+ All Categories

464

Date post: 13-Mar-2016
Category:
Upload: punctul
View: 215 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
Description:
Punctul nr. 464
16
Anul IX, Nr. 464, 17 - 25 februarie 2014, Preţ: 0,99 RON Punctul www.punctul.ro www.punctul.ro www.punctul.ro www.punctul.ro 07 12 11 02 OFERTĂ PENTRU INVESTITORII STRĂINI SPECTACOL FOLCLORIC DE DRAGOBETE ELEVII CU DIPLOME, INVITAŢI LA PREMIERE ÎNCĂ UN EŞEC AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI Construirea unei parcări pe strada Horea din Tîrgu- Mureş agită spiritele în ultima vreme, a locatarilor din zonă, a consilierilor locali, a specialiştilor în domeniu. Cel mai adesea am citit referiri la lipsa unui studiu de rezistenţă care să arate dacă ridicarea unei parcări supraterane de şase nivele – P+5E – va afecta structura de rezistenţă a Palatului Culturii. Nimeni nu spune însă ce e mai important: cum s-a concesionat un teren într-o zonă unde era interdicţie să se edifice o parcare şi cum acum, printr-un Plan Urbanistic Zonal (PUZ), corelat, în viitor, cu un Plan Urbanistic General (PUG) se încearcă acoperirea unei licitaţii organizate pentru concesionarea unui teren într-o zonă unde exista şi există interdicţie de a construi parcări. În al doilea rând, zona unde este propusă a se construi un parcaj suprateran are un regim de înălţime P+2E, ceea ce, de asemenea, ar putea fi rezolvat prin PUZ-ul de reconformare a zonei şi trecerea acesteia într-o altă categorie decât cea reglementată de PUG-ul municipiului… S@pt@mânal de Mure} }i Harghita EDITORIAL Exercițiu de memorie Acum 12 ani și ceva, Parlamentul adopta Legea nr. 544 din 2001 privind liberul acces la informațiile de inte- res public. Mi-am amintit de ea din mai multe motive în ultima săptămână, deoarece mi-am dat seama cât de com- plicat e să comunici și acum după 12 ani cu autoritățile publice sau cât de ușor e să te pierzi în hățișul de hotărâri în era internetului. Ca să fiu mai concretă, zilele trecute căutam o hotărâre a Consiliului Local Tîrgu-Mureș din 2006. Doar că pe site-ul municipiului, o hotărâre 167 se încăpățâna să apară și la hotărârea pe care o căutam eu. M-am lăsat păgubașă, știind că o cerere de informații pu- blice s-ar putea să își afle răspunsul în minim 10 zile, ceea ce era prea târziu în situația dată. Apoi a fost o muncă de detectiv ca să găsesc o altă hotărâre, aceasta de dată mai recentă, deoarece opțiunile de căutare nu îmi returnau niciun răspuns. Nu m-am descurcat mai bine nici la instituția de peste drum. Cu toate că îmi aminteam în gând o prevedere din Legea 544 care spune că, dacă solicit verbal o informație de interes public îmi va fi comunicată imediat sau în cel mult 24 de ore, e posibil ca angajații Consiliului Județean Mureș să se fi împiedicat de acel „de regulă”, pentru a nu îmi răspunde nici imediat, nici în cel mult 24 de ore. Eu fiind excepția. Sunt doar două exemple de care m-am lovit în această săptămână, dar multiplicate le întâlnești în mai toate instituțiile publice. Spre exemplu, o instituție publică are desemnat un purtător de cuvânt care, sunat în orele de program, nu catadicsește să răspundă la telefonul de serviciu, pentru că, probabil, este ocupat. Nici când nu mai este ocupat nu se mai obosește să sune înapoi pentru că un jurnalist nu te prea sună să te întrebe ce faci. Apo, sunt acei reprezentanți de instituții publice care nu catadicsesc să îți răspundă la solicitările de informații publice în 30 de zile, darmite să te avertizeze în 10 zile că au nevoie de mai mult timp pentru a ți se pregăti un răspuns. Când lucrezi contratimp e cam complicat să aștepți răspunsuri cu zilele sau lunile. Da, sunt soluții. Să mergi în instanță și să te judeci și cu hotărârea în mână să speri că ți se va răspunde pentru că altfel responsabilul va plăti nu știu ce amendă, asta dacă mai ai nervi și timp de pierdut cu învestirea hotărârii cu formulă executorie. Și, în timp ce fac acest exercițiu de memorie, îmi dau seama ce legislație dificil de aplicat, în consecință fără valoare, avem, o legislație anti-cetățean, de protecție a birocrației și a indolenței administrative. Ligia VORO Vom parca în Palat?
Transcript
Page 1: 464

Anul IX, Nr. 464, 17 - 25 februarie 2014, Preţ: 0,99 RON

Punctulwww.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

07 12 11

02

OFERTĂ PENTRU INVESTITORII STRĂINI

SPECTACOL FOLCLORIC DE DRAGOBETE

ELEVII CU DIPLOME, INVITAŢI LA PREMIERE

ÎNCĂ UN EŞEC AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

Construirea unei parcări pe strada Horea din Tîrgu-Mureş agită spiritele în ultima vreme, a locatarilor din zonă, a consilierilor locali, a specialiştilor în domeniu. Cel mai adesea am citit referiri la lipsa unui studiu de rezistenţă care să arate dacă ridicarea unei parcări supraterane de şase nivele – P+5E – va afecta structura de rezistenţă a Palatului Culturii.

Nimeni nu spune însă ce e mai important: cum s-a concesionat un teren într-o zonă unde era interdicţie să se edifice o parcare şi cum acum, printr-un Plan Urbanistic Zonal (PUZ), corelat, în viitor, cu un Plan Urbanistic General (PUG) se încearcă acoperirea unei licitaţii organizate pentru concesionarea unui teren într-o zonă unde exista şi există interdicţie de a construi parcări.

În al doilea rând, zona unde este propusă a se construi un parcaj suprateran are un regim de înălţime P+2E, ceea ce, de asemenea, ar putea fi rezolvat prin PUZ-ul de reconformare a zonei şi trecerea acesteia într-o altă categorie decât cea reglementată de PUG-ul municipiului…

S@pt@mânal de Mure} }i Harghita

EDITORIALExercițiu de memorie

Acum 12 ani și ceva, Parlamentul adopta Legea nr. 544 din 2001 privind liberul acces la informațiile de inte-res public. Mi-am amintit de ea din mai multe motive în ultima săptămână, deoarece mi-am dat seama cât de com-plicat e să comunici și acum după 12 ani cu autoritățile publice sau cât de ușor e să te pierzi în hățișul de hotărâri în era internetului. Ca să fiu mai concretă, zilele trecute căutam o hotărâre a Consiliului Local Tîrgu-Mureș din 2006. Doar că pe site-ul municipiului, o hotărâre 167 se încăpățâna să apară și la hotărârea pe care o căutam eu. M-am lăsat păgubașă, știind că o cerere de informații pu-blice s-ar putea să își afle răspunsul în minim 10 zile, ceea ce era prea târziu în situația dată.

Apoi a fost o muncă de detectiv ca să găsesc o altă hotărâre, aceasta de dată mai recentă, deoarece opțiunile

de căutare nu îmi returnau niciun răspuns. Nu m-am descurcat mai bine nici la instituția de peste

drum. Cu toate că îmi aminteam în gând o prevedere din Legea 544 care spune că, dacă solicit verbal o informație de interes public îmi va fi comunicată imediat sau în cel mult 24 de ore, e posibil ca angajații Consiliului Județean Mureș să se fi împiedicat de acel „de regulă”, pentru a nu îmi răspunde nici imediat, nici în cel mult 24 de ore. Eu fiind excepția.

Sunt doar două exemple de care m-am lovit în această săptămână, dar multiplicate le întâlnești în mai toate instituțiile publice. Spre exemplu, o instituție publică are desemnat un purtător de cuvânt care, sunat în orele de program, nu catadicsește să răspundă la telefonul de serviciu, pentru că, probabil, este ocupat. Nici când nu mai este ocupat nu se mai obosește să sune înapoi pentru că un

jurnalist nu te prea sună să te întrebe ce faci. Apo, sunt acei reprezentanți de instituții publice care nu catadicsesc să îți răspundă la solicitările de informații publice în 30 de zile, darmite să te avertizeze în 10 zile că au nevoie de mai mult timp pentru a ți se pregăti un răspuns.

Când lucrezi contratimp e cam complicat să aștepți răspunsuri cu zilele sau lunile.

Da, sunt soluții. Să mergi în instanță și să te judeci și cu hotărârea în mână să speri că ți se va răspunde pentru că altfel responsabilul va plăti nu știu ce amendă, asta dacă mai ai nervi și timp de pierdut cu învestirea hotărârii cu formulă executorie. Și, în timp ce fac acest exercițiu de memorie, îmi dau seama ce legislație dificil de aplicat, în consecință fără valoare, avem, o legislație anti-cetățean, de protecție a birocrației și a indolenței administrative.

Ligia VORO

Vom parca în Palat?

Page 2: 464

ÎNVĂŢĂMÂNT 02

UMANITAR INVATAMÂNT

Se acordă celor 20 de artiști din zona Reghin care vor susține joi, 27 februarie, de la ora 18, un spectacol folcloric dedicat tinerei interprete de muzică populară Anamaria Vergu care are nevoie de ajutor financiar pentru a merge din nou.

Se acordă responsabililor din învățământ care au desființat,

printr-o semnătură, școlile profesionale, și nu au pus accent

pe realizarea de practică în școală, consecința fiind că elevii ies de pe

băncile școlii și nu au habar cum se practică meseria pe care au învățat-o.

Unde s-a rupt relația dintre școală și comunitate?

Ministerul Educației Remus Pricopie spunea săptămâna tre-cută că în România 60% din învățământul liceal este teoretic și doar 40% profesional, pe când procentul ar trebui să fie invers. Ministerul se chinuie de ani de zile să reînființeze, sub o formă sau alta, școlile profesionale, iar acum apare promisiunea fermă că vom avea astfel de învățământ - cu o durată mai scurtă – trei ani, cu accent mare pus pe practică.

În județul Mureș, inspectorul școlar general Ștefan Someșan spu-ne că „56% e învățământ profesio-nal și 44% e teoretic și vocațional” și recunoaște că nici acesta nu este un procent prea bun. O fi bine, o fi rău? Cine și cum trebuie să stabilească cum învață adulții de mâine și de ce s-a rupt legătura dintre dorința comunităților și situația din cifra de școlarizare? Sunt câteva întrebări la care am încercat să răspundem.

CINE FACE CIFRA DE ŞCOLARIZARE?

Oricine, dar nu comunitatea, ar fi răspunsul pe scurt. Ștefan Someșan spune că, în practi-că, există un comitet local, for-mat din patronate, sindicate și reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean, ce vine cu o pro-punere, care mai apoi e aprobată de Minister: „Președintele acestui organism este domnul Radu Bălă-nean, din partea patronatelor din IMM. Este un organism tripartit format din sindicate, patronate și noi, IȘJ. Eu sunt membru, dar re-pet, președinte este domnul Radu Bălănean, pentru că așa este regu-lamentul acestui organism. Acest organism stabilește, pentru că fără semnătura lor nu se poate aproba

planul și nici ministerul nu-l accep-tă”.

Nici Primăria, nici angajatorii care nu sunt înscriși într-un pa-

tronat, niciun comitet de părinți, nici universitățile și nici oricine altcineva care ar avea un cuvânt de spus nu este consultat. Ba

mai mult, rectorul celei mai mari universități din oraș, UMF, spune că nu e problema universităților și nici n-ar trebui să fie. Leonard Azamfirei, explică: „Nu, n-a exis-tat niciodată o asemenea abordare. Cifra de liceu o stabilește Inspecto-ratul Școlar, iar cifrele la universi-tate le stabilim noi. De fapt, noi tri-mitem o propunere către Ministerul Educației și în final ei dau avizul. Dar, pe cifra de școlarizare la nivel de liceu nu e problema noastră, a universității. Și mi se pare că nici n-ar trebui să fie, pentru că, până la urmă, noi n-avem studenți numai din județul Mureș. Avem studenți care vin din aproape toate județele țării. Este puțin probabil că putem influența, sub o formă sau alta, ci-fra asta. Mai degrabă o influențăm prin interesul pe care îl putem crea”.

„PROBLEMA ESTE ABORDATĂ PROST”…

N-o spunem noi, ci o spune

cel mai mare angajator din zona IT din județ, care a investit mii de ore de muncă în platforme educaționale, acceptă studenți și liceeni la practică și, cu toate aces-tea n-a fost niciodată consultat în privința cifrelor de școlarizare. Dan Mașca, proprietarul și ma-nagerul firmei Reea, regretă acest lucru și spune că este vina autorităților: „Noi avem portalul educație.inmures.ro, revista Tuș de ani de zile. Niciodată nu a ve-nit nimeni înspre noi de la aceste autorități locale. Niciodată! Reacția trebuie să fie bidirecțională, nu tre-buie să te duci doar tu înspre auto-ritate și să fie și invers (...). Iar noi am investit ani de zile, peste 20.000 de ore de muncă. Calculați ora de muncă cât vreți voi. E trist că n-a venit nimeni să ne întrebe, să ia niște informații, să preia informații de la privați și să încerce încet-încet să facă și să ducă mai departe aceste proiecte în instituții”.

