468 sdc 01 Layout 1 - Suplimentul de culturăSUPLIMENTUL DE CULTUR| XI » NR. 468 » 24 – 30...

ANUL XI » NR. 468 » 24 – 30 ianuarie 2015 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

Tranzi]iapentru A.M.-P.

Cristian Teodorescu

Cu ani `n urm\, când s-a jucatla Ia[i piesa Alinei Mungiu-Pi -ppidi Evangheli[tii, autoarea afost acuzat\ de blasfemie. Bise-rica Ortodox\ [i Biserica Cato-lic\ au cerut interzicerea pie-sei. La Ia[i au fost ni[te demon -stra]ii de protest ale unor cre-dincio[i – nu prea mul]i – carese considerau insulta]i deEvan gheli[tii [i vedeau `n au-toare un instrument al Satanei.Presa, lumea din teatru, scrii-tori [i intelectuali cunoscu]i i-auluat ap\rarea Alinei Mungiu-Pippidi, `ncât pân\ la urm\ dis-puta s-a stins. Dar acuza]ia deblasfemie a r\mas, chiar dac\A.M.-P. e convins\ c\ n-are te-mei. Mi-am amintit de cele `n -tâmplate atunci dup\ tragediade la Paris, dar [i `n timp ce ci-team cartea de convorbiri a Ali-nei Mungiu-Pippidi cu VartanArachelian, Tranzi]ia. Primii25 de ani.

» pag. 3

Citi]i interviul realizat de Iulia Blaga `n » paginile 8-11

Dac\ aude c\ pare `n neregul\ s\ aib\ aproape 82 de ani când arat\ cu 10 ani mai tân\r, Victor Rebengiuc riposteaz\: „E numai o aparen]\! Fac 82 `n curând“, dup\ care adaug\senin: „S\ v\d cât o mai ]ine chestia asta, c\ mult n-are cum“. Nu e nici o aparen]\. De[i se plânge de lombosciatic\, e vioi [i intens, are `nc\ replic\ [i e interesat de ce se `ntâm-pl\ `n lume. Motivul e unul singur: actoria `l ]ine `n form\, a[a c\ aniversarea din 10 februarie`l va prinde, probabil, muncind. Acest interviu festiv e, `ns\, constrâng\tor: cum s\ rezumi ocarier\ `n patru pagini? N-ai cum. N-am putut decât bifa ni[te repere, din care r\zbat `ns\ pasiunea [i luciditatea cuiva pentru care onestitatea artistic\ a fost mereu legat\ de cea dinvia]a real\. S\ fii cinstit [i s\ ai curaj nu doar pe scen\ ori pe ecran, ci [i `n via]\.

VICTOR REBENGIUC:

„Nu m\ dau mare c\ am avutsucces, nu sunt ca ]iganulcare `[i laud\ ciocanul“

AVANPREMIER|

~ncepând cu acest num\r, M\ -d\lina Cocea revine `n paginile„Suplimentului“ cu o nou\ rubri -c\: „De veghe `n lanul de cultur\“.S\pt\mâna aceasta scrie despreaplica]ia de mobil „Wakie“, care`nlocuie[te clasicul ceas de[tep -t\tor cu apeluri primite de la per-soane necunoscute.

» pag. 13

Ana Dragu –Mâini cumin]i.Copilul meuautist„Suplimentul de cultur\“ public\`n avanpremier\ un fragment dinvolumul M=ini cumin]i. Copilulmeu autist de Ana Dragu, care vaap\rea `n curând `n colec]ia „Ego-grafii“ a Editurii Polirom.

» pag. 12

Cronic\ de carte

De veghe `n lanul de cultur\

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 468 » 24 – 30 ianuarie 2015

2 » carte

Sutton sau desprejafuri [i melancolie

Alina Purcaru

Schema lui Moehringer e de dou\ori performant\: o dat\ pentru c\pune `n lumin\ spectaculosulvie]ii unui outlaw transformat `nerou anti-sistem [i apoi pentru c\dezv\luie limitele unei pove[ti, aoric\rei pove[ti: contradic]iile [ilacunele ei, acel ceva care submi-neaz\ mereu `ncerc\rile de a-i `n -]elege cu totul „mobilul“. Oricâtde bine documentat ar fi un story,cu atât mai mult unul construit `nmare parte de presa senza]iona-list\, va exista mereu un crâmpeide sens care scap\ `n]elegerii, de

parc\ `ns\[i ideea de evadare ar fi`nscris\ `n existen]a oric\rui text.

Povestea lui Willie Sutton nupoate fi ref\cut\ `n absen]a instan -]ei care a generat-o: presa senza -]ionalist\ din Statele Unite ale

Americii, cea care i-a construit,practic, statura de legend\. ~n ro-man, J.R. Moehringer chiar `[ipu ne personajul s\ povesteasc\cum a[tepta cronica jafurilor, adoua zi dup\ ce p\r\sise locul fap-tei, [i cum o critic\ a metodei delucru `l ustura la fel cum `l ustur\pe orice artist o cronic\ proast\.A[a se face c\ J.R. Moehringer, larândul lui jurnalist cu un PremiuPulitzer, recupereaz\ biografia luiSutton pornind de la dialogul din-tre proasp\t eliberatul gangster [idou\ personaje din liga celor carei-au spus, din mers, povestea: câteun episod dup\ fiecare jaf, câte unsubcapitol dup\ fiecare evadare.

Cartea `ncepe `n 1969, `n searade Ajun, cu momentul eliber\riidin `nchisoarea Attica. Sutton epreluat imediat [i urcat `ntr-unavion cu destina]ia Manhattan,unde `l `ntâmpin\ ace[ti doi oa-meni de pres\ (li se spune simpluReporter [i Fotograf), care ì vorpovestea `n exclusivitate [i care

`ncearc\ s\ o scoat\ de la el, potri-vit unei `n]elegeri dintre ziarulpentru care lucreaz\ [i avocatullui Sutton. Tehnica de lucru d\ [istructura romanului: Sutton faceo hart\ a tuturor opririlor semni-ficative din New York, cei doi `lplimb\ de la un punct la altul [i, ̀ nacest fel, trecutul e livrat [i pliat,dup\ regulile sp\rg\torului, pesteo geografie puternic `nc\rcat\emo ]ional, care devine ea `ns\[ipersonaj al romanului. Este vorbade geografia New York-ului de lasfâr[itul anilor ’60, `n care proas -p\t eliberatul Sutton `ncearc\ s\discearn\ scene din New York-ultinere]ii: ora[ul crud, str\lucitor,violent [i insolent din epoca MariiCrize.

Chiar dac\ pe reporteri ì inte-reseaz\ altceva, Sutton `[i `ncepepovestea cu copil\ria din IrishTown, invocând camaraderiilebazate pe legea t\cerii [i continu\cu ucenicia ca ho] de bijuterii. Ceadin urm\ e direct corelat\ cue[ecul unui love story cu Bess En-dner, fiica unui magnat care faceorice pentru a o ]ine departe des\r\ntocul lipsit de perspective.Pentru a sc\pa de spectrul s\ r\ -ciei, dar [i pentru a o impresionape Bess, mai ̀ ntâi ̀ nva]\ s\ sparg\seifuri, stând pe lâng\ un artizanal furturilor de bijuterii din Man-hattan, apoi d\ primele spargeri,numai `n magazine de lux. ~n pra-gul Marii Crize, „lumea e deja`nnebunit\ dup\ diamante, dar lu-mea nu [tie nici pe jum\tate cât[tie el. Frumuse]ea obsedant\ adiamantelor furate `ntr-o geant\de m\tase neagr\ la ora dou\ di-minea]a e ca [i cum ai fi primulcare vede stelele“. Fantasm\rile`n fa]a unui Sesam interzis [i cogi-ta]iile despre lumea ca seif nu-l fe-resc pe Sutton de mâna legii, a[ac\ `n scurt timp, Willie supranu-mit Actorul (d\dea spargeri costu-mat `n uniforme ale reprezen -tan]ilor ordinii) va deschide [irul`ncarcer\rilor [i al evad\rilor. As-ta pentru c\ legendarul Sutton nua fost numai un mare sp\rg\tor,un soi de magician al spargerilor„curate“ (nu a ucis niciodat\ penimeni), ci [i un artizan al unorevad\ri la grani]a verosimilului.

A reu[it s\ treac\ de [aptelac\te, câte st\teau `ntre celula luide la Sing Sing [i aerul libert\]ii,

s\ se afunde `ntr-o conduct\ de ca-nalizare, c\utând o ie[ire sau s\ias\ printr-un tunel s\pat orbe[te,tot `ntr-o `nchisoare de maxim\securitate. La Sing Sing, a ascultatprelegerile lui Charles Chapin, uneditor de succes de la EveningWorld, condamnat pentru c\ [i-a`mpu[cat nevasta `n cap. ~n timpce planteaz\ bulbi de trandafiri `ngr\dina `nchisorii, Chapin ì cul-tiv\ interesul pentru citit, ì vor-be[te despre Shakespeare, Ibsen,Chaucer, iar Sutton va preluamorbul lecturii. ~n scurt timp ([i`n alt\ `nchisoare), avea s\ par-curg\ jum\tate din ce a scris Freud[i cam tot Jung. Apoi ~n c\utareatimpului pierdut. „O carte e maibun\ decât nici o carte“, ̀ i spuseseChapin. „~ncet, sigur, una te vaduce c\tre alta care te va duce lacele mai bune. Vrei s\ plantezitrandafiri cu mine toat\ via]a?“Sutton avea, cu siguran]\, alteplanuri, planuri care l-au trans-format `ntr-un erou adulat de to]icei care detestau b\ncile `n Ame-rica zdruncinat\ de Depresie, dar[i ̀ ntr-un corp abuzat, care [i-a pe-trecut jum\tate din via]\ `n celemai dure penitenciare ale acele-ia[i Americi. {i `ntr-un cititor fe-roce.

Tensiunea acestei biografiitransformate ̀ n roman e ̀ ntre]i nut\cu o inteligen]\ a construc]iei [icu o intui]ie psihologic\ admira-bile. Cartea are un ritm hipnoti-zant [i un suspans nebun, bine`ntins peste un substrat politiccontestatar. ~n plus, povestea luiSutton este [i povestea unei iubiriimposibile, a unei fantasme rebelecare plute[te `n fundal, ameste-cat\ cu mult\ confuzie, singur\ta-te [i melancolie. Totul e legat apoiprin foarte mult\ ironie, prin go-lurile care men]in semnele de`ntrebare [i prin atmosfera apar-te care se creeaz\ `ntre cei treiprotagoni[ti: forme conjuncturalede complicitate, alternate cu dis-tan]\ [i ne`ncredere, plus tentati-ve de manipulare, [i de o parte, [ide alta. Aceea[i atmosfer\ e trans-ferat\ [i pactului de lectur\ pe ca-re `l propune Moehringer. Unuldintre cele mai provocatoare.

J.R. Moehringer, Sutton, traducere dinlimba englez\ de Paul Slayer Grigoriu,Editura Pandora M, 2014

~n Sutton, romanul biografic alimentat deaventurile rocambole[tiale lui Willie Sutton, J.R.Moehringer `ncearc\ s\refac\ harta existen]ial\a unuia dintre cei maimari sp\rg\tori de b\ncidin America. Nu o faceurmând schema sigur\ abildungsromanului, ci lu-creaz\ cu o formul\ multmai provocatoare, bazat\pe subiectivismul ches-tionabil al flashback-ului[i pe mult dialog `ntretrei str\ini care se studia -z\ cu mefien]\: un fostpu[c\ria[, un reporter [iun fotograf.


carte « 3

Tranzi]ia pentru A.M.-P.

Cristian Teodorescu

Cine vrea s\-[i aduc\ aminte ce nis-a `ntâmplat `n acest sfert de se-col, `n reconstituirea [i interpre-tarea Alinei Mungiu, probabil c\va retr\i [i emo]ia marilor dezba-teri din to]i ace[ti ani, [i spe ran -]ele [i deziluziile pe care le-auavut, `ncepând din decembrie1989 [i ajungând pân\ `n augustanul trecut. ~n cartea asta, evi-dent, e vorba [i despre Alina Mun-giu [i despre fratele ei Cristian, re-gizorul, câte ceva din copil\rie [idespre familie, pu]in din studen -]ie [i din scurta ei carier\ de me-dic rezident, apoi gazet\ria, expe-rien]a de la TVR, activismul civic[i cariera ei universitar\. Toateastea `ns\ f\r\ multe detalii, cimai mult ca puncte de reper aletraiectoriei sale publice, care s-aintersectat deseori cu politica [icu politicienii care au condus Ro-mânia `n ace[ti 25 de ani. Carteaar fi avut de câ[tigat dac\ paginilede m\rturii ale Alinei Mungiu-Pippidi ar fi fost mai numeroase,fiindc\ talentul ei de povestitoarefunc]ioneaz\ excelent [i aici, iar`n rarele momente când face por-tretul vreunuia dintre cei pe carei-a cunoscut rezultatele sunt me-morabile. Apari]iile b\trânuluiBrucan la GDS, scund, cu casc\ de

o]el pe cap, de parc\ s-ar fi `ntorsde pe câmpul de lupt\, ̀ n total con-trast cu teni[ii pe care-i purta, darrimând cu aerul grav-misterios pecare-l avea atunci, spun multe des-pre r\posatul profet. Cum `ns\ vo-lumul se concentreaz\ asupraana lizei evenimentelor [i a schim -b\rilor politice din primul sfert desecol al tranzi]iei, poate c\ AlinaMungiu n-a vrut s\ abat\ aten]iacititorului de la tabloul de ansam-blu la personajele care-l popu-leaz\. Când analizezi comunismuldin România `n compara]ie cu celdin Polonia [i vrei s\ demontezimecanismele capitalismului au-tohton, nu prea mai ai loc [i dememorialistic\, decât sub formaunor pilule cu valoare de exem-plu, care fac analiza mai atr\ -g\toare. Alina Mungiu recu noa[ -te aici c\ `n urm\ cu câ]iva ani i s-a p\rut c\ tranzi]ia s-a `n cheiat[i explic\ de unde i s-a tras aceast\p\rere, pentru a-i l\muri apoi pecititori de ce a ajuns la concluziac\ vom tr\i `ntr-o tran zi]ie f\r\sfâr[it. E o idee moder n\, nu nu-mai a Alinei Mungiu, du p\ carene afl\m `ntr-un proces de trans-formare perpetu\ `n care doartranzit\m, f\r\ s\ ajungem vreo-dat\ la cap\tul liniei. Din aceast\cauz\ eseista nu mai e atât de

categoric\ `n a spune `ncotro ne`ndrept\m, fiindc\ dup\ cele`ntâmplate `n lume `n ultimii ani,e tot mai greu de anticipat ce ni seva `ntâmpla, `ncât rolul analistu-lui cu preocup\ri globale [i localee de a preveni asupra primejdiilorpe care trebuie s\ le evit\m pedrumul `n mare parte necunoscutcare ne a[teapt\. Cu acest prilej,Alina Mungiu se desparte de unuldintre mentorii ei, Fukuyama, celcu sfâr[itul istoriei. Dup\ p\rereaei [i nu numai a ei, istoria e con-damnat\ s\ nu se sfâr[easc\, iarnoi, cei de aici, s\ nu apuc\m sfâr -[itul a[a-numitei tranzi]ii autoh-tone. Conceptul, recondi]ionat depoliticienii cu cap teoretic, f\ceaparte din tehnicile amân\rii cucare comunismul `ntre]inea a[ -tep tarea vremurilor de aur pre -v\zute de utopia marxist\. Cine`[i mai aminte[te de „zborul sprecomunism“ ]ine minte [i c\ `ntimpul acestui zbor ni se spuneac\ ne schimb\m penele o dat\ lacinci ani, pentru a atinge idealul.A[a c\ atunci când am schimbatidealul, marea grij\ a politicieni-lor feseni[ti era s\ nu le scapecumva cuvântul „comunism“ [is\ se ]in\ la distan]\ de capita-lism, ca de o boal\ ru[inoas\. Ali-na Mungiu urm\re[te atent\ ̀ nde-lungata metamorfoz\ a lui IonIliescu [i a unora dintre locote-nen]ii lui politici `n aceast\ pri-vin]\, dar [i a opozi]iei din vre-mea de glorie a FSN-ului [i aPDSR-ului. {i cum nu-i lipse[tesim]ul umorului, detaliaz\ aceas -t\ schimbare ̀ n registrul unui haznegru, cam ca Ivan Turbinc\atunci când a prins dracii `n de -saga lui sold\]easc\.

Când `[i aminte[te despre pe-rioada `n care a fost directoare laTVR, Alina Mungiu pare s\ uitec\ a avut [i ea diverse parti-priuripolitice, la fel ca [i predecesoriis\i, totu[i, prin compara]ie, direc-toratul ei a fost mai curând un pas

spre normalizare, decât unul spre`ntre]inerea prizonieratului poli-tic al TVR. Când le-a spus celordin comisia de cultur\ a Parla-mentului c\ vrea s\ aplice [i s\ ur-meze standardele BBC, AdrianP\unescu a `ntrebat-o de ce nu ur-meaz\ standardele TVR. Carestandarde? se `ntreab\ ea, cele depe vremea lui Ceau[escu, fiindc\altele n-au fost? Când N.C. Mun-teanu, `[i aminte[te autoareaEvangheli[tilor, a candidat la pre -[edin]ia TVR, contracandidatalui, Lucia Hossu-Longin, l-a acu-zat c\ e homosexual, pentru a-lscoate din competi]ie. {i a reu[it,de[i Munteanu avea un programde redresare a Televiziunii Publi-ce, anticipând c\ TVR avea s\ de-vin\ o gaur\ neagr\, dac\ var\mâne la discre]ia politicienilorde la putere. ~ntre timp, N.C. Mun-teanu s-a `ntors `n Germania, iarTVR, `n al c\rei Consiliu de admi-nistra]ie se afl\ [i Lucia Hossu-Longin, a ajuns `ntr-o situa]ie ca-tastrofal\.

