțin; în cazul lu-crătorilor care lucrează intern, timpul de odihnă obligatoriu se reduce la zece ore. De asemenea, au două ore între mese, perioadă ce nu este calculată drept timp de muncă.

- Odihna săptămânală: Lucrătorul are dreptul la o odihnă săptămânală de 36 de ore succesive. Dacă este posibil, ar trebui să fi e din după-masa zilei de sâmbătă sau până în dimineața zilei de luni, cu duminica întreagă. Angajatorul este obligat să respecte aceste perioade de odihnă.

- Vacanța: 30 de zile independente de vacanța familiei angajatoare. Cinci-sprezece zile pot fi alese de lucrător.

- Pagas extra: lucrătorul în casă are dreptul la două pagas extra pe an. Se poate stabili de comun acord ca aceste plăți să se facă de-a lungul întregului an. Acest fapt se numește prorratear las pa-gas extras.

- Concediul de maternitate și alăp-tare: Sunt aceleași drepturi și condiții ca și în cazul restului lucrătoarelor: le corespund 16 săptămâni, încasându-se subsidiul de 100% din baza regulatoare.

- Sărbătorile: Au dreptul la aceleași sărbători ca și restul lucrătorilor – 14 pe an, dintre care două sunt sărbători loca-le. Este important de știut că lucrătorul nu este obligat să lucreze în zilele de sărbătoare, de aceea nu trebuie să re-cupereze aceste ore sau să îi fi e scăzute din salariu.

Mai trebuie să se știe… Dacă sunteți empleada/o de hogar,

trebuie să știți și că aveți dreptul la o chitanță individuală și justifi cativă a plății salariului. De asemenea, este ne-cesar să se garanteze că salariul pe care îl primiți nu poate fi mai mic de salariul minim interprofesional, proporțional cu norma dumneavoastră de muncă. (Sala-rio Mínimo Interprofesional lunar întreg în 2017 este de 707,60 euro).

Norma maximă de muncă este de 40 de ore pe săptămână, cu un orar stabilit de ambele părți. Trebuie să se respecte perioada de odihnă despre care v-am informat mai înainte între zilele de mun-că.

Servicii electronice în sistemul spe-cial al lucrătorilor în case

După cum v-am informat în numă-rul trecut, lucrătorii în case pot acum să facă toate formalităţile din Sistema Especial para Empleados de Hogar fără să se mai deplaseze la o instituţie. Teso-rería General de la Seguridad Social le

oferă servicii electronice intuitive și ușor de folosit, pentru o gestionare rapidă și simplă; disponibile 24 de ore din 24, în orice zi a anului; comunicări sigure și imediate.

Înscrierea angajatului trebuie să se facă înainte de începerea serviciului, cu maximum 60 de zile înainte.

În acest serviciu se realizează și ieși-rea angajatului din Sistemul special al lucrătorilor în case, comunicându-se terminarea relației de muncă. Ieșirea angajatului din sistem trebuie să se facă în cadrul celor trei zile naturale de după data terminării relaţiei de muncă.

Pentru a putea utiliza serviciile din Sistema Especial de Empleados de Hogar este nevoie să aveţi Código de Cuenta de Cotización (CCC) al angajato-rului și numărul de Seguridad Social al lucrătorului.

Mai multe informaţii se pot obţine ac-cesând https://sede.seg-social.gob.es, sunând la numărul de telefon 901 502 050 sau pe Twitter (@Info_TGSS).

144 INFORMAŢII UTILE 04.05 - 10.05.2017

Plata retroactivă a contribuţiei la pensie. Întrebări şi răspunsuri

CABINET DE AVOCATURĂ ÎN MADRID (COSLADA)AVOCATA LILIANA BALSAN - Membru ICAM nº 117988

Drept Civil: Divorțuri, contracte, executări silite, moșteniri

Drept Bancar: Restituirea clauzei suelo și a cheltuielilor de gestionare

Dreptul Muncii: Concedieri, reclamaţii de salarii, indemnizații

Drept Sanitar: Neglijenţă medicală, reclamații, indemnizații

Pregătirea dosarelor pt. Pensia Comunitară

Plângeri Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Adresa: C/Pablo Picasso, no. 3, local 2, Coslada

Programări: 640 152 737, 910 715 028

Vă reamintim că a fost prelungit, până la 31 decembrie 2017, termenul în care cetăţenii români pot achita re-troactiv contribuția la pensii pentru perioade anterioare în care n-au fost asigurați în nici un sistem de pensii, însă numai în limita a cinci ani.

Pentru cei care doresc să foloseas-că această facilitate, Ambasada Ro-mâniei la Madrid oferă răspunsuri la întrebările cele mai frecvente:

Cine poate să plătească retroac-

tiv contribuția la pensii?

Orice persoană care încă n-a ieșit la pensie și care are perioade ante-rioare neasigurate în nici un sistem de pensii (fi e că vorbim de sistemul public sau de un sistem neintegrat acestuia, cum ar fi , de exemplu, cel al avocaților, notarilor, personalul clerical și cel asimilat din cadrul cul-telor recunoscute prin lege, sistemul pensiilor militare de stat,) în limita a cinci ani anteriori datei încheierii contractului de asigurare. Perioadele anterioare neasigurate nu pot fi peri-

oade în care persoana interesată era obligată să fi e asigurată în sistemul public de pensii.

Pentru ce tipuri de pensii se va

lua în calcul plata retroactivă a

contribuției?

Perioadele pentru care se fac plăți retroactive sunt valorifi cate pentru stabilirea pensiei pentru limită de vârstă, a pensiei anticipate, a pensi-ei anticipate parțiale și a pensiei de invaliditate. Mai precis, plata retro-activă a contribuției permite com-

pletarea stagiului de cotizare pentru obținerea acestor tipuri de pensii în sistemul public.

Cât timp am la dispoziție să plă-

tesc retroactiv contribuția la pensii

?

Persoanele interesate să facă plăți retroactive pentru contribuția la pen-sii au la dispoziție tot restul anului 2017 atât pentru a încheia contractul de asigurare cu casa teritorială de pensii, cât și pentru a achita suma stabilită prin acest document. Cu alte cuvinte, contractele se pot încheia doar între 27 octombrie 2016 și 31 decembrie 2017, iar în aceeași perioa-dă trebuie făcută/făcute plata/plățile retroactivă/retroactive. Începând cu data de 1 ianuarie 2018, plata retro-activă nu va mai fi posibilă.

Cum se face plata retroactivă a

contribuției?

Plata retroactivă a contribuției la pensii poate fi făcută fi e într-o singură tranșă, fi e în mai multe tranșe lunare. Mai exact, achitarea eșalonată poate

fi făcută în perioada 27 octombrie 2016-31 decembrie 2017 (respectiv 27 aprilie 2017-31 decembrie 2017). Plata se poate face, în numerar, prin mandat poștal sau prin orice alt mij-loc de plată prevăzut de legislație, la casieria casei de pensii de la domici-liul persoanei interesate.

Acum s-a prelungit termenul de

plată sau perioada în care se pot

încheia contractele de asigurare?

Guvernul a prelungit atât perioada în care se pot încheia contractele de

asigurare cu casele de pensii, cât și termenul fi nal pentru plățile retroac-tive. Așadar, contractele cu casele de pensii se pot încheia până la 31 de-cembrie 2017 și tot până la acea dată se pot face și plățile retroactive.

La ce casă de pensii pot să mă

duc pentru încheierea contractului

de asigurare?

Contractul de asigurare se poate încheia cu casa de pensii de la domi-ciliul/reședința persoanei interesate. De exemplu, dacă persoana intere-sată stă în județul Prahova, aceasta trebuie să se adreseze casei locale de pensii din județ care este cea mai apropiată de domiciliul ei.

Pot încheia cu casa de pensii un

singur contract sau mai multe?

În perioada stabilită de lege pentru încheierea contractelor de asigurare (27 octombrie 2016-31 decembrie 2017), persoanele interesate de plata retroactivă a contribuției pot înche-ia mai multe contracte de acest fel, pentru perioade diferite. Cerința de bază este aceea ca aceste perioade să nu depășească cinci ani anteriori datei încheierii contractului.

Pot să plătesc retroactiv pentru

orice perioadă anterioară neasigu-

rată?

Nu. Plata retroactivă pentru contribuția la pensii este valabilă pentru perioade anterioare neasigu-rate, însă numai în limita a cinci ani. Concret, plata se poate face pentru perioade cuprinse între data înche-ierii contractului de asigurare cu casa de pensii și ultimii cinci ani anteriori acestei date. De exemplu, o persoană care încheie în luna aprilie 2017 con-tractul de asigurare poate face plăți retroactive pentru perioada cuprinsă între aprilie 2012 și aprilie 2017. Pe-rioadele pentru care se poate face plata retroactivă trebuie neapărat să fi e neasigurate (adică să nu se fi plătit deja pentru ele contribuția la pensii sau în timpul lor persoana interesată să nu fi fost obligată la asigurarea în sistemul public de pensii).

Pot să fac plăți și pentru anii vi-

itori?

În baza Legii nr. 186/2016 se pot

face doar plăți retroactive pentru perioadele anterioare neasigurate, în limita a cel mult cinci ani.

Persoanele interesate să achite pentru viitor contribuția la pensii pot încheia oricând un alt tip de contract de asigurare cu casa teritorială de pensii. Orice persoană care nu obţine venituri, dar care vrea să se asigure și să își completeze venitul asigurat, are posibilitatea de a plăti contribuţia la pensii, potrivit Legii nr. 263/2010. Acest lucru se face în baza unui con-

tract de asigurare socială încheiat cu casa teritorială de pensii din raza do-miciliului.

Dacă afl u că pot plăti retroactiv

pentru fi x cinci ani, e obligatoriu să

plătesc pentru fi x cinci ani?

Nu. Fiecare persoană interesată poate plăti retroactiv pentru una sau mai multe perioade anterioare ne-asigurate, la alegere, în limita celor cinci ani. De exemplu, dacă o persoa-nă vrea (și poate) să achite pentru o singură lună, atunci achită pentru o singură lună, iar dacă o altă persoană vrea (și poate) să achite pentru un an, atunci achită pentru un an.

Pot să plătesc retroactiv

contribuția chiar dacă am ieșit la

pensie?

Nu. Persoanele pensionate nu pot face plăți retroactive. Nici o persoană care are calitatea de pensionar în pe-rioada de aplicare a Legii nr. 186/2016 nu are dreptul să încheie un contract de asigurare socială cu casa terito-rială de pensii. Actul normativ în discuție a fost adoptat cu scopul de a permite persoanelor care nu au reali-zat stagiile de cotizare prevăzute de lege (și nu pot, astfel, să benefi cieze de o categorie de pensie) să își poată completa acest stagiu.

Mai am doi ani până ating vârsta

de pensionare. Pot plăti contribuția

pentru acești doi ani astfel încât să

ies de-acum la pensie?

Nu. Plata se face strict pentru pe-rioade anterioare neasigurate. Ieșirea la pensie se poate face, conform Legii nr. 263/2010, doar atunci când sunt

îndeplinite condițiile cumulative pentru obținerea unui tip de pensie (vârstă și stagiu de cotizare).

Am trecut de vârsta de pensio-

nare, dar încă lucrez. Pot plăti re-

troactiv contribuția?

Da, este posibil. Totuși, trebuie precizat că, în acest caz, plățile se pot face doar pentru perioadele an-terioare neasigurate de dinaintea îndeplinirii vârstei standard de pensi-onare. De exemplu, o persoană care a atins vârsta standard de pensionare

în decembrie 2016 și încă lucrează poate face plăți pentru perioade an-terioare neasigurate de dinainte de decembrie 2016.

Pot să plătesc retroactiv ca să mi

se reducă vârsta de pensionare?

Nu. Plata retroactivă a contribuției la pensii este strict pentru completa-rea stagiului de cotizare (sau, în alte cuvinte, a vechimii în muncă). Stagiul de cotizare este necesar pentru a obține pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată, pensia anticipată parțială și pensia de invaliditate, po-trivit Legii nr. 263/2010. De exemplu, un bărbat născut în noiembrie 1970 poate obține pensia pentru limită de vârstă în noiembrie 2035, însă numai dacă are cel puțin 15 ani de stagiu de cotizare (adică 15 ani munciți legal). Vârsta standard de pensionare poate fi redusă, de exemplu, pentru persoa-nele care au lucrat în condiții deose-bite.

Sunt în altă țară și aș vrea, totuși,

să plătesc retroactiv contribuția la

pensii. Pot să fac asta?

Da. Contractul de asigurare se poa-te încheia și de către o persoană man-datată (adică desemnată prin procură specială) de către persoana interesată de plata retroactivă a contribuției. În același timp, plata se poate face inclu-siv prin virament într-un cont bancar indicat de casa teritorială de pensii.

Împuternicirile se fac gratuit la Con-sulat, ne-a precizat Cristina Florea, consilier pe Probleme de muncă și sociale la Ambasada României de la Madrid.

5INTERVIU 04.05 - 10.05.2017

Fundaţia Flame: Migranţii, ca şi antreprenorii, demonstrează aceeaşi perseverenţă

în a-şi atinge visul de a-şi clădi o viaţă mai bună Despre încurajarea spi-

ritului antreprenorial al

românilor atât din țară,

cât și din străinătate prin

programe educaționale,

consultanță și înlesnirea

accesului la capital pentru

lansarea de noi companii

am stat de vorbă cu repre-

zentanţi ai Fundației Lufkin

pentru Antreprenoriat și

Migrație (Flame).

Aproape toate organizațiile non-

profi t din lume au o cauză și o po-

veste. Puteți să ne spuneţi poves-

tea ce a stat în spatele Fundației

Lufkin?

Ideea fundației a venit în momen-tul în care lucram pentru o instituție fi nanciară dedicată românilor de pes-te hotare, activitate ce ne-a permis un contact permanent cu aceștia. Nu se poate să nu te impresioneze tăria de caracter și perseverența cu care acești oameni trec peste toate obsta-colele în speranța unui trai mai bun pentru ei și mai ales pentru copiii lor – cu atât mai mult cu cât unii din-tre membrii fundației au avut chiar experiența migrării pentru o perioa-dă de timp.

Astfel, în momentul în care am găsit o sursă de fi nanțare, Fundația Lufkin pentru Antreprenoriat și Migrație

(Flame) a luat fi ință pornind de la ideea de a veni în sprijinul românilor care trăiesc și lucrează în străinătate, români care merită din plin respectul și aprecierea noastră.

Care sunt obiectivele fundației

dumneavoastră?

Principala misiune a fundației noastre este aceea de a dezvolta și implementa programe de sprijin adresate membrilor comunităților românești de peste hotare și încura-jarea unui dialog intercultural între migranții români și cetățenii statelor în care aceștia lucrează și trăiesc.

În acest sens ne dorim ca, într-o primă etapă, să studiem fenomenul migrației românești și să încercăm să cuantifi căm conform cu realitatea dimensiunile acestui fenomen (din nefericire, datele ofi ciale sunt foarte puține sau nu sunt foarte exacte – a se vedea diferențele uriașe dintre românii care fi gurează ca lucrând permanent în străinătate conform ultimului recensământ și estimarea Eurostat bazată pe numărul români-lor care se regăsesc în listele electora-le ale altor state membre ale Uniunii Europene).

La nivelul societății românești, vrem să lansăm o campanie de conștientizare a fenomenului migrației românești, a dimensiunii reale a acestuia, a problemelor speci-fi ce pe care acesta îl ridică, a cauzelor profunde ale migrației, precum și a oportunităților care ar putea exista la nivelul României în cazul în care am avea politici publice coerente care să se adreseze acestui fenomen.