TOTUŞI, EXISTĂ ŞI EXEMPLE POZITIVE...

...în privința implicării unor angajatori, dar care, cel puțin până acum nu s-au materializat până la capăt. De pildă, Azomureș și-a dorit ca la un liceu din oraș să se înființeze o clasă de operatori chimiști. După discuții cu IȘJ, acestea s-au materializat în buge-tarea unor astfel de clase. Purtăto-rul de cuvânt al Azomureș, Ovidiu Maior spune însă că n-a fost inte-res deocamdată din partea elevi-lor, dar compania n-a renunțat la idee: „Noi anul trecut am încercat cu Liceul de Chimie să înființăm o clasă profesională pe profilul de ope-rator-chimist, numai că, din varii motive, nu a existat interes – au fost doar trei copii care și-au exprimat intenția, și astfel a picat varianta respectivă și nu s-a mai făcut clasa.

) )Încă un eșec al învățământului: lipsa școlilor profesionale!

Conducerea Azomureş vrea ca la un liceu din oraş să se înfiinţeze o clasă de operatori chimişti

Dan Maşca, proprietarul şi managerul firmei Reea, cel mai mare angajator din zona IT din judeţ, care a investit mii de ore de muncă în platforme educaţionale, acceptă studenţi şi liceeni la practică n-a fost niciodată consultat în privinţa cifrelor de şcolarizare

,

Page 3: 464

ÎNVĂTĂMÂNT

ww

w.p

un

ctu

l.ro

03

Am avut o colaborare cu inspecto-ratul, s-a bugetat, s-a pus în planul de învățământ, noi am încercat, am fost și la târgul educațional împreu-nă cu cei de la Chimie. Cred că a fost și o confuzie generală, deoarece liceul de Chimie (Emil Aurel Dan-dea n.r.) s-a desființat între timp și s-a mutat la Forestier (Ion Vla-siu n.r.) și poate și de aceea nu s-au înscris prea mulți. Noi am demarat un program intern de pregătire a angajaților, în sensul în care aveam chiar și angajați care nu erau pe postul de operator chimist, n-aveau acest profil, i-am pregătit intern și au obținut această calificare. Dar asta e pe perioadă scurtă, pentru că noi în continuare am vrea să avem clasă profesională de operator chi-mist”.

CUM SE FACE TOTUŞI CIFRA DE ŞCOLARIZARE?

Ei bine, fiecare are părerea lui în această privință. Totuși, majori-tatea este de acord că desființarea școlilor profesionale a fost o greșeală. Inspectorul Someșan spune că a avut parte de opoziție când a susținut menținerea cifre-lor de școlarizare și pentru această formă de învățământ, care e privi-tă ca fiind cea mai slab calitativ: „Domnul Radu Bălănean forța următoarea idee: pentru copiii care din start nu vor să acceseze clasa a noua la școala profesională (în sen-sul că vor să abandoneze), pentru ei să nu mai planificăm clase și astfel am mări practic atractivitatea pen-tru clasele calificate, pentru că au-tomat ar cădea 12-15 clase, pe care nu le-am mai pune în plan. Dar, tocmai asta e ideea, ca fiecare elev de clasa a opta să aibă posibilitatea să își găsească un loc în clasa a noua sau la școala profesională. Deci eu nu pot să planific din start eșec, ne-realizare sau neșcolarizare”. Până la urmă, Someșan a reușit să-și im-pună punctul de vedere, astfel că procentul 60-40 la nivel național nu se aplică și în Mureș.

TOTUŞI, CUM?

Asta este o întrebare care nu prea are cum să-și găsească răs-puns, câtă vreme nu există studii foarte bine fundamentate, iar co-munitatea nu este implicată direct. „Procentul ăsta 60-40 pe ce se ba-zează? Care e studiul? Întrebarea este pe ce vă bazați când faceți orice fel de procent? Ministrul iese și spu-

ne invers, dar care sunt bazele de fapt? E pus la dispoziție acest studiu să-l poată citi oamenii?”, se întrea-bă Dan Mașca. Ștefan Someșan explică mai mult cronologic cum s-a ajuns aici: „Până acum 15 ani, raportul era 40-60, adică 40% era teoretic și vocațional, iar 60% era învățământ tehnic. După ce s-au in-trodus clasele SAM (școală de arte și meserii) și a fost o regândire a acestei pregătiri profesionale, s-a ajuns la situația pe care o avem actualmen-te. Ceea ce a avut drept consecință o slabă pregătire în domeniul tehnic și profesional. Patronatele au fost în totalitate nemulțumite de prestația, să zicem, a noastră, a școlii, din acest punct de vedere. De aceea, a avut loc o presiune foarte serioasă din partea patronatelor pentru a regândi aceste cifre și nu numai, ci și conceptul de pregătire. Clasele de profesională, pe care acum le punem în plan, vor avea ciclu de școlarizare de trei ani, cu accent mult mai mare pe pregătirea practică, spre deosebi-re de situația pe care o avem acum, când accentul se pune pe pregătirea teoretică”.

CEVA MAI SIMPLU E RĂSPUNSUL LA UNIVERSITĂŢI...

...unde este însă vorba de puțin altceva. Asta pentru că universitățile adună studenți din mai multe județe, așadar concurența stă la baza cifrei de școlarizare. Sau cel puțin așa e în teorie. Totuși, rectorul UMF Le-onard Azamfirei confirmă acest lucru spunând că, la UMF ar pu-tea fi mai mulți studenți admiși, însă conducerea universității pre-feră să țină o cifră de școlarizare ceva mai mică: „Avem o cifră de școlarizare care este maximală și

care este aprobată de Minister, iar în limita acestei cifre maxime, noi decidem numărul de studenți pe care îi școlarizăm în fiecare an. În principiu, noi n-am mers la limita maximă, pentru că mulți studenți înseamnă să avem și o calitate mai redusă a învățământului. Așa că, la medicină generală și la medicină dentară, unde concurența este foarte mare, suntem sub limita maximă pe care o avem. În privința strategiei, de doi ani am început să mergem noi spre licee”. Asta a însemnat, mai spunea Azamfirei, școli de vară, acțiuni de tip porți deschise și vizite în cele mai mari licee din județ.

REVENIND LA CIFRA DE ŞCOLARIZARE DIN LICEE...

... a existat anul trecut un exemplu în care comunitatea și-a impus totuși, după presiuni pu-ternice din partea părinților, în ciuda opoziției IȘJ, punctul de vedere într-o problemă ce se lega

de cifra de școlarizare. Este vorba despre cazul clasei de la Colegiul Papiu, unde clasa de germană era în pericol de desființare. Ștefan Someșan explică de ce se opune: „Noi până la urmă am aprobat funcționarea clasei a noua, deși am declarat de nenumărate ori că funcționarea clasei germane, cu de-numirea de maternă-germană, este o sintagmă deplasată și prost utili-zată, pentru că din cei 60 de copii de la această secție doar patru sunt etnici germani, iar unul este chiar etnic turc. Restul sunt fie români, fie maghiari”. Totuși, problema e doar pe jumătate rezolvată. Deși îi spune clasă de maternă-germană și toate materiile ar trebui să se pre-dea în limba germană, asta nu se întâmplă din lipsă de profesori.

Din păcate, din cauza asta tot comunitatea are de pierdut. Dan Mașca oferă câteva argumente: „În județul Mureș sunt destul de multe firme din zona germanofonă – Austria, Germania, Elveția. O parte din aceste firme, mă gândesc acum la Azomureș, fac retehnologi-

zări foarte mari cu firme care vin de afară ca să lucreze cu echipe de aici. Inginerii din firmele care vin de afară, sunt vorbitori de germană și nu de limba engleză. Avem E-On Gaz, avem elvețieni la Sighișoara, avem diferite tipuri de industrii și atunci toate aceste tipuri de joburi au nevoie de școli pe real, în prin-cipal”.

CONCLUZIA TRISTĂ...

...este că în continuare cifra de școlarizare nu este corelată cu nevoile societății, în licee, ca re-gulă generală, practica lipsește și tot sistemul ar avea nevoie să fie regândit. Confirmă aceste lucru nevoia de forță de muncă de la Azomureș, revolta părinților de la Papiu de anul trecut și, poate cel mai grav, faptul că elevii de liceu nu fac practică nicăieri, deși ar avea unde. Tot Dan Mașca vine și cu un exemplu concret: „Am avut, în decursul anilor, foarte mulți li-ceeni, de clasa zecea, a unsprezecea, foarte buni care după o perioadă de doar 2-3 săptămâni puteau să intre deja pe proiecte comerciale reale. Problema e că în liceul nu se face practică. Copiii deja la vârsta de 15, 16, 17 ani sunt în stare să facă practică reală, pe meseriile pe care sunt în comunitate. Și aici intervine problema descentralizării”.

Toți acești copii care doresc să facă practică, ar putea la 18-19 ani, la finalizarea liceului, să fie calificați într-o meserie aleasă de ei. Lucru care, deocamdată nu se întâmplă. Iar ăsta e în continua-re un eșec perpetuu al sistemului de învățământ. Rămâne de văzut când va fi corectat.

Cãtãlin HEGHEŞ

Încă un eșec al învățământului: lipsa școlilor profesionale!

În Mureş, „56% e învăţământ profesional şi 44% e teoretic şi vocaţional”, a declarat inspectorul şcolar general Ştefan Someşan

Prea puţini elevi mai fac practică în ziua de azi

Page 4: 464

Consilierii și proiectele lor IVSpre finalul anului 2013, săptă-

mânalul Punctul a început o serie de articole cu scopul de a prezenta proiectele și realizările consilierilor locali târgumureșeni. Astfel, în zi-arul nostru veți putea citi despre planurile consilierilor locali și des-pre proiectele importante inițiate de aceștia. Precizăm că urmărim înde-osebi tânăra generație de consilieri, cea care poate aduce un suflu nou în Consiliul Local, cu efecte bene-fice asupra dezvoltării municipiului Tîrgu-Mureș. Desigur, nu doar că vom prezenta proiectele consilieri-lor, ci vom urmări dacă, în timp, aceștia le duc la bun sfârșit, iar re-zultatele activității lor vor fi anali-zate după ce respectivele proiecte au fost sau nu concretizate.

Dacă primele „episoade” ale acestei serii de articole i-au avut în prim plan pe viceprimarul Peti András, dr. Olimpiu A. Sabău Pop, istoricul Soós Zoltán, acum vom continua cu…

EPISODUL IV: PUI SEBASTIAN ALEXANDRU

Prof. Sebastian Pui a devenit pentru prima dată consilier local în anul 2009, fiind mandatat de PNL. „După alegerile locale din iunie 2012 am intrat din nou în componența Consiliului Local ca și consilier local al USL”, a declarat prof. Pui. „Comisia de specialitate în care îmi desfășor activitatea este Co-misia pentru servicii publice și comerț (HCL nr. 8 din 2 iulie 2012). În cadrul primei ședinţe de comisie am fost ales secretarul comisiei, funcţie pe care o ocup și în prezent”, a comple-tat prof. Sebastian Pui.

REGISTRUL SPAŢIILOR VERZI

Un prim proiect pe care îl amintim a fost propus de prof. Pui anul trecut, în luna aprilie, și a fost

aprobat de Consiliul Local Tîrgu-Mureș: Proiect HCL privind de-mararea procedurii de întocmire a Registrului Spaţiilor verzi în municipiul Tîrgu-Mureș. „Este vorba despre inventarierea tuturor spațiilor verzi din oraș cu scopul de a îmbunătăți procedura tăierilor de arbori și a înlătura tăierile haotice”, a precizat prof. Sebastian Pui.

GRUPURI SANITARE ÎN PARCURI

Un alt proiect interesant și util

propus de prof. Pui a fost aprobat în CL în toamna anului 2012: proiect HCL privind dotarea cu grupuri sanitare a parcurilor și zonelor aglomerate din cartierele municipiului Tîrgu-Mureș.

Inițial grupurile sanitare tre-buiau realizate în anul 2013 și aveau alocate suma de aproximativ 400.000 de lei. Proiectul încă nu a fost concretizat de Primărie și se pare că va fi implementat anul acesta, contra sumei de 5.200.000 de lei, sumă considerată prea mare de către consilierul Pui. Grupurile sanitare vor fi amplasate în urmă-toarele locuri: în cartierul Dâmbu – zona Bisericii și a Ansamblului Profesionist „Mureșul”; în car-tierul Mureșeni – zona Record; în Tudor, la Diamant; în Tudor, lângă parcul din apropierea MBO City și a Bisericii „Sf. Ana”, unde vor fi amplasate și cabine de duș.