~n convorbirea ei cu VartanArachelian, Alina Mungiu-Pippi-di apas\ `n repetate rânduri asu-pra meritelor sale de sf\tuitoarepolitic\ a celor care au ajuns la pu-tere [i a meritelor ONG-lui s\u dea fi scos lumea `n strad\ `n ultimiiani. Cred c\ aici exagereaz\, chiardac\ ea a fost printre cei care aum\r[\luit de multe ori prin Bucu-re[ti pentru o cauz\ sau alta. Dac\societatea civil\ ar fi fost atât deputernic\, a[a cum crede A.M.-P.,premierul Ponta ar fi fost istorie,[i nu e, iar Traian B\sescu n-armai fi f\cut pe `ndrum\torul na -]iei dup\ ce s-a ̀ ntors pe sub u[\ laCotroceni. ~n compara]ie `ns\ cuacuitatea analizei sale [i cu for]aevoc\rii acestui sfert de secol,micile vanit\]i ale Alinei Pippidinu scad valoarea c\r]ii, ci maidegrab\ o apropie mai mult de ci-titor.

Alina Mungiu-Pippidi `n dialog cuVartan Arachelian, Tranzi]ia. Primii 25de ani, colec]ia „Ego. Publicistic\“,Editura Polirom, 2014

Cu ani `n urm\, când s-a jucat la Ia[i piesa Alinei Mungiu-PippidiEvangheli[tii, autoarea a fost acuzat\ de blasfemie. Biserica Ortodox\ [i Biserica Catolic\ au cerut interzicerea piesei. La Ia[i au fost ni[tedemonstra]ii de protest ale unor credincio[i – nu prea mul]i – care seconsiderau insulta]i de Evangheli[tii [i vedeau `n autoare un instrument alSatanei. Presa, lumea din teatru, scriitori [i intelectuali cunoscu]i i-au luatap\rarea Alinei Mungiu-Pippidi, `ncât pân\ la urm\ disputa s-a stins. Daracuza]ia de blasfemie a r\mas, chiar dac\ A.M.-P. e convins\ c\ n-are temei.Mi-am amintit de cele `ntâmplate atunci dup\ tragedia de la Paris, dar [i `ntimp ce citeam cartea de convorbiri a Alinei Mungiu-Pippidi cu VartanArachelian, Tranzi]ia. Primii 25 de ani.

4 » opinii


~n cei [ai[prezece ani de comu-nism pe care i-am tr\it, tata a avuttrei gen]i. Pe de o parte, e ciudatcum un om pu]in preten]ios ca el –constructor – cam refuza s\ umble`n acele vremuri cu celebrele sa-co[e. Pe de alta, se poate explica:era navetist [i, la cei opt kilometripe care ì f\cea zilnic, de cele maimulte ori pe jos, pân\ [i de la tren,avea nevoie de un a[a accesoriuatârnat pe um\r – „de h\m\lit“, `nexpresie proprie –, nu unul care s\-irup\ degetele. Tot destul de ciudatpentru un constructor navetist, ta-ta le-a numit, pe fiecare `n parte,oarecum poetic, `n glum\, „tolb\“.

Habar n-am de ce, `mi aducamin te cu exactitate doar cumar\ta una dintre acestea: neagr\,p\tr\]oas\, cu o inscrip]ie alb\

LAR: reclam\ moca Liniilor Ae-riene Române. ~n to]i acei ani, `nfiecare zi de serviciu, tata nu s-a`ntors niciodat\ acas\ f\r\ s\ nuaib\ „ceva“ `n tolb\. Pun ghilime-le, pentru c\ acel ceva nu se refer\la lucruri utilitare, `nsemnate pevreo list\ de mama, [i nici m\carla dulciurile bine [tiute, deloc sur-prinz\toare, pe care mi le aduceamie sau sor-mii (gama lor se re -str=ngea la trei-patru lucruri, gengume ]igaret\, baton de ciocolat\cu lapte praf [i cacao ori pr\jitur\cu fri[c\). Ceva-ul era legat demâncare [i `l numeam a[a pentruc\ niciodat\ nu puteai [ti ce-o s\scoat\ tata din tolb\. „Am adus [ieu ce-am prins“, ni se explica el,uneori cu am\r\ciune `n glas, alteori de-a dreptul victorios,

ridicând `n dreptul ochilor, ca peun trofeu, hrana noastr\ cea detoate zilele.

Drept urmare, cel pu]in `n co-pil\rie, de[i era constructor nave-tist, tata a fost `n ochii mei – punpariu c\ [i ̀ ntr-ai sor-mii, [i-ai ma-mei – un mare vân\tor.

{i-n asta const\, cred, diferen]amajor\ `ntre universul gastrono-mic din comunism [i cel din zilelenoastre. Spre deosebire de fe]elepalide – de regul\, culeg\tori desupermarket, fie c\-i vorba dejunk food-ul obi[nuit, fie de pre-ten]iosele produse bio – care sun-tem azi, oamenii de-atunci erau `n primul rând ni[te ciuda]i vâ n\ -tori, iar mâncarea, vânatul, o con-tinu\ [i bizar\ vân\toare. Proce-sul procur\rii hranei era mai im-portant decât hrana `n sine. Numâncai ce doreai, ci doar ceea cereu[eai „s\ prinzi“. E drept c\ vâ-natul nu era periculos, dar s\-i des -coperi bârlogul, s\-l prinzi [i s\-laduci acas\ genera la fel de mult\adrenalin\.

E un fapt pe care toat\ lumea `l[tie: alimentarele din comunismar\tau ca stocurile din subteran\

pentru un r\zboi atomic – conser-ve, compoturi, ghiveci [i fasole laborcan, creve]i... Pentru cei careau tr\it pe atunci aproape c\ n-aice s\ spui despre alimentele `n si-ne. Pentru cei care n-au tr\it, camla fel. N-ar putea `n]elege. Ce me-rit\ spus [i e diferit pentru fiecare`n parte sunt pove[tile, tehnicilede vân\toare [i cele de prepararea vânatului. Pentru c\, `n general,[i atunci, ca [i acum, mânc\m opoveste. S\ nu-mi spun\ nimeni –de fapt, poate, dar nu-l cred – c\ ochestie gen pu]ilic\ de caracati]\galapagosian\ fript\ `n\bu[it `ncochilie de melc proasp\t scos dinGroapa Marianelor, pe care o(re)comand\ la un restaurant defi]e, declan[eaz\ cu adev\rat deli-ciul papilelor gustative. {i-acololucreaz\ tot o fic]iune, tot o poves -te mânc\m.

Din punctul acesta de vedere,pot spune f\r\ teama de a exageraprea mult c\ ̀ n cei [aisprezece anide comunism am m=ncat mai bi-ne decât dup\. {i n-o zic deloc nos -talgic, pream\rind acele vremuri,ci doar pentru c\ a[a s-a nimerit:copil, pe-atunci eram `n perioada

`n care dentritele se legau multmai des, cu mai mult\ patim\, [icimentau pe veci cu `mbr\]i[\rilelor un anume gust, un anume mi-ros, aproape f\r\ a mai l\sa locpentru ceva mai grozav `n lumeade dup\. ~n plus, ceea ce f\cea dinmâncare o poveste mult mai au-tentic\ e faptul c\ aceasta con ]i -nea pe-atunci acel minunat ingre-dient numit foame. Dar nu foameaasta banal\, cunoscut\ de oricine,care ne mân\ `n buc\t\ria perso-nal\ sau la restaurant, ci una ca-re, din cauza ve[nicelor discu]iidespre penurie, ̀ ]i intra ̀ n sânge [ite f\cea s\ m\nânci de fiecare dat\ca [i cum ai apar]ine unei speciicon[tiente c\-i pe cale de dispari ]ie.

~n ultima vreme, observ cuoarecare triste]e c\ niciuna dintrechestiile universului gastronomicde „dup\“ – oricum [i oricine le-arcombina [i le-ar `ntoarce, oriundemi s-ar servi – n-a avut puterea dea-mi r\mâne pe creier precum,spre exemplu, ni[te cartofi fura]ide la cantina liceului [i cop]i pefierul de c\lcat, a[ezat cu talpa `nsus, `ntre dou\ taburete, `n came -ra de c\min.

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

De partea „Omului Pas\re“

M\ amuz de ani de zile de inflama-rea acestor pasiuni pentru careoamenii arunc\ `n joc atâta ener-gie [i pentru care nu de pu]ine orisunt gata s\ recurg\ la sudalm\sau, `n cazul fanaticilor, chiar la otimid\ violen]\ de ordin fizic. Un-deva `n lume, chiar acum, cinevatocmai prime[te o palm\ pesteochi pentru c\ `ndr\zne[te s\spun\ c\ filmul de cinema Boyhoode – vai! – o porc\rie.

Mai mult, se desfac amici]ii `nbaza celor men]ionate despre ac-torii din rolurile principale, pre-cum [i despre actri]ele din rolu -rile secundare. E caraghioas\aceast\ atitudine, dar s\ conve-nim c\ face parte din farmeculamerican al spectacolului.

Nu sunt printre aceia gata s\ucid\ `n numele Hollywood-ului.Dimpotriv\, m\ aflu printre aceivechi ciuda]i care g\sesc `n cine-ma-ul italian de acum cinci deceniitot ce au nevoie s\ [tie despre via -]a din filme. M\ mul]umesc, `n ca-zul unei alegeri definitive, cu Ho -]ii de biciclete.

Nu ai `ns\ cum s\ evi]i polemi-cile, vezi [i tu peliculele, c\, na, nu

te po]i baricada ̀ n p\durea aminti-rilor, ̀ n plus, ̀ n societatea oameni-lor trebuie s\ argumentezi, s\ con-traargumentezi, s\ [tii când s\taci. E nevoie de o oarecare cultur\[i `n domeniul cinematografiei.

Men]ionez totodat\ c\, aderândla tradi]ionala ̀ n]elepciune a anti-cilor, g\sesc inutil\ orice discu]ie`n contradictoriu pe margineagusturilor. Mi-a pl\cut filmul Bird -man, nu m-a plictisit Immitationgame, nu m-am omorât dup\ TheGrand Budapest Hotel [i cu atâtmai pu]in dup\ siroposul Boy-hood. ~n plus, mai am de vizionat,a[a c\ orice pozi]ie a[ adopta pot ficu u[urin]\ comb\tut. Nu ̀ mi placunanimit\]ile, prefer nuan ]ele.Nu `n]eleg nici rostul cronicilorde cinema care desfiin]eaz\. S\ re-fuz s\ v\d sau s\ v\d dup\ dictare`n baza p\rerii unui ter] – oricarear fi ter]ul? De unde pân\ unde?Nu mai am discern\mânt? Am!

Am – fire[te [i naiv – chiar op -]iuni ferme. Nu m\ feresc s\ le facpublice. A[ vrea ca geniul lui Iñá -rritu s\ fie recunoscut planetar,`ntr-o nou\ sear\ de gal\, chiardac\ `n trena acestui Birdman,

de[i Omul Pas\re nu zboar\ nicila jum\tate din altitudinea artis-tic\ la care se `nal]\ Iñárritu `nBiutiful.

Chiar [i a[a, Birdman e un filmbun. E realizat cu sensibilitate lacomerical. A fost acuzat c\ nu e de -cât o supap\ prin care Hollywood-ul`ng\duie critica, `ntr-un alt joc alaparen]elor. M\ `ndoiesc, c\ciBird man are acele ingrediente ca-re ̀ ndep\rteaz\ dintotdeauna artade mediocritate: ironia, autoironia[i poezia. Sunt – chiar dac\ tot maipu]ine – [i `n Birdman minute `ncare Iñárritu picteaz\ cu camera.

Apoi, acest scenariu, cu un ac-tor care `ncearc\ s\ devin\ cuadev\rat actor, departe de gloriade alt\dat\ din costumul unui su-pererou, are `n el ceva romantic,vag don quijotesc. Nu sunt nebuns\ prezint opozi]ie la Don Quijote.

Apoi, mai sunt [i actorii: Kea -ton e bun, Norton e [i mai bun,domni[oara Emma Stone ar meri-ta laureat\, dac\ nu s-ar lupta laaceea[i categorie cu – la naiba! –doamna Keira Knightley. Bine,admit: s-ar putea s\ suf\r de sin-dromul spectatorului `ndr\gostit

`n cazul Knightley, a[a c\ nu e bi-ne s\ pune]i pre] pe ra]iunea meade data aceasta.

Desigur, filmului Birdman i sepoate imputa finalul [i chiar i seimput\, dar este – printre atâteamanifest\ri cumplit de superficiale`n cinema – o `ncercare de a r\s -punde unor `ntreb\ri care chiarau rost.

Birdman este despre c\utareasensului. Sunt la vârsta la care`mi rezerv insolen]a urm\toareipropozi]ii: despre asta ar trebui s\fie arta, oricare art\, `n oricareepoc\.

Birdman las\ `n urm\ maimulte `ntreb\ri decât r\spunsuri[i nici m\car nu este zguduitor,dac\ mai pute]i tolera acest\ lips\de exces a adjectivelor, acum lajum\tatea celui de al doilea dece-niu din anii 2000.

~n plus, dac\ nu m\ detesta]ideja pentru op]iunile mele cine-matografice, sunt gata s\ anun] [ic\ nu m-a impresionat deloc niciMarion Cotillard `n Dou\ zile, onoapte [i c\ o statuet\ pentru fran -]uzoaic\ m-ar scandaliza pân\ `nmarginea unui hohot tandru, cuadev\rat zguduitor de râs.

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

S-au anun]at nominaliz\rile la Premiile Oscar, pe cale de consecin]\ tr\im exact acea perioad\ a anului `n care se `nvolbureaz\ apele orgoliuluicinefililor de pe tot cuprinsul p\mântului.

Gastronomie

2015 este anul partidelor mici. Darmai ales al forma]iunilor noi.Dup\ victoria primarului de Sibiu`n alegerile preziden]iale, mul]i`[i `ncearc\ norocul. Nu la rulet\,nici la loto, c\ oricum nu-i sigur c\nu se amân\ tragerile, ci `npolitic\. Dac\ el a putut, noi de ces\ nu `ncerc\m? Nu-i r\u c\ socie -tatea civil\ e vie, c\ oamenii auidei [i ini]iativ\. Pân\ la urm\,orice partid `[i anun]\ mai `ntâiinten]iile, dar se valideaz\ `nalegeri. Unde func]ioneaz\ de mi-nune principiul: „Mul]i veni]i,pu]ini chema]i“.

Fiecare dintre liderii forma]iu-nilor aflate `n chinurile faceriisper\ s\ r\stoarne ierarhia. Pescena politic\, avem `n prezentdoi colo[i, PSD [i PNL, care auacaparat peste 75% din voturi. 5-6procente sunt rezervate pe via]\UDMR-ului, iar pe restul de 20 deprocente se bat piticii politici.Atât PNL, cât [i PSD vor sc\dea.Social-democra]ii au `nceput dejas\ alunece spre 30%. Liberalii s-auumflat dup\ victoria lui Iohannis,dar probabil vor cobor` [i ei nupeste mult\ vreme spre 30-35%.

Va mai r\mâne cam o treime locliber. Cine va face 5% va fi tare,cine atinge pragul de 10% va fi si -gur la guvernare. Fie cu PSD, fiecu PNL.

Dar cine bate la por]ile afir -m\rii? Cea mai gr\bit\ este Moni-ca Macovei, care [i-a anun]at dejainten]iile. Mai `ntâi, a `nfiin]at oasocia]ie, apoi urmeaz\ [i par-tidul. Nu e clar dac\ noua for -ma]iune se va chema tot M10, darnumele are mai pu]in\ impor-tan]\. Mai important este proiec-tul, dar mai ales oamenii. Cu cinepleac\ la drum Macovei? Careeste scopul noului partid? Câ]i oa-meni noi vor fi promova]i `nstructura central\? Dar `n jude]e?Deocamdat\, sunt idei, taton\ri [idiscu]ii. La Ia[i, de exemplu, celcare se ocup\ de M10 este „proas -p\tul“ Traian Rânja. Un politiciancare prin 1996 se b\tea cu Solcanu.A disp\rut ani buni din peisaj, dara revenit `n for]\ `n prima linie.Mai `ntâi `n filiala ie[ean\ aFor]ei Civice, apoi `n campaniaMonic\i Macovei de la prezi -den]iale. Rânja spune c\ noul par-tid se va axa pe urbanul mare. Cel

pu]in la Ia[i. Pocreaca lui mo[ Ion[i tanti Maria e l\sat\ liberalilor[i celor din PSD. Deja se cre io -neaz\ strategia. Ruralul nu e ]intaMonic\i Macovei. La preziden -]iale, Macovei a luat `n munici -piul Ia[i cam 11%. Cu 2-3% pe ru-ral, M10 poate spera s\ ating\ 6-7% pe jude] la ni[te alegeri localesau parlamentare. Suficient? Parec\ da, `ns\ cum treci pragul elec-toral la Vaslui, Giurgiu sau `nMehedin]i?

~n plus, iar asta e valabil [i laM10 [i la orice alt\ nou\ for ma -]iune, conteaz\ anvergura lide -rilor locali. Sunt oameni care sepri cep la organizare? Pot ei s\ du -c\ o campanie, `n cât timp `nva]\s\ trimit\ presei un comunicat?Complicat.

Un alt proiect `n chinurile fa -cerii e partidul lui SebastianGhi]\. Proprietarul RTV, deputatPSD pân\ nu demult, a anun]atdeja numele forma]iunii: ProgresRo mânia. Sun\ a echip\ de fotbal.Ceva `ntre Avântul Frasin [i Vic-toria Bucure[ti. Ghi]\ confund\afacerile cu politica. Noul partidse vrea unul al tinerilor, dar are odenumire b\trâneasc\, uzat\ [if\r\ magnet. Prima ie[ire a lui Se-bi Ghi]\ a fost `ntr-un club. Nu defotbal, ci unul de fi]e, cu muzic\ [ifete frumoase. Cum atragi tineriicu Progres România? Sebi Ghi]\

are banii, are un post TV puter-nic, are [i o prietenie lung\ cu Vic-tor Ponta. {i Dan Voiculescu le-aavut pe toate cele trei. Dar PC-ulnu trece de unu la sut\ `n sondaje,pentru c\ mogulul n-a `n]eles c\politica o faci pentru oameni, nupentru tine.

