1 LICENTA 2003 FARMACOLOGIE - BUCURESTI Tema nr.1 1. Membranele biologice sunt mai permeabile pentru molecule: A. cu masă mică B. nedisociate C. lipofile D. cationi trivalenti E. legate de proteine R.C.: A, B, C 2. Volumul de distribuţie (Vd) se caracterizează prin următoarele: A. se exprimă in litri (l) B. se exprimă in l/kg C. este un volum aparent D. este un volum real E. intra in formula de calcul a dozei de mentinere R.C.: A, B, C 3. Legarea medicamentelor in procent mare de catre proteinele plasmatice are urmatoarele consecinte: A. interactiuni de deplasare, cu efecte de subdozare relativa B. forma legata difuzeaza in tesuturi C. stocare in plasma D. profil farmacocinetic retard E. timp de debut al efectului mare R.C.: C, D, E 4. Sunt metaboliti activi: A. paracetamol B. oxazepam C. morfina D. fenobarbital E. prednison R.C.: A, B, C, D Tema nr. 2 5. Este antagonism utilizat in terapeutica: A. naloxon + morfină B. procaina + sulfamide antimicrobiene C. diuretice tiazide + antidiabetic D. vitamina K + anticoagulante cumarinice E. neostigmina + tubocurarina R. C.: A, D, E 6. Calitatea retard se datoreste : A. formei farmaceutice retard B. structurii chimice de tip ester C. secretiei tubulare active D. reabsorbtiei tubulare inalte E. legarii de proteinele plasmatice in procent mare R.C.: A, B, D, E 7. Precizati ce proprietati au antagonistii totali: A. activitate intrinseca maxima B. activitate intrinseca 0 C. afinitate pentru receptori maximala D. activitate intrinseca submaximala E. afinitate pentru receptori 0 R. C. : B, C 8. Variabilitatea farmacologica anormala se caracterizeaza prin: A. frecventa 95% corespunde la distributia de ± 2 DS B. alura grafica polimodala C. consecinta enzimopatiilor
Transcript
1
LICENTA 2003FARMACOLOGIE - BUCURESTI
Tema nr.11. Membranele biologice sunt mai permeabile pentru molecule:A. cu masă micăB. nedisociateC. lipofileD. cationi trivalentiE. legate de proteine
R.C.: A, B, C2. Volumul de distribuţie (Vd) se caracterizează prin următoarele:A. se exprimă in litri (l)B. se exprimă in l/kgC. este un volum aparentD. este un volum realE. intra in formula de calcul a dozei de mentinere
R.C.: A, B, C3. Legarea medicamentelor in procent mare de catre proteinele plasmatice are urmatoarele consecinte:A. interactiuni de deplasare, cu efecte de subdozare relativaB. forma legata difuzeaza in tesuturiC. stocare in plasmaD. profil farmacocinetic retardE. timp de debut al efectului mare
R.C.: A, B, C, DTema nr. 25. Este antagonism utilizat in terapeutica:A. naloxon + morfinăB. procaina + sulfamide antimicrobieneC. diuretice tiazide + antidiabeticD. vitamina K + anticoagulante cumariniceE. neostigmina + tubocurarina
R. C.: A, D, E6. Calitatea retard se datoreste :A. formei farmaceutice retardB. structurii chimice de tip esterC. secretiei tubulare activeD. reabsorbtiei tubulare inalteE. legarii de proteinele plasmatice in procent mare
R.C.: A, B, D, E7. Precizati ce proprietati au antagonistii totali:A. activitate intrinseca maximaB. activitate intrinseca 0C. afinitate pentru receptori maximalaD. activitate intrinseca submaximalaE. afinitate pentru receptori 0
R. C. : B, C8. Variabilitatea farmacologica anormala se caracterizeaza prin:A. frecventa 95% corespunde la distributia de ± 2 DSB. alura grafica polimodalaC. consecinta enzimopatiilor
2
D. consecinta reglarii "up" sau "down"E. consecinta bolilor genetice si autoimune ale receptorilor
R. C.: B, C, ETema nr. 3.9. Bolile "iatrogene" sunt boli:A. nosocomialeB. provocate de medicamentele prescrise de medicC. cu evolutie posibila spre exitusD. infectioase transmise pacientului de catre medic (chirurg, stomatolog)E. infectioase transmise prin seringa nesterila
R. C.: B, C10. Notati caracteristicile fenomenului "rebound":A. agravarea bolii la intreruperea brusca a tratamentuluiB. reglarea "up"C. sensibilizarea receptorilorD. internalizarea receptorilorE. tulburari opuse actiunii farmacodinamice
R. C.: A, B, C11. Pot provoca sindrom de abstinenta la nou-nascut si sugar:A. anorexigene amfetaminiceB. morfinomimeticeC. barbituriceD. benzodiazepineE. neuroleptice R.C.: B, C
12. Pot induce sindrom de astm bronsic si insuficienta respiratorie ca patologie iatrogena:A. beta-adrenoliticeB. antiinflamatoare inhibitoare ale COXC. morfinomimeticeD. penicilineE. beta-adrenomimetice
R.C.: A, B, C, DTema nr. 413. Ampicilina este contraindicata in urmatoarele cazuri:A. leucopenieB. mame ce alapteazaC. osteoporozaD. alergiiE. mononucleoza infectioasa
R.C.: B, D, E
14. Benzatinpenicilina este indicata in :A. infectii cu streptococ beta-hemolitic grup AB. angine, scarlatinaC. meningita meningococicaD. sifilisE. septicemii
R.C.: A, B, D15. Prezinta rezistenta la benzilpenicilina:A. stafilococ penicilinazosecretorB. gonococC. enterococD. treponemaE. streptococ piogen
R. C.: A, B, C16. Cefalosporine active in infectie cu Pseudomonas sunt:A. cefalotinaB. ceftazidinaC. cefazolinaD. cefsulfodina
3
E. cefapirinaR. C.: B, D
Tema nr. 517. Claritromicina are urmatoarele avantaje comparativ cu eritromicina si alte macrolide:A. administrare la 24 oreB. concentratii inalte in L.C.R.C. active si pe Mycobacterium aviumD. mai activă pe hemofiliE. utila in stadiile terminale SIDA
R.C.: C, D, E18. Doxiciclina are urmatoarele proprietati farmacologice, comparativ cu tetraciclina:A. absorbtie per os, bunaB. absorbtie per os, neinfluentata de alimenteC. concentraţii active 12 oreD. administrare la 8 oreE. bactericid
R. C.: A, B, C19. Sunt active pe bacilul Koch uman aminoglicozidele:A. streptomicinaB. gentamicinaC. kanamicinaD. tobramicinaE. neomicina
R. C .: A, C20. Care dintre urmatoarele antibiotice inhiba sinteza proteica bacteriana ca urmare a fixarii desubunitatile ribozomale 50S:A. sulfametoxazolB. cloramfenicolC. claritromicinaD. clindamicinaE. teicoplanina
R. C.: B, C, DTema nr. 621. Cotrimoxazol are urmatoarele proprietati:A. difuzeaza in L.C.R.B. activ pe piocianicC. asociaza sulfametoxazol cu trimetoprimD. asociaza sulfametoxidiazina cu trimetoprimE. este bacteriostatic
R.C. :A, C22. Indicatiile terapeutice ale furazolidonei, sunt:A. dispepsii la sugariB. trichomoniaza, lambliazaC. infectii intestinale cu Salmonella, ShigellaD. infectii acute, cronice, recidivante ale aparatului urinarE. infectii ale aparatului respirator R. C.: A, B, C
23. Pentru ciprofloxacina sunt corecte afirmatiile:A. inhiba AND-giraza bacterianaB. rezistenta se instaleaza rapidC. spectrul de actiune larg: bacili gram -, coci gram +, chlamidii, mycoplasmeD. in tesuturi realizeaza concentratii superioare celor sericeE. este medicatie de prima alegere in sifilis
R.C.: A, C, D24. Sunt indicate in infestari cu Entamoeba histolitica si Giardia lamblia, chimioterapicele:A. metronidazolB. teicoplaninC. tinidazolD. ornidazolE. fosfomicina
4
R.C.: A, C, DTema nr. 725. Corticosteroizii cu durata lunga de actiune (peste 48 ore) sunt:A. hidrocortizonB. prednisonC. dexametazonD. betametazonE. triamcinolon
R.C.: C, D26. Care dintre urmatorii glucocorticoizi nu sunt activi administrati local:A. prednisolonB. triamcinolonC. betametazonD. prednisonE. cortizon
R. C.: D, E27. In care dintre urmatoarele afectiuni pot fi utili glucocorticoizii:A. poliartrita reumatoidaB. socul anafilacticC. limfoamele maligneD. boala AddisonE. diabetul zaharat
R.C.: A, B, C, D28. Actiunea antiinflamatoare a corticosteroizilor se datoreaza:A. inhibitiei fosfolipazei A2B. inhibitiei fosfolipazei CC. inhibitiei ciclooxigenazeid. inhibitiei tromboxan sintetazeie. stimularii procesului de formare a lipocortinei
R.C.: A, ETema nr. 829. Notati actiunile farmacodinamice corespunzatoare medicamentelor morfinomimetice:A. analgezicaB. antitusivaC. cresterea tonusului tubului digestiv si arborelui biliarD. cresterea tonusului vezicii urinareE. midriaza
Tema nr. 933. Paracetamol are urmatoarele contraindicatii:A. insuficienta hepaticaB. atopieC. deficit de NADH - methemoglobin reductazaD. leucopenieE. diateza hemoragica
R.C.: A, B, C34. Notati tipurile de efecte terapeutice ale analgezicelor antipiretice:A. analgezica antipireticaB. antiinflamatoareC. antispasticaD. antitusivaE. hipotermizanta
R.C.: A, B, C35. Precizati mecanismul de actiune al acidului acetilsalicilic, ca antiagregant plachetar:A. inhiba biosinteza TXA2 in placheteB. inhiba biosinteza PGI2 in endoteliul vascularC. inhiba ciclooxigenaza din trombociteD. inhiba ciclooxigenaza din endoteliul vascularE. inhiba lipooxigenaza
R.C.: A, C36. Precizati cauza pentru care acidul acetilsalicilic trebuie evitat la bolnavii sub tratament cu heparina:A. inhiba sinteza vitaminei KB. interfera cu metabolismul heparineiC. este fibrinoliticD. inhiba agregarea plachetaraE. este hipoprotrombinizant
R.C.: D, ETema nr. 1037. Moclobemid are urmatorul profil farmacologic:A. inhibitor de MAOB. inhibitor selectiv si reversibil al MAO-AC. antidepresivD. neurolepticE. efectul branzei (chesse effect) absent
R.C.: A, B, C, E38. Notati afirmatiile corecte privind farmacoterapia depresiilor:A. formele usoare nu necesita antidepresiveB. antidepresivele sunt indicate in depresiile endogeneC. in depresia agitata, cu hiposomnie, sunt indicate antidepresive IMAOD. in depresia endogena schizofrenica sunt indicate levomepromazina sau tioridazinaE. la varstnici, aminele triciclice se prescriu in doze mai mari fata de adult
R.C.: A, B, D39. Sunt neuroleptice sedative:A. clorpromazinaB. tioridazinaC. levomepromazinaD. flufenazinaE. haloperidol R.C.: A, B, C
40. Neurolepticele au urmatoarele efecte adverse:A. miastenieB. tulburari ale functiilor sexualeC. sindrom de tip parkinsonianD. acatizieE. diskinezii
R.C.: B, C, D, E
6
Tema nr. 1141. Nitrazepamul are urmatoarele proprietati:A. derivat de 7-nitro-1,4- benzodiazepinaB. hipnoinductorC. activeaza complexul receptor GABA- A postsinapticD. T1/2 scurt si durata scurtaE. reduce durata somnului de tip REM
R.C.: A, C43. Notati efectele hipnocoercitivelor barbiturice:A. deprima selectiv SNCB. au efecte gradate in functie de dozaC. reduc somnul paradoxal REMD. produc "datorie" de somn paradoxalE. produc efect rebound cu vise dezagreabile
R.C.: B, C, D, E44. Notati mecanismele de actiune ale barbituricelor hipnotice sedative:A. deprimarea formatiei reticulate ascendente activatoareB. potentarea actiunii GABAC. marirea timpului de deschidere a canalelor de clorD. blocarea receptorilor dopaminergiciE. inhibarea enzimei MAO
R.C.: A, B, CTema nr. 1245. Precizati diazepinele utilizate in terapeutica, ca hipnoinductoare:A. clonazepamB. nitrazepamC. midazolamD. flunitrazepamE. zopiclona
R.C.: A, C47. Notati actiunile farmacodinamice pe care le pot avea tranchilizantele, dintre urmatoarele actiuni:A. miorelaxantaB. anxioliticaC. anticonvulsivantaD. inductoare a anesteziei generaleE. hipnocoercitiva
R.C.: A, B, C, D48. Notati efectele ce diferentiaza tranchilizantele de neuroleptice:A. efectul tranchilizant este minorB. nu au actiune antipsihoticaC. nu au efecte extrapiramidaleD. produc stare catalepticaE. nu au actiune antiamfetaminica
R.C.: A, B, C, ETema nr. 1349. Carbamazepina este indicata in:
7
A. marele rau epilepticB. epilepsia psihomotorieC. nevralgia de trigemeniD. micul rau epilepticE. status epilepticus