Milităm pentru politici publice cu scopul de a ajuta migranții români și familiile lor, precum și pentru re-ducerea decalajului economic între zonele puternic afectate de migrație și restul țării.

Într-o a doua etapă, ne-am dori să derulăm programe care să ajute migranții români să se integreze în străinătate (cursuri de limbi străine, cursuri de integrare, etc.), precum și să își păstreze identitatea și legătura cu România; venim și în sprijinul ro-mânilor care au lucrat în străinătate pentru o bucată bună de timp și au hotărât la un moment dat să se în-toarcă în România. Pentru aceștia din urmă am dori ca pe viitor să inițiem programe prin care încercăm să le oferim diferite metode de reinte-grare în țara de origine, în special în direcția antreprenoriatului.

Un alt obiectiv al nostru este să sprijinim crearea unei imagini favo-rabile referitoare la migrantul român, încercând să promovăm ceea ce în

opinia noastră reprezintă adevăra-tele caracteristici ale migrantului român, și anume: curaj, inițiativă, perseverență, integritate.

Ați amintit de antreprenoriat, un

termen actual și extrem de răspân-

dit. Chiar numele fundației dum-

neavoastră face referire la această

activitate. Vă rugăm să ne vorbiţi

despre spiritul antreprenorial.

Într-adevăr, numele fundației are inclus termenul de antreprenoriat pentru că noi considerăm că există o strânsă legătură între migrantul român și antreprenor, mai exact re-găsim aceleași caracteristici de per-sonalitate la ambii. Antreprenorii sunt oameni care au curaj și multă în-credere de sine, sunt perseverenţi și găsesc soluţii, știu să caute ajutor, se dezvoltă continuu și luptă pentru a-și realiza un vis. Noi credem că migran-ţii, ca și antreprenorii, demonstrează aceleași calităţi și aceeași perseve-renţă în a-și atinge visul, acela de a-și clădi o viaţă mai bună.

Prin urmare, am dori să încurajăm spiritul antreprenorial al românilor atât în țară, cât și în străinătate prin programe educaționale, consultanță

și înlesnirea accesului la capital pen-tru lansarea de noi companii.

Ce proiecte ați desfășurat până

în prezent?

Ne-am axat pentru început pe o in-tensă activitate de cercetare, activita-te care are ca scop prezentarea unei imagini corecte, actuale și cât mai completă a acestui fenomen social – migrația. Fără a avea date noi despre migrația românească și fără a încerca să înțelegi multiplele sale aspecte, nu poți porni la drum în a face efectiv ceva pentru a le oferi ajutorul. Prin urmare, am fost prezenți în mai toate comunitățile românești din Europa încercând să colectăm date despre românii din diasporă, date referitoare la principalele obstacole pe care le-au întâlnit în procesul de integrare, noile comportamente fi nanciare ale acestora, intenții de viitor, dorința de reîntoarcere sau de ședere per-manentă, toate acestea ajutându-ne să inițiem proiecte speciale care să îi sprijine. Am încercat să popula-rizăm rezultatele studiilor noastre, precum și concluziile cu privire la di-mensiunea, dinamica, provocările și oportunitățile asociate fenomenului migrației românești.

Am realizat două ghiduri cu sfaturi utile și informații noi despre pașii pe care trebuie să-i urmeze pentru a se adapta mai repede și mai corect în Germania și Austria, țări care își spo-resc numărul de migranți români și care au nevoie de cât mai multe su-porturi pentru acești oameni, sosiți recent în țara lor.

Ce proiecte aveți? Cum puteți

veni în sprijinul românilor din stră-

inătate în perioada următoare?

Sprijinul fundației noastre pentru românii din diasporă e cât se poate de divers, în funcție de caracteristici-le și intențiile fi ecăruia.

În primul rând, pentru românii care au migrat recent, le putem pune la dispoziție o serie întreagă de informații utile concentrate în câteva broșuri, ghiduri și alte pliante care să-i ajute repede în procesul de inte-

grare în țara în care au decis să locu-iască. Asta ca prim pas. Urmează ofe-rirea unor cursuri de limbă gratuite on-line, pentru că majoritatea nu au timp să le frecventeze în timpul zilei, lucrând destul de mult. Încercăm să le punem la dispoziție și un consilier juridic care să-i sfătuiască atunci când se confruntă cu diverse probleme de

această natură.Pentru cei care au hotărât să se

întoarcă în România, ne-am dori să inițiem un program de antrepreno-riat în cadrul căruia potențialii antre-prenori vor putea fi susținuți în ceea ce privește facilitarea obținerii unui credit pentru înfi ințarea unei compa-

nii. Vor putea benefi cia în mod gratu-it de consultanță specializată oferită de un grup de experți în vederea dezvoltării afacerii.

Totodată, ne-am gândit că nu toți cei care doresc să revină în țara de origine, doresc să devină antrepre-

nori, în consecință am considerat că un proiect dedicat investițiilor ar putea fi potrivit pentru aceștia. Știm cu toții că în ultima perioadă com-portamentul fi nanciar al migranților români s-a modifi cat, trecând de la investiția într-o proprietate imobi-liară, la economisire. Prin urmare, în câțiva ani, o parte dintre românii care

lucrează peste hotare vor dori să-și investească banii economisiți.

Ne-am dori să derulăm un program prin care să putem prezenta o alter-nativă de investiție pentru această categorie de români, alternativă prin care migranții români ar putea să își investească banii în România. Acesta

ar fi mai degrabă un vis pe termen lung, deoarece un asemenea proiect ar trebui gândit și realizat cu foarte multă responsabilitate, ținând cont de faptul că acești oameni au agoni-sit cu greu banii respectivi și nu do-resc să îi riște în nici un fel.

6 ÎN SPANIA 04.05 - 10.05.2017

47% dintre lucrători au salarii sub 1.000 de euro 47% dintre angajaţii din Spania

(8.160.172 persoane) aveau în 2015 salarii sub 1.000 de euro, procentul cel mai ridicat de când a început cri-za, conform unui raport al sindicatu-lui tehnicienilor din Hacienda (Gest-ha) cu ocazia zilei de 1 Mai. Analiza alertează și că, fără alte venituri fami-liale, aproape 6 milioane de lucrători (34,4%) ar putea să fi e într-o situaţie de risc de sărăcie, pentru că primesc un salariu sub Salario Mínimo Inter-profesional (SMI în 2017: 707,60 €/lună).

Conform informaţiilor Gestha, în ultimii opt ani a crescut procentul lu-crătorilor care nu ajung la un salariu de 1.000 de euro, trecându-se de la 39,9% din total în 2007 la acest 47% în 2015, anul ultimei statistici dispo-nibile.

„Îmbunătăţirea activităţii econo-mice și a benefi ciilor fi rmelor în 2014 și 2015 nu s-a refl ectat asupra salarii-lor mai mici”, semnalează.

Informează că în ultimii doi ani numărul lucrătorilor cu salariile cele mai ridicate a crescut până la 136.502 persoane. „Iar acești 136.502 direc-tori primesc exact cât cei 5.754.174 de lucrători cu salariile cele mai mici”, afi rmă Gestha.

În acest context, sindicatele au ie-șit pe 1 Mai în stradă pentru a cere patronatului un acord salarial și Gu-vernului derogarea reformelor de pe piaţa muncii care, după părerea acestora, să permită salarii și posturi demne. Cu sloganul No hay excusas. A la calle, UGT și CCOO au organizat manifestaţii în toate capitalele de provincii și orașele cele mai impor-tante pentru a cere posturi de muncă stabile, salarii corecte, pensii demne și mai multă protecţie socială.

Sindicatele spun că „salariile trebu-ie să crească și să refl ecte benefi ciile obţinute de majoritatea fi rmelor din Spania, de aceea cerem Guvernului un plan de șoc, care să permită crea-rea de locuri de muncă de calitate”.

Cei care intră pe piaţa muncii au

salarii cu 24% mai mici decât re-

stul angajaţilor Salariile lucrătorilor care intră pe

piaţa muncii sunt, în medie, cu 24% mai mici decât cele ale persoanelor care deja au un serviciu, conform unei analize a Băncii Naţionale a Spa-niei pentru perioada 2015-2016.

Într-un articol cu privire la evoluţia muncii și a șomajului, refl ectată de Encuesta de Población Activa (EPA) din primul trimestru al anului, Ban-

co de España a semnalat că această diferenţă salarială se explică „parţial” prin variabile precum sexul, vârsta, studiile, naţionalitatea, sectorul de activitate sau mărimea fi rmei.

După excluderea impactului aces-tor variabile asupra salariilor, diferen-ţa salarială între lucrătorii noi și cei mai vechi pe piaţa muncii se menţine negativă, deși se reduce la jumătate, având o medie de 12%.

Conform Banco de España, aceas-tă deosebire a crescut în ultimii ani, după ce s-a menţinut „relativ con-stantă” de-a lungul crizei.

Instituţia guvernată de Luis María Linde semnalează că, deoarece pre-viziunile arată că înfi inţarea de locuri de muncă va menţine rate „relativ ridicate” în viitorul apropiat, această ruptură între lucrătorii noi și cei mai vechi va continua să contribuie la moderarea creșterii medii a remune-raţiei în următorii ani, „deși cu o mai mică intensitate”.

Să nu se indexeze salariile în

funcţie de infl aţie

Banco de España a subliniat în ar-ticolul menţionat că procesul de mo-derare salarială produs în economia spaniolă în ultimii ani a contribuit „decisiv” la așa-numita „derivă salari-ală”, cu alte cuvinte, la diferenţa între creșterile salariale medii stabilite în negocierea colectivă și urcarea re-muneraţiei per salariat, ce fi gurează

în Contabilitatea națională. Primele date disponibile cu privire

la acordurile colective înregistrate în 2017 (până în martie) arată, conform instituţiei, o ușoară creștere a sala-riilor în acest an, în medie cu 1,3%. Totuși, majoritatea acestor acorduri sunt revizuiri ale înţelegeri-lor semnate în anii anteriori. În noile acorduri creșterea salari-ală medie a urcat cu 1,6% până în martie.

Cu privire la clauzele de pro-tecţie faţă de infl aţie ce se fo-losesc în nego-cierea colectivă, Banco de España semnalează că includerea majoritară a acestor clauze „a afectat negativ” competitivitatea fi rmelor în faţa per-turbărilor în sus ale preţurilor petro-lului. Totuși, instituţia a constatat că acest tip de clauze s-a redus mult, iar în 2016 se aplica doar pentru unu din cinci lucrători, faţă de proporţia de trei din fi ecare patru din anii de dinaintea crizei. În primele luni din 2017 se remarcă o ușoară creștere a prezenţei acestor clauze în acorduri, ajungându-se la 26% din lucrători.

În timpuri în care fi ecare ofertă de muncă are sute de candidaţi, se în-tâmplă adesea și ca sute de oferte să rămână vacante din lipsă de candidaţi cu califi care tehnică. Într-o ţară unde rata șomajului este de peste 18%, tot mai multe fi rme au comunicat patro-natelor că nu reușesc să angajeze per-soanele adecvate pentru a le acoperi nevoile concrete de producţie și cu condiţiile pe care le oferă. Este cazul Iberfoil, din Grupo Alibérico, care a fost în această situaţie cu o ofertă de o sută

de tehnicieni. „Am detectat probleme la găsirea profi lurilor de lucrători cali-fi caţi pentru uzina de laminare Iberfoil, în Sabiñánigo”, a declarat președintele acesteia, Clemente González Soler.

„Există o neconcordanţă între ofer-tă și cerere”, explică directorul pentru Formare din Confederaţia Spaniolă de Organizaţii de Firme (Confederación Española de Organizaciones Empresa-riales – CEOE), Juan Carlos Tejera. O dis-cordanţă ce în 2014 a fost estimată de patronatele din Spania pentru următo-rii ani la peste 80.000 de locuri vacante din cauza neconectării între sistemul de educaţie și piaţa muncii și care, după părerea lor, afectează productivitatea și competitivitatea.

Iberfoil, uzină ce transformă alumi-niul, nu este singura cu acest tip de pro-bleme. În País Vasco companii precum Mercedes sau Tubacex și patronatul, Confebask, s-au aliat cu departamentul de Educaţie din Guvernul basc, în 2011, pentru a încerca să micșoreze discor-danţa. Considerau că problema urma să se agraveze pe măsură ce fi rmele vor

avansa în căutarea de produse cu o mai mare valoare adăugată și vor intra mai mult în Industria 4.0. În anul menţionat a luat fi inţă acordul de Formare Profesi-onală Duală (FP Dual), de care benefi ci-ază acum elevi și companii.

„În 2017 aproape 1.300 de elevi din País Vasco studiază FP Dual, iar circa 800 de fi rme participă la program”, a ex-plicat responsabilul pentru Formare din patronatul basc, Asier Aloria. Grupuri precum Mondragón, Danobatgroup, Petronor, Uvesco, ITP s-au unit colec-tivului. Aloria declară că „aproximativ 80% dintre acești elevi intră pe piaţa muncii și aproape 100%, în ramurile industriale”.

Tejera crede că problema, departe de a fi pe cale de rezolvare la nivel de Spa-nia, ar putea să se agraveze ca urmare a rapidităţii cu care se schimbă piaţa muncii. „80% din posturile de muncă din viitor nici nu s-au creat încă”, asi-gură, deși cererile fi rmelor permit să se vadă cum trebuie dezvoltate mo-delele educative. „75% dintre ofertele de muncă cer FP sau diplome tehnice, 60%, experienţă de 3 ani și competenţe specifi ce în munca în echipă, TIC, rezol-varea de confl icte și limbi străine”, de-clară purtătorul de cuvânt al CEOE.

Sute de oferte de muncă, vacante

din lipsa profi lurilor tehnice

În orice caz, instituția guvernată de Luis María Linde consideră că pe viitor „ar fi de dorit” să se menţină tendinţa către un grad mai mic de indexare a contractelor și a acordu-rilor salariale în funcţie de infl aţie pentru facilitarea „unei ajustări mai

efi ciente a economiei”. În acest sens, avertizează că, în contextul actual, cu componenta energetică a infl aţiei la niveluri destul de ridicate, „un exces de inerţie în stabilirea preţurilor și salariilor ar face ca la scăderea veni-tului real asociat preţului mai mare al produselor importate să se adauge pierderi de competitivitate”. În plus, trebuie să se ţină cont de faptul că aceste clauze de indexare sunt, în termeni generali, mai puţin frecven-te în alte ţări.

Hacienda are un sistem pentru calcularea patrimoniului familial

Din septembrie 2019 Nissan nu va mai produce camioane la Ávila și va transforma uzina într-un centru de fabricare și distribuţie de piese de schimb. În acest scop, va face o inves-tiţie de 40 de milioane de euro, men-ţinând 470 de locuri de muncă.

José Vicente de los Mozos, preșe-dintele Renault-Nissan în Spania și director mondial pentru Fabricare și Logistică în Grupul Renault, a decla-rat că această propunere „permite închiderea” fabricii după încetarea producţiei camionului NT-400, în septembrie 2019.

Noua uzină va lucra și pentru Nis-san, și pentru Renault, permițând sta-bilitatea locurilor de muncă în Ávila.

„În perioada de analiză pentru evi-tarea închiderii uzinei s-a studiat și extinderea producţiei modelului NT400 după 2019, însă opţiunea de a actualiza motoarele pentru a respec-ta regularizările europene cu privire

la emisii, care s-a devansat din 2023 până în 2019, nu este viabilă din punct de vedere economic”, a spus De los Mozos.

Propunerea „profi tă de puterea Ali-anţei în regiunea Castilla y León, care cuprinde alte trei platforme Renault, două în Valladolid și una în Palencia”,

fără ca uzina din Ávila să ia posturi de muncă, nici producţie de la celelalte fabrici din regiune.