Geoan\ [i Vanghelie anun]\ [i ei un m\re] proiect. Noul PSD.Sau PSDI, adic\ Partidul SocialDemocrat Independent. Scuza]i-m\,dar e tr\snit\ denumirea. Inde-pendent de Ponta [i Dragnea da,dar ce-i aia partid independent?S\ zicem c\ numele e aruncat lami[to, dar startul e greoi [i nu in-spir\ mult\ `ncredere. Guralivul[i prost\nacul. Tanda de la Ex-terne [i Manda din Ferentari.Vanghelie zice c\ vrea mitinguri`n fa]a sediului PSD, Geoan\ co -recteaz\ [i spune c\ nici vorb\ deproteste de stânga `mpotrivastângii. Ini]ial, s-a spus c\ tande -mul Geoan\-Vanghelie rupe vreo40-50 de parlamentari de la PSD. Aap\rut pe surse [i o list\ cu vreo 15nume, contestat\ chiar de c\trecei da]i ca [i pleca]i la noul PSD.~n ultimele zile, Geoan\ spune c\noul partid e doar ]inta final\ [i c\ar putea candida la congresulPSD. Care va avea loc nu se [tiecând. Cum s\ candidezi la [efiaPSD dup\ ce ai fost exclus dinPSD? La [efia PSD nu participi ca

la vanghelion. Concluzia: Geoan\[i Vanghelie vor rupe 10-15 sena-tori [i deputa]i de la PSD, vor adu -ce [i al]i câ]iva oameni de prinUNPR, PPDD sau UNPR. R\mânede v\zut dac\ va fi suficient pen-tru r\sturnarea lui Ponta de la gu-vern. Pe de alt\ parte, [i UNPR are50 de parlamentari, dar de unasingur\ Uniunea lui Gabriel Oprean-ar lua mai mult de 2% ̀ n alegeri.

Tot `n zona nisipurilor mi[c\ -toare intr\ [i Traian B\sescu. Egreu de crezut c\ fostul pre[edintese va duce acas\, cum e greu decrezut [i c\ se va `nsc\una [ef laPMP. Se vorbe[te de o alian]\ departide, o umbrel\ pentru partidemici, mânuit\ de marinar. Deo-camdat\ sunt doar ipoteze [i zvo -nuri, nimic concret, dar B\sescunu va ie[i a[a rapid din politicamare.

Sunt doar câteva dintre proiec -tele noi care se contureaz\ `nacest an. Una peste alta, ̀ n 2015 nune vom plictisi. Nu va fi doar unr\zboi `ntre gigan]ii politici, ci [i`ntre cei care vor s\ prind\ un locla mas\. C\ unii vor [i ajunge lafarfurie sau vor r\mâne doar cufurculi]a `n mân\, asta e alt\ po -veste. {i pe vremuri, la Daciada,important era s\ participi. Din zeci de concuren]i, vreo doi-trei erau ulterior recruta]i pentrumarile competi]ii.


opinii « 5

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

~ntr-un ianuarie mai cald, ce nu -[iu [i f\r\ z\pad\, se vede foartebine cum arat\ un ora[ l\sat `ngrija locuitorilor lui. ~nc\ n-a datverdea]a, care – atâta cât\ a r\mas –mai spal\ un pic fa]a urban\, nicisoarele nu arde pl\cut pe un ceralbastru-mediteranean. Lumina erece, cerul e cenu[iu, copacii par -c\-s adu[i dintr-o iarn\ de-a luiBacovia, a[a c\ tot ce vezi e f\cut,aranjat [i `ntre]inut de mâna gos-podarului urban român. Iar cândte ui]i `n jur, pricepi cât de fru-moas\ e prim\vara, de vreme ce e`n stare s\ ascund\ atâta mizerie.

Ora[ele române[ti nu arat\ bi-ne. V\d asta `n Timi[oara, consi-derat odinioar\ cel mai occidentalora[ al României – ce-i drept,`nainte ca mul]i dintre noi s\ fiv\zut Europa Occidental\. Presu-pun c\ s-au cheltuit deja miliardede euro pentru tot felul de lucr\ri[i c\, pe ici, pe colo, se fac lucruripe care ochiul neavizat nu le vede,dar care a[a, pe nesim]ite, te fac s\tr\ie[ti mai bine, mai evro pi ne[ -te. Presupun, dar nu simt.

Mai `nt=i vezi cl\dirile istoriced\r\p\nate, cu tencuiala c\zut\,cu acoperi[urile murdare [i [uie,

cu cr\p\turi [i igrasie. Unde nusunt cl\diri vechi [i dec\zute, `ncare se vede trist gloria de odi-nioar\, sunt blocuri urâte, cenu[iisau `nvelite `n polistiren ]ip\tor,care [i el `ncepe s\ se jupoaie. Ca`n toate ora[ele române[ti. Apoivezi ma[inile parcate peste tot: petrotuare, pe str\zile pietonale, pealei de parc, `n sta]iile de autobuz[i tramvai. Sub un semn cu „Opri-rea interzis\“ num\r ̀ n fiecare di-minea]\ [ase-[apte ma[ini – ace-lea[i –, care pleac\ abia dup\-amiaza, pe la cinci-[ase. Copaci nuprea mai vezi – iar\[i ca `n toate

ora[ele române[ti. Vezi mai de-grab\ locurile unde erau copaci [inu mai sunt. ~n ultimii ani s-aut\iat mul]i, mai ales `n centrulora[ului, iar la slabele proteste alelocuitorilor administra]ia a r\s -puns cu ]âfn\ c\ a plantat `n locmii, miriade de al]i copaci, carenu trebuie decât s\ creasc\ pentruca s\-i putem vedea.

Mai e apoi transportul `n co-mun: tramvaiele, autobuzele, tro -leibuzele. Cum am un tic, o obse -sie, aceea de a calcula tot felul delucruri inutile, mi-a r\mas vag `nminte ritmul lor de circula]ie. {ipot spune, reluând o zicere dinanii comunismului, „E mai r\u ca`nainte“. ~n mod cert, mai r\u de-cât acum trei-patru ani. ~n vremece `n Europa – [i, `n general, `n lu-mea civilizat\ – municipalit\]ilese str\duiesc s\ dezvolte [i s\`ncurajeze mersul cu tramvaiele[i autobuzele, `n România se

desfiin]eaz\ linii de tramvai, tra-see de autobuz (de trenurile inter -urbane ce s\ mai vorbim!). A[apo]i s\-i `n]elegi [i pe cei care vincu ma[inile la lucru, fie [i doardoi-trei kilometri: decât s\ a[tep]idou\zeci de minute un tramvai`n ghe]at, mai bine circuli cincimi nute pe un drum plin de gropi[i b\ltoace, reparat abia anul tre-cut, [i `]i la[i ma[ina unde s-o ni-meri. De obicei acolo unde zidulunei cl\diri se une[te cu trotua-rul. {i astfel ne facem unii altoratraiul mai greu [i acumul\m fu-rie [i frustrare [i ne `ntreb\m dece se tr\ie[te a[a de prost `n Ro-mânia.

{i nici eu nu [tiu de ce. Dar[tiu, simt c\ pân\ [i `ntr-un ora[mare, dezvoltat [i presupus „occi-dental“ se tr\ie[te mai prost decâtacum trei-patru ani [i, m\ tem,mai bine decât peste trei-patruani.

Iarna asta blând\ nu-i tocmai momentul potrivit s\ prive[ti cu ochi critici locul `ncare tr\ie[ti. Poate e de vin\ [i tradi]ionala depresie de ianuarie, dar ai [anse maris\ te apuce jalea [i frustrarea. Abia ce am apucat s\ ne sim]im [i noi mai ]an]o[ic\ am intrat `n UE [i parc\-parc\ s\ avem ni[te preten]ii mai mari. Dup-aiapreten]iile se transform\ `n nevoie, nevoia `n frustrare [i de-aici pân\ laresemnarea furioas\ nu-i decât un pas. ~l po]i face foarte bine `n ianuarie.

Românii e de[tep]i

Radu Pavel Gheo

Ambi]ii mari pentru piticii politici

Trai urban


6 » muzic\

Varia]iuni pe tema unui album de fotografii cu Dmitri {ostakovici

Este vorba de un album de fo-tografii, de mari dimensiuni, pu -blicat la centenarul na[terii com-pozitorului, `n 2006, sub titlulDmitri {ostakovici. Pagini dinvia]a lui ̀ n fotografii, editat de Ol-ga Dombrovskaia. Volumul depeste 200 de pagini este prefa]atde Irina {ostakovici, dup\ spuse-le c\reia imaginile au fost aleses\ ilustreze „tot ce a fost impor-tant [i captat `n fotografii dinvia]a lui – repeti]ii [i premiere,interpre]i ai muzicii sale a c\rorprietenie a apreciat-o, studen]ii [icolegii lui, cei câ]iva, pu]ini, prie-teni apropia]i, familia, copiii [inepo]ii“. „S-a scris mult despre{ostakovici, iar biografia lui esteintens politizat\ de ambele p\r]i,`n func]ie de ordinea social\. Darmuzica lui a dep\[it cu multgrani]ele `ntre care este plasat. Atr\it ca oricare din aceast\ ]ar\

[i, de[i [i-a cunoscut valoarea ta-lentului, s-a considerat doar unul`ntre mul]i.“

Olga Dombrovskaia, autoareaselec]iei celor aproximativ 350 defotografii provenind cele maimulte din arhiva {ostakovici, dar[i din alte colec]ii publice [i pri-vate, atrage aten]ia `n introdu -cerea albumului, pe bun\ drepta-te, c\ „de[i nici ochiul uman, nicilentilele aparatului nu pot capta[i ̀ nf\]i[a esen]a procesului crea-tor `n desf\[urarea sa, uneori, fo-tografii [i capacitatea lor de a sur -prinde caracterul, psihicul uneipersoane [i lumea sa interioar\,v\zut\ dintr-o apari]ie exteri oa -r\, pot ajuta la a `ntrevedea, pefuri[, esen]a creatorului“. Exem-plul `l constituie o fotografie atân\rului compozitor, din 1925,singura p\strat\ din anul pre-mierei celei dintâi simfonii. Untân\r la numai 18 ani, serios,„calm, aparent satisf\cut, uitân-du-se cu o privire inteligent\ [ialur\ `ncrez\toare spre aparatulde fotografiat“.

Albumul poart\ ca motto o ob-serva]ie a lui {ostakovici: „Cândprive[ti la fotografii ce fac portre-tul evenimentelor anilor trecu]i,te sim]i uneori, `n acela[i timp,atât fericit, cât [i trist...“. ~n imen-sa lor majoritate, cele câteva sutede fotografii `nf\]i[eaz\ `ns\ unom l\sând s\ se `ntrevad\ o pro-fund\ triste]e, permanent preo-cupat, extrem de serios, fr\mân-tat de gânduri [i, cu siguran]\,muzica sa, uneori tem\tor, sfios,p\rând s\ nu se simt\ la locul lui.Arareori, câteva fotografii las\ s\se ̀ ntrevad\ un zâmbet mijit, [i elinteriorizat, iar cu totul excep]io-nal {ostakovici este surprins râ-zând, a[a cum apare cu fiul s\uMaxim, la un meci de fotbal, sau`ntr-o imagine din 1963, `ntr-o vi-zit\ la... Chi[in\u.

Succesiunea fotografiilor, ande an, include `ntâlniri [i mo-mente de excep]ie. Din aceast\categorie este o imagine din 1929,la 23 de ani, lucrând al\turi deVsevolod Meyerhold, AlexandrRodchenko [i Vladimir Maia-kovski la punerea `n scen\ a pie-sei ultimului, Plo[ni]a. ~n 1946, o

alt\ fotografie remarcabil\, cu-noscut\ românilor, `l `nf\]i[eaz\discutând dup\ un concert al luiEnescu la Moscova, cu MarucaCantacuzino, `n prezen]a maes-trului; iar `n 1947, `n Cehoslova-cia, la Festivalul Prim\verii Pra-gheze, discutând cu pre[edinteleBene[ `n cursul unei recep]ii `nonoarea arti[tilor sovietici (`ntrecare Evgheni Mravinski [i DavidOistrah). Alte fotografii memora-bile `l arat\ pe aeroportul de laBerlin `n 1950, cu mezzosopranaZara Doluhanova, pianistul Vla-dimir Iampolski [i dirijorul KirilKondra[in, ̀ n 1955, la pian, la pre-miera la Moscova a ciclului Dinfolclorul evreiesc, al\turi de NinaDorliac, Zara Doluhanova [i Ale-xei Maslenikov, la prima sa vi-zit\ la Chi[in\u [i la cea f\cut\ `n1957 la Budapesta, la deschidereaFestivalului Franz Liszt [i BelaBartok, la Helsinki `n 1958, saucele al\turi de bunii s\i prieteni,Solertinski [i Isaac Glickman[.a.m.d.

~n fine, una din fotografiilecele mai reu[ite `l `nf\]i[eaz\, `n1957, `n fa]a pianului s\u, aprin-zându-[i ]igara de la flac\ra uneilumân\ri dintr-un sfe[nic, pe pe-rete, `n fundal, figurând un alt ta-blou, „Nana“, al prietenului s\upictorul Peter Williams (1902-1947), despre care n-am reu[it s\aflu mai nimic pân\ acum, ̀ n afa-ra faptului c\ a pictat un portretremarcabil al lui {ostakovici lapian...

Amatorii de muzic\ clasic\,de art\ fotografic\ [i deFacebook pot vedea adeseafotografii ale lui Dmitri{ostakovici, postate peecran de editorii arhivelorsale [i ai revistei ce ìpoart\ numele, sub acro -nimul binecunoscutD.S.C.H. Una din ele, datat\1957, `l ar\ta recent pe{ostako vici aranjându-[icravata, a[ezat `n fa]a uneimese din sufrageria aparta-mentului de la Moscova, `ncare a locuit de la sfâr[itulr\zboiului pân\ `n 1962. Pe perete, un tablou de di-mensiuni mari, amintindvag de picturile lui Degas,`nf\]i[a nudurile a dou\ fe-mei `n picioare, piept\nân-du-se, pictate spate `nspate. Tabloul, intitulat„Femei la baie“, ar data din1934, iar autorul lui ar fi unpictor ce i-a fost prieten lui{ostakovici, Peter Williams.Mi-am reamintit de fo-tografie [i tablou r\sfoinddin nou zilele acestea unvolum bibliofil, carte de-venit\ rarissim\ ast\zi,g\sit\ printr-un noroc, `ntr-o c\l\torie anul trecut,la St. Petersburg.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Dau câteodat\ peste un album pecare nu-l mai pot scoate din pla yer.De mai bine de-o s\p t\mân\ mi se`ntâmpl\ iar, cu Emigrate – SilentSo Long (2014, Vertigo/Univer-sal). {tiu, titlul ales azi pare o sub-tilitate de doi bani dintr-un ta-bloid preten]ios. Dar, crede]i-m\,e greu s\ g\sesc ni[te cuvinte maiproaspete sau inedite ca s\ de -scriu dependen]a trezit\ `n minede acest album. Iar dac\ v\ spunc\ piesa a doua, numit\ Get Down,cu vocalista Peaches, `mi izgo -ne[te visele negre, o s\ zice]i c\am c\zut `n boala rockerului exi-lat `n pustiurile `nghe]ate ale Ca-nadei (]ara de origine a solistei,Merrill Nisker pe nume)! De-astae frumos rockul: când crezi c\ aitr\it toate experien]ele [i ai savu-rat toate pl\cerile, intervine cevala care nu te-ai gândit niciodat\ [itotul se r\scole[te! Sau, ca s\ reiauaproximativ o replic\ din filmulThe Imitation Game – „Oamenidespre care nu ]i-ai fi imaginat c\sunt ̀ n stare fac lucruri pe care nu]i le imaginai vreodat\...“. Cine arfi crezut c\ Richard Z. Kruspe, chi-taristul de la Rammstein, e capa-bil s\ editeze asemenea „bun\ciu-ne“ de disc?

E drept c\, aflat la a doua reali-zare (prima s-a numit Emigrate –2007, Motor Music), s-ar zice c\ Ri-chard Z. Kruspe are deja un traseupropriu, pe care [i-l poate consoli-da f\r\ alt efort decât cel depus deorice muzician `n situa]ia lui. Sta-tutul de membru al trupei Ram-mstein ì confer\ un avantaj delocneglijabil, dar compozi]iile nusunt sub nivelul consacrat. Krus-pe nu e `ns\ un chitarist de felul(sau calibrul?) lui Slash, nici nu]inte[te un public tradi]ionalist,cu propensiune spre blues-rock.

Stilul ambelor sale discuri solo seintegreaz\ facil curentului indus-trial, cu destul\ `ng\duin]\ totu[i,fiindc\ eforturile de a p\r\si zonapericuloas\ sunt vizibile – m\ rog,audibile! Nu [tiu dac\ germanulvrea s\ capete statut independent,precum al]i chitari[ti sc\pa]i de ti-rania numelui trupei cu care s-auafirmat. M\ tem c\ b\l\riile con-tractului cu casa de discuri se vorfi c\]\rat deja pe trunchiul compo-zitorului, obligându-l s\ stea ̀ n pe-rimetru, ca s\ fac\ vânzare. Dac\e a[a, atunci nu-i de a[teptat o „ca -rier\“ solo, ci un num\r de apari -]ii-surogat, `n lips\ de nout\]iRammstein.