REDUCEREA CERŞETORIEI

Tot în 2012 a fost aprobat în CL „proiectul privind aproba-rea unor măsuri de diminuare a săvârșirii unor fapte ce întrunesc o

parte a elementelor constitutive a infracțiunii de cerșetorie”, a decla-rat prof. Sebastian Pui. Este vorba despre o echipă de lucru formată din jandarmi, membri ai poliției locale și ai poliției municipale care a activat în scopul reducerii cerșetoriei. Deja rezultatele pozi-tive s-au văzut, prin diminuarea cerșetoriei, a completat prof. Pui.

CREŞE ŞI PUNCTE DE LUCRU ALE PRIMĂRIEI

Amintim, spre final, două proiecte mai vechi, propuse de prof. Pui și aprobate în CL în anul 2010. În primul rând, este vorba despre înființarea de creșe în Tîrgu-Mureș. Până acum, pro-iectul s-a concretizat prin deschi-derea creșei din cartierul Unirii,

strada Remetea. „Mai este nevoie urgentă de minim 600 de locuri în creșele târgumureșene. Însă, nu sunt alocați bani în buget pentru acest lucru”, a declarat consilierul local Sebastian Pui.

Al doilea proiect se referă la desfiinţarea punctelor de lucru ale Primăriei municipiului Tîrgu-Mureș în cartiere. Acest proiect și-a atins obiectivul, punctele de lucru fiind desființate. Acestea trebuiau desființate, fiind consi-derate prea costisitoare: se plătea o chirie de 19 euro / metru pătrat, ceea ce ducea la o sumă anuală de 400 de mii de euro pentru două puncte de lucru ale Primăriei, unul de aproximativ 500 de metri pătrați și unul de aproximativ 350 de metri pătrați.

La final, prezentăm un proiect nou, care va fi supus în viitorul apropiat votului Consiliului Local. Prof. Sebastian Pui ne-a declarat că a descoperit niște terenuri (cu construcții), aparținând fostelor cooperative meșteșugărești, care sunt subînchiriate de Primărie, dar de la care nu se încasează bani la bugetul local. „Aceste terenuri trebuie trecute în inventarul muni-cipiului, în domeniul public”, a pre-cizat consilierul Pui. Dânsul ne-a precizat, de asemenea, că Curtea de Conturi a rugat în 2012, prin-tr-un proces verbal de constatare, reprezentanții Primăriei să încheie forme contractuale care să justifice folosirea acestor terenuri.

Titi DÃLÃLÃU

ADMINISTRAŢIE

Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L.Str. Horea, nr. 11Tîrgu-Mureş, cod 540502Tel: 0371 496 125Fax: 0265 22 00 44ISSN: 1841 - 0699

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate.Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Punctulwww.punctul.ro

Cristian TEODORESCU Marius LIBEG

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

Redactori: Ligia VORO Cătălin HEGHEŞ Cristina VANCEA Ioan A. BORGOVAN Mircea BARBU

Editor: LIBEG ZsuzsannaSecretaiat: Mihaela KOZAKIT/DTP: Ovidiu MORAR

Premiul Dumitru Tinu 2007

04

Pui Sebastian Alexandru deţine calitatea de consilier local din partea Partidului Naţional Liberal în cadrul Uniunii Social Liberale, câştigată la Alegerile Locale din 10 iunie 2012

Înfiinţarea de creşe în Tîrgu-Mureş este un proiect iniţiat în 2010 de consilierul Sebastian Pui

Page 5: 464

ANALIZĂ

ww

w.p

un

ctu

l.ro

05

Vom parca în Palat? Construirea unei parcări pe strada Horea

din Tîrgu-Mureș agită spiritele în ultima vreme, a locatarilor din zonă, a consilierilor locali, a specialiștilor în domeniu. Cel mai adesea am citit referiri la lipsa unui studiu de rezistență care să arate dacă ridicarea unei parcări suprat-erane de șase nivele – P+5E – va afecta structura de rezistență a Palatului Culturii. Nimeni nu spune însă ce e mai important: cum s-a conc-esionat un teren într-o zonă unde era interdicție să se edifice o parcare și cum acum, printr-un Plan Urbanistic Zonal(PUZ), corelat, în viitor, cu un Plan Urbanistic General(PUG) se încearcă acoperirea unei licitații organizate pentru conc-esionarea unui teren într-o zonă unde exista și există interdicție de a construi parcări. În al doi-lea rând, zona unde este propusă a se construi un parcaj suprateran are un regim de înălțime P+2E, ceea ce, de asemenea, ar putea fi rezolvat prin PUZ-ul de reconformare a zonei și trecerea aces-teia într-o altă categorie decât cea reglementată de PUG-ul municipiului.

PUNCTUAL

În 2006, Consiliul Local Tîrgu-Mureș adopta Hotărârea nr. 170 privind aprobarea demarării studiului de prefezabilitate pentru „Edificarea de parcări supraetajate pe domeniul public-privat al municipiului Tîrgu-Mureș, în zona centrală - delimitată de strada Enescu - stra-da Horea - P-ța Trandafirilor și în zona cartieru-lui Tudor - delimitată de str. Apicultorilor - str. Sârguinței. După aceasta a urmat o altă hotărâre, HCL nr. 121 din 2009 prin care se aproba or-ganizarea licitației în vederea concesionării lucrărilor publice pentru obiectivul investițional „Parcare supraterană în str. Horea din munici-piul Tîrgu-Mureș”. În acea ședință, prezidată de Claudiu Maior, consilier local și viceprimar atunci, prin hotărârea mai sus-amintită, s-au aprobat - studiul de fundamentare, caietul de sarcini, forma și conținutul-cadru al modelului de contract de concesiune pentru cei 1.900 de mp pe care municipiul urma să îi concesioneze, prin licitație publică, unei firme dornice să construiască, iar apoi să administreze o parcare cu minim 278 de locuri. Perioada concesiunii urma să fie de 40 de ani. Consilierii locali care au fost desemnați în comisia de licitație au fost următorii: Ioan Fărcaș, Balint Ștefan – mem-bri, iar Bakos Levente și Buda Stelian Bogdan – membri înlocuitori.

Nici la acel moment, martie 2009, niciun consilier local, niciun arhitect, niciun special-ist, niciun târgumureșean nu a atacat hotărârea prin care se statua organizarea și desfășurarea licitației.

APEL LA MEMORIE

Potrivit documentelor de licitație aprobate de consilierii locali din mandatul trecut, parte care se regăsesc și în cel actual, parcarea urma să aibă un regim de înălțime de minim 7 nivele - D+P+5E - și maxim 9 – D+P+7E.

De la predarea amplasamentului, compa-nia care a concesionat lucrările de construcție și s-a angajat ulterior la întreținerea parcării avea la dispoziție 36 de luni pentru faza de proiec-tare și execuție a lucrărilor. De asemenea, tot în documentația de licitație se preciza că pen-tru primii 15 ani ai concesiunii redevenţa este

de 10% din venitul rezultat prin exploatarea investiţiei pe perioada unui an fiscal. Valoarea estimată a lucrărilor, fără TVA, se cifra la 12,288 de milioane de lei. Firma care câștiga concesiu-nea trebuia să facă dovada în faza de calificare că a mai avut în ultimii cinci ani lucrări de ase-menea amploare, că a obținut o cifră de afaceri apreciabilă – aproape 39 de milioane de lei și multe alte cerințe. Nicăieri nu era vorba de o situație specială, cum am putea cataloga zona în care urma să se construiască, de parcă nu ar fi existat niciun regulament, nicio lege, nimic.

În 2012, HCL 121 din 2009 a suferit câteva modificări importante, adoptate prin Hotărârea nr. 34. Astfel, aleșii locali au aprobat modificarea și completarea Caietului de sarcini și a modelului de contract. Pasul următor a fost să fie organizată licitația pentru Concesionarea lucrărilor priv-ind proiectarea, avizarea, execuţia, operarea şi întreţinerea obiectivului „Parcare supraetajată în zona centrală –str. Horia”.

LICITAŢIA PRINTRE ALEGERI

Dacă toată România fremăta, se împărțea, se unea etc., în mai-iunie 2012, membrii comis-iei de licitație desemnați, din nou, în 2012, prin hotărâre, își vedeau de treabă. La sfârșitul lunii aprilie era publicat anunțul de licitație, iar com-paniile interesate își puteau depune ofertele până în 18 iunie 2012. Față de caietul de sarcini apro-bat în ședința CL din 2009, la cifra de afaceri au intervenit modificări, și anume realizarea unei cifre medii de afaceri globale anuale, aferente ul-timilor trei ani (2009, 2010, 2011) cu o valoare egală sau mai mare de 24.000.000 de lei. De ase-menea, a fost restrâns grupul firmelor care putea participa la licitație, și anume cele care să aibă o experiență similară: efectuarea în ultimii 3 ani (până la data limită de depunere a ofertelor) a cel puțin unui contract de proiectare a unui parcaj cu un număr de minim 200 de locuri, respectiv efectuarea în ultimii 5 ani (până la data limită de depunere a ofertelor) cel puțin a unui con-tract de lucrări în domeniul construcțiilor civile sau industriale. De asemenea, a fost modificat și nivelul redevenței ce urma să fie încasată la bugetul local: „Concesionarul va plăti conceden-tului redevenţa ofertată în cadrul procedurii de atribuire a contractului. Nivelul minim al acesteia este de 5 la sută/an din sumele încasate, dar nu mai puțin de 47.880 euro/an şi se va plăti în ter-men de 15 zile de la expirarea fiecărui trimestru, pe baza unei balanțe trimestriale depuse de către concesionar. Redevența se va plăti numai după darea în folosință a parcării, începând cu data

consemnată în procesul verbal de recepție la termi-narea lucrărilor”.

Comisia de licitație comunicată SEAP a fost formată din consilierii locali Ioan Fărcaș, Ștefan Balint - membri, Bakos Levente, respectiv Liviu Todoran – membri înlocuitori, Florian Moldo-van - șeful Administrației Domeniului Public, Daniela Florina Miheț– arhitectul-șef al muni-cipiului, Szekely Klara, Ioan Gheorghiță, Car-mina Marchievici, Alina Damian.

ADJUDECAT

Licitația a fost adjudecată de o asociere de firme, al cărei lider este compania Energoplus, iar cea de-a doua societate din asociere este As-tor Com.

Cei 1.900 de mp sunt cei ai municipiului, și anume terenul de sub o centrală termică propusă spre demolare și de sub garajele din zonă.

La această suprafață se mai adaugă un teren de sub casa deținută de compania Romur, re-spectiv terenul de sub locuința aflată în propri-etatea familiei lui Ioan Nucu Man, coincidență, administratorul și directorul general al Ener-goplus. Pe acest teren ar urma să fie edificate construcții cu funcțiune mixtă: comerț, servicii și locuire, respectiv realizarea acceselor spre par-caj din strada Horea.

După câștigarea licitației, firma Energoplus a contractat serviciile companiei Arhigraf pentru întocmirea PUZ în vederea construirii parcării pe terenul concesionat prin contractul de conc-esiune nr. 276, din 28 august 2012.

CÂTEVA PROBLEME

Ceea ce nu am văzut precizat pe nicăieri, dar am găsit scris în Planul Urbanistic Zonal realizat de firma Arhigraf, este o interdicție negru pe alb, inserată în Planul Urbanistic General, respectiv în Regulamentul Local de Urbanism, ca în zonă să se construiască parcaje multietajate.

În PUZ-ul denumit Reconformare pentru stabilire reglementări construire parcaj multieta-jat și construcții cu funcțiune mixtă – comerț, servicii, locuite se propune reconversia zonei ast-fel încât prin modificarea încadrării în acea zonă să poată fi ridicată o parcare.

Dacă ne întrebați de ce a fost organizată o licitație pentru concesionarea unui teren, respec-tiv pentru construirea unei parcări într-o zonă în care legislația locală impune o interdicție de construire de parcaje, respectiv ridicarea unor construcții cu un regim de înălțime mai mare

de P+2E nu vă putem răspunde. Probabil pen-tru ca acum concedentul să treacă prin furcile caudine ale aprobării PUZ. Dacă este legală or-ganizarea unei licitații având ca obiect un bun imobil pe care există interdicție de construire a unei parcări, așteptăm opiniile juriștilor. Până acum, cei pe care i-am consultat nu ne-au putut lămuri dacă o asemenea licitație publică a fost sau nu corectă, ținând cont că firmele partici-pante nu au avut toate informațiile necesare, deci licitația nu a fost suficient de transparentă, așa cum cere atât OUG 34 din 2006, cât și OUG 54 din 2006.