După ce uzina din Ávila nu va mai produce camionul, în principal va face piese de ștanţare și asamblare de caroserii pentru Renault și Nissan din toată Europa.

7ACTUALITATE 04.05 - 10.05.2017

Noile condiţii pentru primirea ajutorului de 426 de euro pentru şomeri Guvernul a aprobat să se prelungească Programa de Activación para el Empleo

CENTRO MEDICO PACÍFICO

CLINICĂ AUTORIZATĂ DE CONSILIUL SĂNĂTĂȚII DIN 1993

AVORTUL ESTE LEGAL ȘI UN DREPT AL FEMEII

Gratis prin sistemul de securitate socială

Privat: Anestezie locală: 310 €

Anestezie generală: 410 € (până la 12 săptămâni)

Pilulă avortivă: 370 €

Controalele de după întreruperea sarcinii la 15 zile sunt gratuite

POȚI ALEGE: CHIRURGIC PÂNĂ LA 14 SĂPTĂMÂNI

CU PILULA AVORTIVĂ PÂNĂ LA 7 SĂPTĂMÂNI

Adresă: C/Severino Aznar Embid, 8, Madrid

Dacă vii cu mașina, este foarte ușor să parchezi

Autobuzele 31-33-36-39

Stația de metrou Alto de Extremadura,

linia 6 (ieșirea către Francisco Brizuela)

Tel.: 915 267 624, 627 559 739 www.centromedicopacifico.es

[email protected]

TOATE METODELE PENTRU PLANIFICAREA FAMILIALĂ:

PAPANICOLAU (CITOLOGIE), DIU ETC.

TRATAMENTUL BOLILOR VENERICE

ECOGRAFII: OBSTETRICĂ, ABDOMINALĂ, TRANSVAGINALĂ

CONSULTAȚII GINECOLOGICE

MICI INTERVENȚII CHIRURGICALE GINECOLOGICE HIMENOPLASTIE (reconstrucția himenului) etc. ANALIZE GENETICE:PROBĂ DE PATERNITATE: ANONIMĂ SAU JURIDICĂProbă de paternitate prenatală neinvazivăSCREENING PRENATAL NEINVAZIV - Înlocuiește amniocenteza DETERMINAREA SEXULUI FETAL (înainte de naștere) – după 9 săptămâni de sarcină Analize de anatomie patologică – analize polipi, biopsii ginecologice etc.

Orar:

Luni-sâmbătă (inclusiv):

10-14 și 16-21

Guvernul a aprobat, pe 28 aprilie, în Consiliul de Miniștri, prelungirea Programului de Activare pentru Mun-

că (Programa de Activación para el Empleo, cunoscut drept PAE), ce con-stă într-un ajutor de 426 de euro pe

lună pentru șomerii de lungă durată cu responsabilități fami-liale care au epuizat toate ajutoarele și sub-sidiile și care își caută activ un serviciu. Acest ajutor are o durată de șase luni, perioadă ce nu se poate prelungi.

De asemenea, după negocieri între Ministe-rul Muncii și sindicate, Executivul a moderat săptămâna trecută și

condiţiile de acces la acest ajutor. Acestea sunt noile condiţii ce trebuie

îndeplinite pentru a benefi cia de acest ajutor:

- Perioada fără primirea niciunui tip

de ajutor: Se reduce de la șase luni la o lună intervalul petrecut de solicitant de când a epuizat ultimul ajutor contribu-tiv ori ajutor de șomaj.

- Intervalul de înscriere a solicitan-

tului ca demandante de empleo: Se scurtează de la 360 de zile la 270 perioa-da de timp în care benefi ciarul trebuie să fi e înscris ca demandante de empleo pentru a putea primi acest ajutor.

Căutare activă de muncă: Se va per-mite să se dovedească că acţiunile de căutare se fac prin intermediul unei

agenţii private de intermediere de lo-curi de muncă.

Se menţine condiţia de a avea îndato-riri familiale și o durată a primirii ajuto-rului timp de șase luni, perioadă ce nu poate fi prelungită.

După cum a precizat, vinerea trecu-tă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Íñigo Méndez de Vigo, se prevede ca aceste ajutoare să ajungă la 210.000 de șomeri până la sfârșitul anului 2018.

Alte ajutoare

Programul PAE aprobat pe 28 apri-lie este ultimul ajutor la care pot avea acces șomerii de lungă durată. Însă în prealabil pot să solicite alte două aju-toare care continuă să fi e în vigoare: Renta Activa de Inserción (RAI) și Plan

Prepara. RAI este pentru șomeri de lungă dura-

tă peste 45 de ani; persoane cu un grad de dizabilitate de 33% sau mai mare; victime ale violenţei de gen și emi-granţi reîntorși în Spania. Acest ajutor, de 426 de euro, se acordă pe perioade de 11 luni, ce se pot prelungi până la de trei ori (33 de luni în total).

Planul Prepara este pentru șomeri de lungă durată și ajunge la 400 de euro pe lună dacă șomerul nu are responsabili-tăţi familiale și la 450 de euro pe lună în cazul în care are. Durata acestuia este, la fel ca la PAE, de șase luni, perioadă ce nu poate fi prelungită. Acest ajutor se poate solicita, pentru moment, doar până pe 17 august 2017.

Tarjeta Social va fi universală şi va cuprinde toate ajutoarele publice ale cetăţeanului

Tarjeta Social va fi universală și va cu-prinde toate ajutoarele economice plăti-te de administraţiile publice sau proveni-te din fonduri publice pe care le primesc cetăţenii, a anunţat, pe 26 aprilie, într-o reuniune constitutivă a Grupului de lu-cru care va realiza acest nou instrument, ministrul muncii și protecţiei sociale, Fátima Báñez.

Ministrul muncii a semnalat că, prin încorporarea ajutoarelor, cardul social va permite îmbunătăţirea mecanismelor de diagnostic pentru realizarea și dezvolta-rea de politici publice pentru cetăţeni.

Pe de altă parte, a reamintit că se extind mecanismele de participare printr-un sistem deschis care să permită și inclu-derea de programe din al treilea sector și organisme publice și private prin respon-sabilitatea social corporativă.

„Acest card le va oferi administraţiilor publice responsabile de politicile sociale o bază de date și un instrument de anali-ză statistică ce le vor permite detectarea cu precizie a situaţiilor de vulnerabilitate. Astfel, va fi posibilă îmbunătăţirea coor-donării între politicile pentru muncă și cele sociale, evitându-se situaţiile de ne-

protejare”, a adăugat ministrul. La reuniune au participat și ministrul

sănătăţii, politicilor sociale și egalităţii, Dolors Montserrat; ministrul energiei, turismului și agendei digitale, Álvaro Na-dal; secretarul general al Administraţiei Digitale, Domingo Molina; consilieri și reprezentanţi ai comunităţilor autonome și reprezentanţi al Federaţiei Spaniole a Municipiilor și Provinciilor.

„Împreună, cu cardul social, noi, admi-nistraţiile, putem să consolidăm o ieșire socială din criză”, a declarat Báñez.

Card al săracului sau bază de date? În

ianuarie, când s-a anunţat această măsu-ră, președintele Asociaţiei Directorilor de Servicii Sociale, José Manuel Ramírez, a defi nit Tarjeta Social drept „o întoarcere la Padrón de Benefi cencia”, din primii ani ai democraţiei.

În declaraţii pentru Europa Press, a amintit listele primăriilor unde trebuiau să se înscrie familiile „sărace” pentru a putea avea acces la asistenţă sanitară sau ajutoare alimentare, de exemplu. Acest sistem își are originea în secolul XIX, cu Ley General de Benefi cencia și normati-vele care au urmat și care pentru prima

dată considerau stoparea sărăciei drept o responsabilitate publică.

Din contra, secretarul de stat pentru Muncă și Protecţie Socială, Juan Pablo Riesgo, asigura în martie că Tarjeta Social „în nici un caz nu poate fi un carnet al să-racilor”. De asemenea, a subliniat că nici nu se vrea să se depășească competenţe, nici să se reducă ajutoare.

A afi rmat că este vorba de crearea unei baze de date globale a cetăţenilor, pen-tru a se vedea cine ar putea să rămână în urmă, cine, având dreptul, ar putea să nu primească un anumit ajutor.

Totalul persoanelor rezidente în Spania înscrise în fi șierul de coordonare a regis-trelor municipale pe care îl gestionează Institutul Naţional de Statistică (Padrón Continuo) era la data de 1 ianuarie 2017 de 46.539.026, conform Avance de la Estadística del Padrón Continuo. Sunt cu 17.982 de persoane mai puţin decât la 1 ianuarie 2016. Din acest total, 41.989.168 au naţionalitate spaniolă, iar 4.549.858 sunt străini, reprezentând 9,8% din tota-lul celor înscriși. Aceste cifre, publicate pe 26 aprilie, sunt provizorii. Cifrele defi niti-ve, odată fi nalizat procesul de obţinere și după raportul favorabil al Consiliului pen-

tru Înregistrare, vor fi prezentate Guver-nului Spaniei înainte de sfârșitul anului, pentru aprobare prin decret regal, ce va fi publicat în Buletinul Ofi cial al Statului.

Anul trecut, numărul net al spanioli-lor înscriși a crescut cu 50.741 persoane (0,1%), iar cel străinilor a scăzut cu 68.723 (-1,5%). Între aceștia din urmă, numărul celor din UE-28 s-a redus cu 80.978 de persoane (-4,4%), în timp ce numărul ce-tăţenilor necomunitari a urcat cu 12.255 persoane (0,4%).

În Spania străinii reprezentau la 1 ianua-rie anul acesta 9,8% din totalul populaţiei rezidente.

Numărul românilor a scăzut cel mai

mult în rândul străinilor

Străinii din UE-28 înscriși în Padrón Continuo sunt 1.763.614. Între aceștia, cei mai numeroși sunt românii (684.532), fi ind urmaţi de britanici (236.669) și itali-eni (189.005). Între străinii necomunitari, cei mai mulţi sunt cetăţenii marocani (747.872), chinezi (207.593) și columbieni (145.055). Între principalele naţionalităţi, în 2016 iese în evidenţă creșterea numă-rului de cetăţeni din Venezuela (+14.238), China (7.446) și Italia (6.736). Din contra, cele mai mari reduceri sunt în rândul cetățenilor din România (-32.930), Marea Britanie (-19.832) și Ecuador (-16.703).

La 1 ianuarie 2017 erau înregistraţi în Spania cu 32.930 de români mai puţini decât la 1 ianuarie 2016 (-4,6%).

Pe grupuri de ţări, cei mai numeroși sunt cetăţenii din UE-28, reprezentând 38,8% din totalul străinilor. Îi urmează cei din

Africa (22,8% din total). Bărbaţii din Spania reprezintă 49% din-

tre persoanele înscrise, iar femeile – 51%. În rândul spaniolilor sunt mai multe femei (51,1%), în timp ce între străini predomină bărbaţii (50,4%). 86,8% din populaţie s-a născut în Spania, iar 13,2%, în străinătate.

Din 1998, când au început să se publice cifrele ofi ciale cu privire la populaţie, nu-mărul cetăţenilor înregistraţi în Spania a crescut în fi ecare an. În 2012 a început să scadă, tendinţă ce s-a menţinut de-a lun-gul anului 2016, cu o reducere de 17.982 de persoane, conform datelor provizorii.

Din anul 2000, creșterea s-a datorat în principal înscrierii străinilor, al căror număr a trecut de la 923.879 în acel an la 5.751.487 la 1 ianuarie 2011. Din acel punct numărul străinilor a început să scadă, reducerea cea mai mare având loc în 2013 (-522.751). Această tendinţă s-a menţinut în anii următori, iar în 2016

s-a înregistrat scăderea cea mai mică (-68.723).

Vârsta medie a compatrioţilor noștri

din Spania – 32,6 ani

Pe vârste, 15,9% din populaţie are sub 16 ani; 37,3%, între 16 și 44 ani; 28,0% are vârste cuprinse între 45 și 64, iar 18,8%, 65 de ani sau mai mult. Vârsta medie a populaţiei înscrise în Padrón este de 42,9 ani. Cea a spaniolilor este de 43,7 de ani, iar cea a străinilor, de 35,8 ani (cea a ce-tăţenilor din ţări UE este de 39,5 ani). Vârstele medii cele mai înaintate între na-ţionalităţile predominante sunt în rândul cetățenilor britanici (53,2 ani), germani (49,0) și francezi (42,6). Cele mai mici le au cetăţenii marocani (30,4 ani), chinezi (30,8) și pakistanezi (30,9).

Vârsta medie a cetăţenilor români din Spania este de 32,6 ani (32,2 ani, cea a bărbaţilor; 33 ani, cea a femeilor român-ce).

Scade în continuare numărul

românilor din Spania

8 04.05 - 10.05.2017ACTUALITATE

Preţul chiriilor pentru locuinţe înregistrează cea mai mare creştere din ultimii zece ani

Preţul mediu al locuinţelor închiriate în Spania a crescut cu 9,% interanual și cu 5,9% intertrimestrial în primul trimestru din 2017, conform Indicelui imobiliar al portalului Fotocasa. Astfel, costul mediu al metrului pătrat al locu-inţelor în chirie a urcat la 7,93 euro.

Această urcare trimestrială a preţului locuințelor cu chirie continuă tendinţa din 2016, cu creșteri generalizate. În lipsa unor statistici ofi ciale, indicatorul Fotocasa analizează tendinţa ce se re-marcă pe stradă.

„Preţurile chiriilor urcă puternic de-oarece cererea este cu mult mai mare decât oferta. Mai ales în zonele cu o mai mare activitate economică, turistică și demografi că. Lună de lună vedem cum în regiuni precum Cataluña, Madrid sau

Baleares distanţa faţă de preţurile maxi-me atinse în 2007 și 2008 se micșorează și în unele orașe din aceste zone preţul per metru pătrat a atins deja maximu-mul de dinaintea crizei, cum este cazul Barcelonei”, a explicat Beatriz Toribio, responsabilă pentru studii în Fotocasa.

De fapt, urcarea înregistrată în primul trimestru din 2017 este cea mai mare ce s-a înregistrat în istoria Indicelui imobi-liar din primul trimestru din 2007, când preţul crescuse cu 4,9%. De atunci, preţul trimestrial al chiriilor a scăzut în-continuu, cu unele excepţii punctuale în anumite trimestre din 2011 și 2014. În 2015 preţul trimestrial al chiriilor a început să urce, între 2,8% în primul trimestru, respectiv și 1,5% în al doilea, tendinţă ce a continuat în 2016, cu ex-

cepţia celui de-al treilea trimestru, când preţul a scăzut cu -2%.