Fire[te, fanii devota]i ai trupei,germane prin defini]ie, proclam\deja c\ Emigrate asta [i este: cevace ]ine loc de... Un argument pro-vine [i din iconografia booklet-urilor, ce pune `n pagin\ atmosfe-ra sumbr\ a jocurilor de compu-ter sau a co[marurilor societ\]iioccidentale intens hedoniste. Chi-puri oarbe sfâ[iate de cârlige, tru-puri `ncastrate `n stânc\ ori `n pa-vaje de ciment, guri c\scate spre ce-rul `ntunecat, interioare insalubre,decrepite [i pustii, trepte ce ducnici unde, hangare f\r\ geamuri, lu-minate prin sp\rturi, exhala]ii cenu se materializeaz\ [i a[a mai departe. Peste tot plute[te umbrasfâr [itului de lume, despre care sevorbe[te intens `n Vest, iar eveni-mentele criminale recente, ca [i ul-timul roman al lui Houellebecq, pars\ l̀ certifice inexorabil. {i totu[i...

Ascultate cu aten]ia `mpr\[tia -t\, tipic\ modului nostru actual devia]\, s-ar putea ca piesele albu-mului Silent So Long s\ ne treac\pe la ureche. Desigur, versurilenu traduc cine [tie ce experien]e,Kruspe nu e autorul a toate, nicinu le cânt\ doar el. Am pomenitde Peaches. Mai sunt invita]iLemmy Kilmister, Marilyn Man-son, Johnatan Davis, Frank Dellè[i actuala partener\ de via]\ a chi-taristului, Margaux Bossieux, vo-calista trupelor Dirty Mary [i Sli -ppin Away. L\sând la o parte chi -]ibu[urile proprii showbiz-ului,avem un album onest, bine f\cut,cu ritm nesufocant, dinamic la li-mit\ [i, mai ales, cu piese a c\rorlinie melodic\ place din prima.Nu e pu]in.

O t\cereasurzitoare


teatru « 7

~n 2014, scriitorului i-a ap\rut laCartea Româneasc\ volumulUnu+unu(+unu...) Ni[te comedii,pe una dintre piese, cea care d\ [ititlul c\r]ii, a prezentat-o ca spec-tacol-lectur\ sub coordonare pro-prie, iar `n 2013, dramatizase unroman de-al lui Dan Lungu, Sunto bab\ comunist\!, pe care l-a [i re-gizat. S-a aflat, adic\, `n mai mul-te posturi creative `ntre literar,dramaturgic [i teatral, situa]iecare, `mi `nchipui, l-a `ndemnats\ problematizeze. Cum deslu -[irea `ntreb\rii ì viza limpede pecriticii literari, iar spa]iul vir-tual, chiar dac\ prezint\ avanta-jul imediatului, e mult prea micpentru o chestiune atât de mare,m-am ab]inut atunci de la expri-marea unei opinii. Dar tema lan-sat\ e atât de actual\, plin\ denuan]e, iar poten]ialele r\spun-suri atât de numeroase, `ncât`nf\]i[ez aici câteva dintre ele.

Cel care, la scara istoriei re -cen te a artelor spectacolului, aperturbat apele dramaturgice afost regizorul. Mai timid la `n -ceput, adic\ pe la debutul secolu-lui XX, apoi tot mai `ndr\zne],acesta s-a ridicat, prin scriiturascenic\, la rangul de autor, folo-sind dramaturgia adesea doar capretext, suport ori material tex-tual pentru o nou\ crea]ie, careeste spectacolul. Opera]iunea aavut ca efect primar schimbareaepicentrului artei teatrale, muta-rea lui dinspre dramaturg spreregizor, dinspre piesa de teatruspre spectacol. Dinspre literarspre teatral. ~n decurs de câtevadecenii, cele postbelice, când vite-za inova]iei estetice a atins tu -ra]ia maxim\, dramaturgia caparte a literaturii a intrat `n efi-gia genului scris, iar pentru a su-pravie]ui ca autor, dramaturgul atrebuit s\ se adapteze la noile rea-lit\]i artistice. ~n primul rând, nu

a mai scris `n singur\tate, nu amai urm\rit ca piesele s\-i fie pu-blicate `n volum [i, stând `n raftu-rile bibliotecilor, s\-[i a[tepte, cu-min]i, cititorii. Dramaturgul [i-ap\r\sit biroul [i a intrat `n teatru,colaborând strâns cu directorulde scen\, cu ceilal]i arti[ti impli-ca]i `n crearea teatralit\]ii. Numai exist\ de multi[or o singur\form\ de text pentru arta scenic\,a[a cum fusese secole la rând pie-sa de teatru, ci mai multe, foartemulte [i diverse. Startul `n reali-zarea unui spectacol nu mai estecomponenta literar\, pot fi atâteaaltele. Se face spectacol din faptede via]\ documentate, dintr-o `n -tâmplare personal\, o imagine, ocompozi]ie muzical\, un exponatde muzeu, o [tire, un anun] publi-citar or mai [tiu eu ce. Sensulno]iunii de dramaturgie s-a elasti-cizat, astfel `ncât `n prezent vor-bim [i despre dramaturgia unuispectacol nonverbal, fie el core-grafic, vizual, acustic, `n `n]elesulde scenariu ideatic, de arm\tur\conceptual\ a produc]iei artisti-ce. Accep]ia tradi]ional\ a drama-turgiei/dramaturgului ca parte aliteraturii e atins\ de desuetudi-ne. S\ fim sinceri: cât\ lume maicite[te piese de teatru, cu excep]ia[colarilor [i profesioni[tilor? Ro-meo Castellucci, una dintre figu-rile neortodoxe ale artelor specta-colului de-acum, consider\ c\ lite-ratura e punct terminus, c\ ea`nchide, c\ o carte e un sicriu caredepoziteaz\ idei `ntre coperte.Textul ca parte a teatralit\]ii, `nschimb, deschide, e punct de por-nire pentru echipa de creatori.

Modific\rile structurale alefactualit\]ii teatrale, printre care[i deconstruc]ia dramaturgiei caspecie literar\ [i pulverizarea ei`n dramaturgic, au avut efecte [iasupra statutului pe care `l aredramaturgul `n contextul mai

larg al ocupa]iilor artistice. Caautor al unui text scris, el r\mâne`n continuare legat de cele literar-scriitorice[ti. Dar printre atribu -]iile sale mai noi intr\ [i docu-mentarea literar\, revizuirea tra-ducerii ori mixarea mai multort\lm\ciri, `n func]ie de conceptulde spectacol care urmeaz\ s\ le`nglobeze, remodelarea persona-jelor dup\ performerii care le interpreteaz\. Formele sceniceactuale au necesitat o nou\ con-tribu]ie a dramaturgului `n `n -]elesul s\u de responsabil de com-ponenta textual\ a mizanscenei.~n variantele de teatru documen-tar, de pild\, munca lui const\ `nacumularea [i arhivarea acelorsecven]e de realitate relevantepentru tema aleas\. Adic\ o `n -dep\rtare masiv\ de mimesis, deformele de fic]iune de tip clasic.Iar `n devised theatre, rosturiledramaturgului se dilueaz\ pân\aproape de dispari]ie, prin inclu-ziune, c\ci echipa [i crea]ia `ngrup devin formul\ de lucru.

Pentru scena contemporan\,infinit mai important\ decât dra-maturgia ca literatur\ este per-formativitatea, adic\ acea exi-gen]\ de a fi `ntr-un spa]iu, arti[ti[i spec tatori `mpreun\, `ntr-unprezent al faptului scenic. Dinperspectiva performativit\]ii, nucon teaz\ preexisten]a unor ac -]iuni scenice, a unor personaje, cidramaticitatea reprezenta]iei, ca-re accentueaz\ efemeritatea tea-trului, dar ì spore[te magnetis-mul. Vulnerabilizeaz\, adic\, `n -c\ [i mai mult arta spectacolului,dinspre o serie de reprezenta]iiale aceleia[i viziuni, spre unicita-tea performance-ului.

Evolu]ia `ntr-o direc]ie nonli -terar\ sau aliterar\ a teatrului emai mult decât evident\, pân\ laradicaliz\ri ce antagonizeaz\ tea-trul [i literatura. Când realizatorii

vin dinspre artele vizuale sau co-regrafice, schimbarea de paradig -m\ e mai natural\. Când drama-turgul vine dinspre literatur\, else acomodeaz\ volens nolens lanoile atribu]ii, obligat de rea -lit\]ile artistice. Varia]iile suntmultiple: când `[i asum\ [i po -zi]ia regizoral\, e mai potrivit\ ti-tulatura de autor de spectacol;când r\mâne responsabil de com-ponenta de text a proiectului senume[te tot dramaturg, dar nu seocup\ de scrierea unei piese, ci de`ntregul suport textual/ideatic alspectacolului, implicat `n genezaspectacolului, care devine maiimportant\ decât partea literar\ a

teatrului. Dramaturgul nu dispa-re ca agent al creativit\]ii, co-boar\ doar de pe soclul secoleloranterioare [i `ntr\ `n echipa decrea]ie creând cot la cot odat\ cuceilal]i, adesea pân\-n prag depremier\, `n formule care volati-lizeaz\ no]iunea de autor.

De dramaturg e nevoie chiar [iatunci când produsul scenic, po-vestea sau mesajul emo]ional-cognitiv sunt livrate non-verbal,prin limbajele scenei. E un noumod de a produce dramaticul, iar`n spe]\ intervine `nc\ un ele-ment: spectatorul [i receptarea.Dar despre acest subiect, alt\ -dat\!

Literatur\, dramaturgie,text pentru scen\

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Pinacoteca din Petrila

La `nceputul anului, pe una din re]elele de socializare, Lucian DanTeodorovici lansa o `ntrebare adresat\ explicit criticilor literari: dac\ [i câtmai este dramaturgia parte a literaturii? „...Dramaturgia nu prea mai eprivit\ ca apar]inând literaturii“, scria Teodorovici `n postarea sa, „a[a`ncât, dilem\ de-nceput de an: dragi critici literari, ce zice]i, mai ]inedramaturgia de literatur\ sau e, strict, un «instrument» numai bun defolosit de regizorii de teatru? Ca s\ ne l\murim m\car noi, \ia care maivrem s\ scriem [i piese de teatru din când `n când.“

8 » interviu


ONESTITATE ~N ART| {I ~N VIA}|

Victor Rebengiuc: „Nu m\ daumare c\ am avut succes, nu suntca ]iganul care `[i laud\ ciocanul“

Interviu realizat de Iulia Blaga

N-a]i avut probleme când a]icomentat `mpotriva regimu-lui, `nainte de ’89?

M\ [tia lumea de reac]ionar, [iacum m\ [tie de anti-pontist! Amprimit semnale, sigur, dar ce eras\ fac? Uneori regret c\ m\ implic,dar ar fi mai r\u dac\ nu a[ face-o.~mi urmez impulsul, f\r\ s\ m\gândesc la ce avantaje mi-ar puteaaduce o anumit\ atitudine. M\ im -plic atunci când mi se pare c\ o facpentru o cauz\ dreapt\. A[a m-amluat [i cu URR-ul.

Da, a]i intrat `n 2003 `n Uniu -nea pentru Reconstruc]ia Ro -mâniei.

Tocmai pentru c\ erau ni[te oa-meni proaspe]i. Eu m-am dus laei, n-au venit ei la mine. Am fostcucerit de manifestul lor, mi-apl\cut cum gândeau, ce propu-neau. Ei `n[i[i se realizaser\ prinpropriile for]e, f\r\ afaceri cu sta-tul (dimpotriv\, statul ì `mpiedi-case s\ progreseze). Le-am spus c\nu vreau func]ii când au vrut s\m\ propun\. M-am dus peste tot`n numele lor, din proprie ini]ia-tiv\, dar oamenii i-au votat tot pe\ia cu care erau obi[nui]i.

Mai recent v-am v\zut ̀ ntr-unvideoclip de sus]inere a luiKlaus Iohannis la pre[edin -]ie, de[i acum câ]iva aniera]i foarte sup\rat pe politi-cieni.

Dar \sta nu-i politician, e unom extraordinar de capabil! {tiece avem de f\cut [i nu se las\ pân\nu face. De Biseric\, `ns\, nuvreau s\ mai aud. Credin]a e cre-din]\, Dumnezeu e sus [i vede, dar

eu nu mai vreau s\ am de-a facecu nici unul dintre ei. Mi-au tre-buit mul]i ani ca s\ ajung la con-cluzia asta.

Sunte]i la fel de categoric [icu munca dumneavoastr\?

~n general nu-mi place s\ vor-besc despre mine, s\ spun ce bun[i talentat sunt. Am lucrat cuni[te oameni care au [tiut cum s\m\ stimuleze [i cum s\-mi pun\[tacheta pentru ca eu s-o pot s\rila un moment dat. La toate roluri-le pe care le-am jucat sunt momen-te, p\r]i care m\ nemul]umesc [ipe care consider c\ le-a[ fi pututface mai bine dac\ a[ fi insistatmai mult.

Eu am ajuns `n meseria astaabsolut `ntâmpl\tor. Eram la o[coal\ tehnic\ [i f\ceam teatru deamatori. ~ncepusem `n [coal\, peurm\ am continuat `n c\mineleculturale din Bucure[ti. Luasem[i premii. ~mi pl\cea s\ joc, nu[tiam dac\ am talent (nu exist\m\sur\toare pentru asta), dar `nloc s\ joc fotbal pe maidan sau s\lucrez la traforaj, preferam s\ jocteatru.

~n pictur\ se spune c\ nu esuficient s\ ai talent, trebuies\ lucrezi foarte mult.

La fel [i `n actorie. Jucasemfoarte mult ca amator, mergeamdin c\min cultural ̀ n c\min cultu-ral. ~mi pl\cea, aveam ni[te in-structori – oameni de teatru mailipsi]i de talent, cum se spune, saucu mai pu]in\ activitate `n teatru,dar care f\ceau treaba asta din pa-siune. Jucam piese de propa-gand\, dar `mi pl\cea. Mama, bu-nicii, fratele veneau s\ m\ vad\ [ile pl\cea [i lor. St\team acolo,pân\ ne venea rândul, de dimi-nea]a pân\ a doua zi diminea]a,pentru c\ erau trupe din toat\

]ara. ~nainte s\ intru la institut nuv\zusem nici un spectacol de tea-tru. Nu [tiam decât de teatrul de lamicrofon pe care ̀ l auzeam la radio.

~ntr-o zi directorul [colii mi-asugerat s\ dau examen la Teatru.Ia s\ ̀ ncerc, mi-am zis. ~ncepusem

s\ m\ duc la cursurile de preg\ti-re de la institut (`nv\]am `n mareparte singur), iar ultimul semes-tru al anului IV, care consta `npractic\ la atelierul Electrotehni-ca de pe strada Doamnei, l-am camneglijat. Având origine social\

nes\n\toas\ (eram mic-burghez),n-a[ fi putut da examen la Politeh-nic\. La Teatru nu interesa. Cândi-am spus inginerului care nepreg\tea c\ vreau s\ dau la Tea-tru, s-a enervat: „Statul a investitbani ̀ n tine s\ sprijini industria!“.Mi-a dat 4 [i m-a l\sat repetent,dar cei de la [coal\ au vrut s\ m\ajute. F\cusem un proiect `n pri-mul semestru [i mi-au spus c\,dac\ construiesc acel transforma-tor, m\ promoveaz\ [i `n semes-trul de practic\ [i m\ pot duce lafacultate sau, dac\ nu sunt primit,m\ duc unde sunt repartizat,adic\ la Electroputere Craiova.

Am `nceput s\ tai ]olele aleapân\ când mi-am zis: ce s\ m\ duceu la Electroputere? Am dat exa-men penultimul [i f\r\ bacalau-reat (la Teatru se putea.) I-am`ntrebat: „Cu trei clase se poate?“.„Nu, nu se poate.“ „Medii.“ „Da,sigur c\ da.“ Haha.

A]i intrat la institut [i AuraBuzescu v-a luat sub aripa ei.

Prima dat\ când mi-am dat sea-ma c\ ea crede `n mine a fost la`nceputul anului II, când s-a ho -t\rât s\ facem `n primul semestruscena balconului din Romeo [i Ju-lieta. „Julieta va fi Gina (n.r. – Gi-na Patrichi) [i Romeo...“, [i arat\`n direc]ia mea, poate nu [tia s\spun\ Rebengiuc. {tiam piesa [isingurul rol pe care ̀ l puteam faceera servitorul comic pentru c\ ̀ mipl\ceau rolurile comice. (Eramnecopt.) Am repetat scena [i dup\aia ne-a dus, a[a cum avea obice-iul, s\ ne arate domnului Buzes-cu, Buzescu]u’, cum ì spunea ea.{i `n salonul mare din frumoasalor cas\ de la Gr\dina Icoanei ne-a a[ezat la fereastr\ [i am `nce-put: „O, tu, soare...“. Când am ter-minat, l-a `ntrebat pe Buzescu]u’:„Ei, cum ]i s-a p\rut?“. „Fata e

Dac\ aude c\ pare `n neregul\ s\ aib\aproape 82 de ani când arat\ cu 10 ani maitân\r, Victor Rebengiuc riposteaz\: „Enumai o aparen]\! Fac 82 `n curând“, dup\care adaug\ senin: „S\ v\d cât o mai ]inechestia asta, c\ mult n-are cum“. Nu e nici o aparen]\. De[i se plânge de

lombosciatic\, e vioi [i intens, are `nc\replic\ [i e interesat de ce se `ntâmpl\ `nlume. Motivul e unul singur: actoria `l ]ine`n form\, a[a c\ aniversarea din 10februarie `l va prinde, probabil, muncind.Acest interviu festiv e, `ns\,constrâng\tor: cum s\ rezumi o carier\

`n patru pagini? N-ai cum. N-am pututdecât bifa ni[te repere, din care r\zbat`ns\ pasiunea [i luciditatea cuiva pentrucare onestitatea artistic\ a fost mereulegat\ de cea din via]a real\. S\ fii cinstit [i s\ ai curaj nu doar pe scen\ ori pe ecran, ci [i `n via]\.

© S

imio

n Bu

ia

interviu « 9


bun\, dar pe b\iat de ce-l chinui?“Mi-am zis: bine c\ am sc\pat. S-arenun]at la scena balconului, darnu peste mul]i ani doamnei Bu-zescu i-au f\cut la radio un meda-lion, a vrut s\ imprime [i scenabalconului [i m-a chemat pe mines\-i dau replica. Cum s\ m\ uite?