DOCUMENTAŢIA RESTITUITĂ

Cu toate că a trecut aproape un an și jumătate de la câștigarea licitației, conc-esionarul se află tot în faza de întocmire a documentației preliminare, și anume în faza PUZ-ului. În decembrie 2013, Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Ur-banism (CTATU) a analizat documentația depusă – PUZ-ul, mai exact -, înregistrată în 18 noiembrie 2013, a restituit documentație spre completare. CTATU a solicitat avizul Ministerului Culturii și Cultelor, un studiu de circulație ce va trata accesul autovehiculelor pe strada Horea spre și dinspre parcajul propus, precum și acordul proprietarilor terenurilor af-ectate de prevederile PUZ-ului.

Avizul Ministerului a fost solicitat pentru că parcarea ar urma să fie edificată în apropierea Palatului Culturii, clădire ce face parte din pat-rimoniul cultural național. Iar aici intervine lunga dezbatere asupra posibilității ca demara-rea lucrărilor de construcție să afecteze struc-tura de rezistență a imobilului. Mai mult, ar fi necesar un studiu geologic care să arate dacă este necesară consolidarea fundației celorlalte clădiri, în cazul în care parcarea este edificată, respectiv exploatată. Studiul de circulație este necesar pentru că strada Horea este o stradă cu sens unic și nu este rezolvată prin PUZ returul autoturismelor, astfel încât cei care au întocmit documentația nu au răspuns la întrebarea: cum va afecta ieșirea autovehiculelor circulația pe strada Horea.

De asemenea, parcarea nu se prea potrivește cu arhitectura istorică a zonei, ceea ce ar presu-pune retușuri, mai ales pentru partea care dă la frontul stradal.

ÎNTREBĂRI

În Tîrgu-Mureș sunt necesare parcări, cu siguranță, și preferabil multietajate. Cum a fost identificată această zonă însă ne este dificil să ne imaginăm, în condițiile în care nu am văzut vreun studiu de oportunitate sau un studiu de fezabilitate complex care să stabilească că acea zonă este cea mai potrivită.

În al doilea rând, retoric ne întrebăm de ce nu a fost modificat mai întâi PUG-ul, făcută re-conversia zonei și apoi organizată licitația publică pentru concesionarea terenului și a lucrărilor de avizare, execuție și întreținere a viitoarei parcări dacă tot era musai ca în acea zonă să fie construită o parcare. Mai ales că zona despre care vorbim nu este una tocmai frumoasă urbanistic și arhitectural vorbind, astfel încât nu s-ar fi supărat nimeni dacă se urmau pașii legali.

Ligia VORO

Page 6: 464

LUDUŞ 06

Florin Urcan a mediat relații comerciale între Luduș și China

Săptămânalul Punctul pre-zintă periodic activitatea aleșilor mureșenilor. Săptămâna aceas-ta ne-am oprit și la deputa-tul ludușean Urcan Florin, iar informațiile despre activitatea dânsului le-am obținut prin in-termediul purtătorului său de cu-vânt, Ciprian Turdean.

Florin Urcan este deputat PDL, reprezentând în Parlamen-tul României pe toţi locuitorii Colegiului nr. 4 Mureș, respec-tiv localităţile Tîrnăveni, Luduș, Iernut, Aţintiș, Adămuș, Bogata, Cheţani, Cuci, Cucerdea, Ogra, Gănești, Bichiș, Tăureni, fiind membru în Comisia de adminis-traţie publică, amenajarea terito-riului și echilibru ecologic.

SFÂRŞITUL DE AN

Luna decembrie a anului tre-cut a debutat pentru Florin Urcan cu participarea, la invitaţia Admi-nistraţiei prezidenţiale, la mani-

festările organizate cu ocazia Zilei naţionale a României, la Palatul Cotroceni.

Una dintre cele mai impor-tante activităţi marcate în luna decembrie a fost însă redactarea și susţinerea amendamentelor propuse la legea bugetului de stat,

prin solicitările de finanţare a unor activităţi și obiective de investiţii extrem de necesare localităţilor reprezentate. „Din nefericire, tot ceea ce am propus pentru localită-ţile noastre, amendamente care au ca obiect continuarea unor investiţii importante și necesare, privind in-

frastructura rutieră, de apă-canal, educaţională sau sanitară, au fost respinse fără prea multe justificări, de către actuala guvernare. Nu ne rămâne decât să găsim, în timp, alte mijloace sau alte posibilităţi de a ajuta aceste zone”, ne-a declarat Urcan.

ÎN CHINA…

Tot în luna decembrie, deputa-tul PDL Florin Urcan, a participat într-o vizită pe teme economice și investiţionale în China. Ală-turi de delegaţia română, acesta a avut o serie de întâlniri bilaterale cu reprezentanţi ai unor societăţi importante din domeniul tehnolo-gic, constructoare de echipamente medicale, IT, din domeniul agri-col și nu numai: „Relaţia cu China trebuie privită extrem de corect, nu cu prejudecată, nu cu resentimente. Sigur, avem două abordări de sis-tem diferite, chiar opuse uneori, dar legătura economică și comercială,

bazată pe principii corecte, repet, poate fi benefică ambelor părţi. Eu am făcut un prim pas pentru jude-ţul Mureș. Să sperăm că o să se și materializeze ceva”, a precizat de-putatul Urcan.

Concret, Florin Urcan a me-diat relații comerciale între câte-va firme din Luduș și firme din China (în domeniile de activitate amintite anterior).

DIN CHINA ÎN FRANŢA…

În perioada 20 - 22 ianuarie 2014, Florin Urcan a reprezentat Parlamentul României la „Aduna-rea parlamentară a Uniunii pentru Mediterană”, întrunire care s-a desfășurat la Marsilia (Franţa). Subiectele de discuţie ce au făcut obiectul acestui important eveni-ment sunt extrem de complexe, având conexiuni inclusiv cu me-diul politic, economic și social de la noi: efectele crizei economi-ce, a locurilor de muncă, efectele schimbărilor climatice, impactul corupţiei la nivel regional, libe-ralizarea dreptului de muncă. Deputatul a avut, în particular, o discuţie extrem de interesantă cu domnul Francesco Amoruso, pre-ședintele Adunării.

Activitatea la care ţine cel mai mult și o practică cel mai des de-putatul democrat-liberal, este însă întâlnirea cu cetăţenii, în stradă. „Când privești în ochi cetăţenii și le asculţi păsurile și problemele cu care se confruntă zi de zi, atunci îţi simţi marea responsabilitate pe care o ai, moment în care trebuie să-ţi reîn-carci mereu bateriile și să încerci să faci să se întâmple numai lucruri bune”, a conchis deputatul.

Titi DÃLÃLÃU PRIMĂRIA ORAŞULUI LUDUŞ Anunţă concurs, pentru ocuparea funcţiei publice de execuţie vacante de Inspector, Clasa 1,grad profesional debutant.LOCUL DE DESFĂŞURARE: Sediul Primăriei oraşului Luduş, Sala de şedinţeDATA: - proba scrisă : 12.03.2014, ora 1000

- interviu : 14.03.2014, ora 1100

CONDIŢII DE PARTICIPARE: -Studii de specialitate: studii superioare, absolvite cu diplomă de licenţă, în domeniul Urbanism sau

Administraţie Publică Data până la care se pot depune dosarele : 04.03.2014, ora 15,00Alte informaţii în legătură cu condiţiile de desfăşurare a concursului,condiţiile de participare la concurs,

bibliografia şi actele solicitate candidaţilor pentru dosarul de înscriere se pot obţine la Sediul Primăriei oraş Luduş sau la telefonul 0265/411716 ( Resurse –Umane).

P R I M A R, Moldovan Ioan Cristian

Activitatea la care ţine cel mai mult este, după spusele deputatului Florin Urcan, întâlnirea cu cetăţenii, în stradă

Florin Urcan, a participat într-o vizită pe teme economice şi investiţionale în China

În perioada 20 - 22 ianuarie 2014, Florin Urcan a reprezentat Parlamentul României la „Adunarea parlamentară a Uniunii pentru Mediterană”, întrunire care s-a desfăşurat la Marsilia (Franţa)

Page 7: 464

LUDUŞ07w

ww

.pu

nct

ul.

ro

Cupa „Mureșul” la minifotbal

În organizarea CS Mureșul Luduș, a Primăriei orașului și a Comisiei de Arbitri, la Luduș s-a desfășurat prima ediție a unui campionat de minifotbal destinat juniorilor „F”, a celor născuți în anii 2005-2006.

Organizatorii au reușit să aducă în Sala de Sport un număr de opt echipe din patru județe, copiii intrați pe teren dovedind reale aptitudini pentru acest sport în ciuda vârstei fragede. „Cine știe? Poate în anii viitori pe unii din-tre acești copii talentați îi vom vedea la echipe divizionare”, a observat Sorin Simion, prezent la meciuri.

AMBIŢII MARI ÎN TEREN

După desfășurarea meciurilor din cele două grupe, Gabriel Rotar și Teo-dor Rațiu au arbitrat meciurile pen-tru clasamentul final în care CS Gaz Metan Mediaș (antrenor C-tin Hanc) a întrecut echipa CS Mureșul Luduș (Virgil Nicoară) la loviturile de la șapte metri (4 - 3) și a câștigat prima ediție a Cupei „Mureșul”. În continuare s-au clasat Viitorul Ungheni (Gigi Mol-dovan), Șoimii Tîrnăveni (Alexandru Gabor), Torpi Tîrgu-Mureș (Dorin

Știan), Unirea Mihai Viteazu (Szekely Francisc), Gloria 1922 Bistrița (Vasile Hurloi) și PRO Gool Tîrgu-Mureș ( Cristian Constantin).

La festivitatea de premiere, președintele CS Mureșul Luduș Ioan Orosfoian a acordat cupe echipelor, celui mai bun portar, Alex Turc de la Luduș; golgeterului Nicolas Bidi – Ungheni și celui mai bun jucător al turneului Orlando Raul – Mediaș.

Lotul micilor fotbaliști din Luduș:

Dragoș Nicoară, Flaviu Nicoară, Eric Stan, Alex Turc, David Turc, David Popa, David Botezan, Rareș Stîngă, Darius Rus, Laurențiu Gyorfi, Daniel Rațiu, Alexandru Măgheran și Andrei Hărăstășan.

Cupa „Mureșul” a fost un turneu deosebit de reușit pentru care organi-zatorii merită felicitări și îndemnul de a organiza și alte competiții în care să fie angrenați tinerii fotbaliști.

Ioan A. BORGOVAN

Luduşenii sperau la mai mul

Timea şi Dan de la microfoane alături de PUNCTUL

Punc

tul p

e i La Mulți Ani, Punctul!

Noi, toți ludușenii, sărbătorim împreună, nouă ani de la prima apariție a săptămânalului „Punctul” și a paginii de Luduș, realizată de Ioan A. Borgovan și totodată aniversarea a peste 450 de numere și cu această ocazie realizăm împreună cât de repede tre-ce timpul, dar și cât de adânci sunt semnele trecerii lui.

La ceas aniversar nu putem decât să sperăm că vom sărbători cât mai mulți ani împreună și să mulțumim echipei redacționale pentru tot ceea ce înseamnă aceasta pentru noi.

În așteptările noastre, ni s-au dăruit cei mai bogați nouă ani din viață, cei mai intenși și plini de sens. Au fost multe bucurii, dar și o permanentă frământare. Ani în care am împărțit bune sau mai puțin bune, satisfacții și nelininiști, ani care ne-au învățat cât de multă putere se află în noi!

Și, la final, mulțumiri tuturor celor care, într-un fel sau altul, ne-au ajutat ca dorințele noastre să devină realitate, pentru ca noi, ludușenii, să avem o pagină a noastră într-o publicație din județul nos-tru. Mulțumiri și recunoștință.

La Mulți ani, PUNCTUL!Timea Fekete și Dan Ludușan,

colegii de la Radio Transilvania

Unde îți faci Inspecția Tehnică Periodică?S.C. SILETINA IMPEX S.R.L. ÎN ASOCIERE CU S.C. TRANSPORT LOCAL S.A.anunţă modificarea programului de funcţionare a STAŢIEI ITP astfel:

De luni până vineri între orele 08 – 19. ATENŢIE – staţia ITP lucrează şi în zilele de sâmbătă între orele 08 – 12.

De asemenea, efectuăm inspecţii ITP pentru autovehiculele clasa II şi clasa III la tarife foarte avantajoase şi în timp scurt.

Informaţii şi programări la telefoanele: 0265.250428 0745.833303 – dl. Ing. Ovidiu Cioban 0745.367587 – dl. Ing. Claudiu Chibelean 0751.049767 – dl. Maistru Alexandru DojaVă aşteptăm în Tîrgu – Mureş, str. Bega, nr. 2.