R.C.:A, B, C50. Fenobarbitalul are urmatorul profil farmacologic:A. indicatie in marele rau epilepticB. de electie la copiii miciC. poate induce anemie megaloblasticaD. este un puternic inhibitor enzimaticE. induce efecte de supradozare a anticoagulantelor orale cumarinice
R.C.: A, B, C51. Sunt medicamente utilizate in epilepsie:A. lidocainaB. diazepamC. clonazepamD. amobarbitalE. etosuximida
R, C: A, B, C, E52. Fenitoina are urmatoarele reactii adverse:A. sindrom lupoidB. nistagmusC. dizartrieD. hiperplazie gingivalaE. anemie feripriva
R. C.:A, B, C, DTema nr. 1453. Notati substantele medicamentoase indicate in hipotensiunea arteriala cronica:A. fenilefrinaB. etil efrinaC. adrenalinaD. efedrinaE. dopamina
R.C.: A, B, C, E55. Prezentati indicatiile terapeutice ale noradrenalinei:A. insuficienta circulatorie acuta de tip hipotonB. insuficienta circulatorie acuta de tip hipertonC. colapsD. hipotensiune posturalaE. hipotensiune cronica
R.C.: A, C56. Simpatomimeticele au urmatoarele efecte adverse secundare:A. tahiaritmiiB. lipotimieC. hipertensiune arterialaD. hipoglicemieE. hipocolesterolemie R.C.:A, B, C
Tema nr. 15
8
57. Precizati care dintre urmatoarele medicamente cu actiune la nivelul SNV sunt contraindicate inastmul bronsic:A. timololB. atenololC. propranololD. fenoterolE. salbutamol
R.C.: A,C58. Precizati in ce boli asociate cu hipertensiunea arteriala sunt indicate beta-adrenolitice:A. tahiaritmii cardiaceB. insuficienta cardiacaC. cardiopatie ischemicaD. insuficienta circulatorie periferica hipertonaE. astm bronsic
R.C.: A, C59. Precizati in ce boli asociate cu hipertensiunea arteriala sunt indicate alfa-1 adrenolitice chinazoline:A. cardiopatie ischemicaB. insuficienta cardiacaC. bloc atrio-ventricularD. astm bronsicE. hipercolesterolemie
R.C.: A, B, CTema nr. 1661. Precizati mecanismul de actiune al anticolinesterazicelor:A. formeaza cu acetilcolinesteraza un complexB. blocheaza receptorii colinergiciC. realizeaza concentratii mari de acetilcolinaD. impiedica sinteza aceticolineiE. actioneaza antagonist acetilcolinic
R.C.: A, C
62. Notati actiunile parasimpatoliticelor la nivelul ochiului:A. midriaza pasivaB. cresterea tensiunii intraoculareC. cicloplegieD. midiraza activaE. actiune antiglaucomatoasa
R.C.: A, B, C63. Parasimpatomimeticele produc urmatoarele reactii adverse:A. dispnee si crize de astm bronsic la astmaticiB. constipatieC. retentie urinaraD. bradicardieE. colici abdominale
R.C.: A, D, E64. Actiunile atropinei la nivelul aparatului digestiv, sunt:A. cresterea tonusului si peristaltismuluiB. hiposecretie salivaraC. antispastic intensD. hiposecretie gastrica slabaE. cresterea tranzitului intestinal
R.C.: B, C, DTema nr. 17
9
65. Rofecoxib are urmatoarele proprietati:A. inhibitor selectiv COX -2B. antiinflamatorC. indicat in osteoartrita acuta si cronicaD. inhibitor nespecific COX-1 si COX-2E. grupa chimica oxicam
R.C.: A, B, C66. Din grupa inhibitorilor selectivi ai COX -2 fac parte:A. rofecoxibB. diclofenacC. acid mefenamicD. nimesulidE. ketoprofen
R.C.: A, D67. Alegeti afirmatiile corecte pentru ibuprofen:A. este indicat in spondilita ankilopoieticaB. are efect antiagregant plachetarC. produce cel mai frecvent dintre AINS ulcer gastro-duodenalD. efectul antiinflamator este asemanator cu al acidului acetilsalicilicE. nu este tolerat de bolnav cu hipertensiune arteriala
R.C.: B, D68. Antiinflamatoarele nesteroidiene inhibitoare neselective ale ciclooxigenazei, au ca reactii adverse:A. ulcer gastro-duodenalB. anemie hemolitica la deficienti in G- 6- PDC. bronhoconstrictieD. hipotensiune arterialaE. retentie hidrosalina
R.C.: A, B, C, ETema nr. 1869. Misoprostol are urmatoarele caracteristici farmacologice:A. efect citoprotector gastricB. efect antiulcerosC. efect tocitocic si avortivD. potenta de actiune micaE. antagonist al PGE2
R..C.: A, B, C70. Precizati mecanismul de actiune antiulceros al famotidinei:A. antihistaminic H2B. inhibitor al anhidrazei carboniceC. inhibitor al secretiei gastriceD. antigastrinicE. antispastic
R.C.: A, C71. Notati efectele adverse ale antiacidelor alcalinizante administrate in doze mari si timp indelungat:A. reactie alcalina gastricaB. stimularea secundara a secretiei acideC. alcalozaD. dizolvarea calculilor urinariE. osteomalacie
R.C.: A, B, C72. Precizati antiulceroasele contraindicate in glaucom:A. butilscopolamoniuB. propantelinaC. pirenzepinD. ranitidinaE. acetazolamida
R.C.: A, B, C
Tema nr. 1973. Notati antihipertensivele ce scad secretia de renina:
10
A. propranololB. clonidinaC. reserpinaD. dihidralazinaE. alfametil-dopa
R.C.: A, B, C, E74. Precizati mecanismul de actiune al captoprilului:A. interfera cu sistemul renina - angiotensinaB. inhiba specific enzima de conversie a angiotensinei 1C. inhiba formarea angiotensinei IID. inhiba degradarea bradikinineiE. creste secretia de aldosteron
R.C.: A, B, C, D75. Notati masurile farmacografice corecte, la farmacoterapia cu inhibitoare ale enzimei de conversie(IEC):A. initial 1/4 - 1/2 din doza curentaB. dieta hiposodata si diureticele sunt necesare cu 2 - 3 zile inainteC. asocierea IEC cu diuretice se incepe cu doze mari de diureticD. contraindicata asocierea cu diuretice hipokaliemianteE. intreruperea IEC, in caz de diminuare a functiei renale
R.C.: A, E76. Mecanismele beta-adrenolitice de actiune antihipertensiva sunt:A. antagonist beta-1 postsinapticB. antagonist beta-2 presinapticC. scaderea debitului cardiacD. inhibarea eliberarii de noradrenalinaE. cresterea secretiei de renina
R.C.: A, B, C, DTema nr. 2077. Notati medicamentele antiagregante plachetare si antianginoase:A. dipiridamolB. amiodaronaC. acid acetilsalicilicD. clopidogrelE. nitroglicerina
R.C.: A, E78. Notati actiunile blocantelor canalelor lente de calciu ca medicatie antianginoasa:A. coronarodilatatieB. diminuarea rezistentei perifericeC. reducerea presarciniiD. efect inotrop si cronotrop negativE. diminuarea travaliului cardiac
R.C.: A, B, D, E
79. Nitroglicerina poate provoca urmatoarele reactii adverse:A. cefalee cu caracter pulsatilB. congestie cutanata in jumatatea inferioara a corpuluiC. lipotimieD. tahifilaxie tiol-dependentaE. sindrom de hipersensibilizare la nitriti
R.C.: A, C, E80. Notati actiunile nitratilor organici ca medicatie antianginoasa:A. coronarodilatatieB. arteriolodilatatieC. reducerea postsarciniiD. venoconstrictieE. reducerea presarcinii
R.C.: A, B, C, ETema nr. 2181. Antialergice lipsite de efecte sedative, sunt:
11
A. astemizolB. ebastinC. clorfenoxaminaD. mequitazinaE. terfenadina
R.C.: A, B, D, E82. Prezinta t1/2 lung, ce permite o singura administrare pe zi, antihistaminicele:A. cetrizinB. alimenazinaC. astemizolD. loratadinE. bamipin
R..C.: A, C, D, E83. Indicatiile terapeutice ale ciproheptadinei, sunt:A. migrenaB. rinite alergiceC. anorexie nervoasaD. urticarieE. astm bronsic alergic
R.C.: A, B, C, D84. Pentru oxatomid sunt corecte afirmatiile:A. blocheaza receptorii H1B. inhiba mobilizarea calciului intracelularC. are efecte anticolinergiceD. are efect deprimant SNC intensE. inhiba eliberarea mediatorilor din mastocite
R. C.: A, B, ETema nr. 2285. Notati afirmatiile valabile pentru teofilina si aminofilina:A. teofilina are T1/2 mediuB. T1/2 este crescut in insuficienta hepatica si cardiacaC. T1/2 este crescut la fumatoriD. indicele terapeutic este mareE. aminofilina este un derivat de teofilina greu solubil
R. C.: A, B86. Sunt antiastmatice antileucotriene antagonisti competitivi ai receptorilor Cys LT1:A. montelukastB. zafirlukastC.pranlukastD. zileutonE. nedocromil
R.C.: A, B, C87. Notati antiastmaticele care pot fi utilizate in tratamentul de fond:A. teofilina aerosoliB. adrenomimetice subcutanC. teofilina per osD. cromoglicat de sodiu aerosoliE. beclometazon dipropionat aerosoli
R.C.: C, D, E88.Teofilina are urmatoarele mecanisme de actiune bronhodilatatoare:A. stimuleaza fosfodiesterazaB. blocheaza receptorii purinergici P1- A1C. scade concentratia de AMPcD. este antagonist al adenozineiE. inhiba adenilatciclaza
R.C.: B, DTema nr. 2389. Notati inhibitoarele opioide ale centrului tusei naturale si sintetice:A. codeinaB. dextrometorfan
12
C. morfinaD. butamiratE. clobutinol
R.C.: A, B, C90. Notati antitusivele fara risc de farmacodependenta:A. codeinaB. dextrometorfanC. clobutinolD. pentoxiverinaE. noscapina
R.C.: B, C, D, E91. Bromhexin are urmatoarele caracteristici farmacologice:A. bronhosecretoliticB. mecanism chimicC. produce iritatie gastricaD. nu induce bronhospasmE. la astmatici se asociaza cu bronhodilatatoare
R.C.: A, B, C, E92. Notati afirmatiile corecte pentru clorura de amoniu:A. indicatie ca expectorantB. indicatie ca diureticC. provoaca iritatie gastricaD. provoaca stimulare SNCE. contraindicata in alcaloza
R.C.: A, B, C, DTema nr. 2493. Cresterea toxicitatii digitalicelor este favorizata de urmatoarele:A. supradozareB. hipercalciemieC. hipokaliemieD. asociere cu simpatomimeticeE. asociere cu antiacide
R.C.: A, B, C, D94. Sunt stimulante cardiace, inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei miocardice de tip III:A. teofilinaB. amrinonaC. aminofilinaD. milrinonaE. dobutamina
R.C.: B, D95. Medicamente care actioneaza ca antiaritmice prin mecanism vegetativ, sunt:A. procainamidaB. lidocainaC. propranololulD. diltiazemulE. esmololul
R.C.: A, C, D, ETema nr. 2597. Hidroclorotiazida are urmatoarele reactii adverse:A. hipokaliemieB. acidoza hipocloremicaC. hiperlipemieD. hiperuricemie
13
E. hipoglicemieR.C.: A, C, D
98. Pentru furosemid nu sunt corecte afirmatiile:A. inhiba cotransportul Na+/K+/2Cl- in segmentul ascendent al ansei HenleB. produce hipocalciurieC. este indicat in edem pulmonar acut, i..v.D. nu produce dezechilibre hidroelectroliticeE. produce hiperkaliemie
R.C.: B, D, E99. Pot produce hiperkaliemie, diureticele:A. amiloridB. furosemidC. triamterenD. spironolactonaE. clopamid
R.C.: A, C, D100. Diureticele tiazide pot antagoniza efectele pentru:A. sarurile de litiuB. cardiotoniceC. hipoglicemianteD. uricozuriceE. clorura de amoniu
R. C.: C, DTema nr. 26101. Notati vasodilatatoarele cerebrale si periferice, musculotrope:A. acid nicotinicB. nicotinil alcoolC. vincaminaD. benciclanE. tolazolina
R.C.: A, B, C, D102. Sunt vasodilatatoare cerebrale si periferice, alfa-adrenolitice:A. pentoxifilinaB. isoxsuprinaC. nicergolinaD. tolazolinaE. dihidroergotoxina
R.C.: C, D, E103. Pentoxifilina are urmatoarele caracteristici:A. derivat xantinicB. produce vasodilatatie periferica intensa, la nivel arteriolar si capilarC. favorizeaza agregarea plachetara si eritrocitaraD. provoaca dureri epigastriceE. este indicata in insuficienta circulatorie periferica, retiniana si cerebrala
R.C.: A, D, E104. Naftidrofuril este vasodilatator periferic si cerebral, contraindicat in:A. hemoragie cerebrala acutaB. ulcer gastroduodenal evolutivC. insuficienta cardiaca decompensataD. infarct acut de miocardE. hipertensiune arteriala
R.C.: A, B, C, DTema nr. 27105. Ticlopidina are urmatoarele proprietati:A. antiagregant plachetarB. structura tienpiridinicaC. efect sinergic cu acidul acetilsalicilicD. reduce timpul de sangerareE. administrare injectabila
R.C.: A, B, C
14
106. Din grupa heparinelor cu masa moleculara mica, fac parte:A. clopidogrelB. enoxaparinaC. reviparinaD. tinzaparinaE. nadroparina