Dup\ institut a]i fost reparti-zat la Craiova, `n 1956.

Acolo am dat de o mizerie denedescris. Era un ora[ `nfior\tor,f\r\ nimic de mâncare `n magazi-ne. Am stat [ase luni. Acceptasemreparti]ia ca s\ pot participa la con -cursurile de intrare `n Bucure[ti.Salariul era mic, dar nici nu-mitrebuia mai mult. Pl\team 25 delei la fiecare chenzin\ pentruprân zul de la cantina universita-rilor. ~n rest, cump\ram laptepraf, c\ doar \sta se mai g\sea. Re-petam toat\ ziua la teatru, n-a veamce altceva face. ~n cârcium\ numer geam, de[i la Craiova i-am des -coperit be]ivi pe colegii pe care ì[tiam oameni serio[i – Cozorici(n.r. – Gheorghe Cozorici), Rau]chi(n.r. – Constantin Rau]chi). Nicio-dat\ nu ì v\zusem bând cânderam la institut.

Dup\ o lun\ de stat la Craiovam-a sunat mama s\-mi spun\ c\aveam concurs la Bucure[ti. Erama[teptat la Na]ional, unde directo-rul teatrului ̀ i promisese lui MoniGhelerter c\ m\ angajeaz\ dac\m\ duc la concurs. Dar `nainte deNa]ional se anun]ase concurs laBulandra, pe atunci Teatrul Mu-nicipal. Mama s-a dus la BeateFredanov, care fusese profesoaramea `n ultimul an (pe doamna Bu-zescu o d\duser\ afar\ politic). M-a `nscris [i a[a am venit la con-curs, unde madam Bulandra mi-aspus: „Pe tine te [tiu de la Auri-ca!“. O adusese doamna Buzescula noi la clas\ când eram `n anulIII. Am dat concursul. Albulescu(n.r. – Mircea Albulescu), care erape vremea aia prietenul meu (du -p\ aia n-a mai fost – diferen]e deop]iuni [i de vederi), d\duse exa-men tot la Bulandra [i mi-a spus:„Eu i-am dat telefon doamnei Bu-landra [i mi-a spus c\ am reu[it.D\ [i tu!“. Dau [i eu telefon [i ma-dam Bulandra spune: „Nu ]i-e

ru [ine, mucosule?! ~l suni pe di-rectorul teatrului s\ vezi dac\ aireu[it?!“. „Nu am vrut decât s\[tiu pentru c\ trebuie s\ plec laCraiova“, am spus cu voce mic\.„Ei, dac\ trebuie s\ pleci, atuncis\ [tii c\ ai reu[it. Te duci la Cra-iova, termini piesa [i pe urm\ te`ntorci.“ ~n ianuarie s-a f\cut unturneu la Bucure[ti cu Vlad Mu-gur. Mi-am luat geamantanul(lampa de gaz la care `mi f\ceamlaptele i-am l\sat-o lui Cozorici) [ile-am spus: „~napoi nu mai vin“.Cum am intrat `n Bulandra, amv\zut la avizier c\ eram deja dis-tribuit `n dou\ piese.

{tia bine Lucia Sturdza Bu-landra c\ v\ dorea `n teatru.

Poate c\ [tia chiar din anul III,nu [tiu asta. Eram distribuit cu ea`n Nebuna din Chaillot, unde ìeram `ntr-un fel partener, [i peurm\ `ntr-o pies\ pe care o puneaLiviu, Omul care aduce ploaie.

Cum a]i ajuns s\ fi]i ApostolBologa `n P\durea spânzura -]ilor, mai ales c\ n-a]i fost pri - ma op]iune a lui Liviu Ciulei?

~n 1960 sau 1961 a venit la Bu-cure[ti un regizor italian, GlaucoPellegrini, care a adunat toat\ ge-nera]ia noastr\ de tineri actori s\facem poze pentru filmul pe careurma s\-l fac\, P\durea spânzu-ra]ilor. Ne-am dus to]i tinerii ac-tori – Silviu St\nculescu, {tefanIordache, to]i. {i am `ntrebat: „Ci-ne-l joac\ pe Bologa?“. Mi s-a spusnumele unui actor francez, am ui-tat care. „Stai pu]in, de ce s\ joacefrancezul un român?“ {i am ple-cat de la probe. ~n 1963, când `nteatru re`ncepuse s\ se munceas -c\ (pentru c\ era cam cum e acum),Liviu a fost instalat director la Bu-landra, dar a trebuit s\ plece pen-tru c\ `ncepuse preg\tirea pentrufilm. Dup\ o lun\ de la `nceputulfilm\rilor m\ sun\ [i ̀ mi spune c\vrea s\-l joc eu pe Apostol Bologa.{erban Cantacuzino, care avea ro-lul, filmase deja, dar [i-a dat sea-ma c\ nu-l poate sus]ine (nu preaavea talent). Cu mine Liviu mailucrase `n teatru, m\ [tia.

Film\rile au fost foarte grele,dar cu mare bucurie pentru mine.

Intrasem din zbor [i trebuia s\ re-fac pa[ii. Pân\ atunci lucrasem `nfilm cu regizori care habar n-aveauce e \la actor. Pentru ei era un obiectde recuzit\ pe care la repeti]ii l̀mi[cau de colo-colo, stând cu ochiipe ceas [i zorindu-l s\-[i spun\ re-plicile mai repede. A fost un rol im-portant, dar la Festivalul de la Ma-maia nu eu am luat Premiul de in-terpretare, ci Besoiu (n.r. – Ion Be-soiu) pentru un rol mic f\cut numai [tiu unde. Un premiu politic,cred. Domnul Suchianu, care fuse-se [i el ̀ n juriu, a spus: „Dom’le, amavut un actor care a f\cut un rol ex-traordinar [i nu-i d\m lui premiu!“.

{i `ntâlnirea cu Mariana Mihu]?

Pe Mariana am `ntâlnit-o pri-ma oar\ pe platou [i am ̀ ntrebat-ocine e, dac\ e student\, la ce profe-sor. Am vorbit [i despre comediepentru c\ spunea c\ ì place maimult decât drama. Aveam teoriac\ nu-mi plac aplauzele la scen\deschis\ pentru c\ rup atmosfera.Sunt actori care joac\ pentru ele,li se pare c\ ì calific\. Eu `ncercs\ le opresc, le evit chiar. I-am ex-plicat asta, m\ rog, am avut ni[tediferen]e de opinie, dar când amaflat c\ st\m ̀ n acela[i bloc, ne-ammirat. Dup\ aceea i-am dat un te-lefon. Ne-am `ntâlnit, ne-am plim-bat [i ne-am mai plimbat de câte-va ori. {i pân\ la urm\ m-am de-cis. Am divor]at de prima measo]ie (n.r. – Anca Vere[ti) [i m-am`nsurat cu ea. Iar acum facem 50de ani `mpreun\.

Iar Cannes-ul?

La Cannes am g\sit o atmos-fer\ special\. Era prima dat\ cândtreceam grani]a de vest a ]\rii,mai fusesem o dat\ cu teatrul la

Moscova [i `n Polonia. Carroll Ba-ker era vedeta edi]iei (nu s-a maiauzit nimic de ea pe urm\) [i toat\gloata de fotografi umbla dup\ ea.Noi mergeam la petreceri pentruc\ n-aveam bani. Nu aveam diur -n\, nici nu mai [tiu unde mâncam(cred c\ ne d\dea festivalul). Liviuvenise cu Clody (n.r. – Clody Ber-tola), mai erau cu noi Gina [i Ani-ka Szeles. Mariana nu venise (ne-am c\s\torit ̀ n iunie). MihneaGheorghiu, care a stat tot festiva-lul, ne-a dat la un moment datni[te bani, a[a ne-am putut opri laParis [i `ntâlni cu Penciulescu(n.d. – Radu Penciulescu). A fost omare bucurie, dar faza cea mai ta-re a fost când, plimbându-ne peChamps Élysées, Gina a `nceputs\ plâng\ la vederea vitrinelormagazinelor pentru femei. Cu ul-timii 10 franci m-am dus s\ v\dWest Side Story la cinema, desprecare [tiam c\ ruleaz\ cu succes denu [tiu cât\ vreme. Mi s-a p\rutbun, cu muzic\ superb\, dar m\a[teptam la altceva.

La sfâr[itul acelui an am fostinvita]i cu Liviu [i Anika Szeles laAcapulco, unde se ]inea un festi-val cu filme premiate de-a lungulanului la alte festivaluri din lume.Cel mai frumos omagiu pentru fil-mul \sta a fost când, `n seara dedup\ proiec]ie, `n gr\dina hotelu-lui unde am ajuns mai târziu (Li-viu se mai câcâia, ajungeam dincauza lui târziu la recep]ii [i numai g\seam nimic de mâncare),cei de la mese, oameni cu filmepremiate, s-au ridicat `n picioare[i au `nceput s\ ne aplaude. Astam-a emo]ionat la lacrimi. ~n fine,nu m\ dau mare c\ am avut suc-ces, nu sunt ca ]iganul care `[ilaud\ ciocanul. Am jucat, a fost bi-ne, a fost un film important. ~n si-nea mea era un lucru ok.

~n 2007 a]i revenit la Cannespentru o proiec]ie omagial\cu filmul lui Liviu Ciulei, `nsec]iunea Cannes Classics.De ast\ dat\ a]i fost `nso]it deMariana Mihu].

Am reg\sit aceea[i atmosfer\,dar parc\ `mi pl\cuse mai mult `n1965 pentru c\ eram mai tân\r cuvreo 40 de ani.

Nici `n Morome]ii rolul prin-cipal nu a fost ini]ial al dum-neavoastr\.

Acolo trebuia s\ joc Dumitru allui Nae. Gheorghe Dinic\ era dis-tribuit `n rolul lui Ilie Moromete,dar a preferat s\ joace `n alt film.Stere (n.r. – Stere Gulea) nu segândise la mine pentru rolul luiMoromete, dar m-a pus s\ dau oprob\, dup\ care s-a decis. Eu ̀ ns\m-am speriat. Era un rol de ]\ran,iar eu, n\scut [i crescut la ora[, nu[tiam ce-i aia ]\ran. Dar dup\ onoapte insuportabil\ petrecut\`ntr-un hotel din Alexandria, cuc\ldur\ insuportabil\, mu[te [i]ân]ari, am spus: „Nu v\ sup\ra]i,nu stau aici!“ [i am plecat acas\.Nu s-a mai filmat o vreme, Sterec\uta pe altcineva (sau nu), darpân\ la urm\ Poldi (n. r. – Leopol-dina B\l\nu]\), cu care jucasempeste 700 de spectacole cu Doi peun balansoar [i care era ca soramea, mi-a dat telefon s\ m\ con-ving\ s\ m\ `ntorc. M-a convins,cu condi]ia s\ stau `n Bucure[ti.Erau 80 de kilometri din Bucu -re[ti pân\ la locul film\rii [i tot 80de la Alexandria pân\ la loculfilm\rii. Iubeam la nebunie car-tea, muream dup\ ea, dar nicio-dat\ nu mi-a trecut prin cap c\ a[putea s\-l joc pe Ilie.

Continuare `n pagina 10

Scen\ din filmul P\durea spânzura]ilor, de Liviu Ciulei

» „Eu am fost un bun material de lucru pentruregizori. Am fost maleabil. Sigur c\ am avut [ireputa]ia de a fi dificil când am avut de-a facecu oameni care nu se pricep. Am avut [i astfelde experien]e `n care `mi venea s\ m\ urc pepere]i. A trebuit s\ termin\m filmul, dar cuchinuri, certuri [i scandaluri. Nu au fost multeastfel de filme pentru c\ la un moment datam evitat s\ m\ mai asociez cu regizori `ncare nu credeam.“

www.suplimentuldecultura.ro3UPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 468 » 24 – 30 ianuarie 2015

10 » interviu

Continuare din pagina 9

Vi se `ntâmpl\ s\ citi]i o car -te [i s\ spune]i: „Mi-ar pl\ -cea s\ joc acest personaj.“?

Da, dar acum nu mai citesc. Numai pot, nu mai am r\bdare. IlieMoromete era o r\spundere. Ini -]ial m\ uitam [i eu la ce fac ]\raniipe acolo, mare chestie s\ dai cufurca-n fân, dar de la ̀ nceput eramtot timpul cu cartea-n mân\. Sce-nariul avea ni[te deficien]e, depild\ arcul de bolt\ al filmului –scena b\t\ii copiilor – nu exista `nscenariu. Aparatul era `n prim-plan pe Niculae [i se auzeau dinoff tot scandalul [i b\taia. I-amspus lui Stere c\ nu se poate. Pân\la urm\ s-a filmat [i a ie[it ce aie[it.

V-a ascultat?

Atât ì trebuia s\ nu m\ ascul-te. Scena `n care Ilie se op\re[temâncând fasole fierbinte tot euam propus-o. Pe Stere nu l-a de-ranjat c\ eu veneam cu cartea [iintroduceam scene. Poate f\cuseun scenariu care s\ treac\ mai re-pede... De atunci am v\zut de maimulte ori filmul, dac\ dau peste ella televizor r\mân s\ m\ uit o vre-me. E un rol care `nc\ `mi place.

Pintilie duce actorulunde vrea el, cât maiaproape de perfec]iune

De ce trag clopotele, Mitic\?

L-am filmat ̀ n 1979-1980, cu pre-miera `n 1990. S-a f\cut dup\ ce

Pintilie fusese interzis ̀ n ]ar\ [i numai avea voie s\ lucreze, refugiin-du-se la Paris. Pentru c\ EuropaLiber\ striga c\ lui Pintilie nu i sed\ voie s\ fac\ nici film, nici tea tru`n România, [eful cinematografiei

l-a chemat pe Pintilie [i l-a `ntre-bat: „Ce te plângi, dom’le, c\ nu ]ise d\ de munc\? Ai depus un sce-nariu?“. „Vreo 20“, zice Pintilie. Ile-au luat la citit [i \sta li s-a p\rutcel mai cuminte. Se gândeau c\dup\ Caragiale nu putea face elalt\ Reconstituire. Am filmat vreotrei luni `ntr-o atmosfer\ de marebucurie. Toat\ lumea era fericit\,Pintilie ne conducea, era o `ncân-tare.

Am `nceput prin primavar\,când se `nmuia gerul – pe malullacului Fundeni se construise fri-zeria –, am mai filmat pe ni[testr\zi din Bucure[ti, dup\ caream plecat la Bolintinul din Vale(sau Deal) unde era o cas\ de cul-tur\ [i unde am filmat balul. Peurm\ am filmat `n platoul con-struit la Arsenal, unde acum e Ca-sa Poporului. Acolo am f\cut ̀ nce-putul [i finalul cu „Las\-i s\ moa -r\ pro[ti...“.

~n prima zi de filmare, era toat\echipa – electricieni, recuziteri,ma[ini[ti, operatori, actori, asis-ten]i de regie etc. Am f\cut cu no[ -tin]\ cu decorul, dup\ care Pinti-lie a spus: „Acum `ncepem s\ lu -cr\m. Toat\ lumea afar\, r\ mânactorii [i secretara de platou“. {iam `nceput s\ lucr\m scenele cala teatru. A trecut o or\, au trecutdou\. Afar\, ma[ini[tii erau ne-lini[ti]i: „Ce face \sta, frate, ce-itrebuie atâta timp?! La Sergiu pac,pac, imediat termin\m“.

Când au intrat [i au v\zut sce-na, au fost cuceri]i [i de atunci`nainte abia a[teptau s\ vad\ cefacem. Nu se mai sup\rau c\ eraupofti]i afar\.

Pintilie a f\cut ni[te proiec]iiprivate cu filmul la care a invitatintelectuali [i oameni de cultur\,dar eu [i Mariana aveam treab\ lateatru [i nu l-am v\zut decât lapremiera din 1990.

A]i fost extraordinar `n Pam-pon.

Pintilie m-a b\gat `n chestia as-ta. Jucasem ni[te scene din D’alecarnavalului ca amator, dar lavârsta aia jucam Catindatul. Poa-te Iordache s\ fi putut juca mai bi-ne sau Nae Girimea, dar Pintiliem-a b\gat pe Pampon. Cam greu,era departe de mine. M-a tuns, avrut s\-mi fac\ urechile cl\p\ug.A `ncercat fel de fel de chestii.

Aici am ni[te rezerve vizavi demine, dar, ce-i drept, mai pu]ine,pentru c\ Pintilie nu te las\ pân\nu faci ce vrea el. El e frustrat pen-tru c\ la teatru a fost tr\dat mai`ntotdeauna de actor. Actorul audeun râs `n sal\ [i pe urm\ de fiecaredat\ face mai mult ca s\ se râd\ `nsal\ la acel moment. Pintilie s-ahot\rât s\ fac\ numai film pentruc\ el duce actorul unde vrea el, câtmai aproape de perfec]iune.

Niki Ardelean, colonel `n re -zer v\?

Cristi Puiu [i R\zvan R\dules-cu mi-au spus `naintea film\rilor,când nici nu se [tia cine urma s\regizeze, c\ au scris filmul pentrumine. Era flatant. Rolul era ofer-tant, abia a[teptam s\ joc. Nu mi-apl\cut `ns\ cum s-au comportatcând l-au ̀ njurat pe Pintilie c\ le-astricat filmul. (E adev\rat, nici

» „~n general nu-mi place s\ v\d materialulcând se filmeaz\ pentru c\ m\ demoralizez.Tot timpul am f\cut a[a. Numai Pintilie m-aobligat la Tertium non datur, pentru c\ aveaindica]ii precise [i voia s\-mi arate unde, ce [icum s\ fac. M\ uitam la un nenorocit care eraacolo – eu.“

Scen\ din filmul Câinele japonez, de Tudor Cristian Jurgiu

© S

imio

n Bu

ia


interviu « 11

n-am `ntâlnit vreun autor care s\fie mul]umit de reprezentareaoperei lui.) ~naintea premierei, uninterviu mare de o pagin\ `n carePuiu `l `njura pe Pintilie. Premie-ra s-a amânat. S-a anun]at a douadat\ de premier\, iar `naintea ei,alt interviu mare, al lui R\zvan `n„Evenimentul Zilei“. Nu se face.Când am lucrat cu Puiu la scurt -metrajul Un cartu[ de Kent [i unpachet de cafea, i-am repro[atches tia asta. Eu sunt prieten cuPintilie, am fost colegi, [tiu cât asuferit [i cât de lovit a fost, dar n-aabdicat niciodat\ de la p\rerilelui. N-a f\cut nici un compromis.Cum po]i s\-l `njuri `n gura mare?