Ofertă pentru investitorii străiniÎn anii din urmă, penuria locurilor de muncă afectează

în mod dramatic atât viața tinerilor, cât și cea a celor trecuți de prima tinerețe. Administrația locală este, în mod firesc, de partea celor care doresc să creeze noi locuri de muncă adu-cătoare de beneficii pentru locuitorii orașului și noi sume de bani la bugetul care asigră dezvoltarea urbei.

La această întrebare, primarul orașului, Cristian Moldo-van, cel care a inițiat mai multe acțiuni de înființare a unor noi locuri de muncă spune că „trebuie să ajungem la crearea și asigurarea unor locuri de muncă sigure și stabile”. Acțiunea desfășurată la Hotel Sabis a vrut să răspundă acestui deziderat și a reunit reprezentanți ai Executivului, Liviu Botezan, Sori-nel Tripon, Daniel Șofron și oamenii de afaceri din oraș. Din-tre aceștia, Vasile Trifan, Ioan Lăpușan, Nicolae Cîmpean și

alții au apreciat inițiativa de revigorare a activității industriale și agricole din oraș și au făcut propuneri constructive.

În fond, Cristian Moldovan dorește ca oferta orașului să fie cunoscută de investitorii străini. În acest sens, Dani-el Șofron a prezentat posibilele beneficii economice ale unei colaborări cu marea putere care este China prin intermediul unei case de avocatură din București. „Pentru o taxă de 500 de euro, facilitățile economice pe care le poate asigura orașul sunt prezentate investitorilor chinezi, a spus primarul. Evident, până la punerea în practică a programelor noatre va trece un timp”.

Dar, până atunci, administrația locală pregătește oferta pe care Casa de avocatură Florică Ciutacu o va prezenta la Șanhai, în China, în primăvara acestui an.

Ioan A. BORGOVAN

Page 8: 464

08PUBLICITATE

Gică Popescu, Ilie Dumitrescu şi Miodrag Belodedici la Primărie!

Miercuri, de la ora 13:30, trei mari in-ternaţionali ai României, Gică Popescu, Ilie Dumitrescu și Miodrag Belodedici alături de consilierul Claudiu Maior au susţinut o conferinţă de presă la Primăria Tîrgu-Mureș. „Sunt bucuros să revin la Tîrgu-Mureș, un oraș frumos de care îmi place foarte mult. Mulţumesc Primăriei ȘI domnului Claudiu Maior pentru ospitalitate. Am fost plăcut sur-prinși de ceea ce s-a realizat pentru sport în Tîrgu-Mureș. Baza sportivă din orașul Dum-neavoastră este de excepţie. Facem acest turneu prin ţară pentru a prezenta programul nostru pe care îl propunem pentru alegerile din 5 martie pentru președinţia Federaţiei Române de Fotbal. Căutăm parteneri pentru a putea localiza cele opt Centre Regionale ale Federa-ţiei. Mi-ar plăcea ca un astfel de centru să fie la Tîrgu-Mureș. Vrem să impulsionăm sportul de masă. Ţara asta are foarte multe talente ce trebuie găsite, descoperite. Suntem prea săraci pentru a pierde chiar și un singur talent. Vrem să recredibilizăm fotbalul românesc, să îl fa-cem respectat. Vrem ca prin comisia de etică să stabilim reguli clare și ferme care să nu fie încălcate. Proiectul nostru este unul consistent și pe lângă proiect noi venim și cu o echipă pu-ternică”, a declarat Gică Popescu.

„Am citit Programul pe care îl propune domnul Gică Popesc pentru FRF – Progra-mul Naţional Pentru Dezvoltarea Fotbalului Românesc – și am fost plăcut surprins să constat că:

1 – În opinia domnului Popescu fotba-lul românesc nu înseamnă doar Liga 1 – așa cum mulţi înţeleg greșit fotbalul.

2 – M-am bucurat să constat că în Pro-gramul domnului Popescu se pune accent și

pe fotbalul în sală și pe fotbalul feminin și mai ales pe fotbalul de masă  - ceea ce noi la Tîrgu-Mureș aplicăm de mult timp! Ne bu-cură întâlnirea cu domnul Popescu și echipa sa, în ideea în care Tîrgu-Mureșul dorește să își consolideze reputaţia de  Centru Regional Sportiv. Infrastructură avem, copii talentaţi avem, sportivi de valoare avem! Dacă dom-nul Gică Popescu este în campanie îl anun-ţăm că și Tîrgu-Mureșul este în campanie și ne promovăm obiectivul, acela de Centru Regional Sportiv, astfel că unul dintre cele 8 Centre Regionale Federale propuse de dom-nul Popescu dorim să îl găzduim la Tîrgu-Mureș, iar unul dintre Directorii Tehnici

Regionali îl dorim să fie la Tîrgu-Mureș. Apoi, am fost plăcut surprins să găsesc ca-pitolul - Proiectul Naţional de Promovare a sportului în școli. După câte știţi, Tîrgu-Mureșul este printre foarte puţinele orașe din ţară care susţine o competiţie foarte în-drăgită de tipul – Liga Liceelor! Peste 600 de copii din oraș sunt implicaţi, într-o formă sau alta, în fotbalul de masă. Avem unul din-tre cele mai vechi, dar puternice campionate de fotbal amatori – campionatul de la Week End! Asta avem la Tîrgu-Mureș și asta vrem să sprijinim și să promovăm!

Nu în ultimul rând, am demarat procesul de identificare a fondurilor europene care pot

fi atrase în colaborare cu Federaţiile Naţiona-le din România. Săptămâna trecută, domnul primar s-a întâlnit cu Președintele Federaţiei Române de Baschet domnul Păun și au discu-tat despre asta. Acum, deschidem acest subiect și cu domnul Gică Popescu. Sunt așteptaţi la Tîrgu-Mureș și alţi președinţi de federaţie.

Așadar, Tîrgu-Mureșul este pregătit să își consolideze poziţia de Centru Regional Sportiv”, a declarat consilierul Claudiu Ma-ior. La finalul întâlnirii, cei trei internaţi-onali au primit fiecare câte un tricou ASA inscripţionat cu numele lor.

Biroul de presă al Primăriei Tîrgu-Mureș P

Page 9: 464

PUBLICITATE

ww

w.p

un

ctu

l.ro

09

Dorin Florea: „Sprijinim baschetul!”

Primarul Dorin Florea s-a întâlnit săptămâna trecută cu noul preşedinte al Federaţiei Române de Baschet, domnul Horia Păun. Cei doi au purtat discuţii despre continuarea organizării Ligii Naţionale de Minibaschet la Tîrgu-Mureş. În anul 2013, această Ligă Naţională de Minibaschet a adunat peste 3.000 de sportivi din toată ţara la Tîrgu-Mureş, aducând importante încasări unităţilor de cazare din oraş. Totodată s-a discutat despre organizarea unor meciuri oficiale ale echipei naţionale de baschet ale României la Tîrgu-Mureş. „Mă bucur că sunt din nou la Tîrgu-Mureş, un oraş care redevine un reper important pentru baschetul românesc. Anul trecut oraşul şi Primăria ne-au primit cu braţele

deschise şi am reuşit să organizăm la Tîrgu-Mureş unul dintre cele mai mari evenimente sportive din România. Anul acesta, pe lângă Liga Naţională de Minibaschet dorim să organizăm câteva meciuri de calificare ale naţionalei de seniori a României, aici la Tîrgu-Mureş. Felicit Primăria, personal pe primarul Dorin Florea pentru implicare în mişcarea sportivă. S-a creat o emulaţie în jurul echipei locale, sunt mulţi spectatori la meciurile BC Mureş, sala e plină şi ne dorim săli pline şi pentru naţionala României, să avem parte de o asemenea susţinere”, a declarat domnul Horia Păun, preşedintele Federaţiei Române de Baschet.

Biroul de presă al Primăriei Tîrgu-Mureş P

Page 10: 464

SIGHIŞOARA 10

SNGN Romgaz Mediaş, cu sediul în Mediaş, Str. Gării, nr. 5, jud. Sibiu,

organizează în anul 2014 săptămânal Licitație Publică în zilele de miercuri şi joi, la ora 11, pentru următoarele mijloace fixe şi materiale:

• Barăci • Tehnică de calcul şi birotică • Material tubular uzat provenit din recuperări • Diverse materiale şi piese de schimb provenite din recuperări • Alte mijloace fixe

Persoanele interesate pot obţine informaţii suplimentare la tel. 0269/201149, 0749/331149, la serviciul mecano-energetic al Sucursalei Mediaş, zilnic între orele 730 şi 1530.

Colegiul Farmaciștilor din Județul MureșGarda de noapte

DATA ORA FARMACIA TELEFON ADRESA22 februarie(sâmbătă) 20 - 08 ROPHARMA 43 0265-779913 Str. Herman Oberth nr.2223 februarie(duminică) 20 - 08 ROPHARMA 44 0265-777735 Str. Zaharia Boiu nr.44

ANUNȚ PUBLICPRIVIND INTENȚIA DE ÎNTOCMIRE A UNUI PLAN URBANISTIC ZONAL (PUZ) PENTRU PIAȚA OCTAVIAN GOGA – ZONA „SIGMA”

Conform Regulamentului local refe-ritor la implicarea publicului în elabora-rea sau revizuirea planurilor de urbanism sau de amenajare a teritoriului, adoptat prin HCL nr. 79/29.05.2013, Municipiul Sighișoara inițiază procesul de informare și consultare a publicului pentru elaborarea PUZ - Piața Octavian Goga (așa numita „zona Sigma”).

Terenul pentru care se va întocmi PUZ se află în centrul istoric al municipiului Sighișoara, la limita zonei protejate cu va-loare mondială.

Având în vedere amplasamentul zo-nei studiate în imediata vecinătate a zonei înscrise în Lista patrimoniului mondial (UNESCO), precum și impactul asupra integrității vizuale a Cetății Medieva-le, se propune crearea unui spațiu public multifuncțional care va fi utilat atât ca un loc pentru desfășurarea unor evenimente cât și ca un spațiu public reprezentativ cu funcționalități permanente.

De asemenea, pentru zona studiată se intenționează construirea unei parcări sub-

terane care va putea degaja în mare parte zona Orașului de Jos inclusă în Lista patri-moniului mondial.

Proprietarii terenurilor pentru care se va efectua PUZ, precum și toate persoanele interesate sunt invitate ca până cel mai târ-ziu la data de 05 martie 2014 să transmită observații, comentarii și propuneri în scris pe adresa Municipiului Sighișoara, Piața Muzeului nr. 7, prin fax la nr. 0265/771264 sau prin e-mail la adresa [email protected]

După această etapă, în ziua de 06.03.2014, ora 12.00, în Sala Mică a Primăriei Sighișoara va avea loc o dezba-tere publică privind propunerile făcute pe această temă.

PRIMAR Ioan Dorin Dăneșan

ARHITECT ȘEFIoan Velicu

Scrisoare de mulțumireMă numesc Paraschiva Șoimușan și

pe această cale încerc să-mi exprim sen-timentele de mulţumire și recunoștință adresate distinsului domn doctor Russu Octav, medic primar chirurg, doctorului anestezist Lucian Băilă, asistentei-șef Maria Mărginean, infirmierelor și asistentelor de la Clinica de Ortopedie și Traumatologie Tîrgu-Mureș, str. Mihai Viteazu, nr. 31, pentru modul și profesionalismul cu care au dus la final operaţia de hallux valgus stânga (monturi la picioare), fiind printre puţinii specialiști din ţară. În această clini-că am simțit preocupare pentru starea mea de sănătate.

De asemenea, mulţumesc doctorilor Șorlea Sorin și Mircea Stoian de la Clinica 4, precum și medicului Uzun Bogdan.

Sentimentele mele de recunoștință se

datorează și faptului că au dovedit a fi cu adevărat Doctori, adică poartă cu cin-ste numele de Doctor, și-au pus întreaga existență în slujba vieții oamenilor. Mai cu-nosc și alte cazuri rezolvate care mi-au fo-losit ca argument pentru a apela la Domnii Profesori, cazuri, în care profesionalismul și omenia au redat vieții pământești și familiei persoane aflate în situații limită. Datorită onestității și omeniei cu care își manifestă profesionalismul: noninvaziv, deosebit de atenți, extrem de precis și complet, acești doctori sunt adevăraţi îngeri pentru paci-enţi.

Cu toată recunoștința mulțumesc din inimă lui Dumnezeu că există astăzi oa-meni ca dumneavoastră, domnilor doctori, și vă mulțumesc pentru tot ce ați făcut pen-tru mine și pentru sute de români.

Comunicat de presă

Page 11: 464

TÂRNĂVENI

ww

w.p

un

ctu

l.ro

11

Elevii cu diplome, invitați la premiereAsociația „Amiciția” și porta-

lul Tirnaveni.ro au demarat a doua ediție a campaniei „Să ne prețuim valorile”.