R.C.: B, C, D, E107. Anticoagulantele cumarinice (orale) se ceracterizeaza prin:A. actiune rapida si de scurta durataB. inactiveaza enzimele procoagulante: trombina si factorii Xa, XIIa, XIa, IXaC. sunt active atat "in vitro", cat si "in vivo"D. in caz de accidente hemoragice antidotul specific este fitomenadionaE. trec prin bariera placentara si in lapte
R.C.: D, E108. Hemostatice care actioneaza prin mecanism antifibrinolitic sunt:A. tromboplastinaB. aprotininaC. acidul aminocaproicD. etamsilatulE. carbazocroma
R.C.: B, CTema nr. 28109. Afirmatiile incorecte pentru riboflavina sunt:A. necesarul zilnic in sarcina este de 1,8 mgB. este indicata in hipo si ariboflavinozaC. are efect hiperglicemiantD. se depoziteaza in cantitati mari in ficat si rinichiE. protejeaza celula hepatica fata de substantele toxice
R.C.: C, D110. Pentru acidul ascorbic sunt incorecte afirmatiile:A. se depoziteaza in ficatB. stimuleaza transformarea acidului folic in acid folinicC. favorizeaza depunerea calciului in oaseD. scade absorbtia fierului din tubul digestivE. stimuleaza formarea corticosteroizilor
R.C.: A, D111. Necesarul zilnic de vitamina B1 este:A. 6-12 luni 500 µgB. 8-10 ani 1,1 mgC. peste 18 ani 1,2 - 1,4 mgD. sarcina supliment 500 µgE. alaptare supliment 1 mg
R.C.: A, B, C112. Afirmatiile corecte pentru vitamina B6 sunt:A. este indicata in pelagraB. este slab sedativ SNCC. intervine in metabolismul proteicD. inhiba cresterea microorganismelorE. se administreaza exclusiv oral
R.C.: A, B, C
Tema nr. 29113. Contraindicatiile vitaminei D sunt:A. hipercalciemieB. tuberculoza cutanataC. osteomalacie carentialaD. hipercalciurieE. hipoparatiroidie
R.C.: A, D114. Pentru vitamina A sunt corecte afirmatiile:
15
A. absorbtia in tubul digestiv se face in prezenta grasimilorB. la doze mari produce hipertiroidieC. se depoziteaza in procent mai mare de 90 % in ficatD. intervine in elaborarea rodopsineiE. este contraindicata administrarea ei in dermatoze
R.C.: A, C, D115. Pentru vitamina E sunt corecte afirmatiile:A. este antioxidantB. favorizeaza glicogenolizaC. este indicata in distrofii musculareD. se administreaza oral si i.m.E. scade absorbtia calciului din intestin
R.C.: A, C, D116. Urmatoarele afirmatii privind vitamina D sunt corecte:A. favorizeaza absorbtia intestinala a calciuluiB. stimuleaza depunerea sarurilor minerale in oaseC. la doze mari mobilizeaza calciul din oaseD. activeaza procesele respiratorii celulareE. este contraindicata administrarea in rahitism hipofosfatemic vitamino-rezistent
R.C: A, B, C, DTema nr. 30117. Pentru insulina sunt corecte afirmatiile:A. creste utilizarea glucozeiB. inhiba glicogenolizaC. scade sinteza proteinelor in muschiD. are efecte anabolice favorizand stocarea glucozei ca glicogenE. scade sinteza trigliceridelor si formarea VLDL
R. C.: A, B, D118. Actiunile metabolice ale hormonilor tiroidieni sunt:A. stimuleaza anabolismul proteic la doze miciB. diminua colesterolemiaC. au actiune glicogenoliticaD. activeaza arderea lipidelorE. scad absorbtia glucozei prin inhibitia hexokinazei intestinale
R.C.: A, B, C, D119. Contraindicatiile absolute pentru hormonii tiroidieni sunt:A. diabet zaharatB. tirotoxicozaC. mixedemD. insuficienta coronarianaE. ulcer gastro-duodenal
Nr. intrebarii Raspuns corect1. A, B, C2. A, B, C3. C, D, E4. A, B, C, D5. A, D, E6. A, B, D, E7. B, C8. B, C, E9. B, C10. A, B, C11. B, C12. A, B, C, D13. B, D, E14. A, B, D15. A, B, C16. B, D17. C, D, E18. A, B, C19. A, C20. B, C, D21. A, C22. A, B, C23. A, C, D24. A, C, D25. C, D26. D, E27. A, B, C, D28. A, E29. A, B, C, D30. A, B, C, E31. A, B, C, E32. A, B, C33. A, B, C34. A, B, C35. A, C36. D, E37. A, B, C, E38. A, B, D
39. A, B, C40. B, C, D, E41. A, B, C
17
42. A, C43. B, C, D, E44. A, B, C45. B, D46. A, C47. A, B, C, D48. A, B, C, E49. A, B, C50. A, B, C51. A, B, C, E52. A, B, C, D53. B, D54. A, B, C, E55. A, C56. A, B, C57. A, C58. A, C
59. B, C, D, E60. A, B, C61. A, C62. A, B, C63. A, D, E64. B, C, D65. A, B, C66. A, D67. B, D68. A, B, C, E69. A, B, C70. A, C71. A, B, C72. A, B, C73. A, B, C, E74. A, B, C, D75. A, E76. A, B, C, D77. A, E78. A, B, D, E79. A, C, E80. A, B, C, E81. A, B, D, E82. A, C, D83. A, B, C, D84. A, B, E85. A, B86. A, B, C87. C, D, E88. B, D89. A, B, C90. B, C, D, E91. A, B, C, E92. A, B, C, D93. A, B, C, D94. B, D95. C, E96. A, C, D, E97. A, C, D
18
98. B, D, E99. A, C, D100. C, D101. A, B, C, D102. C, D, E103. A, D, E104. A, B, C, D105. A, B, C106. B, C, D, E107. D, E108. B, C109. C, D110. A, D111. A, B, C112. A, B, C113. A, D114. A, C, D115. A, C, D116. A, B, C, D117. A, B, D118. A, B, C, D119. B, D120. B, C, D
30. Formularea şi biodisponibilitatea medicamentelor (4,10)1. Formularea, ca etapă în realizarea unui medicament, constă în:
A) obţinerea unor date privind proprietăţile fizico-chimice ale substanţei
medicamentoase (solubilitatea, constanta de ionizare, coeficientul de partiţie,
polimorfismul etc.)
B) obţinerea unor date privind unele proprietăţi derivate (secundare) ale substanţei
medicamentoase
C) alegerea optimă a parametrilor fizico-chimici şi biofarmaceutici ai substanţei
medicamentoase
D) alegerea optimă a parametrilor tehnologici de realizare a medicamentului
E) alegerea cea mai adecvată a recipientelor de condiţionare a medicamentului.
(răspunsuri corecte: c,d,e. Bibliografie: 10 – pagina 72)
2. După administrare perorală, substanţa medicamentoasă parcurge în faza
biofarmaceutică următoarele etape:
A) eliberarea din forma farmaceutică
B) dizolvarea şi difuziunea în mediul de cedare
C) absorbţia
D) distribuţia
19
E) eliminarea
(răspunsuri corecte: a,b. Bibliografie: 10 – pagina 163)
3. Factorii specifici substanţei medicamentoase care influenţează biodisponibilitatea
sunt:
A) solubilitatea, viteza de dizolvare
B) tipul de formă farmaceutică
C) mărimea particulelor substanţei solide
D) cantitatea şi compoziţia sucurilor digestive
E) polimorfismul
(răspunsuri corecte: a,c,e. Bibliografie: 10 – pagina 186-188)
4. În general, biodisponibilitatea unei substanţe medicamentoase administrată intern
se măreşte prin:
A) reducerea dimensiunii particulelor
B) utilizarea de polimorfi stabili
C) utilizarea de polimorfi metastabili
D) folosirea formei anhidre
E) includerea substanţei active într-o matriţă hidrofobă
(răspunsuri corecte: a,c,d. Bibliografie: 4 – pagina 17-18)
31. Condiţionarea medicamentelor (10,14)1. Condiţionarea unui medicament îndeplineşte următoarele roluri:
A) protejează forma farmaceutică contra factorilor externi de alterare
B) facilitează distribuirea medicamentului
C) serveşte la identificarea preparatului
D) asigură sterilitatea tuturor formelor farmaceutice
E) reduce costul medicamentului
(răspunsuri corecte: a, b, c. Bibliografie 10 - pagina 106)
2. Sticla neutră sau borosilicat:
A) este recomandată pentru toate preparatele injectabile şi pentru sânge uman
B) este recomandată pentru pulberi sau soluţii uleioase
C) prezintă rezistenţă hidrolitică redusă
20
D) prezintă rezistenţă hidrolitică înaltă
E) este ieftină
(răspunsuri corecte: a, d. Bibliografie 10 - pagina 109)
3. Recipientele închise etanş:
A) evită contaminarea preparatului cu produse solide, lichide, vapori
B) evită contaminarea preparatului cu gaze
C) evită contaminarea cu microorganisme
D) nu împiedică pierderea apei de cristalizare
E) nu împiedică evaporarea solvenţilor
(răspunsuri corecte: a, b, c. Bibliografie 10 - pagina 116)
4. Materialele plastice prezintă următoarele avantaje:
A) au volum redus
B) au rezistenţă mică la temperatură
C) lasă să treacă gazele şi vaporii, dependent de natura lor
D) au greutate redusă
E) prezintă soliditate mecanică înaltă
(răspunsuri corecte: a, d, e. Bibliografie 10 - pagina 115)
32. Asigurarea calităţii medicamentelor. Regului de bună practică de
fabricaţie şi farmaceutică în oficină (10,18)1. Asigurarea calităţii unui medicament are drept scop, următoarele, în afară de:
A) creşterea continuă a calităţii produsului
B) garantarea regularităţii loturilor de produs
C) controlul riguros al omogenităţii loturilor în timpul fabricaţiei
D) diminuarea variaţiilor în raport cu prototipul propus
E) respectarea cerinţelor stabilite în normele de calitate
(răspunsuri corecte: a. Bibliografie 10 – pagina 144)
2.Calitatea unui medicament este definită ca suma factorilor care contribuie la:
A) puritate
B) stabilitate
C) rentabilitate
D) eficacitate
21
E) inocuitate
(răspunsuri corecte: a, b, d, e. Bibliografie 10 – pagina 143)
3. Exigenţele de calitate privind stabilitatea chimică a substanţei medicamentoase
introdusă într-o formă farmaceutică includ:
A) identitatea
B) conţinutul declarat
C) încărcătura microbiană limitată
D) uniformitatea conţinutului pe unitatea de produs
E) lipsa toxicităţii locale sau sistemice
(răspunsuri corecte: a, b, d. Bibliografie 10 – pagina 143)
4. Referitor la regulile de bună practică de fabricaţie (GMP) sunt valabile
următoarele:
A) cuprind un ansamblu de recomandări care să asigure calitatea medicamentului
B) permit un înalt nivel de calitate în conceperea, dezvoltarea şi fabricarea
medicamentelor
C) sunt obligatorii şi restrictive
D) sunt aplicate tuturor procedeelor de fabricaţie farmaceutică în serie
E) stabilesc obligaţiile farmacistului practician faţă de pacient
(răspunsuri corecte: a, b, d. Bibliografie 10 – pagina 145)
33. Soluţii. Procesul de dizolvare. Aducerea în soluţie a substanţelor
greu solubile (10, 14)
1. Conform FR X, solvenţii cei mai folosiţi la prepararea soluţiilor sunt:
A) apa distilată
B) apa demineralizată
C) alcoolul
D) etilenglicolul
E) uleiurile vegetale
(răspunsuri corecte: a, c, e. Bibliografie 14 – pagina 849)
2. Conform FR X, solubilitatea poate fi exprimată prin:
A) masa de solvent (g) necesară pentru a dizolva 1 g substanţă solidă
22
B) masa de solvent (g) necesară pentru a dizolva 1 g substanţă lichidă
C) masa maximă de substanţă activă (g) dizolvată în 1 ml solvent la 20±20 C
D) volumul de solvent (ml) necesar pentru a dizolva 1 g substanţă solidă sau 1 ml
substanţă lichidă la 20±20 C
E) expresiile: foarte uşor solubil, uşor solubil, solubil etc
(răspunsuri corecte: d, e. Bibliografie 14 – pagina 984)
3. Glicerina ca solvent prezintă următoarele caracteristici:
A) este miscibilă cu solvenţi polari şi apolari
B) nu are acţiune fiziologică proprie
C) asigură o bună conservare având proprietăţi antiseptice
D) este higroscopică
E) prin încălzire îşi măreşte capacitatea de dizolvare
(răspunsuri corecte: c, d, e. Bibliografie 10 – pagina 263-264)
4. Conform FR X, prin alcool etilic diluat se înţelege:A) alcool de 30c
B) alcool de 50c
C) alcool de 60c
D) alcool de 70c
E) alcool ce conţine aproximativ 63% m/m alcool etilic
(răspunsuri corecte: d, e. Bibliografie 14 – pagina 103)
34. Soluţii de uz intern. Soluţii de uz extern: picături pentru ureche,
picături pentru nas, preparate pentru aplicare bucofaringiană (10,
14)1. Soluţia de citrat de magneziu este folosită pentru acţiunea sa:
A) purgativă
B) antidiareică
C) antiacidă
D) antispastică
E) antiemetică
(răspunsuri corecte: a. Bibliografie 14 – pagina 868)
23
2. Picăturile pentru ureche:
A) sunt soluţii, emulsii sau suspensii
B) au ca vehicul exclusiv glicerolul
C) pot conţine substanţe auxiliare (solubilizanţi, conservanţi antimicrobieni
potriviţi)
D) cele apoase au pH-ul cuprins între 5,0-7,5
E) se cunosc şi sub denumirea de erine.