De dumneavoastr\ erau mul -]umi]i.

Stai pu]in, cum puteam eu s\fiu bun dac\ nu era [i regizorulbun?

Prima jum\tate din Câinelejaponez e ca un documentar.Cum v-a ghidat Tudor Cris -tian Jurgiu?

M-a pus `n situa]ie, de[i, la unmoment dat, i-am [i spus: „Maicar mult c\ru]ul \sta?“. Mi-apl\cut mult personajul pentru c\`[i p\streaz\ demnitatea, nu seplânge [i nu cer[e[te, de[i a pier-dut tot. Am mai jucat oameni din\[tia. Lui Niki Ardelean i se luatotul pe rând, `ns\ acum vine oap\ mare [i m\tur\ dintr-odat\ to-tul. Ce s\ fac\ omul? S\ se ia depiept cu Dumnezeu? Finalul numi s-a p\rut suficient de explicit.Poate c\ l-a[ fi f\cut altfel. Am v\ -zut premiera la San Sebastian,`ntr-o sal\ de vreo 500 de locuri, cupublic de festival. Aveam inimacât un purice pentru c\ nu [tiamcum ie[ise, b\iatul debuta ca regi-zor. Am auzit aplauze aproape 60de ani, sear\ de sear\, dar ce amauzit acolo nu mai auzisem nicio-dat\. F\ceam semne [i nu-i pu-team opri.

{erban Pavlu e sortit s\ v\fie fiu pe ecran.

{i Mimi (n.r. – Mimi Br\nescu)a fost b\iatul meu de trei ori, darPavlu seam\n\ mai bine cu minepentru c\ are fa]a lung\. Sunt tat\de b\ie]i, dar [i de fete.

V\ pl\cea Andreea Bibiri.

~mi place `n continuare pentruc\ e o fat\ foarte talentat\ [i un omde[tept. ~mi place cum [i-a organi-zat via]a. E independent\, nu de-pinde de so] sau de iubit, a f\cutdou\ fete f\r\ s\ bage nici ea deseam\, a[a repede au trecut sarci-nile ei. ~mi plac oamenii indepen-den]i, dar [i cei dependen]i de mi-ne. (Râde.)

Nu v\ pare r\u c\ vi s-a`ntors b\iatul din America?

De ce mie? Lui s\-i par\ r\u.Nu mai puteau sta. Au ajuns acolocu o burs\ pentru masterat, `[iprelungiser\ [ederea [i lucrau,dar când a venit criza, au fost pri-mii care au fost concedia]i. Nepo -]elul meu, Mircea, care are 7 ani,s-a n\scut acolo [i are pa[aportamerican.

V-a v\zut `n Câinele japonez?

M-a v\zut, dar nu l-a interesat.I-am dat juc\ria. Nu vreau s\ `lduc nici la teatru. Fi-miu a crescutacolo. ~l aduceam seara, st\tea `ncabine.

Cum a fost s\ cre[te]i f\r\tat\?

Au fost multe ocaziile cândaveam nevoie de un sprijin pa-tern. Singurul sprijin care a exis-tat a venit dup\ moartea lui. Pen-tru c\ a murit pe front, am benefi-ciat cu fratele meu de o pensie deorfani de r\zboi.

Scena când l-a]i condus lagar\ `nainte de plecarea pefront e ca dintr-un film.

A fost ca dintr-un film totulpentru c\ aveam 2 sau 3 ani cândne-a p\r\sit, dup\ aia l-am v\zutcând aveam vreo 6 ani [i ne-a che-mat o s\pt\mân\, dou\ pe la el(st\tea `n afara Bucure[tiului) [idup\ aia `n 1942, când am coborât`ntr-o zi dup\ terminarea orelorde curs, ne a[tepta `n capul sc\ri-lor. Ne-a luat cu el la Gara de Nord

[i am stat cu el pân\ a plecat tre-nul. {tiam c\ merge pe front, era`mbr\cat militar, dar aveam unsentiment str\in pentru c\ nuaveam o leg\tur\ sufleteasc\. Numi-a fost dor de el niciodat\ pen-tru c\ n-am apucat s\-l cunosc, s\-i simt blânde]ea.

Cred c\ am [i mâncat `n gar\(am stat oricum câteva ore), ne-aluat ni[te solda]i, un tanc – juc\riinem]e[ti frumoase [i bine f\cute.A plecat prin iunie, iar prin oc-tombrie-noiembrie a murit la Sta-lingrad. Am primit o scrisoareacas\. N-a fost nici o jale, era un

str\in pentru mine, dar mi-a lipsitde multe ori, de pild\ când aveamdiferende cu al]i copii. Noroc c\am avut bunici foarte buni. Cu ta-ta mare m-am `n]eles foarte bine.Sem\n cu el pu]in, numai c\ el aavut p\r când a murit [i a muritmai devreme ca mine, la 72 de ani.

Scen\ din filmul Morome]ii, de Stere Gulea

Scen\ din filmul Niki Ardelean, colonel `n re zer v\, de Lucian Pintilie


12 » avanpremier\

Ana Dragu — Mâini cumin]i.Copilul meu autist

– Fragment –

Sa[a m\nânc\ `n fiecare dimi -nea]\ dou\ felii de pâine pr\jit\(mediu) `mp\r]ite `n dou\ p\r]iperfect egale. Sup\ de t\ie]ei lafiecare prânz [i cereale seara. Unprogres la care am ajuns dup\ anide terapie, `n care simpla vedere aunei spaghete fierte `l f\cea s-o iala fug\ [i s\ se-ascund\ sub pat.Spaghet\ baionet\. St\ lâng\ mi -ne cât le preg\tesc [i nu faceeconomie de indica]ii.

— A[a, bravo, mama, e potrivitde pr\jit\. Acuma pune unt. Acu -ma pune sare. Mai pu]in\ sare.{terge din sare! Bravo! Acumataie `n dou\. Nuu a[a, acolo pelinia (invizibil\) din mijloc. S\ fiepatru felii.

— Da, mul]umesc de sfaturi.Da. Bine. Poftim: 2 `mp\r]it la 2egal 4.

— Da. {i 3 ̀ mp\r]it la 3 egal 9 c\mi-e foarte foame!

Azi mergem la ziua unui b\ -ie]el de la centru, `ns\ de dimi -nea]\ nu d\ semne de `ncântare.Nu vrea s\ ias\ din cas\. Nu vreas\ fac\ nici o lec]ie. S-a trezit cufundul `n sus. St\ [i se uit\ `noglind\.

— E[ti bine, Sa[a? Ce tot faci `noglind\?

— M\ uit `n oglind\ s\ v\d cemai fac.

— {i ce mai faci?— M\ simt ca o betonier\ din

patru silabe. Nu vreau s\ mergemla ziua lui D\nu].

— Se sup\r\ Bobocelul pe tine[i nu-]i mai face sup\ de t\ie]ei?

Cânt\re[te avantajele [i deza-vantajele. Nici s\ petreac\ dou\ore `ntre copii n-ar vrea, dar nicis\ atrag\ sup\rarea prieteneimele nu-i d\ mâna, pentru c\ ea ìface `ntotdeauna mâncarea

preferat\, ̀ i vorbe[te rar [i calm [inu se enerveaz\ ca mine. {ioricum n-o s\ st\m mult, pentruc\ `ntre oameni obose[te repede,se sup\r\ din orice [i plânge. St\`n curtea casei lâng\ un gard [i, ̀ ntimp ce ceilal]i copii se joac\ peechipe, el studiaz\ cum trec fasci-culele de lumin\ printre [ipci.Fuge când ì cânt\m copilului „Lamul]i ani“ [i, dup\ ce `ncet\m,vine s\ m\ caute:

— Eu nu vreau un gard a[a lacasa mea unde o s\ locuiesc eu cuAria. {i cu tine. C\ vreau alt fel degard, din fier. Ca s\ nu poate s\trece nimeni prin el. Am v\zut euun gard cum vreau s\ fie la casamea pe strada Ion Minulescu. Hais\ mergem cu ma[ina s\-]i ar\t.

— Sa[a, tu ai v\zut ce mul]icopii sunt la petrecere?

— Da! Am v\zut c\ fac o mie dekilograme de g\l\gie.

— Nu fac g\l\gie, se joac\. Uite,acolo, ce crezi c\ fac copiii \ia aco-lo `mpreun\?

~i ar\t grupul de copii carejoac\ fotbal `mp\r]i]i pe echipe decâte patru.

— Nu [tiu. Hai s\ mergem s\-]iar\t gardul.

— Nu merg nic\ieri pân\ nu tejoci. Caut\ o juc\rie, c\ sunt ogr\mad\, s\ te v\d c\ te joci 5minute, c\ suntem la o petrecerepentru copii. Apoi mergem, fi-]i-argardul!

Dup\ un minut alearg\ sprenoi, `ncântat:

— Mama [i Bobocel, uite ce amg\sit lâng\ gardul diferit de gar-dul meu! Dar gardul meu o s\ fiealtfel.

Se apropie `n fug\, des criin -du-ne gardul. Strânge la piept, cutandre]e, un [obolan mort.

— Arunc\-l, arunc\ din bra]e!strig\ femeia `ngrozit\. Las\ jos,tu n-auzi? Sa[a, Sa[aaa! Arunc\,c\ te `mboln\ve[ti!

Prive[te când la noi, când la [o -bolan, ̀ l a[az\ cu grij\ pe jos, speri-at de reac]ia noastr\, f\r\ s\`n]eleag\ cu adev\rat ce e `n nere -gul\ cu juc\ria, f\r\ s\ ̀ n]eleag\ dece ]ip\m ca dou\ isterice la el,`ncearc\ s\-[i `ndrepte privireaspre altceva, orice, numai s\ sca pede cic\leala pe care o anticipeaz\ [iochii i se opresc pe o domni[oar\`n eg\ri negri, sora s\r b\ toritului:

— Tu te-ai `mbr\cat `n n\mol?[i se trânte[te pe jos.

— Gata, plec\m! Hai acas\, c\e[ti mort de oboseal\.

— Nu sunt mort. Uite-m\ c\ nuam morit, mama. Doar vreau s\vin\ Aria s\ m\ `nvieze [i s\ mer -gem s\ v\ ar\t mai `ntâi gardul.

Plec\m `n cealalt\ parte deora[ s\ vedem gardul. E foartefericit. Se plimb\ de-a lungul luiadmirativ, cu gândul probabil lacurtea `n care vom locui to]i trei,`n case separate, ̀ nconjura]i de ungard `nalt de fier. Aria se plic ti -se[te. Eu `ncep s\ m\ uit cu in-teres crescut la gard. Dup\ o vre -me, mul]umit, se-ntoarce c\tre so-ra lui:

— Ari, oamenii mari de ce pots\ adoarm\ mai târziu?

— |\\, pentru c\ creierul e cao baterie. Creierele oamenilor mici sunt mai mici [i se descarc\mai repede, iar creierele oame-nilor mari sunt mai mari [i re -zist\ mai mult pân\ obosesc. Cânddormi, se `ncarc\ bateria.

— Eu cred c\ am o singur\ lini u]\.

O singur\ liniu]\ [i mâi ne-a -vem o zi grea. La cinci, `n loc derelaxare `n parc, trebuie s\-l carcu mine la [coal\, la [edin]a cup\rin]ii la clasa Ariei. N-am pe ci -ne trimite [i nici nu concep s\ lip -sesc. Aria e foarte atent\ la detali-ile astea. Tat\l ei locuie[te `n altora[ [i s\ nu merg nici eu ar `n -trista-o peste m\sur\. A[a c\ `n -cep de cu sear\ s\ preg\tesc te -renul.

— Sa[a, fii atent. Mâine la oracinci trebuie s\ mergem la [coal\.

— Nu. Mergem `n parc.

Du p\-masa nu se merge la [coal\.— Ba trebuie s\ mergem la

[edin]\ la Aria.— ~n clas\ la Aria?— Da.— S\ mearg\ Aria. Eu vreau s\

merg `n parc.— E o [edin]\ cu p\rin]ii [i eu

trebuie s\ merg pentru c\ suntmama ei.

— Eu nu sunt mama ei. Nuvreau.

— Bine, atunci r\mâi singuracas\.

— Bine, vin.— Stai s\-]i mai spun: la

[edin]a cu p\rin]ii trebuie s\ facifoarte mult\ lini[te.

— De ce?— A[a se face la [edin]\, lini[te.

~]i iau foi cu tine s\ desenezi saupo]i s\ desenezi pe tabl\ dac\ telas\ doamna. Cu gura `nchis\. Nuavem voie s\ vorbim nimic, da?Doar dup\ ce se termin\ [edin]avorbim.

— Bine.A doua zi ne a[ez\m frumos `n

b\ncu]e, lâng\ ceilal]i p\rin]i,f\r\ ca eu s\ m\ simt nici o clip\transportat\ `n trecut, pe vremeacând a[teptam emo]ionat\ `nbanc\ s\ intre `nv\]\toarea meala or\. Obosi]i, resemna]i, `m -b\trâni]i, a[tept\m s\ complet\mcumin]i liste cu `ntreb\ri: „Cumcataloga]i rela]ia dvs. cu [coala `ncare `nva]\ copilul dvs.? Nesa -tisf\c\toare/satisf\c\toare/foartebun\“. „Cât timp ì aloca]i copilu-lui dvs. zilnic? Sub o or\/1-2 ore/mai mult de dou\ ore.“ S\ auzimconsidera]iile `nv\]\toarei, cinece tabl\ a mai spart, cine d\ bani

de [mirghel [i lac pentru b\ncilepe care a scris nu se [tie cine,`mpotriva ordinelor clare ale di-rec]iunii. Desigur, nici un elevnu-[i asum\ vina, a[a c\ pl\timto]i. Sa[a st\ `n banca de lâng\geam. Deocamdat\ lini[tit, pentruc\ bat clopotele [i le ascult\ cuurechea lipit\ de geam. M\ bucurc\ st\ lini[tit, trebuie s\ fac\ o im-presie bun\. Anul viitor, dac\avem noroc [i progreseaz\ `nacela[i ritm, `nv\]\toarea aceastava fi [i a lui. Ea intr\ `n clas\,salut\, p\rin]ii r\spund `n cor [iSa[a:

— {[[[[[t. Nu vorbi]i! le-arun -c\ furios.

Câteva zeci de capete se `ntorcspre el, `l privesc scurt [i `nv\ -]\toarea continu\.

— Bine a]i venit la [edin]\, dragip\rin]i. Nu v\ ]in mult, dar amvrut s\ [ti]i...

— {[[[[[[t. Lini[te! Tu ]ine gu-ra `nchis\, `nv\]\toareo, c\ e[edin]\! ì strig\ indignat. {i la[edin]\ oamenii nu vorbesc. Ai`n]eles? Numai dup\ [edin]\!

~mi dau seama pe loc de gaf\, `lscot de mân\ afar\. Ce tâmpit\!I-am spus c\ oamenii nu vorbescla [edin]\. Pe coridor dreg bu su -iocul:

— Sa[a, am gre[it. La [edin]\vorbesc doar oamenii mari, iarcopiii trebuie s\ tac\.

— De ce copiii trebuie s\ tac\?— A[a sunt [edin]ele. Mergem

`napoi `n\untru. Nu st\m mult.Da? {i dup\ aia mergem la co -fet\rie. Te rog eu frumos, `nc\ unpic dureaz\, cât s\-mi desenezi petabl\ un avion.

„Suplimentul decultur\“ public\ `navanpremier\ unfragment din volumulM=ini cumin]i. Copilulmeu autist de AnaDragu, care va ap\rea`n curând `n colec]ia„Ego-grafii“ a EdituriiPolirom.

CARTEA

Ana Dragu a aflat c\ b\ie]elul ei sufer\ de autism când acesta aveadoi ani. De atunci, s-a documentat continuu [i s-a implicat activ `nrecuperarea lui. Având la baz\ experien]a familiei lor, Mâinicumin]i spune povestea lui Sa[a, de la diagnosticare pân\ `nprezent, cu toate incertitudinile [i temerile, dar [i cu bucuriile [iprogresele f\cute pas cu pas. Mama [i fiul `nva]\ treptat s\ comu-nice unul cu altul [i se plimb\ ore `n [ir noaptea pentru c\ b\iatulare insomnii severe. Ana ̀ i cânt\ „La mul]i ani“ pe mute[te fiindc\el are auz absolut [i percepe diferit sunetele. ~mpreun\ cu Maria,cea care ̀ l ̀ nso]e[te la gr\dini]\, Sa[a plimb\ timp de câ]iva ani unbalon invizibil prin ora[, iar Aria, sora lui mai mare, [tie cum s\-ifie mereu al\turi. ~n urma [edin]elor de recuperare, el `nva]\ s\scrie [i s\ citeasc\ la vârsta de cinci ani [i este integrat cu succesla [coal\.

Poezia Ilenei M\l\ncioiu are ([i)calitatea de a fi imediat recognosci-bil\. Lectorul care i-a parcurs une-le pagini, mai vechi sau mai recen-te, le simte [i le ̀ ncadreaz\ imediatpe cele acum citite: le recunoa[tepe m\sur\ ce le descoper\.