Scopul este de evidenţiere, promovare și premiere a tinerilor valoroși ai urbei noastre, cei care pot să reprezinte, pot să ducă re-numele orașului în plan naţional. Concursul „Să ne preţuim tinerele valori” este deschis tuturor tineri-lor ce au ceva de spus spre perfor-manţă și afirmare în oricare din domeniile în care excelează.

Pentru participare la acest concurs, candidaţii vor trebui să completeze formularul de aplicare și să prezinte documentele justi-ficative ale performanţelor în do-meniul de activitate (diploma, pre-mii, adeverințe eliberate de școala de care aparţin etc.). La concurs pot participa elevi de gimnaziu sau liceu, cu rezultate la învăţătu-ră indiferent de medie (exclus cei

corigenţi!), cu performanţe în alte domenii.

DATA LIMITĂ, 20 APRILIE 2014

Pentru a participa cei in teresaţi vor trebui să completeze și să de-pună formularul de participare pe

internet la adresa „www.tirnaveni.ro/talente” sau la Asociaţia „Amici-ţia”, direct sau prin poștă, până la data de 20 aprilie 2014. Formularul se poate descărca de pe internet. Candidaţii vor prezenta dosarul cu documentele justificative, la aceleași adrese, până la data de 30 mai 2014.

Analiza dosarelor și a formu-

larelor de aplicaţie va fi realizată până la data de 05 iunie 2014, în baza grilei de evaluare, care va fi făcută cunoscută tuturor partici-panţilor, prezentată de asemenea prin intermediul Portalului „Tir-naveni.ro”, iar prezentarea rezulta-telor și premierea se va face până la data de 15 iunie 2014, în cadrul

unui spectacol la Casa de Cultură.Premiile ce vor fi acordate, în

bani sau obiecte, vor fi anunţate în perioada de evaluare a dosarelor depuse până la 30 mai 2014. Anul trecut la prima ediţie au fost pre-miaţi 25 de elevi talentaţi care au aplicat la acest concurs.

Mircea BARBU

Tâlhari prinşi în DeleniiÎn noaptea de 11 spre 12 fe-

bruarie, autori necunoscuți au pă-truns prin efracție într-o casă din satul Delenii, unde au agresat pro-prietarul, o persoană în vârstă, după care au sustras o sumă de bani.

În urma cercetărilor efectuate de către lucrătorii de la secția de poliție rurală și de investigații criminale din cadrul Poliției municipiului Tîr-

năveni, autorii au fost identificați. Cei doi suspecți au fost reținuți pe bază de ordonanță pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, iar în data de 13 februarie au fost prezentați instanței de judecată care a emis mandat de arestare preventivă pe o perioadă de 29 de zile. Cercetările vor fi continuate în vederea extinderii. 

Mircea BARBU

Simulare la uzina de apă

Joi, 13 februarie, Comitetul pentru Situații de Urgență din Tîr-năveni a efectuat simularea unei ca-tastrofe chimice. Locul desfășurării operațiunii a fost la uzina de apă din localitate. Cu acest prilej, s-a efectu-at un exercițiu de intervenție în ca-zul unei posibile scăpări de clor în atmosferă la uzina de apă. Exercițiul a încercat să cuprindă toți factorii responsabili care trebuie să intervi-nă într-o astfel de situație. Simula-rea a avut loc de la ora 12.00.

Mircea BARBUPolițiştii voluntari au fost instruiți

Marţi, 11 februarie, a avut loc instruirea lunară a voluntarilor de la Poliţia Locală din Tîrnăveni. În cadrul instruirii, voluntarii au fost informaţi de către directorul Poliţiei Locale Gurghean Crișan despre modificările aduse la legea

61/91 actualizată. Invitaţi au fost comandatul Poliţiei municipale comisarul-șef Marcel Grama și comisarul-șef Florin Toma de la Biroul de Investigaţii Criminale.

Mircea BARBU

Page 12: 464

REGHIN 12

Spectacol folcloric de DragobeteDupă zgomotosul Valentine’ s Day cu inimioa-

re, ciocolată și trandafiri, reghinenii se pregătesc de Dragobete. Sărbătoarea românească a dragostei vine la Reghin cu un spectacol folcloric organizat de Casa de Cultură „Eugen Nicoară”, în data de 21 februarie, de la ora 18.

Sub genericul „De Dragobete iubește românește” vor urca pe scenă 13 interpreți tineri, majoritatea elevi de liceu aflați la început de carieră. Adela Săbăduș, Ionela Matei, Daiana Ciurba, Daiana Grama, Maria Grama, Marin Butilcă, Cristina Fărcaș, Alexandra Crișan, Anca Făgăraș, Florina Oprea, Dan Aureli-an Ștefan, Andreea Morariu, Cristina Harea, Cori-na Florea Covaciu, vor fi acompaniați de orchestra de muzică populară a Casei Municipale de Cultură. Alături de ei vor face spectacol și membrii formaţiei de dansuri populare „Doina Mureșului”, iar intrarea va fi liberă.

Spectacol de Valentine ’s DayZiua Îndrăgostiţilor a fost săr-

bătorită la Reghin cu un spectacol oferit de Casa de Cultură a Tine-

retului „George Enescu” . Vineri (14 februarie) de la ora

18, în fața unui public numeros a

urcat pe scenă Florin Vos într-o postură inedită, cu o chitară acus-tică. Deși și-a obișnuit publicul cu muzică etno, de data aceasta artis-tul a susținut împreună cu chita-ristul Robert Brai, un recital de muzică pop excepțional, care a surprins plăcut și a smuls ropote de aplauze îndelungi.

DANS, TEATRU ŞI MODĂ

Reghineanul Alex Nuţ cu tru-pa sa de street dance și bistrițeanul Kidu cu formația de dans con-temporan pe care o conduce au continuat spectacolul. Cele două formații au dansat și împreună stârnind un val de entuziasm prin-tre spectatori. Programul artistic a fost completat de un monolog susținut de Simina Cota, membră a formației de teatru amator „Din culise” și de o paradă a modei.

Finalul show-ului a fost rezer-vat lui Florin Mândru care a venit pregătit cu piese sensibile, cover-uri adecvate zilei.

Emeşe ARDELEAN

Spectacol umanitar la Reghin

20 de artiști din zona Reghin vor susține joi, 27 februarie, de la ora 18, un spectacol folcloric dedicat unei tinere interprete de muzică populară care are nevoie de ajutor.

ANAMARIA VERGU ...

…născută în satul Dumbrava de pe Valea Mureșului, locuiește la ora actuală în municipiul Bistrița împreună cu soțul ei. Tânăra, în vârstă de 22 de ani, a absolvit Școala de arte populare la clasa de canto popular a Dorinei Oprea și și-a început cariera de interpret al muzicii populare mureșene, do-vedindu-se una dintre tinerele ta-lente ale genului, din zona Reghin.

Din păcate, anul trecut, la sfârșitul lunii mai, Anamaria a fost implicată într-un accident rutier în urma căruia a rămas imobiliza-tă într-un scaun cu rotile. Tânăra interpretă a fost operată la un spi-tal din Cluj Napoca și are la ora actuală o plăcuță de titan atașată la coloana vertebrală, în zona cer-vicală.

PENTRU RECUPERARE

Familia ei a căutat o soluție de recuperare și ea fost găsită la Lon-dra, unde se poate face o intervenție cu celule stem care costă 200 de mii de lire. Înainte de această

intervenție însă, Anamaria Vergu trebuie să facă lasero-punctură la o clinică din Franța, din 3 în 3 luni, tratament care costă la fiecare eta-pă, 8 mii de euro. Mama tinerei spune că fiica ei va pleca pentru a doua etapă de lasero-punctură în luna martie, dar până atunci mai are de trecut o operație grea care va avea loc chiar în săptămâna în care colegii ei vor susține spectacolul la Reghin. Este vorba despre o dublă fractura la braț care nu s-a vinde-cat corespunzător și care necesită acum o intervenție chirurgicală la Tîrgu-Mureș.

PENTRU A O AJUTA....

… fosta ei profesoară de canto popular, Dorina Oprea a inițiat un șir de spectacole în care sunt angrenați interpreți cunoscuți de muzică po-pulară. Primul asemenea spectacol a avut loc la Tîrgu-Mureș, în luna no-iembrie a anului trecut, iar cel de-al doilea va fi susținut la Reghin. Vor cânta pentru Anamaria Vergu pe scena Casei de Cultură „Eugen Ni-coară”, Gheorghe Mureșan, Petre Pe-truse, Dorina Oprea, Marcel Avram, Maria Butilă, Mirela Petruș, Doru Pop, Maria Neag, Sorin Pantea, Ione-la Moruțan, Dumitru Gliga, Miha-ela Botoș Lateș, Adina Roșca, Corina Florea Covaciu, Gabriela Merdar, Andrei Romanică, Dănuț Pop, Dia-na German și Neluțu Moldovan.

Emeşe ARDELEAN

 

 

 

                                                                  

 

 

                                   ADELA SĂBĂDUŞ                                   IONELA MATEI 

                      DAIANA CIURBA                             DAIANA GRAMA                           MARIA GRAMA              MARIN BUTILCĂ                         CRISTINA FĂRCAŞ              ALEXANDRA CRIŞAN                       ANCA FĂGĂRAŞ                  FLORINA OPREA                DAN AURELIAN ŞTEFAN                    ANDREEA MORARIU   

             CRISTINA HAREA  CORINA FLOREA COVACIU  

 

 Orchestra de muzică populară           a Casei Municipale de Cultură “Eugen Nicoară”    Formația de dansuri populare “Doina Mureşului” 

         

                                              a Casei Municipale de  Cultură “Eugen Nicoară”       

vineri, 21 februarie 2014, ora: 18,00 Casa Municipală de Cultură “Eugen Nicoară” Reghin

A N U NȚD E Z B A T E R E P U B L I C Ă

A PROIECTULUI DE HOTĂRÂRE PRIVIND ELABORAREA DOCUMENTAŢIEI DE UR-BANISM-PLAN URBANISTIC ZONAL-INTRODUCERE ÎN INTRAVILAN ÎN VEDEREA CON-STRUIRII UNEI CENTRALE ELECTRICE FOTOVOLTAICE

Municipiul Reghin, reprezentat prin dna Precup Maria – primar, în conformitate cu prevederile Legii nr.52/2003-privind transparența decizională în administrația publică-republicată, supune dezbaterii publice proiectul de hotărâre privind elaborarea documentaţiei de urbanism-plan urbanistic zonal-introducere în intravilan în vederea construirii unei centrale electrice fotovoltaice-BENEFICIAR SC SOLAR ENERGY APOLLO SRL.

Dezbaterea publică va avea loc la sediul Primăriei municipiului Reghin, Sala de ședinţă, în data de 20.02.2014 orele 11,00.

Materialele informative se pot studia la avizierele din holul Primăriei mun.Reghin și se pot consulta pe site-ul www.primariareghin.ro.

Biroul de Presă al Primăriei Municipiului Reghin

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REGHIN CASA MUNICIPALĂ DE CULTURĂ „EUGEN NICOARĂ” 

           

                   VOR PARTICIPA:                         GHEORGHE MUREŞAN                   PETRE PETRUSE                   DORINA OPREA                   MARCEL AVRAM                 MARIA BUTILĂ                   MIRELA PETRUŞ                 DORU POP                 MARIA NEAG                 SORIN PANTEA                         IONELA MORUȚAN                   DUMITRU GLIGA                 MIHAELA BOTOŞ LATEŞ                 ADINA ROŞCA                 ANA CRIŞAN                 CORINA FLOREA COVACIU                 GABRIELA MERDAR                 ANDREI ROMANICĂ                 DĂNUȚ POP                 DIANA GERMAN                 NELUȚU MOLDOVAN  

     ANSAMBLUL „DOINA MUREŞULUI” AL CASEI MUNICIPALE DE CULTURĂ „EUGEN NICOARĂ”  REGHIN 

     PREZINTĂ:  ADINA ROŞCA ŞI ANDREI ROMANICĂ      COORDONATOR:  DORINA OPREA  

    SPECTACOLUL VA AVEA LOC       JOI, 27 FEBRUARIE 2014, ORA 18ºº     LA SALA DE SPECTACOLE A CASEI MUNICIPALE DE CULTURĂ   „EUGEN NICOARĂ”  REGHIN  

Partener media: Gliga TV şi DAReghin TV 

Page 13: 464

HARGHITA

ww

w.p

un

ctu

l.ro

În vară începe reabilitarea termică a blocurilor

Primul contract de finanţare din fonduri europene, pentru re-abilitarea termică a blocurilor de locuit din Miercurea Ciuc, a fost semnat de primarul municipiu-lui, Raduly Robert Kalman și de directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Centru, Simion Creţu.

Proiectul are o valoare de 610.000 euro, fiind finanţat în cadrul Programului Regio, Axa prioritară 1.2, Domeniul major de intervenţie „Sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe”. El vizează reabilitarea a cinci blocuri din strada Kossuth Lajos, lucrările urmând să dema-reze în vară.