(răspunsuri corecte: a,c,d. Bibliografie 14 – pagina 716)
3 Conform FR X, vehiculele utilizate la prepararea picăturilor pentru nas sunt:
A) alcoolul
B) soluţiile apoase izotonice
C) uleiul de floarea soarelui neutralizat
D) uleiul de parafină
E) apa demineralizată
(răspunsuri corecte: b,c. Bibliografie 14 – pagina 823)
4. Soluţia alcoolică de camfor:
A) se mai numeşte Spiritus Mindereri
B) conţine 10 % camfor
C) se prepară cu alcool concentrat
D) se prepară cu alcool de 50c
E) se prepară cu amestec de alcool şI apă (70:20)
(răspunsuri corecte: b,e. Bibliografie 14 – pagina 854-855)
35. Preparate parenterale (10, 14)1. Vehiculele folosite în formularea preparatelor injectabile sunt:
A) apa dististilată
B) apa distilată pentru preparate injectabile
C) solvenţii neapoşi miscibili cu apa
D) uleiul de floarea soarelui neutralizat şi sterilizat
E) uleiul de parafină sterilizat
(răspunsuri corecte: b,c,d. Bibliografie 14 – pagina 511)
24
2. Care din următoarele perfuzii se folosesc în combaterea acidozei.
A) perfuzia de lactat de sodiu
B) perfuzia de carbonat acid de sodiu
C) perfuzia de clorhidrat de arginină
D) perfuzia de clorură de potasiu şi clorură de sodiu
E) perfuzia de glucoză
(răspunsuri corecte: a,b. Bibliografie 10– pagina 518)
3. Referitor la preparatele perfuzabile sunt valabile următoarele afirmaţii:
A) sunt soluţii apoase sau emulsii U/A
B) se administrează i.v., în volume de 100 ml sau mai mari
C) la preparare se admite adausul conservanţilor antimicrobieni
D) conţinutul în substanţă activă se exprimă, după caz, în unităţi de masă/l soluţie,
nmoli/l soluţie, mEq/l soluţie, calorii
E) sunt preparate sterile şi apirogene
(răspunsuri corecte: a,b,b,e. Bibliografie 14 – pagina 492)
4. Conform FR X, izotonizarea este obligatorie în cazul:
A) soluţiilor injectabile care se administrează în volume ≥ de 5 ml
B) soluţiilor injectabile care se administrează i.v., indiferent de volum
C) soluţiilor injectabile coloidale
D) soluţiilor perfuzabile hipertonice
E) soluţiilor perfuzabile hipotonice
(răspunsuri corecte: a,e. Bibliografie 14 – pagina 492,512)
36. Preparate oftalmice (10,14)1. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la picăturile pentru ochi sunt
adevărate:
A) se prepară prin metode care le asigură sterilitatea şi care permit evitarea unei
contaminări ulterioare cu microorganisme
B) în cazul soluţiilor, când masa substanţelor active prescrise este mai mică de 1
% (m/m), acestea se prepară prin dizolvarea substanţei active în soluţii
izotonice sterile
25
C) soluţiile coloidale se izotonizează
D) picăturile pentru ochi unidoză conţin un conservant antimicrobian potrivit
E) se conservă în recipiente cu capacitatea de cel mult 10 ml, închise etanş,
prevăzute cu sisteme de picurare
(răspunsuri corecte: a,b,e. Bibliografie 14 – pagina 711)
2. Care dintre următoarele colire sunt prevăzute în FR X:
A) colirul cu cloramfenicol 0,5 %
B) colirul cu clorhidrat de pilocarpină 1 %
C) colirul cu fizostigmină 0,25 %
D) colirul cu sulfat de atropină 1 %
E) colirul cu nitrat de pilocarpină 2 %
(răspunsuri corecte: d,e. Bibliografie 14 – pagina 711-713)
3. Care dintre următoarele colire sunt înscrise în FR X şi se eliberează cu eticheta
"Otravă":
A) colirul cu azotat de argint
B) colirul cu cloramfenicol
C) colirul cu rezorcinol
D) colirul cu sulfat de atropină
E) colirul cu nitrat de pilocarpină
(răspunsuri corecte: d,e. Bibliografie 14 – pagina 711-712)
4. Conform FR X, băile oculare se prescriu în cantităţi de cel puţin:
A) 5 g
B) 10 g
C) 50 g
D) 100 g
E) 200 g
(răspunsuri corecte: c. Bibliografie 14 – pagina 711)
37. Sterilizarea (10,14)1. Metodele de sterilizare indicate de FR X sunt:
A) sterilizare cu vapori de apă sub presiune
B) sterilizare cu aer cald
26
C) sterilizare cu gaze
D) sterilizare prin filtrare
E) tindalizare
(răspunsuri corecte:a,b,c,d. Bibliografie 14 – pagina 1071)
2. Membranele recomandate pentru filtrarea sterilizantă au diametrul porilor de cel
mult:
A) 5 µm
B) 2,5 µm
C) 1 µm
D) 0,22 µm
E) 0,1µm
(răspunsuri corecte:d. Bibliografie 14 – pagina 1072)
3. Conform FR X, sterilizarea la autoclav se face de obicei la:
A) 1150 C, cel puţin 30 minute
B) 1210 C, cel puţin 15 minute
C) 1400 C, cel puţin 10 minute
D) 1500 C, cel puţin 15 minute
E) 1600 C, cel puţin 5 minute
(răspunsuri corecte:a,b Bibliografie 14 – pagina 1071)
4. Controlul sterilizării prin metode termice se realizează cu următorii indicatori
biologici:
A) Bacillus subtilis (var. niger)
B) Candida albicans
C) Bacillus stearothermophilus
D) Bacillus pumilus
E) Bacillus sphaericus
(răspunsuri corecte:a,c Bibliografie 14 – pagina 1072)
38. Emulsii farmaceutice (4,9,14)1. Conform FR X, emulsia uleioasă conţine:
A) ulei de floarea soarelui 10 %
B) gumă arabică 10 %
C) ulei de floarea soarelui 5 %
27
D) gumă arabică 5 %
E) gumă arabică 2,5 %
(răspunsuri corecte:a, d. Bibliografie 14 – 387-388)
2. Care dintre următorii emulgatori formează emulsii stabile de tip U/A:
A) spanul 20
B) tweenul 80
C) lanolina
D) cetilstearilsulfatul de sodiu
E) ceara de albine
(răspunsuri corecte:b,d. Bibliografie 14 – pagina 225-241)
3. Care dintre următorii compuşi sunt neionogeni:
A) polisorbaţii
B) esterii acizilor graşi cu glicerina
C) săpunurile alcaline
D) alchilsulfaţii
E) esterii acizilor graşi cu polietilenglicolii
(răspunsuri corecte:a,b, e. Bibliografie 4 – pagina 234-236,240)
4. Pentru a forma emulsii stabile de tip A/U, un emulgator trebuie să aibă valoarea
HLB:
A) mai mică de 3
B) între 3 şi 6
C) între 7 şi 9
D) între 6 şi 12
E) între 15 şi 18
(răspunsuri corecte:b. Bibliografie 14 – pagina 388)
39. Supensii farmaceutice (4,9,14)1. O suspensie floculată:
A) are un sediment poros, care ocupă o mare parte din volumul total al
preparatului
B) are faza dispersă constituită din aglomerări lejere de particule
C) are zona supernatantă limpede
D) se redispersează greu
28
E) sedimentează lent
(răspunsuri corecte:a, b, c. Bibliografie 4 – pagina 257)
2. Cimentarea sedimentului unei suspensii este favorizată de:
A) creşterea cristalelor
B) pierderea învelişului de solvatare
C) neutralizarea sarcinilor electrice ale particulelor insolubile
D) utilizarea de particule solide care flotează
E) utilizarea de particule solide cu dimensiuni apropiate
(răspunsuri corecte:a, b, c. Bibliografie 4 – pagina 258-270)
3. Suspensiile defoculate se caracterizează prin următoarele:
A) particulele dispersate sedimentează ca entităţi distincte
B) formarea unui sediment dens, cimentat
C) formarea unui sediment afânat
D) existenţa unei delimitări nete între sediment şi supernatant
E) viteza redusă de sedimentare
(răspunsuri corecte:a, b, e. Bibliografie 4 – pagina 258-259)
4. Suspensiile cu aplicare dermică se mai numesc şi:
A) colutorii
B) cataplasme
C) pensulaţii
D) loţiuni
E) emplastre
(răspunsuri corecte:c, d. Bibliografie 4 – pagina 421)
40. Unguente (4,9,14)1. Conform FR X, la unguentele care se aplică pe plăgi sau arsuri se folosesc ca
excipienţi:
A) baze de unguent cu proprietăţi emulsive
B) baze de hidrocarburi
C) baze de unguent cu proprietăţi peliculogene
D) lipogeluri
E) plastibaza
29
(răspunsuri corecte:a,c. Bibliografie 14 – pagina 953-960)
2. Care dintre următoarele baze de unguent sunt oficinale:
A) unguentul cu alcooli de lână
B) unguentul emulgator
C) unguentul cu macrogoli
D) unguentul de glicerină
E) unguentul simplu
(răspunsuri corecte:b, c, d, e. Bibliografie 14 – pagina 954-960)
3. Următoarele baze de unguent prevăzute de FR X sunt hidrosolubile:
A) unguentul simplu
B) unguentul cu glicerol
C) unguentul cu macrogoli
D) unguentul de carbopol 934
E) unguentul emulgator hidratat
(răspunsuri corecte:b, c. Bibliografie 14 – pagina 955-957)
4. Vaselina:
A) este un amesctec semisolid de hidrocarburi saturate
B) este un gel tixotrop
C) este bine tolerată de piele şi se absoarbe uşor
D) se poate folosi singură ca bază de unguent
E) îşi menţine vâscozitatea şi consistenţa la variaţii de temperatură
(răspunsuri corecte:a, b, d. Bibliografie 14 – pagina 300-301)
41. Supozitoare rectale, vaginale, uretrale (4,9,14) 1. Conform FR X, următoarele afirmaţii referitoare la supozitoare sunt adevărate, cu
excepţia:
A) sunt preparate farmaceutice solide
B) conţin doze unitare din una sau mai multte substanţe active
C) sunt destinate administrării pe cale rectală, vaginală, uretrală
D) se pot obţine prin modelare, prin turnare sau prin presare
30
E) se conservă în recipiente închise etanş, la loc rece
(răspunsuri corecte:a, b,c, d. Bibliografie 14 – pagina 889)
2. Care dintre următoarele baze de supozitor sunt liposolubile:
A) Untul de cacao
B) Carbowaxurile
C) Masa Estarinum
D) Masa gelatinoasă
E) Pluronicii
(răspunsuri corecte:a, c. Bibliografie 4 – pagina 335-340)
3. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la untul de cacao sunt adevărate:
A) este un amestec de trigliceride
B) se topeşte la 30-350 C
C) prezintă fenomenul de supratopire
D) are capacitate mare de incorporare a apei
E) prezintă contracţie de volum după răcire
(răspunsuri corecte:a, b, c. Bibliografie 4 – pagina 332-334)
4. Factorii fiziologici care influenţează absorbţia substanţei medicamentoase din
supozitoarele rectale sunt:
A) starea în care se găseşte dispersată substanţa în excipient
B) coeficientul de partaj al substanţei
C) caracteristicile excipientului
D) forma supozitorului
E) gradul de anastomozare a venelor hemoroidale
(răspunsuri corecte: e. Bibliografie 4 – pagina 328-330)
42. Pulberi farmaceutice (4,9,14)1. Sitele standard prevăzute de FR X sunt numerotate convenţional în funcţie de :
A) modul
B) dimensiunea laturilor interioare ale ochiurilor (în mm)
C) numărul de ochiuri corespunzător pe cm2
D) diametrul sârmei (în mm)
31
E) suprafaţa utilă de cernere
(răspunsuri corecte: b, c, d. Bibliografie 14 – pagina 805)
4. Pulberea alcalină se foloseşte pentru acţiunea sa:
A) laxativă
B) expectorantă
C) antiacidă
D) coleretică
E) colagogă
(răspunsuri corecte: d, e. Bibliografie 14 – pagina 808)
3. Clasarea pulberilor:
A) este sinonimă cu cernerea
B) este sinonimă cu sortarea
C) desemnează împărţirea unui produs pulverizat în fracţiuni cu domenii înguste
ale mărimii particulelor
D) se face cu ajutorul sitelor standardizate
E) desemnează separarea cernutului de refuz
(răspunsuri corecte: b, c, d. Bibliografie 4 – pagina 368-369)
4. Conform FR X, sterilitatea este o condiţie obligatorie pentru pulberile care se aplică
pe:
A) plăgi
B) arsuri
C) mucoasa bucală
D) pielea sugarilor
E) mucoasa nazală
(răspunsuri corecte: a, b, d. Bibliografie 14 – pagina 806)
43. Comprimate: formulare, preparare, condiţii de calitate (4,9,14)1. Care dintre următoarele produse sunt utilizate pentru acoperirea enterică a
comprimatelor:
A) lacurile de rezine acrilice
B) zahărul
C) carbowaxurile
32
D) acetoftalatul de celuloză
E) şerlacul
(răspunsuri corecte: a, d, e. Bibliografie 4 – pagina 445-446)
2. În formularea comprimatelor, lianţii sunt excipienţi auxiliari care:
A) se mai denumesc şi aglutinanţi sau adezivi
B) transformă substanţele pulverulente în granulate
C) favorizează menţinerea integrităţii granulatelor în timpul manipulării
E) se folosesc exclusiv în stare solidă, indiferent de metoda de comprimare
aplicată
(răspunsuri corecte: a, c. Bibliografie 4 – pagina 465-467; 14 – pagina 193)
2. În formularea comprimatelor au rol de dezagreganţi:
A) amidonul
B) carboximetilceluloza
C) alginaţii
D) celuloza microcristalină
E) acidul stearic
(răspunsuri corecte: a, b, d. Bibliografie 4 – pagina 460-464)
34
44. Capsule medicinale (4,9,14)1. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la capsulele gelatinoase tari sunt
adevărate:
A) se mai numesc şi capsule operculate
B) sunt constituite dintr-un înveliş continuu de gelatină
C) conţin, de obicei, amestecuri de substanţe sub formă de pulberi sau granulate
D) se prepară prin picurare
E) se conservă în recipiente închise etanş
(răspunsuri corecte: a, c. Bibliografie 4 – pagina 465-467; 14 – pagina 193)
2. Capsulele gelatinoase moi se prepară prin:
A) imersie
B) ştanţare
C) brichetare
D) picurare
E) liofilizare
(răspunsuri corecte: a, b, d. Bibliografie 4 – pagina 460-464)
3. Plasifianţii folosiţi la prepararea capsulelor gelatinoase tari sunt:
A) etilenglicolul
B) polistiren
C) glicerina
D) sorbitolul
E) polietilena de joasă presiune
(răspunsuri corecte: c, d. Bibliografie 4 – pagina 465)
4. Conform FR X, la prepararea învelişului capsulelor gelatinoase se pot folosi
următoarele substanţe auxiliare:
A) agenţi de opacifiere
B) tensioactivi
C) edulcoranţi
D) conservanţi antimicrobieni potriviţi
E) coloranţi
(răspunsuri corecte: a, b, d, e. Bibliografie 14 – pagina 192-193)
35
45. Preparate cu cedare modificată (4)1. Scheletul matriţelor hidrofobe este format din:
A) ceruri
B) alcooli graşi
C) carbopoli
D) carbowaxuri
E) polietilenă de înaltă presiune
(răspunsuri corecte: a, b. Bibliografie 4 – pagina 479)
2. Sub formă de preparate farmaceutice cu acţiune prelungită se pot prelucra
următoarele substanţe:
A) cu timp de înjumătăţire sub o oră
B) cu timp de înjumătăţire peste 8 ore
C) cu timp de înjumătăţire între 4-6 ore
D) care au un indice terapeutic mare
E) care necesită o dozare foarte riguroasă
(răspunsuri corecte: c,d. Bibliografie 4 – pagina 476)
3. La prepararea comprimatelor tip matriţă hidrofilă se folosesc următoarele produse:
A) metilceluloză
B) carboximetilceluloza sodică
C) carbopoli
D) uleiuri hidrogenate
E) polivinilpirolidonă
(răspunsuri corecte: a, d, e. Bibliografie 4 – pagina 479)
4. Acţiunea imediată a unui preparat farmaceutic semnifică o cedare care să aisgure
debutul efectului terapeutic:
A) chiar în momentul administrării
B) la câteva minute de la administrare
C) în maximum o oră de la administrare
D) în decurs de 2 ore de la administrare
E) în decurs de 3 ore de la administrare
(răspunsuri corecte: c. Bibliografie 4 – pagina 475)
36
46. Preparate cu cedare controlată; sisteme terapeutice, sisteme
terapeutice de transport la ţintă a substanţelor medicamentoase (5).