La nivel interanual, preţul chiriilor a urcat cu 9,5%, fi ind urcarea cea mai mare înregistrată vreodată în Indicele imobiliar, ce datează din ianuarie 2006. În plus, în primul trimestru din 2017 preţul chiriilor a urcat în 14 comunităţi autonome la nivel trimestrial și în toate la nivel interanual. „În ciuda redeschi-derii creditării, încă mai sunt mulţi spa-nioli care se văd obligaţi să închirieze în faţa imposibilităţii de a putea cumpăra o locuinţă din cauza situaţiei lor econo-mice și în ceea ce privește munca. De asemenea, noi, cei de la Fotocasa, am observat că s-a produs o schimbare de mentalitate în ţara noastră în favoarea închirierii, ce se remarcă și pe piaţă”, a

adăugat Toribio. Evoluţia pe comunităţi

și provincii

De când a atins preţul maxim, în mai 2007 (10,12 euro per metru pătrat), pre-ţul locuinţelor acumulează o scădere de -21,7%. În acest sens, doar trei co-munităţi autonome înregistrează scă-deri peste 30% de când au atins preţul maxim acum cinci ani. Astfel, Aragón este comunitatea unde s-a redus cel mai mult preţul chiriilor (-38,7%), fi ind urmat de Castilla-La Mancha (-34,1%) și Cantabria (-31,3%). Pe comunităţi, în primul trimestru din 2017 s-au înregis-trat 14 creșteri ale preţului chiriilor, cu urcări de la 5,4% în Cataluña la 0,4% în Castilla y León. În ceea ce privește evo-luţia pe provincii, în 36 dintre acestea

se înregistrează creșteri ale preţului chiriilor faţă de luna decembrie 2016, cu urcări ce sunt de la 8,6% în Guadala-jara la 0,2% în Alicante. Din centra, pre-ţul chiriilor se reduce în 14 provincii, cu reduceri între -0,2% în Toledo și -3,6% în Ávila. Din totalul celor 232 de munici-pii din Spania analizate de Fotocasa, în 137 preţul chiriilor a urcat în primul tri-mestru. În 79 se înregistrează reduceri ale preţului, iar în 16 localităţi preţurile au rămas stabile.

În Barcelona este cel mai ridicat preţ al chiriilor, 15,15 euro/mp pe lună, fi -ind urmată de Eivissa (14,60 euro/mp pe lună), Sant Cugat del Vallès (13,41 euro/mp pe lună), Sitges (12,85 euro/mp pe lună) și Castelldefels (12,85/mp pe lună).

LA Passión Restaurantele noastre vă așteaptă să petreceți

clipe de neuitat Nunți, botezuri, aniversări, petreceri private

Pentru rezervări sunați la tel. 685 028 155

C/ Almería, 29 și C/ Atenas, 1 Humanes de Madrid Orar: L-J: 06-20 V, S: 06-01

Noi măsuri sociale propuse de Comisia EuropeanăMajoritatea propunerilor pentru îm-

bunătăţirea drepturilor sociale anunţate pe 25 aprilie de Comisia Europeană sunt schiţe despre cum ar trebui să înainteze o legislaţie comună și includ aspecte pre-cum regularizarea muncii „la negru”, lu-crul pe cont propriu, abuzul de ore extra, accesul la protecţia socială, protecţia faţă de riscuri. Totuși, Bruxelles-ul a concreti-zat o directivă: a creat un permis pentru taţi plătit timp de patru luni pentru a avea grijă de copil, ce se poate lua până ce acesta împlinește 12 ani.

În fond, Comisia a prezentat săptămâna trecută o propunere pentru a stabili un drept de muncă la nivel european. Acest tip de iniţiative au fost întotdeauna difi cil de implementat pentru că Nordul mereu se gândea că acest lucru implica intro-ducerea pe ușa din spate a unor condiţii mai proaste, iar Sudul considera că nu și le putea permite. Însă odată cu Brexitul, Executivul comunitar încearcă din nou.

Și începe cu o directivă specifi că pentru îmbunătăţirea îmbinării între serviciu și viaţa de familie. Propune ca ambii părinţi să benefi cieze de patru luni de concediu plătit pe care fi ecare dintre ei și-l poate lua când vrea pentru a avea grijă de copil până ce acesta împlinește 12 ani și care nu se pot transmite de la un părinte la ce-lălalt. Aceste excedencias ar putea să se alăture concediului de maternitate sau paternitate pe care deja le au.

Această propunere implică un nou per-mis, diferit de cel existent în Spania, care acordă o lună de concediu tatălui și 16 săptămâni mamei.

Comisia Europeană vrea ca părinţii să

poată benefi cia de condiţii de muncă fl exibile până ce copilul lor are 12 ani. În Spania lucrătorii pot ajunge la un acord cu fi rma pentru

normă redusă până ce copilul împlineș-te 8 ani.

Acest nou cadru de drepturi ar urma să stabilească și o regularizare strictă care să protejeze contra discriminării sau a concedierilor care ar putea să apară pen-tru că părintele a decis să benefi cieze de aceste drepturi.

Directiva ar urma să stabilească și cinci zile libere plătite pe an pentru a avea gri-jă de rude dependente care sunt bolnave grav. În Spania lucrătorii pot să benefi cie-ze de zile libere pentru internarea în spi-tal a unei rude directe și până la 15 zile fără plată pentru a avea grijă de o rudă.

Se vrea mai multă protecţie socială

pentru lucrătorii din economia subte-

rană, a celor care muncesc pe durată

determinată și a lucrătorilor pe cont

propriu

Pe lângă îmbunătăţirea îmbinării între serviciu și viaţa de familie, Executivul comunitar pune pe masă și nevoia de a se întări protecţia socială și din alte câmpuri. Între acestea, semnalează că trebuie să se lupte împotriva lipsei de protecţie socială a lucrătorilor din eco-nomia subterană, a celor care muncesc pe durată determinată și a lucrătorilor pe cont propriu.

În ceea ce privește autónomos, în Spania aceștia beneficiază de un ajutor pentru cese de actividad, cotizaţie care este voluntară. Au dreptul și la baja por incapacidad transitoria. Și se pot forma

dacă se înscriu la SEPE ca fiind în căuta-rea unui serviciu.

Pentru a ieși la lumină posturile „la negru”, Europa vrea să ceară ieftinirea tarifelor pentru alta lucrătorilor pe cont propriu.

În ceea ce privește lucrătorii pe durată determinată, în Spania există protecţie socială. Dar problemă constă în faptul că în economia spaniolă se abuzează de acest tip de contract.

Europa are intenţia să frâneze abuzul cu orele extra, stabilind un maximum de 48 de ore lucrate pe săptămână. Doreș-te să spună limite și normelor în care se angajează fără a se stabili un număr de ore, așa-numitul contrato de cero horas. În Spania nu există acest tip de contract, însă se poate angaja cu ora sau ca fijo discontinuo. Pe scurt, Bruxelles vrea să lupte împotriva muncilor precare și ocazionale, întâlnite mai ales în sectorul serviciilor.

Un proces deschis negocierilor Comisia Europeană a prezentat acest

ambiţios program de măsuri. Însă acum trebuie să reușească să fie aprobate. În primul rând, se va începe un proces des-chis de consultări cu guvernele, agen-ţii sociali și colectivele afectate. Se vor face studii pentru a se analiza impactul acestor iniţiative. Problema stă totuși în cum se vor materializa aceste propuneri după ce vor trece prin ţări cu legislaţii atât de diferite și care soresc să creeze sau să menţină locuri de muncă. Execu-tivul comunitar va trebui să lupte pen-tru ca planurile să nu i se dilueze foarte mult.

Bruxelles-ul dă în judecată Spania pentru că nu a corectat

normativa ipotecară Europa îi face o nouă mustrare Spaniei din cauza opacităţii normativei ipotecare.

Comisia Europeană a trimis, pe 27 aprilie, Spania în faţa Curţii de Justiție a Uniunii Europene pentru că nu a aplicat regulile europene ce întăresc protecţia consumato-rului atunci când contractează o ipotecă. Este ultimul pas dintr-o procedură ce vine foarte târziu faţă de evenimente: Curtea de Justiție a Uniunii Europene deja le-a dat dreptate consumatorilor în procesele intentate din cauza abuzurilor băncilor. Cu toate acestea, la un an de la ultimul termen pentru aplicarea schimbărilor, Spania „încă nu și-a îndeplinit obligaţia” de a transpune directiva europeană în legislaţia sa, a explicat Executivul comunitar.

Pe lângă Spania, Bruxelles-ul a trimis în faţa tribunalului și Gu-vernul Croaţiei, cel al Ciprului și cel al Portugaliei, din același motiv.

La aproape doi ani după des-chiderea procedurii oficiale, au-torităţile spaniole „nu au trans-mis nici ciorna cu măsuri, nici un calendar clar, nici legislaţia”, a explicat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Acum tribunalul va analiza ce nu a respectat Spania (deși dacă Guvernul aprobă normativa cerută cât timp Curtea analizează dosarul, este posibil să se retragă procesul sau să nu fie penalizări).

Guvernul spaniol declară că pregătește un text care speră să fie gata când se va da sentinţa. „Cu acest obiectiv lucrăm pentru a ajunge la consensul necesar care să ne permită să trecem de aprobarea Parlamentului, chestiune ce nu depinde doar de Guvern. Trebuie să ţinem cont și de faptul că pe durata întregului an 2016 nu s-a pu-tut înainta în transpunerea normativei europene pentru că a fost Guvern în funcţie”, au semnalat surse din Ministerul Economiei.

Clauzele suelo, evacuările și lipsa de transparenţă a informaţiilor oferite clientului sunt principalele elemente ale problemei. Bruxelles-ul reamintește că trebuie să se ofere cetăţeanului informaţii clare înainte de semna un contract ipotecar, garantate de directiva cu privire la creditele ipotecare din 2014. Acum se termină faza de ne-gociere politică și începe cea judiciară.

PUBLICITATE04.05 - 10.05.2017 9

BÂRSAN PAN PRODUSE DE CARNE DUPĂ REȚETE

TRA DIȚIONALE

Magazine proprii şi distribuţie la cerere, în toată Spania, cu maşini frigorifi ce proprii Preparate naturale, doar cu carne şi condimente Afumate natural Peste 45 de sortimente Se fac la comandă. Garanţia prospeţimii şi a calităţii

* Pentru clienţii fi deli (magazine), la comenzi peste 400 € se fac reduceri

O gamă diversă de produse lactate aduse din România, băuturi alcoolice şi răcoritoare, produse de patiserie

DEPOZIT ANGRO - Mezeluri - Toate tipurile de conserve, fără conservanţi- Pateuri de post - Condimente, murături, muştar, zacuscă- Făină (mălai, grâu) - Produse patiserie (plăcinte cu brânză, varză, cartofi ) - Băuturi alcoolice: bere (Ursus, Ciucaş, Timişoreana), vinuri, palincă - Lactate, brânzeturi (oaie, burduf, telemea) - Apă minerală - Toată gama Fru i Fresh - Compoturi (vişine, piersici) - Cafea Poligonul industrial Herlé, C/ Jaén, hala 14, Alcalá de Henares

Informaţii distribuţie: tel. 918 321 958, 671 080 037; e-mail: [email protected]

TRANSPORT DE PACHETE ROMÂNIA-SPANIA ŞI RETURBIRSAN Y BARSAN HERMANOS SL (Firma veche)

RUTA CASTILLA Y LEÓN-CANTABRIA-PAÍS VASCO – Tel.: 647 713 810 (Orange)Sâmbăta: Galapagar, El Escorial, Guadarrama, San Rafael, Villacastín, Ávila, Salamanca, Tordesillas, Medina del Campo, Olmedo, Íscar, Chane, Navalmanzano, Cuellar, Valladolid, Palencia, Aguilar del Campo, Reinosa, Torrelavega

Duminica: Santander, Astillero, Laredo, Castro Urdiales, Portugalete, Barakaldo, Getxo, Bilbao, Derio (biserica RO), Gernica, Amorebieta, Durango, Vitoria Gasteiz, Miranda de Ebro, Briviesca, Burgos, Roa de Duero, Aranda de Duero

NOI RUTE

PUNCTE PACHETE Madrid: C/ Felix Boix, 2 (Plaza de Castilla).

Tel.: 647 208 888 Alcalá de Henares: C/ Juan de Cardona, 2.

Tel.: 662 478 586, 609 182 407 Arganda del Rey: Paseo de la Estación, 29

Barcelona: C/ Entença, 149. Tel.: 662 220 285, 642 933 422

Lérida: C/ Maragal, 6 (în spate la Universitate). Tel.: 662 220 285

În Alcalá de Henares şi Madrid, pachetele peste 30 kg se ridică de la domiciliul clientului, cu aviz

telefonic (tel.: 647 208 888)

CEA MAI RAPIDĂ DISTRIBUŢIE DE PACHETE DIN SPANIA Cu noi pachetele ajung la destinaţie în doar 3 zile!

SPANIA-ROMÂNIA: De la 1 kg la 20 kg – 2 €/kg

De la 20 kg la 150 kg – 1,5 €/kg De la 150 kg la 300 kg – 1,3 €/kg De la 300 kg la 500 kg – 1,2 €/kg

Peste 500 kg – 1 €/kg ROMÂNIA-SPANIA – 2 €/kg

RUTE ÎN TOATĂ ROMÂNIA

Telefon informaţii România: 0040/ 752 618 805

Pachetele colectate în Spania pleacă duminica, miercurea ajung în toate punctele din România

FABRICĂ DE MEZELURI ŞI DE PÂINE

Poligonul industrial Herlé, C/ Jaén, hala 13Alcalá de Henarestel.: 918 321 958, 671 080 037 e-mail: [email protected]

10 ÎN ROMÂNIA 04.05 - 10.05.2017

Preţul apartamentelor, a doua cea mai mare creştere din ultimii trei ani

Apartamentele din România s-au scumpit cu 4% în primul trimestru din 2017 faţă de nivelul atins în trimestrul anterior, înregistrând, astfel, a doua cea mai mare creștere din ultimii trei ani, potrivit raportului de piaţă realizat de platforma Analize Imobiliare, dez-voltată de Imobiliare.ro.

Scumpirea apartamentelor a înre-gistrat al doilea cel mai mare avans din ultimii aproape trei ani – fi ind depășit doar de un salt de 4,2% care a avut loc în al patrulea trimestru din 2014. Din punctul de vedere al evoluţiei preţuri-lor, piaţa rezidenţială autohtonă se în-scrie pe un trend ascendent începând cu a doua jumătate a anului 2014.

„De atunci, marja medie de crește-re la nivel trimestrial a fost de 2,4%. Prin urmare, în momentul de faţă ne situăm la un nivel de preţ similar cu cel consemnat în anul 2010”, se arată în comunicatul transmis de portalul imobiliar Imobilare.ro.

„Deși piaţa rezidenţială evoluează rapid, iar preţurile continuă să creas-că, ne afl ăm încă sub nivelurile anului 2008. În momentul de faţă, piaţa reu-

de diminuare este și mai accentuată, atingând o medie de 33%. Constanţa se situează, din nou, în fruntea clasa-mentului celor mai mari scăderi (cu un minus de 37%), fi ind urmată înde-aproape de București, cu un recul de 35%; cel mai mic declin, în valoare de 25%, a fost consemnat tot în Iași”, se arată în comunicatul citat.

„La capitolul cerere, pe de altă par-te, datele pe primul trimestru al anu-lui arată o creștere importantă faţă de perioada similară a anului trecut – în opoziţie, așadar, cu trendul ofertei. În cele șase mari orașe analizate, inte-resul pentru achiziţia de locuinţe s-a majorat, per ansamblu, cu 16% faţă de primele trei luni din 2016. Cel mai semnifi cativ avans (de 38%) a avut loc în Brașov, iar cel mai mic în Bucu-rești (13%). Cluj-Napoca este singura excepţie de la regulă: aici, cererea de locuinţe este cu 7% mai mică decât în urmă cu 12 luni – comparativ cu trimestrul anterior însă, interesul po-tenţialilor cumpărători din oraș este cu 37% mai mare”, precizează Imobi-liare.ro.

șește să absoarbă majorarea susţinută a preţurilor, dat fi ind că cererea este ridicată în marile orașe, fi ind stimula-tă de politica favorabilă de creditare a băncilor și de programul social al Guvernului, Prima Casă”, a spus Dorel Niţă, coordonatorul departamentului de analize imobiliare din cadrul Imo-biliare.ro.