Directorul ADR Centru, Si-mion Creţu, a declarat, la sem-narea contractului, că Primăria Miercurea Ciuc este principalul beneficiar al acestui program, în-trucât a depus șase proiecte și mai are două în lucru, ceea ce înseam-nă, în total, peste 10 milioane de euro.

„Practic, aceste proiecte se fi-nanţează în parteneriat. Se asigură sume nerambursabile prin Fondul European de Dezvoltare Regională, prin intermediul POR, prin con-tribuţia autorităţilor locale, dar și a beneficiarilor, care își cresc con-fortul și reduc foarte mult cheltu-ielile, având în vedere că eficienţa energetică crește, după unele docu-mentaţii, cu peste 40 la sută. Ceea ce reprezintă o economie și mai ales, în această zonă în care temperatura scăzută durează o bună perioadă din an, este o bună oportunitate și un mare serviciu pentru cetăţeni”, a declarat Simion Creţu.

Acesta a precizat că Primăria Miercurea Ciuc a depus cele mai multe astfel de proiecte din zona Centru, spre deosebire de Târgu Mureș care a depus trei proiecte sau de Alba Iulia care a înaintat un singur proiect.

La rândul său, primarul mu-nicipiului Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman, a declarat că, pentru cele șase proiecte depuse

deja, contribuţia municipalităţii este de 9.6 milioane de lei, ceea ce înseamnă un efort foarte mare din bugetul local.

„Este o sarcină grea a bugetului, 9,64 milioane de lei înseamnă cel mai mult ca valoare pe lista anuală de investiţii pentru 2014, însă toată

lumea știe că la noi e Polul Frigu-lui. Deci, practic, aceste investiţii în anvelopare au cele mai bune rezul-tate și cele mai bune grade de efici-entizare din toată România. Deci, trebuie să mergem înainte, pentru că asta ne e datoria”, a declarat Ra-duly Robert.

În municipiul Miercurea Ciuc s-au reabilitat termic, în ul-timii șapte ani, un număr de 54 de blocuri de locuinţe. După ce se vor anvelopa și cele 32 de blo-curi, incluse în cele șase proiectele depuse la ADR, aproximativ 25 la sută dintre apartamentele din municipiu vor fi reabilitate termic ceea ce, a opinat Raduly Robert, situează orașul între primele trei la nivel naţional.

Programul de anvelopare a blocurilor de locuit a avut un suc-ces deosebit, încă de la debutul său, întrucât în Miercurea Ciuc se furnizează încălzire, în medie, opt luni pe an, iar facturile la întreţi-nere pe timp de iarnă sunt foarte mari.

În urma măsurătorilor făcute de specialiști, s-a ajuns la concluzia că locatarii din blocurile reabilita-te termic fac o economie la factura de încălzire cu până la 30 la sută, faţă de cei din blocurile nereabili-tate.

Pagină realizată cu ajutorul agerpres

13

Numărul abandonurilor școlare, în scădere

Numărul elevilor aflaţi în abandon școlar, dar și a celor care au rămas corigenţi, în primul se-mestru al anului școlar, este în scă-dere în judeţul Harghita.

Potrivit datelor prezentate marţi, într-o conferinţă de presă, de inspectorul școlar general Bar-tolf Hedvig, în primul semestru al anului școlar 2013-2014 s-au aflat în situaţie de abandon școlar un număr de 170 de elevi, faţă de 247 câţi au fost în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 31 la sută.

„A scăzut cu 31 la sută faţă de anul școlar trecut și ne bucurăm foarte mult pentru că am ajuns la o scădere semnificativă. Nu este ne-apărat meritul Inspectoratului, cât al unităţilor de învăţământ, al con-silierilor școlari, al părinţilor. Noi știm că există și niște constrângeri cu efecte sociale, dar pe de altă parte știm că și munca de convingere a dat roade”, a declarat Bartolf Hedvig.

Inspectorul școlar general a precizat că cei mai mulţi elevi aflaţi

în abandon școlar sunt din zonele Cristur și Topliţa și ei provin, de obicei, din familii dezorganizate. Bartolf Hedvig a mai adăugat că, potrivit datelor statistice, se con-stată și o scădere cu aproximativ 15 la sută a numărului de elevi corigenţi. În semestrul I s-au înre-gistrat 4041 de elevi corigenţi, faţă de 4784 câţi au fost în aceeași peri-oadă a anului școlar trecut.

„Scădere a numărului de co-rigenţi cred că arată și o anumită calitate a învăţământului dar și o anumită seriozitate. Probabil că în-

cep elevii să-și dea seama, în special cei de liceu, că trebuie să înveţe dacă vor să ajungă la o diplomă. Pentru noi este un semnal bun și pentru școli și dorim ca această cifră să fie în continuare în scădere”, a precizat inspectorul școlar general.

Analiza situaţiei la învăţământ pe semestrul trecut mai arată că un număr de 40 de elevi au fost exmatriculaţi din cauza număru-lui mare de absenţe sau a compor-tamentului necorespunzător, la 52 li s-a retras bursa „Bani de liceu”, iar 51 au rămas fără bursa profe-sională, tot din cauza absenţelor.

Mai mulți cititoriNumărul de cititori înregistrat

în 2013 la Biblioteca Judeţeană „Kajoni Janos” din Miercurea Ciuc este în creștere, atât copiii cât și tinerii numărându-se printre cei atrași de lectură și de activităţile organizate de instituţie.

Melinda Bedo, șef serviciu la Biblioteca Judeţeană, a declarat că în 2013 s-au înregistrat 5.524 de cititori, faţă de aproximativ 4.500 cât reprezintă media ultimilor ani. Cei 5.525 de cititori au fă-cut 64.000 de vizite la bibliotecă, dintre care 45.000 pentru lectură, iar restul pentru a participa la cele 290 de activităţi culturale care s-au desfășurat, pentru folosirea Internetului sau pentru a lua parte la cursurile organizate.

Anul trecut au fost împru-mutate 88.000 de publicaţii de la Biblioteca Judeţeană, faţă de apro-ximativ 70.000, cât a fost media anilor precedenţi.

Creșterea numărului de citi-tori și de publicaţii împrumutate se datorează faptului că Biblioteca s-a mutat, de aproximativ un an, într-un sediu nou și oferă condiţii de lectură și petrecere a timpului liber la standarde europene.

Cei mai mulţi cititori, respec-tiv 2.219, au vârsta cuprinsă între 14 și 25 ani, pe locurile următoare situându-se cei care au între 26 și 40 ani, copiii și persoanele care au peste 41 ani.

Melinda Bedo a explicat că ‚se observă că cei mici vin cu plăcere la bibliotecă’, unii citesc în sălile de lectură, iar alţii aleg chiar să-și facă temele aici, până când părinţii își termină programul la serviciu.

Datele statistice arată că citi-torii caută foarte mult literatură contemporană, atât română cât și maghiară, în condiţiile în care o treime din fondul bibliotecii îl reprezintă cărţile de beletristică. Potrivit sursei citate, cititorii sunt destul de pretenţioși, „aleg cărţi care arată bine, nu sunt uzate și preferă o ediţie nouă, în locul uneia vechi”.

Fondul de carte al instituţiei se ridică la

aproximativ 200.000 de documente, iar colecţiile

nu sunt separate pe limbi ci pe tematici, fiind încurajată

întrepătrunderea dintre culturi.

Page 14: 464

HARGHITA 14

B.E.J. Demeter Tiberiu Claudiu, cu sediul în Târgu Mureş, str. Marton Aron, nr. 2, ap. 2, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Demeter Tiberiu Claudiu, vinde prin licitaţie publică organizată la se-diul său, în data de 18 FEBRUARIE 2014, ora 09:00, imobilul “ Apartament cu 2 camere şi 4 dependințe, în suprafață de 43.37 mp, înscris în CF 120805-C1-U14/Târgu Mureş, Top: 3820/54/XXII, situat în Târ-gu Mureş, str. Pandurilor, nr. 40, ap. 22, jud. Mureş”, la preţul de 133.343 lei (preț de evaluare).

Sunt somați toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul ju-decătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitați toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vân-zare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanții sunt obligați să depună, până la termenul de vânzare, o garanție de 10% din prețul de pornire al licitației. Informații suplimentare pe www.registruexecutari.ro sau ne puteti contacta la E-mail: [email protected], Tel: 0365-730-044.

Publicaţia poartă semnatura şi ştampila executoru-lui judecatoresc.

B.E.J. Demeter Tiberiu Claudiu, cu sediul în

Târgu Mureş, str. Marton Aron, nr. 2, ap. 2, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Demeter Tiberiu Claudiu, vinde prin licitaţie publică organizată la se-diul său, în data de 18 FEBRUARIE 2014, ora 09:30, imobilul “ Apartament cu 2 camere şi dependințe, în suprafață utilă de 52 mp, înscris în CF 42488/XIV/Târgu Mureş, nr. top/cad: 3511/279/XIV, si-tuat în Târgu Mureş, str. Gloriei, nr. 10, ap. 14, jud. Mureş, etaj 4/P+4”, la preţul de 159.877 lei (preț de evaluare).

Sunt somați toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul ju-decătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitați toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vân-zare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanții sunt obligați să depună, până la termenul de vânzare, o garanție de 10% din prețul de pornire al licitației. Informații suplimentare pe www.registruexecutari.ro sau ne puteti contacta la E-mail: [email protected], Tel: 0365-730-044.

Publicaţia poartă semnatura şi ştampila executoru-lui judecatoresc.

B.E.J Roga Sorin cu sediul în Reghin,str.

Sării,nr.2,jud.Mureş,prin executor judecăto-resc Roga Sorin,vinde prin licitație publică organizată,la sediul său,în data de 12 MARTIE 2014 între orele 10-11,imobilul situat în Reghin,str.Ghețarului,nr.45,jud.Mureş,înscris în C.F.nr.53308/Reghin,nr.cadastral 53308-C5,compus din Corp C:casă de locuit din cărămidă pe fundație de beton,acoperită cu țiglă,avînd la parter:1 cameră,1 bucătărie,3 holuri,1 baie şi casa scării;iar la etaj:3 camere,1 baie,2 holuri şi două balcoane,la prețul de 180.000 lei,preț stabilit prin încheiere.

Sunt somați toți cei care pretind vre-un drept asupra imobilului urmărit să anunțe exe-cutorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare,în termenele şi sub sancțiunile prevăzute de lege.

Sunt invitați toți cei care doresc să cum-pere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare,la locul fixat în acest scop şi până la acel ter-men să prezinte oferte de cumpărare.Ofertanții sunt obligați să depună,până la termenul de vânzare,o garanție de 10 % din prețul de pornire ai licitației.Informații suplimentare pe www.registruexecutări.ro.

Publicaţia poartă semnatura şi ştampila executoru-lui judecatoresc.

B.E.J. Toma Gheorghe Cosmin cu sediul în Târ-gu Mureş, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Toma Gheorghe Cos-min, vinde prin licitaţie publică organizată, la sediul său, în data de 10 martie 2014 ora 09:00, imobilul si-tuat in Sat Nazna - 547526, Str. Griului nr. 4, Comu-na Sancraiu De Mures, Judetul Mures, imobil inscris in C.F. nr. 315/II Nazna, nr. cadastral 1341/5/1/1, 1342/5, 1340/5, reprezentand “Corp A compus din casa de caramida acoperita cu tigle formata din 2 camere, 1 bucatarie, 1 camara, 1 baie, terasa si cota de 500/3900 mp. teren aferent”, la preţul de 101.250 lei (75% din preţul de evaluare).

Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul ju-decătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vân-zare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. In-formaţii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicaţia poartă semnatura şi ştampila executoru-lui judecatoresc.