Faptul este realmente sur-prinz\tor fiindc\, de la un volumla altul, Ileana M\l\ncioiu nu serepet\ [i, risc s\ spun, nu se conti-nu\. Fiecare carte reprezint\ `ncazul s\u o experien]\ central\ [iilustreaz\ o condi]ie de unicitate.A[a – [i numai a[a – se poate spu-ne ceea ce trebuia s\ fi fost spus.Dup\ consumarea acestei expe-rien]e, dup\ „arderea“ ei dinspreambele capete (al crea]iei [i al re-cept\rii), s-ar zice c\ emblemapoetic\ a fost fixat\ o dat\ pentrutotdeauna [i c\, `n continuare, cese va mai scrie va intra `n contu-rul simbolic [i expresiv deja accesat.

Eroare de calcul. Cartea ur m\ toa -re va schimba `ntr-un mod, iar\[i,esen]ial datele problemei, temati-ca [i atmosfera, registrele [i perso-najele, simbolurile [i corespon-den]ele, raporturile, re in terpre -tate, ale cunoa[terii poetice.

Suntem for]a]i s\ intr\m ̀ ntr-unparadox. Poeta nu seam\n\ cu ea`ns\[i, dar o recunoa[tem cu rela-tiv\ u[urin]\ pe toat\ `ntindereade relief accidentat a crea]iei sale.De oriunde ar porni [i oricum arpleca la drum, Ileana M\l\ncioiune va da ̀ n primul rând sentimen-tul unei c\l\torii spirituale. Poe-ma `ncepe brusc, instalându-ne`ntr-una din etapele acestui drum:„urci `ncet purtat de roata careduhul t\u ̀ l ]ine“; „iar m\-nde p\r -tez de tine dinadins ca s\ te v\d“;„umblam prin cerul gol la fel ca pe p\mânt“. ~n aceste si tua ]ii sunt rulate verbe ale c\l\toriei [i

ascensiunii, predica]ii metafiziceexplicite. Dar [i `n alte texte,mi[carea de ini]iere a discursuluise suprapune cu `nscrierea recep-torului `ntr-un traseu ini]iatic, peunul din punctele acestuia. In-trând `n poezie e ca [i cum am `n -cepe o c\l\torie.

Reperele ni le vom lua dup\marcajele lirice, [i aceasta `nc\ dela `nceput, din debutul deodat\f\cut al primului vers: „ci iar\[isufletul desprins de trup“; „aer ra-refiat din ce `n ce mai rece“; „ciiar\[i viitorul, acest regat fru-mos“. Cititorul va fi `ncurajat, laplonjonul `n pagina de poezie, s\-lfac\ f\r\ pertract\ri [i timor\ri.~ns\[i repetitivitatea unor mo-mente [i a unor secven]e mar-cheaz\ `nscrierea inocentului saua ignorantului `ntr-un scenariubine cunoscut: „ci iar\[i sufletuldesprins de trup“, „ci iar\[i m-apro -pii [i-a[tept/ [i nimeni nu vine-na-poi/ se vede hotarul [i-a[ vrea/ s\-l trecem m\car câte doi“.

Pe m\sur\ ce instan]a poetic\ne d\ un loc, un rol [i ni[te pa[i def\cut `n scenariul ei, ritualurilereligioase [i cutumele popularesunt regândite pe cont propriu, cuo libertate ame]itoare de gândire[i expresie liric\. ~ntâi apare unsentiment cople[itor, de povar\

teribil\ a normei; a ceea ce nu poa-te fi, omene[te, evitat. ~n Sora meade dincolo, volum ulterior acestu-ia, lupta cu boala va fi dus\, eroic,pân\ `n clipa care oricum odat\va veni: a mor]ii. Prezentul tragical expierii nu poate fi amânat lainfinit, `ntr-un viitor abstract lamodul convenabil. Dac\ viitoruleste cel [tiut, anume prezentulmai poate fi „lucrat“: „arat\-mi-teacum c\ci `ntr-o zi m\ vei c\uta [inu voi mai fi“, „atunci vei vreapoate s\ fii carnea mea trec\toa-re/ [i sângele meu cald care a fostodat\“.

~n debutul editorial cu Pas\reat\iat\ [i apoi ̀ n C\tre Ieronim, ob-sesia creativ\ a Ilenei M\l\ncioiu[i scenografia `nso]itoare marcaudezmembrarea, zdrobirea, `mbu -c\ t\]irea. Suferin]a uman\ [i ani-mal\ reprezenta un scandal; [i `nfocalizarea ei repetat\ se recu -no[tea ochiul tulburat al martoru-lui. Acesta se „activa“ [i `ncercas\ readuc\ via]a acolo de unde eatocmai plecase; s\ lege din noup\r]ile rupte [i risipite; s\ real -c\tuiasc\ profilul destr\mat alunui eu. Iar când o asemenea re -`ntoarcere a cursului dat nu maiavea cum s\ `ncap\ `n dimensiu-nea realului, poeta `[i deplasa ex-perien]ele ̀ n supralumile imaginare,

c\utând hotarul nev\zut [i com-plicând la maximum simbolica eipledoarie pentru fiin]\.

~n Ardere de tot, `ntreg acestproces e pus la un pasiv al ac]iuniipoetice, care se vede dominat\,orientat\, ghidat\ de o superioar\cunoa[tere. Fragmente [i schijedin vechea revolt\ apar [i aici, darviziunea dominant\ ce modeleaz\corpusul liric este una de conti-nu\, nesfâr[it\ asimilare a tutu-ror groz\viilor. Iat\ o uluitoaredezmierdare a mor]ii, `ntr-un Nuplânge echivalent cu o capodo-per\: „nu plânge ̀ n mine moarte amea cu cap de miel/ trupul meu ̀ ]imângâie botul `nc\ ud/ [i p\rulmeu `]i [terge `n t\cere/ urechile`n care se aud// cuvintele sufletu-lui meu desf\cut de trup/ [i ie[it`n gr\dina lui ca o iarb\ crud\/ pecare numai tu o faci s\ r\sar\/ [inumai apa ve[nic\ o ud\// ridic\-]idoar glasul `n semn c\ ]i-e foame/[i râul cald de lapte va curge lin [idulce/ `n acest rai `n care te ]in `nbra]e cu bun\ [tiin]\/ ca pe unprunc ce-a[teapt\ s\ se culce// nuplânge moarte a mea cu cap demiel/ c\ci `ns\mi `]i voi a[eza bo-tul la pieptul meu/ [i te voi dez-mierda `n t\cere o vreme/ [i doarapoi voi adormi [i eu“.

Cap\tul c\l\toriei.


opinii « 13

Somnoro[ii str\ini

Timpuri noi

Daniel Cristea-Enache

De veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea

C\l\toria

Ocazia a ap\rut odat\ cu aplica]iade mobil „Wakie“ care ̀ nlocuie[teclasicul ceas de[tept\tor cu ape-luri primite de la persoane necu-noscute. Sistemul func]ioneaz\astfel: `]i programezi ora la caredore[ti s\ te treze[ti [i, la fix, pri-me[ti un telefon de la un str\in ca-re are la dispozi]ie fix un minut s\`]i vorbeasc\. La rândul t\u, po]ideveni vocea care ì treze[te peal]i utilizatori ai aplica]iei, numi]icu duio[ie „somnoro[i“.

Principiul e neconven]ional,dar simplu: poate c\ nu te treze[tepisica, poate c\ nu te treze[te alar-ma obi[nuit\, poate `]i `ngropi ca-pul `n plapum\ atunci când se fa-ce lumin\ afar\, dar sigur nu maipo]i s\ dormi dup\ o conversa]iecu un necunoscut. Creierul trebu-ie s\ fac\ efort, neuronii se pun `nmi[care, urechile se ascut pentrua descifra accentul celuilalt, plusc\ trebuie s\ pari cât de cât intere-sant.

***

Pe telefon `mi apare steagul Sta -telor Unite, ca s\ [tiu pe cine ur-meaz\ s\ trezesc. Am `ndoieli se-rioase cu privire la s\n\tatea meamental\: de ce fac asta?

— Hello?Vocea domni[oarei e tân\r\, dar

t\r\g\nat\, nu `mi dau seama dac\are accent sau `nc\ nu s-a trezit.

— E timpul s\ te treze[ti, ìspun, cu cea mai `nsorit\ voce decare sunt capabil\. Sunt ceasul t\ude[tept\tor personal.

Acesta este maximum de con-versa]ie pentru care sunt pre -g\tit\. Dar vocea are alte planuri.Devine atât de energic\ `ncât m\`ntreb dac\ nu s\rise din pat debucurie la primele ciripituri aledimine]ii.

— Eu sunt din Wymoning, tude unde e[ti?

— România.— Oh. Asia, ce frumooos!{i minutul ni s-a terminat aici.

Primul apel mi-a dat curaj.Sim plul fapt c\ intri `n contact cuun necunoscut din alt\ parte a pla-netei, `ntr-un moment atât de per-sonal al zilei sale, este emo]ionant`n sine. S\ fii primul om pe care `laude cineva diminea]a e o expe-rien]\ aproape intim\, realizat\ laad\postul distan]ei, al anonimi -t\]ii [i al faptului c\ apelul se`ntrerupe oricum dac\ r\mâi f\r\idei. Pentru urm\toarea `ncerca-re am decis s\ am o strategie. Depe forumul aplica]iei, am aflat c\unii se apuc\ s\ le cânte celor pecare ì trezesc, al]ii le url\ `n ure-che sau apeleaz\ la vreun citatmo tiva]ional.

B\rbat, SUA— Bun\ diminea]a, treze[te-te,

vei avea o zi minu...— Hai, pr\jituric\, f\-mi ziua

frumoas\, spune-mi cu ce...Am `nchis. Unul dintre ris cu -

rile aplica]iei, `ndelung dezb\tut\pân\ s\ fi fost aprobat\ de c\tre

Google, a fost posibilitatea s\ fieinundat\ de „ciuda]i“. S-a doveditc\ se `ntâmpl\ rar [i, `n plus, oa-menii sunt perfect capabili s\ ridi-ce din umeri [i s\ `[i vad\ de tre-burile lor. Apelurile sunt totalanonime.

Am mai vorbit cu vreo doi ir-landezi, extrem de prieteno[i pen-tru ni[te persoane brutal trezitedin somn. Kyle, un american mu-tat `n Sheffield, `[i programaseceasul de[tept\tor numai ca s\

fac\ un pic de conversa]ie. Se `n -tâmpl\ [i asta destul de des, a fostmai ales cazul Revelionului.

Din România, nu po]i fi sunat,po]i fi doar ceasul de[tept\tor alaltora. Exist\ o `ntreag\ gam\ de[mecherii tehnice prin care se potocoli barierele aplica]iei, pentrucei care doresc s\ tr\iasc\ expe-rien]a complet\, explicate mai bi-ne pe internet decât pot eu aici. Darm\car atât pot garanta: este cuadev\rat o experien]\.

Sunt convins\ c\ exist\ o modalitate prin care s\ fiu pus\ `ntr-o lumin\ mai bun\de ceea ce urmeaz\ s\ v\ spun, dar deocamdat\ nu am g\sit-o. A[a c\ poftim: `miplace s\ trezesc din somn necunoscu]i din alte ]\ri. Inclusiv pentru mine a fost osurpriz\ s\ aflu asta, odat\ ce mi s-a oferit posibilitatea.


14 » interna]ional

De când exist\ premiile Oscarau fost mereu [i asemenea „ab-sen]e“ notabile, iar analizareaaces tor „ignor\ri“ a ajuns [i ea s\fac\ parte din tradi]ie. „BBC News“a `ntocmit o list\ cu cele mai ne-drepte [i celebre „absen]e“ de pelista nominaliza]ilor la Oscar din`ntreaga istorie.

Pe primul loc `n aceast\ list\ seclaseaz\, f\r\ doar [i poate, dou\capodopere semnate de CharlieChaplin: Luminile ora[ului [iTimpuri noi.

Ast\zi, ele sunt consideratedrept dou\ dintre cele mai bunefilme realizate vreodat\, dar, lavre mea premierei (̀ n 1931, respectiv

1936), nici nu au fost luate `n con-siderare pentru vreun Oscar. Lu-minile ora[ului, aminte[te „BBCNews“, a fost ignorat `n favoareaunor filme ast\zi uitate `n mareparte, precum The Front Page,East Lynne, Skippy, Trader Horn[i a filmului care a câ[tigat Osca-rul `n acel an, Cimarron. Alte fil-me uitate – The Great Ziegfeld,San Francisco sau The Story ofLouis Pasteur – au fost nominali-zate cinci ani mai târziu, `n defa-voarea lui Timpuri noi. Dar, pevremea aceea, nu pu]ini erau ceicare considerau c\ filmele luiChaplin deveniser\ teribil de de-modate...

~n 1934, Oscarurile au ignorat-ope Bette Davis `n rolul chelneri]eimanipulatoare [i crude care `l duce pe c\i gre[ite pe pa[niculdoctor Leslie Howard, `n Sclaviauman\. Este filmul despre caremul]i critici spun c\ a transfor-mat-o pe Davis `n star [i, atunci,interpretarea ei a fost aplaudat\atât de colegii actori, cât [i `n cro-nici. BBC spune c\ membrii Aca-demiei au fost furio[i când vo -tan]ii au pornit o campanie pen-tru sus]inerea lui Davis, `n ciudalistei oficiale de nominaliza]i. ~nacel an, Bette Davis a pierdut Os-carul, dar l-a primit un an mai târ-ziu pentru rolul din Dangerous.

Dup\ un debut fulminant cuCet\]eanul Kane ([i scandalul afe-rent), Orson Wells a continuat caregizor cu Splendoarea Amberso-nilor, ̀ n 1942. De[i remontat consi-derabil la indica]iile [efilor stu-diourilor RKO, filmul a fost unsucces ([i este [i el consideratunul dintre cele mai bune filmeamericane realizate vreodat\).Dar magnatul William RandolphHearst, care se sim]ise „vizat“ deCet\]eanul Kane [i acoli]ii lui(printre care cumplita clevetitoa-re Louella Parsons), reu[ise s\ ba-ge o asemenea groaz\ `n to]i ceidin Hollywood, `ncât membriiAcademiei au preferat s\ uite deWells la Oscaruri.

De asemenea, Academia nu aprea luat `n seam\ nici celebrulVertigo al lui Hitchcock, ̀ n 1958, [inu l-a inclus pe lista nominaliz\ri-lor la „Cel mai bun film“. Nici Hit-chcock, nici James Stewart, inter-pretul rolului principal, nu au fostlua]i `n considerare. ~n toat\ carie-ra sa, Hitchcock a câ[tigat un sin-gur Oscar, unul onorific, la finalulcarierei. Dar un sondaj printre su-te de critici [i regizori realizat `n2012 de c\tre revista „Sight &Sound“ a declarat Vertigo drept celmai mare film realizat vreodat\.

S\ r\mânem la Hitchcock [i s\vorbim despre alt\ capodoper\ aacestuia, Psycho (1960). Din nou,un film de uria[ succes `nc\ de lalansare, dar care, se pare, i-a camderanjat pe membrii Academieifiindc\ a fost f\cut cu un buget mi-nuscul [i cu echipa pe care maes-trul o folosea la realizarea serialu-lui TV Alfred Hitchcock Presents.Asta plus faptul c\ Psycho f\ceaparte din categoria „resping\toa-re“ a filmelor horror au f\cut caAnthony Perkins s\ nu fie nomi-nalizat la Oscar pentru, poate, celmai fascinant rol din cariera sa.

Filmele horror nu au fost nicio-dat\ bine primite la premiile Os-car, nici m\car când au fost realiza-te de mari regizori. Un foarte bunexemplu este The Shinning, adap-tarea semnat\ de Stephen King `n

1980. Kubrick `nregistrase o seriede nominaliz\ri `nc\ de la DoctorStrangelove, dar când a f\cut TheShinning, Academia a preferat s\ ̀ lnominalizeze pe Richard Rush pen-tru The Stunt Man. Evident, niciJack Nicholson nu a fost b\gat `nseam\. BBC aminte[te c\, `n toat\istoria lor, Oscarurile nu au recom-pensat un film horror.

Doi al]i mari actori, `n rolurifoarte bune, au fost [i ei omi[i depe lista nominaliza]ilor. Unul,spu ne BBC, este Dennis Hopper ̀ nrolul psihopatului Frank Boothdin Catifeaua albastr\ (1986) al luiDavid Lynch. Academia a decis s\ignore acest rol, `n favoarea inter-pret\rii din Hoosiers, o apari]iemult „mai blând\“. Robert Red-ford a fost [i el ignorat pentru roluldin All Is Lost (2013). A câ[tigat Os-carul ca regizor debutant `n 1980pentru filmul Ordinary People,când a furat statueta de sub nasullui Marton Scorsese (Raging Bull)[i Kubrick (The Shinning).

Al]i „ignora]i“ au fost, spune„BBC News“, [i Spike Lee pentruDo the Right Thing (1989), compo-zitorul Ennio Morricone pentrumuzica de la Once Upon a Time inthe West (1969), Peter O’Toole pen-tru rolul din Lawrence of Arabia,Martin Scorsese pentru Taxi Dri-ver, iar lista ar putea continua cualte nume [i titluri celebre.

Nominaliz\rile la Premiile Oscar vin deseori `nso]itede controverse. {i anul acesta, mul]i comentatori s-au declarat nemul]umi]i de faptul c\, de exemplu,David Oyelowo a fost trecut cu vederea la categoria„Cel mai bun actor“ pentru rolul lui Martin LutherKing Jr. din Selma, la fel cum nici regizoarea filmului,Ava DuVernay, nu a fost luat\ `n considerare pentruun posibil Oscar de regie. Un alt film foarte l\udatanul trecut, The Lego Movie, lipse[te [i el din lista de nominaliz\ri la categoria „Cele mai bune filme de anima]ie“.

Când Oscarurile nu vor s\ te bage `n seam\

Suplimentul lui Jup


interna]ional « 15

Plantu: „Lunga b\t\liepedagogic\ pentrulibertatea de expresie“

Ciprio]ii au vrut neap\rat s\ aflede ce ziari[tii de la „Charlie“ auinsistat cu caricaturile [i satirala adresa fundamentali[tilor, `nciuda amenin]\rilor primite.

Plantu a fost nevoit s\ apere li-bertatea de expresie a arti[tilor,estimând c\ „este necesar\ o lun -g\ b\t\lie pedagogic\ pentru a fa-ce `n]eles acest tip de imagine“,relateaz\ „Le Figaro“.