1. Precizaţi care din următoarele sisteme terapeutice (S.T.) folosesc calea trasdermală
pentru eliberarea substanţei active:
A) S.T. cu nitroglicerina
B) S.T. cu pilocarpina
C) S.T. cu clonidină
D) S.T. cu insulina
E) S.T. cu estradiol
(răspunsuri corecte: a, c, e. Bibliografie 5 – pagina 239-243)
2. Care din următoarele afirmaţii referitoare la lipozomi sunt adevărate:
A) sunt particule microscopice, veziculare, formate din una sau mai multe
membrane fosfolipidice
B) pot incorpora numai substanţe liposolubile
C) ocolesc ficatul şi splina
D) sunt transportori activi ai substanţelor medicamentoase la locul ţintă
E) sunt biodegradabili
(răspunsuri corecte: a, e. Bibliografie 5 – pagina 248)
3. Incorporarea substanţelor medicamentoase în lipozomi prezintă următoarele
avantaje:
A) se diminuează eliminarea substanţei medicamentoase prin excreţie renală
B) se reduce biodegradarea substanţei active
C) nu sunt captaţi de sistemul reticulo-endotelial
D) este mascată acţiunea antigenică
E) se măreşte specificitatea de acţiune
(răspunsuri corecte: a, b, e. Bibliografie 5 – pagina 248)
4. Sistemul OROS se foloseşte pentru administrare:A) intravenoasă
B) intrauterină
C) pe globul ocular
D) orală
E) transdermală
(răspunsuri corecte: d. Bibliografie 5 – pagina 237)
37
Facultatea de Farmacie
F) EXAMEN DE LICENŢĂ- Sesiunea septembrie 2003
G) TESTE PROPUSE PENTRU PROBA TEORETICĂ
H) CHIMIE FARMACEUTICĂ
Testele au fost elaborate pe baza noţiunilor din indicaţiabibliografică nr.17 (i.b.)- Zotta Victor- Chimie farmaceutică, Ed.Medicală, Bucureşti, 1985
I) Tema 4- Antibiotice cu structură betalactamică
1. În structura de bază a penicilinelor se află un nucleu:A. tiofenicB. tiazolidinicC. β-lactamicD. tiazolinicE. tiazolic.
Răspuns: B, Cp. 67
(i.b.)
2. La formarea destiopenicilinelor prin hidrogenare catalitică(Ni), are loc:
A. ruperea ciclului β-lactamicB. desfacerea nucleului tiazolidinicC. eliminarea sulfului ca sulfură de dihidrogenD. eliminarea oxigenului sub formă de apăE. eliminarea atât a sulfului, cât şi a oxigenului.
Răspuns: B, Cp. 70
(i.b.)
3. Inactivarea sărurilor de sodiu ale penicilinelor înprezenţa etanolului are loc prin:
F) A. ruperea ciclului tiazolidinicB. deschiderea nucleului β-lactamic
38
C. formarea esterului etilic al acidului peniciloicD. formarea acidului hidroxamic corespunzător
G) E. formarea hidrazidei peniciloatului de etil.Răspuns:
B, Cp. 71
(i.b.)
4. Penicilinele de semisinteză, în funcţie de structura lor,comparativ cu cele naturale, pot fi:
A. acidorezistenteB. rezistente la pH bazicC. enzimorezistenteD. cu spectru de acţiune mai largE. termorezistente
Răspuns: A, C, Dp. 84
(i.b.)
39
Tema 5- Antibiotice din alte clase stucturale
1. În molecula eritromicinei A (DCI) se găseşte:H) A. un sistem polihidroxi-ceto-lactonic
B. D-desozaminaC. L-cladinozaD. L-micarozaE. L-oleandroza.
I) Răspuns: A,B, C
p. 120(i.b.)
2. Pe nucleul de bază al tetraciclinelor naturale(octahidrotetracenul) există grupe:
J) A. hidroxil fenoliceB. hidroxil alcooliceC. hidroxil enoliceD. carboxamidiceE. carboxil.
Răspuns:A, B, C, D
p. 137(i.b.)
3. Cloramfenicolul (DCI) din punct de vedere structural secaracterizează prin:
40
K) A. existenţa a doi enantiomeriB. existenţa a patru enantiomeriC. prezenţa unei grupe dicloracetamidiceD. prezenţa a două grupe hidroxil alcoolicE. prezenţa unei grupe nitro.
Răspuns:B, C, D, E
p. 151(i.b.)
4. Toate gentamicinele au ca element structural comun:L) A. agliconul
B. 2-deoxistreptaminaC. 2-deoxistreptidinaD. D-desozaminaE. L-cladinoza
Răspuns:A, B
p. 117(i.b.)
Tema 6- Chimioterapice antibacteriene
1. Acidul nalidixic (DCI) are următoarele elementestructurale caracteristice:
M) A. un heterociclu azotatB. doi heterociclii cu azot condensaţi linearC. o grupă carbonil cetonicăD. o grupă carbonil aldehidicăE. o grupă carboxil.
Răspuns:B, C, E
p. 26(i.b.)
2. Cotrimoxazolul (DCI) este o asociere între:N) A. sulfafurazol
B. trimetoprimC. sulfametoxazol
41
D. sulfatiazolE. sulfamerazină
Răspuns:B, C
p. 54(i.b.)
3. Identificarea izoniazidei (DCI) se poate face pe baza:O) A. caracterului său reducător
B. caracterului său oxidantC. grupei hidrazinoD. fluorescenţei sale în soluţie apoasăE. culorii sale caracteristice.
Răspuns:A, C
p. 181-182 (i.b.)
4. Rifampicina (DCI) rezultă prin condensarea a douăcomponente şi anume:
P) A. rifamicina SVQ) B. 3-formil-rifamicina SV
C. piperazinaD. N-metilpiperazinaE. N-amino-N’-metilpiperazina
R) Răspuns: B,E
p. 201(i.b.)
Tema 8- Analgezice antipiretice
1. Paracetamolul (DCI) poate fi considerat un derivat:S) A. acilat al hidroxianilinei
B. alchilat al hidroxianilineiC. acilat al fenoluluiD. alchilat al fenoluluiE. acilat al p-aminofenolului.
Răspuns:A, E
42
p. 386-387 (i.b.)
2. Datorită structurii sale, metamizolul sodic (DCI) sedescompune în prezenţa acizilor minerali diluaţi, cu formarea:
T) A. noraminofenazoneiB. formaldehideiC. dioxidului de carbonD. dioxidului de sulfE. clorurii de sodiu.
Răspuns:A, B, D, E
p. 405(i.b.)
*3. Propifenazona are în poziţia 4 pe nucleul heterociclico grupă:
U) A. carbonil aldehidicăB. carbonil cetonică
V) C. propilD. izopropilE. izopropilamino.
Răspuns:D
p. 405(i.b)
4. Intermediarul cu structură pirazolonică şi care prinmetilare formează fenazona (DCI) poate exista sub mai multeforme tautomere, anume:
W) A. iminicăB. metilenicăC. enolicăD. fenolicăE. betainică.
Răspuns:A, B, C
p. 396(i.b.)
43
Tema 18- Antihipertensive
1. Clonidina (DCI), medicament neurosimpatolitic, poate ficonsiderată un derivat al:
X) A. 2-imidazolineiB. piroluluiC. anilineiD. piridineiE. piperidinei.
Răspuns:A, C
p. 549(i.b.)
*2. Dihidralazina (DCI), medicament antihipertensiv, sepoate identifica datorită structurii sale, prin formare de:
Y) A. hidrazineB. hidrazoneC. azideD. aldoximeE. cetoxime.
Răspuns:B
p. 548(i.b.)
3. Nifedipinul (DCI) se caracterizează structural prin:Z) A. nucleu dihidropiridinic
B. două grupe carbometoxiC. doi radicali metilD. doi radicali fenilE. un radical 2-nitrofenil.
Răspuns:A, B, C, E
p. 610(i.b.)
4. Rezerpina, alcaloid cu acţiune neurosimpatolitică,conţine în structura sa:
44
AA) A. unnucleu iohimbanic
B. un nucleu morfinanicC. două grupe esterD. cinci grupe metoxiE. cinci grupe etoxi.
Răspuns:A, C, D
p. 327(i.b.)
FACULTATEA DE FARMACIE - BUCUREŞTICatedra: Management şi Marketing farmaceutic, legislaţie farmaceutică
1.- Utilizarea în terapeutică a unui produs farmaceutic este condiţionată în primul rând de: A.- calitatea produselor acceptată de producător; B.- calitatea produselor acceptată de distribuitor; C.- calitatea produselor acceptată de producător şi distribuitor; D.- calitatea produselor şi autorizatia de punere pe piaţă emisă de Oficiul pentru Protecţia Consumatorului (OPC); E.-autorizaţia de punere pe piaţă emisă de către Agenţia Naţională a Medicamentului;
Răspuns corect: E
2.- Toate tipurile de unităţi farmaceutice se înfiinţează şi funcţionează pe baza autorizaţiei emisă de către: A.- Direcţiile de Sănătate Publică judeţene sau a municipiului Bucureşti; B.- Inspectoratele de Sănătate Publică judeţene sau al municipiului Bucureşti; C.- Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM); D.- Ministerul Sănătăţii; E.- Agenţia Naţională a Medicamentului sau Ministerul Sănătăţii, după caz; Răspuns corect: D
3.- Conform reglementărilor în vigoare, unităţile farmaceutice se înfiinţează şi sunt conduse: A.- numai de către farmacişti; B.- numai de către farmacişti, exceptând drogheriile care sunt înfiinţate şi conduse de către asistenţi de farmacie; C.- numai de către farmacişti, exceptănd drogheriile şi laboratoarele farmaceutice de sinteze chimice; D.- laboratoarele de producţie farmaceutică pot să se înfiinţeze şi să fie conduse şi de către alţi specialişti; E.- depozitele farmaceutice pot fi înfiinţate şi conduse şi de către alţi specialişti.
Răspuns corect: C
4.- Siguranţa, eficacitatea şi puritatea produselor farmaceutice, în vederea punerii lor în circulaţie, sunt în responsabilitatea: A.- Institutului Naţional de Studii asupra Calităţii Produselor (INSCP); B.- Laboratoarelor de control al calităţii, proprii producătorilor; C.- Agenţiilor teritoriale ale Medicamentului; D.- Agenţiei Naţionale a Medicamentului; E.- Institutului Naţional de Cercetări Chimico-Farmaceutice (INCCF).
45
Răspuns corect: D
5.- Pentru a înfiinţa o unitate farmaceutică, farmacistul trebuie să fie: A.- posesor al diplomei de licenţiat în farmacie, indiferent de vechime; B.- farmacist specialist, farmacist primar, cu cetăţenie română sau străină cu domiciliul stabil în România; C.- farmacist specialist, farmacist primar sau doctor în ştiinţe farmaceutice, român sau strãin , conform legislaţiei în vigoare D.- posesor al diplomei de licenţiat cu domiciliul stabil în România; E.- doctor în ştiinţele farmaceutice şi domiciliul stabil în România.
Răspuns corect: C
6.- Prepararea şi eliberarea medicamentelor în farmacie se face de către: A.- farmacişti, asistenţi de farmacie, studenţi în perioada stagiului, prin rotaţie; B.- numai de către farmacişti; C.- numai de către farmacişti şi asistenţi de farmacie; D.- de către farmacişti, asistenţi, studenţi în perioada stagiului de practică, sub supravegherea şi responsabilitatea farmacistului; E.- asistenţii de farmacie şi studenţii nu au voie să prepare medicamente.
Răspuns corect: D
7.- Conform reglementărilor legale, produsele toxice şi/sau stupefiante, pot fi manipulate în farmacie de către: A.- numai de către farmacişti; B.- farmacişti şi asistenţi de farmacie cu diplomă; C.- farmacişti, asistenţi de farmacie, studenţi în perioada stagiului de practică; D.- numai de către farmacişti primari sau farmacişti specialişti; E.- farmacişti posesori ai diplomei de farmacist şi sudenţi în perioada stagiului de practică în farmacie, sub supravegherea şi responsabilitatea farmacistului îndrumător.