Anunțuri executori judecătoreşti - Publicații de vânzare în extras

Elevi silitori, sute de medaliiPeste cinci mii de elevi har-

ghiteni sunt înscriși la palate și cluburi ale elevilor, iar partici-parea lor la diferite concursuri a fost răsplătită, în anul școlar tre-cut, cu aproape 300 de medalii. Inspectorul Lucica Erdei a decla-ratîntr-o conferinţă de presă, că în judeţ există cinci cluburi ale copi-ilor și două palate, unde se desfă-șoară 44 de cercuri, pe activităţi diverse, cum ar fi dansuri, arte plastice, orientare sportivă, schi, sculptură, etnografie sau ecolo-gie. La aceste cercuri sunt înscriși 5.311 copii, ceea ce înseamnă 10% din populaţia școlară a judeţului. Lucica Erdei a spus că activitatea din cluburi reprezintă pentru copii

o oportunitate fericită de a-și pe-trece timpul liber. Ea a dat exem-plul orașului Bălan, unde „Clubul Elevilor este pentru copii o bineface-re, atât pentru a petrece timpul liber cât și pentru a dezvolta talentele”. Inspectorul școlar a spus că activi-tatea din Bălan se desfășoară atât în cadrul unor formaţii de dans, cât și individual și, în anul școlar trecut, elevii au obţinut 57 de medalii la concursurile naţionale și internaţio-nale. În plus, se acordă șanse egale tuturor elevilor, Lucica Erdei dând exemplul unei fetiţe oarbe și a alteia cu o deficienţă la o mână, care au reușit să se claseze pe primul loc la concursul naţional de interpretare. Potrivit datelor statistice, în anul șco-

lar trecut, copiii harghiteni înscriși la palate și cluburi ale elevilor au obţinut un număr de 282 de premii, la con-cursurile naţionale și internaţionale. Pentru acești elevi, Inspectora-

tul Școlar Harghita a demarat un proiect, intitulat „Tinere talente”, prin care sunt premiaţi și sunt prezentaţi în faţa comunităţii. Inspectorul școlar general Bar-

tolf Hedvig a subliniat că elevii merg cu plăcere la activităţile de la palate și cluburi, pentru că re-prezintă o modalitate foarte bună de petrecere a timpului liber. „Copiii participă și în vacanţe la multe activităţi, la tabere, se pregătesc pentru concursuri. Ei nu merg forţaţi, merg de plăcere și este un loc foarte, foarte bun de petrecere a timpului liber (...) E foarte bine, pentru că nu sunt ore teoretice. Sunt activităţi practice și de obicei copiii se înscriu acolo unde au abilităţi și interes, merg cu plăcere, nu se dau note, după masă, în weekend, în vacanţă și de aceea avem atât de mulţi înscriși”, a mai explicat inspec-torul școlar general.

Praid: Dosare penale pentru racorduri ilegale

Cinci harghiteni s-au ales cu dosare penale întrucât s-au racor-dat ilegal la reţeaua de electricita-te, ei fiind depistaţi în cadrul unei acţiuni derulate în comun de Poli-ţie și reprezentanţii SC Electrica.

Purtătorul de cuvânt al IPJ Harghita, Gheorghe Filip, a de-clarat că acţiunea s-a desfășurat în satele Ocna de Sus și Ocna de Jos din comuna Praid și în satul Ale-xandriţa din comuna Feliceni. Au fost identificate cinci persoane, cu vârste cuprinse între 28 și 64 de ani, patru din comuna Praid și una din comuna Feliceni, care foloseau instalaţii clandestine pentru sustra-gerea de energie electrică de la reţea.

S-a dispus debranșarea de la reţeaua de electricitate a celor cinci

suspecţi, pe numele cărora s-au în-tocmit cinci dosare penale, pentru comiterea a 10 infracţiuni - cinci de furt și cinci de executarea sau folosire a de instalaţii clandestine

în scopul racordării directe la reţea sau pentru ocolirea dispozitivelor de măsurare. Cazul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Judecăto-ria Odorheiu Secuiesc.

Hoți de parazăpezi la Ditrău și SuseniPoliţiştii harghiteni au identifi-

cat în aceeaşi zi trei hoţi care au furat parazăpezi, precum şi lanţuri decora-tive de morminte, pe care intenţionau să le vândă la fier vechi.

Primul caz s-a înregistrat în co-muna Ditrău, unde Poliţia s-a sesizat din oficiu, după ce a constatat că în ultimele 2-3 zile persoane necunoscute au demontat şi sustras 13 parazăpezi care se aflau montate paralel cu DE578. Prejudiciul cauzat Secţiei de Drumuri Naţionale Harghita, căreia îi aparţineau panourile, se ridică la aproximativ 2.200 de lei. De altfel, şeful secţiei de Drumuri Naţionale Harghita, Cătălin Romanescu, a spus că în fiecare an se înregistrează astfel de furturi, existând situaţii în care panou-rile nu mai sunt recuperate.

În scurt timp, poliţiştii l-au desco-perit pe autorul furtului, un tânăr de 37 de ani, din Ditrău, la care au fost

găsite panourile metalice. Purtătorul de cuvânt al IPJ Harghita, Gheorghe Filip, a precizat că acesta intenţiona să le vândă la fier vechi.

În aceeaşi zi au fost prinşi şi doi ti-neri, acuzaţi că au furat lanţurile deco-rative de la 12 morminte din cimitirul localităţii Suseni şi în acest caz intenţia fiind aceea de a le valorifica la fier vechi.

Potrivit Biroului de Presă al IPJ Harghita, furturile au fost comise în perioada 15 ianuarie-2 februarie, iar cercetările efectuate au dus la identifi-carea autorilor. Este vorba de doi tineri, de 27 şi respectiv 34 de ani, ambii din localitate, la care au fost găsite lanţurile respective. Prejudiciul a fost recuperat în totalitate şi a fost restituit părţilor vătămate.

În ambele cazuri suspecţii au fost acuzaţi de furt, fiind preluate de par-chetele de pe lângă judecătoriile Gheo-rgheni şi Odorheiu Secuiesc.

Page 15: 464

HARGHITA

ww

w.p

un

ctu

l.ro

Cu dreptatea la PrefecturăAproximativ 90 la sută dintre

persoanele care vin în audienţă la Prefectură reclamă probleme de fond funciar, unele încercând să-şi găsească dreptatea de peste zece ani.

Prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, a declarat vineri că probleme sesizate de cetăţeni vizează fie activitatea defectuoasă a comisiilor locale de stabilire a drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor din judeţ, fie suprapuneri de terenuri validate dublu ori nepuneri în executare a unor hotărâri judecătoreşti.

Adrian Jean Andrei a preci-zat că atunci când primeşte astfel de sesizări îi atenţionează pe pri-mari, „în calitatea lor de preşedinţi ai comisiilor locale de fond funciar şi de reprezentanţi ai statului, să ia măsurile de punere în posesie a

celor îndreptăţiţi şi de executare a hotărârilor judecătoreşti, care au putere de lege”.

Prefectul a susţinut că, „din păcate, există cetăţeni care îşi caută dreptate şi de peste zece ani, dar din

cauza birocraţiei, a neimplicării autorităţilor publice, precum şi din cauza delăsării lor problemele continuă să fie nerezolvate”.

Potrivit prefectului, există situaţii în care cei care reclamă

nu au dreptate şi nu pot dovedi ceea ce susţin sau nu deţin toate documentele necesare pentru a fi ajutaţi, ori li se refuză din partea primăriilor eliberarea unor acte ce le-ar face mult mai facilă

soluţionarea problemelor.Adrian Jean Andrei a spus că

cetăţenii cer ajutorul Prefecturii şi pentru rezolvarea unor probleme sociale, privind locuri de muncă, acordarea de ajutoare sociale şi so-licitarea de sprijin pentru repatri-ere, în cazul în care o rudă a lor a decedat în străinătate.

„Sunt multe situaţii în care nici Instituţia Prefectului nu poate in-terveni, însă întotdeauna un sfat şi o îndrumare contează”, a declarat prefectul Harghitei.

Anul trecut, prefectul Adrian Jean Andrei a primit în audienţă 200 de cetăţeni. De asemenea, la Compartimentul informare, relaţii publice, secretariat şi apli-carea apostilei au fost înregistrate 420 scrisori, dintre acestea 163 petiţii având ca obiect probleme privind aplicarea legilor fondului funciar.

15

Accidente la schiPeste 60 de persoane au fost

rănite de la începutul anului pe pârtiile din Harghita în urma unor accidente produse din diver-se motive.

Șeful Serviciului Salvamont Salvaspeo al Consiliului Judeţean Harghita, Fekete Ors, a declarat că salvatorii montani au partici-pat de la începutul anului la peste 60 de operaţiuni de salvare de pe pârtie, după ce schiorii au căzut și s-au accidentat.

Cele mai multe dintre acci-dente sunt cauzate de neatenţie, de lipsa de experienţă, dar și de faptul că există, în continuare, persoane care intră pe pârtii sub influenţa băuturilor alcoolice. Fekete Ors a spus că din cauza neatenţiei unui schior a fost rănit și un salvator montan care încerca să asigure zona pentru a evacua o persoană rănită de pe pârtie.

„Nu suntem atenţi deloc unul la celălalt. Avem un salvamontist care acum stă în pat pentru că a fost lovit, din spate, de un schior, chiar dacă era la marginea pârtiei, în timpul unei misiuni de asigurare a zonei, pentru evacuarea unui alt rănit de pe pârtie”, a explicat șeful Salvamont Harghita.

El a precizat că săptămâna tre-cută, când a fost vacanţă pentru școlari și numărul turiștilor de pe pârtii a fost ridicat, a crescut nu-mărul accidentelor, unele dintre ele fiind foarte grave. Fekete Ors a dat exemplul unei persoane care s-a accidentat la coloana vertebra-

lă, pe o pârtie de la Harghita-Mă-dăraș, și a fost nevoie de interven-ţia unui elicopter SMURD pentru transportul acesteia la spital. De asemenea, trei persoane și-au frac-turat picioarele, după ce au căzut de pe sania pe care se aflau, pe o pârtie de la Băile Harghita.

Șeful salvatorilor montani har-ghiteni le-a recomandat turiștilor să se echipeze corespunzător, să fie foarte atenţi și dacă nu știu să schi-eze prea bine să aleagă o pârtie cu grad de dificultate mai redus.

În ciuda temperaturilor destul de ridicate din ultimele zile care au dus la topirea zăpezii, în Harghita se schiază foarte bine pe pârtiile de la Harghita-Mădăraș, Băile Tu-șnad, Topliţa, Borsec, Băile Har-ghita și Homorod.

ALTE ACCIDENTE

De asemenea, doi cetăţeni un-gari și o femeie din București au ajuns joi (săptămâna trecută) la spital după ce au căzut la schi, în staţiunea Băile Harghita, ei fiind evacuaţi de pe pârtie de jandarmii montani și de salvamontiști.

Purtătorul de cuvânt al Inspec-toratului Judeţean de Jandarmi Harghita, Gheorghe Suciu, a de-clarat, joi seara, că primul acciden-tat a fost un bărbat de 36 ani, din Budapesta, care a căzut pe pârtie și acuza dureri la genunchiul drept. Cetăţeanului ungar i s-a imobili-zat genunchiul și a fost transportat cu un utilaj special al jandarmilor până la drumul de acces din zona

pârtiei, de unde urma să fie preluat de un echipaj SMURD.

La scurt timp, o femeie de 42 de ani din București a suferit un accident pe aceeași pârtie și întru-cât s-a lovit puternic la piciorul stâng, jandarmii și salvamontiștii au intervenit din nou și au trans-portat-o la echipajul SMURD, care a preluat simulan ambii răniţi și i-a transportat la Spitalul Jude-ţean din Miercurea Ciuc.

Al treilea rănit, un băiat de 16 ani, din Ungaria, a căzut pe aceeași pârtie, la mai puţin de două ore de la cele două intervenţii. El s-a lovit la piciorul stâng și a fost transpor-tat tot de jandarmi și salvamontiști până la echipajul SMURD.

Potrivit reprezentanţilor SMURD, bărbatul din Budapes-

ta este suspect de fractură la ge-nunchi, adolescentul din Ungaria este suspect de fractură la tibia stângă, cel mai grav rănită fiind femeia din București, care este suspectă de dublă fractură la tibia stângă.

Șeful Serviciului Salvamont Salvaspeo al Consiliului Judeţean Harghita, Fekete Ors, a declarat joi, pentru AGERPRES, că salva-torii montani au participat, de la începutul anului, la peste 60 de salvări de pe pârtie, după ce schi-orii au căzut și s-au accidentat. El a făcut apel la iubitorii sporturilor albe să fie mai atenţi atunci când se află pe pârtie, întrucât majori-tatea accidentelor se produc din cauza neatenţiei și a lipsei de ex-perienţă.

90% dintre persoanele care vin în audienţă la Prefectură reclamă probleme de fond funciar

Page 16: 464

PUBLICITATE 16

In culoarea metalizată Vipergreen, cu un look offroad autentic, Cross Caddy atrage privirile prin componente cu un design pregnant: scut cu elemente argintii în faţă, în spate și lateral, completat de ornamente de protecţie negre, de jur imprejurul mașinii. Iar pentru că autovehiculul spune multe despre personalitatea posesorului: Imaginea sportivă este accentuată de barele longitudinale argintii și de geamurile fumurii din spaţiul pasagerilor. Exteriorul puternic individualizat este completat la interior de elemente de siguranţă și confort: Dotările funcţionale precum hillholderassist, tempomat, proiectoare de ceaţă, culminează cu tracţiunea 4MOTION. Totul pentru o experienţă inedită, în care se îmbină robusteţea și extravaganţa. Vă așteptăm la Distribuitorii Volkswagen Autovehicule Comerciale!

Imaginea este cu titlu de prezentare. Detalii despre configuraţii, dotări și preţuri la Distribuitorii Volkswagen Autovehicule Comerciale.

Noul Cross Caddy

Robust, extravagant, puternic individualizat

www.vw-vehicule-comerciale.ro


Recommended