„To]i arti[tii au dreptul s\ seexprime [i s\ spun\ ceea ce vor“,a explicat Plantu. „Dar nu e sufi-cient. Trebuie [tiut c\ pot existaoameni care nu `n]eleg nimic dinaceste imagini [i c\ avem def\cut o munc\ pedagogic\ de du-rat\ la nivel na]ional, european[i interna]ional. (...) Suntem abiala `nceputul r\zboiului cu funda-mentalismele, dar, mai ales, la`nceputul unei lupte educative.“

~n vreme ce `n lumea musul-man\ s-au `nregistrat protestecontra „Charlie Hebdo“ `n ulti-mele zile, proteste deseori violen-te [i sângeroase, ̀ n Cipru lucruri-le stau pu]in altfel.

~n Republica Cipru, heleno -fon\ [i ortodox\ – a explicat un

desenator de la jurnalul „Politis“ – ,se pot face caricaturi cu Iisus saupe teme religioase f\r\ probleme,de[i ele sunt evitate de câte ori es-te posibil. ~n schimb, exist\ o li-bertate total\ ̀ n a lovi ̀ n „du[ma-nul“ turc, inclusiv denun]areaprin caricaturi crude a limit\riilibert\]ii de expresie `n Turcia.

~n partea de nord a Ciprului,aflat sub ocupa]ie turc\ [i majori-tar musulman, un ziar a repro-dus f\r\ probleme [i f\r\ conse-cin]e prima pagin\ a ultimuluinum\r din „Charlie“, cea cu Ma-homed care poart\ anun]ul „Je

suis Charlie“. ~ntre timp, GérardBiard, re dactorul-[ef al lui „Char-lie Heb do“, a criticat mass-mediaamerican\ care a evitat s\ publi-ce ultima copert\ a „jurnaluluisu pravie]uitorilor“ de la „Charlie“.„Re ligia nu trebuie s\ fie un argu -ment politic“, a declarat Biard.

Plantu, unul dintre cei maicunoscu]i desenatori satirici fran -cezi (care public\ ̀ n „Le Monde“),a avut [i el partea lui de contro-verse, ultima `n 2009 când a fostatacat de un grup religios pentruo caricatur\ cu Iisus distribuindprezervative `n Africa.

Pagini realizate de Drago[ CojocaruResponsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului ì apar]ine autorului »

Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Redactor-[ef adjunct:Anca Baraboi

Tehnoredactare:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, AndreiCr\ciun, Daniel Cristea-Enache, Florin Ghe]\u,Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, LuizaVasiliu.

Carte: Doris Mironescu, Eli Bâdic\, Cristian Teodo -rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, AlinaPurcaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Iorga,Florin Irimia.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu.

Film: Iulia Blaga.

Teatru: Olti]a C`ntec.

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).

Grafic\:

Ion Barbu.

Actualitate: R. Chiru]\, Veronica D. Niculescu, IoanStoleru, Elena Vl\d\reanu

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pen-tru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69lei (690.000) pentru 12 luni

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Houellebecq: „N-am scris o carteislamofob\!“Prezent la Koln, `n Germania, pentru promovarea noului s\u ro-man, controversatul Soumission, autorul francez a repetat c\ noualui carte nu este „anti-musulman\“, dar a ]inut s\ aminteasc\ de„caracterul absolut al libert\]ii de expresie“, scrie „Le Figaro“.

„Debutul seriei de interviuri pe care le-am acordat despreSoumission a fost penibil, c\ci am avut sentimentul c\ repet `nbucl\: cartea mea nu este islamofob\“, a declarat Houellebecq laFestivalul interna]ional de literatur\ de la Koln.

Scriitorul, care a `ntrerupt turneul de promovare dup\ atentate-le de la „Charlie Hebdo“, crede c\ manifesta]iile ce au urmat inci-dentelor dovedesc un singur lucru, [i anume c\ „francezii sunt ma-siv ata[a]i libert\]ii de expresie“.

Celebrul desenator satiric francez Jean Plantureux, zis Plantu, a participat sâmb\tatrecut\ la o dezbatere cu caricaturi[tii ciprio]i la Nicosia, unde a discutat `ndelungincidentul sângeros c\ruia i-au c\zut victime confra]ii de la „Charlie Hebdo“.

~n curând, o „strad\ deNobel“ la ParisDora Bruder, tân\ra evreic\ a c\rei poveste a fostreconstituit\ de Patrick Mondiano `n romanulomonim, va da numele unei str\zi, a anun]at AnneHidalgo, primarul capitalei franceze.

Anun]ul a fost f\cut pe scena Théâtre de la Ville,`n timpul unei seri omagiale dedicate scriitorului re-compensat anul trecut cu Nobelul pentru literatu r\.

„Am recitit câteva dintre c\r]ile dumneavoas -tr\, iar Dora Bruder m-a emo]ionat. Am hot\rât s\dau acest nume unei str\zi din Paris, din arondis-mentul 18“, a anun]at Anne Hidalgo.

Geneza romanului lui Modiano, ap\rut `n 1997,a `nceput `n 1988, când autorul a citit un anun] dintr-un ziar din 1941, prin care p\rin]ii Dorei ce-reau informa]ii despre fata lor disp\rut\, amin -te[te „Le Monde“.

Cu ajutorul lui Serge Klarsfeld, Modiano a `n -ceput o adev\rat\ anchet\ pentru a reconstitui des -tinul Dorei, care a sfâr[it asasinat\ la Auschwitz.

Rusia, contrafilmelor care„pâng\resccultura“Rusia lui Putin a introdus noi reguli cu privire ladifuzarea filmelor, anun]ând c\ peliculele care„pâng\resc cultura na]ional\, amenin]ând unita-tea na]ional\ [i care submineaz\ funda]iile ordi-nii constitu]ionale“ nu vor avea dreptul de a fiprezentate `n cinematografe, relateaz\ „TheGuar dian“.

Noile reguli vin `n prelungirea unei legi din2014 care interzice limbajul licen]ios `n filme [i `n„completarea“ unei campanii mai ample a minis-trului Culturii rus, Vladimir Medinski, de a spri-jini ideea puterii na]ionale ruse[ti prin institu]iileculturale. Medinski vrea un „internet patriotic“ [ia cerut institu]iilor media s\ „consolideze statul [isocietatea pe baza valorilor istoriei noastre“.

Cinea[tii ru[i au rec]ionat sup\ra]i la acestepropuneri, sus]inând c\ astfel de reguli sunt relic-ve ale erei sovietice.

Este un acronim destul de greude ]inut minte, dar\mite de pro-nun]at. C\ parc\ ]i se fractureaz\limba zicând acebecefee. Dar astaeste situa]ia, nici ei nu sunt fe-rici]i c\ trebuie s\ rosteasc\ ase-menea schimono[enie, `ns\ e pedeparte cea mai mic\ problem\ alor. Pe l\b\r]atelea, se cheam\Asocia]ia Clien]ilor B\ncilor cuCredite `n Franci Elve]ieni.

Blestemat\ moned\. S-a apucats\ creasc\ precum aluatul de cozo-nac al bunicii. A[a c\ membrii ace-becefee s-au v\zut nevoi]i s\ ia ati-tudine `ntru protejarea interesului

comun. C\ nu vrea nimeni s\ numai pl\teasc\ ̀ mprumutul, ci doars\ scad\ valoarea de curs de schim ba borâtaniei \steia de para.

Solu]ia p\rea simpl\. Ce trebu-ie pentru ca o moned\ na]ional\s\ se deprecieze? Trebuie ca res-pectiva ]ar\ s\ intre ̀ n rahat. Cumbagi o ]ar\ `n rahat? C\ doar nuexist\ destui membri acebecefee`ncât s\ produc\ destul rahat câts\ acopere o ]ar\ ca Elve]ia. {i nicinu po]i transporta pân\ acolo oasemenea cantitate de materiebiologic\. Plus c\ aici ne referimla sensul figurat. Ce poate fi mai

nimerit decât un r\zboi? Oriceeconomie se duce `n cap `n urmaunuia. Foamete, infla]ie, alea, alea.

Dar r\zboaiele astea nu izbuc-nesc a[a, cu una, cu dou\. E nevo-ie de un motiv sau m\car un pre-text. {i cum po]i g\si unul din as-tea dou\ când vine vorba despre o]ar\ neutr\? Atât de neutr\ `ncâta stat cu mâinile ̀ n sân chiar [i pevremea lui Hitler. Declara]ia der\zboi trebuia ticluit\ atât de jig-nitor `ncât s\ determine Elve]ias\ zic\: da, frate, m-am enervat,hai s\ ne batem!

Consensul nu a fost atins. S-auformat mai multe curente diver-gente `n sânul acebecefee. Uniisus]ineau o declara]ie bazat\ pebrânz\. O formulare de genul b\i,Elve]ia, brânza ta este atât de `m -pu]it\ ̀ ncât [osetele muncitorilorromâni de pe [antiere par noi.Când mirosim emmentalul neapar bube pe piele. Hai, ne batem?

Al]ii au verificat veridicitateaacestor afirma]ii [i au constatatcu stupoare c\ respectivele [osetenu puteau fi detronate pe scara`mpu]eniei. O asemenea decla-ra]ie putea fi u[or respins\. S-aconturat astfel curentul tempora-list, care avea la baz\ chemarea`n r\zboi a ]\rii cantoanelor prindiscreditarea industriei ei pro-duc\toare de ceasuri. Interesant\idee, zic eu, p\cat c\ s-a transpus`ntr-o veche glum\ ieftin\: b\i,Elve]ia, ceasurile voastre meca-nice nu sunt bune, nou\ ne placcele electronice, c\ femeile noas-tre sunt s\tule de limbi, mai vor[i numere. Ne batem?

Din fericire, bunul-sim] a pre-valat. F\r\ glume ieftine, au ziscu to]ii. Acum se lucreaz\ la o de-clara]ie bazat\ pe faptul c\ vacaMilka este atât de urât\ ̀ nc=t niciun taur românesc nu ar vrea s\ oreguleze.


16 » fast food

Acest Xavier Dolan e un tip extra-ordinar dac\ la 25 de ani poateconstrui un film atât de `nc\rcatpsihologic, atât de complex [i debine argumentat de pe toatep\r]ile, mai ales din unghiul ma-mei. Dolan lucreaz\ pentru a pa-tra oar\ cu actri]a canadian\ An-ne Dorval, e fascinat de persona-jele feminine [i a spus la Cannes,când a primit Premiul Juriuluidin mâinile lui Jane Campion, c\e nevoie de filme `n care femeiles\ nu mai fie obiecte sau victime.{i trage mai mult spre Cassavet-tes decât spre Almodóvar.

Mommy e povestea unei femeicare `[i ia acas\ dintr-un centruspecializat adolescentul diagnos-ticat cu ADHD `n urm\ cu treiani, când i-a murit so]ul, dar nureu[e[te s\ se ocupe de el cum tre-buie. Steve devine agresiv cândse simte respins (de[i e `n rest pa-sional, tandru, vivace), iar ea – lafel de vivace, dar nu atât de ira]io-nal\, nu e `n stare s\-i reduc\ vo-lumul. Spectrul s\r\ciei plute[te[i el pe undeva, pentru c\ moar-tea tat\lui a fost nea[teptat\ [imama nu e preg\tit\ profesional.~mbr\cat\ ca o trul\, cu jean[i ief-tini de adolescent\ de liceu indus-trial, topuri decoltate [i toace pecare calc\ cu picioarele arcuite,

Diane e inepuizabil\. E o cascad\de energie. Copilul o ador\, ea lafel. „Ne mai iubim, nu?“ „|sta elucrul care ne iese cel mai bine.“Drama nu e c\ mama nu-[i iu -be[te destul fiul sau invers – [iaici st\ [i semnul maturiz\rii luiDolan al c\rui film e, se pare,foarte personal –, ci pur [i simplufaptul c\ fiecare face ceea ce cre-de c\ e mai bine, iubindu-l pecel\lalt „to the moon and back“.

Când rela]ia dintre Diane [iSteve devine contondent\ (Steve

se simte respins ̀ ntr-o zi [i devineagresiv), salvarea pare s\ vin\ dela o vecin\ nou\, care e mult mailini[tit\ ca ei pentru c\ se bâlbâie[i articuleaz\ greu cuvintele.Cum Steve pare s\ o plac\ pe Ky-la [i, colac peste pup\z\, aceastamai e [i profesoar\, Diane o roag\s\-l mediteze astfel `ncât s\ recu-pereze retardul [colar. A[a sena[ te o prietenie `n trei care leaduce personajelor un soi de sigu-ran]\ pe care am dori-o continu\.Dar Kyla are un so] [i o feti]\ fa]\

de care e destul de absent\ [i ni seva comunica razant c\ a avut [iun b\ie]el care i-a murit (de aicibalbismul [i simpatia pentru Ste-ve). Iar Diane nu poate face fa]\ fi-nanciar cheltuielilor pe care leimplic\ cre[terea lui Steve.

Oaza pe care ei o construiescnu poate dura la infinit, iar dez -nod\mântul e pe undeva ̀ n logicalucrurilor. Chiar dac\ e pu]inmai lung decât ar fi trebuit, fil-mul `[i ]ine spectatorul la curentcontinuu. Diane [i Steve sunt me-reu tura]i [i mereu se `ntâmpl\ceva pe ecran. Nu exist\ timpimor]i, pân\ [i relaxarea e inten -s\, iar când tensiunea cre[te dra-matic, scenele cap\t\ o `nc\r c\ -tur\ care, `ntr-adev\r, are nevoiede un catharsis, oricât de emfatic.

Ce e atr\g\tor la Mommy,dup\ ce emo]iile intense s-au es-tompat `n spectator (a fost f\cuts\ empatizeze cu toate cele treipersonaje `n acela[i timp), suntiregularit\]ile pove[tii, aparentalips\ de aten]ie pentru stil, ames-tecul de scene naturaliste cu pa-saje ca de videoclip, aparenta ne-aten]ie cu care arunc\ `n discu]iedetalii biografice esen]iale ori in-dicii ale unor rela]ii care trec din-colo de norma admis\. Mommy ef\cut parc\ `ntr-o be]ie continu\cu Red Bull, de[i, pe de alt\ parte,pare s\ fie opera unui cineast totmai consistent [i mai lucid.

Mommy, de Xavier Dolan. Cu: Anne Dorval, Antoine OlivierPilon, Suzanne Clement

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza Vasiliu

SatulprunilorNu [tiu care e momentul `n caream `nceput s\ devin un om traca-sat. ~nainte, de fiecare dat\ cândcineva m\-ntreba cum m\ descurccu toate chestiile pe care le fac, cutoate textele, proiectele, dezbateri-le, c\l\toriile, izbucneam `n râs [iziceam: „Ei, eu nu-s niciodat\ stre-sat\!“. Partenerul de dialog secrispa brusc [i se uita la mine ca lao maimu]\ incon[tient\. Probabilc-am [i fost mult\ vreme o mai-mu]\ incon[tient\, navigând ve-sel\ pe apele tulburi are zilelor [inop]ilor mele. De la un punct ̀ nco-lo, mecanismul perfect s-a stricat.Am ̀ nceput s\ nu m\ mai pot trezidiminea]a. Sau, mai degrab\, s\nu mai vreau. Am devenit irita-bil\, corzile nervilor mei s-au `n -tins dincolo de orizont, lucrurilen-au mai stat la locul lor [i-au c\ -zut peste mine ca ni[te borcanea[ezate prost pe dulap. Echilibruls-a fragilizat, lini[tea s-a rupt. Amdevenit [i eu `n sfâr[it un om mo-dern, la fel ca toat\ lumea. {i pen-tru oamenii moderni s-au inven-tat ni[te locuri speciale, clinici depace `n care creierul s\ se poat\cur\]a de deadline-uri. Unul din-tre locurile astea se cheam\ Satulprunilor [i e la vreo jum\tate deor\ distan]\ de Sinaia (de fapt, laun secol distan]\ de agita]ie [ivânzoleal\). Am ajuns acolo s\pt\ -mâna trecut\, la invita]ia unorprietene pe care le admir [i le adorinfinit. ~nf\[urat `n blânde]e, Sa-tul prunilor e a[ezat undeva, dea -supra lumii, cu vedere spre mun -]ii Leaota, Bucegi [i Baiurilui. Câ-teva vile cu arhitectur\ limpede [ielegant\, cu fiecare fereastr\ ̀ nca-drând un tablou la care s\ te po]iuita zile ̀ ntregi, cu paturi s\n\toa-se [i living-uri din care lipse[tedoar [emineul. Po]i s\ te-ntinzi pecanapea [i s\ stai a[a, `ntr-o lini[ -te total\, f\r\ s\ sim]i nevoia s\zici nimic, f\r\ s\ vrei s\ vorbe[ticu nimeni, f\r\ s\ deschizi mailul,[i-n timp ce tu stai, `n capul t\u cineva deschide fereastra [i las\soa rele s\ intre. Mintea `ncepe s\fun c]ioneze brici, devii st\pânullumii [i o desenezi cum vrei tu.Câteva zile ajung ca s\ `nve]i dinnou ordinea. {i s-o iei de la cap\t.

468

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

A.C.B.C.F.E.

Film

Iulia BlagaS\ vezi Mami/Mommy e ca [i cum te-ai t\ia cu sticla pe mân\. Subiectul esimplu [i tran[ant, personajele au toate dimensiunile posibile, actorii joac\ penervii deschi[i, iar estetica nu-[i permite s\ dep\[easc\ drama `n sine, de[i e lafel de decomplexat\ ca eroii. (Dolan a dat filmului un aspect ratio foarte `ngust,imaginea ocup\ doar mijlocul ecranului, ceea ce e claustrofobic [i pentruspectator, [i pentru eroi.)

Totul sau nimic

Date post:	17-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	6 times
Download:	0 times

468 sdc 01 Layout 1 - Suplimentul de culturăSUPLIMENTUL DE CULTUR| XI » NR. 468 » 24 – 30...

Documents