Cerere în creștere, ofertă redusă Potrivit Imobiliare.ro, tendinţa actu-

ală de creștere a preţurilor poate fi ex-plicată, cel puţin parţial, prin dinamica raportului cerere-ofertă.

„Pe de o parte, evoluţia numărului de anunţuri de vânzare valabile în cele mai mari șase orașe ale ţării relevă o tendinţă clară de diminuare a ofertei. La capitolul proprietăţi nou-intrate pe piaţă, datele Imobiliare.ro arată un declin de aproximativ 20% în primul trimestru din 2017 faţă de perioada similară a anului trecut – în acest răs-timp, cea mai mare scădere (în valoare de 27%) a avut loc în Constanţa, iar cea mai mică (8%) în Iași. Din punctul de vedere al numărului total de proprie-tăţi disponibile spre vânzare, tendinţa

În România sunt aproximativ 20.000 de migranţi, iar în ultimele șase luni s-a observat că tot mai multe persoane care obţin statutul de refugiat nu mai doresc să plece în Germania, ci să rămână în Ro-mânia, dorind să înveţe limba română.

Asociaţia Ecumenică a Bisericilor din România (AIDRom), care oferă asisten-ţă pentru migranţi, a derulat, timp de 12 luni, un proiect fi nanţat din fonduri europene prin intermediul căruia sute de străini au fost ajutaţi, prin oferirea de servicii specializate, pentru a se integra mai ușor în ţara noastră, a informat Me-diafax.

Cursuri gratuite de limbă română și

ajutoare fi nanciare

Elena Timofticiuc, manager proiec-te AIDRom, a declarat, pe 27 aprilie, în cadrul unei conferinţe de presă organi-zată la fi nalul proiectului, la Timișoara, că a observat faptul că, în ultimele șase luni, tot mai mulţi refugiaţi nu mai vor să plece din România în Germania și sunt mai interesaţi să înveţe limba română. „În general, avem undeva la 20.000 de

Tot mai mulţi migranţi vor să rămână la noi.

Învaţă limba şi caută loc de muncămigranţi, dar pe Timiș sunt 3.100, nu e un număr foarte mare. Pentru noi, pro-blema mare este modul în care putem să integrăm acești oameni. Integrarea este un lucru foarte complex. Acum e o mare schimbare în ceea ce privește mentali-tatea. Dacă până acum șase luni dorinţa generală era plece în Germania după ce capătă statutul de refugiat, acum deja încep să întrebe ce pot face eu la voi în ţară. E o mare schimbare de mentalitate. Prima schimbare s-a văzut în cursurile de limba română, care sunt mult mai des cerute și mult mai luate în serios, dar și la programul de integrare complex”, a afi r-mat Elena Timofticiuc.

Coordonatorul local al AIDRom Timi-șoara, Flavius Ilioni-Loga, a precizat că aproximativ 200 de străini au fost ajutaţi în cadrul proiectului prin oferirea de cur-suri gratuite de învăţare a limbii române, dar și a unor ajutoare fi nanciare.

„Noi oferim servicii specifi ce de in-tegrare a străinilor care au un drept de ședere în România legal. Vorbim de străinii care vin aici pentru studii, poate

vin pentru o căsătorie cu un cetăţean român sau poate sunt pentru muncă, voluntariat, etc. sau persoanele care be-nefi ciază de un drept de ședere în urma dobândirii unei forme de protecţie, re-fugiaţii care sunt recunoscuţi de statul român. Noi am lucrat cu aproximativ 200 de persoane care au necesitat asis-tenţa noastră directă și noi le oferim consiliere socială, juridică, pot participa la cursurile de limba română oferite de ONG-ul nostru, dar ei pot participa și la cursurile de limba română oferite de in-spectoratele școlare judeţene”, a decla-rat Ilioni-Loga. De asemenea, AIDRom le oferă migranţilor pachete fi nanciare migranţilor până identifi că un loc de muncă. De asemenea în cadrul proiec-tului fi nanţat cu bani europeni, în valoa-re de un milion de lei, au fost formaţi și angajaţi șase mediatori interculturali, au fost create reţele judeţene de voluntari și au fost organizate cursuri de formare pentru reprezentanţii instituţiilor publi-ce din șase judeţe cu atribuţii în dome-niul asistenţei migranţilor.

INS: Populaţia este mai bătrână,

sunt mai mulţi orăşeni şi mai

multe femeiProcesul de îmbătrânire demografi că s-a adâncit anul trecut, în comparaţie

cu 1 ianuarie 2016, remarcându-se o scădere ușoară a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) și o creștere de 0,3 puncte procentuale a ponderii popula-ţiei vârstnice (de 65 ani și peste), informează Institutul Naţional de Statistică (INS).

La 1 ianuarie 2017, populaţia după domiciliu din mediul urban a fost de 12,519 milioane persoane, în scădere cu 0,3% faţă de 1 ianuarie 2016.

Populaţia feminină la 1 ianuarie 2017 a fost de 10,848 milioane persoane, în scădere cu 0,2% faţă de aceeași dată a anului precedent.

Indicele de îmbă-trânire demogra-fi că a crescut de la 105,8 la 1 ianuarie 2016 la 108,2 per-soane vârstnice la 100 persoane ti-nere la 1 ianuarie 2017.

Vârsta medie a populaţiei a fost de 41,1 ani, cu 0,2 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2016. Vârsta mediană a fost de 40,8 ani, în creștere cu 0,4 ani faţă de 1 ianuarie 2016. La 1 ianuarie 2017 cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 45-49 ani (9,0%). La masculin, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 9,3%, iar la feminin de 8,8%.

Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,6%, mai mică decât cea a grupei de 5-9 ani și a celei de 10-14 ani (5,1%).

Timişoara a predat Bacăului titlul de

Capitală a Tineretului din RomâniaTimișoara a predat, luni, Bacăului, titlul de Capitală a Tineretului din Româ-

nia, pe care-l va purta în perioada 2 mai 2017-1 mai 2018. Timișoara și-a asumat pionieratul programului în perioada 2 mai 2016-1 mai

2017, iar luni, în Piaţa Operei, a avut loc festivitatea simbolică de predare a acestui titlu.

În ultimul an, sub conceptul Check-Out Timișoara, în oraș au avut loc sute de evenimente, activităţi și proiecte care au pus în valoare tinerii din regiune și ideile lor.

„Fiind prima ediţie, a fost o mare provocare pentru noi. A fost un an întreg de activităţi, pregătit în trei luni. Credem că rezultatele care au fost ne-au fă-cut o poftă mult mai mare, drept urmare am și apli-cat pentru titlul de Capitală Euro-peană a Tinere-tului și am ajuns în fi nala compe-tiţiei. Sunt câteva elemente cheie pe care urmea-ză să le păstrăm. Vorbim despre Check-Out Festival, care nu este doar un festival de artă stradală, dar și unul care încearcă să lucreze cu tineri care provin din medii defavorizate, din centre de plasament”, a declarat, luni, Adrian Vilcea, președintele Fundaţiei Judeţene pentru Tineret Timiș, care a implementat programul naţional Capitala Tinere-tului din România la Timișoara.

Bacăul a câștigat titlul de Capitală a Tineretului din România, în noiembrie 2016, după ce a propus un program de activităţi inspirate din George Baco-via.

„Ne propunem să ne bucurăm în acest an de tot ce înseamnă Bacău – Capi-tala Tineretului din România și dorim să facem foarte multe evenimente, avem foarte multe proiecte și vrem să tragem un semnal de alarmă asupra faptu-lui că tinerii contează în România. Am câștigat și o sponsorizare de 50.000 de euro, prin care suntem motivaţi să ducem la capăt acest proiect”, a declarat Gabriel Cărnariu, reprezentant al programului Bacău – Capitala Tineretului din România.

„Impactul acestui program care de-abia a început este acela de a învăţa ti-nerii și organizaţiile de tineret să lucreze împreună cu autorităţile publice și cu mediul privat ca să creeze proiecte și iniţiative pentru tineri. Nu a existat niciodată o legătură atât de strânsă între aceste componente. Ele au început cu experienţa Clujului, fostă Capitală Europeană a Tineretului, după care am avut proiectul pilot Timișoara – Capitală Naţională a Tineretului și urmează ca în fi ecare an să avem o altă capitală”, a precizat Mihai Dragoș, președintele Consiliului Tineretului din România.

În perioada următoare, va fi lansată competiţia pentru selectarea următoru-lui oraș care va purta titlul de Capitala Tineretului din România, începând din luna mai 2018.

1104.05 - 10.05.2017 ÎN ROMÂNIA Pod suspendat la Brăila, ce va fi între primele cinci poduri din Europa

Cu o valoare de 2,02 miliarde de lei (aproximativ 500 de milioane de euro), podul suspendat de la Brăila va fi cel mai mare contract pentru un proiect de infrastructură atribuit în ultimii 27 de ani, se arată într-un co-municat al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Podul de la Brăila va fi cea mai com-plexă lucrare de infrastructură din ul-timii 27 de ani. După ce va fi construit, construcţia se va număra printre pri-mele cinci poduri din Europa, ca des-chidere centrală (1.120 de metri).

Anunţul de licitaţie pentru această lucrare (proiectare + execuţie) este postat pe Sistemul Electronic de Achi-ziţii Publice (SEAP). CNAIR a stabilit ca termen limită pentru primirea oferte-lor data de 11 august 2017, ora 16.00.

„Durata contractului va fi de 114 luni. Astfel, 18 luni sunt alocate pro-iectării, 36 de luni execuţiei lucrărilor

iar perioada de garanţie va fi de mini-mum 60 de luni”, precizează CNAIR.

Proiectul de investiţie, cu o lungime totală de 23,413 km, cuprinde inclu-siv proiectarea și execuţia drumului principal, Brăila-Jijila, și a drumului de legătură cu DN22, Smârdan-Măcin.

Potrivit CNAIR, lungimea totală a podului va fi de 1.974,30 metri la care se adaugă două deschideri laterale de 489,65 metri, pe malul dinspre Brăila și 364,65 metri pe malul dinspre Tulcea. De o parte și de alta vor fi construite două viaducte de acces, în lungime de câte 110 metri, care se vor adăuga lungimii podului suspendat.

Gabaritul pe verticală al podului suspendat va fi de cel puţin 38 m de la nivelul maxim de inundaţie al Du-nării, astfel încât să fi e îndeplinite cri-teriile de navigaţie fl uvială.

Lăţimea totală a podului suspendat de la Brăila va fi de 31,7 metri. Calea pe pod va avea 22 metri și va fi alcă-

tuită din 4 benzi de circulaţie de câte 3,50 m lăţime fi ecare, 4 benzi de înca-drare de câte 0,5 m lăţime, două acos-tamente de 1,50 m lăţime și o zonă mediană cu lăţimea de 3 m. La aces-tea se adaugă, de o parte și de alta, 2 benzi adiţionale pentru trafi c pieto-nal, biciclete și întreţinere, trotuarele având lăţimi de câte 2,80 m fi ecare

Podul suspendat va fi poziţionat între km 4+596,10 și km 6+570,52, pe drumul principal Brăila-Jijila, respec-tiv la km 165+800 pe fl uviul Dunărea (kilometraj pe Dunăre, măsurat de la Sulina).

Podul suspendat peste Dunăre este cuprins în Master Planul Gene-ral de Transport al României și face parte din categoria proiectelor de tip ITI (Investiţii Teritoriale Integrate), fi nanţabile din POIM 2014-2020, Axa Prioritară 2 „Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil și efi cient”.

Drumul principal Brăila-Jijila va avea o lungime de 19,095 Km și va fi prevăzut cu două benzi de circulaţie pe sens, benzi de încadrare, acos-tamente, zona mediană și zona de parapete. Pe tronsonul cuprins între km 4+486,10 și km 6+680,30 – unde drumul traversează fl uviul Dunărea – se vor construi două viaducte de acces în lungime de câte 110 metri fi ecare. Traseul include o ramifi caţie

pe direcţia sud, până la intersecţia cu drumul existent Smârdan-Măcin (DN22). Iar drumul de legătură cu DN22 Smârdan-Măcin, cu o lungime de 4,328 km, va fi prevăzut cu câte o bandă de circulaţie pe sens. Drumul de legătură urmează să pornească de la km 7+940 al drumului princi-pal (Brăila-Jijila) și se va intersecta cu DN22 Smârdan-Măcin, se mai arată în comunicatul CNAIR.

Comisia Europeană va trimite în judecată România pentru că statul român nu a revizuit activităţile de gestionare a deșeurilor și nu a adoptat planul naţional în acest domeniu, nici programul de prevenire a acumulării deșeurilor, în conformi-tate cu obiectivele Uniunii Europene, potrivit unui comunicat de presă al site-ului organului executiv al Blocului comunitar.

În pofi da avertismentelor anterioare ale Comisiei, autorităţile române nu au reu-șit să revizuiască și să actualizeze planul naţional de gestionare a deșeurilor și pro-gramul de prevenire a acumulării deșeurilor. Această revizuire ar fi trebuit să aibă loc cel târziu până în 2013. Comisia a iniţiat procedura privind încălcarea dreptului comunitar în septembrie 2015 și a transmis României un aviz motivat în mai 2016, cerând autorităţilor să adopte cu promptitudine măsurile fundamentale impuse de legislaţia europeană privind deșeurile.

Comisia a verifi cat respectarea acestor obligaţii în cazul tuturor statelor membre. Comisia Europeană a trimis în judecată mai multe state membre cum ar fi Belgia, Cipru, Croaţia, Italia, Franţa, Spania și Slovenia.

România este unul dintre statele membre ale UE cu cele mai slabe performanţe în ceea ce privește gestionarea deșeurilor municipale solide.

Directiva privind depozitele de deșeuri stabilește standarde pentru protecţia sănătăţii umane și a mediului, în special a apelor de suprafaţă, a apelor subterane, a solului și a aerului, împotriva efectelor negative cauzate de colectarea, transpor-tul, depozitarea, tratarea și eliminarea deșeurilor.

Ministerul Mediului așteaptă o înștiin-ţare ofi cială din partea Curţii Europene de Justiţie pentru a putea pregăti apă-rarea României în cauza în care Comisia Europeană a anunţat că va trimite în judecată statul român pentru că nu a adoptat măsuri în domeniul deșeurilor.

Inițiativa antreprenorială din Ro-mânia se manifestă cel mai intens în special în trimestrul unu al anului, atât în ceea ce privește înfi ințările de

fi rme (SRL), cât și în cazul persoane-lor fi zice autorizate (PFA), iar rata de supraviețuire a unei afaceri este de 52,7%, potrivit unui studiu REGnet.ro, realizat pe baza datelor furniza-te de Ofi ciul Naţional al Registrului Comerțului (ONRC).

Din perspectiva anotimpului, pri-măvara este momentul anului în care se înfi ințează cele mai multe SRL și PFA. Din perspectiva evoluțiilor anu-ale, afacerile nou înfi ințate (cumulat SRL și PFA) manifestă o tendință de

scădere. În România au fost înfi ințate 2,8 mi-

lioane de afaceri din decembrie 1990 și până în februarie 2017, dintre care

1,32 milioane au fost radia-te între timp. Astfel, rata de supraviețuire a unei afaceri în România este de 52,7%.

Aproximativ una din două afaceri reușește să rămână în picioare în România, arată cal-culele REGnet.ro realizate pe baza datelor ONRC din ultimii 25 de ani.

În ultimii cinci ani vârful maxim a fost atins în primă-

vara anului 2016 pentru SRL (20.747 înfi ințări), respectiv în primăvara lui 2012 pentru PFA (17.083 înfi ințări).

În mod tradițional (cu câteva excepții), în trimestrul unu (T1) sunt înfi ințate cele mai multe SRL și PFA în România (în decursul unui an).