Răspuns corect: E
8.- Unităţile de producţie şi distribuţie a produselor şi substanţelor stupefiante sunt autorizate de către: A.- Agenţia Naţională a Medicamentului; B.- Institutul Naţional de Sănătate Publică; C.- Ministerul Sănătăţii; D.- Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; E.- Inspectoratele de Sănătate Publică judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti.
Răspuns corect: C
9.- Regimul produselor şi substanţelor toxice în România este reglementat prin: A.- Legea nr. 73/1969 şi Instrucţiunile nr.103/1970 ale Ministerului Sănătăţii; B.- HGR nr. 382/1996; C.- Ordinul nr.43/1980 al ministrului sănătăţii; D.- Decretul Consiliului de Stat nr.466/1979, Ordinul M.S. nr.43/1980;legea 143/2000 E.- Decretul Consiliului de Stat nr.466/1979.
Răspuns corect: D
10.- Constituie infracţiune la normele privind regimul produselor şi substanţelor stupefiante următoarele fapte: A.- producerea, deţinerea, distribuirea sau consumul produselor cu conţinut stupefiant de către o persoană, fără a avea acest drept; B.- eliberarea produselor cu conţinut stupefiant preparate în farmacie după expirarea termenul de 5 zile de la data preparării lor; C.- neţinerea evidenţei şarjelor remaniate de produse cu conţinut stupefiant; D.- neînregistrarea stupefiantelor la nivelul farmaciei, conform prevederilor legale; E.- nerespectarea prevederilor legale la eliberarea medicamentelor cu conţinut stupefiant la nivelul farmaciei.
Răspuns corect: A
46
11.- Prescrierea şi eliberarea medicamentelor cu conţinut stupefiant, în farmacia comunitarã , conform reglementărilor în vigoare, se fac în următoarele condiţii: A.- pe formulare obişnuite de prescriere care se reţin în farmacie, dacă sunt depăşite dozele maxime pentru 3 zile date de Farmacopeea Română în vigoare; B.- pe formulare obişnuite de prescriere care nu se reţin în farmacie, dacă nu sunt depăşite dozele maxime pentru 3 zile date de Farmacopeea Română în vigoare; C.- pe formulare speciale cu timbru sec. Prescripţia nu se reţin în farmacie; D.- pe formulare speciale cu timbru sec. Prescripţia se reţine în farmacie; E.- pe condici speciale cu timbru sec.
Răspuns corect: D
12.- Prescrierea şi eliberarea medicamentelor cu continut toxic precizate în legislaţia specifică, se fac în următoarele condiţii la nivelul farmaciilor: A. -pe formulare speciale cu timbru sec. Prescripţia se reţine în farmacie; B.- pe formulare speciale cu timbru sec. Prescripţia nu se reţine în farmacie; C.- pe formulare obişnuite de prescriere care se reţin în farmacia comunitarã sau pe condici de prescripţii medicale şi condici de prescripţii la aparat, în farmacia cu circuit închis; D.- pe formulare obişnuite de prescriere, atât în farmacia comunitarã cât şi în farmacia cu circuit închis; E.- pe condici speciale cu timbru sec, în toate tipurile de farmacii.
Răspuns corect: C
13.- Cantitatea maximă de stupefiante ce se poate elibera din farmacia comunitarã este: A.- doza maximă pentru 3 zile, conform cu Farmacopeea Română în vigoare; B.- doza maximă pentru 7 zile, pe formulare speciale cu timbru sec; C.- doza maximă pentru 10 zile, pe baza formularului cu timbru sec; D.- doza maximă pentru 15 zile, pe baza formularului cu timbru sec; E.- doza maximă pentru 3 zile dată de Farmacopeea Română în vigoare, pe formulare speciale cu timbru sec, sau doza pentru 10-15 zile, pe baza formularului cu timbru sec însoţit de autorizaţie .
Răspuns corect: E
14.- Autorizaţiile pentru cantităţi de stupefiante ce depăşesc dozele pentru 3 zile, se obţin în următoarele condiţii: A.- de la Ministerul Sănătăţii şi sunt valabile 3 luni de la data emiterii lor; B.- de la Direcţiile de Sănătate Publică (DSP) judeţene sau a municipiului Bucureşti şi sunt valabile 3 luni de la data emiterii lor; C.- de la Ministerul Sănătăţii şi sunt valabile 6 luni de la data emiterii lor; D.- de la DSP judeţene sau a municipiului Bucureşti şi sunt valabile 2 luni de la data emiterii lor; E.- de la DSP judeţene sau a municipiului Bucureşti şi sunt valabile 6 luni de la data emiterii lor.
Răspuns corect: B
15.- Prescripţiile medicale pentru stupefiante, pe formulare cu timbru sec, sunt valabile:
A.- 3 zile de la data emiterii lor; B.- 5 zile de la data emiterii lor; C.- 7 zile de la data emiterii lor; D.- 10 zile de la data emiterii lor; E.- 15 zile de la data emiterii lor.
Răspuns corect: C
16.- Menţiunea ,,sic volo" nu este valabilă: A.- pe formulare speciale cu timbru sec şi condici de prescripţii medicale la aparat, la prescrierea medicamentelor stupefiante; B.- pe formulare obişnuite de prescriere pentru produse toxice, care se reţin în
47
farmacie; C.- pe formulare obişnuite de prescriere pentru produse psihotrope; D.- pe condici de prescripţii medicale pentru bolnavii spitalizaţi; E.- pe formulare obişnuite de prescriere a medicamentelor puternic active.
Răspuns corect: A
17.- Produsele şi substanţele de mai jos au evidenţă cantitativă în farmacie şi sunt supuse regimului stabilit prin Decretul 466/1979: A.- Codeina şi sărurile sale; B.- Dipidolor, fiole; C.- Oxicianura de mercur şi sublimatul corosiv; D.- Atropina, fiole; E.- Hidromorfon-Atropina, fiole.
Răspuns corect: C
18.- În cazul depăşirii dozelor pentru o dată sau pentru 24 de ore la prescrierea medicamentelor cu conţinut toxic, iar medicul nu a menţionat ,,sic volo” pe prescripţie, farmacistul are următoarele obligaţii: A.- refuză executarea reţetei şi trimite bolnavul la medic pentru rescrierea reţetei; B.- execută prescripţia respectând cantităţile prescrise de medic, responsabilitarea revenind medicului care a prescris medicamentul; C.- execută prescripţia respectând cantităţile prescrise şi solicită medicului să vină la farmacie pentru a face completările necesare. Bolnavul trebuie să primească medicamentul în timpul cel mai scurt; D.- ia legătura cu medicul pentru a clarifica situaţia. Dacă nu poate lua legătura cu medicul, sau în cazuri de urgenţe medicale, farmacistul va executa prescripţia pe proprie răspundere, reducând dozele în limitele prevăzute de Farmacopeea Română în vigoare şi informează ulterior medicul; E.- refuză executarea reţetei. În astfel de situaţii farmacistul nu are nici o obligaţie.
Răspuns corect: D
19.- Dacă dozele pentru o dată sau pentru 24 de ore sunt depăşite la medicamentele cu conţinut stupefiant, farmacistul din farmacia comunitarã are următoarele obligaţii: A.- prepară medicamentul respectând cantităţile prescrise; B.- reduce dozele î limitele prevăzute de Farmacopeea Română în vigoare; C.- ia legătura cu medicul pentru a clarifica situaţia. Dacă nu poate lua legătura cu medicul, atrage atenţia persoanei care solicită medicamentul, sub semnătură, asupra dozelor maxime care pot fi administrate bolnavului, pentru o dată şi pentru 24 de ore ; D.- ia legătura cu medicul pentru a clarifica situaţia. Dacă nu poate lua legătura cu medicul, reduce dozele conform F.R. în vigoare şi informează ulterior medicul; E.- ia legătura cu medicul pentru a clarifica situaţia. Dacă nu poate lua legătura cu medicul reduce dozele conform F.R. în vigoare.Nu are obligaţia de a informa medicul.
Răspuns corect: C
20.- Produsele şi substanţele de mai jos au evidenţă cantitativă obligatorie în farmacie şi sunt supuse regimului stabilit prin Legea nr.73/1969, cu completările şi modificările ulterioare: A.- Sublimat corosiv; B.- Dipidolor , fiole; C.- Tinctura anticolerina; D.- Anhidrida arsenioasă; E.- Tinctura de opiu.
Răspuns corect: B
FACULTATEA DE FARMACIE - BUCUREŞTICatedra: Management şi Marketing farmaceutic, legislaţie farmaceutică
48
1.- Utilizarea în terapeutică a unui produs farmaceutic este condiţionată în primul rând de: A.- calitatea produselor acceptată de producător; B.- calitatea produselor acceptată de distribuitor; C.- calitatea produselor acceptată de producător şi distribuitor; D.- calitatea produselor şi autorizatia de punere pe piaţă emisă de Oficiul pentru Protecţia Consumatorului (OPC); E.-autorizaţia de punere pe piaţă emisă de către Agenţia Naţională a Medicamentului;
2.- Toate tipurile de unităţi farmaceutice se înfiinţează şi funcţionează pe baza autorizaţiei emisă de către: A.- Direcţiile de Sănătate Publică judeţene sau a municipiului Bucureşti; B.- Inspectoratele de Sănătate Publică judeţene sau al municipiului Bucureşti; C.- Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM); D.- Ministerul Sănătăţii; E.- Agenţia Naţională a Medicamentului sau Ministerul Sănătăţii, după caz;
3.- Conform reglementărilor în vigoare, unităţile farmaceutice se înfiinţează şi sunt conduse: A.- numai de către farmacişti; B.- numai de către farmacişti, exceptând drogheriile care sunt înfiinţate şi conduse de către asistenţi de farmacie; C.- numai de către farmacişti, exceptănd drogheriile şi laboratoarele farmaceutice de sinteze chimice; D.- laboratoarele de producţie farmaceutică pot să se înfiinţeze şi să fie conduse şi de către alţi specialişti; E.- depozitele farmaceutice pot fi înfiinţate şi conduse şi de către alţi specialişti.
4.- Siguranţa, eficacitatea şi puritatea produselor farmaceutice, în vederea punerii lor în circulaţie, sunt în responsabilitatea: A.- Institutului Naţional de Studii asupra Calităţii Produselor (INSCP); B.- Laboratoarelor de control al calităţii, proprii producătorilor; C.- Agenţiilor teritoriale ale Medicamentului; D.- Agenţiei Naţionale a Medicamentului; E.- Institutului Naţional de Cercetări Chimico-Farmaceutice (INCCF).
5.- Pentru a înfiinţa o unitate farmaceutică, farmacistul trebuie să fie: A.- posesor al diplomei de licenţiat în farmacie, indiferent de vechime; B.- farmacist specialist, farmacist primar, cu cetăţenie română sau străină cu domiciliul stabil în România; C.- farmacist specialist, farmacist primar sau doctor în ştiinţe farmaceutice, român sau strãin , conform legislaţiei în vigoare D.- posesor al diplomei de licenţiat cu domiciliul stabil în România; E.- doctor în ştiinţele farmaceutice şi domiciliul stabil în România.
6.- Prepararea şi eliberarea medicamentelor în farmacie se face de către: A.- farmacişti, asistenţi de farmacie, studenţi în perioada stagiului, prin rotaţie; B.- numai de către farmacişti; C.- numai de către farmacişti şi asistenţi de farmacie; D.- de către farmacişti, asistenţi, studenţi în perioada stagiului de practică, sub supravegherea şi responsabilitatea farmacistului; E.- asistenţii de farmacie şi studenţii nu au voie să prepare medicamente.
7.- Conform reglementărilor legale, produsele toxice şi/sau stupefiante, pot fi manipulate
49
în farmacie de către: A.- numai de către farmacişti; B.- farmacişti şi asistenţi de farmacie cu diplomă; C.- farmacişti, asistenţi de farmacie, studenţi în perioada stagiului de practică; D.- numai de către farmacişti primari sau farmacişti specialişti; E.- farmacişti posesori ai diplomei de farmacist şi sudenţi în perioada stagiului de practică în farmacie, sub supravegherea şi responsabilitatea farmacistului îndrumător.
8.- Unităţile de producţie şi distribuţie a produselor şi substanţelor stupefiante sunt autorizate de către: A.- Agenţia Naţională a Medicamentului; B.- Institutul Naţional de Sănătate Publică; C.- Ministerul Sănătăţii; D.- Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; E.- Inspectoratele de Sănătate Publică judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti.
9.- Regimul produselor şi substanţelor toxice în România este reglementat prin: A.- Legea nr. 73/1969 şi Instrucţiunile nr.103/1970 ale Ministerului Sănătăţii; B.- HGR nr. 382/1996; C.- Ordinul nr.43/1980 al ministrului sănătăţii; D.- Decretul Consiliului de Stat nr.466/1979, Ordinul M.S. nr.43/1980;legea 143/2000 E.- Decretul Consiliului de Stat nr.466/1979.
10.- Constituie infracţiune la normele privind regimul produselor şi substanţelor stupefiante următoarele fapte: A.- producerea, deţinerea, distribuirea sau consumul produselor cu conţinut stupefiant de către o persoană, fără a avea acest drept; B.- eliberarea produselor cu conţinut stupefiant preparate în farmacie după expirarea termenul de 5 zile de la data preparării lor; C.- neţinerea evidenţei şarjelor remaniate de produse cu conţinut stupefiant; D.- neînregistrarea stupefiantelor la nivelul farmaciei, conform prevederilor legale; E.- nerespectarea prevederilor legale la eliberarea medicamentelor cu conţinut stupefiant la nivelul farmaciei.
11.- Prescrierea şi eliberarea medicamentelor cu conţinut stupefiant, în farmacia comunitarã , conform reglementărilor în vigoare, se fac în următoarele condiţii: A.- pe formulare obişnuite de prescriere care se reţin în farmacie, dacă sunt depăşite dozele maxime pentru 3 zile date de Farmacopeea Română în vigoare; B.- pe formulare obişnuite de prescriere care nu se reţin în farmacie, dacă nu sunt depăşite dozele maxime pentru 3 zile date de Farmacopeea Română în vigoare; C.- pe formulare speciale cu timbru sec. Prescripţia nu se reţin în farmacie; D.- pe formulare speciale cu timbru sec. Prescripţia se reţine în farmacie; E.- pe condici speciale cu timbru sec.
12.- Prescrierea şi eliberarea medicamentelor cu continut toxic precizate în legislaţia specifică, se fac în următoarele condiţii la nivelul farmaciilor: A. -pe formulare speciale cu timbru sec. Prescripţia se reţine în farmacie; B.- pe formulare speciale cu timbru sec. Prescripţia nu se reţine în farmacie; C.- pe formulare obişnuite de prescriere care se reţin în farmacia comunitarã sau pe condici de prescripţii medicale şi condici de prescripţii la aparat, în farmacia cu circuit închis;
50
D.- pe formulare obişnuite de prescriere, atât în farmacia comunitarã cât şi în farmacia cu circuit închis; E.- pe condici speciale cu timbru sec, în toate tipurile de farmacii.
13.- Cantitatea maximă de stupefiante ce se poate elibera din farmacia comunitarã este: A.- doza maximă pentru 3 zile, conform cu Farmacopeea Română în vigoare; B.- doza maximă pentru 7 zile, pe formulare speciale cu timbru sec; C.- doza maximă pentru 10 zile, pe baza formularului cu timbru sec; D.- doza maximă pentru 15 zile, pe baza formularului cu timbru sec; E.- doza maximă pentru 3 zile dată de Farmacopeea Română în vigoare, pe formulare speciale cu timbru sec, sau doza pentru 10-15 zile, pe baza formularului cu timbru sec însoţit de autorizaţie .
14.- Autorizaţiile pentru cantităţi de stupefiante ce depăşesc dozele pentru 3 zile, se obţin în următoarele condiţii: A.- de la Ministerul Sănătăţii şi sunt valabile 3 luni de la data emiterii lor; B.- de la Direcţiile de Sănătate Publică (DSP) judeţene sau a municipiului Bucureşti şi sunt valabile 3 luni de la data emiterii lor; C.- de la Ministerul Sănătăţii şi sunt valabile 6 luni de la data emiterii lor; D.- de la DSP judeţene sau a municipiului Bucureşti şi sunt valabile 2 luni de la data emiterii lor; E.- de la DSP judeţene sau a municipiului Bucureşti şi sunt valabile 6 luni de la data emiterii lor.
15.- Prescripţiile medicale pentru stupefiante, pe formulare cu timbru sec, sunt valabile: A.- 3 zile de la data emiterii lor; B.- 5 zile de la data emiterii lor; C.- 7 zile de la data emiterii lor; D.- 10 zile de la data emiterii lor; E.- 15 zile de la data emiterii lor.
16.- Menţiunea ,,sic volo" nu este valabilă: A.- pe formulare speciale cu timbru sec şi condici de prescripţii medicale la aparat, la prescrierea medicamentelor stupefiante; B.- pe formulare obişnuite de prescriere pentru produse toxice, care se reţin în farmacie; C.- pe formulare obişnuite de prescriere pentru produse psihotrope; D.- pe condici de prescripţii medicale pentru bolnavii spitalizaţi; E.- pe formulare obişnuite de prescriere a medicamentelor puternic active.
17.- Produsele şi substanţele de mai jos au evidenţă cantitativă în farmacie şi sunt supuse regimului stabilit prin Decretul 466/1979: A.- Codeina şi sărurile sale; B.- Dipidolor, fiole; C.- Oxicianura de mercur şi sublimatul corosiv; D.- Atropina, fiole; E.- Hidromorfon-Atropina, fiole.
18.- În cazul depăşirii dozelor pentru o dată sau pentru 24 de ore la prescrierea medicamentelor cu conţinut toxic, iar medicul nu a menţionat ,,sic volo” pe prescripţie, farmacistul are următoarele obligaţii:
51
A.- refuză executarea reţetei şi trimite bolnavul la medic pentru rescrierea reţetei; B.- execută prescripţia respectând cantităţile prescrise de medic, responsabilitarea revenind medicului care a prescris medicamentul; C.- execută prescripţia respectând cantităţile prescrise şi solicită medicului să vină la farmacie pentru a face completările necesare. Bolnavul trebuie să primească medicamentul în timpul cel mai scurt; D.- ia legătura cu medicul pentru a clarifica situaţia. Dacă nu poate lua legătura cu medicul, sau în cazuri de urgenţe medicale, farmacistul va executa prescripţia pe proprie răspundere, reducând dozele în limitele prevăzute de Farmacopeea Română în vigoare şi informează ulterior medicul; E.- refuză executarea reţetei. În astfel de situaţii farmacistul nu are nici o obligaţie.
19.- Dacă dozele pentru o dată sau pentru 24 de ore sunt depăşite la medicamentele cu conţinut stupefiant, farmacistul din farmacia comunitarã are următoarele obligaţii: A.- prepară medicamentul respectând cantităţile prescrise; B.- reduce dozele î limitele prevăzute de Farmacopeea Română în vigoare; C.- ia legătura cu medicul pentru a clarifica situaţia. Dacă nu poate lua legătura cu medicul, atrage atenţia persoanei care solicită medicamentul, sub semnătură, asupra dozelor maxime care pot fi administrate bolnavului, pentru o dată şi pentru 24 de ore ; D.- ia legătura cu medicul pentru a clarifica situaţia. Dacă nu poate lua legătura cu medicul, reduce dozele conform F.R. în vigoare şi informează ulterior medicul; E.- ia legătura cu medicul pentru a clarifica situaţia. Dacă nu poate lua legătura cu medicul reduce dozele conform F.R. în vigoare.Nu are obligaţia de a informa medicul.
20.- Produsele şi substanţele de mai jos au evidenţă cantitativă obligatorie în farmacie şi sunt supuse regimului stabilit prin Legea nr.73/1969, cu completările şi modificările ulterioare: A.- Sublimat corosiv; B.- Dipidolor , fiole; C.- Tinctura anticolerina; D.- Anhidrida arsenioasă; E.- Tinctura de opiu.
Tema 53 Toxicomania si dopingul
1. Este adevărat că:I. LSD este un halucinogen extras din seminţele de Rivea corymbosa.II. LSD este un halucinogen care induce tendinţa la suicid.III. Este un ester al acidului lisergic.
A. Doar IB. Doar IIC. I şi IID. II şi IIIE. I, II şi III
2. Care dintre următoarele simptome trebuie folosite pentru a monitoriza răspunsul farmacologic lanaloxon:A. Dimensiunea pupilelorB. Ritmul respiratorC. Debitul urinarD. Ritmul cardiacE. Atât B, cât şi D.
3. O doză toxică de amfetamină va produce:
52
I TahicardieII Hipertensiune arterialăIII. Hipertermie
A. Doar IB. Doar IIIC. I si IID. II si IIIE. I, II si III
4. Care este triada toxicităţii acute a opioidelor:A. Comă, mioză, deprimare respiratorieB. HTA, tahicardie, dispnee
5. În tabagism:A. Dependenţa fizică este definitorie.B. Toxicitatea este cauzată exclusiv de cotinină şi hidrocarburile polinucleare cancerigene.C. Efectele nocive asupra inimii sunt predominante.D. Există risc crescut de ambliopie şi ateroscleroză.E. Sindromul de abstinenţă poate avea repercursiuni grave.
6. Despre THC este adevărat că:Există în haşiş, dar nu în marijuana
Este un halucinogen cu azot ciclicEste un anumit stadiu în biosintezele din cânepa indiană
Prin dehidrogenare trece în canabinol, inactivSe biotransformă în principal prin acetilare
In morfinomanie:A. Toleranta este foarte mica.B. Dependentul are privirea fixa si mioza.C. Pentru diagnosticarea cazurilor incerte se administreaza nalorfina.D. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive.E. Sindromul de abstinenta se manifesta prin eruptii cutanate, cefalee, euforie.
8. In cocainomanie:A. Toleranta este foarte mare.B. Dependenta psihica este usoara.C. Calea obisnuita de administrare este cea parenterala.D. Sunt prezente halucinatii tactile, vizuale, auditive, olfactive si midriaza.E. Dependenta fizica este extrem de puternica.
9. Amfetaminomania se caracterizeaza prin:A. Halucinatii auditive, tactile, vizuale.B. Toleranta crescuta la stimuli durerosi.C. Cresterea greutatii corporale.D. Hipertensiune arteriala pasagera.E. Este o toxicomanie majora.
10. LSD 25:A. Determina o toxicomanie minora.B. Produce dependenta psihica usoara.C. Prezinta embriotoxicitate.D. Nu produce dependenta fizica.
53
E. Este inclus in lista substantelor toxice de lupta.
11. Canabismul se caracterizează prin:A. Toleranţă foarte mareB. Sindrom de abstinenţă gravC. Este o toxicomanie majoraD. Dependentă psihică moderatăE. Determină o alterare profundă a psihicului şi degradare fizică
12. . În heroinomanie:A. Manifestările sunt mai grave decât în morfinomanie
B.Administrarea se face exclusiv parenteralC.Instalarea senzaţiilor dorite de dependent este relativ lentă, dar persistentă
D. Pericolul de supradozare se menţine, chiar în condiţiile dezvoltării toleranţeiE.Toleranţa este foarte mica.
13. Midriaza este un simptom posibil în supradozările cu:A. MorfinăB. CocainăC. CanabisD. LSDE. Heroina.
14. LSD25:A. Este metabolizat la un alcaloid psihoactiv din ergotB. Este cel mai potent halucinogenC. Conduce la o dependenţă fizică extrem de puternicăD. Este un halucinogen natural cu nucleu indolicE. Posedă acţiune teratogenă.
15. Mescalina:A. Este un halucinogen natural cu azot ciclicB. Este principiul activ halucinogen din veninul unor broaşte râioaseC. Este identică cu peyotlD. Produce halucinaţii vizualeE. Se biotransforma prin dezaminare oxidativa si O-demetilare.
54
Tema 54 Toxicologia medicamentelor
1. Derivaţii barbiturici:I. Acţionează prin blocarea eliberării GABA în creierII. Cei cu durată scurtă de acţiune sunt mai toxici decât cei cu durată lungăIII. Determină doar dependenţă psihică
A. Doar IB. Doar IIC. I şi IID. I şi IIIE. I, II şi III.
2. Cel mai obisnuit indicator pentru o iminenta de intoxicatie cu glicozizi digitalici este reprezentatde:
A. Ameteli.B. Fenomene alergice.C. BradicardieD. Oligurie.E. Sindrom de tip holeriform.
3. IMAO:A. Au actiune de blocare a receptorilor adrenergici.B. Este indicat sa fie asociate cu antidepresive triciclice.C. Asociate cu adrenomimetice pot conduce la HTA grava.D. Este contraindicat sa fie asociate cu hipotensive.E. Elibereaza cantitati crescute de neuromediatori din granulele de stocaj.
4. Incapacitatea de reglare a temperaturii corpului dupa supradoze de fenotiazine este un rezultat alactiunii toxice asupra:
A. Sistemului limbic.B. Sistemului reticulat activator.C. Hipotalamusului.D. Maduvei spinarii.E. Ganglionilor vegetativi simpatici.
5. Glicozizii digitalici produc actiune toxica prin legare de:A. MAO.B. Pseudocolinesteraza.C. Anhidraza carbonica.D. Na K/ATP – aza.E. COMT.
6. Referitor la toxicocinetica derivatilor barbiturici este adevarat ca:A. Legarea de proteinele plasmatice este direct proportionala cu liposolubilitatea.B. Timpul de difuziune este mic la derivatii cu actiune rapida si mare la cei cu actiune
lunga.C. Se biotransforma prin sulfurizare.D. Biotransformarea prin clivajul ciclului pirimidinic conduce la metaboliti cu toxicitate
mare.E. Cei liposolubili se transforma in compusi hidrosolubili, dar mai toxici.
7. Semne caracteristice in intoxicatia acuta cu derivati barbiturici sunt:A. Halucinatii si delir.B. Coma profunda, linistita.C. Hepatita cu evolutie grava, letala.D. Crize convulsive generalizate, cu aspect epileptoform.E. Reflexe osteotendinoase diminuate sau abolite.
55
8. In intoxicatia acuta cu derivati barbiturici se indica:A. Perfuzii cu THAM.B. Administrarea de cafeina.C. Splalatura stomacala cu carbune activat.D. Perfuzii cu lactat de sodiu.E. Utilizarea unor antagonisti de tip excitant SNC.
9. In cazul glicozizilor digitalici nu este adevarat ca:A. Biotransformarea are loc prin metilare.B. Are loc o eliminare rapida pe cale renala.C. Exista un IT mare.D. In tratamentul intoxicatiei se recomanda edetatul de sodiu.E. Se produce o depletie relativ mica a potasiului.
10. In intoxicatia cu glicozizi cardiotonici se administreaza ca tratament:A. Gluconat de calciu.B. EDTANa2.C. KCl.D. Chinidina.E. Atropina.
11. In timpul tratamentului cu antidepresive IMAO nu sunt permise asocierile cu:A. Antidepresive triciclice.B. Amfetamine.C. Blocanti ai canalelor de calciu.D. Fenotiazine.E. Alimente care contin tiramina.
12. Antidepresivele IMAO:A. Mobilizeaza MAO din sinapsa.B. Impiedica catabolizarea neuromediatorilor.C. Sunt indicate prevalent in angor.D. Se asociaza cu medicamente simpatomimetice.E. Nu se asociaza cu antidepresivele triciclice.
13. Fenotiazinele:A. Produc efecte teratogene.B. Se biotransforma in proportii reduse, toti metabolitii rezultati fiind inactivi.C. In cazul intoxicatiei acute se manifesta HTA grava.D. Semnul caracteristic in intoxicatia acuta este midriaza ce persista cateva ore dupa iesirea
din coma.E. Sunt mai putin toxice decat barbituricele si antidepresivele.