Tendința în ceea ce privește înfi ințările de SRL este în creștere la nivel de ţară, reiese din datele anuale ONRC pe ultimii cinci ani, interpre-tate de REGnet.ro. Pe de altă parte, înfi ințările de PFA manifestă o puter-

nică tendință de scădere, având în ve-dere același interval analizat. Este de așteptat ca interesul pentru înfi ințările de PFA să scadă și mai mult în 2017, date fi ind modifi cările preconizate în ceea ce privește contribuțiile.

Cumulat, înfi ințările de SRL și PFA din România se afl ă într-un mo-ment de regres puternic. Un total de 105.982 SRL și PFA au fost înfi ințate în 2016. În istoria recentă a Româ-niei doar anul 2014 a fost mai slab (101.627 înfi ințări), iar anul de maxim a fost 2005, cu 159.464 înfi ințări de SRL și PFA. Și în anii 2006, 2007 și 2008 cifrele au fost sus, iar apoi a venit criza economică, potrivit datelor ONRC.

Se observa o tendință de stabilizare anuală în jurul valorii de 100.000 SRL și PFA nou înfi ințate.

În ceea ce privește modifi cările de SRL și PFA, tendința este de creștere în ultimii ani. Primăvara (lunile mar-tie, aprilie, mai) sunt modifi cate cele mai multe SRL și PFA în România, așa cum se întâmplă și cu înfi ințările de SRL și PFA. De asemenea, T1 este, de regulă, trimestrul cu cele mai multe operațiuni.

CE ne dă în judecată pentru că

nu am adoptat măsurile asumate

privind gropile de gunoi

Rata de supravieţuire a unei afaceri în ţara noastră este de 52,7%

Bistriţa-Năsăud se pregătește să intre, pe 14 mai, de Ziua Naţională a Costumului Popular, în Cartea Re-cordurilor, urmând să stabilească două recorduri mondiale, unul cu cel mai mare număr de persoane îmbrăcate în costum popular și un altul cu cel mai mare număr de par-ticipanţi la dans tradiţional.

„Este vorba despre cel mai mare număr de persoane în costume po-pulare și despre cel mai mare dans tradiţional, cu cel mai mare număr de participanţi, urmând să se prin-dă în Roata de la Runc, joc tradiţio-nal specific comunei Runcu Salvei”, a declarat, sâmbăta trecută, cores-pondentului Mediafax, meșterul popular Virginia Linul, iniţiatoarea

acestui eveniment.Cele două recorduri mondiale nu

sunt înregistrate până acum însă cei de la Guinness Book le-au soli-citat organizatorilor să aibă mini-mum 4.500 de participanţi pentru a putea fi înregistrat un nou record mondial.

Evenimentul, la care sunt așteptaţi între 8.000 și 10.000 de participanţi, va avea loc pe 14 mai, în Năsăud, fi-ind la a doua ediţie.

„Anul trecut au participat 5.000 de persoane îmbrăcate în costume populare. Avem cel mai frumos cos-tum popular din ţară și vrem să îl promovăm, din acest motiv organi-zăm pentru al doilea an consecutiv, în Ţara Năsăudului, patria costumu-

lui popular, un eveniment demn de Cartea Recordurilor. Cei de Guinne-ss Book ne-au sugerat ca recorduri posibile pentru eveniment: Largest traditional Romanian folk dance și Largest gathering of people in a traditional Romanian clothing – niciunul dintre aceste recorduri nu sunt înregistrate, dar minimul de participanţi cerut pentru a se înre-gistra recordurile este de 4.500 de persoane. Noi estimăm că vor parti-cipa între 8.000 și 10.000 de persoa-ne”, a mai spus Virginia Linul.

Pentru acest eveniment, Minis-terul Culturii a alocat o sumă de 75.000 de lei, a anunţat ministrul culturii, Ioan Vulpescu, recent, la Bistriţa.

Bistriţa-Năsăud se pregăteşte să intre

în Cartea Recordurilor cu dansul şi

costumul popular

1212 04.05 - 10.05.2017SPORTSimona Halep, Irina-Camelia Begu şi Monica Niculescu participă la Mutua Madrid Open Simona Halep, Irina-Camelia Begu

și Monica Niculescu participă la tur-neul de tenis Mutua Madrid Open, care se desfășoară în perioada 5-14 mai, la Caja Mágica.

Simona Halep se întoarce la Ma-drid în calitate de câștigătoare a ediţiei din 2016, anul trecut impu-

nându-se 6-2 și 6-4 în faţa Dominikăi Cibulkova.

Halep a oferit un scurt interviu or-ganizatorilor Mutua Madrid Open, în care a declarat că este pregătită pen-tru a ajunge într-o nouă fi nală a tur-neului, însă „concurenţa va fi dură”.

Întrebată dacă știe expresii în cas-

tiliană, a mărturisit: „Nu am un mare talent pentru limbi străine, însă știu să spun: «Hola, ¿cómo estás?»”.

Simona Halep joacă joi, 4 mai. Tie Break Tens Madrid începe la

ora 19.30, Caja Mágica își deschide porţile la 18.30.

Formatul turneului de tenis Mutua

Sirius-D este hrana care restabileștetoate țesuturile și organele

Sprijină tratamentul următoarelor boli:

1. Sistem musculo-scheletal. Sport și alte leziuni. Artroza, gonartroza, spondylarthrosis. Vindecă imobiliza-rea articulațiilor, hernia de disc, atrofi a musculară, paralizia și meniscul rupt.

2. Inimă și sistemul circulator. Spri-jină recuperarea după atac de cord și accident vascular cerebral și le împie-dică. Boala coronariană ischemică și cardiacă. Hipertensiune arterială, vene și hemoroizi. Aritmie. Decompensarea mușchiului inimii. Insufi ciență cardia-că. Anevrisme și îngustarea aortei

3. Bolile autoimune. MS. Lupus. Sindromul Sjogren. Sindromul lui Ha-shimoto. Poliartrită reumatoidă

4. Oftalmologie. Retinopatie diabe-tică, dezlipire de retină, degenerarea retinei și corneei maculare. Glaucom. Walleye. Opacitate corneană. Opaciza-re de lichid a ochiului

5. Rinichi. Reface rinichii la persoa-nele în curs de hemodializă. Sparge pietre la rinichi. Insufi ciență renală

6. Poliomielită. Paralizie cerebrale – o îmbunătățire semnifi cativă

7. Boli gastrointestinale. Gastrită. Colite. GERD. Modifi cări ale mucoasei stomacului, ale intestinului subțire și gros

8. Adenom. Îngustarea uretrei 9. Diabetul zaharat. Se eli-

mină consecințele. Decubit și altele

10. Consecințele gutei. Parkinson. Calculi biliari

11. Ficat. Ciroză. Steatoza hepatică. Stenoză

12. Ajută la absorbirea chisturilor, fi broamelor

Cum funcționează: Țesutul conjunctiv, care este mai mult de 50%, în corpul uman cu degenerări legate de vârstă. Sirius-D nu numai că menține

țesutul conjunctiv, dar și recuperează, elimină fi broame granuloase/cicatrice/țesutul format după leziuni, intervenții chirurgicale, tăieturi, procese autoi-mune, iradieri etc. Este cunoscut fap-tul că aplicarea altor medicamente și aditivi alimentari poate duce la trans-formarea țesutului normal în granu-los. Produsul îmbunătățește micro-vascularizarea, crește concentrația de fi broblaste, îmbunătățește elasticitatea țesutului conjunctiv. Desfundă vasele de sânge, le reface și le menține elasti-citatea. Reduce modifi cări degenerati-ve ale cartilajului și ale țesutului osos.

Ingrediente: Produse alimentare naturale, proteine animale solubile, liniar modifi cate, fi brilare și muco-polizaharide modifi cate, curcuma, scorțișoară și substanțe nutritive care nu sunt incluse în hrana noastră zil-nică. Fără conservanți și aditivi cu un efect advers.

Mod de administrare: Luați pe stomacul gol, dimineața și seara, cu aproximativ o jumătate de oră-o oră înainte de masă cu iaurt, sucuri de fructe, apă și alte lichide. În cazurile severe și cronice – persoane sub 60 kg: 2 linguri cu vârf dimineața și sea-ra; peste 60 kg: 3 linguri dimineața și seara; peste 80 kg: 4 linguri dimineața și seara.

Tratamentul este indivi-dual. Efectul poate fi simțit după o lună. Produsul poate fi consumat pe ter-men nelimitat. Nu există contraindicații. Nu există nici o limită de vârstă. Acest aliment este curat și sigur.

Pentru informații și comenzi în Spania:

tel. 647 039 275 Brillantina Dobreva

Fostul internaţional Gheorghe Popescu a jucat, pe 28 aprilie, în-tr-un meci de old-boys la Beirut, FC Barcelona impunându-se, scor 3-2, cu Real Madrid. Ronaldinho a dat trei pase de gol la meciul de la Beirut.

Golurile Barcelonei au fost mar-cate de Giuly de două ori și Simao, iar pentru Real Madrid au punctat Fernando și Javi Guerrero.

Alături de Popescu, în echipa Bar-celonei au mai evoluat printre alţii Ronaldinho, Eric Abidal, Edmilson, Miguel Angel Nadal, Gaizka Men-dieta, Gianluca Zambrotta și Edgar Davids.

Pentru Real Madrid au jucat, printre alţii, Julio Cesar, Fernando

Gheorghe Popescu a jucat într-un meci de

old-boys FC Barcelona-Real Madrid, la Beirut

Madrid Open este sferturi, semi-fi nale și fi nală.

Campionul și campioana vor primi câte 200.000 de dolari, iar 100.000 de dolari vor fi donaţi în acţiuni solidare.

Turneul este transmis în direct de Teledeporte.

Adrian Mutu, după victoria lui Dinamo cu FCSB: Acum au crescut şansele la titlu

Adrian Mutu a declarat după vic-toria obţinută cu FCSB, scor 2-1, că Dinamo e la un pas de a semna pre-lungirea contractului cu antrenorul Cosmin Contra.

„Îl felicit pe Haţegan, nu a fost un meci ușor. Acum au crescut șanse-le la titlu, este o victorie frumoasă, dar trebuie să rămânem cu picioa-rele pe pământ. Suntem aproape de a semna cu Contra prelungirea contractului, mai trebuie să purtăm o discuţie. Steaua a jucat bine, dar cred că am meritat să câștigăm. Am

avut un moment în care am crezut că se va opri partida din cauza su-porterilor. Mă bucur că nu s-a întâmplat acest lucru, în final am avut un adevărat spectacol. Sper să aflăm campioana în ultima etapă, pentru că altfel nu am fi noi echi-pa campioană”, a decla-rat fostul internaţional după victoria din derby-ul cu FCSB.

Boxerul român Răzvan Cojanu poate prinde trenul vieţii. Uriașul de 2,02 metri, stabilit de ceva ani în California (SUA), a intrat în hora unui meci de titlu mondial care îi poate rescrie istoria.

În vârstă de 30 de ani, Cojanu se va bate, pe 6 mai, pentru centura de campion mondial WBO, la Manukau City (Noua Zeelandă), cu deţinătorul centurii WBO, neo-zeelandezul Jo-

Răzvan Cojanu, primul român care are şansa de a câştiga titlul mondial la categoria grea

seph Parker. Campionul ar fi trebuit să-și apere centura în faţa britanicu-lui Hughie Fury, însă acesta s-a acci-dentat în ultimul moment la spate și a fost nevoit să iasă din meci.

Răzvan Cojanu a ajuns deja în Noua Zeelandă și a semnat contrac-tul de meci. „Aș vrea să-i mulţumesc lui Hughie Fury, pentru că s-a retras, așa mi s-a oferit o șansă. Este ca o glumă bună pentru mine, dar îmi

place”, a declarat Cojanu.Numărul 14 în clasamentul WBO,

Cojanu îl cunoaște foarte bine pe Parker pentru că i-a fost sparring în pregătirea meciului cu Hughie Fury. „Îl știu foarte bine, îi cunosc slăbi-ciunile, știu tot ce pregătise pentru acest meci. La antrenamente am dat 50-60 la sută, în meci voi da 100 la sută”, a mai punctat Cojanu.

După o carieră fără rezultate strălu-citoare la amatori, Cojanu a trecut la profesioniști în 2011. El are în palma-res 16 victorii (9KO) și 2 înfrângeri.

Joseph Parker (25 de ani, 22-0, 18KO) a câștigat centura de campi-on mondial WBO în decembrie 2016, după o decizie majoritară la puncte (MD) în faţa lui Andy Ruiz Jr. El se afl ă în faţa primului meci în care își apă-ră centura. WBO este una dintre cele patru mari versiuni recunoscute pe plan mondial în boxul profesionist.

România a avut până acum patru campioni mondiali, câte unul la fi e-care versiune mare: Leonard Dorof-tei (WBA), Mihai Leu (WBO), Adrian Diaconu (WBC ) și Lucian Bute (IBF).

Morientes, Christian Karembeu și Nicolas Anelka.

Gheorghe Popescu a fost căpi-tan la Barcelona, club pentru care a evoluat în perioada 1995-1997.

În perioada în care a jucat pe Camp Nou, fostul fundaș central a cucerit o Cupă a Regelui și o Su-

percupă a Spaniei, pe care le-a ri-dicat deasupra capului din postura de căpitan. În cariera de fotbalist, Popescu a mai trecut pe la Univer-sitatea Craiova, Steaua, PSV Eind-hoven, Tottenham Hotspur, Lecce, Dinamo și Hannover 96, club de la care s-a retras în 2003.

Mircea Lucescu, inclus de Marca

în top 50 al antrenorilor din lumeMircea Lucescu a fost inclus în top 50 al celor mai buni antrenori din lume.

Tehnicianul formaţiei Zenit Saint Petersburg ocupă poziţia 35 în cadrul listei publicate de jurnaliștii de la Marca.

Primul loc este ocupat de Pep Guardiola, antrenorul echipei Manchester City. Deși nu a obţinut rezultate notabile în acest an, echipa sa fi ind eliminată din Liga Campionilor de AS Monaco, tehnicianul este considerat în continuare unul dintre cei mai buni din lume. Manchester City ocupă în prezent locul 4 în campionatul englez.

Poziţia a doua este ocupată de un alt antrenor din Premier League, italianul Antonio Conte. Tehnicianul în vârstă de 47 de ani ocupă prima poziţie în Pre-mier League cu Chelsea și este văzut drept unul dintre cei mai buni antrenori din acest sezon. Pe listă este trecut și Claudio Ranieri, pe poziţia 18, deși în momentul de faţă nu antrenează nici o echipă. Tehnicianul italian a fost demis de conducerea clubului Leicester City, după ce anul trecut a surprins în Pre-mier League, câștigând trofeul de campioană a Angliei în faţa unor adversari redutabili precum United, City, Chelsea sau Liverpool.

Top 10 cei mai buni antrenori din lume:

1. Pep Guardiola (Manchester City)2. Antonio Conte (Chelsea)

3. Diego Simeone ( Atletico Madrid)4. Carlo Ancelotti (Bayern Munchen)

5. José Mourinho (Manchester United)6. Massimiliano Allegri (Juventus)

7. Joachim Low (Echipa Naţională a Germaniei)8. Zinedine Zidane (Real Madrid)

9. Leonardo Jardim (Monaco)10. Jurgen Klopp (Liverpool)

1304.05 - 10.05.2017 TIMP LIBER

Vă prezentăm soluţiile

integramelor publicate în numărul

553 al săptămânalului nostru:

Părinţii mei au stat la casă și au avut tot timpul un câine și o pisi-că. La un moment dat au avut un câine negru, o corcitură. Era cam neastâmpărat. Cum tata se ducea după apă la fântâna din stradă sau alteori mama pleca undeva, câinele ieșea în stradă și hoină-rea. Venea acasă după câteva ore. La un moment dat însă, n-a mai venit.