14. Toxicocinetica fenotiazinelor are urmatoarele caracteristici:A. Biotransformarea are loc foarte lent.B. 4/5 dintre metaboliti sunt polari.C. Metabolitii polari sunt N-oxizii si cei dezalchilati.D. 7-hidroxiclorpromazina este un metabolit activ.E. Calea secundara de eliminare este prin fecale.
15. In cazul neurolepticelor fenotiazinice:A. Efectele toxice cardiovasculare constau in hipotensiune arteriala si tahicardie.B. Are loc stimularea centrilor respiratori.C. Mecanismul actiunii toxice consta in inhibarea proceselor oxidoreducatoare la nivelul
mitocondriilor.D. Nu se semnaleaza dependenta si efecte teratogene.E. Este indicata asocierea cu analgezice, hipnotice, narcotice.
56
Raspunsuri
Tema 53 Toxicomania si dopingul
1. B2. B3. E4. A5. D6. C, D7. B, C8. A, D9. A, D, E10. C, D, E11. C, E12. A, D13. B, D14. B, E15. D, E
Tema 54 Toxicologia medicamentelor
1. B2. C3. C4. C5. D6. A, B7. B, E8. A, C9. A, B, C10. B, C11. A, B, E12. B, E13. A, E14. B, D, E15. A, C
SUBIECTE LICENTA 2003
TEMA 55Intrebări cu complement multiplu
La următoarele întrebări răspundeţi cu:A – dacă sunt corecte răspunsurile 1, 2, 3;
B - dacă sunt corecte răspunsurile 1, 3;C - dacă sunt corecte răspunsurile 2, 4;
D - dacă este corect răspunsul 4;
57
E – dacă toate răspunsurile sunt corecte.
1) Alegeţi afirmaţiile cu ajutorul cărora puteţi caracteriza ergocriptina:1. este un alcaloid lizergic cu catenă amidică simplă;2. este un alcaloid lizergic cu catenă peptidică;3. face parte din grupa ergotaminei;4. face parte din grupa ergotoxinei.
2) Catena peptidică a alcaloizilor din Secale cornutum este alcătuită din:1. α-hidroxi-alanină;2. α -hidroxi-valină;3. metil- α -hidroxi-alanină;4. prolină.
3) Din hidroliza alcaloizilor lizergici rezultă acid lizergic/izolizergic, prolină şimai mulţi aminoacizi caracteristici unei anumite perechi de alcaloizi din cele treigrupe: ergotamina, ergotoxina, ergoxina. Precizaţi perechile de alcaloizi care au caaminoacid valina:1. ergocristina – ergocristinina;2. ergocornina – ergocorninina;3. ergocriptina – ergocriptinina;4. ergovalina – ergovalinina.
4) Datorită faptului că ergometrina a fost izolată aproape simultan de patrugrupuri de cercetători, în 1935, ea a primit diferite denumiri. Precizaţi care suntacestea:1. ergometrină;2. ergobasină;3. ergonovină;4. ergostină.
5) Acţiunea ocitocică a alcaloizilor lizergici din Secale cornutum esteimprimată de:1. amine biogene;2. catena peptidică;3. catena amidică (aminoalcoolică);4. dubla legătură 9-10 a acidului lizergic.
6) Rezerpina, alcaloidul principal din Rauwolfiae radix, prezintă acţiune:1. antihipertensivă;2. antihipotensivă;3. tranchilizantă;4. energizantă.
7) Strichnina, alcaloidul principal din Strychni semen (50 % din totalulalcaloidic), este folosită pentru:1. stimularea tonusului muscular;2. stimularea centrului respirator;3. stimularea secreţiei gastrice;
58
4. antidot în intoxicaţiile cu barbiturice.
8) În compoziţia chimică a seminţelor speciei Strychnos nux vomica întâlnimurmătorii alcaloizi:1. strichnină;2. brucină;3. α- şi β-colubrine;4. loganozidă.
10) Care din afirmaţiile de mai jos pot defini opiul:1. reprezintă inflorescenţele femele ale speciei Cannabis sativa aglutinate în rezină;2. reprezintă latexul concretizat obţinut prin incizii practicate în capsulele imature alespeciei Papaver somniferum;3. conţine heroină şi cocaină;4. trebuie să conţină cel puţin 11 % morfină.
11) Din Opium se prepară următoarele forme farmaceutice:1. Tinctura Opii;2. Sirupus Opii;3. Pulvis Ipecacuanhae opiatus;4. Sirupus Diacodi.
12) Enumeraţi produsele farmaceutice în compoziţia cărora intră extractul deBelladonna:1. Brinerdin;2. Foladon;3. Neocristepin;4. Distonocalm.
13) ) Enumeraţi produsele farmaceutice în compoziţia cărora intră DH-ergocristina:1. Brinerdin;2. Foladon;3. Neocristepin;4. Distonocalm.
14) Care dintre alcaloizii enumeraţi au concomitent acţiune antispastică şicoleretic-colagogă:1. papaverina;2. berberina;3. atropina;4. chelidonina.
15) Definiţi Curara cu ajutorul afirmaţiilor de mai jos:1. reprezintă vârfurile înflorite, aglutinate în rezină, recoltate de la Cannabis sativa;
59
2. este latexul concretizat obţinut prin incizii practicate în fructele imature de Papaversomniferum;3. este alcătuită din rezina secretată de perii glandulari de pe frunzele inflorescenţelorfemele ale speciei Cannabis sativa;4. este un extract concretizat obţinut din scoarţele şi fructele unor liane din familiileLoganiaceae şi Menispermaceae.
Răspunsuri:1 C (2, 4) - bibliografie 6, p. 533 – 535;2 E (1, 2, 3, 4) - bibliografie 6, p. 535;3 C (2,4) - bibliografie 6, p. 535;4 A (1, 2, 3) - bibliografie 6, p. 534;5 D (4) - bibliografie 6, p. 540;6 B (1, 3) - bibliografie 6, p. 555 - 556;7 E (1, 2, 3, 4) - bibliografie 6, p. 578 - 579;8 A (1, 2, 3) - bibliografie 6, p. 576;9 A (1, 2, 3) - bibliografie 6, p. 468 - 469;10 C (2, 4) - bibliografie 6, p. 465, 468;11 E (1, 2, 3, 4) - bibliografie 6, p. 478;12 C (2, 4) - bibliografie 6, p. 384 şi 12, p. 241;13 B (1, 3) - bibliografie 12, p. 208;14 C (2, 4) - bibliografie 6, p. 484 şi 494; poate fi admis şi D (4), p. 484 (Breberidiscortex, unde se explică acţiunea berberinei) nefiind inclusă în bibliografia obligatorie;15 D (4) - bibliografie 6, p. 442 – 443.
CONTROLUL MEDICAMENTELOR – tema nr.49
1. Cromatografia de lichide sub presiune este o metoda fizico-chimica deseparare cromatografica:
A. in care faza stationara este un solid cu granulatie mare pe care suntgrefate grupari organice
B. in care faza stationara este un lichidC. in care faza mobila este un lichid introdus in coloana sub presiuneD. depasita, nu se mai folosesteE. in care proba se introduce sub presiune in stare solida
2. In cromatografie, izoterma de distributie:A. este lineara, cand coeficientul de distributie (K=Cs/Cm) este dependent de
concentratieB. este reprezentarea grafica a concentratiei unei substante in faza
stationara in functie de concentratia aceleasi substante in faza mobilaC. se apropie linearitatea la concentratiile mariD. este nelineara in cazul curbelor de elutie simetriceE. este reprezentarea grafica a concentratiei substantei de analizat in functie
de volumul eluat
3. La separarea micromoleculelor (principii active) de macromolecule(excipienti) in cadrul formelor farmaceutice se foloseste:
60
A. cromatografia de afinitateB. cromatografia prin schimb ionicC. cromatografia de adsorbtie pe coloanaD. cromatografia pe gel permeabilE. cromatografia pe strat subtire
4. Aplicatiile cromatografiei de gaze la determinarea cantitativa:A. se bazeaza pe compararea tR (sau VR) a probei de analizat cu etalonul
purB. se bazeaza pe efectuarea spectrelor IR ale efluentilorC. se bazeaza pe masurarea ariilor de sub picurile cromatografice si
corelarea lor cu concentratiile componentelorD. se bazeaza numai pe utilizarea ca faza stationara a uleiului siliconic SE-30E. sunt valabile numai daca rezolutia picurilor masurate pe gaz-
cromatograma este mai mica de 1
Tema nr.50
1. Carbonatul bazic de bismut se poate doza:A. prin metoda complexonometrica directa la pH 9-10 cu violet de
pirocatehina ca indicatorB. prin metoda acidobazica in mediu neaposC. prin metoda complexonometrica prin diferenta la pH 2-3 cu negru de
eriocrom ca indicatorD. prin metoda argentometrica prin diferentaE. prin metoda complexonometrica directa la pH 2-4 cu violet de pirocatehina
ca indicator
1. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata in ceea ce privestefolosirea acidului acetic ca solvent la titrarea in medii anhidre asubstantelor farmaceutice:
A. este un solvent protogenic care niveleaza functia de aciditateB. este un solvent puternic disociat in care speciile chimice dizolvate se
gasesc in cea mai mare parte sub forma de perechi de ioniC. are polaritate mica si prezinta disociere proprieD. functia intrinseca acida determina denivelarea functiei acide a substantei
dizolvateE. este folosit ca solvent la prepararea solutiei titrate de metoxid de sodiu,
fiind necesara anhidrizarea prealabila
2. Care din urmatoarele afirmatii sunt valabile la dozarea fosfatului decodeina:
A. functia bazica a fosfatului de codeina si solubilitatea in apa permite titrareaacestei substante cu o solutie de acid clorhidric 0,1 ml/L
B. functia bazica a fosfatului de codeina este nivelata in solventi protofilici,cum este dioxanul
C. determinarea in mediu neapos se face in prezenta acetatului mercuricD. un solvent amfoteric protogenic, poate fi folosit la dozarea fosfatului de
codeina, datorita efectului sau prototropic
61
E. la dozarea fosfatului de codeina se poate folosi dimetilformamida, careexalta functia bazica si solubilizeaza foarte bine substanta
3. Dozarea barbitalului se poate face utilizand:A. caracterul sau acido-bazic in prezenta solventilor protogenici, cu o solutie
titrata de metoxid de sodiuB. spectrul de absorbtie in vizibil, datorat dublelor legaturi conjugate din
structuraC. capacitatea sa de a precipita in mediu amoniacal si de piridina cu sulfat de
cupru; excesul de ioni de cupru se determina apoi complexonometricD. cromatografia pe strat subtireE. caracterul sau protofilic, in prezenta solventilor care niveleaza functia sa
bazica datorata atomilor de azot din structura, cu o solutie titrata de acidpercloric
Tema nr.51
1.Una din conditiile de aplicabilitate a legii Lambert-Beer esteA. concentratia substantei sa fie suficient de mareB. substantele sa fie fluorescenteC. temperatura sa fie constanta in tot timpul determinarilorD. pregatirea probelor sa se faca sub forma de suspensieE. trebuie sa se tina seama numai de pH si de timp
1. Daca energia necesara unei tranzitii este marita, benzile corespunzatoareacestei tranzitii vor fi modificate:
A. hipocromB. batocromC. hipercromD. hipsocromE. se vor mentine aceleasi lungimi de unda
2. Spectrometria de absorbtie in vizibil si ultraviolet constituie o posibilitate dedozare a unei specii chimice prin urmatoarele metode:
A. prin metoda compararii absorbanteiacesteia cu un standard, pe bazarelatiei: A1/A2=C2/C1
B. prin metoda adaugarii unui standard si prin metoda seriilor etalonC. cand se cunoaste absorbanta, pe baza relatiei: g%=A*100 / A*pD. prin metoda standardului internE. prin metoda compararii absorbantei acesteia cu un standard pe baza
relatiei: C=Aet./Aproba * C etalon
4. Spectrele in vizibil sunt:A. spectre vibratorii-rotatoriiB. spectre de rotatie puraC. spectre electronice vibratorii-rotatoriiD. numai spectre de vibratieE. numai spectre electronice
62
3. Hexacianoferatul (II) de potasiu serveste la controlul limitei de :A. amoniu si zincB. metale greleC. zinc si ferD. sulfatiE. fer si magneziu
Tema nr.52
1.La controlul limitei, reactivul Bougault:A. se foloseste cand cantitatea de arsen este suficienta pentru a da o
coloratie brun cu reactivulB. se foloseste numai in cazul arsenului din substante organiceC. reduce compusii arsenului la arsenura de hidrogenD. se foloseste cand cantitatea de arsen este sub limita limita de sensibilitate
a reactiei cu hipofosfitul de sodiu in acid clorhidric ( R ).E. Se foloseste cand in monografie se specifica “… trebuie sa se dea reactia
pentru arsen cu hipofosfitul de sodiu in acid clorhidric ( R )”.
2.Decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile din substantele organicese efectueaza:A. prin calcinare in flacara timp de 10 minuteB. prin dizolvare in acid sulfuric concentrat la cald, pe baieC. prin dizolvare in acid sulfuric concentrat la 10-15 grade Celsius si
comparare cu solutii-etalon de culoareD. prin calcinare cu acid sulfuric concentrat si comparare cu solutii etalon de
tulburealaE. prin dizolvare in acid clorhidric concentrat si comparare dupa 5 minute cu
solutii etalon de culoare
1. In reactia dintre amoniac si reactivul Nessler, in mediu de hidroxid depotasiu:
A. coeficientii produsilor de reactie sunt 2,3,5B. se poate forma un precipitat alb de triiodura amidodimercuricaC. coeficientii partenerilor de reactie sunt 2,4,4D. se poate obtine o coloratie albastraE. se poate obtine un precipitat galben pai de iodura amidooxidimercurica