Atunci părinţii mei ne-au spus nouă, mie și soţiei, să întrebăm la cunoștinţe, la colegii de serviciu, de un căţel mic. După câteva zile Doiniţa, soţia mea, a fost cea care a găsit. Un coleg de muncă, din-tr-un sat, avea un căţel.

A doua zi Ioji, colegul soţiei, a adus căţelul, într-o cutie de pan-tofi, era de câteva zile.

Ajunși acasă am scos căţelul din cutie, arăta ca o jucărie. S-a dus peste tot, a mirosit și a fost vesel. Casiana și Cătălin, copiii noștri, au fost tare bucuroși.

Copiii au avut ideea să-l lăsăm să ne urmeze, să vedem cum re-acţionează. S-au jucat o vreme cu micuţul animal. Soţia i-a dat lapte. A sosit vremea să-l ducem părinţilor mei.

Eu am luat cutia de pantofi și am ieșit cu toții din apartament. Când am ajuns la prima treaptă spre ieșire s-a oprit și a dat înapoi. Atunci Cătălin l-a luat în braţe și l-a scos în curtea blocului. În stra-dă l-a pus jos. Noi am mers destul de încet. Căţelușul mergea puţin, după care se oprea și mirosea.

Cam după o sută cinzeci de me-tri, la prima intersecţie, fiul nostru l-a luat în braţe pentru că micuțul animal arăta că e obosit. După un kilometru, când am ajuns în faţa casei părinţilor mei, fiul meu a pus câinele jos și i-a spus că de acum încolo aici va locui.

Am stat puţin în stradă, după care am intrat în curte. Le-am spus părinţilor mei că am adus căţelul despre care am vorbit și care va fi câinele lor de pază.

Mama l-a văzut prima și ne-a spus că e tare mic. Într-adevăr, era mic și arăta ca un bibelou de porţelan, însă viu. A venit și tata. A luat câinele în braţe și l-a mân-gâiat. Le-am spus părinţilor că cel care ne-a dat căţelul a specificat că face parte din rasa ,,șoricar“ și la maturitate va rămâne mic.

Cât timp am stat la părinţii mei, Casiana și Cătălin s-au mai jucat cu căţelul. Apoi i-am arătat noua locuinţă, l-am dus în curte, gră-dină și în casă. Am pus cutia de pantofi în bucătărie și i-am spus mamei să-l lase să doarmă câteva zile și mai ales nopţi aici.

Mama i-a pus într-o farfurie din tablă, care era și a pisicii, lapte și bucăţi mici de pâine. Într-o altă farfurie era apă de băut.

Căţelușul s-a apropiat de farfu-rie, a mirosit, după care s-a apu-cat și a mâncat cu poftă. La sfârșit avea o burtă mare, ca o minge. Când s-a îndepărtat de farfurie a apărut pisica. Părinţii mei o aveau de peste doi ani, și ea fusese mică când a fost adusă.

Pisica s-a oprit și s-a uitat la mica ,,minge“ care se mișca. Am crezut că va fi agresivă și am urmărit cu toţii întâlnirea dintre cei doi. N-a

fost nimic deosebit, doar s-au privit. Mai târziu s-au împrietenit și au dormit unul pe celălalt.

Mama și-a întrebat nepoții dacă s-au gândit la un nume pentru căţeluș.

Atunci soţia a spus: Rexi! Amân-doi copiii și părinţii mei au zis că le place acest nume! Așa a ră-mas.

Timpul a trecut. Căţelușul a crescut, însă a rămas mic. Era tare jucăuș. Îi aruncam un băţ sau o minge mică sau spartă și fugea după obiectul respectiv, apoi îl aducea înapoi celui care l-a arun-cat.

Ne însoţea pe noi în mici excur-sii până la capătul străzii și mer-gea de fiecare dată cu părinţii mei după apă la fântâna din stra-dă, aflată cu două case mai spre deal.

Însă la un moment dat s-a în-tâmplat inevitabilul și a hoinărit mai mult pe stradă. Era o vreme mai urâtă, bătea vântul și se pre-gătea de ploaie. Vântul a închis poarta. Așa că el a rămas afară. A bătut cu coada în poartă, cum a făcut și altă dată, însă părinţii mei erau în casă și n-au auzit. Cert este că a venit peste câte-va zile acasă desfigurat. Tremura tot, era lovit peste tot și șchiopă-ta. Nu se știe cine i-a făcut asta. Părinţii l-au îngrijit și mama i-a dat medicamente până l-a pus pe picioare. În tot acest timp a stat în căsuţa lui, din atelierul tatălui meu. Abia peste două săptămâni și-a revenit, luându-și ,,postul“ în primire.

Mergea în grădină și făcea ,,in-specţie“, rondul de fiecare zi, fără să calce legumele mamei.

Îi era ciudă pe cocoș, se certau la gardul dintre curtea cu flori, unde el avea acces, și curtea unde erau găinile și raţele. Între cele două curţi era un gard din plasă de sârmă. De asemenea, când mama ducea lături purcei-lor, iar mai târziu porcilor, o înso-ţea și lătra la vălău, apoi mânca și el, mai ales cand era dovleac fiert.

Însă dușmanul cel mai mare era poștașul. Era o femeie, o simţea de la a treia casă. Atunci se apro-pia de cutia poștală și aștepta. Când femeia era la câţiva metri de poarta din metal, unde era fi-xată cutia, de tata, Rexi începea să latre și să sară la cutie. Uneori, foarte rar, ușa cutiei poștale nu era închisă bine și atunci căţelul atâta sărea, până ajungea ziarul lăsat sau un plic, le rupea în bu-căţi. Era mulţumit de isprava sa.

După câţiva ani, într-o primăva-ră, mama avea pui mici de găină sau raţă și atunci nu se știe din ce cauză a început să se ,,joace“ cu puii care treceau prin plasa de sârmă, până îi sugruma. La înce-put mama n-a bănuit cine este vinovatul. Părinţii mei au crezut că este un jder. Într-o zi însă tata a descoperit misterul.

L-a chemat pe Rexi și l-a ,,săpu-nit“. I-a spus că dacă mai face așa ceva îl va lăsa în stradă și nu-l va lăsa înapoi în curte.

Tata mi-a povestit mai târziu această întâmplare. Mi-a spus că Rexi înţelegea tot ce-i spunea și

s-a rușinat, stând cu ochii în pă-mânt. Parcă s-a făcut și mai mic, a plecat cu coada între… picioare.

La vremea prânzului a venit spre bucătărie și s-a oprit în ușă. S-a uitat la tata, care era la locul său, și mânca deja. La început tata s-a făcut că nu-l bagă în seamă. Rexi era tare mâhnit. Pisica era la locul său, pe piciorul stâng al tatei, Rexi stătea întotdeauna pe picioarele din spate, rezemat cu labele din faţă, pe piciorul drept al tatei. Rareori mâncau din farfu-ria aflată sub masă.

Tata s-a uitat la căţel și i-a spus:- Hai, Rexi! Ce faci? Te aștept! Căţelul nu mai putea de bucu-

rie. A venit și s-a așezat la locul său. Acum era în regulă!

A mai trecut o vreme, în jur de zece ani, și într-o zi, când toată familia ne-am dus la părinții mei, tata ne-a spus să avem grjă cu Rexi, că e bolnav și nervos. Nu mai are poftă de joacă și s-ar pu-tea chiar să ne muște.

Câinele n-a fost acolo când tata ne-a vorbit. Peste câteva zile am fost doar eu singur la părinți. Fi-ind vreme frumoasă, am stat pe un scăunel lângă atelierul tatălui meu. După un timp a venit Rexi și s-a așezat lângă mine. M-am uitat la el și l-am mângâiat, așa cum am făcut de nenumărate ori. Atunci m-am trezit cu mâna în gura lui și mă strângea destul de amenințător.

I-am spus: ,,Rexi, ce faci?“ M-a privit și mi-a dat drumul.

Dinții lui au lăsat urme pe mâna mea, strângerea lui m-a durut. S-a sculat, m-a privit și, rușinat, a plecat de lângă mine.

Când am plecat definitiv în Germania am fost să-mi iau ră-mas-bun de la părinții mei. A fost prezent și Rexi, care se vedea că e amărât.

După mai bine de jumătate de an, toamna, am venit în vizită, împreună cu soția. La casa părin-tească ne-au întâmpinat părinții și Rexi. Câinele a fost bucuros, însă s-a văzut pe el că are ceva trist.

Iarna, în 21 ianuarie, a murit tata. Am fost la înmormântare împreună cu Eugen, fratele meu, și socrul meu. Fratele meu a in-trat primul în curte și Rexi a fost acolo tare posomorât.

După înmormântarea tatălui meu o vecină mi-a spus că Rexi a stat sub sicriu și a plâns, a ieșit în stradă și s-a uitat lung după cor-tegiul funerar...

La plecare, spre Germania, când m-am despărțit de mama, l-am strigat pe Rexi. A venit din culcușul său până la poarta ce dădea în curtea unde ne aflam și s-a uitat îndurerat spre mine. L-am chemat. M-a privit și a ple-cat înapoi la culcuș. L-am văzut pentru ultima oară. După câteva săptămâni mama l-a găsit mort. Adi, tânărul care stătea la mama în chirie, i-a făcut un mic mor-mânt lângă atelierul tatălui meu.

Îl avem pe Rexi în fotografii și chiar filmat. Ne bucurăm de fie-care dată când îl vedem în acele poze sau video pentru că a făcut parte din familia noastră!

Adalbert Gyuris

Rexi, câinele şoricar

14 ANUNŢURI 04.05 - 10.05.2017

REDACTORI ȘI COLABORATORI:

Ana-Maria CornilăOvidiu ConstantinNeli Dancu Daniel Sorin Brumă

Design: GIG PressRedacţia săptămânalului nu poartă răspunderea pentru veridicitatea reclamelor şi anunţurilor publicate şi nu împărtăşeşte întotdeauna poziţiile exprimate în articolele publicate în paginile sale.

REDACŢIA:

Adresa: C/ Simancas, 3628491 Fuenlabrada (Madrid)Telefoane de contact: 916 156 384, 692 635 246Pentru cititori - de la ora 10 la 18 de luni până vineri e-mail: [email protected]ăptămânalul se tipăreşte în SpaniaImprenta: IMPRESA NORTE (Grafi lan, S.L.)D.L. M-4212-2013Editat de Nova Duma S.L.ISSN: 1888-1173

Noi în Spania este membru al:Asociaţia pentru Cunoaşterea Populaţiei Imigrante (ACPI, Asociación para el Conocimiento de la Población Inmigrante), care promovează în fi ecare an Studiul de Medii de Comunicare pentru Imigranţi (EMI, Estudio de Medios para Inmigrantes)

Asociaţia Spaniolă de Edituri de Publicaţii Periodice (AEEPP, Asociación Española de Editoriales de Publicaciones Periódicas) “Noi în Spania” este marcă rezervată.

Cum vă puteţi depune anunţul? 1. Sunând la numerele de telefon 916 156 384 şi 692 635 246, între orele 10.00-18.00, lunea, miercurea, joia şi vinerea. 2. Printr-un mesaj la adresa de e-mail: [email protected]

MUNCĂ

Oferte:

- Se caută lucrător pentru döner kebab din zona Nuevos Ministerios. Se cere ex-perienţă. Tel.: 651 031 557 (în castiliană) - Se caută 3 persoane pentru a fi șefe grup Avon (fi x plus bonusuri) și reprezen-tante (15% la 42%). Telefon (WhatsApp): 627 623 685 - Se caută familie între 30 și 45 de ani, cu cunoștinţe elementare de spaniolă, fără copii cu ei, pentru a lucra într-o afacere din hostelería din provincia León (este un camping). În perioada martie-octom-brie se oferă salariu (800 de euro fi eca-re), cazare, asigurări sociale, iar în iulie și august, și manutención. Avem nevoie de persoane serioase și muncitoare. Per-soanele interesate sunt rugate să sune la numărul de telefon 987 562 515, de la ora 9 la 14. - Angajăm șoferi cu experienţă și vânză-toare. Detalii, la numărul de telefon 642 707 249. - Caut bucătăreasă cu experiență în mân-care spaniolă și românească. Se cere cur-riculum vitae. Madrid. Tel.: 654 576 015 - Caut șofer de TIR cu experiență pentru rută internațională. Contract pe durată nedeterminată. Cei fără experiență să se abțină. Tel.: 642 366 404

ÎNCHIRIERI

Oferte:

- Închiriez cameră mare în Aluche, strada General Romero Basart, 55, pentru o per-soană. Sunt doar trei persoane în casă. De pe orice dată. Tel.: 642 243 114 - Închiriez cameră pentru o femeie ne-fumătoare, în Moratalaz, aproape de metrou. Condiții bune. Preţ: 230 de euro. Tel.: 603 259 108 - Închiriez cameră în Getafe, pentru o persoană. Zonă bine comunicată, puține persoane în casă. Tel: 632 590 631

VÂNZĂRI

- Vând Seat Toledo din 2914, negru, sta-re perfectă interior și exterior, control de viteză, apoyabrazos, jante aluminiu, geamuri fumurii omologate, motor 1.6 TDI, 105 CV, 78.000 km. Preţ: 9.500 euro, negociabil. Comunitatea Madrid. Tel.: 657 247 362 - Vând în Botoșani casă construită în 2014 – 6 camere, două băi, două bucătării, beci, garaj, 1.305 metri pătrați de grădi-nă, pomi fructiferi,15 butuci de vie. Casa nu este tencuită exterior, parterul este lo-cuibil, baia și bucătăria de la parter sunt mobilate. Preț informativ: 95.000 €. Tel.:

0040/771 905 144 sau 666 299 144. - Vând societate cu teren la 20 km de București, în comuna Gruiu, pe autostra-da București-Ploiești, cu suprafața de 9.399 mp. Preț negociabil. Tel.: 603 295 988

MATRIMONIALE

- Bărbat, 38 de ani, caut o doamnă seri-oasă, fără vicii, pentru prietenie, eventual căsătorie. Nu caut aventuri. Tel.: 642 384 754 - Caut o doamnă de sufl et pentru priete-nie și căsătorie. Fără aventuri și interes. Comunitatea Madrid. Tel.: 642 660 476 - Doamnă din Comunitatea Madrid, de 54 de ani, văduvă, caut un domn spaniol sau român, între 60 și 70 de ani, pentru o relaţie de prietenie sau căsătorie. Caut o relaţie serioasă, nu aventuri. Tel.: 642 243 214 - Domn divorțat, 49 de ani, simpatic, cu serviciu stabil, din zona Zaragoza, vreau să îmi găsesc o femeie între 38 și 45 de ani, serioasă. Tel.: 642 020 206 - Bărbat, 1,70 m, 46 de ani, fără vicii, fără obligații, caut femeie pentru prietenie. Tel.: 637 092 992 - Bărbat serios, 1,68 m, 74 kg, fără vicii, cult, educat, cu serviciu stabil, aș dori să cunosc o doamnă între 45 și 50 de ani, până în 60 kg, din Comunitatea Madrid sau împrejurimi, pentru o relaţie de viitor. Tel.: 604 318 106 - Domn de 44 de ani, divorțat, doresc să cunosc o doamnă de vârstă apropiată. Tel.: 633 328 579 - Domn de 63 de ani, 1,70 m, 73 kg, ochi căprui, cu situaţie clară, din Comunitatea Madrid, de origine, dobrogean, caut o doamnă pentru prietenie/căsătorie. Do-resc o relaţie serioasă. Tel.: 603 241 775 (Lebara) - Tânăr, 35/1,70/73, serios, cu serviciu, vreau să cunosc o fată serioasă, de 30-40 de ani, pentru a porni amândoi pe dru-mul vieții. Comunitatea Madrid. Tel.: 642 597 841 - Bărbat șaten, cu mustaţă, ochi verzi, 1,78 m, 79 kg, 49 de ani, consider că sunt om bun și sunt OK, doresc să cunosc o doamnă singură, slăbuţă, plăcută, cu dorinţa de a întemeia o familie și care nu suportă singurătatea. Tel.: 642 680 447 (Digi). Fără bipuri sau mesaje. - Bărbat, 45 de ani, doresc să cunosc o doamnă/domnișoară până în 45 de ani, cu sau fără copii. Tel.: 642 728 159 - Spaniol, 43 de ani, educat, cult, iubitor, romantic, fără copii, caut femeie cu ca-

racteristici similare, cu mult piept, pentru posibilă relație. Tel.: 693 745 008 - Tânăr, 35 de ani, divorţat, fără obligaţii, fără copii, cu loc de muncă stabil, aș dori să cunosc o fată de vârstă apropiată, din Comunitatea Madrid, pentru prietenie/căsătorie. Tel.: 601 456 175 - Domn de 44 de ani, divorțat, doresc să cunosc o doamnă de vârstă apropiată. Tel.: 643 661 354 - Caut o fată până în 32 de ani, din Comu-nitatea Madrid. Tel.: 642 958 109 - Spaniol, îmi caut jumătatea pentru pri-etenie și căsătorie. Sunt serios. Tel.: 618 866 057 - Sunt un băiat de 36 de ani, fără obligații, din Madrid, ași dori să cunosc o fată de vârstă apropiată, pentru prietenie/căsă-torie. Rog seriozitate. Tel.: 642 939 318 - Doresc să cunosc o fată /femeie serioa-să, din Comunitatea Madrid, pentru căsă-torie. Tel.: 654 309 698 - Bărbat, 39 de ani, 1,80 m, 80 kg, nefu-mător, fără obligații, caut doamnă pentru relație serioasă. Zona Madrid. Formă de contact: [email protected]. Facebook: tictac - Caut o fată între 40 și 50 de ani, din Co-munitatea Madrid, poate avea copii, nu mă deranjează. Eu am 46 de ani, 1,72 m. Tel.: 642 047 934 - Tânăr fără obligaţii, caut o tânără tot fără obligaţii, între 33 și 39 de ani, pentru o relaţie serioasă. Comunitatea Madrid. Tel.: 604 130 490 - Locuiesc în Madrid, am 42 de ani, fără obligații și caut o fată serioasă pentru pri-etenie sau căsătorie. Tel.: 617 230 756 - Tânăr, 43 de ani, din Comunidad Valen-ciana, serios, singur, cu un copil de 17 ani, caut o tânără de vârstă apropiată, pentru o relaţie serioasă/căsătorie. Rog seriozi-tate. Nu caut aventuri. Tel.: 642 742 309 - Tânăr, 39 de ani, fără obligaţii, cu servi-ciu stabil, caut o fată de vârstă apropiată. Comunitatea Madrid. Tel.: 698 366 909 - Domn divorţat, cu doi copii în ţară, 49 de ani, 65 kg, caut o doamnă de vârstă apropiată, din Comunitatea Madrid. Tel.: 642 738 589 - Doamnă înaltă, 43 de ani, aș vrea să cu-nosc un bărbat înalt, de vârstă apropiată, din Comunitatea Madrid, pentru priete-nie. Tel.: 643 691 112 - Tânăr, aspect fi zic plăcut, alură atle-tică, ochi albaștri, fără vicii și obligații, loc de muncă stabil, aș dori să cunosc o fată drăguță, sinceră, inteligentă, fără obligații, pentru o relație serioasă, even-tual căsătorie. Aș prefera să fi e din Comu-nitatea Madrid sau provincia Guadalaja-ra. Tel. de contact: 635 931 841. Dispun și de WhatsApp. - Spaniol văduv, pensionat, atrăgător, iu-bitor de sport, cult, educat, cu sufl et bun, fără probleme economice, caut tânără cu caracteristici asemănătoare, să îi placă marea, muzica, animalele, grădinăritul, să călătorească, să meargă la fi lm, să fi e gospodină. Caut o pereche pentru o rela-ţie serioasă, pentru posibilă căsătorie. Tel: 697 581 797 (Isidoro). Trimiteţi fotografi e și detalii. - Tânăr serios și echilibrat, caut parteneră de viață. Dacă ești serioasă, echilibrată și știi ce vrei de la viață, sună! Zona Madrid. Tel.: 642 974 175 - Tânăr din Comunitatea Madrid, de 33

MAGAZINE ROMÂNEŞTI

O MARE VARIETATE DIN MÂNCAREA

TA ROMÂNEASCĂ FAVORITĂ

ÎN FIECARE ZI – PLĂCINTE CALDE!

ADRESE: C/ GUTENBERG, 5 - MADRID

M. MENENDEZ PELAYO - SALIDA GUTENBERGTel.: 667 226 708

TRANSPORT DE PACHETE ÎN ROMÂNIA

luni-vineri: 9.30 - 21.30 Sâmbăta şi duminica: 10.30-21.00

Prezentând acest talon aveţi 10% reducere** Nu se aplică pentru produse la ofertă

OFERTĂBRÂNZĂ DE VACI – 2,50 €/kg** La cumpărarea unei cutii de 8 kg

El Rincón Rumano

C/ Plaza de Talavera, 1, Leganés Tel.: 691 832 151 Orar: L-S: 10-13.30; 17-21.30

D: 10.30-14.30; 18-21.30

Vă așteptăm cu drag!

de ani, cu serviciu stabil, simpatic, zvelt, înalt, serios, aș dori să găsesc o fată de vârstă apropiată, să împărţim bunele și relele vieţii. Tel.: 642 661 420 - Băiat singur, 37 de ani, fără obligaţii familiale, din Madrid, caut o fată din Co-munitatea Madrid, de vârstă apropiată,

pentru o relaţie de prietenie/căsătorie. Tel.: 667 306 252 - Dacă ești o doamnă singură, sinceră, simpatică și vrei să-ţi întemeiezi o fami-lie, aș dori să ne cunoaștem. Eu am 57 de ani, sunt divorţat, fără obligaţii. Tel.: 642 650 629

1504.05 - 10.05.2017 CASTELLANOTeatro Español de Madrid escenifi ca La cantante calva, del dramaturgo rumano Eugène Ionesco

Los actores Adriana Ozores y Fernan-do Tejero protagonizarán en el Teatro Español La cantante calva, “punta de lanza” del teatro de lo absurdo del dra-maturgo rumano Eugène Ionesco, que dirige Luis Luque con un reparto que completan Joaquín Climent, Helena Lanza, Javier Pereira y Carmen Ruiz.

“Hemos trabajado a Ionesco. Se ha trabajado lo que él quería contar”, ha asegurado la semana pasada en rue-da de prensa junto al resto del elenco Ozores, que ya “había tanteado” traba-jar con Luque, algo que “se ha hecho realidad” con La cantante calva, que se estrenó el 3 de mayo.

Un trabajo que “ha sido una delicia”, cuenta la actriz, porque no se trata de personajes en los que se “puedan” apo-yar en la psicología, y eso ha permitido que el director les “haya instado a jugar” y a poner en valor la “importancia del trabajo de grupo”. La obra, que Ionesco (Slatina, 1909 - París, 1996) estrenó en 1950, habla de una sociedad burguesa aburrida y llena de clichés, y la escribió

a raíz de intentar aprender inglés a par-tir de un manual lleno de estereotipos y frases sin sentido.

“Esta obra está escrita en los años 50, me imagino que pertenece a su época, pero yo la leo y pertenece a la mía. Creo que es una función muy contemporá-nea, muy de ahora”, opina Luque, que vuelve al Espa-ñol tras dirigir en 2015 El Se-ñor Ye ama los dragones.

Luque dice que Ionesco escribió este texto en una Europa devastada y en estado de “perplejidad y desconocimiento” tras la II Guerra Mundial, unos sen-timientos que “nos siguen bañando” y que él ha ejemplifi cado con el drama de los refugiados, la lle-gada de Donald Trump a la Casa Blan-ca o el “auge de los populismos de to-dos los colores”. “Creo que por eso esta obra es contemporánea”, apostilla el director del montaje que ha traducido del francés Natalia Menéndez, quien

encuentra La cantante calva como un “clásico que sigue siendo completa-mente desconocido.

Fernando Tejero, por su parte, “sigue haciéndose preguntas sobre esta fun-ción” porque, al contrario que Ozores, cometió el “error” de afrontar su perso-

naje desde la psicología, aunque está “muy emocionado, contento y muy nervioso”.

“Estaba viviendo un momento tan absurdo como la obra”, cuenta el actor sobre los primeros ensayos de este es-pectáculo que es una “comedia que en sí misma es una tragedia”.

Rumanía, en El Encuentro Intercultural Valsequillo

La sexta edición del Encuentro Intercultural de La Barrera, en Val-sequillo (Gran Canaria), reunió el pasado sábado a medio centenar de delegaciones de 26 países de Euro-pa, África, Asia y América Latina para fomentar la convivencia entre las co-munidades de inmigrantes en la isla.

El consejero de Solidaridad Inter-nacional del Cabildo de Gran Ca-naria, Carmelo Ramírez, el alcalde de Valsequillo, Francisco Atta, y el secretario de la Asociación de Veci-nos El Cristo de La Barrera, Eugenio Quintana, ha presentado la iniciati-va, que tuvo como país anfitrión a Colombia.

Carmelo Ramírez ha destacado que esta iniciativa persigue facilitar la “participación e integración” de los inmigrantes en la sociedad granca-naria, la cooperación solidaria entre los pueblos y una feliz convivencia entre las diferentes culturas repre-sentadas en la isla.

Ramírez ha subrayado que esta ac-tividad pretende dar a conocer las costumbres, el folclore, los bailes y la danza, la gastronomía, los juegos tradicionales y los productos de la

tierra, además del papel que juega Canarias como “puente entre conti-nentes”.

En su intervención, el consejero ha abogado por eliminar las murallas que se ponen a la inmigración y ha rechazado la expulsión del inmigran-te en un mundo en el que conviven 25 guerras “provocadas” y más de 400 millones de niños que viven en “con-diciones laborales de esclavitud”.

Por su parte, Francisco Atta ha informado de que el barrio de La Barrera es uno de los más grandes y populosos de Valsequillo, que en las fiestas en honor al Cristo de las Flo-res “da la bienvenida a los ciudadanos del mundo” con una convivencia de la diversidad.

Atta ha explicado que un 5 por ci-ento de los 9.500 residentes de este municipio de las medianías granca-narias son inmigrantes y que este en-cuentro compartirán con el público sus costumbres y tradiciones de sus respectivos países, además de poner a la venta su artesanía y productos gastronómicos.

La organización del certamen ha organizado una rifa solidaria para re-

caudar fondos solidarios que se des-tinan a la Escuela Popular de Danzas Precolombinas, una asociación de educación artística para la población desfavorecida de Bogotá (Colombia).

Quintana ha destacado la participa-ción por vez primera en el certamen de un colectivo de Brasil, la presencia de una representación de Andalucía, por España, que exhibe en su caso la gastronomía del sur español, y un pase de moda que patrocina Casa África.

Además de los 450 participantes de las asociaciones participantes, el encuentro también contó con la presencia del cónsul de Colombia en Canarias, Pierangelo Gandini, la vicecónsul de Finlandia de las islas, Maritta Kettunen, y la presidenta de la Asociación Rumana en Canarias, Alina Ramaru.

Europa estuvo representada por co-lectivos de Rumanía y Rusia; América Latina, por asociaciones de Venezue-la, Argentina, Chile, Uruguay, Ecuador, Bolivia, México, Paraguay, Honduras y Perú; África, por Ghana, Sierra Leona, Kenia, Costa de Marfil y Senegal; Asia, por Nepal y Filipinas.

Castellón se prepara para

ampliar los vuelos a RumaníaCastellón coge fuerza como destino del turismo internacional en la antesala

del verano, con nuevos vuelos al aeropuerto en mayo y junio, más los que se negocian, informa El Periódico Mediterráneo.

Del 1 de junio al 17 de septiembre aterrizarán nuevos aviones en Castellón, de la línea regular de Blue Air con Bucarest, con un tercer vuelo en viernes, que se sumará a los que ya funcionan miércoles y domingo, a la misma hora.

Sobre Rumanía, el director del aeropuerto, Alexander Schroll, anunció que esta semana tiene en agenda varias reuniones con compañías aéreas “para am-pliar vuelos a nuevas zonas de Rumanía, como Oradea, adonde los sondeos a viajeros constatan que existe interés por volar”, concretó. Buena parte de la comunidad rumana de Castellón tiene lazos con esa región.

Además, miles de turistas austríacos, del club de jubilados Senioren Reisen, llegaron a partir del 1 de mayo y hasta el 13 de junio, en aviones chárter de Fly Niki (compañía low cost fundada por el expiloto austríaco de Fórmula 1 Niki Lauda y con Air Berlín como accionista mayoritario).

“Van a ser 4.200 turistas que ya tienen hecha su reserva”, apuntó el director general del turoperador Iris Tours, Pedro Rabal. “En conjunto, se van a llenar 24 aviones durante seis semanas. Serán cuatro por semana”, indicó. Funcionarán con el back to back (haciendo coincidir llegadas y regreso de los grupos) y transportarán a los viajeros austríacos, por lo que no habrá servicio para castel-lonenses, al ser turoperación y no un vuelo regular.

16 PUBLICITATE 04.05 - 10.05.2017

: 9,00 17,00Concepción Arenal, 8 (În dreptul nr. 40 Gran Vía)

www.clinicaginecologicacallao.com [email protected]

Lope de Rueda, 45, localurile 5-6 www.policlinicaretiro.com [email protected]

GRATISPRIMA CONSULTAŢIE DIAGNOSTIC

FĂ-ŢI PROGRAMAREFĂRĂ NICI O OBLIGAŢIE

: 9,00 21,00

ZONA RETIRO ZONA CALLAO Tel: 665 791 864 Tel.: 695 505 165

MEDICINĂ ŞI CHIRURGIE ESTETICĂ

Preţuri fără concurenţă

CELE MAI BUNE PRODUSE LA CELE MAI BUNE PREŢURI

www.beautyandcomadrid.com

Vino, te vom surprinde!

· Belleza y Compromiso · MEDICINĂ ESTETICĂ

SOFTOX · BOTOX · ELIMINAREA RIDURILOR

110 € / Zonă300 € Botox complet: Frunte · Zona

dintre sprâncene · Laba gâștei NEW EYES ·

ELIMINAREA CEARCĂNELOR(INCLUDE BOTOX 1 ZONĂ + ACID

HIALURONIC 1 FLACON) 285 € NEW LIPS ·

MĂRIREA BUZELOR 200 €

BALON INTRAGASTRIC

De la 2.500 €, vino și prezintă-ne cazul tău

Folosim doar cele mai bune mărci de la cele mai bune laboratoare

VistabelRadiesse

Restylane

Folosim doar cele maibune mărci de la cele mai bune laboratoare

VistabelRadiesse

Restylane

CELE MAI BUNE PRODUSE LA CELE MAI BUNE PREŢURI

Date post:	13-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	5 times
Download:	0 times

47% dintre lucrători au a contribuţiei ... · Potrivit sursei, Consiliul European este așteptat...

Documents